2. Calificare de pregtire a infraciunii 3. Calificarea tentativii a infraciunii 1. Reguli de calificare a infraciunilor consumate n conformitate art. 25 infraciunea se consider consumat dac fapta svrit ntrunete toate semnele constitutive ale componenei de infraciuni Momentul de consumare al infraciunilor se stabilete n funcie de structura laturii obiective: 1. infraciune cu o componen material 2. infraciune cu o componen formal 3. infraciune cu o componen formal-redus - din momentul nceperii svririi infraciunii 4. infraciune cu o componen formal-material - momentul de consumare se stabilete n funcie de modalitatea normativ de svrirea faptei ( genocidul svrit prin omor are o componen material, iar genocidul svrit prin transferarea copiilor dintr-un grup n alt grup are o componen formal) 2. Pregtirea de infraciune Noiunea de pregtire de infraciune este prevzut la art. 26 aln. 1 CP. Pregtirea de infraciune se realizeaz prin 5 forme: 1. nelegerea prealabil de a svri o infraciune nelegerea prealabil dintre 2 sau mai muli autori de a comite o infraciune. Instigarea sau organizarea unei infraciuni chiar dac nu a fost se calific ca pregtire de infraciune. 2. procurarea mijloacelor ori instrumentelor 3. fabricarea mijloacelor ori instrumentelor pentru comiterea infraciunilor 4. adaptarea mijloacelor ori instrumentelor pentru comiterea infraciunii 5. crearea altor condiii pentru comiterea infraciunii n conformitate cu art. 25 CP aln 3 CP pregtirea de infraciune se calific dup urmtoarea regul: ivocarea art. 26 i a articolului din partea special a CP care prevede rspunderea pentru infraciunea a crei pregtire a realizat-o fptuitorul. La calificare se va lua n consideraie faptul c pregtirea de infraciune nu este posibil la urmtoarele categorii de infraciuni: 1. la infraciunile cu o componen formal-redus la care legiuitorul incrimineaz ca fapt consumat nsi pregtirea de infraciuni (ex: banditismul, orgamizarea dezordinilor n mas,) 2. infraciunile svrite din impruden