DIRECTIVA CADRU IN DOMENIUL

APELOR
2000/60/CE

 Scop:
dezvoltarea unei politici integrate in
domeniul apei la nivelul Comunitatii
Europene.

Domeniu de aplicare:
ape de suprafata interioare, ape de
tranzitie (la contactul apelor de suprafata
cu apele marine), ape costiere si
subterane.

ELEMENTE DE NOUTATE
bazinul hidrografic este recunoscut ca unitate

naturala si fundamentala pentru formarea,

utilizarea si protectia apelor;
starea apelor este caracterizata in cinci categorii
de calitate;
definirea starii de referinta pentru apele de
suprafata;
definirea starii bune a apelor;
definirea categoriei de ape puternic modificate
antropic, pentru care obiectivul este obtinerea
potentialului ecologic bun;
clarificarea conceptului de reabilitare a raurilor

OBIECTIVE (1)
Protectia tuturor apelor - raurilor, lacurilor, apelor

costiere si a apelor subterane;

Asigurarea starii bune a tuturor apelor pana in
2015;
Cooperare transfrontiera intre tari si intre toate partile
implicate.

OBIECTIVE (2)
Asigurarea participarii active a tuturor partilor interesate,

inclusiv a ONG-urilor si a comunitatilor locale in

activitatile de management al apei;
Necesitatea unor politici de stabilire a pretului apei si
aplicarea principiului poluatorul plateste
Asigurarea unui echilibru intre nevoile umane si gradul
de suportabilitate a mediului

TRANSPUNERE
Legea apelor nr. 107/1996 modificata si completata
prin Legea nr. 310/2004;

Prin Legea nr. 310/2004 au fost definite obiectivele

de protectie a apelor si mediului acvatic si
clasificarea starii apelor

AUTORITATI COMPETENTE SI
ASPECTE DE IMPLEMENTARE
Autoritatile competente pentru implementarea

Directivei Cadru in cele 11 districte nationale de

bazin hidrografic sunt directiile de apa ale
Administratiei Nationale Apele Romane
Planul de Management al Apelor pe Bazin
Hidrografic reprezinta instrumentul de planificare
in domeniul apelor pe bazin hidrografic, care pe
baza cunoasterii starii corpurilor de apa, stabileste
obiective tinta pe o durata de 6 ani si propune
masuri pentru asigurarea surselor de apa si
pentru atingerea starii bune a apelor in vederea
utilizarii durabile.

 Sub coordonarea Comisiei Internationale

pentru protectia fluviului Dunarea (ICPDR),
statele din bazinul hidrografic al Dunarii,
inclusiv Romania, coopereaza pentru:
implementarea Directivei Cadru pentru Apa la
nivelul bazinului hidrografic al Dunarii si
pentru realizarea unui Plan de management
unitar al b.h. Dunarea

DIRECTIVA 98/83/CE PRIVIND

CALITATEA APEI DESTINATA
CONSUMULUI UMAN

OBIECTIV

protectia

sanatatii
umane
impotriva
efectelor adverse cauzate de contaminarea
apei potabile

stabilirea conditiilor de calitate pentru:

Apa potabila destinata consumului uman

Apa utilizata pentru prepararea hranei, pentru
folosinte gospodaresti, indiferent de originea ei
sau modalitatea de distributie retea publica,
rezervor, sticle, containere
Apa utilizata in industria alimentara, cu conditia
ca acestea sa nu afecteze calitatea produsului
alimentar finit.

CERINTE PRINCIPALE
Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata
consumului uman si valorile pentru parametri relevanti
Determinarea acelor puncte de verificare a calitatii apei, in care
aceasta trebuie sa fie corespunzatoare valorilor parametrilor
stabiliti de directiva
Asigurarea monitorizarii periodice, la nivelul intregii tari, a
calitatii apei destinate consumului uman
Informarea adecvata si actualizata a consumatorilor
Luarea tuturor masurilor de remediere necesare pentru
restabilirea calitatii apei care nu corespunde valorilor
parametrilor de calitate
Interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un pericol
potential pentru sanatatea umana
Obligatia de a asigura ca substantele sau materialele folosite la
tratarea sau distribuirea apei destinate consumului uman nu vor
afecta sanatatea publica

TRANSPUNERE
SI AUTORITATI COMPETENTE
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si

completata prin Legea 311/2004

Hotararea Guvernului nr.974/2004 pentru aprobarea Normelor
privind supravegherea sanitara, inspectia si monitorizarea calitatii
apei potabile
RESPONSABILI pentru implementare:
Ministerul Sanatatii
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
Ministerul Administratiei si Internelor
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
Producatorii si distribuitorii de apa
Proprietarii imobilelor
Producatorii de apa imbuteliata

IMPLEMENTARE

Stabilirea unui sistem administrativ pentru asigurarea apei

potabile sanogene si curate
Identificarea tuturor furnizorilor de apa potabila relevanti
Stabilirea standardelor pentru apa potabila
Stabilirea sistemului de monitorizare pana in decembrie 2005
Stabilirea unui mecanism de actiune in cazul in care apa potabila
nu indeplineste standardele
Asigurarea calitatii la tratare, prin echipamente si materiale
corespunzatoare
Stabilirea unui mecanism de asigurare a informarii consumatorilor
Stabilirea unui sistem pentru transmiterea rapoartelor catre
Comisia Europeana pana in decembrie 2008
Implementare completa: decembrie 2015

COSTURI PENTRU IMPLEMENTARE

Scop

Suma

Perioada
de timp

Monitorizarea calitatii apei potabile la nivelul 2,5

intregii tari, echipamente noi de analiza pentru 5 Euro
laboratoare regionale si 42 de laboratoare
teritoriale ale Ministerului Sanatatii

milioane 2004-2005

Investitii in echipamente la producatori, 5,6

operatorii de apa potabila pentru realizarea Euro
monitorizarii de control

milioane 2004-pana
la
reabilitarea
statiilor
de
tratare a apei

Imbunatatirea tehnologiilor si extinderea tratarii 2000

apei potabile
Euro

milioane 2004-2015

Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie

3600
Euro

milioane 2004-2015

Schimbarea instalatiilor interioare de distributie

Nu
estimata

TOTAL

5608,1
2004milioane Euro 31.12.2015

este 2004-2015

Directiva 91/271/CEE privind

epurarea apelor uzate orasenesti

Transpunere

HG 188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind conditiile de

descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate (MO 187/20.03.2002.

Cerinte
colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari

precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare

industriale(industria agroalimentara);
termene limita pentru implementarea Directivei in functie de
marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile
receptorilor naturali; termenele limita pentru implementarea
Directivei variaza in functie de marimea aglomerarilor umane si de
caracteristicile receptorilor naturali.
asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti
pentru toate aglomerarile cu peste 2000 locuitori
echivalenti (l.e.);
asigurarea ca toate aglomerarile cu peste 2000 l.e. sa fie
echipate cu statii de epurare, la un nivel de epurare
specific:
tratare secundara pentru aglomerari mai mici de 10.000 l.e.
tratare tertiara pentru aglomerari cu peste 10.000 l.e.

Perioadele de tranzitie obtinute(1)

1. Pentru colectarea apelor uzate :
Pana la 31 decembrie 2013, pentru aglomerari

cu mai mult de 10000 l.e. (locuitori

echivalenti), reprezentand 69 % din incarcarea
biodegradabila totala;
Pana la 31 decembrie 2018, pentru aglomerari
cu mai putin de 10000 l.e. (locuitori
echivalenti), reprezentand 31 % din incarcarea
biodegradabila totala.

Perioadele de tranzitie obtinute(2)

2. Pentru epurarea apelor uzate:
Pana la 31 decembrie 2015, pentru aglomerari

cu mai mult de 10000 l.e. (locuitori echivalenti),

reprezentand 77 % din incarcarea biodegradabila
totala;
Pana la 31 decembrie 2018, pentru aglomerari
cu mai putin de 10000 l.e. (locuitori
echivalenti), reprezentand 23 % din incarcarea
biodegradabila totala.

Motivatia solicitarii acestor

perioade de tranzitie
Situatia existenta a infrastructurii din domeniul colectarii

si epurarii apelor uzate orasenesti, in special in mediul

rural, necesita un mare volum de lucrari edilitare;
Costurile de implementare sunt foarte mari;
Capacitatea Romaniei de a asigura finantarea acestor
lucrari este limitata, ceea ce va face imposibila realizarea
acestor lucrari intr-un termen scurt; este necesara o
esalonare in timp a investitiilor care va corespunde cu
perioadele de tranzitie obtinute la negocierile cu Comisia
Uniunii europene;
Comunitatile mici nu au in prezent o capacitate de
proiectare, finantare si executare a unor proiecte mari
de investitii.

Costurile estimate pentru

implementare
9,5 miliarde Euro pentru investitii,

5,7 miliarde Euro pentru statiile de

epurare
3,8 miliarde Euro pentru sistemele de
canalizare

3,4 miliarde Euro pentru cheltuielile de

exploatare( pe perioada de tranzitie)

Factori de decizie si responsabilitati(1)

Factori de decizie

Responsibilitate

Standardele si obiectivele de calitate a

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

apelor
Conditiile de descarcare
Sistemul de monitoring al descarcarilor

Ministerul Administratiei si Internelor

Program de actiune pentru reabilitarea,

modernizarea si constructia sistemelor de
colectare in aglomerarile peste 2.000 l.e.

Garda Nationala de Mediu

Inspectia si controlul evacuarilor

Autoritatea Naionala de Reglementare pentru

Serviciile Publice de Gospodrie Comunal
(ANSRC)

Licentierea operatorilor statiilor de

epurare a apelor uzate

Factori de decizie si responsabilitati(2)

Factori de decizie

Responsibilitate

Asigurarea avizarii/autorizarii evacuarii apelor

Administratia Nationala Apele Romane
(Directiile de apa)

uzate provenite de la aglomerari umane sau de

la industria agro-alimentara asimilata
Monitoringul apelor de suprafata, a
receptorilor naturali
Realizarea sistemelor de canalizare si epurarea

Administratia publica locala

apelor uzate

Exploatarea si intretinerea sistemelor de

Regiile locale de Apa si Canalizare (fie
detinute de municipalitati, sau regii de stat)

colectare si a statiilor de epurare a apelor uzate

orasenesti
Automonitoringul si raportarea catre Directiile
Apelor din cadrul Administratiei Nationale Apele
Romane

Directiva76/464/CEE
privind poluarea cauzata de anumite
substante periculoase deversate in
mediul acvatic al Comunitatii (si cele
7 Directive fiice)

Transpunere
HG 118/2002
Obiectiv general:
Reducerea poluarii apelor cu substante
periculoase din lista II se eliminarea poluarii
apelor cu substante din lista I 17 substante
Domeniu de aplicabilitate:
Industria utilizatoare de resurse de apa si
evacuatoare de ape uzate industriale

Implementare lista I (1)

Perioada de tranzitie obtinuta-pana la 31 decembrie 2009,
pentru:

8 substante din lista I:hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2dicloretan, tricloretilena, triclorbenzen 21 unitati industriale
Cadmiu, mercur 27 unitati industriale
Lindan 3 unitati
Lista unitatilor industriale se afla pe site-ul MMGA:
www.mappm.ro/integrareUE/planuri de implementare-etapa
I/directiva 76/464/EEC

Implementare lista I (2)

Substante din Lista I fara perioada de tranzitie:

DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, tetraclorura de

carbon,cloroform,pentaclorfenol,perclor-etilena
Conformare la 1 ianuarie 2007:
Cu valorile limita de emisie pentru evacuare in:

Resurse de apa;
Reteaua de canalizare a localitatilor;
Pentru toate unitatile industriale inclusiv pentru
cele care au obtinut perioada de tranzitie pentru
alte substante

Directii strategice nationale de actiune

Reducerea metalelor grele in evacuari;

Reducerea cantitatilor de pesticide in

evacuari;
Reducerea cantitatilor de solventi clorurati in
evacuari;
Reducerea agentilor de impregnare a
lemnului in evacuari;
Reducerea evacuarilor de sub-produsi cu clor
in canalizare.

Substante din lista II

Stabilirea substantelor din lista II pe baza auditului

unitatilor industriale;
Inventarierea nationala a evacuarilor de substante din
lista II;
Monitorizarea calitativa si cantitativa in evacuari;
Reactualizarea autorizatiilor de gospodarire a apelor;
Stabilirea programelor de REDUCERE a poluarii pana
la data aderarii;
Implementarea programelor in 5 ani de la stabilirea
acestora;

Factori implicati/obligatii
Autoritati:

Acordarea autorizatiilor de gospodarirea apelor

Stabilirea de limite de emisie locale mai severe unde
este cazul
Inspectarea si verificarea conformarii
Aplicare de penalitati cand este cazul
Unitati industriale:
Auditul si automonitoringul evacuarilor
Identificare tehnologii curate si costuri
Stabilire programe de reducere a poluarii
Implementarea

DIRECTIVA 91/676/CEE
privind protectia apelor impotriva
poluarii provocata
de nitrati din surse agricole

Obiective
reducerea poluarii produsa sau indusa de
nitrati din surse agricole;
prevenirea poluarii apelor cu nitrati;

Transpunere (1)

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind

aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a
infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru
aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul comun nr. 425/2001 si 105.951/2001 al

ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea
regulamentului de organizare si functionare, atributiilor
si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru
aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Transpunere (2)

Ordinul nr.740/2001 al ministrului apelor si

protectiei
mediului
pentru
aprobarea
componentei nominale a Comisiei pentru
aplicarea Planului de actiune pentru protectia
apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse
agricole;
Ordinul nr.918/2002 al ministrului apelor si
protectiei mediului pentru aprobarea Codului
bunelor
practici
agricole
pentru
uzul
fermierilor.

Autoritati competente si factori implicati

(1)
Responsabilitati:
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
Domeniul activitatii:
Monitorizare a apelor de suprafata si subterane (continut nitrati) si a
terenurilor agricole, management agricol (cod al bunelor practici agricole,
programe de actiune si implementare a masurilor necesare, management
al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile).

Autoritati competente si factori implicati

(2)

Ministere si autoritati care coopereaza:

Ministerul Sanatatii (M.S.) si autoritatile judetene si
locale

Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

(1)
1.

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru

Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti
si 37 de Oficii Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice
(OSPA), aflate in coordonarea tehnica a ICPA cu urmatoarele
responsabilitati:
organizarea si gestionarea Sistemului national de monitoring integrat
al solului si a centrului focal pentru reducerea aportului de poluanti
proveniti din surse agricole si stabilirea sectiunilor de prelevare pentru
monitoring si control, reprezentative pentru sursele difuze si
punctiforme din agricultur;
identificarea si delimitarea cat mai exacta a zonelor vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole
(impreuna cu Administratia Nationala Apele Romane)si revizuirea
acestora

Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

(2)
supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor

compusi ai azotului din sol si apele subterane (acvifere), pecum si a

altor poluanti din surse agricole,avertizare si prognoza (impreuna cu
Administratia Nationala Apele Romane);
intocmirea cadastrului si a hartilor cu zonele poluate, vulnerabile si
potential vulnerabile;
stabilirea frecventei de prelevare a probelor, a tehnicilor si a seturilor
de analiza;
organizarea, realizarea si gestionarea retelei de monitoring;
organizarea, realizarea si gestionarea retelei informatice si a bazei de
date nationala specifica in care se includ si retelele si bazele de date
judetene, gestionate de Oficiile Judeene de Studii Pedologice i
Agrochimice;
transmiterea datelor catre centrul focal, evaluarea, prelucrarea si
interpretarea datelor obtinute;
intocmirea raportului de etapa;
organizarea si gestionarea Sistemului national de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

(3)
transmiterea si schimb permanent de date cu Monitoringul suport

national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole, in apele subterane si
de suprafata, gestionat de Administratia Nationala Apele
Romanesi cu Autoritatea Nationala de Meteorologie si Institutul
Naional de Hidrologie i Gospodrirea Apelor, in cadrul sistemului
national de monitoring integrat;
stabilirea planurilor si programelor de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential
vulnerabile la poluarea cu nitrati;
organizarea si gestionarea Sistemului national de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;
stabilirea managementului terenurilor agricole in zonele vulnerabile si
potential vulnerabile;

Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

(4)
2.

Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) si

Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
(INHGA) aflat in subordinea ANAR au urmatoarele
responsabilitati:
supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor
compusi ai azotului (cu exceptia azotului molecular) din apele dulci si
apele subterane (acvifere), pecum si a altor poluanti din surse
agricole, n sectiuni de control reprezentative pentru sursele difuze si
punctiforme din agricultur;
realizarea retelei de monitoring;
evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute;
identificarea apelor afectate de poluare din surse agricole, intocmirea
cadastrului si a hartilor cu aceste ape;
participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a
surselor poluatoare

Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

(5)
3. Agentiile de Protectie a Mediului (APM) :
Participa la elaborarea si urmarirea implementarii Programelor de actiune, a
masurilor de limitare si combatere a poluarii solului, plantelor, apelor de
suprafata si freatice, a planurilor si programelor de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la
poluarea cu nitrati.
4. Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) impreuna cu
Directiile Generale Judetene pentru Agricultura si Industrie Alimentara
(DGAIA) au urmatoarea responsabilitate:
Instruirea si informarea fermierilor in vederea implementarii prevederilor Codului
bunelor practici agricole (CBPA) si a programelor de actiune
5. Comitetele de bazin au urmatoarea responsabilitate:
Avizeaza Programele de actiune si masuri
6. Adminstratia publica la nivel de judet si comuna cu urmatoarele
responsabilitati:
Realizeaza si administreaza platformele comunale de depozitare a gunoiului de
grajd
Aplica reglementarile de gospodarire, manipulare si aplicare a gunoiului de grajd
Participa la implementarea programele de actiune

Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

(6)
7. Fermele si exploatatiile agricole cu urmatoarele
responsabilitati:

Se conformeaza CBPA
Implementeaza programele de actiune
Realizeaza spatiile de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor

lichide
Aplica reglementarile de gospodarire, tratare, manipulare si aplicare
a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide

8. Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore

Antipa Constanta (IRCM) cu responsabilitatea urmatoare:

Elaboreaza si implementeaza programe de ameliorare a starii de

eutrofizare a apelor din zona costiera

Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

(7)
9. Directiile Generale Judetene pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala cu urmatoarele responsabilitati:
Participa la implementarea programele de actiune
Participa la elaborarea si coordonarea implementarii programelor de
actiune in zonele vulnerabile
Controleaza implementarea programelor de actiune si a masurilor
propuse
10. Garda Nationala de Mediu (GNM) si Comisariatele sale
judetene au urmatoarea responsabilitate:
Inspectie si control a aplicarii legislatiei specifice din domeniul
protectiei mediului

Evaluarea costurilor

aproximativ 2 miliarde Euro, din care jumatate vor fi

alocate pentru:
construirea platformelor de depozitare a gunoiului de
grajd, comunale si in gospodariile individuale, pe
intreg teritoriul tarii, in scopul prevenirii si eliminarii
poluarii apelor din surse datorate cresterii animalelor.