\ DICTIONAR DE EXPRESII BLO) SSID OVID Ove TSE Eee ers nee AR PIINTRODUCERE Dicjionaral de exresi juridice ane, pe care 1 oferim Studenilor -Faculailor de Drepts Pubicullinteresat,a fost conceput ca un instru- ‘ment de lara auliardseplinlor juridce si In conseciagS ae un con- nt mai larg decSt maximelejuridice obigaui ‘locate artcol, pe Hngd text latin i traducerea romfneasc, mat ‘confine, de regula explicaté menite x3 incadrezo tema in domeniuljridic ‘in care face pare. De asemenca, mai cuprinde gi unele desir gramati- fale acolo unde se presupune ci exta latin ar putea prezenta unele lifcuti pent cititor. continuare eteva date despre legistaiaromand: 1 JURISDICTIA romani sau dreptul de a judeea diferitele priciat aparyinea, in parte, poporulu, a parte magistrayor. Piecare magistrat, irtutea legit Aternia Tarpeia din 454 a Chr. i alto legiulterioare, aseminitoare, avea dreptl de ase face ascultat {dea pedepst. ‘Senanu (Senars) nu avea cu adevirato jurisdicie propre ¢ numai “éreprl de a stu pe magistrayl — acssta este sensultermenulsisenomus ‘onsultum — aria impor tulburi mai svea puterea de a suspenda lgile $Jursdicil existent de a confer consulilor puter dictatorial. Comite (Coma) sau adunirile poporuli avavutjurisicye tn toate procescle de crimd importante, pind la sargitul republic. (Censor (Censorer)judoca toate procescle care interesau propric- tatea statull, cam sunt problemele legate de impoaite, ueréi publice, Limitele domenitior ete I unele procese, censoring condcesy jude: ca, prin coguitio janchets*, sau numeau un juru, recuperatores, care Sh cxamineze pricing Consult (Corsuler) nu aveaujursdieye propre, decit in cazurile in cate un senor consulnum uimum le lrg peste misutd autoritaen Eli curul (Aedes curutes) judeca iigile comeriale, iat Cveston (Quaestores)exersau jursticya supra debtorilor staal ‘Marela Pontf(Pomiex Maximus) judeca delictle de ordinrligios ca, epild, vilarea morminelor.Pretoral peregin (Proctor perernus) deyinea jrisdicia tn tile intr cotieni i stint sau dine srSini; el nu judeca propriv-zs, ct desermna un judcestor (der) un juri (ecuperarores, format din el sau incl sav unsprezece membri, Pretoral urban (Praetorurbanus) era judecitorl principal la Roma procesel civile, Darel, personal, judeca ar, princoguiio, mai des desemna ‘un judecicor si un juriu care si examinesefaple. 2.SURIUL er format: 2) dec dtr (udees)$recupeatres cat, pnd in 122, Ch. eray desea numa dine senator. La scat dal, lege Sempron ud Gira, da de C. Graces, aslo acest rept cavalry, iar Tepea Plata din 89a. Chr staiiesieca ecare din cl 35 de ibrishaleagh cite 13 judecitor; in 82 « Chr, Sulla 008 senator putreaJude- {Storeatd, dar introduce in Sent 300 de cavalr. In 0 &. Chr legea ‘Aue insta et ole de judestor nomi deeniae,dccuri fo. ‘mae prima docu, dia Sento, a dows, din wale a ea in ean ‘err 0 cask noul care euprnica prsoan ea aver tn 30000 s ‘x. sester (docurie spina de Casa a 46a. Ch. ') Gencunir rau un Juri dn 105 vba atest Ste ela Hecate tis eu seul a Forum i fa tbunafla actors era apo lance (asta, casimbol al propietii,lancea semaiicind excel, elm Nechi mod de ahi Procsclereomandate de pret entumvior tau delicate sofictay un stu aprofendat. 6) Decemvi lis iuicand, coli de zee birbal pentru jude- care ltgior, eau alei de come tibet de competes or erau rocescle rofertoare la iberatea persoanlor. Agustus ra unit cu cole Bil contumvcor 4) Avi Arb) era judo primel ete a unr pocese mai pun grave, cate se putea inch in acs nstan, dad pdrilecideau A cord eau muljumis. Duck nu rau saseue, abla atu! se scordau decir ues), “Toate funcie udeiare era gr: 3. PROCEDURA CIVILK up publicarea Leyiorcelor X11 Table (sec. Va. Chr, procedu civil se cheamd legsacto ,acjjune a lei". Se cunose eine tipuri de legisayiuns 12) per sacramentum, proce prin care pile in ltigiu depuncay 0 2 ssnumitisumd de ban, proporyionali cu obicetlinitigin; depunerea petit ‘ate pierdea procesul intra In tezaurul public 'b) per iudielspostulaionem ,prin ceetea unui judecstor ews de petionar cite pretor, ©) pe condztionem ,prin fxarea unc! le pentru proces"; )permanusiniectionem prin punerea main pe persoana pitta, Infaja pretoralu, ©) per pignris eapionem .prin usrea de gs sl punerea maint pe ‘banurile cate formau objctal procesula ‘retorul se anigura oi cereren s- Fact potrvitformlet preserse de lege sed acjunea era bine condusi, Dac ancheta sa era favorable acorda aciune (dabaacionem) peusionarului, Apot pretoruldesemna un judecitor potevit unor formule 4, PROCEDURA FORMULARK. {ndomeniu! epsaciunlor era obligstorieo procedur fat rguros in Legile cel XIU Table, Cu timpal,cresteea tranzacfilor la Romaacreat ‘ileutit neprevizute tn epoca redsetirllacestui prim cod de leg. 58 recurs ature la edcte ale pretorulul cate au permis jurlsprudenjel si se ‘onformeze noilorexgen{e ale sci roceduraformolar cuprindea dou’ pr: in resin uci. 8) In iure in fata magistratulu, reclamantal cia po part Poeabat in 4s, pile Incheiauo lvoial (radimonium), oblighndwse, prin depune- ea unei sume deargint (cauto, sasdaio, se prezinte In fa pretorulel Intro anumith i fast, Pretorul,dupi cea audit ambele pry fe respin- 18 princin, ca neintemelats, fe aorda o formal. Aceast formu avea tel pls: 1. desemnarea unui judecitor Gudicis dati; 2. expunerea pretenjeiredamantulul (nemo); 3. sordarea une puter judoestorul pentrua absolvi sau condainna (conderinato), ‘Cuvintele solemne prin care pretorl acorda formula eraw: do, deo, ‘adico, anume: do dictum ,acord 0 judecat; dic ius gexprim legea"s ‘addco item yacord celuiin dreptobicctl in itigis" Prac pretorulddea {instruction judecdtoruul ca esi fuck acest ocr ‘Jn inicio Ja judecat. Prooesul se dsfigue in aa judectorului sau a 358 nomiilorrecuperaiores. Ei primeaw jurimantal sf audiau depo- 2iyle maririlor. Cel care picrdea procesul primea o amends pe care {uebuia 0 achite in termen de 30 de zie. Dact nu plitea, unurilesalesau Dersoana sa eran acordate piri careacBgigat procesul,5. PROCEDURA CRIMINALA 48) Infoyacomiidor. Comiyileconstituiaucurile de criminalistc prin ‘excelent Comililecenturiate se ocupau de crime (parcidia) si de widarh (Gerdueliones), Maysiail acuzator (copteanguirents) eran consuli sau cao ue pari dow pedi) 9 er us ‘Mayistratal nsSrinat cu pricin xa un termen (diem dicebat) pentru prima infgare (conto) care se repeta incS de dow’ ori. La a patra {ntayigare, mogistatul pronunjaseatinja, apoi convoea comisile, 17 zile sai tircia(res nundinde), pentru a confirma scatnja. Comiyile vot fle achitarea fe eondamnarea incupatuli ') Quaestionesperperuae. Deoarececomiileconstitulau un tribunal prea numero gre, jursdilia accstor a fost Incredinjal une comisit fxtrgordinare (questi exraordnaria}, sub conducstea unui magistrat investt u imperium. Dar, iamljindu-s@cazutlle de intracyiut grave, sau institit cut permanente numite uaestionesperpenuae. Procedura odinat in faa aceselinstanera urmétoarea:reclaman- tuldenunya pe acuzat (nomen deferebat in ala presente acest, dup ‘ee te aigura ed eclamantul este de bund eredings, accepts acuzaiia (omen rei accipiebar).Presedintele fa dats procesulu, cam la 2ece zl up dopuncrea recamayici. In iva audienfl, se constituia un jar prin wragere ta som dintre judecitori, Dup ce cesta depuncau jurimintul, incepea procesul Dac dezbateres nu se inchels fn prima 2, ca continua a doua zi (perendi), de ‘unde termenul comperendinatio, pind ce reclamantul acuzatul Ig ex- primau argumentele(atecaio). Apo fiecare jurat gt exprima votul, fe ‘verbal, prin euvintele absavo ,t achit” sau condemino te condamn*, stu non liquet . eimpede" le secret, cu buletin de vor, peo fajbavaind sris litera A (“absovo) pe eealald litera C (=condemno); el stergeao iter sau pe andndous, apol depunca bultinu in uri ela). ' Pedepele cole mal obignuite erau amenzile,pierdereadrepturilor ‘vile i exial Bata ca vrgi, chisoarea, pedcapsa cu moarteaeraufoarte 6.JURISTT ROMANI Appius Claudius Caecus, censor din 312 pind in 307 a. Ch, siconsul ‘dedout ori (In 307 286e. Ch. este considera cel mal ech seitorlatin, ‘area elaborat gi uh trata jure: De usurpavionbus -M. Lunius Brutus, celebtujuisconsult este autorl unl trtat De are 4 civil, tn 3 clr, sub forma de dialog. Q. Mucius Seaevola, mare pont, ‘consul in 95 a. Ch. reputat jurist, a stis un tata de drept in 18 cry, lnspirinduse din filosotia greach, cin erect poate se public Rerea lat Herennie Vis publteste mart ‘Eadacrsreunor person police orton sbi Spo Ai ani, Cato Mair rah rac. asf repubi sec a. Ch), lca romandcunost tet direct eect sian rdnant 9 noritrepreentat de Hor ters; neoacoma,concs, sob, simple seer, wand ca model pe {sis clat do Caius de Brats ranma ins prin bon Bt sur, dr fou igri de il floit ns ev pron, reprecenat Go Geer. ‘MT Cicero (105-438, Ch.) ,0m pie, oso avocst clea fort om deter sts prin personaittea sa de mare geniu marches Inegulsecol a. Chr Ela elbort 0 pert prodgeas dn ere se piste de discus 3tatatedertor,pelingtoperel de loste Feptole In secoll Ten, ofa a istaurrea imperial 29, Chr, 28 oe profunde modiiiisocle Adunirie poporai nm reprint n for brit, tbc din Seat sunt simple formal on semaine epi princes sent, aie psa, ro ours cl ‘similis nti fnacestecon closing gst dn for din Senat, devine o art de para rd precipi! dacumulaea unr eanoy tinge sold, com pose rcomanda Cero. Ais Polio Volo Masala Comins comin increas Je Cero, Cs ma li ns ‘manifesto eae anicceronisnd pring fara amp siete 9 Calvin deta mir fumes forme a daunt const ‘Subdintia aan (e-Len) jn jurspradnf sense oud ok tale, a Sabisior ga Prouleilon Prima areca ft pe Masta Sabina, in impo impairs Tiberi find aor ai mtr ler prin tre De furs Despre fr Sabinus este considerat primal Jursconsult ctrl sperms dea consul pblic efl Poe: Alor este Pro, orseonule pe vremea il Nero. In epoca impiragilor Antonini (117-192) se disting alti doi juristi, Salis ftans Ons. Ulin potrvoperacea lst mertimal male deili Numele si integ sc Gas Cases LanginasProvinedinprovi- cia proconslrs ia (probsbl Bithyi) i este@orintre ju Sinan niScut sb Hadrian, Inexputl e.g pe 5‘remea impiratului Mare Aurelu, Opera s intitultInstintones, tn 4 ‘lume, constiuie un trata de invigimdnt in eae ratea rept public privat, drepl eb, dreptal prtoris, dept piving persoane, aru, afin Insc lense sting sy wel juris renumit Papiatanus, Pauls s vnpianss “denis Popnians, jus yiom de stata ndepii fancied asesor si prefect pretrial, vocal fiscal su para Mare Aelia ‘Septimius Sever a ajuns prefect al Pretoria fost exeutat in 2122 sub Caracalla A seri dou lerri de drept: Quaestones atch, 37, ih Response Résponsu, 1 eS “us Pauls, jurisconsult om poi, memibrain consist imperial a impiratll Septimus Sever (19-198), magister memoria sub aca imparts sub Carocala (198-21, assur a prefect! prevail Par pisian (202.22), lias! proc al pretorult sub impiratl Alea Sever (222.235. Aisa 0 Oper vast In afar de Nota supra divertor ng, a mat compus ura tn 319 ein aespre jus cae a wat de evremea Ii Commodus (180-192) pn pe timpul ll Aleandru Sever. ‘Amailaborat2calegei,Quaestone’ si Response, chy de Sewentae. ‘omits Upianas,oigiar dn yl Fence a fost sesorimprewnd cu Paulus sub Pepinian (in 205-22), magierUbelrum sob Caracalla prefect! provisionarit sub Alexandeu Sever (231). A fost vis de Petoricnt A serisaproximaty 257 dees cintrecare 8 eid editam Dractrs, 51. de cant Ad Sabinun, Response, Diputaone, 2 ert de Isinions, 7c de Reale ct. Din ondinolImpiratlul Flvis Tustinianus 1 (482-568, principe al Imperiulut Roman de Rist (577-568, se claborcaK 2 eulege de texte juris: igen asuione. Dien au Pandectacupinds eas in Jr casi romani, edsctats di ordi! impart de o coms on- Ash de Trebonians, in peioada 530-533 nstione, elegererealizata din poranca aes! impart lustinian Ide eiteo comiseformath din Trebovianes, Doothes si Meophios, a fos diva daps model as, tn 4 ca Este o oper didactic, In de Tustin cy fos degsativd n 533, BILIOGRAFIE Fr. Deak — Stanclu Cirpenaru, Contacte civile si comercale, Bd Lumina Lez, Bucuregt, 1993 TLL, Georgescu, Drepr comercial rami, Ed. Lumina Les, Bucurt, 1994, PF. Girard, Manuel lémenaie de droit romain, Pars, 1929 ‘Vi Hanga —-M,Jacots, Traat de drep roman, Bucuresti, 1964 Emm. Moleuj —D. Oancea, Drept roman, Ed, Sansa, Bucuresti, 193 ‘Gh Nistorescug colecti, Dept pena, Bucuresti, 1904 R. Petrescu, rept comercial, Oscar Pri, Bucutet, 1993 ‘T-Popeseu, Drept interayonalprivay, Oscar Pint, Bucures *°Abrever ler ere npn det A 4 sennte Erunie oe sprees injectate ‘ie pret ‘Ab absurd prin absurd (despre timiteleacestul num se cuvine ed ‘un rajoniment a ciruipremicd (6 fle pli) érept pedcepss, snort, Tir se admiteca absurd) pot cat acest fut, fe ay Avabosuaduromnonvatetconse. 6801, fle ip larhotu snopit_ mh Smeuia : dm Btu ox comeg, ete dat a sory quent ,De la bur lava nu are ch Shee Yalosre/nu este valabiijcon- mune slnch pentru un singur oy pss an sau sub-pedeapsa cu : Inchisoares va despagubi pe b Abactores sunt gui unum equum, —_propriear ait as equas ttidemgue bovesvel_—fyerit abla, vil TEP al vb ne ‘apras decem aut poreos quin- aufero ere, abstal abla, mt ‘que abegerint. Quidguld vero gcordat cv quidquid a -orce", Fn fin Intra hone numerum focrit “pate formd tari; cane ert ablatum in poenam furti pro atum ‘qualita clus aut in duplum aut ghacor sab + ago dct cel ce tn triplum convenitur vel fus- ja i mad vile dn gospoatria tives casus in opus publicom cule niu ann datur aut sub pon vineulorum domino restituetur ei (aus) Hoy de animate sant = ceicareau fart uncaldoukice, ‘Abactores, Atruets pecorum abac- ‘ores plerumgue ad gladiom vel in metallum nonnumquam ‘autem in opus publicum dantur. {ot ayia boi sau zce capre sa Atroees tem sunt qul equoset : ‘incl pore. Orice se va fura in greges ovium de stabulo vel deAb 10 7 Ab-Re pasculsabigunt ve sid saepius fut ferro aut conducta manu faclunt, (Pauls) Hoi de animate. Cumpit hhoti de animate de eele mai multe ori sunt dagi (drept pedeapss) cf gladiatori sau la fend Sau, uneori, Ia muncl sit nicl. Cumplijisuntesicefurdcai sturme deo din tau sau de Ia pgune saw dacl fue acest Iuera ‘de mai multe ori, fe ev arma, fe cou mind angsjai™ abactor-is Koj, cuviat dia access frie Cu vb ab + ago abigo,-ereegj-actum = a mina dela gospodiria lorcu el) Abactores. Sica pecora, de quibus ‘quis Itiga,abegeri, ad forum remittendys estatqueitaconvie- fs, in duplom vel in tiplum furis more danatur (Paulus) .Tihariide animate, Dac host 4 Turataele turme de oi pentra care se face proce, e trebui si fie remisin faa foruui juries, In acest fel, onvinsidoweit, sb fie condamnat 1a dublol sa triplul (valorit fartuul) dupa cum se pedepteste un hot" furis more = dupa obiceiul (pedepsei) pentru hog Ab allo expectesalteri quod feces, De la unul 58 agtopti ceca co {at cut celui” ‘expectes = con) pror. expectoy fare = a agtepta [Ab antiquo Din veckime, de de- ‘mult, Faptl ecunoscut ab an- tiquo Aberratio ictus ,Devierea lovite- i: tetus,us yloviturk (despre cova ea in proverbul romnese unde dei, sl undeerapa) Ab hoc et ab hae ,De il de colo (a vorbi anapods, a spune vrute slncvrute; Literal: de la acesta side a aceasta") AD initio .Dintr inoeput; delat ‘cxput"(eintreprinde sawarelata sya) ab + ADI subst initiom, sincepu Ab inti ivalidum non confirma: ‘tur continuo temporis actu Ceca ce de la inceput mu este inea twaducert: continu acta ‘temporis(primete dout euvinte in AbL. tradute ex propozitia prin", temporis, G a atrbutu- Tui substantial) [Ab Initio valida poste per contin ‘genta non infirmantur Cele vallde dela Inceput nu svat in- firmate prin cele ntdmplate(ul- ‘rior)* contingo, -ere ya avea ‘contngengir, .a e atnge, a se fntimpla", part. prez, contin- sgens-entis;. pl contingentia INAcV identice {Ab love Principium (Vergllu Bu: clea") ,Inceputul si se fd de Ta Jupiter" = yA incepe cu ce ‘ste mai important” Tuppiter, Lovis Jupiter, cul suprem™ prineipiumi inceput™ Ab ore ad aurem De la gurl i ureche" (a vorbi eu oat disere 1a) Osorisn gu ab + AbL i aurlspisf,ureche™ad + Ac = la ae Ab ovo Horatius) ,Dela incepatul Inceputulu (Lit dela ou") Absentem accipere debemus qui ‘non est in loeo in quo petitur = Trebules-tconsderim absent peeelearenuesteinloeslincare Se cre(s i)" (in tin, cel mai es lipsese corelativele col, ‘za, pe care le adlugim iain: tea elatvulud qu quae, quod ae") Alsitinvdia verbo 3 lipscascin- Vidiayura dia vorba (1)" (i vorbestt fri patims, ebiectv) vb. abit con), prez absmss,- sit al vb. absuim sunt depart, sunt absent") [Absurd et yanus metus non pro= est 0 fred absurd fie te- mei nu floseste” vb. prodest < prosum, prodes- se, proful a de folos™ Abundans cautela non nocet ,O cauyiune abundenuybogats na stril)* (abundoware ,a fl din belgug, aici part. prez. abua- ddans-antis) [Ab uno disce omnes (Vergilvs) upd unul cuncaste pe tof disc: imper prez. 2 sp, omnes Acphm ‘Abususnontotitssum Abuzol nw Impiedici wz" (Teama de mu siviegl un abuz de drept nu Lucbuie si duct la neexercitarea Arepiatu ususus uz" abue sus uz") [byssus byssum iavocat (Psalm 3,8) ,Prdpasti cheamd pri- pistc" (m 0 gregeald atrage du pbsineo als greseals) abyssus-t ,abis", .pripasties cuvint de orginepreaci Accepilatio ,Stingerea obligatii ‘reate prin stipulate" (Ge reu- lizeazi tot prin forma solemn de Inurebate i dspunsda la efee- ‘area pli, roturile se lnver- seazi cece pliteste intra col, ce primes rispunde)‘De exemplu:- Quod ego tb pro- ‘is habesne acceptin? Oare ai primit oe jam promis?” + Tabeo (Inst) Am primi scceptilatio poate fi verbis ora su litters yprin ace srse™ (Accepllayiunea oral n ea de ona, este imaginaria sotutio 0 plat imaginara") Accesso adiugire® (ste un mod ‘dedobindres proprictsicade ‘exemplu, depuneriedealuviun, lviones eau ,adSugii" la te- renul proprictaruluirveran. A- ‘Gdugirea In sens larg, orice este tun adaus Ia ceva principal, de baa i este subordonat aoestu- 4a", cCaccesso ced principal) Accessio cet prnelpall ,Adiugi- reacedeazn faa prinipaluli* (0 evdovere + D ya coda, a da Inapok; a face Toe euiva" prinei= ple» is n D principal prin: cipalutar) Accesorium sequitur principale {Accesoril urmeaza princi fa (= este chrmuit de aceleast Jel ca ueral principal, adele. mentul accesora urea pocal principal) vb sequor a urma" in opoziic" (Meto- 5 de argumentare care demon- streazh valabiltaces unci texe 12 prin relevarea nonvalabiliiit cxlel opuse) Actaestfabuta (Vorbeletul Augus- tus pe pstul mori) ,Farsa.a fost jucatd™ (despre farsa viyi) sau Plesa.a fst jut “ ago-ergegiactumaci ind. pe PF acordat ev fabula,piesé de Acta non verba .Fepte nu vorbe" (Faptete sunt maicomvingitoare ste drum* = Dati + ese spor UH orice talburare eauzatd Ds relmpsttal valor Actio fort : femptum-t 1ucrslcompérat* in Porutare drum’ oki ,Acyiunea pentra fart SM ex: cl ce in In stipe tela Gag da Aco ceatpoata Acne xo: {eeu impnivie pe ote o canes es Actioexrctria ,Aciun prving 8) Sint-ostpuaie* sent) Fes tcrenl aia contain ‘a amar (en Yitec-_Ao faiieherescunde Ac ‘to hypothecaria Actianes jet acestuia; are ca urmirt ‘etl man Contacte ne pen as dna tpotecara” (se putea indepte —sanfunl ale delcelor contra helt dele fis in aed menos mie Impotriva posesoriloe ct) peroanel), pro. cundus-0m gerundiy ‘tion fact (Inst) Aine in-_inurirum,Gplatibut pling Prictar il obligi pe pater artalc fai de clsic herciscen- acto ‘dreptath Impotrivs unei fapteAe-Ae primi dreptl de ayiune eats) Anterest,Intersum-sss-f tur $6 de acord* ‘Actionum genera sunt duo; In rem, ‘quve dicitur vindictio, ein per- Sonam, quae condictio appel- latur (Ulpianus) ,Existt dowd felusi de aciun: Fea, eae se ‘mumese revendicare, i persons Je, care se numese reclamatie" In em ,Indreptateasupra unui cru, de ait, reale" Jn personam, it indreptate asu- pra unei persoane, de unde, per- sonale Acti pgneratiia directa (Digesta) ‘Acilunea direct priving gajl” (seacordi debitoratuicate, dup ‘efectuarea plait datriei, putea ‘H cearhrestituiea lurului sa plata wnor despigubiri acd tu- ‘ru piereadinvina eredtorului) Digneraticia < pignus, -oris m aj, amanet* ‘Actlo praeseriptis verbs (Digest) --Actlune in termeni preserist* ‘Acti pro socio (Digesta) -Actiune {In favoarea asociatulul= (Socie- tatea are earacer foarte promun- fat personal, find incheiata Intuita personae .in perspec- ta persoanes", adicd avand tn vedere interesul perscancl, dea- ceea acjiunea pro socio atrage {nfamiaSocietarulu condamt, ‘Accastlactiune sancjioncazi ‘obligatiaazociailor de-a aduce tun aport, dea recurge la ate de rmancipalo, In caz de trans- miterea propricil de tradi, se ransmitere™ in cz de trans- Imiterea detenyiuall) Actio quant! minoris (Digesta) ‘Acunea cu citmaiputin-sau u prejul cet mal mic (aceast aciiune este acordatd cum- irdtorulul pentru obyne de vinzitor restituitea diferen inure prequl plait $i prel pe care arf pitt dac arf cunos- cut viele obictuli cumpirat) ‘quanti minoris,cu eit mai pu- {inna eftin” este un genti a prepa ‘Actio quast institoria (Digesta) -~Actune cvai comercial" (prin ‘are mandantul poate f urmrit de creditor) ‘Actio quod metus causa (Gaius) -~Aaune pentru cea ce (a 60- ‘is din cauza fe (ameniags nil" - Veet Aetio metus metus,us ,teamd, tric, alc In oni: enuse metus yin cara fi" AcAe eS ‘Acti quod issu (Osu) ,Actiune fru ceen ce (6 fieut) din porunci(aceastlaciune in ‘a unci delarai speciale, sein tenteazd Impotriva Tui pater familias care autorizat expres ‘pe il de familie sau pe sav si Incheie wn snumit contract) fussus, us porunci*, fussu Ablsg. Actiorectanon ert nisi recta fuer voluntas ,Actiunea (udicisr®) nu va fi corect, dsc nu va ‘corectévoinya/intentiaei* recta fost va f fost coreets* ‘lt I teadus Cu vit mal potivie Inromind ‘Actio redhibitoria (Digeste) ,Ac- ‘ne pentru rezolujiunea vda- Brit" (de “desflinjare a coaventict de cumpirare-vinza- re, acordath cumpdritorulu, in te ch eral cumpirat confine cl ascunse neprevdzute inact) ‘Actlotributoria ,Actlne in repar- tisare* (eispunderea ese ptr su nee tata gu sau selav) ‘Acti tutele contraria ,Aciiunea ‘ontrarh pentru tuels™(pust la Aispozta tutorelu, in cxzch are 4 recuperat bani pentru chel- tulelilesale cu tutela) ‘Ordinea traducerisaciocontra- la ttelae ‘Acti tutelae directa Actiune di- root pentru ruteld™ (pus dis- pozitiapupilululIncazcdare de ficut imputiri turorelui pentru felul cum -n administra averea) ‘Acto vent Acqiuneapriving tu- ‘ral vindut”(acordatl vinztto- rulul, prin care acesta cere lectuarea pli luerolalinainte de a fi romis cumparitorului smarfa) venditomtucrul vindut* leh Gatrbut eActore non probante, reus absol vitur ,Dacd reclamantal nuadu- ce dove, prdtul este achitat* ‘tore non probante, AbLabso- ut, aiei cu valoare condiyionata robans, ants part prez ‘Actori ineumbit onus probandt {Reclamantuluit incumbl sar ina dea dovedi pprobandl G gerunziulul cx va Tare de atibut pe Kings onus ‘Actor probat possessionem ad st psertinere (Geius) ,Reclamantul Govedogte cA posesiunes Ti apariine™ ‘Dupl probat urmeaxt comple iva In Acuzati + Infntivpos- sessionem pertinere ‘Actor sequitur forum ret ,Recla- rmantul urmeazi fora lcrulu*Ao-ad (Qeibunatu din tocattates unde seafd bun in tigi) ‘Actus fier potest verbs scriptura, fatis Actul (care constituie clementul material al infrac- ‘unt se poate face prin cuvinte, printr-un act seris, sau prin fapte" Seri, int prez alvb. Ao fert,ta- tus sum yas face, icut™ Actus interpretandus est potius (nagis) ut valent quam pereat Actul trebuleinterpretat mai ‘ult casi rimind valid decit ca siplari* {nterpretandus,a,um, gerun- div, care se truce eu ideea de necesita sla pasivycare te Dale site imexpretat i" ‘Actus non debentoperart ultra ine ‘tentionem agentiom ,Actele nu ‘webuie le operate dincolo de {ntengia celor eae le fac" ‘agens-entis part, prez cre f agentium G pt operat, nt. prez. P 38 fe ope- ‘Actus reus ,lavinuit de scjune 24 Addict ,Atrbuig®creitortor-se ‘numeau astfeldobitori insolva- Dili predai creditoitor care ti sineau fn tnchisoarea personalé ode aie; dactInacesttermen ci nu pldteau datora,erauvindujt peregre trans Tiberim in sudinitate,dincolo de Tibr ‘eoarece Is Roma nu era permi sivinzarea cetienilorromeni) ‘Addolum quaeritur propositum laedendl Pentru dol se cere in tengia de vitima 8 subst propositum propune- fe, imtengie™ ‘Ad gloriam ,Pontru glore* (a tradi ‘rd a ura recompenss ma- terials) ‘Adhiber testes possunt non solum ‘Incriminalibs causis se et {in pecuniarlls Utibus ,Pot si fe ftcebuinjayi marton ‘nu numai ln procescle de crim8, ci i in Iie privindafacerile ines fdhiberi si fie intrebuin- Ja4itolosi", int prez P dupa possunt (Gl) (au pet AGu- A hominem La ome pean actus, 05g ‘Ad annum yLa snl (Argumentom ad hominem - Mod deargumentare care vizeaxd adversrul ca pesoand i nu fon- ulagemayidorsle) 25, ‘Ad honores win cinste, gratuit” (Pune onoritc, fir portoto- iy) ‘Aaliue sub ludice lis est (Hortin) “Provesul esto in curs de jude are" ([ndied In genere o ches- tune neelucidats) ‘Ad impossibium nulla este obliga- tio .Nu este nici oobligatie pri- vind lucrurile imposible” (Adagiu exprimfndideca cd de bitorlesteexonerat deobligate fn cazl incare aceasta nu poate fi exeeutatl din eauzeneimpute bile Iu) Ad + subinyeles impos- sibiia ‘Ad ipsam rem ,La bunt insu co referte ehlar Ia luerul In sine™ (Ga ,condamnarea fa natu") Aditio hereditatis .Acceptarea ‘motenirit (se rallzcazd in rel ‘moduri prin eretio ,primireaso- Jems, fafk de martori, a mos tenis pro herede gesto act de moyte- hire" prin care mostenitoru ac- cept mogtenirea, fri a se ‘promunya expres, prin nuda vo- Junta prin vinyl singurl (es te o declaratie expresi de scceptare a mosteniti, dar nu solemn) [Ad Kalendas Graecas (Solvers) A pli acalendelegreces Adics Ad-Ad niciodets (Ionic la adress rllor plate: greci nu au,ca romani, Kkalendae, care ese prima 2i 9 Juni eld se achitau datoriley ‘Ad tbieum La slegere, dupa plac™ ‘Ad limina apostolorem fa pragul ‘apostolior" (vita la St Seaun) ‘Ad tem ,Pentru un proces (man at pontru un singur proces) ‘Adtitteram ,Cuviat cucuvint® (un cit tera eng") ‘Ad malorem Del gloriam ,fntra preamrirea Domnului" (Devi- ‘a ordinului Jezuylor. In sens larg, a acjiona dezinteresat In ‘numele une enuze nobile) [Ad oculs ,Pe fayh* (ub privcea cuiva) Adoptio duobus modis fit aut opuli auetortate, aut imperio Inagistratus, veluti praetoris. Populi avetoritate adoptamus eos qui sul furs sunt quae spe- ‘ies doptionis dcitur adrogtio la cts rogue ‘sibiitium esse; ets qul adopts- tur sogator, anid ert patiator, ft populus rogatur an Id fier iubeat. Imperio magisteatus fdoptamus eos qul in potestate parentum sunt sive primumAdad 26 =— es radum tterorum binant, fs et fo tse, fctorem quai nepesnept, roncpo rons (Ga) sAdoptaes en dod f- iar: anu pin strtaten Popes rufus la porunca tata de tempt a prec: ‘i Prinasoratea popu Hatopiimpe sccm eaesan ut Jerse props aca te AMoptune Se num abroge, te" Gdopune pin neon, coarse care atop cg Teen aed ete Iter dock vetasi devi eine pe Saearedegindsitavoic eke (Stason etc copit Sack pom sfc tack set ery popor eae Roget (8 rapa) ack Poruncoye ste fetus Bin porunes magitatulat i opti pe et are te al Pateres pirinion, fe cot Cia pris grad rai ‘epi cum eats oe Si grad interior, cm ears Beponl, nepoat,séncpout, sinepoata" : soptatars sy conjugates po- ‘tte et cesetadcce lead vor (onjont pen tev stem inert a rea) vet dake" nog: ‘nlc, vv, om ee vei ts fae" ind, prez vb. fo, fri, factus sum ya se face” ‘Adoptio imitatur naturam: minor ‘atu non potest maiorem adop- tare (Tustinianus) ,Adopitunea {itd natura:cel mai micdin ‘erenu poateadopta pe unui mai fmitatur imi, vo, deponent imitor ari ete 1 ‘Ad patres La stimosi* (Locuy 2e folositd tn expresite familia Te: a se intoarce ad patres ‘ri“;atimite ad patres 2 uel ‘ea trimite pe tumea cealala) ‘Ad perpetuam rei memoriam ,Spre vesnicdaducere aminte acestet, fate" (Text ulate inserip- ile comemoratve) ‘Ad pompam etostentationemPea- ‘wu aranjarea unei expozitils Ste fal ase" ‘Ad probationem ,Pentrua face do- vada" sau yea dovadi™ ‘Ad probationem non ad sollemni- ‘tatem ,Pentru dovadi au pentru © form solemnd (a contractu- ui) ‘Adpromissio ,Cauiiunea* (este ac- ‘al prin care un debitor aecesor ‘huni adpromissor sau .garant™ Promiteprinstipulagumecceace aapromissidebitoruuiprincipa) ‘Adquisitio heredtats ,Dobindirea smogtenii* fd referendum cate un gerunziu {In acuzatv prin cae se exprimd scopul ‘Adrogatio puberum et adrogatio {mpuberum ft idoptione plena ‘aut adoptione minus plena fn- ‘ferea puberilor si Inferea im puberlor se face prin adoptiune eplins sau prin adoptiune ma ler epi ‘drogatio-onis flere prin for- ‘mi solemnl In care ambele pir. ‘sunt intrebatedacl sunt deacord ‘x inferea®. Ver! Adoptio ‘Adseriptus glebae ,Legat de glie* (Gnsttuiefeudatd care oblgi pe obag si rman tipt pimdntu- Id, ack fe dreptol de trece 4 peo mosie peat) Ad singularom rerom wtilitatem Pertinet ,Priveste (prints in- teres pestru) folosul unor Iu ‘rut partiulare" Pertinet ad tine do, i prveste w ‘Ad statum rol publicse spectat (@ertinet),Privestestarea bunu- i public" sau ,Priveste sta- res publica, rel publice ,reps- bled apot orice forma de stat ‘Adstipolatio ,cauyiune” ,garagie* (ste actu prin care un creditor accesor se alitur creditorul principal sprijininda. Credito- ul scsosor se mumeste adstipa- lator) Adstipulator ,Creditorul accesor ‘say garaniul unut- creditor" (ind moare, dspare si creanja sa) ‘Ad substantiam siveadvalltatema .(Cerinte) de substan sau de “alaitate” ‘Ad tempus debert non potest (blk- ttl) (ustnian) ,Nu se poste a obligayiuneas8 fe datornics tUmpuluitermenulut* (= Obl sujlunea nu ae stinge prin ajun- -etea la termen) ‘nd tempus fa timpyla termen debert nt prez Pa datora,a atomic" ‘Ad validtatem ,Pentr validitate™ ‘Ad valorem ,Dupivaloare® stu a estima cova la valoares acelul uera* (Eva fica vama dupl valooreaAeag Ad-he 2 2 1) amtele cu un mie negusiorpromite si vin- Dunutorinorate) Avs plea in fort Sen me nbuneparnod une mare Advermhostesacternaauetortag — Sustm deere pds co usin Regustorla un anumit pret sip esto lmpotrva dujmanior sf Aedicare ta were Ac tn aer“ -Aequum serare mentem febus inn unum temic pr e- isto autonitate vgn" (@ construire, coneet seduis (Horatius) A PIS seceg material lucrala versus propor + Ac sauabstract unraionament ed (ies) sue neuburt mI mateiat 8 ee to,se Imperatvit33g baa stag dle" indicat reatuieTuerul duck ‘Yeu aequoanimo inde peste prequl indicat, ‘Adversuspericulum naturlisratAequam memento rebus in arduls aitereni) Permitit se defendere ,Ratia- serare mentem (Horas) A. ‘Aequumestenimutulpartic-pat,pisca pentane ea natural permite sie apert—_intstef spate! mintea ucrum partsipet ef AMM rig maritals cosine Imporvaprimejie* netulburad In imprejrde re- Gains) tol maria Consimyimintul vie se defendere (Ac + Int) ca el Iet Este dopt ca cel cre paricips lor sof dash crau sui tris neva) sl seaper' ec expresio_sequant mentem lit minteacga- (a9 acini) sh partcpe eee era sul fri, se cee ‘impersonal 1" adick netedé ca marea fink stig a pagan a ‘consimyimantul celor doicapi de ‘Avi gue arma descendere A "alt et fr furtun de unde, Jantiparparip ind pece file) fers amet cones smements, Inperatvvtor Fartlpet “$5 paricipe” €00) — Agetin soceatls consent q ee tol por Ia vederea consti lor percatoy) Acqultats censent ratonem non ® ae Jat descendere,cobor ‘veel haber\ oportere (Cicero) Aequum est ut aus in suum aue- —_rilsoee urge a -Gurigt sunt de parere tre torem retrocedatur Ee GP gery socletats -Dorinainten- ‘Ad vita acternam ,Pentra viaja Pu Wall In consierare raj ca fauda os tone ImPO* a dea forma osocictate” Yesnic§* Pentra fotdeauna, pe "4884 motvarea echt stu thawte” ‘Abrtiore (Retonsmental) de ta vet) avorted sequum est este dept cel mai tate (pre cet mal sib)" Ibert in pre. aver haere tretrcedatr se lntnrci* Selim te pre el mal ‘Advocatiquoque, sipercos nonste- a aves" se traduce af lat fn on prez? fA maiore ad i feritquomiaus eausam agant, Gonsiderare 4 iudreapecat in + Ac mpottia cr publics .Terenul arbi pu honoraria reddere non debent censent sunt de iter cons 7 ‘sero teen saa @aulus) St evoca, dacénua era ‘Aerarium ,ezaurol public pt cf Aepins deci simu sink pro- in portere treble de care tum erariam tort pra"; ger pleas et privates Oo sesul,nuttebuiesrestiuicono- depinde Ac (rtionem) + lat stemplul uf Saturn’ incare ere public particular raral* aberisaequlal gf verb sunt Sees text ego gE PEA ue detur gl ee Dereos steteritiitprinclastat” genie abut le subst ratio tibijecearandslinemnciemi- AtsT em is widetor gui exer fat de cla pnt tem are tion it actor (Gas) wAcela Peer erat ‘Aequo anim Cu statorice, fd Aestimatum (Uipianes) ,Contract _yedechintenteasboatjune care ‘Advocatus in foro causam dicit —tulburare™ (lit. mereu cb Su ‘stimator" (convene prin care se foloseste de 0 abatere.Ag-Al (cxcepie); cel prtutin forma. area une pretenyi devine rec fit devine vb ho, fel actus ‘sum ase face, a deveni™ Agnatl, (onis) ,inrudire eiviti ‘care producea cfectejurdice, (Agnatio avea loc, in primal Find, intre foul eel aflati sub teres Tai pater familias: sy ‘copii nepoti di fi: na di tind, inte ei care au fost in recut subacceasiputereapoia ovenit sul furs; in al tiles rad de agnat, se aflau persoa- selecate nua fost niiodatdsub aceedsiautoritate, dar nse ste lack nar fost Exempla veri, primari niscuyi dupa moartea bunicutuiy ‘Aguntur fatriae sociorom;agitur vis legum; agitur existioatio, veritasque indicum (Cicero) «Sunt in discupie nedreptatile infil; se dscut frp lesilo se-discudciasteasisdevirul pro- ceesclor" vbagoere, la pass aresensulde sf se Tua In disci, a fl vorba ‘despre, cain acest fragment A latere,tatera, colateral, dina Propiere, dinantursj(coguatusa latere adi colatera legatus a latere deegst din an- {raja unui persona) Iatuserisn ylaturd Naie™ an apa notare diem ¥A marca (921 cu pitrcich alts (= acon. sidera 02 ca ferfi) Al ea facta est (Suetonivs) 2a rile au fost aruneate" (Cuvintele tui Caesar ta recerea Rubiconu- Jui, Potsivit legitor Republics, nicl un general roman, venind din N tlie’ spre Roma, nu avea voile i trea acest i infruntea larmatet pe care © comanda Expresia indict o dcizeirevoca. Dili, Juatd dupa indelungi ziti ieta est ind pt P al vb Into, -ereeciactum a arunca™ Alia est auctortas praesent {estium, ali testimoniorum ‘vac recitartsolent (Digests “Una estesutoriatea nar ro Fresngy ala c a mutturior Ee obljmuese ne elute a voce tre (in insta) alla una {estom presen G platribut alsubst guctoritas Feclanint pez Alena vitia tn ocalishabemus a ‘ergo nostra sunt ,Defecele s- ‘ora ejinem in faa ocilor, ale ‘oar sunt ta spate” emusyajeum yal altvia sp cord cu vita viel detect" tere spate" Alena vila reprehendi quisque ‘mavult, quam sua (Quintlin) 3t “Ficate prcferi sé fe must etetete tvs, dee ale sle™ eprehendlin{pte7 sie mus. sn (inlet aval reir vb se sale iis So autora a Vit (os person ‘pen fs pte iain fi cre ea 3 Irie cating SSput fami most, acta ‘devin su ent fri, in genio ape nenjel ,perseane ce aparyin Areal alia") liquid novi cosa nou (obligate so) id pron neh n.5g, dup ene no G patiiv Ait aemutstioingenta (Paterculs) Jnurecerea (cmlajia) alimen e275 eal wd egtur, slo simulator vel 5 face ata sn seribitur,Un Fel sa se serie” (vorba ros ti sau serisi au corespunde winduluascuns) ce isi {Una se discus alteee s pre Lal face ed se aiseut” (aserepants (Discresa st compliciatea nw sunt unl aca uery) Atiad est vendere, aud emere, alind est mers, ald pretium (Digesta) Una este a vinde al ov a cumple, na este marl, alec pref AMlegans contrat now aud ‘et No trebuie ascultat (un Iimpatcenii) cd prezint dis: posit comtrare” (e se conte 2) : on anaiendas est nu rebuie st Fie asculiatconjg perirastica P allegans ,care preziats” sau “sind prev" par. prez Almas mater -Mami lubioare* sau “iam dtoare de viags™ Epi- 7 isi desem- Tet prin care romani i rau, de obiei, patel. Ulterior Inceput 8 fe Gemumit asl w niversitates) Aime mtr ost slutem Mi imei nossire dtatuate de Via sal salute in Ac drept compleme luni vpsubingetes.caoferim, Alter ego Unt ou Inerede-teTnALAm ws Am-An ‘lean mine, ciciesteunalterego al meu) ‘Alter ne ceri quod tbl fer non vis Altuia nu face e le na viet Sf se faci sau yee fie ma place" fe feces ,mu fee" 0 porunch negative ein latin ie prin ine + eon) pert. (ca ic, te prin nolinoite+ inf molt ‘quaerore ou ciuta® Alteristipulaet nemo potest (Di- esta) ,Nimeni ny poste stipula pentru alt Stiputartin¢prez.dups potest, vb Sind deponent Alterius damnum guudiamy howd facies tuum (Publius Syrus) ~Pagubs altua no vei fae drept Ducura ta alam aces fate - ind vit hhaud yu negate ‘wun gaudium ,bucuria te ‘Alters nome nemo agee potest, ‘i peo pop, probate slnauneteatuaniment nu poa- te actions, doct pentru popon, Pent tbr" nisl ac au" dup o nega se tadice tect alters al alu 6, pron alter (Toate pronumele eu forme pe enuriau Gepn-tus,D gin‘ expe possi) 2 Anmaloread minus ,(Rationamen- tl) dels mai muta mal payin (Unde legea permite mai mul, impli, permit s mai payin) ‘malusmaiorisn mal mare/mal ule ‘minus,minoris ,mat micimal putin” Anemus patriam nostram, pareae sms lepibus elus (Cicero), Stine fubim patra, si ne supunem legllorei* lus, G sg pron. ead aces- 1a, acastay, adeseort tadus eu 1h ea", deoarece latina nu are ‘ronume personal de pers Iba vb amemus < amare, paremus Parere sunt conjunctive horta- ve, dee de indema Anicos admonebis secret, patam laudabis ,Pe prictent fi vei ojeni tn tain, pe fas Hi vei Huda (inf atoray Azjeus du quaeritur véxinvenitur, ditticte servatue (Publius ‘Syrus) ,Un preten se eau in- delung, ancvoie se giseste, ca reuse plstreaa* ciate, forma a doua, eur igureazd ack ca adverb, toate predicatele au forma de prez. ‘Anicus humani generis ,Pricten al comenirit* (Calificativ desem- ‘nin dragostea umanisilor pen~ try intreaga omenite. Se 3 sLin ‘sens negativeclor care nua nich ‘unfetdecriteriuinalegerea pic terior) ‘Amicus Plat, sed magisamica er tas ,Pricten mi-e Platon, dar rai pricten adevirul* (Filoso- ful alexandrin Ammonios Sac cas paraazeazi asfel un text ‘incartea 1a tet Neomachice alu Aristotel: A pune adevseul smal prsus de pritenia sau sti ‘ma pentru un macstru) [A minore ad mains ,De la mal pu fin, 1a mai mult“ (Unde lego op. reste mai payin opeeste implicit simat mutt) ‘9++ Ablminorealn minus comp le la mai potin®, ad), pars “mie puyin® fad + Ac malus nla mai mult comparativ adj magnus mare, rmult* Amlssum, quod nescitur, non amie tiur (Publius Syrus) .Lucrul pilordut, care au se ste, au este pierdut* famissus,-a,um ypicrdut,&* « forma neulri amissum sa sub- stantiizt, de accea in traduee- +e: uertplerdut mesely- Ire anustt* Amplivs promissum est, quam ‘promitti oportult ,S-a promis Ia mult decit a fost neces si se promitl* oportetere-tuit a trebui, aft nccesar™ ppromitt, inf prez. P promitis Ge promis* Animus donandl,Intenia de ad ui sau inten iberal™ ‘animus, suet, gind,ntenic™ ‘donanai, © gerunzulu, atribut vb dono,are Animus iniorandl,Inenyiedeavi- ‘imajde vitro" lndurandi,G gerunzilui, asibut Fnror,ae ace omedreptate, avitime Animus novandt ,2ntenia de ino- a" (dea aduce 0 inire) ‘novandl, G gerunzilui in fone- {Hedeatrbutpelangs animus, v0 ovoyare Animus sbi babendil ,Itenyia dea sveafdea poseds pentrusine™ Inabends, G gerunziulu,atribut, vb habeo,ere a aves! Asians spe fortis re adversas vin ‘ere potest ,Sulletul Inuit Je speranga poate favinge impreju- tril porivnice” spe ADI spesyel,sperans"Anat Ey 35. or) ‘Anno aetatis suse fa an vi sile*(formuld twmulars) ‘Annorum series et fuga temporuiy (oratius) Sul de ani $i fuga alipetor= 4 too Din ne sstanje) " Annum eivliter non ad momenta femporum sed ad dies numera- Anu din perspetiva dreptuui vl, ust numaedm dps mo- mentele timpului, et dupd ailenermenc Ante bellum eantas triumphum = Tucdingtsiumtulinaintede riz boi Ante mare, undae ,Undeleinaimea ‘mini (Caza premergeefectal Iregul rezutd din uni pr lor). ‘marevis n ,mare Gind neutr, imine neschimbst la Ac Ante meridiem ,Jnainte de aia smeridiesyie ier ile, amie ‘Ante victoriam ne canas trium- ‘hum ,fnainte de victor sé nu ‘lagi ium AAntiquum consortiums (L_XIUTble) Wesel consortia" (precde punzind codexitmisle) (Rayionamentul) dea epal* Paris JeBul, a + ADI (adjec- tive atematice au AI in Aperto ibe a deschiderea ei Apud me, ut bono ‘zumenta plus valent, quam tes fes Pentru mine, ca bun judecitor, argumontcle valorea- 2 mal mult dosit martorié™ ‘ut Donum fudieem yea bun jude- itor" constituie 6 apozite pe "ng me, de acces fgureaz3 nc, Apu omnes gentes animadvertere ‘Possumus dominis in servos vitae necisque potestatem esse et ‘quodcumque per servum ad- quiritur Id domino adquici (Gaius) ,Putem observa ef la ‘ote popoaree stipini ay asu- Prasclailor putere de via gide ‘moar si cl orice se dobindeste prin sela, (acest Iueru) se do- biindest pentru stipn® ‘adquiritr, ind prez P sdquirt int. prea P ‘domins .potstatem esse: D + esse sau poses it tpanilr. le este putere” = vstipanit au putere"| Argentarius ,bancherul, eredito- ul" (te Uneori $i debtor fay decent; dac8 nuaplic compen sitio sciderea" din ereditul ‘cordst a propel daori ays de lien, ef Comite o pris petito eorere de mai mul” rst sii par Intreaga sum) Argementum baculinum »Argu- ‘mentul bijlul* (Dreptol roms, fdmitea, pentru dovediea pro- plea, aingerca eu bajul a w- hui luera oni indies wilzarea foryei deep argument prem) ‘Arsseribendi Arta deascric"(Ar- ‘tu scrsulu, erent) seribendi, G gerunziull eu vax tare de atribut AA saeris .Departe de cele sfinte* (rice profanare) f+ Abladj.m sucra-orum cle stinte™ Asious asinum fricat,Migaral pe mgar i scarpind (espe ei ce se clogiazd ociproc) Asperitas odlum movet ,Asprimea Inc ura ‘Auctoritas patrum ,Autoritatca rigilorstrimosilo™ Auctortas rerum perpetuo stall. terludicatarum ,Abtoritatea lu crurilor mereu la fe judocate™ Auctoritas tutoris ,Autoritates tutorelui* ‘Auctortalsinterposito nterpu notea tort (ttoreul)* Anctor regit actum ,Autorul sau ‘autoritatca competent. guver- neazi atol™Guridic) {ei indrdne* audax,asyIndrzney* fuvoytrejavLutum 2 aja” ‘Auaiatur et sltera pars (audi al- ‘erat partem) (Seneca) ,S8 fe audit calls parte™ (0 ju- ‘deat drcapt cere s fie ascul- {ale argumentele_tuturor prior): ud audios ‘uditar, con prez P Audienda est et altera pars ‘bul audiat i coals pate fudienda gerundiv acordat ex pars ‘Audivi, non adful ,Am auzit, nam {ost de {313 (nformagii din auzite nu ocuare) ‘Aura popular (Horatus) Aura popularity (despre nstator- niciaf2vorurilor populate) ‘Aurea medioeritas (Horatius) »Mediocritatea este de aur (Conditia omului cu mijloace rmodeste este de preferat celor bogati, pentru linge asigurat ‘eumpstarea fade orice excese)‘Auri sacra fumes (Vergtias),Bles- tematafoamesete de ur” saeersuera,sacrum ,sfint* dar i :blestemat™ ‘uri G atribut al subst fames -foame" ‘Auro loquente, omais ratio fnanis ‘st ,Cind vorbeste aural orice cuvdntare este desert (Vizeszd corupjia aura este un argument ‘are lavinge orice logics a cuvin- telor) ‘auroloquente, Ab absolut Aoquorst a vorbi* par, prez to quens-entis ‘Aurora est Musi amica ,Aurora ‘este pritend Muzclor" (Aurora este Luceafirul din zor $i ca stare, se refed la omul hurnie ‘ares scoulé de dimincaji) ‘Aurom igal probatur .Aurul se ‘Probeazatn foe" (fomlvaloros Se probeazi in situa dificil) Aut ae at tier aut on ee roc cE de pert ssa Shs eauat no at pres Exe ma ienal de {owt petra nena! Aut dele at pie aude a rea 4d pdapt (ero Fs «proede ola wep. tl nro) Aut ners a mt Sau ‘init mon Aveatgu al tS wig randlev bine talmea" (ormuli ce ncheie epistoli in sadminisraia roman) B eatos puto quibus datum est aut tacere serbenda aut scibere legend (Pins Junio) icone sider fri pe cei cirora lea fost datsausd fact cele co rma si fie srse sau a sri ele co Uurmausi fe eite™ serena legend pn patlp vite Rellum omnium contra omnes (obbes) ,RéeDoie totoror contr uo + Gn concepts autoruu, este aren cratered a meni peepee primitive ale boric) Beneficium inventarit(Iustinian) »Beneficil de inventar® (daca Jnventaierca mostnirit se com stati ed aceasta este mat mica echt datoriile defunctului, rmostenitorul poste rispunde fi {4de creditor! numa ia imitele mogtenirit) Benigoius leges tnterpretandae ‘sunt quibusyoluntasearumcon- servutur ,Trebule $4 fle lnter- pretate cv mai mul bunivoings legie in care voingafautoritatea aacestora este pistrati/respee- Interpretandae (leges) sunt - perfrastca P ,trebuie sf fe in- terpretare™ Bis de caem rene sit acto ,S8 nu fie 0 acjiune de dout ori despre soso Iuru (0 legsaeqiune st ‘uy fe uiliaté de dousox pentru ‘aloriicareaacolins rept) Ae eadem re propor de + ABL sit eon) prez. vb. sumesseful a i Mis dat qu ito dat (Publius Sy- us) ,Cine di repede i indot” (Gercler a imprumut) Bis epetitaplacent ,Celerepetate pluc* (Parafrazi dpi HorayiuBiB Ars poetics, 365: ,Maee placuit Semel, haee decies repetita placebit” Acest lucru a plicut oar o dat, install va pecs chiar repetat de ce ori) Bis vincit qt se vinci avinge de oud ort cel care se invinge pe sine* (Cistigio dublivitoricet ‘care se bruie pe sine) Bonae fide emptor esse vdetur qui ‘gnorat eam rem alienam esse ‘ut putat eum, qui vend, ius vendendi habere (Digesta) «Un cumpiritor pare fide bu- ‘i credinj§ cind nu sie ci acct ‘bun este al altuis sau care 50- ‘otestecd elearevindearedrept devinzase Donue fdet de bund eroding, Gatribut st cali ius venden. Ai ,dreptul dea vind, vende. 4, G gerunzlulul vo vendere a Mage Bonsefidet indict ,Judccayi debu- ‘i cediny* (incae udeedtorul fine seama de orice mijloe de apiare si de excep) onde fide, G atibut (al cat yi) one del indicts exeeptiones dot ‘mali insunt yin judeciile de bund ereaingse aft insumate excepted Ingetitorie dlimmali de dot iu ingetivo. ric suibut substantival gent val ona fies. Mata fides. Bonafide, Bonde ideipossessor Buna cre ina, Rea eredinga: Cu bund ‘reding®, Posesorul bunch ere: dine" (Gepment feevent folositin con- trace) Honam fidem in contractibus cone siderari ueyoum est Este drept ‘fc lat in considerayie buna xed tn conteacte” aequum est yeste drept, exe presie impersonati, dupa care ‘Ac (bonam fidem), eu laf cone slerar prea P ‘ons non inteiguntur, nisi deduce 1 aere alieno Na se considers bunuri, decit dupa ce s.a scos ators" is, dup negaie, wadus ,de- ar es alienum, AbI aere alieno sdatorie* + part pf P deducto Construcja ABI absolut tradusé ci evo tempora Bona opinio hominum tutor pes ‘cunia Buna pirerea oamenilor este mai sigur decitbanul™ Pecunia la Ableomparaiei dup Ctutioe hhominum G ptatribut Jo vecana sie rs unlioa verpane vacante sau lucruri fir sanie" vecanrantis pn waco wally 6 prot ntl, al minder pee onocum postsis Possinnca Danurio (osions besa forse exe de pr 3 bonorm pesesso unde Bee spovsunca buna de nde cop sunt mostentor i sat heres a po pin prec din aera do Sng are au iit cinctatea Seu herees itor coe ta veh ee espn ris che none ve repaint 3) tonorum purses unde Ign! -poenes nar 4 onde inowesiton ein sis apna gents ‘bonran poses de cog- ball spossuncs baron tnde'rase de slnge psy Sst preoralproceat esp- plea aris gaia petra ‘completa dreptul"cognatt pot climina pe wpm) 4) bonorum possessio unde vir ft uxor ,poscsunea bunurilo, de unde Sol i sofa Tui vorba de sofit eisitoriyi Grd manus. Accstia mostenese ‘numa daci ipsese rudele din ‘ategoieanterioare) omum est laudato vio Iaudart Este bine si i Kudat de un birbat udar® laudato part pratribut laudari int prez P onuspater familias ,Bunul at de familie" ,Unbun capdcfamilic" ums, G arkaie deel 1 (easic fumiline) Brevis esse labore, obscurus lo (Horatus) .Mistduiesest fu scurt si devin obscur" (0 expric rmare prea consi devine uncori noclat3) Fo,ferituctus sum 2 deveni ress est oceasiofortunae ,ScurtC Caeei censores raro diseernunt colores. Cenzoriiorbrardisting eulorte™ (despre cenzorit sau -magistrail care vegheau buncle ‘moravur, dar erau lipsiti de ‘apacitatca dea distinge ru de bine) ruroady, (Caecis quoque hoe satis larum est Si pentru orb aecst argument Ste suficient de impede" ‘aeeisD pl Caclum, non animum, mutant qu ‘rans mare currunt (Horatias) nCei care traverseazi mares Schimbs cer (de deasupra), nu Aispoziia suleteaca (despre ‘ei care vor sf scape de aleanul {nimi schimbsindtocu) smareyis mare” (la NACV, sine ‘0rd form’) fans mare currant, li. tree fa ‘rabi peste mare Cesar non supra grammaticos slnypratal este mai press de ramaticient” (ot ast, el na este mal press dey) ata comitis Ia coms convo- sate ale poporutu (penta di verse probleme) sa La (prin) convocerea adunri poporutu™ ‘alas coms Ab bset ‘Candidatustopam candidam gest -Candiatul parti toga alos" (Gandidstul a 0 functe din ‘cursus honorum ,teptcle ono- rurilormapstraturilor insugi attcipiul candidatus are prt ‘ul sens Jimbrcat naib) Cantitenam eandem canere A cinta acelasi cine" (ane tie ruitor la aceeast parerefatin. ‘ali/ negate, te) ‘eandem Aes f pron eadem ‘Contracts verbi, ters, re, cone sensu ,Contactele (Ge creesr8) pa vorbe, i ers, prin fap prin consens™ + primele dowd complemente verbs, itteris e afi la ADL pl, ‘ultimele dou, re, consensty, 12 Ablsg contracts, act la N pl Lipseste predicatul, subineles yor CCapitis deminutiois tri genera sunt: maxima, media, minima; ‘nam tr habemus:libertatem, ivitatem, famillam ,EXist tei feluttsqu moduri de perdere a personality: maxims, medie, ‘minim el svem te categori de valor: Ubertatea, cetitenia, familia” apts deminuti ,Restringerea capaci juridiee* sau yte Stringerea personal ju dice” (Expresie din dreptul roman cat id, iia, com- peta depradate din dreptutile jure 8 unui exiican roman $4 det, ora ain repisucle, ens, fapt care dacea ao- mat la slave. Incepnd di see Vien expresia se intebuinea- 2 § pont alte forme do do sradare juridies: piorderea Cetienil, a dreplu doa de- pune mirtarie ete Ea putea: 2) Capitis deminutto maxina npletderea maxima a perso: caca alti, a tuturor element personaltiit (ex: pierderea beri) ») Capltis deminutlo media pierderea nijloce a personal- ‘si juridice” (pierdereacotje- nici romane, devenind latin sau peregrin) ©) Capitis deminutio minima ‘Pierderen minim a persona- Thigh (plerdereadrepturilor de fame) CCaplts deminutio magna ,Marea pletdere a dreptului de cetd- Captato benevolentine Atragerea ‘bundvoinjet* (Mijloe retorie de a cigtiga bundvoinyaauditoriue tuisaua organeorjudiciare et, {in vederea objineilunor avane ajo Caput ap", ,capacitate, pers. ‘naltate”(necesare pentru a pu- teapartiipe avigajurtic) 0 personalitate se bucura det ‘ertats (status libertais), de ee UWhenie (status civitatis) $1 ‘define efi tn familias tates familie, pater familias) CCaput et fundamentum totius tes- tament! est heredisinstitutio (Cais)Ca-ce cace -Capul i temeti iuregul tes. fament este instiuirea mosteni- torulu {otius G sg acordat cu tesamen- 1i}totu5-a,-umy to nig (Carpe diem (Horatius) Profit de lua prezenti", .Ducuti-te de Prezeat® (in continuate), Quam ‘minimum eredula postero .cit ‘ai pujin increzstoareta vitor’ ‘resinduse unel feel) Carpent tua poms nepotes ,Pos- ‘ele le le vor eulege nepoti™ (@aadresa omulu zgirit are na sebucurl de bunurie sae) ‘Castigatridendo mores (Horativs) -Corecteazi moravuril izing” (Gatira tui Horayia este blinds, le injetegtor fas de sl biciunite omeneti,totusi cw in tengia dea le coreta;yorba mas oclebré) Fidendo, AbI gerunziului eu funcjie de complement modal (Casum seatit dominus ,Stipinul smicfnjlege intimptarea™ asus bell ,Caz de rzbot" (Fapt ‘are poate constitul un moti de izbo inte dous state. In sens ‘ionic, motiv de confit ine 2 Persoane) ‘asus, easus deel IV Casos forderis Caz de alianya lian prin care un stat este bligatsiintre tn Sabot alturt ealiatul su, atuneé cand acesta este atacat dé o ana puterey (Casus maior (Instt) ,Caz major ‘unit gi vis maior “forf8 majo- 1 sf damnum fate ,pagubs sau daund fatal" (ste un eveni- ‘ment cu resist non potest cd. ria nu i se poate opune Ex: Jnundasiy asus minor (Inst) ,Cazur minore fortwite* (intervin fir vina de- Ditoruel 1 duc ta dispaija lus ‘rut, nett debitoral mui mai Doate executaobiguia) Cato esse, quam vidert bonus ma. Febat (Sellustus) ,Cet bun pre- {eras fe un Cato, dec sh pard (fi) bun" (ci, fe un om {integra si mulateral a perso- ‘ajul numit Marcus Porcius Cac ‘o,decit bun numa in aparenya) deri, int prez P af veut ites" (Causayae ,caued, proces, pricing e judeca" (Causa copnita, practor debet sta ‘were ,Dupd cea cunoscu ina, pretorul este obligat sé secida" 6 causa cogaita ADI absolut eu ‘aloare temporal Causa tusta est ,Pricina este justeorectegitima Causa publica et privata ,Cauza public gi prvaid™ CCautiovonis .Cautianea® (este un act scrs in arose mentiona cia svut loco stipulaiune) Cave mentiars ,Ferestete de min- uni” ‘mentlars 38 ming on) prez? fg vb. deponent mention inj Cave ne minuas, ne mains facia id ‘quod satis est, Fi prudent si nu ‘micgorezi ssf nu faci mai mare ‘cel lucra care ste suficient (it estoy" (Aplictil in toate activ rile omului) {Cave quid dicas quando etext .Fi previzttoratent ce spul cnd si ieas,conj prez in interopativa indices Caveant consules ne quid detei- ‘mentireipublicae eapat! ,Con- sul sa maul ca republic nu ise aduc vreun prejudicial (Formuls ost in Senat, prin cre consult rau investi eu uteri iserefionare in momente ‘de mare prmejiie. Az, avertis sent, semnal de alarms) ‘avedt,conj prez A3 pl ‘quid detrimentlwroun prejud- detriment G parti, qu, dup re, este allqul,,vreun, cova Caveat emptor. fe previzitor- ‘tia manu deprecauieeumpS- ‘ator (prea au sla) eavenereeavicautum caret con] pez A338 CCedaat ara toye ,Asmete 5 ce deze oe toot (Cher) (A fcltormucsel Cie peterata ta penta e condecre cll soci Inder asouionare ed a confeson) tenon] pee toque, Ds Censor morum ,Conzral moran lor Census. Forma censual eavetur ut age sle In censum referantur: ‘nomen fund eulusque etn qua vitateet in quo pagosit et quos «duos vienos proximos habeat. ‘Omnia ipse qui defert aestimet (Digesta),Censul Prinformade consse prevedeeaogoareeere- nurile arabile 88 fe raportate Is cons astel numele fecrel mo- siistin ce colate iin care sit secece al, si pe cel doi vocit proximi pecireliare..Colceledecarasé Te estimeze el iasusi pe toate Prodicatcle sithabeatestinet, acon prez (Centumit tiibus fudieanis Cet 100 debartat desemnas pentru judecarea proceselor" (legate de proprietate side mostenie) sf judecat, proces" fudicands-2-um ygerundiv™ libs tudieandls, Daal (i, pentru procesele care tebuies fe judecate, corectypentraju- ‘ecarea procesclor* Certs pecunia, alia eerta res ,0 sud de ban determina un alt cru determinat™ CCertat de damno vitando Se cearti (Ge judect) pentru evitarea pa bei ddamno vitando, constructis go ‘undivali nD, cu valoae fina Certum pretium esse debet ,Prejul ‘webuie si fe cert” (adil fe precizat in contratul de cumpa- Faresinzare) Certusan certs quando; certus an sed incertusqoandayincertus an 2Cett duck oct eon, cert ‘Gnd (deci timpul cert dach dar Incert cing; incert dc, Ver i Dies eevtus an certs quando” Cessante causa, effects cessat Dacl incoteazscaurs ineeteaz teu cessante causa Ablabs cuvaloa- recondigionats CCessante ratione legis, cessat lex ‘sa Dac incetears motivayia leg Inctear lege insist" ‘essante ration, Abl absolut cu valoare condijional (Cessante ratione legs essat clus “ispostio,Cind inceteai raja nea leg inceteazdsiaspozitia. ‘essanteratione, Ab absolut (Cessioereiti,Cesiunea de crean- 1G" (procedeu juridie prin care creditorul cedeazk unui ters Areptul su de exeangs, Veehial creditor se numeste cedens, centis,cedant, noul creditor se ‘eam essionarius ,cesionar', Acbitorl se cheamd debitorees- sus dbitor cedat*) (Cessio debitl,Cesiunea de datorie” (provedcu jriic prin are debi- ‘orul cedeazd unui tery, adesea prin testament, plata dato din mogtentea ce -0 lasts dact cesta nui satstce pe creditor, ‘reditorit pot sii ind moste- nirca) 78 ceteri omnes exheredes sunto (Gaius) Toi ellis fe dex rmoytenii* (lel $i nepoy pu ‘ca fl dezmostenit in bloc) CCeterls paribus ,Celoraly (cu cle Tal egal Chirographum ,Manuscris® (act fedactat inte-un singur exem plan (Citins aut serus ,Ma dovremesau mai tireiv™ (dou adverbe la [raul comparativ) Civils ratio maturatiafora corrum- pre non potest .Dreptul civil {notivatia lei eve) nu poate SH nimiceased drepturile natu- ale" fs naturale n, pLivranaturalia (Civitas si civis Romana per erro- em nupta sit peregrino tom ‘quam cist Romano, permittur ‘ek causam errors probare, eta Filius quoque ei et maritus ad sivitatem Romanam perveniunt (Gaius) ,Cetsjenia. Duco ceti- Jeaned romand s-a eisitort din _grejeal cu un tin cx scum ar fi cetiyean romaa, se permite scestola sk dovedeasch pricing ror gal si ul si sol et jung la cedgenia roman” vitaswatiscetijenic™ perveniayire ,a ven! pind la apa a ajungo™ cect nupta sit, conjptP al vb nubo,- cre, nupsi, nuplum a se cision Civitas summae auctoritatis .O felatefun stat de-o suprema sutoritate* summae auctoritatis Gal cay atribut| ivits. is gut cum eves Romani cssent, perepeinos se esse eredl- dissent et peregrinas uxores dduxissent permitdturexsenatus feonsuito filo nato causa er- rorlsprobare; qu fact, fet wx0e ‘dvis Romana et filius quoque ex 2 ad ciitatem Romanam per~ vent (Gali) Caen Cor fate, dog ers cotijent romani, ‘reziser cl sunt peregrin (srd- si glluaserdsoistring, tise permite, prist-o hotirtre a se- patulul, i dovedeascd pricina tori pentrafullor seul; dup ce ea fieut acest Iueru sia va ‘deven etdjeand romani chiar fiul ef ajunge Ia cetajenie ro mani ddacere wxorem lua de sof" ‘eum essent desi eraué, con esi sql eredidissent care erezuse- 1 atibutivl -+'se peregrinos esse complet Infinitivald Clausula doll ,Ctauzi de dot” (0 convenjie special Incorporati sipulyuicco ites coco lausularebus sie non stantibus gonna arara bit cu nume collegum-iin,cororaies __realzar.un profit de pe copro- 10 aust penta impreuriri——Sidstoniiclr) tenuls-esubiestac™ Presta ob ea chime (lit. pentru impreju- aeceptunt sui primi Collegia licita; collegia illicita Ler Aap isco ate 7 Hricaremu malstousge"cum ay expensumrt sun pasos nColeit (le persoane juice) bli joate de fos) Cobtrdeid = ie eg (te esi e+ Aco famine Reread rebussestntibus,Abtatsonar CORON poena nemo punitr — cunea pentru impirirea : bes ABlateolst“"Uipianes) -Niment ma este breil ‘eral de Acti com- Clevum avo eiciendum (est) _podcpitcuo pedeapd cure smuni dividundo Actiunea (Cicero) Cuicwcuitrsbuiestfe postu cugeal iu” (nu pontna Commodi Lita imprae n a aime seas Intent deoareeceugetul stu "A Tae eon comdati sisiendum est, peritasticdP yb St intenfasa mu su train Adsuperacunidecomodst, Me sanete in sien ascone" tn Sonic onmaatt emtie emo ins iment subi, cers aiunca de comosat” : ‘rementiores lege foiees ese non puntor west pede psi fd Smedatenein inprumsts Saino pags oportet Judecstorit nu tebule SH fle mai puyin severi deest te rez, P (In romiad se repeus egal nu este pedepst ens eu 0 pedeapsi™ CCompensatio est debit et credit Inter se contributio (Digesta) Compensatia este sciderca Commodum mandantis,lateresu! ‘mandantului* (convengie firé ‘non oportet ,.nu trebuie*, prin sitationls pentru cugetul cece ean), ‘, ‘unei datorii sia unei creanje una pati su, Gatribut commodusy-arum Wayantajos Oat ludices esse clementiores .c 7 care prezinil interes” : ccitorisa fe mai blaneis a, C°BRAIO,(-onis) ,Inrudirea de commodumt ,Iucrul care Pre- Compos sui ,Stipain pe sine" Fine inal bina, co ‘singe (dintre membrii familie) int interes, interesul ‘compos,-otis + G ,care are In plot infiniti; tege in Abt « ri fami) ind interes, P05 ‘mandans-ants, ne urea a care este span pe™ ndeedt 1egea", complementul Collatobonorum ,Comparajabue OPAL meses ome Auior (etal acxpeitimos. cae Coactavoluntas votunt tent; mojenitor, care in ee dilate ingrid este Gougy — PAYSSTAUORA SE precintel Commune pericaum concrtiom oe no wal Ferme NEE este (omusty paca succesorlé tate bunurile arat,Prinediscomunprodu- jon Mel ce lea primi bund inclegcreiconcocic™ : Pecare lea primita uma a r Secs ais eset Codes cept et expenst Cicero) 1 paterfamilis, ct timpacsta CCommunicati Iuerk et dasa ee er ols ~Reqisru a sumel primie st al al eran vig) maepwcnisgg rls compata Sumi plitite™ (Regisirul con- i satetapineearid “Seca tpt os Sema sua, mumele perscanci Svea et atieiniese | Ser8 si cauza, Nemcle sunt de dou att Shnicceteta. fcluri: nomina transcrptcia ellegiatenuiorum -asocipite lai dress plriseascl In» na goa neazalGatbat sume transcrseint-un at® side oamenisiract'y 4iviziunea, coindivizarii ceCoco Concordia civivm murus urbium Buna Ingelegere a barbaii- lorjoamenilor (constitue) zidul ‘de apirareal oragelor ‘isis, G plaubut civium ‘urbe, G platribaturbium Concordia parvae res erescunt dis: cordia maximae dilabuntur (alustus) In bund inetegere sporese si statcle mici In dez- binare cele mari se ndruie™ ‘oncordia Ablsg. det comple- ment cauzal Aiscordia idem res parvae state mici* res maximue ,state mati" sau situa Intoritoare CConcursus plus ad idem delice ‘tum ,.Contributia/colaboraree ‘mai multor persoane la acelasi elie* (pluralitatesinfractor- ter) ‘oncursus,-us ,concurs, contt- batie" pluseris mai mult, @ pl plu um, idem, n 5g ,acelag™| potest ,Condamnarea (societs lui) in timitaaceeace poate el face" (In limitaposibiiiilor de cate dispune) {m8 quod, it, coe ce CCondicio aqua ,Condijia de i ca o* numitl sf ,condije suspen 4a sv (ca afecteazdnagterea unui rept); @ qua yd la eure a+ Abl pron. rel fg) Condicio ad quam ,Condite pains care“ numiti i yeondijierezo- ltorie* (sfecteazd stingerea ‘nul dept) ‘adquam pind la care set Condicio sine qua non ,Condiie ‘irk de care nu (condiie ab- Sout indispensabitd) sine qua (condicione), qua Abt sgfreferindu-se la condita, pre- esta de prepa sine fr Condito rectamayia® (ese Picea {in cazde certa pecunia yo sumd ‘determinatd de bani s deal certa res yun alt bun determi- nat"; conditio creat pe vb eons dicorere-dixcondictum a reclama") . Condictio causa data causa non secuta ,Reclamayie privind o caual daa, 0 cawzi neurmati* (Gare poate revoca acl de do- uj cu arcing, dactsarcina na ‘ste executats) ‘causa datas enusa non secuta- Ablative absolute CCondicto furtva -Apticarea seve ‘i pentru frt™ (eae ea object 2 repararea material 4 prejud cl cauzat pigubasulul prin fap detietwsls) Condit ex causa furtiva Resi mafiedin motivde fart (aciune acordatd pégubsgului de furt pentru objinerea reparirit pre- judieluta eauzat de hoy ~ este 0 actume specials. La incaput, ‘eat afianese aplica nual in az de furtum improprivm ,frt Impropriu" fick subreptio Fit sustragerea Tueruui". Apoi ac. fianea putea intentat latunel ‘ind terol frat petea (ving Tofu, Prin aceasta seiune, r= clamantul putea cere ea desp igubire suma egald eu cea mai ‘mate yalare a cru furat, de lacomitereafurtului pin ls da- ta proceruli) CConiitio incertl,Actiune pentruo ‘convene incers" (sancyiones- i preci, flind 0 acyiune tn resttuire, avind urmitoarele = resttuiea poate fi ceruti oxt- ind; = debitorulsebucurtde protecie posesorie; * rispunderea debitorulu este ‘mal pain grava) Condictio propter posnitentiam (Digests) yexerctarea acyl personale din clinjé" (pentru ‘Sesfinjarea contactuli, Exem- co-co plu: ol care transmitea proprie- {tea asupra unu slay pentru 8 fidezrobit putea core restiuires ui inate de atoldezrobiri) Condietio ob rem dati (Digests) ‘Exereitarea aeiunil personale pntra un ery dat, intro pr ‘in reals =acjune de destin fare a comractulu) fb rem ,dins-o pricind reat (Qeedinchuza un obit rel) 6. dah ,pentra un lueru dat* N. datum CCondietoindebitt,Actiune pentru ‘0 plats nedatoras™ (ie pentru ei nuenista oobligaie, fe chs-2 cut plata alti personne decst ‘teditorulu le pentru el plata nv a ost fut de debtor) Indebiti G.sg. al subst. ine ebitum ,plats nedatorsl",G. atrbut Condictio sine causa ,Exercitarea tunel acjiuai personale, (5rd eau" fine + ABI causa Condictio tritcaria ,Exercitarea sciunl prsonale pentru gréu" ‘wilearlus-a,um ye grou" dlerivat dela trteamtygrbu" CConductio agri vectigalis Aren- «dara unui ogo eu redevengt" fagerag .ogor” sit G sp ati ut vestigalis-e cu ‘engi atributcoco = 6 Coco lo se fe pri consis Conductor agrivectiatisArenda- batt) s.querondam opts, ‘nunile se Ge pia. consi ‘ulogorulcurdevengi™ 7 tiacvanumitefemcl pron. mat a CConnubim cum mana ~Cisitoria ‘dom qunedam. quoddam jun Mant sunt ste" sa 32 Confureai .Cisitriasolemas eu manus" (Ge earacterzeasd Tamia anumitsin tox 0 vb.olersactossumestsem Tae cafe romani prin care pn eldereafemel In puerea at ponent, impure din tems fomciaajange sub puterea bir- __birbatulaconnubiom sine mo. Peftraise inf pA fn comple- prevent au for acti, dat ‘tte a cision fed manus inc. a Sonar ipo me ze femeta nu eidea in poterea fectl a ona sens Contesnu pra atiento et Cel Satu) 7 CConnubium, Et have adeotasunt, Pasty 1 mavtr este asim ce 7 ‘ot quamvis per adoptionem po. condamnat™ Connubixin. Non omnes nobis xo stun itcrerumyetoestr: Consens fant obligatlanc ba Todicatsyspum ,judecat/con- res ducere cet. Nam a quaren- FA a cae empionibus-enitonbus 1- ania” dam mops abstineredsbemus TC nee, calonibus ~ conductionibus, ‘matrimonio contung in tantue, po porvatum tbecremve tlw St tlm dota adoption, “tha Contsio -Conusunca*stereu- er ge obtinent nuptae cone dem urs maneat (Caiss) CAPS arisvinzdri, fnch- lunes in coe! perscand act anton ponsum einer eas Storia Siaccstea image misuse ae. Ti de debtor sicedtor Be amlnon pemsant nec inter a Sunt asl incl, dss doar prin ety "nuangate™ In cuz de mostenite a eredito~ egy et filiomy el inter mate [dopliuneavincepstsifieintoc ac formele in bus of la full deciedeitorsau inves) glam vel inter am ome ‘de pirinyi sau de copii,nusepot Ab. pL.dec.I, iar wltimal in is ronis{ confuiune* fem et tales personae inter Se flint el prin stor astel_— Gee I Connews in prsonam ,Lepiturs _colerunt,nefarias et incestas Inesehiar dupileesa destimat ‘Consensu sive manu militar ‘consens sau cu for publi fonsensu si manu, AbL. sp sonalé" sau jConesiuncs de-_"uptias contraxisse dicuntur adoptiunca, Retcior i acceagl peroanis (Gas) ,Chftora Na ne ete don Meteor i aceal percent” rarefaction rimine aeceasi re ‘gull de drept* Et hace Si acest Tajlunieste personal tnsensur fete. Nope sunem dato z hace St asia” tte Gea V oe Gh toate infragiunie in proces *4 86 abfinem de la nuntrea ex soa i tmilitari, AbIsg dct HL ad pul sivtete de access pes Sete pean ca etn ne Sours nest des Consensus Constante” oe tlolocl de tring de copia tivde tema pozenta pinorcsteneccarianceie- eonecasas legis comer TS chao ct, soln adoptions, ADL stso- 8 al eon Connie nicl nu este efsitore intre Tueaapdceen ext aup.— msepoattivstp Connex in rem -Lepiturd realé* _urmiloarte persoane: Ine tts tionea™ Lan Ha (ie infaont mulipieexs fie sauntre mam sau em irs asta drepr tuts Matus steam ort Sa © legiturd reali, obicctvi, de fatto bunic st nepoat i dack 6G. partiiv i Se ae te, ting eauraiat intreastet de persosne #8 oasens 3 : 7 i. Incheiat cAsitorie, ele sunt con- ‘Conscius fraudis ,Consticnuicom- lui) Connubium ,Cisitoria lepitimi~ sigerate ck au coatracat cisi- lice a fraude consensus omolum ,Consimt (orn ete femels tee Ue sob Uc nau g nescoate oasomn mms om htoriatea ail sub cea bie, ‘Consens fut oligniones ‘obslicet oud ne este permis*Co-co (Cnanimitate, asentiment gone- ‘al. Oma consense ,Cu con- simpimintal tturor") ‘Constioma iuris peritodatur,Sia- tulieiza sed de etre wn ex: pert al dreptului™ (expert juraicy Peritus le dept expert tie su ,juridie™ atibut, ‘Consortium rerum adversarum se- ‘eundarumgue ,Comuniunea si potrivnice si a celor ‘Toviriglelarsusila resadverae sity pourae, res seeundae situs prices, fer Toten la G phateibut CConstat ad salutem civiam tnven- tas esse leyes Se constaté cle igile aw fost hventate pentru salvarea etifenilor* ‘dup vb. impersonal constat ,se ‘consats"completivase const leptecusvbiectula Ac, predic tala infinity Inventas esse, inf per acordat cules, sublet in Ac Constat autem ius nostrum quo utimor ex non scripto aut ex seripto ,Dreptul nostra de care ne folosim const din dreptul ne- seris su din deepal sris*™ 52 uo (ABI), caro time (Vb + deponen) ynefolasim" Scriptom a. (presupus tus) rept sexs CConstat enim allmenta cum vita f= niri,Seconstaticalimentelese sigs odats vita" (=o sayfa de aalimenta pe copii sla "ndol tor, copii pe paring Diteéni) limenta n pl Ae sublectat com. ple Fie, inf. prow. P ~ prodicatal ‘completive dupa vb. impersonal constat so const" Constituto principis est quod Im. erator decreta vel edicto vel epistula constituit (Gaius) Consttuia imperial este c2ea o impiratl hotiste prin de- «ret prin edit, sau prin serisoa- ecreto, ADL sg al subst deere- tom n deel IE eaicto, Abt spa subst edictum,- fn. dea I epistuls, ADI sg al subst epis- thayae, (deel xprimdnd mijlocl prin care se face atiunea ‘Constitutum dsbitiaent,Comven- sie privind datoria alia" :novas personas nt per- (@ alta persoand ocdt debit si ple teased daoria acest, la un alt fermen inl loc deci s.a stax iit niin) constitatum debit prop ater asdam personas PacucoNen fine ssc proane I Ming davoria propre” (este sonvenyis pi care dehitoral omits ai pltsses Storia su fat pra acest pt ch Toran pte lst wm in Act depecniaconstata ene priv tant Geaatoneprn caret bat Spee inp onsen oie. Pin est te cone fapo donind SO Deck se dvedca ch, la nda Siu crdoral ota aetna fie tome cl soma ob tones de plat jomatate din fatore eel pin este Tato tintgiae partis Res Uipuajta esas) "onc jum) CConstivatum possessorium ,Do- ‘meniuin posesune tabilt™ (Es te cazal proprictaruui care Is inde casa urmind si loan nea in calitate de chiias) CConsustudinis magna vis est .Ma- reeste puterea obignuinel™ Viswis ptere, fort ph vires coco consuetudo, nis ,obignuings* Conswetudo ,cutums* onsuetadolals & .obigauin, eat" CConsuetudo est quastaltera natra (Cicero) -Obigauinga este ca a dove nats” itera cell, coast sal doled dou CConsulares marinariorum et mer- ‘atorum ,Inspectorit marina Tor ai nogutorlor™ Contra aguam remigat Viste ontra eurentului pet" (despre foi ee se opun curentul 182i politisau de ale natura) Contra legem fait utd faelt quod Tex prohibet; in fraodem vero, avi svi verbs legis, senten- iam clus crcumvenit ,ACtiO- ‘ncazd conta lgi cl eae face ‘cea ep legeainterzie; ia spre fnglarea (epi) aeyioneazi cel cate, pistdnd termenti lel, nesoodtest spiitl” salbis verbis ,salvaji ind ter ‘menii*- ADL absolut tleeumvenit,ocoeste" Su ne- socoteste* Contra naturam societatis (Gaits) Contra natursocitiil (cau ‘ids partcipe la egtigdar nu gi tadaune)Coco Contra non valentem allegere non ‘eurrit praeseriptio (Digests) Contra celui eare nu are capa. Gitatea de asociee ma surving prescrip" valens ends part. prez ,earcate capactatea" leporere Sc aduna, se aso ‘Contracts in rem Contacte rea te (cate pot via un mutuum -imprumut, Sducia buna erodint, pignus ju", commodatum ,comoda- 1h depositum ,depositul) Contractus sau acta yContracte sau ete” (care por fi actu re contract real"; actam verbis contract verbal; atu liters contract seri actum consensiy contract consensual"); etum, Substantiv de origine verbalf (zorereeactum face, a da- 2, aacjlona) este determinat de substantivul in ablativ emf in rotate", verbs In probe verbal" Aeris ner, fa scrs ‘onsensu ,prin consimysinint, consensual Contractus sollemaes ,Contracte solemne” (contracts religosae forma religioasi in verbis i forma verbal in iter tn forma srisisinexum Jegiturd = juris) Contractus consensuales ,Con- trate consensual (sunt emp. tiosenditio -cumpiarea-vinzares;locatio sfocatiunea",soretas ,asocie. Fea", mandatum ytandatul™ toate find conteacte de bund edint,relizate prin consim- Simin), Veo pe itor in parte Contractus imapinari etiam emp. tionibus urs vincutum non ob- ‘ent cum fides fact simulator om intereedenteveritate,Con- "aceleftive nici chiar fa vn ‘iri nu objin constrdngere juried, deosrece doar se simu ‘cari buna eredings a faptului (a contractului) firbamestecul re. nei firdme do adore" incolum any pentru mijtoace de constedngere,eoreyiune simuloreart ya’ simula", ya se preface" ci Gxsté coca’ ce au exist fon intercedente veritate, Ab absolut Contractus inert ,Contracte ne- ‘umite* (Convent insite de cxccutarea obligalei de cltre ve a din pry fn funete de obice- ‘wlobligyiuni, cesteasuntded ‘puri astiniany 8) Do ut des dau ca 5 im dai* (© patte wansmite proprctatea & ‘unui vera, pentru ca ccalats partes: transmits proprictatea aul luc) +) Do ut facias Dau east fa (© parte transmite proprictatea ‘unui lueru, pentru ex ecalutd partes fac un anumit ucru) ©) Faciout des Facca sh-midai* (© parte face um anumitIuery = Aezrobeste un Slav pentru ca cealaltd parte si-l transmitd proprietateaasupra unui bun) @)Facio ut fcias,Facst fac" (0 parte face un anumit tue, de exempla dezrobeste un anumit Sclay, pentru cas call parte Si feel un anumitiuerg, de ex. emplu 8 dezrobeases pe un selaw) Contractus inter absentes Con tract Intre absenj (=prin co- respondenya) Contractus optinae fel ,Tratate 4e foarte bund eredinga™ optime fide, In G cata, a. ‘but (Contraria contrariscurantur ,Co- Te contrare se vindecl prin con- tare (rom=contearclese stag, ‘ste sf 0 maxim opusd: simi intibuseurantur,Celeasemi- mitoare se vindect prin cee ase- minitoare™ sau Cele ce 40 sscaménd se adund") ‘ontraria,similia adj np. con- coco bus, Ab pL curantar prez? Contrarius actus, cotrarius con sensus ,Un act conta este un conseascontrar* Contrarius consensus ,Acord ia sens contrar* numit $1 mutuus Aissensus ,dezacord reciproe* (Gste conventa prin care" > emunjla un contract nscutso- Yo consensu ,numal prin coa- simmint*) Controversias inter se lure ac Iudiclo diseeptanto (Titus Li- vius) (Oamenii) sii dezbatd controverscle inte ef In justiie st prin judceats* Aisceptanto, imperativvitor 3 pl Aisceptoyare a dezbate, a ds- uta, adispura™ CContuberniumit ,Cisitoria seta vilor® (Simpld uniune, Kd con- scingejridice") ‘Coram popato Tn fs poporu® (Horagay(A vorbi deschis, in public In antihitatea romans, orators ‘sineau discursurile cu voce ta- re In fa ectifnilor adnan en) Corpora ,Persoane uridice™ 0 »(Posesor) de corp Corpore a strco-cr Corpore senex, anime iuvenis Batra la rup nr la sult" (Corpus delet ,Corpul dticratus* Corpus prudentium, vezi Prix denies CCorruptiooptimt pessima est ,Co ‘uperea una om foarte bun este foarte rea" super! optimus Hu" supetaivpessimas foarte" Corvus albus (Juvenal) ,Corbul ald (sespune despre o faite) Cras do, non hole: sienego ct Dau fine, nu ati, in acest felyneg (=teluzsddeu) in fiecare Credendt causa ,Pentra credit* (antecontract de imprumut) credopere a crede, cords exe 4, eredendi, G gerunziulei + ‘esa, valoare final ‘Credit et debttcompensatio (OE esta) Balan de acti ide pa siv* (deol intr debits credit) Creditor gui minus a debitore suo ‘accipere et iberare eum vellt, posse saepius accipiendo a dee Ditore aliquot nummos eique re- fro dando we risus aecipiendo etficere.Velut st centum (ces: tertiorum) debitorem, decem a cepts, Uberare creditor velit, 56 potest decem aeipere,eadem de Dtori retro reddere, mox ab co aceipere ac novissime retinere (Mareelus) Creditors]. Acel croditorcaresrvreasd primessel ‘ai putin (—o mai micd rer tiuire) dela debitoru su gist Jase liber, poate fae acest Iuera primind (datoria) in rate de la Gcbitor cite @ sum de baal s andu-t-o acestuia inapoi gi larigh primind-o. De exemple, dact cfeitoru ar vtea 1 ase liber pe debtoral ce datoreazi WOdesesteri, dupa cei-aaccep- {at 10, el poate aezepta 10 ss teri, apol pe aceytia sii dea napoi debitorull incurind si primease dela acesta pnd a lum si rejing™ liberare-ums-llasetiber"(adi- isi nu delae slay iu) Aaceipiend, gerunziu AD! modal seeeptis decem, Abl absolut, mu moral invaiabl, dar vb. necep- Ais a partcp pe Abt pl vellet,con}mp. cu valoare de optativ posse + Id elfcere ,poate face ces aera (umn? prin ablatval _gerunzuluiaeiplenda) Credo quia absurdum est .Cred finded esto absurd (Variants sub carea intrt In erculagie un paradox formulst de Tertulian, =Decarne Cristi"5-invocatune- {rin favoarea credinjc oatbe, ‘rd temeirajional) 87 Crescentem sequitur cura peeuniam (Horatus) ,Grijs wr rear (de aproape) bantu ce crepte™ (ltfel spust erepterea svuliel ade eu sine mult gi) CCrimen grave ,Acuzale grad" CCrimen maiestats imminuae ( pbileae),Ineriminaredestabire ‘majestl (tatulal™ CCaimen vel poena paterna nullam ‘maculam filio infigere potest clncriminarea sau podeapsa ta- Tatu’ nu poate aduce nici © path fului™ ‘erimen-inisjnesiminare,scuza- te" Cul bono? ,Cirui bunpbine?™ (i ‘serveste © anume fp? Alte spuseai prodest? cul serveste™ set ,acesta a comis fap) (Cul dolet meminit,Cine pimeste ‘gi amintyte" (Cicero) Cul Hicet maius debet et minus Alcere,Cui ise permite mai mult tuebule sd ise permit mai pu- sin (sinterpretarea lel este un sribat a legiuitoratul) cc" sais, minus, comparative new we Tict este permis uiva™ (Cul permisristuam rem agere aut ‘deffendere, i procurator intel. crew legitur,Cel ervin ai permis sdministseze sau sapere bunul ty, acest se ingolegea i procu- ator iu Intelleptur, fad prezP Cui (Quid) prodest? ,Cul (la c=) fotoseste?* (Formula folosits atunei chad nu este lard intenia ‘uate fost sivdrgt un anumit sau existh indotell asupra ‘portunity acestua; acta @ comisundelct rua a flosit) prosumprodesseproful + D , fide fotos euiva™ Cul prodestscelus Is fet ,Cui i foloseste nelegiuiea acta co- scelus.seelerisnneegiute er fect ind pa ict" vb facoy-eesecfactum ya face” Cuigue suum (legislaia romana) “Flccrula ($51 se dea) oo al sus ‘quisque mf quidque n,ecare’ D evique ,sieciruia® sum .,alsiu jee ce este al su, jeoea ce is potriveste* Culus commodu, eu pericolum At cul este avantajul a acestuia {ipericotul (=Cine rage folos- fe ebuie si irises ndrunte primejdia) ‘ulus, Gsgal pron quis,gucu Caius rego ius rligo ~Acuieste regiunea, a acestula este si religia”™ (Puterca de stat are ‘reptel dea fa contesivile a ris in uel stat) (Caiusvis hominis est errae,nulli- ‘us ns! Insiplnts in erroreper- severare ,Este propriu oricirul ‘om si grejcasci, dar niminul, ‘decd prostulu, 88 persevereze in present culusvis, G. 5g sotieare™ nisi dup negaie decat* fullus, G nallivs ext nu este propris nimiawi* Cpa in eigendo ,Grescall In ale ere ellgendo, Ab gruncial vb elgo re,aaloge" ‘Culpa in faiendo , Culp in acyine ne" (a debitorut care provoacd Aispariialcrat) calpain aon faciendo culpina ru face” (ceca ce tcbuie fcut princontract), Calpain omitten- 4o ,Culpé prin omistune/sau ab tinere") {in faciendo, omittendo,gerunzil, laabl roa. quivs Culpa in vigilando ,Culp in supra- vegherea (angaalo)™ vigitando, ADI. gerunciutai vb ill are a supraveghea" 53 Culpa tata aut magna culpa dato sequiparatur (Iustinian) ,O srejcalf ampls sau 0 gresealé mare este echivalontd eu doll dolo D ,cu un dol” ‘acquiparatur ,este echivalent* ind ree? (Culpa evi in abstracto, Vin (cul- 8) wyoarl In abstact® (dupa Limpul abstract l omululgriju- liu prudent in rispundcrea pe cate 0 arati fab de contract; 0 astel de vin este consideratd ‘mai gravi dec ,Culpaugoar coneret, ind Socotit © negh jens) ‘Cupa levis in conereto ,Culpivind ‘joard In coneret™ ("comporta- ea debitorulal fay de tural da tort se compard cu modul ia cate if administeazd cellate Jucruri ale sale. De aceea vina Aebitorulul este mal mick deett inabstracto) Culpa levis tmmo levissima ,O vis ‘woarl ba chiar foarte woari™ CCulpam suam negat ,15|neagh vie CCuratela curate (asigurt pro- tecja eel loviide incapacity accidental Ee euratela furiost .uratela nebunului, prodigul ‘A riiptorela; nots ,mino- alu) 1 3 Curator testamento non datur Curator muse acoedl prin west ‘om datur nu se di, yu se corti” ‘estamento, Abt prin tstament* CCustodia,Pazi ,eustoie® este 0 form Speciald de rispundere; ‘ebitoral yinatobtigat de custo ‘ictrebuiess pleases daunein- Terese chiar duck Tuerul impramutat pice fr vina sa) ‘Cum bonis bona est ce bun} navigayia este bun ‘Cum de iuero duorum quacrater, imelior est causa possidentis Cndse faccorecte in egiturd ‘a clgtigul a dows persoane este ‘mai bund cauzaposesorull possidens,entis, part. prez. G 58 (Cum grano satis ,Cu un griunte de sare" (Pliniacet BStrin) (modde cucu 1 sugera of vorbele st opercle frat tebule si afb bun sing sigs Cum tegtimae nuptiaefatae sunt, ‘teem liber! sequuntur ,Cind fa {lout cisitorie legitims, copii urmeazs condi attul* ‘nuptiae-arum ,nunt,eistorie solemnd*, In ftind noma fp deaceea gi prodicatul facta sunt prPestelapl Cua omni causa ,Svb orice motiv Cum tacent elamant (Cicero) ‘Cind tae, strips (cum ar fio test in ticere, dar prin fetele Scvere se intrevede revolt care sue) Curriculum vitae ,Cursul viyi* (Genii autobigrancs) Cursus honorum Scars onoru Torfnagistraturior (la romani)D Damnum appettandum est cum ‘mala fama tucrum (Publius us) Un etl eu faim sea tuebuie fe numit pagubi™ ‘appellandam est, ind prez a po ritasticeipasve, cates raduce x ideea de necestate Ia pasiy ‘mala fama, in AbISg, dea codat de prepozitia eum cu" Damnum aut eas aut eu fit, pagubl se face saw din intim: plare sau dints- ving* asa, Abts. dec 1V ‘culpa, Ab sp. deel ft, ind prez vb. fo fei a se face Damnum emergens tuerum ces: ‘sans .O pagubd ce se ives, un clstig ce inceteara femergovere ya so Wi" de care Dart prezemergensyentis cure seiveste™ cessovare ,a inccia", de unde part prez ‘essans,ants care ineeteazi"™ Daranm est rol familiar (pes ditae) factura ,Paguba este Iwerdtura de distrugere a avert families es familias, Grek familar ‘averea sav patrimonil fami iit amnom iniuela datum ,Pagubi ‘auzata pe nodrop este vorb © agus materials i nv se contend nil ev furl nck ex {njuria. Delitola fostsaneyionat rin Legea Aqui) Dammam iniria datam. St mem ‘brumrupit neu eo pact allo sto; simanu os fegitlibero,tre- ‘entorumsestertiorumy servo, 6 Da-De ‘subitos i fiuria fast, vgint ‘quingue asses paenaesunto(Le- ses XIL Tol) , pagubi pret nuit penedreptsdact-aruptun ‘embry, dic mu 86 impach eu cesta, si se alice fegea tall nului acd fracturat unos eu ‘mina unui om liber, = suporte edeapsa de 300de ester dach unui stay, de 150desesteri da- ‘ha ficut-odint-ojinice, 255, sh se aplice drept pedespsi sto gi sunto forme de imperaiv “itor ps 35 1p pacorere ya face pace, a se implica" osossisn os" Srango,erefregifractum ,2 ra- eva facture" ruplt ind pf Pv. umpo,ere upl uptum fait, achaism pentru focerit, con) pl Dats benefilis plus quam accepts gudeas ,Si te bucuri de bine= fucerile deordate (de tine) mai mult docit de ete primite™ pls ,mai mult" ad, comparatv Dati in solutum (Digest) ,Acor- area pliitdatriet™ (=stinge- ea obligatci prin plata altui Iweru decit cel datorat® cu acor- dul creditorului, Ea poate fi voluntaria ,yoluntari si neces. sia jneceSar) fn saat wre plata (ator “ Wo soko-ereslisolutum pW dea seb insotab Dat veniam eorvis, vexat censura ‘columbas ,Cenzura Hi iat pe combi i i nipistwieste pe po- rumbet (uvenal) (Judoesto se inclind adesea In faa color teri) ‘dat veniameoevis Fentre corbilor™ vexat columbas yhSrpulcste pe porumbel dilacords De auditw ,Din auzite* (0 infor moti din auite) Debitor in faudem eredivorum ai hil facere videtur ,Debitorul pare a nu face mimic sre inge- Jarea frauds creitorulut™ fa feaudem, in + Accu valoare finals videtu (se) pare creditor, G pl. stribut Debitor gut in mora est culpa non yaeat,Debitorul car este fn in- tlrzie nu este sett de vino- ‘tiles fn mora, in + Abts culpa, ABI sg, yaeoare + AbI a filipitd, fiseutt do" Debitor rel certae interitu relUeratur ,Datornical unl luera (Gadividual) determina ese elt ‘erat (de obligate) prin picizea Iucrului* (Asadar, datoria se stinge prin piiceaucrulut da- torai) Interita, AbLsg subst intertus,- us pice, aspartic” Mheratur, ind prez P yeste cliberat™ Debitumy cum re functum ,Datorie gat de un bun” (rcpt de ro- tenyie) fonetas4m Ablre de un uery* \b.fungo, ere, fun funetum a Jega,a uni" De candentibus atra facere (Ov ius) -Din exe ce sunt abst Iucitoare si fact negre (despre rmincinos si clevetton) fandensyentis, part prez vb. fandeoyere; ata, a pl AG ‘onegre", adj ateratra.atrum De capiendis pignoribus ,Cu prvi re la Iuareaprimirea de gajutl™ capiendis, gerundiy Ab pl acor- at cu pignoribus faut Fit wxor leo ie habetur Sofia ivlui (meu) este considera ‘rept fea (mea)" taco fine loc de ics* fnabetur, lad prea P yeste giout, ‘ste socoisieonsieratd” Finis coronat opus (Horatiss) "stiryital incununcazd opera" Upuseerism, ACS Fit fabricundo faber .Mesterl se face ffurind (despre importangs practic)FLFr cy 87, Frfu fabricando, gerunciy la ABI sp, fabricar a furi™ ‘Flamma est proxima fam, Flaca ste cea mal apropia de fam" fom. ,Undenu este foc nuiese fam) fume Dsg < fomus4 ‘luctuat nee mergitur Se clatind (Gubyalurile vei) darausescu- funda Foedera aequa; foedera minus sequa ,Tratate echitabile', sTrataté mai puyin ecitabile™ Aoedusyeris pl focdera Romani: 10s popali ‘eonstat ex lepibu,ple- Disciis, senatus consults, con- prudentiom (Gaus) slavoarele dreptului roman, rep poporutuiromanconst din leg, plebiscite, ovr ale Senatula constitu aleimpsra- flor, dice, réspunsue ale faye lepttiom ‘ec + Abltuturor substantivelor urmiioare Forma dat essere ,Forma di con- dliia de exsteng'a unui lueru® a actu juridie, a contracta- Iu) ‘esse, inf prezse poate traduce ca ‘ai sus ,condiia de existent" fou conde nae” era Formula udict,Formula proces ui (Cuprinde pir principale: + inentio ,ften{ia sau afirma- tea pretenilor relamantulu, = demonstratio,indiarea” 2eijuridiea procesulul (un cone "ua, un testament ete) adiudieato ,adjudocarea” sau atribuirea de eitre judecttor pirglor in Ugiu a dreptuei de proprietateasupraparliceleze- ‘enea intro mostenite prin ie sea din indviune - aceasté parte exist numal in procescle Ge para + condemnatio ,condamnarea* prin care judecitorul rosteste Sentinja dé condamnare saw de sbsolvire) Fortes fortuna adivat (Cicero) ,Pe ‘etal noroeul aj" Torts, Ac pl fortes, compl dir adiuvojareiuvitufumaajuta* Fortis eadere non cedere potest Cel tae poate stead, dar nus fedezo" Fraus frauds f, logettore, frau: a ‘Vi aut fraude fit inuria (Cicero) 10 nedreptate se face prin vio- Teng prin ingeldtoric fraudem legifacere (Cicero) , @eluda le- 50% fraus et ipsa noxa dicitur (Ulpianus) ,Se cheams frauds elit insu" Frau creorum nglarea cre torior (elias de debtor i Aun ereditoruli prin vara Sav donsrea bunutlo sale poa- trvea, lascadenadatrilor cr ‘ioral st moh poatd valoritiea areporte In petioada veehe,asemenca fade nusau prec denarece dsbitora care nu pts ists fe wanda peste Tra sa chiar cis Manu inicio deat. pcareacu mnafnytarendcb- fora judeeaveondarar”. In rept clase fad se introduce Venaitio bonarum.(Cieero) ‘inerea bunvrilor” debtors {oi imporevaecia dbivoral ingl eoditora Finduse in sai Pea 9 dja asemenes prac tik prorat creat Restiutioad Integra ob frawdem creditor mv sResttuea nterats di Chuang exit ds fingind see pin care dedi ral gia strata bunurie in pau rettorat 1 omnia corrampit 0 frau wate le eorupe™ sonia, Ac pln Frigus et fames dasissin hoster “Frigul si foamea sunt cet mat spe dugmani* Frons est anit ianwa Franca ste para suet” Feuctu non fois arborem aes Prefuse pomul dupé fruct u Uiupatrume™ fructus,us, Ab! frets foliany-, ADI pl fol Fructus civilis ,Dobinda” (se mai fumeste stipulato usurarum {Stipuaya donor’) Fructus eos esse constant qu, ‘educta impensa, superertnt “Bencticite se constats a fl Jeviea care vor mine in plus, {dup ces soos chet” lmpensi edaet, Ab! abs .dup ‘os soos cheluila fetus. deel IV Fugit hoa, fugiont anal! Page 0 Tay fg ani Pogit ireporabile tempus ,Fugetimpul ireparabil™ (Gare ne poate intors) Fulgurs feriant summos montes ;Fulgerele lows pscurle mun filor" (ot astfel capetele ce se ial ‘in ltime) fualgur-uris sums montes (a) spatiale se Substamtivieard in tradueete: piscurile munglor*) raat com sua eausa (Di gest) «Mia cumprat) rece {i cumpirator) Impreuni co pricina cre o grevea Transit ind pre. transeairewu FuFu 8B 89 E ‘eum + Ablsuacausa,cupricina _uridic care ascaménd hojul cu possessonisve (Paulus) ,Furtol mili stu da fart ean se debitorul ant nitrates) ie osmogee toudoas tno cst cil ame ole tiletar 30 considerd 91 s6 iui Toeru pentru a realia un afd ince cs. Aly Frundus vil otis maimesque tor fe Uys cruel inssh fies tra sl amume ela spus ed fempiusest (Digest) Sacum- PME ‘eek ene poses acess fru este Magrant tun ho- pare un teten (on fatianaiy OH banner ioe {ul iicar (bietul frat) aco}2 rept cel mai bun icc! mai ma. feremoram ao atte {ta jacendl gratis, G gorun- unde llrue al duci* - ar hull grisalsre ait nee peferet cong ti = dept Fortorom autem genera quattuor vce testnaect = destiny ‘optimus, superlativa adj bonus exse dicunt, manifestum et nee Furtum manifestum quidam id conjmmept, ambele duph u ferunts, quod. dum fit Geri eeget smasimus, supertatvul aj mage gunfestum, coneeptum eto alxerunty a in regenth deprebenditur. AU Yer, us tom (Digests) 2urgt spun ek elu quod eo foc depechen- Furtum nec manitestum (Gaius) emptusestindprPvb.emovere, sunt pau catego de ur: ve itor ob m, veluti iin olvtoFurtnedovedit(chnd bop fr mpm a cup aiuioveut, nevasivnedovedit, vara in viet var ur- fst pin asupr fp ae Fur dull condemnaturfenertor — NEEDUL ott” fhm acto est quamdia in eo exist dovezch ela comisfrtl) quadrupli Hol este condam- cunt Up care iniithala ge: slietoautvinetofersissutila yyriym possessionts (Digests) fet ln dublal (stoi crated BeTEsuaHtuo esse St tru ctr gate TET pone (st emis fea ede bape enusperis ado accea ultimele Mininendone terse ee repmtien Supls genitive ale 4 0tiat a form newt, se teri cme maa a cord eu genus subinls) Renda pate are ret co quo peer fur Ge5- raniie Frio nottayountas est ,ebu- urtwm Fur (cle dou ft: saeco) Lniauspused etedionuu, Inaate €e af nal nw ate nih wong it, Et mania furtal dox furtudovediflsgrantesicacla_pltitdaora) Voinga nebunutas na ete nici YSU" tom neemanitestm careesteprinsinimpesCCOM~ yyy ysus ,Furtal folosage” a fart nedoveit ter Ali sl (este cot prins) (este coms de col ee foloseyte Twcru alta (rb a avea acest (ar manifestas ,noget dovedit™ ferlosus, Gfurost este psi de rizbunare privat rai trai, dat im loeul in arese omite, de exemplu, duct sa ecu est xa p> Furiosus nullum negotium agere Procum sf de lanes lieloque .de facut un furt de misline, in tivada 7 i 7 eo Se ee tga, pected Smnonrurtaenge ta gee bi iureaps opel rine ver. Se in wm . ‘Retunal ay poute nels let Hesse bt caver Mesos inace ibodd do Wut ‘un act juridie, deourece nu inje- sddictus .pecdat plgubayelut”, Ec jiridi, ‘cate puted Sil vind selav peste igeect =r Fur semper moram facere videtur (Digests) ,Hoyul se vonsiders Ingotdeauna in inaraiere™ (de fia de 3 nu Gi prins principia Purtum est contrectatione fraud: Tosa luerifaciendl gratia ve ip sius ret vel etiam usus elusG Gradus copnationum. Omnes per- ‘sone cognatoram aut supra ‘numerantur aut infra aut ex ‘ransverso sive later. Supra ‘numerantur pareates infra Tibet ex transverso sive latere fratres et sorores iberique etiam parentiom fratees et sororesberique eorum (Diges- a) ,Gradele de fnruire. Toate persoanele rudclor de singe se ‘mumird sau insintes (noasrd) sau dups (no!) sau colateral Tnaintea noastc se socotese pl ‘inj, dupS nol, copii, colatera, frajilgsurorte sicopitacestor, ‘ba chiar ira surorile pin lors copii acestors, (Romanit | imagincaz4scurge- ea timpului pe vertical, prin {i Se fk supra ,dessupra® roast, copll sub noi", de ceca am tradus supra Inaintea roast, infra dupa noi" ‘ex transverso sive latere $-0F teaduce literal po orizontalssay colateral* am lsat numai ota- teral ‘Gradus cognationom. Primo grad supra pater et mate, infra ilias tll Secundosupraavus via, Infra nepos neptisjextransverso fratersoror;hincenim transver- ‘sus inipt grads. Tertio supra roavus proavis, infra pronepos ronepts; ex transversofratris sororis flu et fila, patruus ama, id est ptr rater et s0- ror, avonculus materter, id est mates frateretsoror (Digesta) Grad al inrudirlo. (Rude) de ‘radu! int, inaintca (noastel) Sunt ttl sama, dup no, ful 51 ea; de gradu doi, Insite, bunicul, bunica, dup, nepotul repoata, colatera, fratele $1 sora; cdc de act Incepe gradul Gree ot tee colatral De gradut tcl, insinte fe not, sunt stbuniul gi std- Dunia, dup no, strinepotul strinepoata, colatera, fiul si ea atlas surori unchiul pater" gi mituga ,paterns*, ‘die fratee sora tatu, une cial .matern® i mituys tern", adicd fratele si Sora Gradus dict ,Pexderea gradu Tai" (ilar) Grav poenaesubiindt sunt po- renee gut pueros deserunt nel grele pedepse tecbuicse supe pring care aando- etal copii Subiiendh sunt peril. pasiv ‘iebutse push {ran poenae, D sg yunelgrele potepse® Grosso modo .Grosolan* Gutta cavat lpidem, non vi sed saepe eudendo (Ovidius) .Pici- tra sap patra nu ca fora, ci prin deasa cere ‘adeno, geronziu In AbLal mo- Sulu join (des)* vi, Asp < visns fort* Generali (x) specalibs non de- rogat,O lege generalinu derogi dela cle specale™ specialibus (egibus)D pl Genera aon pereunt ,.Luerurile de pier" peredslre,a ples ‘genus-eri nN pl gener GGenert per speciem derogatur ,De a gense face derogare prin spe- sgenerl, D sg subst genus, dderogatr, ind prez P Genus limitatum Gen lim: ‘atldterminat (de bunurl, mir- fur Gentil, ,Gentit (Cet care nu puteau dovedi cu certitude c& Se tragdinacclai pate familias, esi aveau unele indi tn acest sens)2 _____tets ‘av fost consemnaiin testament Meredes sul necessarit (Insttatio- ‘et mostenitori de gradu inti; nes) ,Mostenitori al si sirade* Sutbstituij sunt eet care au fst (~primeau mostenirea cu dep. 1, desemnafica mostenitoridegra- tur depline) sul do" eredes, Lcet autem domino, qui Seripti sunt, ind. pert, F YS: solvendo non est, testament ferbo-ereascic,aconscmmay _olvendo non est ate Glcuntor,inprce P despre ei Serum suum cam Shores sespune ‘lis ex eo testamento heres ex- Mert Foxtmon aes et sin) pe as F ath hosises corona ee eC pas cer Habeas corps (Lege engl) Si Meredes,Moyenitrit (sunt de 3 ernie autex Bye ps at corpul subnjels ad subi: eategor : primo secundove many mse cota isiled rept Glsium -pentro al supune 2) Sel heredes ,moslenhort amines clue eur ss pogenor etd eu arr ‘eur (este vorba de compul de- prop (persoancle ear, prin Penetate aul tamen patris he- Uberti pesclaval sto, .numai Mics) ‘moartea capulul familicl, devin redes efficiuntur (Instit) .Moj- ‘daci nimeni altul din acel testa- ‘uadens con) proz25g sul luris, deci fi, fel, soyia enitori. Fiul nascut Jupé ment nuse va prezenta ca mos- corpus, n ACS cisitoriti cu manus, deci cea noarteataBlui sau cel ints 8° tenitor™ are intr In familia soqutut la dusmani (din prizonerat) stu ahiis ad nuptis habla pacta fick, nepoy di i, adoptatl gi baler vam oye 2 licet + D domino ,¢ permis sti- feleliberat in prima saua dou omar Cel ope dees atop celabertanrimatyadout a torie (Je Unite ex femeia) ete b)Adgnatus rests ua cea sea se iowellicqinvay —solvendo,geruniy D fia, tre capacl de conacul de cisi- mai apropiaia" eu defunctu, fostsup puter atte suntde- dus adjctval,sohabi ‘om ect tay, ver, nepoy! din fal lara toUsi mostentor aces. exter vit trad eu vit brepad re Ae mp, Ac pl, SUBS tis" ‘eoareeromina evtivitoralll eoaree acest subst ate nari 6) Gentiles srudtedestoge din deci nats eo nfscut, versus coo, formé de plure,pactan pl cu 8695 git, dar mai depanate Ses nos anumien col ete. Lape Ala Seta prove aibutel siu noptisia map. 488 €ategorileanterioare) Gberat™ deel, partiipi per~ sum e8t = ut egen alse fect, se afd in cual Nog ray qubusallus heres extaturus reds out institut aut substitu fanefa de sbiec, cup care, mon eset vel servum suum ne- Taito Locate (ete dzepral SHUM: institutt qul primo find subictemullps prclica. ceyaarameredem habeant ui 2a locutn as ats) radu srt sunt substan gut {el ste a plural (erat, ef Sisfeturus ease erdtonbus peloton Seeundo gradu heredes srpt Seiwa) fut hoe non ait, eretores Sunt (Uipianss)»Afostenitoi Tiet non Turin, conccshd co Ay pereultaras terol nomine larenasnomerare,Anumdranis Se spune ei st insult S80 conjuncivl chia SGCE MU 80 age e Infurla alate Put” (despre o teahs imposi+ —sustiuieinstasuntereate fost" ie) (Qustinian) fn Tegea Aclia Sen eflcuntur sant (Scuec- re meat rat nd prezAipsgi (de mogtenitri, care nu ‘or avea at mosteitor st aiba ‘ca mostenitor $i ea rudd pe selaval propriu cares dea satis- fati cteditorlorsau, dacéel nu ‘a face acest luery, creditors ‘anda bunurile mostenite ia nu ‘mele selavlul pentru ca defunc- tl 88 nu fie atins de injurie™ Inabeant,conj prez alba" stistacturus eset, con mpl perirastic active hoe non faient, Ab. abs, dsc elu face" vendant (ca habeant ,s8vindi* Inuria at, fats de calom- niefignire ete eredes. su patrisheredes sunt, Tpso ture heredes Ignorantes ‘constituuntur, ut furiost aut in- {antes aut peregrinantes. Suis hheredibus adeo a morte tes- {atoris rerum hereditariarum ominium continsatur, ut nec ‘wioris auctoritas pupitis nee furosis curator sit necessaris, ‘ist forte ut abstineant st minus solvendo st hereitas:quamvis tim furiosu, si resipuerit popils, siadoleverit, abstinere ossint (Paulus) ,Mostenitor, ‘Acesta sunt mostenitori tat lor pebaza dreptuluinsus anu ‘me sunt dectarayi mostenitor, hla fir stirea Jor: nebuni sat ‘opi mit sau vagabonai. Pen- ‘tu mostenitori sti, de la moar- tea testatorulu, ine-athta se ‘continu dreptu de proprietate creditaréasupra bunuilr, net nici autortsteatutorelul pentra pupil, nict curatorut pentru ‘ebuni nu sunt nesesari, deci Poate, casi renunje Ia moste- hire, Ineaz esto mal puin sol ‘abil cu toate cl att nebunul, acd g-arevent fn simi et i pupilul dacéa devenitadult, pot ‘Si renunye (la mostenire)* {infants ,eopitimlcteare incl nu vorbese" pupils. ,pupl*,eopital mi- nor sub 1s ris, dupt negate, ecdt* adoleseo-erejadolevadoltum -stcreste, a deveni adult eredes extranel sive voluntari ‘Mostentori strani (de ‘a defunctulu) sau voluntari™ (rau lverisfaccepte sau sf re- fuze mostenirea) Merelas.Mostnite (era de 3 “ab intestato conform legit", “extestamenio cin testament", + contra testamentum ,contra festamentulut sau contra tes- tamentala) 95, Hereditas ad nos pertinet aut ve- tere ure aut ex novo iure,.Mos- tenirea ne aparjine fle conform vochialu rept, le potrivit nou: ui drept" ‘ad aliquem pertinere, parting euiva™ ereditas. Mem furs ests testa. ‘mento seriptus heres, postea- ‘quam heres extiterit, ia lure cesserit hereditatem, ante ‘aditam vero hereditatem ceden- 4o nibll apt (Gaius) ,Mosteni- rea, Este acelasldreptin vigoare In eaz ef mosteitoral consem- natin testament, dup cea ajuns rmogtenitor, sta cedst mosten- ea in fata magistratulu, dar da- ecodoaz4 mojtenireanainte de 20 fi luat in primi, nu re zeazl nimi" (=actiunea lui este ‘uli, Ver! artiolul urmitor dem + G panitiv urs cela rept" ‘ante aditam hereditatem ,Inain- te de mostenirea primiti" sinalnte de primirea mostenin dius, part. pv. deo rey adi atm ‘edendo, Abl gerunziulul .ce- ind-o*, ded 0 codeaxi" rib agit’ face mimic" = jou realizeacd nimic™ Hereditas. Si legitimam heredita- {em heres antequam cernat aut at, pene ture tt ‘asta esthereditas, proinde ae si nse per legem ad hereditatem ‘vocaretur, quodsi posteaguam heres exiteritcesserit, adhue Iheres manet et ob i ereditori- ‘bus ise tenebitur (Gaius) “Mogtenire. Dac un mostenitor ‘odea sul, tn fa magista- tulul, mostenizea legitims, Inainte dea 0 vedea sau de 20 ‘administra ca mogtenttor, acels rua fost codaté mostenirea devine mostenitor eu drept de- plin, car dace Insusi(#eaan- tu) este chematprinlege pentru rmostenire. Dar dacd o va ceda duptceadevenit mostenitor,8- ‘ne Incl mogtenior gi, de ace- ca,clvaficonstrins de creditor” cul cessa est ereditas cui i-t fost codat8 mosteniea", cessa xt ind. plP fc sl ychlardacl" + con). imp vocaretur ,este chemat™ (ipl ups predcatul la timp recut din regent) ‘encbitor a fi inuveonstedns* ind vit Hereditas facens sustinet pers sonam defunct ,Succesiuneaia- ‘enti susfine perzoana defune- tului* (deoareee in dreptul ro ‘man nu se admiteaexistenja v= fui patrimoniy fara titular, personalitaica defunctulut seHeHo 96 Ho-He prelungeste pint ce mostenitri rimese mostenira acestuia) hereditas Incens_,succesiv nea/mostenirea iacents* = ‘smogtenirea ce zaco* asteptind ‘Se tual in primire Mereditatis petito ,Coreres/recta- ‘area mostenirl acjine prin ‘cate era sanetionatl mogtenirea ti) Meredium ,Totalitatea bunurilor rmogtenite* eres ,Mostenitor, urmas, succe- sor" (lermen co provine de la hherus tpn") ‘eres nihil aliud est quam sueces- slo In universum ius quod functus habuerit ,Mosteni- torul nu este nimi aliceva docst sooestunea In dreptul universal ‘30a cea avutdefunetul™ successio-onis urmarea,succe- Mic et une Alc gi acum" (A tua ative, deci sic et mune Mie spinas coli, le rosas (Po- Uwonius) cesta eulege spin, ‘cela, ole de tandatie® (un sealege numal eusuferiny,altal eu roadele, In acceasi com- petite) Wis quibus respublica commissa est ,Cel clrora li s- incredingat aij statu” (réspund de orti- nea gi sueranitatea Iu) is tantom transactio adest de ‘quibus actum (esse) probatur »Numai pentru acele lucruri ‘xistd ate de tranzaeie pontea care seadevereste cba fost Ficus (ceancacia)” ‘ctu esse, competi infnitl- ‘oll dupl probatur se face pro- ba, se adovaeste™ lo opus hie Iabor est (Verilus) ‘Aveasta¢ luerarea/nevia, all (Gaauresa celorcarefug demun- heschivindu-se) opusers ,ucrare™ nevote Inboris m ,nunes,trud, oste- reall" Toe primum nobis persuadeamus eminem nostrum esse sineeul- ‘asin primul rind, 8 fim con- Vingicd nimen! diatrenoi neste fra vind" ‘obs persuadeamus, con}. prez Ipl +D,sineconvingem™ ineminem nostrum nil nul Aine nor", G party, ultimul, eminem esse ,c4 nimeni nu ‘stot complet ininitivals oc voto sic tube, sit pro ratione voluatas (Juvenal) ,Aceasta ‘reau asa porunces,voings mea sile drept mouivaye" (despre 0 femeie, sau orice persoand po- runcioare) sltconj.prezvb, sum, esse af" odie autem sine nummis vendiio ‘ick non potest (Galus) As Ins u se poate numi Vinzare fea bans dic, nk prox P vb. dlcoyere a ce", con HL odie mii, ers tbi Azim, mi- ‘nei (ise poate intimpla ace- lagi tueru) smi ic" tbe", pron. per- sonal ps 1,25 odie solet pecunia in aedem ‘deponi (Digesta) ,Astizi se ‘obignuiesteca bani si se depund {nro cligire" set, ind prez ps3 vb soleo-eresolitus sum (semi- eponent) oomieida est qu aliquo genere te ‘hominem occidit mortisve eau sam pracsttt (Paulus) ,Omuti- ‘a este col care, cu un instru ‘ment de tat ues un om sau a oferit un pritej de moarte™ praesttt ia pus Tnsinte, 3 ricinut* ind pesf35gvb.praes- to, -are, prastit,-stutuav-sta- tum ‘celta us, nd pr sg. vo. ‘cei, -reociiocisum ominem ipsom at ames opott om sus cTrobie sob pe tml nin, a pales (ens vere slo) Ses, con| poe? Mules Ac pla san a ace Homines quo plura habent eo eu- unt smpllora,Oamenil cu cit 4umaimaltelocrer, euatltdo- ese mal multe” {quo cu ct, eo cu att, pron, In Ablsg ded! plura si ampliora, compar AcpLa omni dum anima estspesest ,O- ‘mul lt mal ae vai tot spers" (it Om, et mat exist suet Inet, are speranis) hhomiatDsg < subst homo-inisy apes Ng < subst spes, spel Hominis appellatione tam femi- ‘nam quam masculues eootiner| ron dubitatur (Gaius) Nu exis- 18 Indoiati in denuinirea de fom se cuprindeatht femeia ct birbatul™ continerl 5 cuprindesau es te cuprin®, in. prez. Pin con- strugiia "Ac (Ceminam, ‘masculum) cu inf contineri, dupa dubitatur Hominum causa omne ius constitutum est ,Orice norma ‘Ge drepr sa constituit pentruHou 9 2 Het cinta adn co taller al unl alae laff -C teeta ede Beni pearu canes st emia do Tareseindplns rledere:Gebloratuclteerediog, url : ane vendleare Ipotecst rminind In posesiu- ‘Tomo doctus in se semper divitias ‘HMonestus semper sperat ut similes inca debitorului pani la plata da- Tabet smal tree Nee tempera sine Tune go nomic ear Qui ean pti dexidbogieinsicinny” orien aeencat ie Smee carne mani (He che steal Insesinsotyins anne. fume Spor ono pein oc mre ‘lore ee ‘esi | Speratutsintsperd csunt*sau ‘aenenque Wbea Eu declar cl a- 60 nara in psesiaipotecilgide Ahi sept open. “sta Stoney ctdesincape =i Sumtvelere nat pia deas nana tant arpa ual geese fecn ts posts trdure rca gua BS SEeceupita le phen n atanin Stour poe \ ed te ede eect eee leld a stm Siacecrane || Saneiastunmees ome toni nueOmuleop uct taut'fpmedcccamptare notoare aot" Pentru aly om fray, obinui, de arama gi tofusea-um ot, neg mil Dp fst Romine Hille onsen Pann tm ec Tes (Cel tal siact- (Co) mai craucdntieijicubalapapotrhit_ In tolAblsp bog, (Cei) mai puteraiei=(ais- Ingetegri). “i ypotheca secreta erut ,Ipoteca ame orate son honnam pha pt ste, A aie on zt rt rt pot IewssOnulipoisbrcoed, ntact oe teal eee aaa eet ‘nu locul pe om” ‘dul comparativ, sunt, de aseme- sencusyaum 66 areml" 809% 135 ripotecat de mal multe Oi Fla tle altel leh setae Soren al satiplestdemaimalsns in enact ent ne Qut none tpoeeseva bow juan enn corer fewictimconeenusce THRE hola xe Qi tia deminc! -suam causum. Sicut dixi ecce tibi hontai anvnie+ ease Sutde Charity hema Choma “eee imme) hscum)thamanmome: Graeme fostambel ee nea” rijilor, conform cu condijia sa ju- ‘ame de mine* i ai ride dup cum am sus, at, Monestiores, tit, ,Cei mai cinstiji* _@™ pus nuiaua pe tinc* (seu. Teal Ceidincasclesuperioates, Vint solemne rote de fea. carcsebucuridecinstr(Pentry ABE pentru asi recupera sceastd categorie, inex do propritates slat frat) Pedepscle crus une hominem (8) th Ac + ie foarte des, -meumn esse (P) = complet. ine easebite de cele plicate color ‘ivaidaridebetubiest ,Acoloeebule si se predea unde este* (Lucrul vandut trebuie predat cum- plrdvorulu in focal unde se a secs icra) ‘ari int prezP se predeals fie prodat* ‘em animus ,Aceeas intenic™ ‘dem debitum ,Acceasi datori™ em est non esse et non probarl ‘Ese aceas{luerua nuexista sia fuse dovedi* probari, inf prez P vb. probo,are ‘8 proba, a aduce dovez™ 14 quod nostrum est sine facto nostro ad alive transfer non, potest .Cecace este al nosira ni ‘poate fi transmis atuia Grd con- simgdmintul nostru* sine fueto nostro, irl faptanoss- ui", rh consimjimintul nos- I ‘transfers, int prez P ya trans Tnorantia juris nocet,Necunoas- terea jursdieye ese vatimstoa- nocet, ind prez este vatimstoa ‘gnorantialegun excusat neminem “Necunoasteres lgilor nu seuzi pe nimeni™ (in eaz cha comis un deter) legum, G plobictiy, atrbut Ignorant! portum nullus ventus ‘suus est ,Pentra col care nu ‘cunoaste port, ict un vat au steal sia" (add nui este priel- niciielocazia sau prileul ses ignorantul) Ignoseito semper alter! munquam ‘ubi Publis Syrus) Tart me- rou pe collate (semen al tu), sot Ign niciodata pe tine (recomandare de ngldulnyd fade exigen- fai desine) trl, Dsg pron alter,-um not nulla eupido (s)(Oviiss) “Nestiutorul mare nel odorinss* (Unit nu greses, din ignoranis) Tit, .Nu exist nc odorin a ne cunoicitoruui" la seripta iit probant pro sexi= Dente ,Accle ace serise nu do- ‘vedese mic i local celui care le scrie®(actele nusunt sufcente ‘un proces, se care prezenja incl- pata) Mle dote vere, gut sine teste dolet (Mantalis) ,Acela suferi durere cu adevirat, care suferi durerea ‘rd martori* Imminente pericule ,Pericolul in iminent™ AbL absolut: imminens, ents ‘Ab imminente ,smeninjind »ameningStor*, part prezacordat x pereulo ADI < subst pericatum pi po {Nuexisti nis o obligation unot Tcrur imposible Impossbilis- ,imposiit, pln. {mpossibitia,G pL Ienpossbiiuan Imperaturus omnibus lig dcbetex ‘omnibus ,Cel ceva porunct tutor trebuie sf fie alos dime toy (cu cSt functia puri se ‘exert peste mal muljicameni, cel ales In funcie webuie cluat nie mai mult sprea se nlmeri ‘cl mai bun) {mperatarus, par vit A careva porunci* “mperitiaealpaeadnumeretur (Di ‘gesta) .Neprceperea sf se nue rmeresh se socoteascd rept 0 iniealp a Imperium ,puterea de a porunci a ‘magistratului (imperium cu- prinde si eciia® Dreptuldea organiza estanase ‘mai nomeste imperium mixtum, far dreptul de a comands ina ‘mat, imperium merum ct mandi simp, necombinati*) Jmpetw anim ,Dint-un imputsin- terior (spontan)* fimpets, ADL subst impetus-us simpuls* ‘animo, AbI(pornt) din sult" Improbus est homo qu beneficum seltaclpere et reddereneseit “Necintit este emul care si 8 Primease 0 binetacere, dar av stlest ointoores* In abstract Taabstract(clomen- wl material al infraetivailina 102 previzute de un text incrimina- {or). Vex gin concreto Imdimplett non est adimplendum, ‘Nueste de datoia celu fay de are nus. indepliit(obliguia) ‘isi ndeplincascd obligaja"™ ‘adimplendum, gerundiv + est trebule 84 se indeplineasca™ (obligata) — 1 alterum ,Alteratiy (it unl, lt clit in ambiguls orationibus masime spectanda est elus sententia qui fam protulisset fn cwdatirie obscure rebut aa incon. siderare mal aks afimayia celal ‘are a dat pe fala destin, (vay rotuliset, conj mmcp f < ve profero ere protutproatum; spectanda est tebuies Heats Inconsderare™ = prezent indie al peirsticei pa 1 artical mortis Ja atiotl sori (a mir face to {amental a vedere mort) tori, Cg strbut lst tors, morts 3m caus, yenenum (Horas fn coud, enin"(Despreun dics inotesivaparent, terminate ua) Incendiaril. Fortuita incendi ‘quae casu venti urentis vel ine ceurla Ignem supponents, usque ‘ad vielntageos evadunt, i ex €0 seges vl vina velolivae vel rue- tiferae arbores eoncrementas, datum damnum aestimatione sarcatur (Paulus) ,Incendiato- i. IncendlileIntSmpstore,ca- 1, Incaz de vot oe bintuie sau din negljena elu co feat fo- cal, sau itins pin la ogosrete vecinula,dacd din acest foc arde holda de cereale sau via sau mis- lini saw pom ruciter, paguba pricnuld i Ge despagubith du- pivaloarea ei” ventus wrens, venti urentis wl ce bine Sarciwire ya despigubi" sar- éatur con prez P Incendiari, Qui easam aut vllam inimicitiarum gratia tae cenderunt, humiliores in metal- Jum aut In opus publicum - Jniuriarum actio aut legitima est sclavi. Si, dimpotrivs, daci a care docide (addicentis. In in- solut cu valoare condiijonal ‘aut honoraria, Legitima ex lege ‘conceput liberi, apoillnaste du- stan cedeazd stipdnul, reven- alo zc, afrm, decar~vb.arbaic, qdyodecim tabularum: qui in- Picea devenitsclavl,s-ahotirdt dich accla clruia i se codeaz4, $i dupacure Achunchominem + inf jyriam alteri facit, V et XX Ececsempestsemeaibe, des prora) eumese sesteriarumpoenam sbi tae oars nu trebute ca ne. Intrenet fare tintin ta insanssi x ener a Pls) ee nore munelst anes ce. san ucediornce tn tre tin idioTninsonish ge pty fart te Tuleaeseafdnsinul e™ fait decide" ofernd buntl He eum ture, deaf lei fe ono, Cea e- ceditusayam prods," ‘eodat uncia din pari - pretorul) ib = tarts sgitimd (provine) din legea celor 5 on pr mcr con eee auc ia aap ote te a ma pa ims An id Gadeon, TIM cl ate ens sngitatem popll Romany at ene sulle, expec imges. + Ac tell pctre rel eine : SO ee eT tatrem fa use ierom edit em ens te Ina Neto iv lhe i licet ,degi* + conj perf. conce- une ego hominem ex iure mare” Taabe perit ta conceput Quiritium meum esse alo Detaturia.Despredetisutdeys- Sheet sg pronalter-arum al deel Deinde postquam hie vindicavt, mare” Go roferd aut fa vatz- Whim celia Jn integram restitatio .Restis- actor ftrrgateun ql cede’ imiri corporate, elt si la cele bit suport, ind prez 3sg vb. fercrabe @ aeuirion iy Tr contra sine?" Hoe morte, cum sunt injure, wri tsafors Tage eee gan aut ene tne ga Ol ot de ex ocentare ive inivriacom) ferunt et (ete) ‘in + Acnoutry integrum indicat, cam sem edict (UL ‘carmen condere in aliquem 2 speciales velut manu fustive si planus) ,Cedarea tn instangs se pprofera cantoce satirice” sau ,2 os frit libero, trecentorum, si 1m tutte eaveraton ret soe es In Seat moe in en Grea posse mcd Impova__ tern, cent qulngagina ‘edit loco preti et pretinm loco magistratal poporalui roman, de one pecseut eubit seiteciigram roid judeciileuniversile, un exemplu in fala pretorutu, cel bun urmeszl inocu! prejului gi cru ae cedeaa un ler in in- eeetnt 108 109 feta sialepriving jgnirle, ca dee —_Asedar in medias res nu tn to ‘In pari turpitudine cessatrepetito pe 0 aps rapids (atta stator- ack (cineva) Fa ropt unui om cruril de mie" in mijlocul aint-o migelic egald (a ambii nici reprint) liber unos, cu mina sau cu m-Ierurlo/problemelor* ontractani), faceteazé (au se Ordinca im aquam rapidam o- clea, suportbo pedeapsi de300 de sesten, daci fa rupt unui Sclay, de 150 de ester ‘admite)reclamayia" porte serbere turpitudine pari, AbLsg deck. IL (Gust. in-e, ain i) ‘In medio statvietus, Virtua tla rijioe* (In eumpina dintre douk ceragerir sau excie) In rem atioadversus eum est qui rem possdet In personam acto ee cadew A attomermmaomna: Wexner toc eet So a ag tse ei comet nt aig gunccae: heen armas Cipine) ctu te a sem Soe perenne pe pe eto ol | ence peraieycs See caesen mata tre sat deena city ace S's Ee porn we tntgurn etm exe FN sn TC en eure nacmenee oPeeniay pein caine sntoate domi, negres dar fv cincva care sa obligat fas de fade noi eemcealaistevos ech ei In conse co prin dealt or dechie "3 ai cum at cope In limine ,tn prag*,,la inceput ‘Spectanda sit ,s5 fie avutd in ve- ‘ne dea, sine fucd, si ne presteze tere, velot uvadt-fevendl, Inaureatuaqum,veniapia es nip psa Gor Scoeeem onl eigenen Venta Te veeperen a vs for tone) Pine, anna Caen (Cas) mada Pease thn at a _fasonctane ra atop melttie nptommeneresann “emus bigs ieee a ted ando,-ere i virsa", A IMPFE}- — possidentisy {nts pricind cgals, In poenalibus causis benignius in- nostra fieci un dreptoarecarenl Tn medias res la mijloeul probie. lvl ee posed (ln eazul maj ppenale, trebuie dati interpreta- _folosingS, de acjlune juried, de ‘melor*(aabordao tcmi, firs in. Mullor creditor cu alas rang, rea mai blinaa 4 aduce pa (peste terenul al- ‘oducert inutile, deci direct Ia _Prioritate are eel eare posedi interpretandum (est), conjug. twig)” set a eoamepcid mhanneae ae leah ec! Sen se mp, pa ep Penns cite a teeead 2g, meta ein, lt See ee Teta toate far substantivul determina, aici‘ elfor mal bun", Cad, bons es, devine atributul acestuia, UM oruralu: aguam ducendl in G {Grd caructer) webule si scriom TNHInde 110 m7 Insta to ee.) 4m re obscura melt vere ren st .Pe po, «hla in act (sc, Ae dopsimasores eprint restates enter Viol uamretioce ie Sica) release act neg sini ste oversee : tttaone pater tut ee Tine once SO astm Rspundre) cata IntegeneaquepurasNon Tog ptr il ‘enue et Muri eats neque area (anel ban), deck dooandice Tecmtayreatonten mpeg tf hes crear prestaaoeie Suicigigneaepare 1a stipulations com qusetur eucaaraee oums erece of abnation (sal egg decade co "yu act ne nen Eiginmcrsaigdcne’goeqie neceesria et ints SrmdretesedotGndeca nui spuatremntreconde a Sarl ovina Ci cu gee pe acta esta ese dicenr bun peu detect carears clade pune lnc consins se namese! Pu) Inver un city col cate pe git h muah can chipspe nu bia) ‘Restie integra xo 026 nessa) trebute ab fle inerpretate Integr vitae const ia 231 fue develnuegeen ans ons Fata, D. sg. < rept —_inpottanipanenea Guba lat poarsedeiayget_— unl us Petra se @ ome vera intrpetanda sunt con saronooe" FAMLece ear teucineeaidneniee venta D. sp < udvenay, Jugs onal pen Sm oe aa ‘i mote ental ere com alse pin idea deta eg reahcatc tot Lc vou ome | Soapeneed at Soper Bemere +D pao cwinlewebuse tae Ea Pegi eehe dpcembeepareeeren ad ta em serie codons cone Sempettesigsdegunagir sting aesa ner iit srise privind un lucrufunTastrumentum ,Tascris constata- arate eemememnn ae erie, Satori uae stoca ‘ 4 Teplipocnaitanau teins essa sbi vat : tor ac jure mp i te plum post anmom pel potest yer AC -prin aia 4m rem vervo (contracts) ,Printr-an oy (Paulus) ‘cauzi", dups care metum, dolum, contac shinbae (ann) Instrameatum probation. ie sRestitea itera ete sts permatoncas shea inane strmtl eovs susie Fase penona Groeyeoss — Reguatatare itace meat probator* sa unlucrustuo persoand)Scrcle: gr agjectiae ie G antbecte Insitia fucere utsi hostes sunt om- probator* sau ,act ce fucrustuo persoand) Sere; sjectivale, nibus omnes (Lucilis) yfyi _ S2Ptstdovady Fr substantvale ined anes eat St teementunptaenrene Remtnmidemecrestee ae ccia gle cman! i gaa a ae sine icici 8 Suet sat immitat Pe terenul propria pi. feri ls persoand, se poate pre- SPU) ; In sivas lepores, in verbis quacre ‘i persoan, se pos ‘esse inf pr vb. gro, -ere, goss, messi ewr one atts roca es eee ims mri In cuvinte, dulceayi/farmec” Proprictiit altuia* ‘dupi un an" senti pauca ,,Cclui inteligent, femrecnutinpr ce ag oa" se a mec nga Manninen, ‘eporrdrts armee";Iepus-oris als terenal stu, propre, ‘consecutiv pentru a infelege, pentru a con- me meu acpi aeeetnt 1 13 Inn rants Ri ele moe Sikes At dei a are porto Sa Sietatnaay Pompe, mite Sar Cea ees ta cimpore opportune La iscuciul cum posed" orton, bite lit cute mai moi),monas- (Paull Sententat) testa sau ‘momentl potrvivoportun 44, incazulimobileor, piryteare perandae au tteduie si fle (rasestamem so -wmese el cate wap pasos Coase Ee det gle easranteecraaree sate anita Metimeereaie tien) —— “tamnn Soacc ont icienteeG te ReMANO Se ea Inter arma silent leges Pe timp de engilor, concesiuni ce puteau fi nullius momenth, G al prejulul; con gigia (dea fi mostenitori), nu- wicoepeue (aca) T* harema ry ce aan eer (Mai cunoscutt varianta: Tater precariussnyum ,procar, obfi- las, rmagistrat n-0 va obfine (aceasth season! eget toete teat, comm ur ote a tse tutburi mu sunt pritnice ek Tso quidem ture testati decee Wi sidezoltiilarelr si tigeiy =" Iivenum senumque concordia ‘Buna injlegere dint tinct gt Dated fovenum, G pl atribut, subst, ven, senum, G platribut, subst, genes, senis L Laesto enormis pretil .Lezare ‘enoem a profulu™ (nd prejul su roprezinth nici jumétate din valoutealurulul) Lapsus memoriae; lapses linguoes ‘alam ,Scipare din me- smorie;sciparea limbiiseparea condeiuli lapsus-us ,alunecare, separe™ ‘Larga manu Cu mina larga" (ca ‘generoztate) ‘manu Ablsgdect1V gen eminin, de ic auibut Flarga ‘Lata culpa evs culpa , Vind mare (neglijentd grosolandy; vind ‘ugoord® (vind din nebigare de seam’) Latin ,Latini®(veau urmatoarele i: fue commercldreptul ‘connubil ,dreptsl de elsStorie legis is suftngl rept ea alege prin vor") (Goatein Ablexprimind un com- plement de mod) Latisimo sensu sive strctssimo sensu yn sensu cel mal larg stu {nsensul cel ma strict” (Toate ls Ablsgexprimind com- plemente de mod; adj la super- ay) Lato sensu yn sens larg Lapdator temporis net ,Elogiato- rul timpulul recut (nostalgicit ‘wemurilorapuse) tempus actam, G temporis seth timp wecut*Lote 128 129 Lote Legamus autem quattuor motis: OBLIGAT SA PERMITA CA, Lege agrarin quam Caius Cassar pul ecu st penruafacer care per vindicationem, per damna- LUCIUS TITIUS SA.1A ACEL. Tuk adversus eos qt terminos — maisunt in In vigoare™ tonem, sinendi modo, per LUCRU $1 SAL AIBA PEN: Statutos extea suum geadam nomad facta praetrita revocart, raceeptonem TRUSINE (acum) finesve moverint dato fi ele mu sua rechemate pen- 4) Per viadieationen his verbisd) Prin lare eu antiipai, a rmolopecniaria poena consis Wo ple ecus* = ele nu sunt Iegamus: DO LEGO CAPITO LUCIUS TITIUS SA IA CU tue et (Legs XIU Tulum) SOTAEY Stuart star naBe7o ANTICIPATIE AGEL LU- PinigeaagrspecarCais tel eat et Det ac ‘)Perdamnatonem hives CRU" Geesr ada impor coc OEE nd P vb, ener ILERES MEUS DAMNAS ESTO: (Formele verbale in -to sunt im- care au schimbat prin viclegug inegotils adhue pendentibus, lit. DARE DATO FactTO TIERE- yeah, mp vitor, lost fn Dotkaitctmtarstacrd gti adhe pendent DEMMeUM DARE THEO.” femora ental) fori peeliniesanoraro ont sce ack ami ©) Sinendi modo i MEUS DAMNAS ESTO SINE- RE LUCIUM TITIUM SUME- ERES 1, sts aliments ciaria et vestes pedeapss pecuniars* re eit eee sn Nae tris ANSE FOE setmtae Disa) Lap his ali corpus non potest ,Lega- oon ‘i ; So ‘on ome ee RELLAM HEM SIBIQUE rps eceacer cesta oem) nadie marie On ee amamacrigaanst Rong eee CIUS TITIUS TLLAM REM (200 rich acest, corpulinu pos. = - 7 Hct us sie GBs Degen to eo Lage nue pa ena tase ye metre pan 0 te Shine sage near pace sare nes pn coe Sete, al 1 ae (Digs) usm tabs te Seto ea fare, pin permit, prin are SMU scurti cas fie refinutd mai uyor —_obicei aprobat gi pstrat cu te- anticipal ae “as i) a de inexpert* fnacitate de mult timp imi gi 4) Prin reclamare in justi nol Legatum est quod legis modo id est ‘quo facilus, Sit, prin care mai plstresz loge insesi* instituim legate in acest terme imperative testamento relingui- uor* + con) prezP teneatur,si eyes ipsas, Ac pt comp dir hi: DAU, DELEG, SA PRIN. tur (Institutiones) ,Legatul este fe reyinut LN subieet DA,SAIASAAIBAPENTRU ceca ce se asd (mostenire) prin ‘Leges et consttutiones tutus cer- tr apex, deponent SINE testament sub form detege, adi tum est dare formar negotiis or art wa Amita’ 5 0) Pin olgns, in stint ge tomas pra oan] Lees qd a nem pret encMOgmENRORUEMEN utr dep Sinaia ct poco ere me preti SAFIEOBLIGATSADEA,SA —_anumitebunur individual deter- tempore et adhue pendentibus _perfectae sunt (Ulpianus) DA, SAFAGL FORUNCESC blneinprofelenpesane tmp cum (Dns) ae Logie nec ce pee ee ecrenronn oes} aoe eee STaigeyomiupece —edhcasmcoaane tl SADEA idest adie ganume™ Oformlareafueriorvitoaresi pun detvargte (eg) Inper Speedy tans eierean ta taal Mcumvcmmacreascrdaces le ope eee sand Pemrrauciiee sa isc previzut nominal si pentru tis orice act care inclese prevede-Lote 130 ce Lote sein rogtio eile mai putin desemneazhprimul stem pros Lex aut rogator deat fertur aut furtunspaguba este suportatt perfecte, fm accleagi condi, cedurl roman; el art ch orice brogaturidestprorlectolitur deol proprietariide mirfuri de provid o amends; lege imper- —_gyiun, ca mijlocdevalorificare Orie loge on este recunoscu- pe acl va, mu ni fecteimersicineseaes prevede- unui dept sbiccty s fle proba, atid este aa, or ost aruncatd) filor textului legii, dar m8 ejes pene 5 abrogat, ad legen ante- ne precizazdsaeytunea) eer flow este ingturaie (abroga; de + AB act espe, privtor Derfecta, part ptN placordat,caLegisatorem humanum solam tea clei vechi prin nloculzea eis aruncare* , frce ad eu eg ‘ium univesititem ese aut va fuaiegenoutsauprine2%et 1. se mmune pracepm LE provine din vb periio-ereper-tentissimans lus partes cin desuctudine) aca te reguil comund” (fe feel pertectum ya fac pial In Legiutorul uman este numa folitarsestelnlitarait es LNCS TENE Som eee eeeeeeceae Sropror A opANEW- Lex et cal omnes obtempeare Taihu oe fcerevetamur Son. cea mal aofose aacsee™ eo oe peloton 7 tem opr de legis facem acest legislators wegiuitor" sau, ee iierreare! tucw" _ilator* = cacareerecaz eg, Lexbonaimponitne frm omnia Narumsthumanarum rr hoe, pron demons msg, rads valens-etis cae are valoae, posit .O lege bund impune © Aine se supund tof Loge cu acest uerusau aceasta neve yaloros", superlati valent: ‘nul mai tare sf nu pout ores regina tutarorlucrrior Ge : {Git tose clea") w sens ‘in mane” Femior, Cad frmus-arum Ghtemperdare + D 2S supa Lepibus non exemplsidlcandum — eps vets est aes lperare ve= seponsit,sinu poalco) prez blemperavare + D was supe. set Jute webu 5 et ae permite pie Mods xb. possum, posse, potul 8 PU iss ofcrindu-se la lege upi tegi, nu dupi cazuri con- ting) Putoroalegivesteaoeatta: tea" cree (up exempley™ 8 poruncast press, Lex nusse Lege cavci(= loge Mt 0d popu fet at que {ndicandumest,conjugareaperi- permits, si pedepscasci™ ‘aplicabillraportului juridic in- msttult (Gatus) ,Legea este frasic pasivg,predicat imper. : ey cca ce poporul decide shot sonal cu gerunzul la nse, Dack Legum ministrl, magistratus, le gte® (structurale tei py: subinjlegem un nobis noi te- gm lnterpretes, dices; lepun ‘Lex caloctur ub de plano Fete Graescrpd, ratio sancti. Genera Seale lies eanes tet Tyee pctafencod Renee ee ‘sums uf libel esse poss acolo unde poate fei eoret eee pl aco per condone Lo. “amu ot Mir se sinus oe Pini ele mga isacionea prin declaratic™ fi, imerpre elle sunt ude Ae plano de js" depelocul plan Sire propa ge, comic Gancioneard obliga debioe Sion ni de ney th pecaresidm obignuit re au voto si dala vot, or rulu) Siaurlapotl iploncnak pe rete ore” . Aina vot . Tegs actio se traduce fe prinac- SSmuem al calloctor wife age", con} Rogatio,Preteni eg dealt iunea legit fe -farteobignut~ Jota 6 pl atibut prezvb.colioco-are tultegit egisactunes™ et postin con pres, aalt Lex de inctu (Digssia) .Legea pr- Sancti ,Sanctiunea" sau po Leqlsactiones sLegisclunile sau liber ese fim bei eom- ‘ind aruncarea peste bord" (a dcapsa ce decurge din nerespoc- cfunite egi* (este ermenul ce pletva tune prt din marfi, in eax de tara textului epi)Lote 182 133 Leu Lex est voluntas popu sulragio deelarata,Leges este voinj po poruluiexpeimatd pia vor Sutfsglo prin vor", ADI sg at subst SulTigiumi 04 Lex fort ,Logea instanei" rolui &tribunalulu local) af. ‘Lex hominesreete facereubet, ve tat dlinguere ,Legea porunces- te (pretinde) a oamenii si procedeze coreey, Hi opreste ‘gregeascd (8 comitd un dlit)™ Tex uber, yest propoz prinepale hhomines + fucere delingucre, completive infnitivale Lex ita sripta est ,Legeaasa afost, sersi” (= deepal striteste dep tal cate true sf se apicecon- ‘inuuasigurat de lege erst) Lex fubet ea, quue fuclenda sunt, rohibetque eontraria (Cicero) sLegea poruncesteecide ecle are urebuieseFicute sl opreste pe cele contra” (loti pe ele urea tcbuiese fcute) facienda sunt, cosjug peifasti- ch Pa pl cose tad cu dees de nocesilte $l pas ‘Lex lol actus, Legea lulu dein ‘cote a actlui® (= legea to- feului unde so Inchele aetut juridi Toa, Gg 1, trbut pe tings lex, actus, G sg 1V,atribut pe Tach [Lee fol eonteactus Lege locals (encheierea)eoateucival™ eontractus-us aie Gg atibut pe Ling lod care afl este un ‘G atribut pe Hing lex Lextoci delet commis! Leges o- ‘alu comitert dtictulu™ etc commit, dlitul eo- nis sau ,a comiteril dlictuli™ Is Gsgattibut Lex toel exceutionts (conteactus) ‘=Leyea loculut de exceujc” (a Contrucului) Lex lot tes vvatimari® Legea loculul ‘Lex let soluionis ,.Legea locului de solujionarcide exeeuie* (a actual jridi) rq be Lex non est trahenda ad practe- itum ,.Legea murebulesl fle ex. tinsé dsupra trecutulul* (= 0 lege nou nu are aplicaie reo activa) frahenda est, conjugarca pevifrasted passa < gerundiv + est; Se traduce cu kdeea de necsstate la pasiv Lex patrae ereitoris,Legea pax teicieediorulul* (= Legea yr Incareloeuiese eredtorul) Lex pateiae debitoris ,Legea pa trlei debivoruui”(egea din ara cbitorului) Lex patrige sive lex dome Le 0% Fri su legea domicilla (elu in eas) Lex pecunie sive ex monetae Le 2a banilor stu legea moncdei” (CLogea fri a ere! moned ser- seyle ca estrument de plat, sau ‘er moneds de cont) Lex personals .Legea personals (Ga ges persoane ie) Lex posterior devogat pion 0 Ie g¢ ulleriaatd derogd de Ta cea port de fa cea dat mal init Aeropat derogi" = nu fine sea mide Lex providet de vo quod plerungue fit Legea prevede despre cosa ce se latdnpl cel mat des" (dei in In considerare norma genera) Lex rel situe ,Leges loculul unde ‘te situat bunulueral (in dis- cei) Lex societatis Lege societi™ (privestesoctxipileeomercisley le specials derogat general .O Toge speci dogs det cage nerals* [Lex univers est, quae fubet nisi ‘et mori (Publis Syras) Eis ‘lege universal cca care ne po runeeste 88 ne pastem si sd nasel si mori, inf preg ale ve belor deponente mascor i m flor, completive infiaitivate, fmporsonale, la nous ne sunt Iwate impersonal, pe ,not toy ‘oumeni ne vizear acest lege ‘ex voluntatis ,Legea (autonome ‘de voint” @ elect persoa- peliere) i Libertas inaestimabilis res est (ulus) Liberate este un bun repreysit™ “Libertas omnibus rebus faorabie lior est ,Libertatea esto de mal mare vuloure deett toate Iuerse ti fmnibus rebus, AbI st compare sie ibertatem gui perddit nihil potest perdere ,Cine sla plerdt Iiber- tates nie ma mai poate sh piar- & ‘iverti condita ,Conditia tibet Ti sau a dezrcbitulu” (Libertut ves urmdtoarcle obligajit a5 ‘de putromus,pationul stu, deci lah de stapiaul ere Fa eiterat, co privie 1a bona, ebsequium, ‘opera bona sbunurite™ libertatul de care spinal ate drepl hi pond fbsequium yrespoctl,ascuta- Fea liberi fas de patron, operae servic datorate patto- ful dc cet dezodit)Lito 134 135 Lot ‘Libertas, Libor sau scavcliberat™ (Dezrobirea sclavilor se fea in {tei forme solemne: vindita, ‘censu,testamento + vindicta prin vindicti" sau prin atingérea eu nulelusa” se Fealiza dezrobirea solomn sti pn, fn fa magistratubl, rs {ea Mune hominem Uberum esse volo ,Vreau ca acest om si fe Aber + censu prin recensimint, cu ocazia recensimintului, unit sclavierautrecuyiinrindul cots- {enilor bert = testamento ,prin testament stipinul testator fi deelara vo- ingadeelbera peanumiisclivi Gireet), fe Hist mosteitoruled su dispodlia de ad elibera pe uniisclavi (indirect) Lbripens,eis ce carecntieste metalul, prey al marfi, cu 0 balan de rami* ictus, ictus leg, egal a) cu rl terminait Titus Mletusa en Us aesimatio ,Evaluarea (drep- turilor) printr-un proces" Us its proces, gia Litiscontestatio,Deschiderea unet dezbaterijudiiare® (Reclaman- tl remitea plrStulul o copie de ‘pe forrmularul In eauzd) tis, contestatioonis ,Juarea de mar- tori" is proces, dezbatre judi- tis ordinatio sive rationes ad litem ordinandum ,Procoduaju- ridict sau raiunle de organizare a procesulut”| (lt. tits ordinatio jordnduiten procesutuit ‘rationes ud litem ordinandum smotivele pentruorinduireapro- csuli™ [Literarum radicesamarae fructus ulees (Cicero) .R&dacinile fnviyurii sunt amare, roadele sunt dl radi els délna™ Miterae,arum ale literelor, serisulu, studio nvgituri fructusus, ict N pl ded 1V Locatio conducto Digesta) Loca sHunea s{Inchilerea® (est con- lractul princare o paresc bligh si procure folosinja unui tueru sau st execute o lurare it os lal parte sii plteasc prey Poste i: locato re ocajiunea ‘ou verw locati operarum .tocaiunea de locatio operis fuciendtslocafive ‘nea pentru exceutarea unel erie dcterminate™ Locator este partea care fa nie tintivacontratolu de locayiune, ‘conductor, celal parte; locatorul are obligaia dea trans- rite lucrul (praestare rem) side ‘a garanta pentrucvcyiune; feonductorul are obligatia de a pli prot (merees) pent le ‘ru prt spre foosiny®) ‘Loco etato fn tol ctat™ Locus actus sive locus contracts "Local deinchelre a actull sau inculdeincheiotes contractuli* actus gf contracts la G sg a bute find de del 1V, a sceeayt formila GealaN ‘Locus minorisresistentiae,Locde ‘omai mic rezistenti* tminorisresistentae, G atribut, cuvaloare calitatva Locus regit acum ,Locul guver- neazi actu (Formuli ili fn droptulinternayional privat Un act se intocmeste in confor- smitate eu legislgiastatului pe teritoral chu a fost incheiat) ‘Locus solutionis contracts ,Locul exceutiif contractual” conan Ghote sat pe ema russian) Long mane Mi ng ‘orm neon torte) Sgn eee ee pre esto” aan pct sep we Toate) to ep: eee ‘nt Gomes) Lice sunt elariora nobis tua con sila omnia (Cicero) , Toate pl rurie tale ne sunt mat limpezt decit lamina” consiium ll, pl consilia pla- Ice, ABI al comps comparativul dariora ok dup ‘Lucius Tus nepotes suos aequls partibus heredes seripsit .Lu- ‘ius Thus yea desemnat nepott ‘x mogtenitori a pirytegale™ scrips nd pert’ sg gh-ascrst, ba desemnat* . ‘Lacrum cessans,Ua cgtigeeince- tea"MaMa 197, dase nul” Acoareceest ia rept pro- lprorum af vit A(4esse) ‘Pua elenitorromunt pe: ict ant reerateyet Mista ome somes on niente ae M sen (Vrs) sic” Gage ina pate Fe Securall as neath at is een P jomenti (Paulus) ,Mancipd Mage dt Potcurd spat adic) npc item eens tt) la wo Erodes sprpey ‘ene RSLS dete i trium ,Un rau nece- dent ci cl i-a foryat cliberarea Mem amie acamanes alma. sre ale cen ee sricrun Sieg eases Males pop Remi Makes Sere cati is ware Mometammtrcoatt ing Gand tes ied intents ee -Omul rau, clnd se preface cde ‘nultius momenti (G prejului) aaa mtimame Feverentlt ais ndee mpervenlens nocet .O Bun atunc steel mai ela a erenaun acne Cc Pri aye MH es sree nt 0 poiaursrpetineg aj SarABeRa aot sal mare din depirtare®(privit tuncaai malas iu" fre, dettust a vi de la distangs tn spayiu si imp) Superveniensventis, part prez “Mancipatio .Mancipaiuncs” (Cte pfanciph res sunt quae per mane Mote dacum nao nat Mg en ag eh eaten (6 tl re tte er bi Ges suprapusi Putere, apoi transmitcrea drep- feruntur, velutfundus in Italico ‘maius, comparativ n sg al adj ‘Mate (enim) nostro iure uti non ului de Lae talc supra I mi idem sete in ae so dees) Noval cram mc ae tl nny tr memento ‘Sores woe sou GiuueapheensOraete — dreea cae ommtetva sina) sen cl prin man Tepe sal pn face see" nite gna eeMaMa, 138 199 Maus el, un edit po soul italic, lnfelselavisiaccle animale care ‘bignuiese $8 fe stipanite prin Jue i ctriepoveri pe spate coll domati = af fe stipanite prin gt" adic prin jug’, ‘dorsove ,sau prin spinare = prinecea ee ise pune inspinare: ovat si eiarey Mancipium .Drept de proprictate (emporard) asupra une pe soane” (De cx. lus familias tea fvindut de ttl sia unui ‘cumpirstor pe termen de $ an (Cumpiritorulavea supra aces. ‘win us ita nelsgue rept de iad de moarte" dat num limita celor Sani dupa care, ul revenca sub autortaea pirin- teluisiy) pum. De mancipis vendun- dis yManepi. Despre vinzarca temporard a persoanclorafate sub puterca tut -capa fami Iie (al scavito, a flor)" vendunals, grand in ABI pl scordat ex maneipis se rade prin substanivzarea verbulut datum ,Mandat® (cst con- venti prin care o persoans, nu ‘mith mandater, 2¢ obligi si Presteze un servieiy gratuit in folosul altet persoane, aumiti ‘mandant,Caracersii tum et morale iit gi mora, gra- tuitum gratuit, benefice commodo mandantis yin ‘beneicutAninteresul mandan- tule") Mandatum in rem suam (Gaius) JMandavfnetedinjare In pro- ial interes" (I seopul reali- il ransteruul de ereanfe) Mandatum pecuniag eredendae ‘Mandate acordarea unuere- sonal prin care 0 persoand ‘mandans ymandant™ fnsirc- eazd pe alta mandatarius smandatar™ sB acorde credit poste Inceta si In- “Mando tbi ut pecuniae tas potius ‘im emptiones praediorum coll- ulus generis mandaturm est obligtarium (Digest). ecomands-tplasezi bans ales in eumpdrdei de mosis un ‘mandat de acest fel este mai de grabs un sfat gi din acest motiv ru este obligatoria™ ‘ulus generis ye care gen® trae us de acest gon” ob id din acest mow" Manibus pedibusque Cu mini $i ‘cx picioare"(decica toa va slimplicarea,se apues cincva de afacere) ‘Manifestum non eget probatione Cota zest evident nuare ne- ‘ole de dovocire™ (princpiu de ‘rept el roman) Manu militar ,Cu putere arma" (e procoda manu militart = 4 pe capitunci ste de lucrori rin masaridrastice) ‘Manus -Mén* n expres ce: Tonga manu cu intiriere™ Devi manu yimedia nda ‘equa manu cu avant) ep ‘Manus manue lavat ,O mad spa ipealts”(aforism al Glesfului pitagoreician Epicharm, expi- rind ideea colaboriri fn sens ‘bun sau iy) Manu propria ,Cu mina propric* (dee a emmna un act) Manus inieeio ,Punerea mdinii™ sau ,InfSgcarea" (debitoruei) (Gimbracd rei forme: manus in- feeti fudieal ,puncrea mini pe corpul cc judecat, ex. de bivoruljudecat in prealbil de reditor; manus iniectio pro iu- ato ,punerea mdinitca pe un ‘condaranat, chiar In ipsa unei sentinje de condamnare; manus Iniectio pura ,simpla punere & se acorda drepul dea contesta afirmatile coditoruui) ‘Manumissi. Antea una Ubertas e ‘ratet manumisslo flebatvinde- {a vel tstamento vel eens et ‘dvitas Romana competebat ma- ‘umissi ‘manumissle (Dositheus),Dez- robiea solernd. Inainte vreme rao singurcliberare(dinsela- ie) sidezrobirea solemni se - cca eu auiclusa sau pri ‘estament sau prin recensimint $4 dcuobigjlor Ii se euvenea ee- ‘Ujenia romand; aceasta se chea- rm dczrobirealegitima)" ‘censu, ADI 3g. deel IV (consul ick socials, avere gi alte date a fiecrel persounc; acest iste 8 relnnois a recensémant, rie} evento unisclavi eran dezrobi sHllscecordacetjenia romans) ‘Manumissio. Sed nunc habent pro- priam Ubertatem qui inter a- ‘feos manumittuntu, et unt Latin! Tunian, quoniam lex Ta- tla, quae Ubertatem els dedi, ‘exaequavit eos Latils colon ris, qui cum essent elves Ro- ‘mani, nomen suum in eoloniam dedissent (Dositheus) ,Dezto- birea solemn. Dar acum au propria lor libertate cei care ‘sunt dezobig intr prictent gf devin Latini Tuniani, deoarece LLegca Funia care le- dat liberMea lata, aso eu ctongit lund cae diducrd sume soe Joni or pe vem chad ers ‘cumessent pe cSaderautem- por ‘qui deatssent care diduscr conj mmecp. A. eo nuan(t Manomissia 1 stem qui domi volute fn iettom ra mancbaat seri sed a ‘Manumibsorer ust eramt fn Serta dao cs per in Acer itrenisba pacar hom paiestor manus Scnire Donte) Deeb crema Asa dete Maun iterate prin veins nu enc (in conti fe) sel dar dae lero Tortndrinesust Ua dao tout sau ingidia ca un Aebitin rms sckemnes fe sunvaases mesoemnc” fs ent, mmept < audeo,-ere, caida . imputed de comsceutatinpator deztobit n fr. Manumissio est autem de man tissio, id est datio liberty quis in servitute 140 fst, manul et potestati supe posits est, mantis autem liberatur potestate (Digests) Dezrobirea solemna este dez- Fobirca eu ming, aed acorda- ea liberi; Inir-adevte, eats rome cineva se afl in slave, ‘ste supus mini puter (sa. mula), iar col dserobit este elibera de sub puterea tui" i manumissus ,imisscos de sub mana (tipainului)™ Mare therum ,Marca este libers* (Gutuiorstatctor pentru naviga Sle prneipiu de drep interna. onal) Mater cert, pate incertus Mama ‘ste (Lotdcauna) sigur tl ne- sigur # timonium cum manu ,Cisito- Fle solemn ev punerea mdini™ Matrimoatum dissolvtur aut bona rata, aut eum ire ania (Di BeS1d) ,Cisitoria se destruma fie prin bund ingeogers, fe ew ura suet (ew dasmaniey® latrnonium sine mans ,Cisito- ie (Grd punerea miinit™ (al putin solemnay “Masiinusin ninimls,Cel mai mare inte ee mi mic oud superlative, maximus < pars ie vat ‘Mea culpa .Dinvina mea" (formu: 1 prin are se cee iertarerecu- noscind gi vina) Medius dies ,Miflocul ze, A miazi* (adjectvele spayite se tradue substanivizindy-, iar substantivul dovenind deter minant) Me invito ,Firi voia mea" Mati condicio sua fei potest, de- terior mon potest ,Poute sh $f Lo condiie mai bund, una mai ea (deco ate) nu poate (Malius est pauca dividere quam totum perdere ,Matbine estesi Imparti cele pujine, decit si peal total” ‘Memoria minuitur nist eam exer: ceas , Memoria sibeste duc nu ocxerseal" minuitur, ind. prez P so ‘iminves ceerceas, con prez A ILsg Mens agitat motem (Vergitivs) ‘eMintea pune In mieare masa materi" (= spirtulguverneaza materi) Metu non peccant mult eregesc de il" ‘Maly Me vivo fa tinput sit mote wcontenporun cu mine ‘Rota essencavnd party preva Me-Mi ‘Minorem natu maiorem non posse ‘aduptare placuit ,Lepea a houde it ciel mal micdin natere na ‘poate adopta pe unul ma mare* ‘inorem, Ac ag S completive! natu, Alt origins rmaiorem, Ac sg complement direct Minor restituitur non tamquam ‘minor, sed tamquam laesuseae- sus .Minoral este despagubit a ex minor ci ea parte vatimati" ess part. pv. aed evesus-a,-um pat pvb.exedo Minus nobis videmur posse, quam possums Nous mi se pare pputem mat pun deeat putem (caadevara Aobls videmue lit. ,nou ne pl- fem = novi niseparedesprenol ‘Minus quam perfcta lex est que vet aliquid fer esi factum fest, non rescindit ,Este mai Pin perfect legea cre opreste $s led ceva i dad totoyi a ‘ut, au dete mul act Iueru* rescindo,-cre a firdmita a dis- ‘ge, a dectara aul” Missio in possessionem ,.Trimite- ea spre a prelua posesiunca* (ounurlor pirtului rept acor- at de magistat recamantulu, in ca cd plrStul nu rea si se revine fn faja magistratui)‘Modus vivendi ,Mod de a tii, 10 de via" (Modalitate de igetegere inte dous sau mai ‘multe persoane princoncesire- ciproce sau prin aeceptatea u- ‘nor compromisuri) vivend, G gerunclulu, stribut vb. vivre a tei" Mora creditors ,Iniraereaerodi- torului* (clad refurd #8 pri- smeascl plata debitorulut ladata feat) yyy Mora debitorsfnirzereadebito- ul (¢ind Intraie cu ac Fea impromutulut datorat roditorulu) Morsex person debitoris;moraex FeO Intiaiere @ dbivoratl (ease prezenta in prsoani cu pla) Tit mora ex persona sftieire din patea perscanc. ‘mora ex re intrzote din par tea lucruluibunuuir More maiorum .Dups obiceiul strimogior ‘maloresum .strimogi* 1. mal mai nosti* Mores mulorum sive consuetu: dines .Datnilesteimositor sau ‘obieeiurite cutuma) ‘mores, N pl < mos, moris .da- tina ‘matores-um ,mal marl! nosti* rao nostri"; © pl malo- um, atibut Mo us apd nos receptum est, ne Inter virum et wxocem donatior nes valeret (Digests) yLa no, pin datini sa aceepiat ca dara file dintze so soe sf nu te. prezinte un motv de proces” it me valerent 38 nu abd v Toate" tn faa tegit ‘Motu proprio ,Prin propria misca- ‘motusus, Ablsg mote Proprius;a-um, acordat prov priocu motu Multa petentibus desunt multa ‘Malte Te lipsese celor ee pre- find mutes sultan. pl ta N ulti, su- Dice, In Ac primal, compl dh rect, Petentibus D part. prez vb, Petoyere a cere’, a preinde™ ‘Muttostimere debet quem multi i= sient ,De mull ebuie sh se {cum el de cate se tem mulji= timeo,ere ya se eme do" + Ac Perounei sau lucrululdecarese teme ‘multos.de mul", quem ,deea- re* (Alicia tran launstpin prea apru) Muns iudleandi ,Sarcina dea ju- dea", , Monte judecttorulal™ Mua 143 fudicandi, © gerunziula, but ‘munus,eris n. ,sarcin, dato He" ‘Mutatls mutandis .Daci se schim- ‘i cae co tobuleseschimbate™ (= In al imprejuriri gt ev ate persoane sau inuimplir, dar e- venimenteascmindtoare) ‘mutatis, AbL pl part pf muta- tus-a-um,shimbat,¥* rmatandis, AI pl gerundiv mu- fandus;a-um care trebuie schimbat* imprcund, abl abs Mutato nomine, de te fabula nar- ratur,Despre ine se povesteyte I fabuli,doarcumumeleschim- bac ‘mutato nomine Ab! (poste fin- terpretat absolut) fabula ADI ,in fabuli, in po- Muti magistet sunt bet .Canie sunt dase muyiard gra Mutuo conensu ,Prin sord mu- tua expr) smutuus;--um mutual, reek pros ‘consent, ABI subst consen- Motuo dissensu ,Prin dezacord ‘mutual (reiproe)* Alissensu, ABI sg subst dissen- susyus ,dezacord” Mutuum Contract real unilateral de Impramut* (de consumayiu- 1e)-Senumeste mtu dati, ‘cordatea de impramut* Se Imprumuti res nee manelpl vbunuri ce nu sunt numa (ale noaste)*, care seconsuma prin Intebuintare ‘Mutuus dissensus ,Dezacord resi proc* (Intre piri! tn privinga comtractului, evea ce duce fa Aesfacerca aestuia)45 NeNe NNegotiorum gestio ,Gestiunea de Negotium purum quod sub condi sfacri* sau ,Adminisirarcaafa- clone reslsitur (Iastt) ,Actul cotlor"(constéinadministrarea purest cel care se desingeaz ‘bunutilor unei persoane firs S8b condiie famestecul acestea. Partca cafe Nemine contradicent (Aisrepan- sdministeazd se cheamé gerant —4@) ,Neopunindu-se nimeni* (oegalorum gestor), iar pro- (Formuli de costatare a uns- Prictaral bunuilor administrate imi la uarea une dct) N se numeste gerut (dominus rei nemine contradicente/disere- ese .siplnul sav propricts- pante = bl absolut, care s¢ ‘ubbunutui administra"). Ge- poate raduce st ,Dackieoa rantul are obligaia 34 adminis- cen timp ce niment nu se opt- Nauticum foenus lomprumut ma- _,Cicinicinuestedeepteacinera tteze cu bund eredngs. Vezi si ne/nimeni nu are parere sitim* (riseuré in caz de im- si depreveze (do rlspundere) iolle urmitoste) eoscbit) Prumut maritim sunt ale ingetitora (dole +, CH ait : ‘gotiorum gestorumactiocontra- Nemine dssentiente .Niment ne- fae equa estete dept” expresie ria ,Acfiunea contrard pentru find in dezscord”, gcGndised foenuners . impromet bi inpursomll + Ac quem ea ‘drinisuarea afaceror” (ane: Ge nine ee denentt cinova” + Int relevare 4$8 de sioneacd obligatile geratului) ‘ADL absolut Ne bisdecadem resitactio Si ny Tez" + comp, direct suum ie existe actune jure de dona @010M fogelitriasa* Negotiorum gestorum aciodiretNeminem cito laudavers, nem on as tara -Aciunea dee pentra adm" yemy cito aecusaveris Seneca) pentru acc tary Necessitas non abet tegem decries festa nesit,sinuexsteconjprezv, Nt rj nistrarea afaceilor® (¢ acon Pe meni nu Hus in pri, pe on) Novoia mu are lege" (Adagie Eonialerephedeae sum, esse din dreptl roman, cate a avut o Poa dana yraracl —nimeni nu aeuza in pri Danulul administra, tmpotsva —_Yerbete acon ett) largi circulie tn forme wjor Nec emptio nec vendito sine re ‘88 eiteulate in forme uso ‘erantulu in ee 6 util ea Geaeteneatpotetineligh Nig‘ MMTEAS. A fost folosit ca ar [Neminemn edt qui soo fore wttar ‘eumpararea nici va ‘gumentsuprem in cazuride fort eehlaycblgaisteaadninia N°" lent ne Tecazclcarese pate ll vinzares muse meal serremincaruridefor cu bund exeings) d 7 oateinclege id tucrlearest Meloré dar pentru a esti fotosete de repuut stu” fre vindut sbitaru. Negation rk Ar oe ae ieee eal ma ‘eneovire af vindut yb, Aga NEEhae stem ati contra insole errr ascrveje propriu vcr (dcoa- valore psi, sit con) prez Tabi lle abet tects ‘Negotium purum .Actut pur*(adl- ecg servituile sunt dreptur consooutty, Dar nie acest aeune conta acl care mu conse temene Sut Isohabl ay ren un Sivainiiedarcaecoesapas ue pon anpr ou Nec enim aequum est lum souin geet 2 lui Lit, Nim usage tunel eventuale destiny condi ‘quemgueFslevare (Modestinus) —gfectusvus, Aesg, effecum fionate) tee aserit propriul shu ura")NeNe 146 a7 NeNe [Nemo alleno nomine lege agere potest .Niment nu poate intents © acidne a legit numel a ‘nomine alieno AbL lege ager, lit, actiona lege’, -aintenta@ actiane™ [Nemo allenum factum promittre potest (Insti) ,Nimeninu poate promite fata aluia" [Nemo auditur propriam turpitudi- ‘nem allegans .Nimeni au este sscultat ind ig prezint propria ‘urpidudineingscenyie allegojare yaar leg Nemo conssturignorare lege »Nimeni nu are voie si anor owed teges( G& iment na gro ge = prssie din drepal roman, Ne Eurostrealpinacontulso Iustieare nerespectrite censeur, nd pre P dup are Nonemo + Int ignorare * Nemo cogi potest ad fuctum ,Ni- ‘meni mu poate feonstrns la 9 fap potest poste” ‘uel IM prez P vb, copayere, on} tt [Nemo cogitur edere contra se .Nic ‘meni nu este consiins sl 'dea ‘dovezi (in ustiie) contra si ‘ogitur, ind. prcz.P 33g telere intprezvb. ede ere edit, ceditum ya da 1a lumina” (ef ceditud, ip, editor) [Nemocontra se subrogaricensetur Se considerd ch iment nu se Schimbs imporriva sa" Subeogar, Int. prez. P vb, sube rogo,arese,aseschimba™ Nemo damnandus nist auditur vel voeatur Nimeni au rbuiecon- dumnatdecit dai este convocat siauaiae" amnandos (est), perifrastick pasivd nu webule 88 fie cone darn nis, doctt daca ‘Nemo damnum fact is quiid uct. quod facere tus non habet | Nimeni nu produce daund de- ‘it col care face cvea ce nu are Areptul si ack Sa quod ,ace lucra pe care* sau ea co" [Nemo dat quod non habet ,Nimeni ‘au di ce nu ao* (ef, Nemo plus luris ad aliom transferre potest ‘quam ipse habet) Nemo debet bis punist pro uno “delieto ,Nimmeni ny tcbule ie pedepsit de dows ori pentru un x doller" Nemo de domo sua extra debet ‘Nimeni mu trebuie si fe scos Gin casasa" ‘extra, inf. prez P vb. fextraho,-ere ya scoate™ ,a ex: rage" domus f2ici ta Ablde domo sua Nemo dubitat quin insolentes ex- pelleesapienia valet ,Nimeni fu se Indoieste cl a tagoni pe ‘braznici este oInjelepetune™ ‘dubito quin mi indoiese cl + on} prezaleatvaloreszi,echi- valeaz,este™ Nemo dlu gaudet qu iudice vineit niguo ,Nu se bucurd mult timp cel eae Invnge la un proces eu ‘un judecitornecinti™ {ude iniquo AbL absolut, jude ‘ltoral find om necinstit, [Nemo esse iudex in sua eausa po- ‘test .Nimeni nu poate fi jude ktor in proprivl proces" Nemo ex dlicto suo actionem con- sequl debet ,Nimeni nu trebuie 24a often props Nemo ex suo delicto meliorem ‘uam conditonem faere potest ‘Niment nui poate face 0 con- ‘ie (eviagd) mai bund din pro- rl shu dlict* meliorem eonditionem, compl. direct in Ac sg ct If; metior, compar. adj. bonus,a,-um bun," _ Nemo fnvtus, heres ,Nimeni mu devine mojtenitor fri voia sayeoateavoinel sale" {nvitusyaj-um Crd voina sa, contra vonje ale" heres eds ,mostentor* [Nemo iudex in causa sua ,Nimeni ruestejudecdtor in propriul stu proces” (Nu poy! impartial tn Judecarea proprieicauze). cause, ae ,pricnd, proces* [Nemo uberalis nis beratus ,Ni- ‘meninuesteliberigencros,deckt acd este eiberat (de datoriy* {Nemo pls furis ad aliom trans- ferre potest quam ipse habeat ‘Nimeni na poate transmiteal- ult dropt dec are e1 yy mal [Nemo petest proprio facto se ab obligation liberari “Nimeni nu poate si se elbereze de 0 obll- te prin propria fpti™ Se = Uberari, Ac. + Inf. com- plete ‘se ACS, reflexlv + lberar inf prez. P [Nemo praestut casum fortuitum ‘Nimeninugoranteaz de uncaz Intimpltor" . ceasusyus car’ Ac casumNe-Ne 140 19 No-Ne Nemo pracomitur mls ninipro-modum et sine caus a serves ——-“Neque patrol adversus ibertox cir ia alsa vir st beta yNimeni nu este presupus _suevire (Gaius) sNicheetente ‘eque Uber adversus patronos ui constringi adversarul si vino dei dacestedanedit= fr romanl nl allor amen feslmontom dere eopontor vind jer = se expind In Presume, ind pecs Pesto care mu se pes ise ‘Nidpavontinusvntconting’ — Covistres dvnelel Marcos pepe" pourtecucrusine peste misurs ntact uci cue coal ti mot fa desea oe" ferorsteituberimpotria (eee tae Nemo po parte tetas pro parte Het + D se permis eta” pauontoe” coevota te chaasiapasoper! es dcedere potest (Ls Seigneur pra fogeetar ind prox Pvt ogo ebules {iy .Nimeal nu postest moana NB cogent iad te fed samen pono pte ee a cque | memenmi (@ mostnii, dar ned tess Neque lege neque sentusconsul sien te iademinarum tament pentru (alt) parte a ci ta Ita seribi possunt ut omnes: 7 rl decedoverearmusteradscous” Carus, gul quandosu te equ pigaus, neque deposit, cree ruscam cu cus testo inetats pare prt, Suny, yptuamdoaue Is eiueloatioreisanectosstere — dcla ai” al vb. deponent testoreart trad potest ,(Propritarul) nu poate fof eqepleramqoe ne Nevaretur, Stina sschinbe“(Un fu grunt smn Sidantcomtnert, Nice i 1 fe nl chezagl nel ep Ne) Nemo po part vere potest, bts sna pot uta Sertureon pee Teainupoute tna in par) se sl nl fe copie ignusvors 208" 3)" sl Next Lop ora editor sok te Im cle toate eazuie care sau Iehedigie dee chemye Ne cee eo ime ¢ ope suf tndmpla lo moment peti step de unde nla ror Ac Gnd potrt neg tn pro. te sole He previa “Soar Sain edd inca post lou opinion, saskncrese ina seta iBekiocjncardcund.to. eR a eee cia veatimat) is cnt tg, aueead esc na coor i pce? tev a ind tbe Gude cone to Nemores suas iactare pracsumitur (0) omtneeh Inf re (oitivaabovsxae duce oie Perr peinnion »Se presupune ci nimeni nu-si pee s1081 ji dupi sufficit, impersonal, Persoana autoare a acfiunii) {rune propre sue lurui™ : roprisalelurut? ii poe dup Ne quid nis .Nimie prea mul osu (80) pots fe serie" (Contra oietui exces) se quid = ne alguia [Nexum ,Convengie de aservire" (Gnchelat tn faa magistratului cu 0 doclarati prin care ered ‘oru firm cé munca debivoru- Inctare, inf pee A. [Ne plscem natare docuers Si au imvlipeiclesiinoee”eciga NESBS malls indutzendum est 7 Nei fi de ruin fim Ne quis messium vindemiarumgue Iu i ste asevitd pentru ua ekg POSE nutri Tempore adverariom coat ad unde deal Maistatarat- eels con} pert aay subiajtesnobisimpersona no, Tadic vente = oratone divt eB eclaraiaereditoraui prin ones art ExPFEME © soy oamenit + pri Pla nsg Marciesprinitar-quiaoccupati caval addico ycoafirm’. Ne- ae fobis indutgendum est nu circa rem rusticam in forum xmesteapliajie proceari Neque civibus Romunis nec wis {rebuie si finn indulgenyiss Compllendi (cogend) non sunt fa fure eesslo .cdarea in fa ality Bominibus Het supra gyem milf de + malls @igest) Nien intimpal se-—_magistatutTnteareaeon-Ne-No 150 151 No-Ne ventilate ex fect winders de | bitorutul peregre trans Tiberian vin tein, peste Tibew") ‘Netum camsae ,Legiturd caval (aport de cauzaliate) Nexus causae ,Obiiatiecauzats* (dea pit déspigubirea) quanti ea res est cit valoresed acel bun Nigro notanda tapitlo yTrebuiese Rotate cu pictrcied nea Galelenefaste) Nihit addi ad vow transaetionis Instanja nu adaugé aime fa for. 18 (la efetul) contractulai de ranvacyie" (ln exzul tranzacieh jdiiarey Mis vis, Ac vim sort, efet suit ,adaugs,ind prez3 sg [Nii atiud est acto quam ius quod sibi debeaturludieio persequene (Celsus) Actiunea uridici au ‘te nimie altccva decitdreptul ‘dea urn prin judcensceea ce rise datorears" ius persequendi ,droptul de a urmiti’, persequendi, G gerun- iv ateibut ‘quod debeatur, con) prea inte- og indirect [Nihil consensuitam contrutiumest ‘quletbonae ide fdicia sustinet ‘quam vs gue metus Nirie na ‘ste att de pottvnie consensu. tui care sustine judesyile de bu- ireding ca violent i teama consensui,D- sg. dupa con trarium,bonse del, Gatribut pe ng fila init est tam dificil et arduuma ‘quod non humana mens vincat (Seneca) ,Nimic nu este att de ‘eu sh de nepitruns pe care sf ‘hu pout biruimintes omeneas- o fecedente ,Nimic nu se poate ind nis, dup nepayie ostt® ‘aus antecedente,Abl absolut Nit actum credens, cum qui super- ‘ssetagendum ,Nimie (nu poate fi consigerattachelt, cd vre- me mai riméne cova de fleut™ (Lean) (Ordine: ni eredens actum (esse) ‘cum (ali)quidagendum superes- set Nit medium est ,Nu exist cale de rijloc* (Ori aj oc altel) Nit (oi) obstat (lt. Nile mu ‘mpiedi* = ,Nicio abiecie") Imprimatur Si se imprime" -0 tucrare = Formuld editorials) Nobiscum nee animo est nee cr~ ore (Gaius) ,Cunol nueste miei ‘u trupal niet cu suet Nolens volens; Volens nolens =Vrind nevelnd” (partepil pre- dente, Ng) Nomen odiosum .Nume urd nume et in dizgratic" [Nomina eivis Romani erant tris: iruenomen, nomen gentiliciom, fognomen ,Numele ectijenu Tut roman crau tri: prenumcle, rumele gigi (creia ti apary nea), porecs"™ ‘Nomina turis .Denumirie (ma nal) ale disportilor uriice" Nomina odiosa ,.Nume odioase™ (ure, In izgrayo) Non bis in idem .Nu de dout ori pentrwacoeasiving® (Axiom jue Fidicé poivitcirela nu pot judecat de 2 ori pentru acceasi vind) Non his puniatur pro este dtito {St nu se pedepseascl de dows ‘ri pentru Sool die tum intentonem seyui de ‘Demus sed quam seat eo cipere debet intellectus Nu ‘webu si urmiim o intents a cunsi, ei pe ova care o sinte gi ‘uebuie 0 conceaptintlecel nostra (ingelegerea nossa)" Intellectus-us ,jelegere, n- teloct™ colatus, ‘est non ticere .Nu tebule a cel ‘lruia {se permite mat mult $3 nu ise permits exea ce este mal asin pls mal mult* Cn sg N minus mal poy Non decet Nu se ewine ‘Non enim ex opinionibus singulo- rum, sed ex communi usu ‘ominaexsudiei debent.Cuvin- tele tebuiesenglese mu din ac. ‘exptiunile (date lor) de cite 0 ‘ersoandizolatd ef dup urullor ‘Singulorum, G pl nral distribu. ty atributul subst ex opinion ‘bustin opie cite unora din aezepliunileceleacordi te ‘0 persoand izoatd) ‘Nom erat hie lous (Horstius) ,Nu ‘ra aii local (despre un heru, ‘ovorbs,odigresiunelaoenepo. wrivi) Ine este fad ale” sl pron de- Non esse et probari nom posse vel ‘non ess, Sdem sunt et qul non probat dicitur ius earere/lure carere A no exis Sa 3 na putes probasaua nu sunt ace- Iasi lucy, gi cel care nu aduce robe este soeoit se spune des- pre el) ch lipseste drepta (ct ste lipst de rept)" fesse sceelle posse, non ese, ininive prezente = subectNo-No 153 7 152 Nom est mova ot pire ges ud ‘esterires tran Su ate fa nou clei anttioare a Se extnds stapes ein ul terioare™ (& elie nl se imtcepretat prin elo veh) ut con rant) = alare consceuina Nom est princeps supra leges sed leges supra prineipem Na im- paratueste mai presus de leicc Tegie, mat pesus de pirat rincepsycipis principe slimparat™ (Ve st Non rex est ex Principiy atibuit hl Piniw cel Tint) Nonextsutis amis opi Snes Nu este suficientd pirerca mn incor oa ana sigur Gap nie Bd ‘Non exemplis, sed legibus iudican- dum est (lustinanus) ,Trebuie sis judece, mu dup expe, ci ups leg {udicandum est ,trebuie sis ju- deco", conjugarea perifastic’ Pasivd, impersonal, exprimat Dring. ext Non exis veri ed imple “Nun cuit eapistetepin i eta mod inp (ea rtat Die, odapoxsi) Nom idem est st duo dicunt idem Na este cela Iuers dae dot spun ucla uerutaes doi vor bese la fet {dem ng pron idem m,eaden f dem n Non nova, sed nove Nu tucruri noi, ‘int-un mod nou" (adeseori se ste calitate nou lucrulu vec pentru progres) on numerana se poneranda Su argunenta Arguments tu cue eet te bate ene” cr inp tan este valoaea agumon. ‘ear emia (Priel at vere ta con Jog penta pico date eu suet aemena Noe) Nom omne quod lest honestum est Nu t01 €e este permis este inst” ‘Non omnia possumus omnes (Lu- ius) Nu tof le putem face pe toate" (omul nu este universal) ‘Non omnis moriar (Horatus) .Nw voi muri fm Intregime" (spune fomul care last 0 oper nem ‘tour in urma sa) [Non potest esse abligato sine per= sona obligata Nu poate si exis- te obligatie Tard o persoand legaté prin obligayie™ (de un contract) sine + AbL persona obigata [Non progrediestregredi Amu pro- ‘rest inseam a rogrsa" ‘rin moartesau prin termen,o: ‘td ineluse tn proces, rman in vigoare" (obligaiunile nu se sting odat cu termenul lor) Onnes consuetudines reales sunt ‘Toate cutumele sunt reale" Omnesresaut mancipisuntautnee ‘maneipl (Ulpianus), Magna futem differentia est rerum ‘mancipi et nee maneipl. Nam es nee maneipl ipsa tradition leno furealterus fun, scor- porales sunt et ob id reeipiuat traditionem (Gaius) ,Toatelu- ‘rule sunt sau mancipi (aum: ale noastre) sau neemancipi (nw ‘numal ale noastre). Exist 0 rare dooscbiceintre ierurle ‘maneipt sl nee manciph, ciel Iuerurile nee maneipi, prin ‘nssitransmiterealordevinale altuia cu drept deplin,dact sunt material, i, de acea, suport transmiterea” 160 ierentia rerum it ,deasebi- tea lucrurilor” = ydintre 1N- terlus, Gg pron alter > Omnes veritatem amamus sed in- terdum eam non defendimus = Toyiubimadevdrut,darinace- fag timp nul aps am se refer la vertatem fin rom adevirul de aci,,mu-d api- rim ‘Omnia non parter sunt omnibus ‘apta (Propertius) ,Nu toate st la fel de potrvite pentru ‘oyi" foninla,N pln toate” in pariter la fel" sau yin mod eat” ‘omnibus, D pl pentru toysau tuturor Omnis enim obligatio vel ex con- tracty nascitur vel ex delicto (Gaius) ,Orice obligate, aja- ar, senate fe din contrac, le din doi (ustinian adaugs & trea categorie varie eausarum Aqurae ,fluritetipurl do eau- =) > ait ‘Omnis convento intllepiue rebus se stantibus ,Orice convengie se Ingelege (a valabila), eth ‘rome imprejuriilerimdn aco- Jeasi (ala inchelerea conven- tied) ‘Omnis definitio tn ture civil perl relosa est (lavolemus) ,Orice defiijcin dreptul cil este pi rmojdloasi"(deoarece este grew deastinita) Onis stipolatio aut pure aut In ‘em aut sub condtione Mt (us- tinian) ,Orice stipulayiune se face sau tiple, si ea un ter men, sau sub ocondiie™ pure, dv. ,simpla", adil fra termen s fit condiie" Onere duplict nemo debet grav ‘Nimeninutrcbuie ise provers ‘uo surcng dubli” ‘duplex onus, G duplicis oneris, Ablsgduplicionere ‘Onus probandi ,Sarcina de a face dovada (Formuls. din Digests, sarcing cate revine reclaman tut In proces civil) robandi, G gerunziutu atibut Onus proband ineumbit actori {Sateina probel it revine recla- manta" probandi, G gerunzulu,atribut sa aduce probejdovezi* Actor, D sg seclamantului* Yopere citato (brev. op. cit) ln opera cia opusserisn oper Operaetabrites Servic cafe Ge pild 0 mesere ~ datorate Om-oF patronului do cre ber, adic ‘e tre slavl dezobi Opera officises ,Serviitobigna- ite (ce putea prestae deori- ce porsoand, dar si de liber, patronului nu eray obliga COperue servorum ,Scrvicilesea- ‘lor (= dreptul dea foosi ser ‘ile savior altula) urls et necesstatis Pare ea (C8 obcciul este conform) replulu a necesita uit (Optima legum iaterpres est con suetudo ,Obiceiul este ee! mal bun iterpret al egilor™ Interpresyetis (Optima lex est quae minimum iu dic seu write adic relingalt Gea mal bund lege esteeeacare ‘ast ct mai putin loc udeetto- rului saw aprocieritjudecito- ru ‘minimum diet relingut last col mat pun (Be interpreta, de sada) judecdtorului™ ‘Optimus legum interpres usus est Vaal este cet mai bun juris: ‘onsulvinterprt al leglor* ‘ususyus ul practca™ (Orator irasel minime decet ,Ora- torulul | se cuvine cot mai putin sise minic*frase, inf prezvb.deponent i orator, D sg; decet, impersonal, + Ordo, ordinis ,Ordine™(procedu- ral) Ordo tudiclorum privatorum ,Or- inca proceselar pivate* (este Ordinatoria itis ,Administrarea _expresiacedesemncazSfaptuted (probetor) procssuti™ judecarea procesului se face in is, its proces" wy dou tizey P Pacta adiecta ,Pactle alituratc* acta practoria ,Pactele pretorie~ (unt convenfil iachelate pe Lin- nc" (Erau: recepta ,aceeptri Hobligaiunea principals, lead receptum arbitril ,acceptarea de Tminvendam obligationem ,pen- _arbitaj", receptom argentarih Aruamigoraobligaiunes; ead Acceptareabancherului rece ogendamoblgationem .penuru tum mautarum, cauponum ct sieibagavesblipsionea™ —stabulriorum ,cceptarca corte ‘iectsa-um pat pv ror, nor ree Advert pone SR i poo ck 4 ter persoandete gas ie Pact eonventa servo .Vol s- arbiter ari inte 2 pit in ovis pactele comenie® (wor. Wilt; abiual este o pesoand Eijepretoralvoman. Aveasat;—partiuer, conta cireia nu se pacia practoria ,pactele preto- _prevedeaciunea de fapt Fiene" sanctionate de pretor; ) Reeeptum argentarilaccep- Dacia adiecta pactlealaturate” ‘area bancherului* prin care Sancffonate de jurisconsuljs; bancherulse obigi fj declien- acta legitima ,pactele le tulsiusi-ipliteasc datorie fa Ime", conlorme cu legea,sancyio- de un ter editor pentru ca nate de ete impat) sossta sh alba Incredere tn de- servabo, ind wit pb 182 bitorul stu, promise transfor. fonventusyarum part, pf vb. mat In timp intrun procedeu ceonvenioy ire reformat de garantiePapa 104 185, Papa «) Receptum nautarum, eaypo- ‘num stabulariorum se Incheie Intre aoestia gi eltor; primi promit ellstorlor se pstreze Icrurileincredinjte gs eres- \uie ta cotere i ispund pentru le chiar dack dispar fri vina lor. Ultima form de receptum ‘ste una din apical rispun- eri penru eustodla custo pu") 4 Pacta sunt servanda ,Tratatleia- volelile trebuiese respectate™ (Principiu de drept inter. ‘ajional. State sunt obligatest {i noreze eu bund credingS anga- * jamentele asumate) 1) Sunt servanda, conjug perias cd pasivi, n. pl. acordat eu acta. Se raduce eu ideca dete Duingd ta pasi Pactatertis necaocent nee prosuat ‘Tratatele ni mu vatimd niet na Tolosexe unor tere persoune™ prosunt, nd. prez 3 pl < vb, pro: ‘Sum, prodesse, proful af fo- SHOE enon vt Pactum ,Pactu” (este convengia sub rangol contractulul.Pactelo ot fi pacts vestta ,pacte sane> onate™ (investite) eu putere, iscute dint-o simpli convene cv fect uriice; peta adiecta ,pacele adicen- pacta praetor ,pactele prto- Hone", pact leitima ,pacte legitime, Toate aveu valoare juridies; collate pacta nuda ,pacte nu- e" sau pact simple” erau fr consecie jurdice) paetum-in pLN pasta Pactum de ire irando ,Pactl de jurimdnr (este conven prin ‘are prile hotirise sf trangeze Uigiut dintee ele prin int mediul unui jurimént voluntar, Jusiurandum voluntariua) Pactum de contrahendo ,tnvolalé Inlegituri cu un vitor contract ‘ontrahendo, Abl gerunziau Pactum de non allenando ,Pact de neinstrdinare™ (care iaterzice vinzarea bunulu cumpicat, ‘donat, mostenit™ ‘allenande, Ab gerunziulul woalienoeare a insilina” Pactum de non petendo .Pactul de remiterea datorie™ (putea fia personam, care elibereazi de atorie persoana eu cate s-2 Inchoat acta, sin em, prin care se clibereas codebitorii si rani; (pactum de non peten= oy lit Pact dea mu cere flea nu Pron) er ‘Pactum fiduciae (Paulus) ,Pact de ‘bund eredinyS" (prin care redi- torul devine propritarul lucru- lui dat in garani, iar debitorel ‘ovine creditor al iurutui trans mis) Par in parem non habet lulsdie- tionemvimperium ,O entitate gall In dropturi naar jurisdic- fHelautoritate contra egalulut Su" (Principia de drept in rajional) Par pari refertur Se Hspleyte ln ‘epaltste (adih i iatore st ex tle ceomi faci tu mic, lege tao uli) Pars caducaria ,Partea oe cade” (parte exclusi de la dreptl de rmogtenire; in accasti categorie {nr celibaaris soy ei copi, polrivitlegilor eaducare) Pars nuptiria ,Partea cistoriti" (@ mostenitarior, eu drept la sostenite) ‘é Partes legis sunt: praeseriptio, ogatio et sancti ,Piryle legit sunt: preserieres, text legit so pretenil epi gisancjiunea sau ‘onsecinyaIncleri legit™ Partita non (neputva) propastta ‘verbo potest tollere omnem Potentinn futis et facth desig- verbul NU pus a prefix Inintea verbulUui, poate idica toatl puteres cwatolul a una apt ‘esemaind un act co mu poate ft out" artnn resttutio ,Revizure par ial (= restiure/despagubire fn parte) Parturlunt montes nasciturridiew- us mus (Horatis) ,Mungi te ‘ese doterile ceri senagte un orice rdicol™ (despre eforturt triage Intro afacere, cu rezulat ‘ev otal marunt) Parvis copii bellum gerere A pur- ta rzbot eu rape micipuyine™ soplagarum trope Patere quam ips feist legem ,Su- port legea pe eare t Insuf ‘icu-o* (Variant lating a unei sentinjeatribuite lui Pitas, ‘unl dine esi pte ingelepyt a Greciel amtice) pitere, imperat prez. 2 spb patio, passus sum “asuporta" Pater famine Tat ful) fam ie (ou potestas vitae necisque ca pure de via de moarte™ ‘supra membrilo familie’) ‘ater is est quem nuptie demon= strant .Accl este tat pe caret aratiesStoria” (agedar, orice ww? L ‘hans actu impossibilem .AJ- copi ndscut In Camille, chia166 printr-un adultr al sof, ae ca {ath pe soul legitim al mamet sale) Inuptiae-arum yeisitorie so- Jemna . Paterna paternis; materna mater- ‘ls ,Bunurile tatu, urmasilor lini paterne; bunurile mamei, ‘urmasilorlnil materne”(veche ormuli de mostenite) paternay-orum n pt paterne sau ale tatu ‘materna-oruayn.pIN ,bunurile paternis, D pl insulleyit color din tiniapaternt* smaterais, D pl insufl ,celor in linia materns* Pater patrlae ,Pirintele patriei* (ills onorfe la romani, pentra slujtea excepfionald a parici) Patientia animi occultas aivitias Ihabet ,Rabdarea sufletuul con- fine comoriascunse™ Ihabet re’, ,conjine™ Patres conscript, Senator Patria potestas .Puterea tatiul" (asupra descendensilor vite necisque de vids de moar") peti Sam splines, we Patrimonium ,Patrimonia sau lusiv,sclavi familie” si peewe ‘la ,vicle* In perioada vech patrinonium sub lustinian d semna substantia yesenja™ aver, adic drepuurile rele st cele personale (= acto in rem scjune relat’ a un luera sh fctio In personam ,acjiune relat la persoans") Patronuseausarum ,Avoratl pro- exsclor™ Patrum more ,Dupi datina str Paulo matora canaimus (Vergilius) .S4 claim teme ex putin mai Importante”(cuvinte de indemn la abordarea unor teme mai im portante dest cee in diseuyic) feanammus, con] prez 1 pl A-< vb ceanoere a cat paulo adv you pujin® ‘matora, AE n. ple ymai mari", mal importante, Cod) magnus rectus est quod disertos facit (Quintlian ,Inima este ea care i face pe orator (su ,Marit snditor vin din ima) pectus pep, pro anima ,ini- smi gure stl num meto- mie Aisertus,a-um cloevent, bun orator" Pepe 167 ‘eculium castrense ,Dreptul sol alo (dn eastru) de-a.avea bo- tl propri" ‘Peculium simile est homini: mas- itur cresit desereseit, moritor (Digesta) ,Peculiul este aseme= hea omuluise nase, este, ds reste si more" peculiamil ,banil say averea Fiului Je familie neemancipat; banié economisii de solda; dar fica fomell miritate* et. ‘ede poena claudo (Horatns) ,Pe- deapsa vine eu picior sehiopi- tind" (Mai devteme sau mat teiu, orice vind se piyeste) ‘laudis--um ,sehiopatind”, action” de cdo eu peor selon tna” Pendente conditions Cit timp (dad) condi este suspensa™ “Ablabsotut Pendente termine Tn functe de un Ablabsolut Pensum dicite ,SarcinSiatorie rca pensum facile sarcind wsoari™ ‘er accept quoque lationem (Pau- Tus) $i prin accepillie® (dee, prin decaraiasolemnd a erode forulai ef a primit de ls debtor plata datoratt) era contrario,Prin aciunea) din partes potevnic Per aes et libram ,Prin bani iba prin ai” acs bani de 0b do ara Per caita ,Pe capete” (dup nu- ‘mir de persoane) er comsequentia ine {es gl consceing (= aplie featea aceleias! leg are acleayt ‘onsecinte) Perdere est digaum qu is meset ‘ti ste demn de pierdoreime- tits piardd ext eare mustiesise foloseasel de aeleluruti* ti inf prezvb, wtor Aas folast ‘e" + ADI (I) Peregrinast ,Peregrin® sau ste in (era gol ce mu era mci ext sean roman, nit atin) Per fast nes Prin perms sine- permis" = Prin just i neat” (ge toatecie,printoate miion cele posbile) Per focum fn ghumt* Permutatio.Schimbul in ntars™ ‘Orige vendendi emendique = permutations inept (Cais) pines vinci cumple Tart ingepe dela schimburle In turPepi (Olim emim non erat mummies ‘neque aud mery alia pretium vocabatur, sed uausquisque secundum necesitatem tent porum ae bonorwa utilibus ine ‘tla permutabat (Gaius) ,Céci dinigard nuexistaubani, nin fe numea vn Tucra mari, altel prey, et fccare persound, dupa nevola timpuriioe sia bunurlor, Schimba lucrurle fra trebuingt eueele de rebuinys") Permutatiorerum,Schimbuldels- ‘ruri* (este convent prin care pirjle promit sf transmitl una cle ceallté proprictates ase praunorlucrur Esteconiract de tipuldoutdes,,daucasi-mida Perpetuatio obligationis (debito- is), (Digesta) ,Perpetuarca obligapet (datornieutu) prinipatu fect al morei,itar- Permutatio, Si rem do, wt rem iplam,permutatio est (Digest) ~Sehimb In natu, Dacd i dau {in Iueru cash primesc un at 1u- cu, este schimb In natu (p permutatiose ingelege conven fia de tipul do ut des ty dav Simi dai") Persona grata; persona non grata -Persoani agreati prsoand ne- grea Personas sequuntur leges sieut ‘umbra seuteieatrix in corpore sLegile (personae) urmeazi Persouna ca umbra, = cicatricea a) ,Cawzarregu gajulul este ca raceral su indivzibi™ (acelagi ignus (G pignoris) ,Gajul* (este fonati de garanie: te eredivorului sia posesiunea unui luery prin trae ia creatheredtoral so obtigt 88 retransmith posesiunea asupra cela lucru, duck debitoral pli- teste datora Ia seadenys) Pignus. Creditors simpliciter sib plgnus depositum distrahere velit terantedenuntiare debitort suo debet, ut pignusIoat ne a se istrahatur Paulus) ,Gajel. Da- ch in mod simplu credit reas astrugh gajul depus la el, acesta tebule mai inant s+ duc Ia cunosting& debitorulut su (acest ler), de tre or, ca ebitorul sb.§1rscampere 2ilo- agul spre a nu fl distrus de ere- Pigous. Fetus vel partos elus rel ‘quae pignort data est pignorls ore non tenetur contrahentes convenert ,Cajul. Paiul sau rodul soo Tucra care a fost dat ca 2log, pouivit cu Greptal gujlui, nu Se psieazi (@e creditor), deett ack acest Ieru $4 eonvenit inte contrac- ‘anti ‘ontrabentium, © part prez vb. contraho fetusyus rod, pul” partus. ,nastre sf rodul nag- ‘Plum desiderium ,0 doringt pioa- si" (ge roford Ia dorinya de pe ‘urmé a oslorapropiai) Plebiscitum est quod plebs bet at- ‘que consttut (Digest) ,Plebi- seitul este oes ee plebea decide sihotirigte™ ‘Plurim sunt qui bene selant etiam adversus fnfimos iutitiam ser- vandam esse (Digesta) ,Sunt foarte mull coi care stu prea Dine justia trebue espectats $l fh de cel mai dejos* Islam servandam esse, Ac + inf, completivi, servandam, sgerunaiv Pluris petitio loco ,Cerer (de pla 1) mai mult deedtIntrun loc (Geet fn local fixat in contact, ‘este cororeacreditoruulcltrede- bitor) PLPo A Poena gravis immo gravssima ,Po- ‘deaps prea, ba chiar foarte grea" (poend levis “poeapst useari") Poenalia non sunt extendenda ~Dispodifile penale au trebuie {Site eatinse” (prin analoie, de Ja un cara ltl) poenalia N pl fextendenda non sunt, con}. perirasticl P,tradusi cu ideea ‘Se nooestate la P Poena sceus secuta est ,Pedcapsa 'urmat crima” (orice eriml © trmiriti de pedeapsi") + seclusyeri alc Acs ‘secuta ext ind prt. deponent sequor seeutus sum Pollictatio est sollus offerentis promissum ,Fagiduinja este pronisiunea numai a celui ce ‘fer (covay* ‘Solus, G sg pron sous,-a-um oferens ents ,cae ori" Populus Romanus partim suo pro- ri, parim, commun! omnlui hhominum fare utltur (Gaius) ‘Poporul roman se floseste, In part, de droptl shu propri, fn parte de droptl comun al tutu or popoarelor* Possessio ad interdita ,Posesiu- nea (cae se bucurd de protecic juridical) prin intermedia inter- Gictelor" (interditul este un ‘edict pretorian)Po-Po Possesslo ad usucuplonem ,Pose- ‘lune realizad prin preseriere™ usueapio,-nls clstig prin pres- ‘rere prin ocereatimpulu™ Possesslo autem plurimum ficth Ihab ar poseshunea deine eva rai mare parte din ceca ce #3 feu" . ft, G party Possesio iniusta ,Posesiune vici- ‘asi ({n raport cu 0 anumit petsoan de unde ea area efect ‘dicare proteeie posesiunifa- 1H de persoana In eaued. Viile posesiunii sunt: vis ,violenta", landestinom ,clandsstinitates sau cee ce se face pe ascuns” $i precaritas ,precritatea sav ne- siguranys") Possessionis elements: animus et ‘corpus ,Elementele posesiunit sunt intentia i corpul (animus ‘ste intenjia dea pistra un era pentru sine; corpus este totali- {tea faptelor materiale pri care se realizeaad spinirca asupra ‘unui vers) Possess luris ,Posesiunes unui ‘rept (luris"possessio, quasi possessio Posesiunea unui ‘rept ese 6 evaziposesiane™ ex reptal de servitute) Possidere aliquid in ereditum (Ul- planus) ¥A poseda ceva cu tila fe ealizate pe bara tno aete oly oneros) Societassolvitur, Item sl ulus ex ‘ocls bona publie aut prvatin venierint, solvitur societas (Gaius) Socitatea se desta La fel dacd bunurile vreunuia intre asociagi sau vindut in ‘mod publi sau particular, soci tates se desta” Soceus sovitr adhoc etm mor- evoci inl soccer con- tran certam persona sib i (Cates) Soketaten ea ‘inns pia moaries asoca- fu, pnt hcl eae one teard"o socitate I lege © persoan sigur (anu Soviet ovr, Distr etiam ca ‘its deminutone si soll om quia iil ratione capitis minutio mort conequatar (Gaius) ,O sacietate se dizoba. Sespunc esi prin pierdere per Sonat se dato societate, Seoarece, din rayunea dreptutot tivil,pierderea personalitayit fchivlear cu moartes" Soletw iris perts dit ,supertiua non nocent ,Se obignuieyte sh fe spund o vorba din partea ex perior dreptuui: Ce fiale nu sunt timnstoare™ Sottemis persona. Si apnonetis adc stare on posse oad ‘endum solemn persons {Stcemater rina, ages Stramtuer (Uiplants) Oper Sand solemnd. Al teh fecuoaye cu ponte sf ste o ject pen ane Jo Siemcare aint ponound Solemn sd oradutan mod solemn" Sot ct mi Saree st pene fy (= Toa I ‘mes oedrepaldeascbucarade net vai arte) Solo consensu ,Prin simplul con- ‘simgimine” sau ,Numai prin Solus consensus obligat .Numai consiméméntol crecazd obliga- ww Solutio debit Plata datorel*So-Sp Solutio per aes etibram ,Plta da- ‘orieé prin arama gi balanyi* = prin bani (presupune prezeaja Gredivoruui, a § martor, a per- soanei Hbripens ,care minuieste ‘lntarul’ Debitorul face odecla- rai simullnd c5 face plata per ‘es et ibram) Solvendi exusn Pentru pati (ca ‘ford de plat) vo, a plti* endl, G al gerunsiulul + ‘eausa-Valoare final, Specialin generalibus derogant ele speciale derogk de a ele enerale™ ad], npLN speciliaspedialis-¢ 1 pLD generalibus< gener Specificatio, Si ex uss, aut ovis ‘ut spies mets vinum aut oleum aut fromentum feceris, quacritur, wtrom meum sit ‘inua aut oleum aut fromen- tum, an tuum... Quidam ‘materlam et substantiam spec- ‘tandam esse putant id est euius ‘materia sit, Illus et res, quae ‘aca sit videatur esse. Ali vero lus rem esse putunt qui fever (Gaius) ,Specifcare. Dact din strugurii sau mislinele sau spicele mele y-ai fcut vin sau lei sau geiu-boabe, se pune Intrebarea dad este a meu acest vin sau ule sau boabe, sav alt, 196 Unit sunt de parere 8 trebute st se aii in vedere materia sub- stangs, adic acui este materia, al cella se widest a sf Iuerul care s-4 ficut. Ali Inst con- sider e& Iucru este al acelua care bs feat (Primal paragrat: quaertur, vb, din regent, de unde dependen- tele sale se construicse cu con} perfect i prezent) Spoliats ante amis restituendus (est) ,Celjofult trebule sf fe Aespigubit inainte de toate* restituends est, conjugarea pe- frasticl pasivdtradust cu idea de trcbuin pasiv Sponsio,-onis (Gaus) ,Pigiduings solemn’ (este forma originard de crearea garanilorpersonale = sezervatl cetjenilor romani, sub formi solemn, ex: - Idem ri spondes? - Spondeo ,Pro- miji se dea actlagi lucru? = Promit!* rlspundea sponsor garantal) ‘ert stipulatio, dots dictio,ne- um, contractus Uterlssollem- nes contractus sunt ,Promisiv- nea religions, jurdmdntul elibe- ratulu,sipulaiunea, promis nea doit, dreptuldefastsinate, contract prinscrsor sunt con tract solemne™ 197 Sponsor sive fidel promissor »Garant® Sponte sus ,Dela sine” Status civitatis Stara de cetdjean” ‘st ycetjenia" (unul din atribu- tele personalitii) Status familia ,Starea in failicy (au calitatea de gefl ai unor fa: mili eivile,~unu din atributcle personalittienput) Status ibertatie ,Starea de ibe Tate" (sau ibetatea" una dinca- rie personaliti, caput) Status qip (= satus in quo res est situa in care se afd un lr) ‘atus-us situs starea™ ‘qo, AbLsgm fn care” Status quo ante bellum (res erat) ‘Stara fn care se afla un luca Fnainte de ribo!" «2+ Stpulatio ,Stipulatiunes" (= 0 Intrebare sau propunereeste un nvermediul che creitoral find stiputantul. Este tun contract de drept strict. Actal se inchele In prezenja piryilor. ‘Acta stipulajiun nw putea fi fatacatdeeit duck une din piryt a Tipst din ora wat ua. Dovada tuebuia ficuta liguidls ae ma- ‘ifestssals probationlies prin Soblata eau Sp-Su ijloace limped sfoartevadite", per testes Idoneos ,prin martor potrivit) Stipolatio duplae ,Stipulaia do a pli dublalpreylui primi sti= polaja vanzdtorulu) Stipolatio poenae ,Stipulagiune de pedepsie (de desplgubire) Stipalatio rem habere Hicere ipulatia de a se permite si ‘isa ium oera™ Stipolatio simplae,Stipulstia (pli simple (del datorie, fir8 ora) Stipulatio sortis et usurarum sStipulajia capitalulul si a d0- intilor® (Usurne centesimae =Dobiinal de 1%") Strict sensu In sens restrans* ‘Suaviter in modo, foster in re ,Ci ‘blindefe ia modal (de af), cu ‘rie in apts" tollitur effectus =Dact se suprimd cavz, dispar ‘fect (efectelejurdice aspa fodati cu dspariia cauze care lesa generat In sens mai larg, 08 cst cau fr eet) sublata causa, ADI absolut, va~ Toare condijionall tollitur Ht. se rida se inliturd™ Sul lege lbertas ,Libertate in ca- ral legit" (Aforism care atrageSusy Susu 198 18 consruitinny- dect materia pnzs) + atenia ci tberatea nu tebuie Summa dvisiode tur personarem nom daa scone J {> confundaa cu dezordina si cu ee est quod omnes homines rele si, pe baa are Supra modum; sopra slit Pe ey ute sunt ut serv Russ Rakes sera dems “apo na Aecorum bominum ai ingen suprafaja codeart sotalol ded ca Fig ca gin St oo GET geuttcateafostscminat MOF wee sre (OS fe cineva pesoulnosru" (Veal GE. dao ‘artical present) ae Soper ‘Soum enigue -Fectuia ce este a ces slo edits contra po iu (Unuldntecele precepts Sub nomine pacts bellum latet 1 (Cieero) Sub mumele pci seas- ‘cunde réboiul Subrogatio ,inlocu ‘are , inlocu, a substi Subroge,- Substuto heres Sst Soaeaemae Tee arabes eet ee moyen (deur subs humm al a> furs tooem, mS Gt at stu vulgaris ebsttuiea ei or mage oni ormolte Ge Uns Sik qniget'csebsiesobgqua SamBNM tae summa talon eee rete icarse cere eprom Hk {Caer ,0 use exes Ce er wm moqenior ene ni (C09) ,Olsiocnstd (Gai) supa ent ST ge ere Pee pare pres guts egor Tul 6 dovedeye cotarol TSG suntacse atl Subttatl ppllas subs PUT tea enone leon eee periaa ee rea pupilaré" = substituirea suprem® nedteptate) ‘mea, de exempta, un porte SG csruia ced al fu") Imstenhorut een aed wagieconai eaespe ; Istentoral el 6 spies sol cdi (ais) Se- dove gant pina oles Syagrapha Act redaca 19m rata cedeaza solu” (= su prafaja aparjine terenul Dreptul de superficle era prote- Printrun interdict de super- ‘despre suprafete” Utils in rem acto ,O acfiune ‘ul reals") pictur (adickpictra, munca multe exemplar, distribute i Piistutu, vatoreazi mai mult ge pBri" (lrmen grcesc) Constd in desemnarea unui moj- | tenitor in locul descendentulut lipsit de inte ~ mente captas) Sod exeusandi causa pia scuzi* (@ gerundivalul + — Superfiies solo cedit. Id quod in ‘aus exprima scopul) Sui furis Sub puterea prope (dic persona sul iris ,persoa-_edificaverit, fare natural nos- 14 sub autoritate proprie™ cum am it, quia superficies solo ce- ste pater familias -capul fami- dit Idem contigit et in frumento lie ‘quod in solo nostro aliquo sa- ; Sine aay oe Susenadic tn propia Cs) Sua nares sroT ‘Tabula rasa, THis ras" tears; creicrul omutuila nagtereesteca ‘ bI stearst firs imagini sau ‘oyiunlimprimate) ‘acens non vdeturconsentire at fame nee net el a inseam eh estede cor doar cu neagi™ cones Tacita reconduetio ,Relocatiune ‘tacit sau ,pretungiea contrac tului de loeajune™ locatio-onis{ ,inchirer, aren- dare, locayiane” “Tacita relocation (recondutione) ‘Print-o reinchiviere (rearen- Gare) tacit" Tustoriate frase coloom recone it yPrin tke ‘Samberg cenaete tn calonst rela hae Teale rence, renen ne ‘Tacitus consensus. Tucto consen- ‘su ,Consimpimant tact. Prin ‘onsimémant tact (Prima sn ‘agma in N sp, a dous in Abt sg) Tacitus consensus omaium Un ‘consens tact general" omanium, G pl yal tuturor® sau general” ‘Talem igtu ditigentiam praestare ddebet quatem In suis rebus ¥(O ersoans) trebuie sf arate oast- Tel de grit Gin officio la ser. vieiu) pe care o aati in proprile sale webu ‘qualem la Ac sg acordat cu dle entlam < qualls-e,c fe, cum ‘Tale quale Asa cum este, neschim- Dat" (Alua tle quae aatare") tale 5g < talis-e quale n sg < quale ‘allo. St membrom rupit,ni cum co pacit, tal esto (TDI VILI) Talon. ack (cineva) La rapt {euiva) un membru gma cade co a fvoial, se aplice legea tational ‘esto ip. vit 3.98 “Tuntum devolutom quantum appel- Tatum (est) Ata Sa destapurat (Gdecata), Gt -aapelaticerur™ Verbele, la ind. pl Pn Tarde venientibos ossa ,Celor co ‘in teiu, mumal oase™ (lea 18> tnas;sereferlaceicare, din wita- re sau neglijen, seapi oafacere bund) ‘emertas est lorentis aetatis, pro- ‘senescentis,.Indrazacala fine de virsta infloritoarc, Injelepeiunes (prevederea), de batrineye" “Tempus rept actum ,Timpel (ad ‘cl Tegea in vigoare i un moment dat) guverneazs actul Gude)" ‘Tempus ultra memoriam ,.Timpul “dineolo de aducerea-aminte sau “timp imemorial ‘eeminus ad quem Limi pin la ‘are (= termenul imi pond la tare, de exemplu se achité 0 da- toric) ‘Terminus a quo Termenul de ls ate". incope 0 convent) ‘Tertiam non datue ,A tria (post Tiltate) nu se acorda* ‘Testamenti fuetio ,Pacereaintoc- tmiea testamentul (Poate f 2) testament fetioactva capa ‘tate de fapt de -iintoc tes tamentul” testament factlo passiva, se refer lace incapabil, de drept Side fap, procum sila persoa- rele incerte) ‘Testament clas comitis Tes tament facut prin comitile ‘convocategonvocarea comiilor ‘Testamentum est mentis nostrae sta contestation id sllemni- ferfactaut postmortem nostram alent (Uipianss) ,Testamentel Gsteo mature egitim’ a mint roast, Ficus solemn, cu acest Scop ca si rimind dup moarteanoast ‘Testamentom est yoluatatis usta sententia de quibus quis post Iortem swam fier velit Tes famentul este expresia egitim Soin in legiturd cu tucrurile are cineva ar dori si se fnfapeviaes dup moartea sa” ‘Testamentom. Quis testamentum facere nom potest? Filius fami lige testamentum facere non po {est quoniam nitil suum abet, tttestar de co possit Sed divas ‘Augustus constituit, ut fius familiae miles de €0 peculio, quod in castes adguisivit,tes-Tete ge ee pinay eed kn tna ut ‘Rea Newt fest : re testament? Fiul ‘Cumpiritorului (averli) familici : ‘Au poate face testament, ‘nebunul, deoare: uf leoarece nu are nimic al sau, ila raiteeen despreearesi poaticonsemnain St Posts da mérturie despre in peculiul si pe care Ia #8 acest motiv, el nu poate ‘Testamento tutores dare. Nepot- ‘bus autem neptibusque ita ,Testamentu sls: Nu numai cel, demum possumus tstamento Care a substi, asuprimat, futores Jare, st post mortem disrus un testament es con hostram, in pais sul pote: sins de pedeapsa lei Core- fatemrecasul non unt (Caius) sel care, cu bund tiny, A dssemna twiorl prin tsla~ prin vile, @ porunct sf se Theat In sfigi, ncpotilor sl fachacet oer sausage ‘dobindit in castru, sf poatd kisa _‘Wansmlte proprietatea familiei* trmasir prin istamcat" regu hepostclor putem st le isin sec cn reli ae, Pr tebe grin amet ded, ret par rx in Testanentom,Impabes, tet ut lsum est panies ese Siplenras nos, ctowvot twee bunt fe Turi it cere totmeaten sos inposcsmnahen? ‘etc pura Wahler, fandom sn) geen + oe Potet, quoniam nondum datas Mores dare; mascaltat reeasuri sunt, ind. prez. al ‘esse , sl sc faci um nddum ate haber tldem sexas patent, sil ae alc iad Drodgsrcltgebonis iad seta sone tase ee uma i tactiamnum acres Sinema sane tee Teetementun tte Oot ta inte pense meee games oan vant aoa eae ‘uments fig serie proccunearum= ncaa} Mncopatontsioalate poe we aclu prepay ey secant bert ie Came naverit, deleverit, poena Legis ye ctamentum inofficiostm ,,Testa- surdus, quoniam verba famine sitatem in tutela ese (Calus) ‘Commeliae de falsis tenebitar eee et rac eae aacat {eptars exandire non potest, -S-8Pemispirngors ase. Tanita riasus, uoniam mentem non Hr testament eopilor pe est in insulam deportatur inst ge daria fafh de urmagi Ihabet ut testartde ea re possit; “HC li ausub autoritatea lor: co. (Paulus) ,Testamentul fals Cel} yeccaye tribunalul cen- prodigus, quoniam commereio _lordesex masculin, impuberior, core va serie un testament fal 8 tumyritor despre un testament I ioterdietum est et ob 1g lordesrTomain deomceoe: vacltsvasubstl(pcelbua),— SReJeamoxtenee umes famitiam mancipare non potest SU Sunt, si tunel ednd sunt {iva rupe pecetile, va dstruge, se, ssf, poate fi atacat) ‘a fi constins de legea Cornelia despre far: adied este depor- tat Intro insu (Wpianis) Teaamentul Ine Mite, Chl jurgul wed ae Psberut chiar dacd ar fey Ml a fomele char de es ‘Testamentum aullas vires hubet vTestamentul nu are nicl o pu- Dropriaautoritate, nu poate face 20D, siflesub tcl, din eauen . testament deoarce inch av are SUM crsctrtl lor Serpent reaver te. wit fre (nonvletuarevaloste jndecaté deplini a minyit Surdo- sulin sexu emininl sexu Linslenienaial ee ‘motu, nebunul,lafel,dcpravater CUWSCumque actatis, perfectay ‘Testamentum falsum. Non tantum Testamentum per aes et Ubram Giri sa intr pin ge sg Selaly gonve ale ata, ‘isquitestamentomsubieet,sup-,Testamentul prin aram gi cin- testament, nu pots maul, Stibute; quiscumgue soricine™ pressit delevit poena legis Cor- (ar /blan{l" = prinplaabsneas- deourece nu posterosticwiniele © euiuscumque reliae coercetur, sed et is qui cf (Testatorul transmitea prin felons dolo malo id fer jusit mancipat tot patrimoniul stu,Tet lnei persoane numite emptor familie compéritor el (ver) Famili care, dupa moartea tes, ‘atorutui, devenea executorul ‘estamentar propriu-is) ‘estamentum ruptum Testament testament nevalabil Testimonium paupertatis ,Cor- ‘iat de paupertate’ ‘Tests unus, tests ulus Un sin- gor manor, nici un martor (adi i mu este sucient un singur ‘marlor pentru a stabil adevirul Inur-un proces) ‘Testium fides examinanda est ,Bu- 2a credinj@ a martoritr tebuic ‘Tiius fins meus exheres esto (Ga: us) Tits, ful mou, sf fe dex. ‘mostenit* (formals nominal de dezmostenie) Tiiuy flus meus heres esto (Ga fu) Titus al mow fe most nitor™ (formuld nominata de Imostenire) ‘Titus est radix et fundamentum iris pratensis Til este rida. ‘ina itemeti dreptulitivezlor” ‘radens et acipiens,ransmigivo- ul (proprietigit) ji primitorat (proprietagi 204 ‘Traditi-onis Transmiterea" (proprietiyi ssupra Tucruritor nee mancipi) ‘Tradto bev! many ,Transmiterea ‘cu mind scurta™ =" Transmitere in apropiere (euin este cazul ‘nd un chiriagcumpara casa in care locales) brevi manu, AbI sg < brevis ‘Traditio longa mano ,Transmitere mind lungé* = “transmitere in depirare" cind ma este ne ‘cesar parcurgerea terenului co ‘rma aftransmis,cierasufieient Si fie ardtat cu mina intnsd de tre tradens sce care i rans. mites") ‘Traditio symbotica .Transmiterea simbolici" (de excmplu, @ unel ‘asecind se ransmiteau de ape, chile ease) ‘rahi sua quemgue voluptas (Ver. illus) .Pe feeare it atrage fa clinagia sa, plicerea sa (corespunde ” proverdului Toméncsc:,Nuslfrimos eeu ‘mos, ci ramos ce-iplae*) Tranriptioa pertns in pero: "im Tras da & pe Sean at pesoand a inocuiea net ude Pei nme as ia nie Sntgten qe de eestor es ‘olen emennatiopor'e ‘rsa hor dei oe 205 1a coloana acceptilatio 2 inca sitlor, este treeat pri deb tor i suima datoraa ca cum ar fiachitata) Transeriptio a re in personam ‘Transrierea de la un Iver la persoand (pentru schimbarca temeiului juridical unei obliga ‘Transfugue pro hoste non pro mi- lite habentar ,Dezertori sunt socott ca dusmani nu ca ostagi* Intent sg Abl host, milite ‘Tres faciunt colleglum (Digesta) Tel facun coegiu" (ste newoie ‘Ge cet payin rei persoune pentru 4 forma un consis) ‘Tribus indicbus dati, quod duo ex consensu, absente tertio, Iudicaverant nihil valet, quia potuit praesentia elus (id est Pruesentia tertit absentis) ‘rahere e0$ In elus sententiam (Digesta) In cazal ed s-2u acor- dat tre judecttor, ceea ce doi ay juudecat in consens, n imp ce al rele ipsea, nu are nic oval re, deoarece pezenfaacestula, a ick prezenys celui de-al tees care era absent, arf! putut 1 stra pe cei do a pireren sa" tine ecu ey A ab solut ety ‘quod iudlcaverunt (rlatvi s: Diectivi) nihil valet, propos prodicativd ‘Tua res agtur (Horatins) ,Proce- tu se judeca” sau ,Problema ‘Tune utimur consuetudine cum in lndicio probata et confirmata fuert ,Atuncl ne servim de cu. tumd cind aceasta a fost probaté sconfirmatd Int-un proces" “Turpe est aliud lagu alld sentire (Geneca) Este rignos una 88 vorbest ata si sim ald.» lod 9 una. alta” sau sumer. alt era Tate et curn/uratio,Tutca sin siti curate" (Veet wrmi- {orl artic) ‘Tote is potest Inept Berea tendo cog prop ter aetatem sum sponte te detendere nut Ciatones, Serv Sup) Tetlaestoo foro putere in caval une ane ee pea protja Fiscdhcar daa, fase post pdr singur= tn cpt hero inal ane ne ere in sponte a ine cuter, singU ‘Ubi acceptum est semel luicium, Oi et finem reipere debet ,Un- ‘de accept oda un proces, ‘acolo trebul se gi termine” finer reci ‘sti pri. smcascd sfBgital” = Usk $e fer. mine" ‘Ubi autem et dantis et acxiplentis ‘urpitudo versatur, nom posse repeti dicimus ,Unde, insi, exist dezonoare ia celui oe sa celu ce prime, spunem ch ‘use poate redama” versatur yee, exist" ants, G part prez scepients, G part prez UDI cessat ratio Unde inceteand motivati leg, incevnsdlegea™ (isis) ‘bl eadeas ratio ib idem fus ,Unde (ste) aceeasi motivate, acolo este acceasijurisdicyie" feadem, pron de ident te fsgN ‘Ubi eadem ratio ib eadem solutlo Unde este acceast motivate, colo este aceasi solute" mst legis ratio bl endern legis dispositio ,Unde exists acclai mouiv al epi acolo este ceeds dixpozii a legit Ubi emolumentum, Ibi onus; ubl periculum, Ibi et lucrum eollo- ‘etur Unde (st) folosul,acolo sl se stabileascd indatorirea; ‘unde (este) primejda, acolo sf se stabileasc i cSgtigul™ callocetur, con) prez 33g P vb. calloco,are ‘Ubiius, bi emediom ,Unde exist rept, acolo exist gi remediu™ wo Ubitexnon dstngult, nee nos di tinguere debemus ,Unde legca nu isting, nici nou trebuie sd distingem™ 207 7 ‘Ubi menun rem lavenio fi eam vin- ‘ico ,Unde im glsesc bun, 2 colo il revendic™ (Veui si Vindcato sequitur em) Ubi mocens absolvitur, fudex dam- rnatur ,Cind un rAUfRcator este Achita, judecdtorul este con- ddumna’* Ub societas bl tus Unde exist societate, acolo exist i lege” (pe bara cfrela $a Incheiat gi finc{ioneazd asocagia Fespee- tiv) ‘Ub solitudinem factont, pacem ap- pellat (Tacit) ,Unde creeazt tn pus, ee pace" Ubitelavenero ibe ludieabo ,Un- ‘detevoi gisl,acolotevorjudeca™ 1 forsan ,Poate ultima (18) Cinsripie co igura adesea pe o rologi publice, in sensu, pen tru prior, poate era ultima ord pecarca pris) ‘Ultra sive supra) vires ,Peste pur teri" sau ,Pestemijloace™ Ulten vires heredittis,Peste for tele moyen" = ,Peste activ ‘suecesoral” (mostentorul ris: punde de toste datorile defunc- {lui chiar dad acestea depasese activa succesoral) iu + Ac = peste dincolo de ivi pl vee, fr, ,mijlon- uw ub-us LUnguitns et rostro ,Cu ghcarele gi ‘cu Gocul” (68 se apere cineva, ‘deci cu toath puterea, pentru 8 rug) ‘uagulbus, AbL pl, instrum, < “ungulsts unghie, ghearé* rostro, ABI sp instrum. < ros- trum ioe” nus homo, nullus homo (Into ‘societate) ,Un singur om In- cara nie un om" (deci cu un fom, nu se face asociagie) ‘sus ,Fotosina (este dreprl dea folosi Tucrutle alta Grd a le calegeroadete) Unus-fructus est lus alienls rebus ‘wtend-fevend salva rerum sub stantia (Paulus) ,Uzufeuctul ‘ste dreptul de t Fotos de Iu- ‘rule alia ide a-iculege ro: ele, plstratt find substanta Iwerurlor” (obigauit, in elsit0- fia rd manus, unde femeia pi- mea folosinja unui bun, dup moartea sojull, dar proprieta- tea aparinea copillr) ‘wtend-fruendl, G gerunziu but pe Hing ius salva substantia, Ab absolut Ususcfructus a proprietate separa ‘donem recipet que plurimis modis accidet. Ut ecce si quis flicud usu fructom legabit, fnam heres habebit propri {atem, legatarius, usum fructamveut (lustinian Instn) ,Uzutruetl se va deosebi de propritate gia ceastasevainimpla in mai mul te felur. lat, de exemplu, dacs ‘ine va isa euiva prin esta ‘ment uzufructul, cei mosteni- torul va avea proprictatea, Jegataral, uzutructu™ ‘ususfructus, cunt compus eu Aexiune in amele componente Usile per tnutile vielatur ,Uital prin inti se viciaa™ Ajectivele, la forma neutr, se Substantivinesed Utinam lex esset eadem, quae ‘ori, viro (Plats) ,O de-a a- ‘yea birbatul acceas! lege ca so. via" iro i unort D+ esse ‘Uti non abut, te folosi(deceva), dara nu abuza* (idem a mi ura) Uti possidetis recur poseday (= formula diplomatcd legata xc ince pee ‘Uti rogas ,Cum cei® (= da!) Ut pro parvis, parva, sie pro rmaioribus gravior poena in- feratue ,Dupd cum pentr ‘elite mci (se cere opedeapsi mic, fot astfel pentru delcte ‘mal mars seapliceo pedeapsé mai gravi* Ut res magis valet quam pereat (Tratatut edule Intocmitast- fet nedt problema mai degrabs sicapete validate deci pia i valea,perea,conj prez Ut sementem feceris, ita metes Cum gel pregitisimana, aga Yel sever” UE singali (Bunuri ca individua- prs lagu ite unul, individual” Ut supra Ca mai sus" (formuls juridicd witizatd in acte) Vv Vacuam possessionem tradere (Digesta) ,A transmite 0 pose: sine simpli" (Gr alteadaosun, La vinvate, vinzatorul este obl ‘ash ans cumparitoral posesiunea in sine cru, ma Areptul de propretatey Valido ab initio vatidum semper "(Un aet ce porneste) de la un Inceput valid este mereu valid ( poate 1 invocat in orice ats yori exeusatio non est Nu cexstiscu peniruo team’incin~ temeciat Vaticinatores, Qui navas et usu vel ratione incognitas religions in- ducunt ex quibus animi hominum moveantur, hones: tiores deportantur, humiliores capite puniuntur (Paulus) -Vrjitori Cel care introdue su: erst not si necunoseute in practica $i motisais lor, de care sufletele oamenilor se infioara, feel din caselesuperioare sunt deport, cel mal de Jos unt pe- psi cu moarta” religoonis, nti ,superstc", poi ,religie apitepaniet a primi pedeapsa eu moartea" Vatieinatores, qui se deo plenos d- mula ieiecoeivitate expel placuit, ne humana eredulitate Public! mores spem alicuius rei corrumperentur, vl certe ex ‘co populares ania turbarentur. ‘eoque primum fustbus eaesis, «vitae pelluntue; perseveran- tesautemiavinculapablicacon- ficiuntur aut in insulamVe-ve 210 ‘eportantur vel cere relegantur (Paulus) ,S-2 decretat ca vac cate se pref af lini de div nitate a fe iegoniti din cetat, pentru ca moravuile publice in credulitateaomencasc simu fie ‘corupte in speranjaunul fat oa re $i, din acest mot, sule- {eledinpoporsinusie tulburate. Deaceea, In primul rin, i sunt alungayi din cette, dup ce au {ost sci cu ciomege; daca to tusi persevereazi, ef sunt arun- ‘aj in inehisori publice sau sunt deport int-o insu, sau pind J orm sunt xia" placuit (senatui/populo ete) (Senatul/poporul) a hora ne + conj imperfect (dupa pt placuit) corrumperentor, tur Darentu, finale Venditio bonorum (debitoris) Vindetea bunurilor(datornicu: {uiy* (Cand undatornicnw-spu- tea achita datori, i se vindeaw ‘bunurile, in doud faze: a) miso {in possessionem,punereainpo- seslunea (creditorului a bunu- tilor debitoruli)sib) venditio. bbonorum ,vinderea bunurlor nue cele dou faze, debitoral, putea si-s vind din unui, pe ascuns, prin distract bonorum, .sustragerea bunurilor, spre a bu pierde tot cu ereditori Creditor, ind sunt mat mali, seg dintce et un Magister bo- rnorum ,Macstrustipan al bu. nurilor" spre supravegheres ebitorut ca snug Instr rneze bunurile si astfel s3-41 rmireascs insolailtaca, Vis area bunusilor debitorului se {ices treptat unul Emptor bbonocum , Cumpiritoral bnu- rior (vinzarea aceasta mu atri- 2a Infamia pentru debitor) Venditio cum scriptura (lstinian) {= Vanzarecuuninscris* (mactde vanzare) ‘Verba desunt ,Lipsese cwintele” (pentru a exprima exact ce do- sim) Verba docent, exempla trahunt -~Cuvintele Invati, exemplele arog Verba folisleviorn caducls (Ovi- ‘das) ,Cavintele mat ugoare de- ‘it ranzete ce cad™ fobs, Ab comparayek Veebation et ltteratin ,Oral si in ‘Verbum regens ,Covdntul domi- ‘egens, part prez N sp regov-ere Veritas lia temporisest Adevarel este un (iu al timpulul” (= ladovicurle suat relative sf igh an ve-wi schimbi conynutalin timp) (Am tradus fia tea" eu fu", potrvitlimbi omine) Veritas semper vinelt ,Adevarul totdeauna invinge" Veritas odium parit (Terentivs) -Adevinl nagte ra (,Sinceri- {atea produce wri each nu ‘dcauna maguleste) Veritas simplex oratio ,Cuvints- ea (Susinerea) adevdrulu este simple (Numai minciuna se complies, Incurcindu-se in eu- vinte) ‘Vietis honos ,Cinste invingilor” (A Pierde eu Onoare este mat ono: abil dectt a lstga pe ca mise vest) ‘Victus, ibaa, vests vests es- tiarium, hubitatio, stramenta, ‘corporis ferendi curandive et valetudinis impendia quae ad studla et dlsciplinam pertinent (Pensia alimentari consti din) intreyinere, _alimente, Imbricimint, mane, garderoba, Jocuiny, ajternutui, ehettielt de deplasare sau de ingriie corpultl sia sina, eheluiel care se referd Ia studil $i lnviyatura™ ‘Video pum , Vd lupul” (despre o persoand de care vorbesti) La fel Lupus in tabula Ly din poveste™ Videris ignorare causam ,Pari ef nu cunogtcauzapricina ideri, la pasiv a pita” ‘Vigitanibus, non dormlentibus ra succurunt ,Legile vin in sprijin celor c@ veghears, nu aadormigior ame verbe Ia part prez D pl ‘compl indir Vigitent parentes ne malorum hominumt societas iuvenibus noceat (Cicero) 4 vegheze pi- rin ca tovéeisia oamenilor rai ‘nu dunezetnerilor" ‘Vim enim vl defendere omnes leges ‘omniague {ura permittm (igesta) intadevar toate {gilegitoatenormele de drept per. init 85 te apert de violenga prin olen” (Se refer lacazurile de avtoapirare) vim Acsg < vis, vis violenja* ‘Vim repllerelicetidque lus natura ‘comparatur (Digest) permis ‘iresping!vilen s acest rept ‘te oferit de natu natura ADIs Vindicatio rem sequitur ,Rever- ‘icarea (unui Iucry) urmeaz hae cru” (= revendicarea se face bt forul juridical locality unde se facet vera)Vindicts ,Dezrobirea Geuti prin rotor, (nuiclusa cu care pre: tou atngeaeapulsclavuluicind rostea formula de dezrobire; der obi! astel se numea vindita her taetus ,ezsobit prin nue sng runare") Vindictam spirantes ,Actuni care respira rbunare™ (cum est, de pil, ato iniuriarum jactiunes entra injri*) ‘Vir bons, diendt peritus (Cato) “Un om de bine, experimentat in ta vorbini (= definiiaorato- rolul) Virtus est jostem esse atque Inimicum hominum mporsinque malorum Virtus quaerendae finem rel scire modumgque Virtus, sire Nomint eetum ut ‘quid sit nonestam ‘Quae bona, quae mala tem, quid inutile tarpe, inhonestum, ‘Virtus est homing sire i quod ‘quaeque valet res Commoda practeren patriae rims potare, Deinde parentum, teria tam postremague nostra (Lucius) 1 irtute inseamad af dugmanul §} snamical oamenitor st mora: Yurilor rele, Virtue, a cunoastescopul smi stra Tver co tebuie eautat, Virtue, asticeestedrept pentru ‘om, olositor cist, (Care sunt cele bun, a fel cele ‘ele, co nefoloitr, gino, ne inst, Vircute inseamnd pontra om a cunoaste cit prequiste fecare Tuer, Apne interesele pare’ pe pri sil oe, apoi pe ale pariagllor st ‘numa nal ria slim oe, pee noastre™ Vis, vis fond, si, violeng* (Fle nea sg¥5, i, vi pl vices, veium, virus) ‘Vis maior ,Foryé majors ‘Vis maior, velut incendiom, rina, haufragiom, terrae mocus 0 olen mai mare este ca un in- ‘endiv, demolate, nauragiy, eo- tremue de pimane Vitam impendere vero (Juvenal) ‘A consra via adevrul vivre parvo A ti din pun (le Firea const in a Si te mule umest cu puin) ‘Velen non ft iniuria Nose face ‘nedrepte clu cate o va" (= Nu este intemeiad 0 plingere fut de ext care a consi Ia pigubirea sa) olen, D sg part prez volens- tents are wre, cate doreste™ ‘Voluntas in mente retenta (intro) ‘non effet ,O voinglreyinutd in iteriorulminiinaare cect" {cio voinyé neexprimaté mu are ‘elec) ‘Voluntas popullrebus factisdela- ata ,Voinja poporului expri- ‘mala prin lucas svarite™ ‘Vox clamantis in deserto (despre oan Botezitorul) ,Vocea celui ‘ce strigh In deervin post (a adress celul ce predict in zadur) ‘Vox popu, vox det .Vocea popo: ‘ulul, ooea fut Duranezou” us {ee unui Tucru se ntemeiaza pe acordul unanim, pe consensul seneral) Valgo quaesitus (infans) matrem quitur ,Copilul abjinutnele- tim urmeao5 condifa mame Jntuns-antis,copi mic, dnsin tea visti vorbiri™ valgo,nclegtim* Volnerant omnes, ultima necat Toate rines, ultima ucide™ (omnes horae,toate ore" vie liineraese, lima hora cease 4 pe urma ne wide) Vulpes pitom mutat, non mores -Vulpea-i schimbs pit, dar niraval ba ‘mores, Ac pl (tradus cu 5g)