URMARIREA PENALA- C1-C4 1. NOTIUNI GENERALE. Potrivit art. 285 C.p.p., urmnéirirea penaldi are ca obieet strangerea probelor necesare cu privire la existenta infiactiunilor, la identificarea persoanelor care au sivaryit © infractiune si stabilirea rispunderii penale a acestora, pentru a se constata daci este cazul s& se dispund sau nu trimiterea lor in judecat’, 1, Principiile de desfisurarea a urméririi penale sunt a) lipsa de publicitate a urmaririi penale- art. 285 al. 2 C.p.ps b) caracterul necontradictoriu al urmatirii penale; ©) caracterul preponderent al formei serise: d) subordonarea ierarhi in efectuarea actelor de urmarire penal Organele de urmirire penal Din organele judiciare enumerate in cuprinsul art, 30 C.p.p., in faza de urmarire penal sunt implicate: ~ organele de cercetare penali = procurorul; - _ judecdtorul de drepturi si libertati; ~ judecdtorul de camera preliminari, in ceea ce priveste exercitarea functiei de urmarire penal, conform art. 3 Cpp procurorul si organele de cercetare penal string probele pentru a se constata dae: sau nu temeiuri de trimitere in judecatd Art, 55 Cpp- Onganele de urmarire penal sunt: a) procurorul Procurorii sunt constituiti in parchete care funet joncazi pe Langa instanfele judecitoresti si isi exerciti atributiile in cadrul Ministerului Public. in cadrul procesului penal procurorul are urmatoarele atributii: - supravegheazi sau efectueaz urmarirea penal iorul de drepturi si libertati si instanta de judecati; - exerviti actiunea penalai;- exercitd actiunea civil, in cazurile previizute de lege; - incheie acordul de recunoastere a vinovatiei, in conditiile legii; - formuleazi si exercité contestatiile gi caile de atac prevazute de lege ii hotaravilor judecatoresti; ndeplineste orice alte atributii prevazute de lege. b) organele de cercetare ale politiei judiciare; Atributiile organelor de cercetare penali ale politiei judiciare sunt indeplinite de lucratori specializati din Ministerul Administratiei si Internelor anume desemnat conditiile legii speciale, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie ori avizul procurorului desemnat acest sens, ©) organele de cercetare penal speciale. Attibutiile organelor de cereetare penala speciale sunt indeplinite de ofiferi anume desemnati in conditiile legii, care au primit avizul conform al procurorutui general al Parchetului de pe langi inalta Curte de Casatie gi Justitie. Organele de cercetare penali ale politiei judiciare si organele de cercetare penalit speciale isi desfasoarit activitatea de urmarire penala sub conducerea si supravegherea procurorului Il. COMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Competenta procurorului in faza urmiririi - conduce yi controleazé nemijlocit activitatea de urmarire penal a politiei judiciare si a organelor de cereetare penala speciale, previtzute de lege. ~ supraveghcazd ca actele de urmarire penalii si fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale. ~ poute sd efectueze orice act de urmarire penala in cauzele pe care le conduce gi le supravegheazi. Unmirirea penalise efectueazi, 1 mod obligatoriu, de citre procuror ~ in cazul infractiunilor pentre care competenta de judecati in primi instant apartine inaltei Curti de Casatie gi Justitie sau curtii de apel;~ in cazul infraetiunilor prevaizute la art, 188 - 191, art. 257, art. 276, art. 277, art. 279, art, 280 - 283 gi art, 289 - 294 din Codul penal; - in cazal infractiunilor varsite cu intentie depasita, care au avut ca urmare moartea unei persoane; + in cazul infraetiunilor pentru care competenta de a efectua urmarirea penal apartine Directici de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sau Directici Nationale Anticoruptie: -inalte uri previizute de lege. Urmarirea penal n cazul infractiunilor sAvargite de militari se efectueaz’, in mod obligatoriu, de procurorul militar, Procurorii. militari din cadrul parchetelor militare sau sectiilor militare ale parchetelor efectueazd urmarirea penal potrivit competentei parchetului din care fac parte, fata de tofi participantii la savarsirea infractiunilor comise de militari, urmand a fi sesizati instanta competent potrivit art. 44. Este competent si efectueze urmarirea penal, in cazurile prevazute in alineatul precedent, si si exercite supravegherea asupra activitat de cereetare penal: procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judecd in prima instanta cauza. Conform art. 324 Cp, procurorul poate dispune preluarea oriedrei cauze in care exercitd supravegherea, indiferent de stadiul acesteia, pentru a efectua urmarirea penalii, in cazurile care procurorul efeetueazi urmérirea penal, poate delega, prin ordonanta, organclor de cereetare penal’ efectuarea unor acte de urmirire penala. ve de Punerea in migcare a actiunii penale, luarea sau propunerea masurilor restr drepturi si libertati, incuviintarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau masuri procesuale nu pot forma obiectul delegarii, Conform art. 325 Cp, procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, in vederea efectudrit sau supravegherit urmaririt penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic ferioare, prin dispozitia motivat a conduedtorului_parchetului ierarhic superior. Dispovitile se aplica in mod corespunzator si cand legea prevede o alta subordonare ierarhic’, xista gi posibilitat . previizuti de art, 326 Cp, de trimitere a cauzei fa un alt parchet, cand exist o suspiciune rezonabila activitatea de urmarire penal esteafectatii din pricina imprejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori a subiectilor procesuali principali ori exis f pericolul de tulburare a ordinii publice. In acy sens, procurorul general al Parchetului de pe lng fnalta Curte de Casatie gi Justitie, la cererea partilor, a unui subiect procesual principal sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal in grad, dispozitiile art. 73 si 74 fiind aplicabile in mod corespunzator. Competenta organclor de cercetare penal ale pol Cercetarea penal se efectueazd de organele de cervetare ale politici judiciare, pentru orice infractiune care nu este data, prin lege, in competenta organelor de cercetare penala speciale sau procurorului, precum gi in alte cazuri prevazute de lege. Competenta organelor de cercetare penali speciale Organele de cercetare penala speciale efectueaza acte de urmarire penal numai in conditiile art. 55 alin. (5) si (6), corespunzator specializarii structurii din care fac parte, in cazul sivarsirii infractiunilor de cdtre militari sau in cazul sivarsirii infractiunilor de coruptie gi de serviciu previzute de Codul penal savargite de cdtre personalul navigant al marinei civile, dacd fapta a pus sau a putut pune in pericol siguranta navei au navigatici ori a personalului Verificarea competentei- art. 88 Cpp Organul de urmarire penala sesizat este dator si-si verifice competenta, Dacii procurorul constata cd nu este competent si efectueze sau si supravegheze urmirirea penali, dispune de indata, prin ordonant declinarea de competenga si trimite cauza procurorului competent. Daca organul de cercetare penali constati ci nu este competent a efectua cercetarea, trimite de indat& cauza procurorului care exerciti supravegherea, in vederea sesizarii organului competent. Extinderea competentei teritoriale- art. 59 Cpp Cand anumite acte de urmirire penali trebuie si fie efectuate in afara razei teritoriale in care se face urmarirea, procurorul sau organul de cercetare penal poate si le efectueze el insusi ori procurorul poate dispune efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare,in cuprinsul aceleiasi localitéti, procurorul sau organul de cercetare penal efectucazd toate actele de cetare, chiar daci unele dintre acestea trebuie indeplinite in afara razei sale teritoriale. Cazuri urgente- art.60 Cpp Onganul de cereetare penal este obligat si efectueze actele de cercetare ce nu suf amanare, chiar dacd acestea privese cauza care nu este de competenta lui, Lucrarile efectuate in astfel de cazuri se wimit, de indati, prin procurorului competent. Actele incheiate de unele organe de constatare- art.61 Cpp Sunt obligate si procedeze la intocmirea unui proces-verbal despre imprejuratile constatate, ori de cate ori exist o suspiciune rezonabil& cu privire la savarsirea unei infractiuni: a) organcle inspectiilor de stat, ale altor organe de sta precum gi ale autorititilor publice, institutiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infractiunile care constituie incaledri ale dispozitiitor si obligatiilor a cdror respectare 0 controleazi, potri lei b) organele de control si cele de conducere ale autoritatilor administratiei publice, ale allor autorititi public, institutii publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infractiunile re cei aflati in subordinea ori varsite in legiturd cu serviciul de cai sub controlul lor; ©) organele de ordine publics si sigurant nationala, pentru infractiunile constatate in timpul exercitirii atributiilor prevazute de lege. (2) Organele prevazute la alin. (1) au obligatia si ia masuri de conservare a locului savaryirii infractiunii gi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de proba. in cazul intra iunilor flagrante, aceleasi organe au dreptul de a face perchezitii corporale sau ale vehiculelor, de a-I prinde pe fiptuitor si de a-l prezenta de indati organelor de urmatire penald. (3) Cand faptuitorul sau persoanele prezente la locul constativii au de fieut obieetii ori preeizari sau au de dat explicatii cu privire la cele consemnate in procesul-verbal, organul de constatare are obligatia de a le consemna in procesul-verbal, (4) Actel incheiate impreuni cu mijloacele materiale de proba se inainteazi, de inda organelor de urmarire penala.(5) Procesul-verbal incheiat in conformitate cu prevederile alin. (1) constituie act de izare a organelor de urmarire penali si nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ. Actele incheiate de comandantii de nave si aeronave- art.62 Cp a sau ale vehiculelor gi si verifice lucrurile pe care fiptuitorii le au cu sine sau le folosese, mandantii de nave si aeronave sunt competenti si facd perchezitii corporale pe timpul cat navele si aeronavele pe care le comandi se afla in afara porturilor sau actoporturilor si pentru infractiunile siv te nave sau aeronave, aviind totodatt te pe act si obligatiile si drepturile prevazute la art, 61 (2) Actele incheiate impreuna cu mijloacele materiale de proba se inainteaz organelor dk de urmarire penala, de indatii ce nava sau aeronava ajunge in primul port sau aeroport romiinesc. (3) in cazul infractiunilor flagrante, comandantii de nave gi aeronave au dreptul de a face perchezitii comporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe faptuitor si de a-l prezenta ‘organelor de urmitrire penali. (4) Procesul-verbal incheiat in conformitate cu prevederile alin, (1) constituie act de sesizare a organelor de urmarire penala gi nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ. III. ACTELE ORGANELOR DE URMARIRE PENALA Pe parcursul urméririi penale se intocmese acte procedurale (de exemplu ascultarea parlor, ridicarea de obiecte, cervetiri la fata locului, etc) si procesuale (de exemplu acte prin care se pune in miscare actiunea penald, se dispun solutii de neurmatire,ete.). in desfasurarea activitatii de urmarire penald, cele mai importante documente sunt urmatoarele: A. Ordonantain conformitate cu prevederile art. 286, in desfiturarea urmaririi penale, procurorul dispune asupra actelor au. masurilor procesuale si solufioneazi cauza prin ordonan (2, daca legea nu prevede altfel. in cuprinsul ei ordonanta trebuie si cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii - denumirea parchetului si data emiterii; ~ numile, prenumele gi calitatea celui care o intocmeste; - fapta care face obiectul urmaririi penale, incadrarea juridicd a acesteia si, dup caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatuluis - obicctul actului sau misurii procesuale ori, dupa caz, tipul solutiei, precum gi motivele de fapt si de drept ale acestora; - date referitoare la misurile asiguratorii, masurile de siguranta eu caracter medical si masurile preventive luate in cursul urmariri; ~ alte mentiuni previzute de lege; semnatura celui care a intocmit-o. in cea ce priveste organcle de cercetare penali, conform art. 286 al. 4, acestea dispun, prin ordonangd, asupra actelor si masurilor procesuale, cu continutul sus mentionat si formuleaza propuneri prin referat. B, Procesul-verbal. Pentru constatarea anumitor situatii, organele de urmirire penal intocmese procese verbale, cum se intimpli eu ocazia efectuirii perchezitiei, a cercetirii la fata locului, a reconstituiri Pastrarea unor acte de urmarire penali- art. 287 Cpp Cand legea prevede ci un act sau o misuri procesuali trebuie si fie incuviintata, autorizata sau confirmatd de procuror, un exemplar al ordonantei sau al actului procesual rimane la procuror. in cazurile in care procurorul sesizeazi judecitorul de drepturi si libertiti, judecitorul de camer preliminara Ww alte autoritati prevazute de lege, in vederea solutionirii propunerilor ori cererilor formulate in cursul urmatirii penale, acesta va inainta copii numerotate si cetificate de grefa parchetului de pe actele dosarului ori numai de pe cele care au legiturd cu cererea sau propunerea formulata si pastreaza originalul actelor, in vederea continuarii urmaririi penale,IV. SESIZAREA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA 1. Modu Je sesizare a organului de urmirire penal Prin mod de sesizare a organului de urmitrire penala se infelege mijlocul prin care acesta ia cunostint’, in conditiile legii, despre sivarsirea unei infractiuni, determinand obligatia acestuia de a se pronunta cu privire la inceperea urmaririi penale referitoare la acea infractiune. Clasificarea modurilor de sesicare a) in funetie de persoanele sau autorititile care fac izarea: - moduri de sesizare exteme , cfind acestea sunt din afara organului de urmirire penala (plangerea, denuntul); - moduti de sesizare interne (sesizarea din oficiu); bb) in raport de efectele pe care le produc in: - moduri de sesizare generale (plingerea, denuntul, sesizarea din oficiu), care produe efectul de a incunostinfa organul de urmirire penalii, nefiind indispensabile pentru inceperea urmatiii penale deoarece pot fi inlocuite; - moduri de sesizare speciale (plangerea prealabila, sesizarea si autorizarea organului competent, manifestarea dorintei guvernului strdin), care produc efectul de a incunostint organul de urmirire penala, dar, spre deosebire de cele generale, sunt indispensabile pen- tru incepetea urmaririi penale, neputind a fi inlocuite; ) in raport de organul de urmirire sesizat in: - moduri de sesizare primare, in situatia in care incunostintarea despre s unei infractiuni a ajuns pentru prima dati in fala unui organ de urmérire penala (de exemplu, plingerea, denuntul, sesizarea din oficiu); - moduri de sesizare complementare, in situatia in care cauza a trecut anterior in fata unui alt organ de urmarire penala (de exemplu, in cazul in care un organ de urmirire penala igi declina competenta in favoarea altui organ). 2. Modurile generale de sesizare a organelor de urmérire penali a) Plingerea consitutuie incunostinfarea facut de o persoand i sau de 0 persoani juridic’, referitoare la o vatimare cauzata prin infractiune (art. 289 Cp);Continut: = numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului sau pentru persoanele juridice denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fis ald, numérul de inmatriculare la registrul comerfului sau de inseriere in registrul persoanelor juridice si codul bancar; ~ indicarea reprezentantului legal sau conventional; - deserierea faptei care formeazai obiectul plingeriis - indicarea fAptuitorului, daca este cunoscut; - indicarea mijloacelor de proba, dacd sunt cunoscute; Mod de formulare: - in seris, situatie in care ea trebuie semnata de petitionar sau mandatar: lipsa semniturii nu va putea impiedica organul de urmirire sa tind seam de ea, putand si o considere fie denunt anonim, fie o sesizare din oficiu; a dacd este ~ plingerea in forma clectronicd- indeplineste conditiile defor certificata prin semnatura electronic’, in conformitate cu dispozitiile legale; ~ oral ,situatie in care se consemneazi intr-un proces-verbal de organul care o primeste: Persoanele care pot face plangere sunt: ~ persouna cieia i s-a cauzat o vatimare prin infractiune; plingerea intocmita deo persoani cu capacitate de exervitiu restrinsd (minor intre 14 si 18 ani) va fi incuviintata de catre persoanele previzute de legea civil (pirinte, tutore, curator). in cazul in care faptuitorul este persoana care reprezinti legal sau incuviinteazi actele persoanei vitmate, sesizarea organelor de urméi penala se face din oficiu. = prin mandatar, mandatul trebuie si fie special, iar procura riméne atasa ingerii, - prin substituifi procesuali (unul dintre soti pentru celdlalt sot sau copilul major pentru pirinti; persoana vatimata poate si declare ca nu isi insuseste plangerea, si care ins ul respectiv nu poate fi luat in considerare ca fiind plingere); ~ prin reprezentantii legali, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu (minorul care nu a implinit 14 ani si persoana pus sub interdiPlangerea gresit indreptat& la organul de urmarire penali sau la instanta de judecati se trimite organului competent, pe cale administrativa, conform art. 289 alin. 9 Cp. p. in cazul in care plingerea este intocmité de c&tre o persoana care locuieste pe teritoriul Roméniei, cetitean roman, strain sau persoand fara cetatenie, si prin aceasta se eazi sivargivea unei infrucsiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat si primeasca plingerea gi si o transmitd organului competent din {ara pe teritoriul cireia a fost comisi infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciara in materie penala se aplica in mod corespunziitor. b) Denuntul este incunostiintarea despre sivarsirea unei infractiuni ficutd de o persoani fizicd sau juridied, alta decit cea prin infractiune (art.290 C.p.p.), inclusiv de cel care a comis fapta ( autodenunt); Continutul denuntului este similar cu cel al plangerii; Denuntul poate fi ficut in scris sau oral, fiind necesara precizarea identititii persoanei care il face, intrucdt se poate face numai personal. in cazul denuntului anonim se poate ca dupa o prealabila verificare a veridicitatii sale, organul de urmarire penal se poate sesiza din oficiu. in anumite situatii sunt instituite cauze de nepedepsire a denuntitorilor, cum ar fi: = mituitorul nu se pedepseste dacd denunta autorit fapta mai inainte ca organul de urmitire si fi fost sesizat pentru acea infractiune (art. 290 C. pen.); - cumpiratorul de influent nu se pedepseste daci denun(i autoritiii fapta mai fnainte ca organul de urmarire si fi fost sesizat pentru acea infractiune (art, 292 C. pen.); ~ cel care a sivargit infra tiunea de inducere in eroare a organelor judiciare nu se pedepseste daci, mai inainte de refinerea, arestarea sau punerea in migeare a actiunii penale fat de persoana in contra careia s-a facut denuntul sau plangerea, probele se autodenunti, in sensul recunoasterii faptului ci denuntul, plingerea, probele sunt nereale (art. 268 C. pen.); Denuntul e de regula facultativ, fiind instituita obligativitatea lui, cu suncfinnea corespunzitoare, in urmatoarele situatii:omisiunea functionarului public de a denunta de indata savarsirea unei fapte prevazute de legea penali in legiturd cu serviciul in cadrul ciruia igi indeplineste sarcinile constituie infractiune- art, 267 Cp. ~ omisiunea de a denunta de indaté sAvarsirea vreuneia dintre infractiunile contra rt. 266 Cp. au care a avut ca urmare moartea unei persoane constituie infractiune- ©) Sesizarile faieute de persoane cu funetii de conducere si de alte persoane Art. 291Cpp- Orice persoand cu funetie de conducere in cadrul unei autoritati a administratici publice sau in cadrul altor autoritati publice, institutii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum si orice persoand cu atributii de control, care, in exel citarea atributiilor lor, au luat cunostinta de sdvarsirea unei infractiuni pentru care actiunea penal se pune in migcare din oficiu, sunt obligate si sesizeze de indata organul rice de urmitire penala si si ia misuri pentru ca urmele infrzetiunii, corpurile delicte alte mijloace de proba si nu dispar. (2) Orice persoand care exerciti un serviciu de interes public pentru care a fost investiti de autoritatile publice sau care este supusd controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplini -a respectivului serviciu de interes public, care in exercitarea atributiilor sale a luat cunostinti de savarsirea unei infractiuni pentru care actiunea penal de ind se pune in migcare din oficiu, este obligatd si sesizez organul de urmarire penald. 4) Sesizarea din oficiu are un caracter intem, are loc atunci cand organul de unmirire penali a luat cunostin{& pe orice cale, cu exceptia celor de la 289-291, deci fra vreo interventie din afara, cd ‘a sdvarsit 0 fapté prevazuti de legea penala si de materializeazi prin incheierea unui proces verbal. De exemplu in cazul denunfurilor anonime, urmare a verificdritor effectuate, plecand de la informatiile transmise prin pres la radio, televiziune, urmare a cercetarilor efectuate in legiturd cu alte fapte. 3. Modurile spe le de sesizare a organelor de urmarire penal a) Plingerea prealabili, mod special de sesizare a organelor de urmarire penal, consti in actul procesual prin care persoana vatimata printr-o infractiune isi maniesti ind vointa ca Riptuitorul sa fie tras la rispundere penal fara ea neput pe si desfigura urmarirea penal ntCa si natura juridicd, plangerea prealabila este o institutie juridied cu curacter mixt: = din punetul de vedere al dreptului penal, prezinti © conditie de pedepsibilitate; astfel, lipsa plangerii prealabile este considerata 0 cauzi care inliturd raspunderea penala; = din punctul de vedere al dreptului procesual penal, reprezinti 0 conditie de procedibilitate, lipsa plingerii prealabile constituie o cauzd care impiedicd punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, Actiunea penal se pune in migcare fa plingerea prealabili in cazul urmatoarelor infractiuni: lovirea sau alte violente (art. 193 C.pen.), vatlimarea corporali din culpa (art 196 C.pen.), amenintarea (art. 206 C.pen.), tuirea (art, 208 C.pen.), violul (varianta art. 218 alin, (1-3) C.pen.), agresiunea sexual (varianta art, 219 al. 1 Cod penal), hartuirea sexuald (art, 223 Cod penal), violarea de domiciliu (art. 224 C.pen.), violarea sediului profesional (art. 225 C.pen.), violarea vietii private (art, 226 C.pen.), divulgarea secretului profesional (art. 227 C.pen.), pedepsirea unor furturi la plingerea prealabild (art, 231 C.pen.), abuzul de incredere (art. 238 C.pen.), abuzul de ieredere prin fraudarea creditorilor (art. 239 C.pen.), bancruta simplé (art. 240 C.pen.), bancruta frauduloasa (art. 241 C.pen.), gestiunea frauduloasa (art. 242 C.pen.), distrugerea (variantele art, 253 alin. (1, 2) Cpen.), tulburarea de posesie (art. 256 C.pen.), asistenta si reprezentarea neloiald (art. 284 C.p.), nerespeetarea hotdririlor judecatoresti (varianta (art, 287 al. 1 lit. d-g Cp), violarea secretului corespondentei (varianta art, 302 al. | c.pen.), abandonul de familie (art. 378 C.pen.), nerespectarea misurilor privind ineredintar 379 C.pen.), minorului (art piedicarea exercitiri libertati religioase (art. 381 Cp). Plangerea prealabilii se adreseaz organului de cercetare penalii sau procurorului, potrivit leg Titularit pldngerii prealabile: la fel ea ta plangerea pe art. 289 al.1-6 art, 295 al, 3- se aplici Regul speciale: ~ in cazul in care o infractiune a vatmat mai multe persoane si numai una dintre aceste persoane a ficut plingere prealabili, aceasta este sul nti pentru a subzista raspunder penali- art, 157 al. 1 Cp; 12- fapta atrage réspunderea penali a tuturor participantilor la sivarsirea ei, chiar daci rt, 157 al. 2Cp. ~ daci cel vatimat este 0 persoand lipsitt de cupacitate juridicd sau cu capacitate de plingerea prealabila s-a ficut cu privire mumai la unul dintre i exercitiu restransd sau 0 persoand juridied ce este reprezentatd de faiptuitor, actiunea penali se poate pune in migcare gi din oficiu- art, 157 al. 4 Cp = daci persoana vitimatié a decedat sau in cazul persoanei juridice a fost lichidata, inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plingerii actiunea penal’ poate fi pus in miscare i din oficiu- art. 157 al. 5 Cp. Consinutul plangerii prealabile: .- la fel ca la plangerea prelabilié art. 295 al, 3- se aplici art, 289 al. 1-6 Termenul de introducere- art. 296 CPP in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesari o plangere prealabila, aceasta trebuie si fie introdusa in termen de 3 luni: ~ din ziua in care persoana vitimat’ a aflat despre sivarsirea fapte - de la data cdnd reprezentantul legal, cand persoana vatimatd este un minor saw un incapabil, a aflat despre sivarsirea faptei. Daci faptuitorul este reprezentantul legs termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal; Termenul este substantial, referindu-se la dreptul de a pedepsi pe fiptuitor si se caleuleazi conform dispozitiilor art, 269-270 Cod de procedura penali. in cazul in care plingerea prealabila a fost introdusa in termenul prevazut de lege Ja un organ necompetent, ea se consider valabil introdusd, acesta avind obligatia de a 0 remite, pe cale administrativa organului competent- art, 296 al. 5 Cp. Obligatiile organului de urmarire penald in procedura plangerti prealabile- art 297 Cop La primirea plangerii prealabile, organul de urmarire penal verific’ daca aceasta ‘indeplineste conditiile de forma gi daca a fost depusi in termenul previzut de lege. in cazul in care constatd cd este tardiva, organul de cercetare penal inainteaza procurorului actele incheiate impreuna cu propunerea de clasare. Daca intr-o cauzi in care s-au ficut acte de urmarire penal se constati ci este necesari plingerea prealabild, organul de urmarire penal cheami persoana vitimata si o intreaba daci intelege si facd plingere. in caz afirmativ, organul de urmirire penala 13continua cercetarea. in caz contrar inainteaza procurorului actele incheiate si propunerea Procedura in cazul infractiunilor flagrante- art. 298 Cpp in cazul in care infractiunea este flagrant, organul de urmarire penala este obligat si constate sAvarsirea acesteia, chiar d nu s-a introdus plangerea prealabiti Dupa constatarea_infractiuni flagrante, organul de urmarire penal cheamai persoana vatiimati si dac’ aceasta declara cd face plangere prealabili continui cercetarile in caz contrar, procurorul dispune clasarea. b) Sesizarea organului prevazut de lege = sesizarea comandantului pentru infractiuni comise de militari, prev de art. 413- 417 Cp, conform art. 431 Cp; ¢) Autorizarea prealabili din partea autoritatii previzute de lege - cererea Camerei Deputatilor, Senatului yi Presedintelui Roménici, pentru infractiuni site in exercitiul functiei de edtre membrii Guvemuluis ~ hotardrea Camerei Deputatilor si Senatului de a pune sub acuzare Presedintele Roméniei pentru inalta tridare; - autorizarea prealabild a procurorului general al Parchetului de pe Kanga inalta Curte de Casafie si Justitie, pentru infractiunile sivargite in afara teritoriului tari de eatre un cetifean strin sau 0 persoand firé cetditenie contra tatului roman, unui cetitean roman, ori unei persoane juridice romaine, daca fapta nu face obiectul unei proceduri judicare, in statul pe teritoriul cdruia a comis (art. 10 al.2 C. pen.); ~ autorizarea prealabild @ procurorului general al parchetului de pe lingd curtea de apel, in a cirei raza teritoriali se afl parchetul mai intai si sau a procurorului general al Parchetului de pe Kinga inalta Curte de Casatie si Just itie, pentru infractiunile sivargite in aftra teritoriului farii de cdtre un cetifean roman sau © persoand juridica romani, dacd fapta este prevazuta ca infractiune si de legea farii unde a fost sivarsité ori dacii a fost comis’ intr-un loc care nu este supu jurisdict ie niciunui alt stat, daca pedeapsa pre ‘au inchisoarea mai mare de 10 ani (art. 9 C. pen); ¢) Constatarea infractiunii flagrante ~ art. 293 Cpp utd de legea romani este detentiunea pe viat Infi ictiune flagrant 14+ infractiunea descoperita in momentul sAvarsirii sau imediat dupa savargire, © infractiunea al carci faptuitor, imediat dupa sivarsire, este urmarit de organele de otdine publica si de siguran{a nationala, de persoana vitimata, de martorii oculari sau de strigitul public oti prezinti urme care justificd suspiciunea rezonabili c& ar fi sivargit infractiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune. in cazul infractiunii flagrante, organele de ordine publica si siguranté nationala Intocmese un proces-verbal, in care consemneazd toate aspectele constatate gi activitatile desftisurate, pe care il inainteaza de indat organului de urmatrire penala. Plangerile si cererile prezentate in scris, corpul delict, precum $i obiectele si inscrisurile ridicate cu ocazia constatérii infractiunii sunt puse la dispozitia organului de urmarire penala. 4, Examinarea sesizarii- art. 294 + la primirea sesizai, organul de urmarite penal procedeaza la verificarea competentei sale, iar in cazul in care nu este competent, conform art, $8 alin, (3), inainteazi procurorului cauza, impreund cu propunerea de trimitere a sesizarii organului competent. - in situatia in re plngerea sau denuntul nu indeplineste condiiile de formd prevazute de lege ori descrierea faptei este incompleté ori neclard, se restituie pe cale administrativé petitionarului, cu indicarea elementelor care lipsesc. - atunci cnd sesizarea indeplineste conditiile legale de admisibilitate, dar din cuprinsul acesteia rezulti vreunul dintre cazwrile de impiedicare a exercitarii actiunii penale prevazute de art. 16 alin. (1), organele de cercetare penalit inainteazi procurorului actele, mpreund cu propunerea de clasare. in cazul in care procurorul apreciazi propunerea intemeiatd, dispune, prin ordonanti, clasarea. 5. Efectuarea de verificiri preatabile (art.294 ind. 1 C pp) Ori de cate ori este necesarii o autori ‘are prealabild sau indeplinirea unei alte condifii prealabile pentru inceperea urmdririi penale, organul de urmirire penal efectueazi veriticari prealabile Parchetul, odata cu sesizarea institutiei competente, inainteaza un referat intocmit de procurorul ciruia i-a fost repartizatt lucrarea, care va cuprinde rezultatele veriticatilor 15prealabile eu privire la sivarsirea unor fapte prevazute de legea penala de citre persoana cu privire la care se soli iti autorizarea prealabild 1 indeplinirea altei_ conditii prealabile. V. CONDUCEREA $I SUPRAVEGHEREA ACTIVITATIL ORGANELOR DE CERCETARE PENALA EXERCITATA DE PROCUROR 1. Obiectul supravegherii- ART, 299 Cpp. Procurorul, in exercitarea supravegherii respectirii legii in activitatea de urmarire penalii, vegheaza ca orice infractiune si fie descoperiti, orice persoand care a sivarsit 0 infractiune si fie trasd la rispundere penald. De asemenea, procurorul exercita supravegherea activitatii organelor de cercetare penala, astfel incdt niciun suspect sau inculpat si nu fie retinut, decdt in vaurile si in conditiile prevazute de lege. 2, Modalititi de exercitare a supravegherii- art. 300 Cpp = Procurorul conduce si supravegheazd activitatea de cercetare penala si veghea7i cca actele de urmirire penalai si fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale. Astfel, organele de cercetare penala sunt obligate dupa sesizare si il informeze pe procuror despre activititile pe care le efectueaza sau urmeaza si le efectueze. - in exercitarea atributici de a conduce activitatea de urmarire penal’, procurorul ia masurile necesare sau di dispozitii organelor de cercetare penal care iau aceste misuri. Procurorul poate si asiste la efectuarea oricdrui act de cercetare penal sau si il efectueze personal = In exercitarea atribufiei de supraveghere a activitati de urmarire penala, procurorul poate si cearii spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penal, 1 trimi care este obligat s de indat, cu toate actele, materialele gi datele privitoare la fapta care formeaza obiectul cereetirii. Procurorul poate refine orice cauzi in vederea efectuirii urméririi penale. 3. Trimiterea la organul competent- art. 301 Cpp Cand procurorul constati cd urmirirea penal nu se efectueazi de organul de cercetare penal previizut de lege, ia misuri ca urmarirea si fie ficutli de organul 16competent, procedind pottivit art. 63, privind competenta. Actele sau misurile procesuale legal efectuate riman valabile. Cand procurorul constatd cd exist vreunul dintre cazurile prevazute la art. 43, dispune reunirea cauzelor, trimitand ulterior cauza organului competent. 4. Trecerea cauzei de la un organ de cercetare penali Ia altul- art. 302 Cpp Procurorul poate si dispund, dupa necesitate, ca inte-o cau7 urm rea penalii s fie efectuatd de un alt organ de cercetare decat cel sesizat. Prelu “a unei cauze de catre un organ de cercetare penal ierarhie superior se dispune de procurorul de la parchetul care exerciti supravegherea urmatirii penale in acea cauza, pe baza propunerii motivate a organului de cervetare penalii care preia cauza, 5.0 late de procuror- art. 303 Cp Procurorul poate sii dea dispozipii cu privire la efectuarea oricdrui act de urmarire penal de ciitre organelor de cercetare ale politici judiciare sau orgenele de cercetare penala speciale, dupa c: Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii si prioritare pentru organul de cereetare penal, precum si pentru alte organe ce au atribujii previzute de lege in constatarea infi tiunilor, iar organele ierarhic superioare ale polifiei judiciare sau ale organelor de cercetare penal nu pot da dispozitii sau indrumati, privind cercetarea penald. in cazul neindeplinirii sau al indeplinirii in mod defectuos, de ciitre organul de cercetare penali, a dispozitiilor date de procuror, acesta poate sesiza conducitorul organului de cercetare penali, care are obligatia ca in termen de 3 zile de la sesizare comunice procurorului masurile dispuse, ori poate aplica sanctiunea amenzii judiciare pentru abaterile judiciare prevazute la art, 283 alin, (1) lit. a) sau, dupa caz, alin. (4) lit. m) oti poate solicita retragerca avizului prevazut la art. 55 alin. (4) si (5). 6, Infirmarea actelor procesuale sau procedurale- art. 304 Cpp Cand procurorul constata ci un act sau o masura procesuali a organului de urmarire penal nu este dati cu respectarea dispozitiilor legale, o infirma motivat, din oficiu sau la plangerea persoanei interesate. 17VI. EFECTUAREA URMARIRII PENALE 1, inceperea urmiririi penale (art. 305 Cpp) Organul de urm rire penali, atunei cind actul de sesizare indeplineste conditiile previzute de lege si constati eX nu este aplicabil vreunul din cazurile prevazute In art, 16 alin. 1 C.p.p. dispune inceperea urmiririi penale cu privire la faptd. Astfel, se cer a fi indeplinte doud conditii: - oconditie pozitivd, actul de sesizare sa indeplineasca conditiile prevazute de lege oconditie negativd, adica inexistenta cazurilor prevazute in art. 16 alin. 1. Cand din datele si probele existente in cauz rezulta indicii rezonabile co anumita persoani a sivargit fapta pentru care s-2 inceput urmirirea penali, procurorul dispune ca urmdrirea penald si se efectueze in continuare fai de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect. Fata de persoanele pentru care urmirirea penala este conditionatii de ol inerea unei_ autorizs prealabile sau de indeplinirea unei alte conditii prealabile, efectuarea urmiririi penale se poate dispune numai duy obtinerea autorizafici ori dupa indeplinir conditie inceputul urmériri penale determina limita in timp a declansarii procesului penal si pozitia procesuala a participantilor fixandu-le drepturile gi obligatile, Obligatiile organelor de urmirire penald Organele de cercetare penala au obligafia ca: + dupa sesizate, sd cuute yi sit strdngd datele ori informatiile cu privire la existenta infractiunilor si identificarea persoanelor care au sivarsit infractiuni, si ia misuri pentru limitarea consecinfelor acestora, sd stranga si si administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 si 101. de a efectua actele de cercetare care nu suferdt aménare, chiar daca privese cauzai pentru care nu au competenta de a efectua urmirirea penali, ~ dup inceperea urmiririi penale, organele de cercetare penal’ sirdng si administreaza probele, atat in favourea, eat si in defuvourea suspectului oti ineulpatului. 18Organul de urmérire penalise pronunta, prin ordonangd motivatii, in conditiile art. 100 alin, (3) si (4), asupra cererilor de administrare a probelor, in limita competentei salle, 1 administrarea unor e nec Cand organul de cercetare penal’ apreciazit ci mijloace de proba sau folosirea unor metode speciale de supraveghere, care pot fi autorizate ori dispuse, in faza de urmarire penala, numai de procuror au, dupa caz, de judecdtorul de drepturi si libertati, formuleazi propuneri motivate, care trebuic si cuprinda datele si informatiile care sunt obligatorii in cadrul acelei proceduri. Referatul este trimis procurorului impreuna cu dosarul wuzei Secretul bancar si cel profesional, cu exceptia secretului profesional al avocatului, nu sunt opozabile procurorului, dupa inceperea urmatirii penale. Organul de urmarire penala este obligat si strngé probele necesare pentru identi ‘area bunurilor si valorilor supuse confiscdrii speciale si confiscarii extinse, potrivit Codului penal Aducerea la cunostintd a calititii de suspect- art. 307 Cpp Persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduc la cunostinfa, inainte de prima sa audiere, aceasti calitate, fapta pentru care este suspectata, incadrarea juridica a acesteia, drepturile procesuale prevazute la art, 83, incheindu-se in acest sens un proces- verbal. Procedura audierii anticipate- art, 308 Cpp Atunci cand exist ‘cul ca un martor s8 nu mai poati fi audiat in cursul jud procurorul poate sesiza judecitorul de dreptur si in vederea audierii anticipate a martorului, Judecitorul de drepturi si libertati, daca apreciazii cererea intemeiata, stabileste de indata data si locul audierii, dispundndu-se citarea partilor si subiectilor procesuali prineipali Participarea procurorului este obligatorie. 2. Punerea in miseare a actiunii penale- art. 309 Cpp Actiunea penala se pune in miscare de procuror, prin ordonangi, in cursul urmétirii penale, cand acesta const exist probe din care rezulti ci o persoand a nesivarsit o infractiune si nu exist vreunul dintre cazurile de impiedicare prevazute la art 16 alin. (1). Punerea int migcare a actiunii penale: - este comunicatd inculpatului de citre organul de urmarire penal care il cheama tor, incheindu-se in pentru a-l audia. Dispozitiile art. 108 se aplic’ in mod corespunz a sens un proces-verbal. Organul de urmarire penalé continua urmarirea si fara a-l audia pe inculpat atunci cand acesta lipseste nejustificat, se sustrage sau este disparut, - la cerere, inculpatului i se elibereazi 0 copie a ordonantei prin care a fost dispusd masura. Atunci cénd considera necesar, procurorul poate proceda personal Ia audierea inculpatului si la comunicarea prevazute la alin. (2). 3. Dispovitii privind luarea unor misuri fata de faptuitor- art. 310 Cpp. in cazul infractiunii flagrante, orice persoana are dreptul sa il prinda pe faptuitor. Daca faptuitorul a fost prins in conditiile alin. (1), persoana care |-a retinut trebuie si il predea de indata, impreuna cu corpurile delicte, precum si cu obiectele gi inscrisurile ridicate, organelor de urmarire penal, care intocmese un proces-verbal, 4, Extinderea urmiririi penale sau schimbarea incadrarii juridice- art. 311 Cpp se dispune de organul de urmarire penald,in cazul in care, dupa inceperea urmiririi penale, se constata fapte ni , date cu privire la participarea unor alte persoane sau imprejurati care pot duce la schimbarea incadriirit juridice a faptei, dispune extinderea urmatirii penale ori schimbarea ineadratii juridice. - organul de cercetare penal care a dispus extinderea urmérivii penale sau mbarea incadrarii juridice este obligat si il informeze pe procuror cu privire la masura dispusi, propunand, dupa caz, punerea in miscare a actiunii penale, = organul judiciar care a dispus extinderea urmaririi penale sau chimbarea incadravii juridice este obligat il informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dlispus extinderea, In cazul in care extinderea urmiririi penale s -a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmati ¢ penali are obligatia si procedeze fata de ack te persoane potrivit art. 307, 20Procurorul sesizat de organul de cercetare in urma extinderii urmiririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevazute la alin, (1) poate dispune extinderea actiunii penale cu privire la aspectele noi, 5. Suspendarea uri penale (art, 312-313 C. proc. pen.) Suspendarea urméririi penale consti in intreruperea temporard a procesului penal ca urmare a: ~ existentei unei boli grave a invinuitului sau inculpatului, care il impiedica sa ia parte la activitatea procesuald, boala constatatd printr-o expertiza medico-legals, boala poate fi de ordin fizie sau psihic, temporara (de scurta sau de lunga duratd), sau permanent, curabil’ sau incurabila, independent de vointa invinuitului saw inculpatuk ori, dimpotriva, rezultatul propriei sale activitati; - existentei unui impediment legal temporar pentru punerea in migcare a a etiunii penale fat de 0 persoana - pe perioada desfisurarii procedurii de mediere Dupi suspendarea urmaririi penale, procurorul restituie dosarul cauzei organului de cercetare penala ori poate dispune preluarea sa Ordonanta de suspendare a urmi irii penale se comunicd partilor si subiectilor procesuali principali, in ipoteza suspendérii urmaririi penale, organul de cercetare penal’ indeplineste urmédtoarele activitati: ~ continua si efectueze toate actele a céror indeplinire nu este impiedicatd de situatia invinuitului sau inculpatului, cu respectarea dreptului la apiirare al partilor sau subiectilor procesuali. La reluarea urméririi penale, actele efectuate in timpul suspendarii pot fi refficute, daca este posibil, la cererea suspectului sau a inculpatului; ~ se intereseazai periodic, dar nu mai tdrziu de 3 luni de la data dispunerii suspendarii, di mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmarivii penale. 6. Clasarea si renuntarea la urmirirea penal in momentul in functie de probatoriul n care urmarirea penala este terminata, administrat in cauza, procurorul rezolva cauza, conform art, 327 CPP: a) prin ordonanti de clasare (cand din probele administrate rezultd existi una din cauzele prevazute de art. 16 alin. | Cp) 21b) prin ordonanta de renuntare fa urmarirea penal ©) restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmarire penala 4) 0 solutic de trimitere in judecata a inculpatului, cand sunt indeplinite conditiile previzute de lege Primele doua ipoteze procesuale se caracterizeaza prin urmatoarele: = reprezinta atributul exclusiv al procurorului; = au drept finalitate stingerea urmaririi penale, impiedicand, practic, trecerea cauzei in faza de judecata; = nu determina o solutionare a cauzei decat in sens negativ; = au un caracter relativ, prineipiul autoritatii luerului judecat avand aplicabilitate numai in cazul hotarari lor jude joresti, nu si in cazul actelor procurorului. Modul de sesizare a procurorului pentru solutionarea catzei- art.320 Cp Organul de cereetare penali care constati incidenta unuia dintre cazurile care determing clasarea cauzei sau renuntarea la urmirire penala trimite dosarul la procuror cu propunere corespunzitoare. Astfel, conform art. 314, privind solu le de neurmarire si netrimitere in judecata, dupa examinarea sesizirii, cind constati cX au fost strinse probele necesare potrivit dispozitiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmarire penal sau din oficiu, solutioneaza cauza prin ordonanta, dispunand: - clasarea, cénd nu exerviti actiunea penala ori, dupa caz, stinge actiunea penal unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1); ~ renunfarea la urmédrirea penald, cand nu exist’ interes public in urmarirea penal’ a ineulpatului Procurorul intocmeste o singurii ordonanfa chiar daca Iuerarile dosarului prives ‘mai multe fapte ori mai multi suspecti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolva diferite conform alin. (1). Clasarea- art. 315 Cpp ‘Situafii in care se poate dispune clasarea: a) nu se poate incepe urmarirea penal, intrucét nu sunt intrunite conditiile de fond gi forma esentiale ale sesizarii; b) exist unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1). 22Continutul ordonantei de clasare: ~ mentiunile prevazute la art, 286 alin, (2) - ridicarea sau mentinerea masurilor asiguritorii; aceste misuri inceteazi de drept dact persoana vatimatd nu introduce actiune in fata instanfei civile, in termen de 30 de zile de Ja comunicarea solutie’; - restituirea bunurilor ridicate sau a cautiunii; ~ sesizarea judecdtorului de camera preliminari cu propunerea de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale; ~ sesizarea judecitorului de camera cu propunerea de desfiintare total’ sau partial’ a unui inseris; ~ sesizarea instantei competente potrivit dispozitiilor legii speciale in materia sanatatii mintale, in vederea dispunerii internarii nevoluntare; - cheltuielile judiciare - mentiuni privind luarea uneia dintre masurile de sigurant& prevazute de lege, daca in cursul urméririi penale s-a luat una dintre masurile de siguranta prevazute de lege; -mentiuni cu privire la incetarea de drept a masurii preventive dispuse in cauza. Mentionarea motivelor de fupt si de drept este obligatorie numai daca procuroral nu isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cervetare penal ori daca in cursul urmaririi penale suspectului i-a fost adusi la cunostinti aceasta calitate, potrivit art, 307. Instiintarea despre clasare- art. 316 Cpp Ordonanta de clasare se comunied in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectuiui, inculpatului sau, dup caz, altor persoane interesate. Dacd ordonanta nu cuprinde motivele de fapt gi de drept, se comunica si o copie.a referatului organului de cercetare penali. in cazul in care inculpatul este arestat preventiv, procurorul instiinteaza prin adres administratia locului de detinere cu privire la incetarea de drept a msurii arestirii preventive, in vederea punerii de indati in libertate. Restituirea dosarului organului de cercetare penald ~ art. 317 Cp Procurorul sesizat cu propunerea de clasare de cdtre organul de cercetare penal, atunei cand constatd e& nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a dispune clasarea sau 23cind dispune clasarea partial si disjunge cauza conform art. 46, restituie dosarul organului de cercetare penal Renuntarea la urmarire penala -art 318 C.p.p. Condit - in cazul infiactiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 an - in raport cu confinutul faptei, cu modul si mijloacele de sivarsire, cu scopul urmarit cu imprejurarile concrete de svargire, cu urmiarile produse sau care s-ar fi putut produce prin sivargirea infractiunii, procurorul constata ed nu existd un interes public in urmarirea acesteia, inter ~ nd autonul faptei este cunoscut, la apreciei ui public sunt avute fn vedere gi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuti anterior sivarsirii infractiunii gi eforturile depuse pentru inkiturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii Obligasii ce pot fi dispuse de procuror, dupa consultarea suspectului sau a inculpatului a) si inldiwure consecintele faptei penale sau sd repare paguba produsi ori si convind cu partea civil o modalitate de reparare a acesteia; b) sd ceurd public scuze persoanei vatimate; ©) sd presteze 0 muned neremuneratd in folosul comuitiitii, pe © perioada cuprinsi intre 30 si 60 de zile, in afard de cazul in care, din cauza stivii de sinitate, persoana nu poate presta aceasta mune; ds (4) in cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul si A fre -venteze un program de consiliere. indeplineasca obligatiile prevazute la alin, (3), stabileste prin ordonanfa termenul pind Ia care acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligat asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civild si care curge de la comunicarea ordonantei, Cuprinsul ordonantei de renuntare la urmarire: - mentiunile previzute la art. 286 alin. (2) - dispozitii privind misurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol gi art. 315 alin (2) - (4), termenul pana la care trebuie indeplinite obligatiile prevazute la alin. (3) din prezentul articol 24- sancfiunea nedepunerii dovevilor la procuror - cheltuiclile judiciare Revocarea ordonanjei- in cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligafiilor in termenul prevazut la alin, (4), Sarcina de a fa dovada indeplinirii obligatiilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului, O noua renuntare la urmdrirea penal in aceeasi cauzi nu mai este posibi Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penal se comunicd in copie p. persoane interesate, oanei care a ficut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, dupa caz, altor Continuarea urméririi penale la cererea suspectului sau a inculpatului ~ art. 319 Cpp in caz de clasare ca urmare a constat a intervenit amnistia, prescripfia, retragerea plangerii prealabile sau a existenfei unei cauze de nepedepsire, precum si in cazul renmuntarii procurorului la urmdrirea penald, suspectul sau inculpatul poate cere, in termen de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanta de solutionare a cauzei, continuarea urmaririi penale. Dac& dupa introducerea cererii in termenul legal se constati un alt caz de netrimitere in judecaté decat cele prevazute la alin. (1), procurorul va dispune clasarea cauzei in raport cu acesta. Daca nu se cor ata situatia prevazuta la alin, (2), se va adopta prima solufic de netrimitere in judecaté, 7.Terminarea urmaririi penale (art. 321-323 Cp.p.) Terminarea urmiririi penale reprezinté o etapa a acestei faze in care organul de cercetare, dupii ce a apreciat ci a administrat toate probele necesare in cauz, pregiteste dosarul in vederea inaintirii lui procurorului, pentru ca acesta si se pronunte potrivit legi De indati ce urmarirea penali este terminati, organul de cercetare penal inainteaz de indaté procurorului dosarul cauzei, insotit de un referat care va avea continutul prev. de art, 286 alin, (4), precum si date suplimentare privitoare la mijloacele materiale de proba si masurile luate cu privire la ele in cursul cereetarii penale, precum si locul unde acestea se afl, vDaca urmatirea penali priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul tebuie si cuprinda mentiunile prevazute cu privire la toate faptele si la toti inculpatii si, daca este eazul, trebuie si se arate pentru care fapte ori fiptuitori se propune clasarea sau renuntarea la urmatire Dosarul cauzei inaintat cu propunere de clasare sau renuntare fa urmarire penal sau insotit de referat, in cazul termeninarii urmaririi penale este verificat de procuror, in termen de 15 zile de la primire sau de urgent gi cu precidere, in cauzele in care sunt arestati Se vor constata urmatoarele aspecte: rirea penala a fost efectuati de organul competent (in caz contrar, procurorul va trimite dosarul organului competent si efectueze urmarirea penal); = urmarirea penala a fost efectuati cu respectar 1 dispozitiilor legale privind adevarului; ~ urmirirea penal este completa caz contrar, procurorul va_dispune restituirea cauzei sau trimiterea ef la alt organ de urmarire penala); - probele necesare in cauzii au fost legal administrate; 8. Restituirea cauzci sau trimiterea la alt organ de urmérire penali — art. 323 Cpp Cand procurorul constati efi urmarirea penal nu este completi, sau ef nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, dispune: + restituirea ca i sau ‘i la organul de wmdrire penal in vederea complet refacerii urmiivii penale, in situatia in care acesta a respectat dispozitiile legale care garanteazi aflarea adevarului, dar nu a limurit toate aspectele impuse de buna rezolvare a cauzei; - trimiterea cauzei la alt organ de cereetare penalit, conform art. 302 Cpp. Atunci cand completarea sau refacerea urmiririi penale este necesard numai cu privire la unele fapte sau la unii inculpati, iar disjungerea nu este posibild, procurorul dispune restituirea sau trimiterea intregii cauze la organul de cercetare penal Ordonanta de restituire sau trimitere tebuie si euprinds: ~ mentiunile ardtate in art, 286 al. 2 C. proc. pen - indicarea actelor de unmarire penali ce trebuie efectuate in vederea completirii ori refficute; 26- indicarea faptelor sau imprejurarilor ce urmeazi a fi constatate; A diministrate. ~ indicarea mijloacelor de probit ce urmea: VIL. REZOLVAREA CAUZELOR $I SESIZAREA INSTANTEL 1. Conditiile cerute de lege pentru trimiterea in judecati Trimiterea in judecati reprezint& ultimul moment al fazei de urmarire penal care astfel este epuizata, iar organul de urmatire penali se dezinvesteste. Acest act procesual este atributia procurorului. Pentru a se dispune trimiterea in judecati procurorul trebuie si verifice indeplinirea cumulativa a urmatoarelor condifii: = in cursul urm ririi penale au fost respectate dispozitile legale care garanteazi aflarea adevaruluis - urmiiirea este completa, probele necesare find suficiente gi legal administrate; - aceste probe dovedese ca fapta existi gi a fost sivarsita de catre inculpat; - inculpatul rispunde penal. Efectele actului de trimitere in judecatd sunt - organele de urmarire penal se desesizeaz, nu mai pot efectua activitati in cauza respectiva decét daca dosarul este restituit de instanta de judecati; - procurorul pierde calitatea de conducdtor al procesului penal, instanta de judecata urmand s fie cea cu drept de decizie; - se produce sesizarea instantei de judecatd. 2, Rechizitoriul Rechizitoriul reprezint’ ultimul act de urmérire penal, prin care este sesizati nstanta de judecata cu faptele care urmeazi sa facd obicctul judeca si persoanele care ‘urmeaza si fie trase la rispundere penalii pentru aceste fapte. Acesta poate ins si cuprinds si dispovitii de clasare, renuntare la urmarirea penal’ Rechizitoriul se limiteazd la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sd cuprinda: - mentiunile prevazute in art. 286 alin. 2 C. proe. pen, 27~ datele privitoare la fapta refinutd in sareina inculpatului si incadrarea juridicd a acesteia; = probele si mijloacele de probit = cheltuielile judiciare; - menfiunile prevazute de art, 330 gi art. 331 C.pp, ~ dispozitia de trimitere in judecatii; ~ alte mentiuni necesare pentru solutionarea cauzei; in rechizitoriu se vor mai arata, de asemenea, numele si prenumele persounclor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatilor in proces si locul unde urmeazi a fi citate. Cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului, rechizitoriul poate si cuprinda si propunerea de luare, menfinere, revocare sau de inlocuire a unei mdstri preventive ori a unei masuri asigurdtorii, conform art. 330. Daca apreciazii ci fata de culpat este necesard luarea unei masuri de sigurantd cw curacter medical, procurorul, prin rechizitoriu, propune luar 331 elei masuri, conform art. Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu, chiar dac’ lucrarile urmatirii penale privese mai multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite. Rechizitoriul este verificat, sub aspectul legalitatii si temeiniciei, de cite procurorul ierarhic superior celui care |-a intocmit. in cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenti si inainte de expirarea duratei arestarii preventive; Rechizitoriul se inainteaza instantei competente, impreunii cu dosarul cauzei si eu un numéar necesar de copii pentru a fi comunicate inculpatilor. in situatia in care inculpatul nu cunoaste limba roména, se vor lua masuri pentru traducerea autorizati a rechizitoriului, care va fi atasata. Cand nu existi traducitori autorizati, traducerea rechizitoriului se face de © persoand care poate comunica cu inculpatul. Inculpatul, cetétean roman apartinand unei minorititi nationale, poate solicita {i fie comunicata o traducere a rechizitoriului in limba materna, 28VI. RELUAREA URMARIRII PENALE- art. 332-335 Cazurile de reluare Unmirirea penal este reluata in caz de: a) incetare a cauzei de suspendare; b) restituire a cauzei de cdtre judecdtorul de camerd preliminard ©) redeschidere a urmdiririi penale Reluarea urmititii penale nu poate avea loc dacd se constati c& intre timp a intervenit © cauzi care impiedic& punerea in migcare a actiunii penale sau continuarea procesului penal. Reluarea dupa suspendare Reluarea urmaririi penale dup& suspendare are loc cénd se constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penala care constata ci a incetat cauza de suspendare inainteazi dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluarii, Reluarea in caz de restituire Cand judecitorul de camer preliminaré a dispus restituirea cauzei in vederea refacerii urmatirii penale, urmirirea se reia pe baza hotararii prin care instanfa a dispus restituirea in temeiul art. 346 alin. (3) lit. b), intrucdt a exclus toate probele administrate jn cursul urméririi penale in cazul in care hotrirea se intemeiaza pe dispo: file art. 346 alin. (3) lit. a), reluarea se dispune de citre conducdtoru! parchetului ori procurorul ierarhic superior prevazut de lege, numai atunci cdnd constaté ed pentru remedierea neregulavitifii este necesari efectuarea unor acte de urmarire penal Prin ordonanta de reluare a urmiririi penale se vor mentiona gi actele ce urmeaza a fi efectuate, in cazurile de restituire prevazute la alin. (1) si (2) procurorul efectueaza urmarirea penala ori, dupa caz, trimite cauza la organul de cercetare, dispundnd prin ordonanti actele de urmiiire penal’ ce urmeazi a fi efectuate. Reluarea in caz de redeschidere a urmiririi Redeschiderea urmaririi penale poate fi dispusi: 29= daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a exi fat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirm’ ordonanta si dispune redeschiderea urmiririi penale. Dispozitiile art. 317 se aplicd in mod corespunzator. = in cazul in care au aparut fapte sau imprejurdri noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea, procurorul revocd ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale. - in cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmirirea penald, redeschiderea urmatirii penale are loc si atunci cand judecdtorul de camer preliminard a admis plangerea impotriva solutiei sia trimis eauza la procuror in vederea complet penale. Dispozitiile judecitorului de camera preliminard sunt obligatorii pentru organul de urmarire penal Redeschiderea urmaririi penale este supusi confirmdrii judecdtorului de camera preliminard, in termen de cel mult 3 zile, sub sanctiunea nulitatii. Judecdtorul de camera preliminara hot area e prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fra partic procurorului sia suspectului sau, dupa caz, a inculpatului, asupra legalit i si temeiniciei ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmatirii penale. incheierea judecitorului de camer preliminari este definitiva. 1X. PLANGEREA IMPOTRIVA MASURILOR $I ACTELOR DE URMARIRE PENALA- art. 336-341 Cpp Dreptul de a face plingere Orice persoand poate face plingere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, dac prin acestea s a adus 0 vatmare intereselor sale legitime. Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penalii si se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penal: Introducerea plangerii nu suspend aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeazii obiectul plangerti Oblig {ia de inaintare a plingerii Cand plngerea a fost depusa la organul de cercetare penali, acesta este obligat ca in termen de 48 de ore de Ia primirea ei si 0 inainteze procurorului impreun’i cu explicatiie sale, atunci ednd acestea sunt necesare. 30Termenul de rezolvare Procurorul este obligat si rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si si comunice de indati persoanei care a facut plingerea un exemplar al ordonantei Plingerea contra actelor procurorului Plangerea impotriva masurilor uate sau a actelor efectuate de procuror ori cfectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dup caz, de procurorul general al parchetului de pe langi curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al parchetului, in cazul cand misurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe ling’ curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al parchetului ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de citre acestia, plngerea se rezolva de procurorul ierarhic superior: Dispozitiile se aplicd in mod corespunzltor atunei cand ierarhia functiilor int-o structurd a parchetului e stabilit prin lege speciala, n cazul solutiilor de clasare ori de renuntare la urmétire, plingerea se face in termen de 20 de je de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solutia Ordonantele prin care se solutioneaz plingerile impotriva solutiilor, actelor sau misurilor nu mai pot fi atacate cu plingere la procurorul ierathic superior gi se comuni persoanei care a facut plingerea si celorlalte persoane interesate. Dispozitiile art. 336 - 338 se aplica in mod corespunzaitor, dacii legea nu dispune altfel. Plingerea in fata judecdtorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata Persoana a carei plingere impotriva solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penali, dispusa prin ordonant% sau rechizitoriu, a fost respins& conform art. 339 poate face plingere, in termen de 20 de zile de la comunicare, la judecitorul de camer’ preliminara de la instanfa cireia i-ar reveni, potrivit legii, competenta si judece cauza in prima instanta Daca plangerea nu a fost rezolvata in termenul prevazut Ia art. 338, dreptul de a plingere poate fi exercitat oricdnd dupa implinirea termenului de 20 de zile in care Et)trebuia solutionata plangerea, dar nu mai tarziu de 20 de zile de la data comunik modului de rezolvare. Solutionarea plingerii de catre judecdtorul de camera preliminar Dupa inregistrarea plangerii la instanta competenté, aceasta se trimite in aceeasi 2 judecitorului de cameri preliminard. Plangerea gresit indreptata se trimite pe cale administrativa organului judiciar competent. Judecdtorul de camera preliminara stabileste fermenul de solufionare, care este comunicat, impreunii cu un exemplar al plangerii, procurorului si partilor, care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plingeri. Petentului i se va comunica termenul de solutionare. Persoana care a avut in cauzi calitatea de inculpat poate formula cereri gi ridica exceptii si cu privire la legalitatea administrarii probelor ori 4 efectuirii urmaririi penale. Procurorul, in termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii previizute la alin. (2), transmite judecatorului de camera preliminara dosarul cauzei in situatia in care plangerea a fost depusa la procuror, acesta o va inainta, ‘impreuna cu dosarul cauzei, instantei competente. Judecatorul de camera preliminara se pronunti asupra plangerii prin incheiere motivatd, in camera de consiliu, fra participarea petentului, a procurorului yi a intimatilor in cauzele in care nu s-a dispus punerea in migeare a actiunii penale, judecdtorul de camer preliminara poate dispune una dintre urmitoarele solufii a) respinge plangerea, ca tardiva sau inadmisibila ori, dupa caz, ea nefondati; b) admite plingerea, desfinteazé solutia atacatd si trimite motivat cauza la procuror pentru a fneepe sau pentru a completa urmarirea penal ori, dupa caz, pentru a pune in migcare actiunea penal’ sia completa urmarirea penal; c) admite plingerea si schimbé temeiul de drept al solutiei de clasare atacate, dac& prin aceasta nu se crecazi o situatie mai grea pentru persoana care a facut planger in cauzele in care s-a dispus punerea in migcare a actiunii penale, judecitorul de camera preliminar 1. respinge plangerea ca tardiva sau inadmisibili, 322. verified legalitatea administr probelor si a efectuarii urmaririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, dupa caz, sanctioneaza potrivit art. 280 - 282 actele de urmitite penali efectuate cu inedlcarea legii si: a) respinge plangerea ca nefondati, b) admite plingerea, desfiinfeuzd solugia atacatd $i trimite motivat eauza la procuror pentru a completa urmirirea penalis ©) admite plangerca, desfiingeazd solujia atacatt si dispune inceperea judecitii cu privire la faptele si persoanele pentru care, in cursul cercetarii penale, a fost pus in miscare actiunea penala, cind probele legal administrate sunt suficiente, trimitand dosarul spre repartizare aleatorie; 4) admite plingerea si schimba temeiul de drept al solufici de clasare atacate, daci prin aceasta nu se ere zi o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea. hheierea prin care s-a pronunfat una dintre solutiile prevazute la alin. (6) si la alin, (7) pet. 1, pet. 2 lit. a), b) si d) este definitiva. in cazul prevazut la alin. (7) pet. 2 lit. ¢), in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, procurorul si inculpatul pot face, motivat, contestaie cu privire la modul de solutionare a exceptiilor privind legalitatea administravii probelor si a efectuarii urmaririi penale. Contestatia nemotivata este inadmisibilé. Contestatia se depune la judecdtorul care a solutionat plingerea si se inainteaza spre solutionare judecdtorului de camera preliminari de la instanta ierathic superioari ori, ie, completului cand instanta sesizaté cu plingere este Inalta Curte de Casatie si Justi competent pottivit legii, care se pronunté prin incheiere motivati, [iri participarea procurorului si a inculpatului, putind dispune una dintre urmatoarele solutii: a) respinge contestatia ca tardiva, inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata si mentine dispozitia de inceper judecdtii; b) admite contestatia, destiinteazd incheierea si rejudecd plangerea potrivit alin. (7) pet. 2, dacd exceptiile cu privire la legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii urmiirii penale au fost gresit solutionate. (11) Probele care au fost excluse nu pot fi avute in vedere la judecarea in fond a cauze 33