acidostop Neutralizeazd rapid si eficient aciditatea gastricd! Compozitie: carbonat de calciu 350 mg, carbonat de magneziu 50 mg, extract de lemn dulce deglicirinizat 200 mg. y Forma farmaceuticd: 24 comprimate masticabile Valoares nutritional a produsutui Tnformagii Pentru un com] Pentru 100g] %DZRT nutritionate | primat masti-| produs » [comprima abi (1,008), masticabit (Oe ee Tatung) 14000 | iaeope [as carat ca erate ae Magners (mg) 1221 3B exgren deLeme Calorii ig) [0,602 Keal=2,522 K)_ ~ ‘Grasimi (g) oO Proteine (g) o Carbohidrayigi| 0.251 Zaha ° = © DZR= Gove slnicd recomancatsSUBSTANTELE ACTIVE $I ACTIUNEA LOR ASUPRA ORGANISMULUI Produsul Acidostop combin’ capacitatea de neutralizare rapid’ a excesului de acid gastric a carbonatilor de calciu si magneziu cu efectul tonic asupra mucoasei digestive al extractului de lemn dulce deglicirinizat. Indicatorul pe unitate si pe doza zilnic’ recomandata de calciu) Substante Doze fiziologice zilnice | Doza/unitate Doza zilnicd active me/zi farmaceuticd recomandata (mg/comprimat(a) Extract de 200-500mg de 3 ori pe zi 200mg 200-1000mg lemn dulce deglicirinizat (Maxim 5 comprimate pe zi) Carbonat de 2000mg 350mg 1750mg calciu (800mg calciu ionic reprezinté doza zilnicd | (150mg Ca ionic) |(Maxim 5 comprimate pe zi) Carbonat de magneziu 1300mg (375mg magneziu ionic reprezinta doza zilnica recomandat3 de magneziu) 500mg (14,41mg Mg ionic) 250mg (Maxim 5 comprimate pe zi) EXTRACTUL DE LEMN DULCE DEGLICIRINIZAT Glycyrrhiza glabra face parte din familia Leguminosae, fiind cunoscut sub numele de lemn dulce. Este originara din regiunea mediteraneani si din unele zone din Asia. Ainceput sé fie cultivat’ in Europa in secolul al XVI-lea. Este considerat ,bunicul ierburilor” (Luper 1999). Numele de Glycyrrhiza provine din limba greacd insemnand ,radacin3 dulce" (Fiore 2005). Se foloseste ridacina (Liquiriti radix) si extractul (Glycyrrhizae extractum crudum sau Succus liquiritiae) (Isbrucker 2006) Utilizarea rdacinii si a rizomilor uscati ai plantei este consemnaté in civilizatiile egipteand, chinez, indian§, greacd si romané in special pentru proprietatile carminative si expectorante.Se folosea insé siin malarie, dureri abdominale, infectii. In medicina moderna, extractul de lemn dulce este folosit ca aromatizant pentru mascarea gustului amar al unor preparate, dar gi ca expectorant. De peste 60 de ani este folosit in Japonia pentru tratarea hepatitei cronice, dar are efecte benefice si contra altor virusuri, ca virusul imunodeficientei umane (HIV), citomegalovirus (CMV) si Herpex simplex. Extractul deglicirinizat este folosit in tratarea diferitelor tipuri de ulcer, iar preparatele topice in eruptii dermice ca psoriazis si leziuni herpetice (Monografie 2005, Luper 1999, Fiore 2005). In prezent, lemnul dulce are si utilizari extramedicale, fiind folosit ca aromatizant pentru tutun si preparate farmaceutice orale. Desi glicirizina, principalul component, are capacitate indulcitoare, aroma sa puternica $i distinctiva fi limiteazé utilizarea in industria alimentara (Isbrucker 2006) Compozitie Lemnul dulce contine’n principal saponine triterpenice si flavonoide (Gao 2009). Fractiunea hidrosolubil’ este un complex activ biologic care reprezint ~40-50% din greutatea materialului total uscat. Acest complex este compus din saponine triterpenice, flavonoide, polizaharide, pectine, zaharuri simple, aminoacizi, sSruri minerale si diferite alte substane Glicirizina (2-25%) este un amestec de saruri de potasiu, calciu si magneziv ale acidului glicirizic sida gustul dulce specific (Monografie 2005), fiind de 50 de ori mai dulce decat zaharoza (Luper 1999). Acidul glicirizic prezinta o parte hidrofil constituits din dou’ molecule de acid glucuronic si un fragment hidrofobic, acidul gliciretic (Monografie 2005). Saponinele steroidice confer’ proprietati surfactante, facilitand absorbtia compusilor mai putin absorbabili, cum ar fi carotenii si antrachinonele glicozidice (Luper 1999). Culoarea galbend este dat de flavonoide, care includ liquiritina, izoliquiritina si alti compusi Izoflavonele glabridina si hispaglabridinele au activitate antioxidant semnificativa, iar glabridina si glabrena au activitate estrogenic (Monografie 2005). Glabridina, flavonoida cea mai studiat din lemnul dulce, posed’ proprietati antinefritice, capteaza radicalii liberi, inhib recaptarea serotoninei, are activitate anti-Heliobacter pylorisi inhib’ melanogeneza gi inflamatia (Nakagawa 2004, Aoki 2007). Lemnul dulce contine gi alte izoflavone (isoflavonol, kumatekenin, licoricons, glabrol), calcone, cumarine (umbeliferona, herniarin), triterpenoide, fitosteroli (Luper 1999), Extractul etanolic de G, Glabra L. confine flavonoide hidrofobice in cantitate mare si glicirizin& doar in urme. Studiile efectuate pe o varietate de lemn dulce, Glycyrrhiza uralensis, au revelat c& fractiunea neapoasé, care contine prenilflavonoide (glicicumarin’, glicirin’, dehidrogliasperin C si dehidrogliasperin D), manifesta activitate de legare de receptorii gamma care activeaza proliferarea peroxizomilor (PPAR-y) cu efecte terapeutice de prevenire a sindromului metabolic (Nakagawa 2004), Farmacocineticd Dup’ administrare oral la om, acidul glicirizic, componentul principal al lemnului dulce, este hidrolizat la acid gliciretic sub actiunea enzimelor (in special 8-glucuronidaz’) produse de flora bacteriang intestinal. Din intestin, acidul gliciretic se absoarbe rapid si este transportat in ficat, unde este metabolizat prin glucurono si sulfoconjugare. Glucuronidele si sulfoconjugatii sunt excretati prin bila in intestin, unde pot fi hidrolizati la acid gliciretic, Apare un circuit enterohepatic care prelungeste semnificativ clearance-ul plasmatic al acidului gliciretic, Dupa administrarea orala a 100 mg glicirizins la voluntari s8n3tosi, in plasma s-a gasit numai acid gliciretic (<200 ng/mL) (Monografie 2005, Luper 1999, Isbrucker 2006).Absorbtie mai bund si concentratii plasmatice mai mari sau concentratii mai mari ale metabolitilor in bil s-au inregistrat dupa administrarea glicirizinei singure decat dup3 administrarea extractului de lemn dulce. Este posibild existenta unei interactiuni intre glicirizina si constituentii extractului de lemn dulce in timpulabsorbtiei intestinale (Luper 1999, Hou 2005). Intr-un studiu de farmacocinetics pe subiecti umani sinatosi de sex masculin dup’ administrarea de doze unice, glabridina a atins picul plasmatic dupa 4 ore si a avut un timp de Injumatatire de ~10 ore. Atat C,,,,, Cat gi aria de sub curbd (AUC,,,,,) au crescut odatd cu doza. In studi dupa administrare de doze multiple realizate pe subiecti umani voluntari de ambele sexe timp de 1-4 s&ptiméni s-a determinat faptul c& glabridina atinge nivelul fazei stationare in plasma in doua s&ptmani dup’ administrarea unei doze zilnice unice de 300-1200 mg de ulei flavonoidic de lemn dulce (LFO)/zi (Aoki 2007). Mecanism de actiune Actiune antimicrobian’ Glicirizina si acidulglicirizic inhib cresterea a numeroase ARN-virusuri si ADN-virusuri, inclusiva virusurilor hepatice A si C, a herpes zoster, HIV, Herpes simplex si CVM (Monografie 2005, Luper 1999, Fiore 2008). Un posibil mecanism ar fi inhibarea legarii particulei virale de membrana celular’, a mecanismelor de replicare sau a mecanismelor de transductie a semnalelor celulare. Studiile in vitro si cele umane sugereazd c efectele antivirale ale lemnului dulce sunt complexe $i promoveazs raspunsul imun (Monografie 2005). Glicirizina are propriet&ti imunostimulatoare gi stimuleaz3 productia de interferon endogen de c3tre celulele T, mecanism antimicrobian indirect (Isbrucker 2006). Lichocalcona A, 0 flavonoid’ din lemnul dulce, are de asemenea activitate antimicrobiana (Park 2008). Flavonoidele din lemnul dulce au activitate anti-Helicobacter pylori(Monografie 2005, Fukai 2002). Extractul apos de G. glabra(1 mg/mL) s-a dovedit cd inhib semnificativ adeziunea H. pyloripe tesutul stomacal uman, iar polizaharidele din glabra manifesta efecte puternice antiadezive contra Porphyromonas gingivalis Wittschier 2009) Actiune mineralcorticoida Glicirizina si metabolitii séi inhib’ metabolismul aldosteronului, inducand pseudoaldosteronism. Acidul gliciretic poseda activitate mineralcorticoida si glucocorticoids. Inhiba A4-5B-steroid reductaza, enzima care inactiveaza atat glucocorticoizii ct $i mineralcorticoizii prin reducerea nucleului steroid A (Isbrucker 2006). Acidul gliciretic innhib& 11-B-hidroxisteroid- dehidrogenaza (implicata in metabolismul corticosterioizilor), fiind de 200-1000 de ori mai activ decat acidul glicirizic (Monografie 2005, Armanini 2004). Prin inhibarea enzimei este blocat8 transformarea cortizoluluiin cortizon. In plus, acidul gliciretic prezinta similaritate structural cu hormonii secretati de suprarenalele corticale si se poate lega direct de receptorii mineralocorticoizi ca agonist cind concentratiile sale plasmatice sunt suficient de mari pentru a completa actiunea aldosteronului si cortizolului pe acesti receptori (Armanini 2004). Totusi, afinitatea de legare a glicirizinei si acidului gliciretic de receptorii corticoizi este de 3.000-10.000 de ori mai slab’ decét 2 hormonilor adrenocorticoizi endogeni (Isbrucker 2006). Efecte hipermineralcorticoide nu apar la pacientii sau animalele care prezint’ insuficient’ suprarenaliand severs (Isbrucker 2006). Actiune antiulceroasa si antiinflamatoare Lemnul dulce prezint8 activitate anti-inflamatoare steroidomimetic3, similar’ actiunii hidrocortizonului. Inhibs activitatea fosfolipazei A2, enzima critic3 in numeroase procese inflamatorii Cercetarile in vitro arat& c3 acidul glicirizic inhib’ activitatea ciclooxigenazei (COX-2) si formarea prostaglandinelor (in special PGE2), dar si agregarea plachetar§, indirect, toti fiind factori care intervinin procesele inflamatorii (Monografie 2005, Herold 2003).Lemnul dulce deglicirinizat (LDG) determin’ vindecarea leziunilor mucosei gastrice prin stimularea sintezei de glicoproteine si accelerarea secretiei de mucina (component al mucoasei gastrice ce protejeaz3 impotriva actiunii corozive a pH-ului acid), determinand o crestere a duratei de viat’ a celulelor epiteliale, si prin efect spasmolitic (Fiore 2005). La efectul terapeutic observat contribuie i efectele antiinflamatoare, antioxidante si antibacteriene contra Helicobacter pylori (Monografie 2005, Mukherjee 2010). Actiune antioxidant’ si hepatoprotectoare Unii constituenti ai lemnului dulce posed’ propriet3ti antioxidante si hepatoprotectoare. Glicirizina si glabridina inhib& generarea speciilor reactive de oxigen (SRO). Studii in vitro au aratat ci izoflavonele hispaglabridina A si hispaglabridina B inhib’ peroxidarea lipidelor mitocondriale induse de Fe’ in hepatocitele de sobolan (Monografie 2005). Flavonoidele si glicirizina protejeaz’ hepatocitele expuse la tetraclorur’ de carbon si/sau galactozamina (Luper 1999, Lee 2007). Lemnul dulce scade peroxidarea lipidelor in modelele animale la nivel hepatic in conditii de ischemie/reperfuzie. Activitatea hepatoprotectoare s-a observat la pacientii cu afectiuni hepatice i prin diminuarea nivelelor serice ale aminotransferazelor gi imbunététirea patologiei tisulare (Monografie 2005, Isbrucker 2006). Actiune anticancerigen’ Glicirizina gi alte componente ale lemnului dulce poseda activitate anticancerigeni, inhiband proliferarea celularé anormala, formarea gi cresterea tumorala in cancere de sn, ficat si piele (Monografie 2005).1n testul Ames, glicirizina si acidul gliciretic au inhibat bioactivarea unor xenobiotice mutagene (ex. 2-acetil-aminofluoren, benzo(A)piren) in prezenta enzimelor hepatice microzomiale din fractiunea $9, iar extractul de lemn dulce a fost foarte eficient fati de efectele mutagene ale etil- metansulfonatului (Isbrucker 2006). Studii in vivo au demonstrat eficacitatea glicirizinei de reducere a carcinoamelor hepatocelulare induse la soarece cu dietilnitrozamina, Liquiritina, izoflavona din lemnul dulce, scade mai multi biomarkeri ai dezvoltrii tumorale in colon la gobolani masculi F344 dupa inducerea cancerului de colon cu azoximetan. Izoliquiritina inhib3 angiogeneza in mod dependent de doza (IC50 = 1,46 mg/kg) la goarece, fiind de 50 de ori mai eficienta decat extractul de lemn dulce i glicirizina, Studiile in vitro efectuate pe celule endoteliale vasculare au demonstrat efectul inhibitor al izoliquiritinei asupra formari structurii tubulare in mod dependent de concentratie (Isbrucker 2006). Lichocalcona A, 0 alta flavonoid’ izolata din ridacina de lemn dulce, inhib proliferarea celulelor canceroase prin oprirea ciclului celular (Park 2008). Actiune detoxifiant& Studii recente au demonstrat eficacitatea lemnului dulce de a grabi detoxifierea unor medicamente si toxine prin cresterea glucuronidarii hepatice (ex. paracetamol) gi activarea citocromului P450 cu favorizarea reactiilor din faza | de detoxifiere (ex. testosteron, p-nitrofenol, etoxiresorufin, etc.) (Luper 1999). Actiune asupra metabolismului androgenilor Blocheaza activitatea 3-f-hidroxisteroid-dehidrogenazei, 17-hidroxisteroid-dehidrogenazei si 17-20-liazei si stimuleazi activitatea aromatazei. Acidul glicirizic reduce testosteronul seric $i induce ovulatie regulat’. In vitro afecteazé conversia androstenedione’ a testosteron si stimuleaza activitatea aromatazei, promovand producerea de estrona si estradiol. La barbati s-a constatat o scddere a testosteronului total seric dup’ o siptimana de tratament cu cantitati mari de lemn dulce. La femei, efectul lemnului dulce asupra nivelelor de testosteron sunt mai evidente si acesta poate fi utilizat in terapie la femeile care prezint8 hiperandrogenism gi cicluri anovulatorii frecvente, cu monitorizarea presiunii sanguine sia kaliemiei pentru evitarea efectelor secundare (Armanini 2004).Actiune metabolic’ Experimental s-a dovedit cd atat extractul alcoolic de G. glabra, cat i uleiul de flavonoide obtinut din lemn dulce (LFO) au actiune agonist’ pe receptorii PPAR-y si stimuleazi diferentierea adipocitelor similar agonistilor PPAR-y, desi potenta ambelor preparate din lemn dulce este mai slab3 decat a rosiglitazonei. Intr-un model animal de obezitate diabeticd, pe soareci femele KK-A’, flavonoidele hidrofobe din lemn dulce au determinat diminuarea grasimilor abdominale si efecte hipoglicemiante prin actiune pe PPAR-), demonstrand potential terapeutic pentru prevenirea sindromului metabolic asociat unor factori de risc pentru bolile cardiovasculare gi metabolice (obezitate abdominals, dislipidemie, intolerantd la glucoz3, rezistenta insulinei si hipertensiune) (Nakagawa 2004) Kamisoyama si colab. confirma experimental efectul anti-obezitate al LFO intr-un model animal la gobolani, efect indus prin controlarea enzimelor limitante de viteza implicate in sinteza acizilor gragi si ‘in cBile oxidative din ficat (Kamisoyama 2008), Extractul etanolic de lemn dulce, ca si glabridina, confer’ protectie fats de oxidarea LDL la soarecii cu deficient de apolipoprotein’ E aterosclerotic’ si manifest’ efecte antiaterosclerotice la pacientii cu hipercolesterolemie. Activarea PPAR~y este un factor cheie in tratamentul diabetului de tip 2, arezistentei insulinei si aterosclerozei (Nakagawa 2004). Si tratamentul oral cu acid glicirizic a contracarat dezvoltarea obezititii viscerale la gobolani sia jmbunatatit dislipidemia prin inducerea selectiv’ a expresiei lipoprotein-lipazei tisulare si imbunatatirea parametrilor lipidici serici, Totodaté a intarziat dezvoltarea rezistentei insulinei asociaté steatozeitisulare (Lim 2009, Eu 2010), Actiune asupra metabolismuluicalciului Lemnul dulce creste nivelul seric al paratiroidhormonului si nivelul urinar al calciului la femeile s&n&toase dup’ dou’ luni de tratament. Efectul este datorat mai multor componente din lemnul dulce care manifest actiune aldosteronomimetic3, estrogenomimetic’ si activitate antiandrogenica (Mattarello 2006). Indicatii clinice Boli digestive La nivelul tubului digestiv, lemnul dulce este folosit in tratamentul ulcerului gastric $i duodenal, caadjuvant in tratamentul durerilor spastice asociate gastritelor cronice si ca laxativ (Fiore 2005), Lemnul dulce este utilizat ca emolient de peste 2.000 de ani, deoarece grabeste vindecarea ulcerelor actionand la nivelul mucoasei gastrice. Dar abia in 1946, si apoi in 1958, Revers a fost primul cercetdtor care a evidentiat beneficiul terapeutic al extractului de lemn dulce in vindecarea ulcerului peptic (Tewari 1968). Carbenoxolona este un derivat de sinteza, succinatul acid al acidului 18B-gliciretic (/sbrucker 2006), si constituie un medicament aprobat pentru tratamentul inflamatiilor si ulceratiilor de la nivel digestiv, dar prezint’ efecte secundare asemanatoare acidului glicirizic natural. Glicirizina si carbenoxolona sodica grabesc vindecarea ulcerului gastric, stimuland productia de mucus, prelungind ciclul de viata al celulelor epiteliale gastrice si minimizdnd difuzia ionilor de hidrogen sub influenta unor factori adversi ca prezenta bilei (Jones 1973). Protejeaz mucoasa gastricd fata de afectarea indusa de aspirin’ si alte antiinflamatoare nesteroidiene ulcerogene (Isbrucker 2006). Intr-un studiu controlat, dublu orb, 70 de pacienti au primit zilnic 300 mg carbenoxolona sodicd sau placebo timp de 7 zile, iar apoi 150 mg timp de 3-5 siptiméni. in grupul tratat cu glicirizind, 70% din ulcere s-au vindecat in 3-5 s&ptimani de la inceperea tratamentului, fata de numai 36% in grupul placebo (Monografie 2005). Dar efectele adverse ale lemnului dulce, determinate in principal de acidul glicirizinic, limiteaz’ potentialul sdu terapeutic, neputénd fi utilizat ca atare pe termen lungin tratamentul ulcerului peptic.Cele mai frecvente efecte secundare observate, asociate extractului crud de lemn dulce sau glicirizinei, sunt edemul, afectarea cardiac3 congestivi si durerile de cap. Acestea sunt provocate de retentia apei si a sodiului in organism, in paralel cu intensificarea excretiei de potasiu si corespund »pseudoaldosteronismului” indus de glicirizin si metabolitii sai. Revers a descoperit in 1952 c& indepartarea acidului glicirizic din extractul de lemn dulce gi utilizarea lemnul dulce deglicirinizat (DGL) permite evitarea efectelor adverse corespunzatoare ,pseudoaldosteronismului", in special a hipertensiunii (Tewari 1968, Monografie 2005), si obtinerea unor efecte terapeutice similare cu cele ale lemnului dulce integral (Jones 1973}. intr-un studiu clinic dublu-orb, Tewari si colab au urmérit eficacitatea DGL la 54 de pacienti cu ulcer duodenal. S-a observat imbuniatatire simptomaticd gi in cSteva cazuri vindecarea a fost demonstrat’ radiologic. Examenul radiologic a revelat c3 DGLa avutun efect spasmolitic la toti pacientii cu ulcer duodenal, iar efectele secundare observate au fost minime. Marele avantaj al tratamentului consté in faptul cd tratamentul se poate face ambulator, fara intreruperea activitatilor cotidiene (Tewari 1968). intr-un studiu clinic dublu-orb, 100 de pacienti au primit incrucigat Caved S (DGL plus un antiacid), 760 mg detrei ori pe zi, sau cimetidin’, 200 mg de trei ori pe zi si 400 mg la culcare timp de 12 s&ptiméni. Examenul endoscopic a revelat un grad de vindecare comparabil intre cele dou’ grupuri atat la 6 sapt&mani (63%), cat si dup& 12 saptamani (91%). Ambele terapii au redus scorul de durere comparabil pe timpul zilei, dar cimetidina a fost mai eficientd in primele dou’ sptimani in reducerea durerii pe timp de noapte. Urmrirea clinica a celor doud terapii timp de 2 ani in prevenirea ulcerului gastric recurent a revelat un grad de recidivare de 29% (9/31) in grupul tratat cu Caved S faté de 25% (8/32) in grupultratat cu cimetidina (Monografie 2005), Exist gi alte studii clinice care au demonstrat eficacitatea clinicd a DGL in ulcerul gastric (Monografie 2005, Isbrucker 2006), dar si studii in care nu s-au observat avantaje ale utilizarii DGL dupa 0 s&ptimana de tratament (Whiting 1971) sau dup’ o lun’, comparativ cu placebo (Feldman 1971, Engqvist 1973). Un studiu clinic controlat a demonstrat 0 reducere semnificativ’ statistic a dimensiunilor ulcerului la pacientitratati cu 760 mg DGL pe o duraté de 4 sipt3mani (Monografie 2005). Infectia cu Helicobacter pylori este intalnit§ la indivizii cu ulcer peptic si reprezint un factor cunoscutal riscului de cancer gastric. In vitro, flavonoidele din lemnul dulce au prezentat activitate anti- H. pylori fat de susele rezistente la claritromicin’ si amoxicilind. Prin urmare, preparatele cu DGL sunt benefice terapeuticin infectiile cu H. pylori(Monografie 2005). Alte studii au demonstrat beneficiile DGL in vindecarea ulcerului duodenal. intr-un studiu clinic, 40 de pacienti au primit 3,0 sau 4,5 g DGL zilnic timp de 8 sdptméni. Toti pacientii au prezentat imbunatatiri dup’ 5-7 zile de tratament. Eficacitatea a fost mai bund la pacientii care au primit doza mai mare. Un alt studiu, efectuat pe 874 de pacienti cu ulcer duodenal cronic, a urmérit eficacitatea tratamentului cu DGL, cimetidind sau antiacide. 91% dintre cazuri au fost vindecate, indiferent de tratament, diferentele dintre grupuri nefiind semnificative statistic. Dar in grupul pacientilor tratati cu DGLau fost inregistrate mai putine recidive (Monografie 2005). Efecte hepatoprotectoare ‘In Japonia, de peste 60 de ani se utilizeaz’ cu eficienti terapeutic3 un preparat pe baz de glicirizina (Stronger Neo-Minophagen C - SNMC) in tratamentul hepatitei cronice. Aceasta stimuleaza productia de interferon endogen, are actiune antioxidants si efecte detoxifiante (Luper 1999). Doud studii clinice au relevat diminuarea semnificativa a enzimelor hepatice (ALT, AST, GGT) si ameliorarea histologicd a leziunilor hepatice inflamatoare si necrotice. In studii recente, SNMC s-a dovedit eficientin suprimarea inflamatiei hepatice, imbunatatirea hepatitei cronice sia cirozei hepatice. Prezint& mult mai putine efecte secundare comparativ cu interferonulEfecte metabolice Lemnul dulce si constituentii sai au efecte hipolipemiante, reduc masa lipidicd a organismului prin activarea PPAR-y si stimuleaz diferentierea adipocitelor. In plus au proprietati antioxidante. Prezint& potential terapeutic in prevenirea sindromului metabolic sin tratamentul diabetului de tip 2 si alaterosclerozei (Nakagawa 2004). Efecte endocrine Lemnul dulce intervine in metabolismul androgenilor determinand diminuarea nivelelor de testosteron, fiind benefic in tratarea hirsutismului la femei si a sindromului ovarelor polichistice (Armanini 2004). Alte efecte La nivelul aparatului respirator, faciliteaz’ fluidificarea si eliminarea mucusului in catarul brongic. Lemnul dulce intr3 in compozitia mai multor preparate antibrongitice si antitusive. Constituentii lemnului dulce s-au dovedit a fi benefici in tratamentul eczemelor, dermatitelor atopice, melasmei, peritonitelor eoinofilice, hipotensiunii posturale, gastritelor erozive. Sunt agenti anti- malarici si anti-Leishmanial. Recent, in studi pe animale s-a dovedit c& extractul apos de G. glabra ‘imbunatateste memoria la goarecii cu amnezie indusd de substante chimice, determindnd reversia acesteia (Monografie 2005, Fiore 2005). Posologie Datoritd variabilitatii individuale este dificil de stabilit o dozi adecvata pentru toti pacienti Totugi s-a estimat c3 0 dozd oral de 1-10 mg glicirizin8, care ar corespunde la 1-5 g lemn dulce (cu un continut de 2% glicirizin8), ar fi sigur pentru adulti. Preparatele cu DGL folosite pentru ulcer peptic s- au administrat in doze zilnice cuprinse intre 760-2280 mg (Monografie 2005). Doza recomandata pentru suplimentul Acidostop este de 1-2 comprimate masticabile cu 15 min inainte de masa sau la nevoie, fr a se dep3si S comprimate/zi(200-1000mg DGL) Extractul administrat sub forma de comprimate masticabile s-a dovedit mai eficient decat cel administrat sub forma de capsule, o posibila explicatie fiind actiunea de activare a principiilor active de cStre secretia salivars. Sigurantaterapeutic’ Glicirizina, respectiv acidul glicirizic, este componentul lemnului dulce care are potential toxic, fiind principalul responsabil al efectelor adverse si/sau toxice induse dup’ administrare indelungata sau in cantitati mari FDA (Food and Drog Administration) din SUA, Consiliul Europei si Comitetul Reunit al Expertilor FAO/OMS pentru Aditivii Alimentari (ECFA) au aprobat utilizarea extractului de lemn dulce i a glicirizinei in alimente. Glicirizina a fost inclusd pe lista substantelor recunoscute ca fiind sigure (GRAS — Generally Regognized as Safe), dar cu stabilirea unor limite de consum. Ingestia zilnic3 estimati de extract de lemn dulce gi glicirizina in SUA se situeaz& intre 1,6-215 mg glicirizina / zi (0,027-3,6 mg/kg/zi), cu omedie probabil’ <2 mg/zi Glicirizina are doze medii letale (DL,,) cuprinse intre 1.220 $i 12.700 mg/kg corp jn testele efectuate pe soarece dup’ administrare oral8, in functie de tipul s8rii administrate. La gobolan, DL, pentru extract de lemn dulce (continand 53% glicirizina) este de ~18,0 g/kg la masculi, respectiv~14,2 g/kglafemele (Isbrucker 2006). Pe baza studiilor de toxicitate dup’ doze repetate efectuate pe gobolani si soareci, valoarea NOEL (nivelul la care nu se observ nici un efect) pentru glicirizina purificata variaza intre 15-229 mg/kg/ziPornind de la aceste date experimentale si aplicand in calcul un factor de securitate de 10 pentru diferentele dintre specii (interspecii) si un factor de securitate de 10 pentru diferentele din cadrul aceleiasi speci (intraspecie), doza zilnic3 admisibila (acceptable daily intake — ADI) calculatd pentru glicirizina este de 0,015-0,229 mg/kg/zi. Acest interval este corespunzator valorii ADI de 0,2 mg/kg/zi propuss de van Gelderen si colab. in 2000, care in urma unui studiu clinic de 8 s’pt3mani au stabilit 0 valoare NOEL pentru glicirizina purificata la om de 2 mg/kg/zi (Isbrucker 2006). in 1993, Consiliul Nordic Interministerial (forum interguvernamental de cooperare intre statele nordice) a emis recomandarea: “Este nevoie de un consum regulat zilnic de peste 100mg acid glicirizic pentru a determina aparitia unor efecte adverse la cei mai sensibili indivizi. Un consum regulat de 100mg/zi de acid glicirizic a fost stabilit ca find LOAEL (cel mai mic nivel la care se observa efecte adverse) pentru adult.” Conform “Opinion of the Scientific Committee on Food on glycyrrhizinic acid and its ammonium salt" (opinie exprimati in 4 aprilie 2003), recomandarea dea limita consumulregulat, de acid glicirizic ls 100mg/zi ofer’ o protectie suficienta pentru majoritatea populatiei. Nu s-a putut determina ADI pentru acidul glicirizic, dar aplicand un factor de incertitudine de 10 fata de nivelul LOAEL, recomandarea este ca doza zilnicd admisibild si nu depdgeascd 10mg acid glicirizic (SCF 2003). in ce priveste uleiul flavonoidic de lemn dulce (LFO), studiile clinice efectuate au demonstrat ci LFO prezint8 sigurant& terapeutic’ in doze de pan’ la 1200 mg/zi (Aoki 2007). LFO nu a prezentat activitate mutagen’ prin testul Ames cu sau fari activare metabolicd. Ins3 a indus aberatii cromozomiale in testele efectuate pe celule pulmonare de hamster chinezesc (CHL/IU) in prezenta fractiunii $9 de ficat de sobolan la doze mai mari de 0,6 mg/mL, pe termen scurt. Testul micronucleilor a fost negativ pentru doza de 5.000 mg/kg/zi (Nakagawa 2008). Un comprimat de Acidostop contine 200mg extract de lemn dulce deglicirinizat (Extract de Glycyrrhiza glabra cu maxim 1% acid glicirizic). Doza recomandat& pentru consumul zilnic de maxim 5 comprimate/zi se incadreazé in doza zilnicd admisibild de 10mg acid glicirizic/zi Efecte secundare si toxicitate Nu au fost observate efecte adverse la persoanele care au consumat extract de lemn dulce cu un aport de acid glicirizic mai mic decat 100mg/zi. Doze mari de extract de lemn dulce (>50g/zi) consumate pe perioade lungi de timp (>6 s3pt3méni) duc la pseudoaldosteronism caracterizat prin carenta de potasiu, retentie de sodiu, edeme, hipertensiune si crestere in greutate Unul dintre cele mai frecvente efecte adverse ale lemnului dulce este cresterea presiunii sanguine prin actiune asupra sistemului renind-angiotensina-aldosteron. Saponinele din lemnul dulce sunt capabile sd potenteze actiunea aldosteronului in timpul legarii lui de receptorii mineralcorticoiziin rinichi. Fenomenul a fost denumit ,pseudoaldosteronism" (Monografie 2005). De fapt, acidul gliciretic inhib’ 11-f-dehidrogenaza, care catalizeazd conversia cortizolului la cortizon, Datorit& afinit3tii mari a cortizolului pentru receptorii aldosteronului se produce un efect mineralocorticoid puternic, cu diminuarea activit&tii reninei, sc3derea nivelelor de aldosteron in plasma si urind si scSderea concentratiei de potasiu in plasma (van der Zwan 1993, Luper 1999, Armanini 2004). Lemnul dulce singur nu are efect mineralcorticoid semnificativ la animalele adrenalectomizate sau la oamenii care prezintd insuficient’ adrenocorticoida severd, ceea ce ilustreaz3 necesitatea prezentei cortizolului endogen pentru manifestarea efectului farmacologic (Luper 1999). Pe lang’ hipertensiune, pacientii prezint3 hipokaliemie (pierdere de potasiu) siretentie de sodiu, cu aparitia edemelor. Toate simptomele dispar de obicei la intreruperea tratamentului (Monografie 2005). Unele studii clinice nu au raportat efecte adverse. Debutul gi severitatea efectelor depind de doz si durata administrarii lemnului dulce, ca gi de susceptibilitatea individual. Pacientii cu tranzit gastrointestinal intarziat pot fi mai susceptibili la aceste efecte adverse datorit3 circuitului enterohepatic al aciduluigliciretic.Cantitatea de lemn dulce ingerata zilnic de pacientii care au prezentat sindrom mineralcorticoid excesiv variazd intr-un domeniu destul de larg, de la mai putin de 1,5 g zilnic pan’ la peste 250 g zilnic (Monografie 2005, van der Zwan 1993). In pseudoaldosteronismul cauzat de consumulexcesiv cronic de produse care contin acid glicirinic s-au descris, pe lang’ edeme, hipertensiune si hipokaliemie, simptome ca dureri de cap, slbiciune muscularé si, ocazional, decompensare cardiac’. In cateva cazuri s-a observat tetrapareza cu hipotonie si pierderea reflexelor, rigiditate decerebraté urmat de coma Cresterea bruscd a presiunii sanguine poate cauza edem cerebral cu great’, dureri de cap, pierderea starii de constient, convulsii epileptice si edem papilar cu diminuarea vederii; sau hemiparezi si afazie, siuneori sialte simptome neurologice (van der Zwan 1993). Interactiuni Exist8 risc de aritmii cardiace, in special la indivizii cu insuficient& cardiac’ ischemic’, cand lemnul dulce este folosit in asociere cu digoxin. Contraceptivele orale pe baz de estrogeni pot intensifica efectele secundare mineralcorticoide ale lemnului dulce la persoanele susceptibile. La pacientii care folosesc simultan lemn dulce si diuretice poate aparea hopokaliemie, asociat’ de obicei cuacidozd metabolic, si hipertensiune (Monografie 2005). Contraindicatii si precau Desi o dozé de maxim 10mg acid glicirizic/zi este improbabil s8 producé efecte secundare, produsul Acidostop este contraindicat persoanelor cu afectiuni hepatobiliare, ciroz8, insuficient renala cronicd sau care fac tratament cu glicozide cardiotonice (Luper 1999). Suplimentul alimentar Acidostop nu trebuie administrat pe perioade lungi de timp concomitent cu antiinflamatoare nesteroidiene, medicatie antihipertensiva, diuretice. Sunt necesare precautii cand se administreazd la persoanele cu hipertensiune. Cao masuré de precautie, extractul de lemn dulce nu este recomandat copiilor si femeilor in perioada de sarcin’ si al8ptare. Suplimentul alimentar Acidostop este contraindicat in timpul sarcinii gi alaptarii CARBONATII DE CALCIU $1 MAGNEZIU Carbonatii de calciu si magneziu au un efect rapid de neutralizare a excesului de acid care determina simptomele neplacute caracteristice hiperaciditatii gastrice (Antacids 1979, Fausett 2000, HSDB_CaCO3, HSDB_MgCO3). Carbonatul de calciu produce o scdere marcat a activitatii pepsinei (Morris 1979). In plus, calciul contribuie la functionarea normala a enzimelor digestive. Aportul suplimentar de calciu are si efecte pozitive asupra digestiei; unele enzime (de exemplu lipaza) igi manifest potentialul catalitic dupa ce intré in combinatie cu un ion de calciu. Calciul este indispensabil pentru sdnatatea oaselor si dintilor, functia musculara si neurotransmisie, coagularea sanguin, metabolismul energetic, mentinerea presiunii sanguine normale. Pentru evitarea unor eventuale efecte nedorite cauzate de hipercalcemie, SCF a stabilit un nivel al aportului de calciu prin ingerare de 2500 mg CaCO, / zi (ESFA 2009).BIBLIOGRAFIE Lupers.Areviewafpiantsuseginthetreatment over disease perttwo Altern MecRew19994(31172-288 Fore clennct¥Ragazei€ ZanchinG hrmenin'D Anstor afte therepeutcuseciquorcei urope IEtwraphsrmacol 2005:913)517 524 5. leprucer tk Burdock ik Risk anc safety aressmenton the consumption of Leorce rot (lyre sextet ane ponders 2 feodingreent withemphess onthe raaceiogyanctovicelogyo veya Regu, Towel Pharmacol 2006 46(3)267 292 “4 Giyeyrniza lara Monograph. Alter Med Rev 2005;10(3}230-237 5. GaoX Wang Wei SL eview of prarmacoiogical eecso¥Cyeythizaraciand its bioacve compounds. Zhongguo hong Ya 737i 2009:54(21}2695-2700_PMID: 20209894 [PubMed incexed or MEDLINE) 6 Nakagawa Kismida ral N Nishiyama 7, Mee Licorice Flavonoids Supaess Abdominal Ft Accuulation an Increase In loed Clucose Level in Obese DiabetickKy Mice Sl Prarm Bull 200627(33)31775-2778, 7. oF, Nakagawa KKtane,hematss% Nakamura Yokota Tominaga vaN Mae Chica Safty of Licorice Flavonad Ol{LFO}and Pharmacokinetics of labidnin Healt suman lam Cal Nut 2007 265} 209 218 1B Hou YC, Hsu SL, Ching H, Lin VF, Tel 5% Wen KC, Chao PD. Profound diference of metalic pharmacokinetics beween pute geen and glyeyhizs in core decoction Lite 2008:76110) 2367-1276 9. Flore Eisen M Kruse R Rogar, Plat D, Armani D, ilenberg 1. Antal elects of Glyeyrrhza species Phytother Rs, 2008 22(2)34-145, PMID, 17886224 [Pobites-ndesedtor MEDLINE) 10 Parkin) Leeks Lee Kwak Cra7H, ark HY Ant prleratve fect oflicochalcone Kon asclaSmooth Muscle Cels Bol Pharm Bul 2008:51(1}1996-2000. 12, Full T Maruma & Kaito K Kanda Trac, NomoraT ns Helcobacer plot favonoics fom orice etrac fe Sc 2002,73(22) 449-1468, PMID 12327265 [Pubites=ndenector WEDUNE) 12, Witcher NFaller Hensel & Aqueous extracts and polysaccharides trom iguoice ons (lyythia glabra L inhibit adneson of Helicobacter pyr to human gastric rmacoss JEsiopharmaco. 2008 225(2)218-225 15, Armaninid Mattarlo More BonannGScaoniC SartratoP, Palermo” Licorice reduces serum testosterone in healthy women Steroids 200469(31-121763-766. 14 Hered Cremer CalugaruA, Tama VlonescuF Manca 5 SregiG Hysealcohoicpant extracts wh art nlammatory activity Roum eh icoeilinmunol 20056212 2}:117-29 PMID: 15493572 [PubMed -ingexedor MEDLINE] 15, MuberjeeM,ahastarenN Sinah 8 Shivaprased HN, Allan 2, Sheba, Agarwal A Antler and anixidan activity of GutGard Incl Exp Bol 201048(3}269-274 Mb: 22046980 PubMed incexed or MEDLINE] 16, Lee CA, PakSWKim¥S Kang, KIA Lee SH, LeeSMtProtecve Mechansmat lycyhizinonAeste Liver lnjuy induced by Carbon Terachlorie nice il Pharm Bul 2007 30(10}4898-2904, 17, Kamsoyama H Honda K Tominaga, Yokota S, Hasegawa S. Protective Mechani of Gyoyrhizin on Acute Lier Injuy Induce by Carbon Tetracherde in Mice Bosc) Biotechnol siocbem, 2008 7232) 5225-3251, 18. Lim WY, Chia Lang SY, Ten SE. Kad KA Fusln SX Uipoproteln lipase ‘ipression ser ips and tse lips depesiton Is oaly-adminsteres ley acdveated ats. Lipids Heats Dis 200085. 19, BUCH LiWW.Ton SH in Acct KacrK Gyeyrmizc acicimprovedipopretein lipase exsression.nsulinsensity serumlpidanclipid deposition nhigh‘at it induced beseratLipes Heath Dis 2010982 20, MatarelioM Senecin Fore camara, Srtorto®, ulsetoG Amani Effect coke on THlevels in eathy women Steroids, 2006°7115}403-408, 22. Tewar SN, rembalowice FC. Some exceience wth dea\yyrmienatec bquorce in in trevtment of gas and Guocenl wcers th special reference to ts spasmalyie effect Gut 196891) 48-53 22. Jones ?h Carbanovolone sodium anc deplycyhzinatedcuorceingastic ue Br Med) 1975:3(58721:05 25. Wining®, Tomson") Deglyeyhznizedtquorce in duodenal ulcer Br Med} 1977:45778)48. 24. Fednantl Gat Atra.e degyeyrnainatecliguoiceinthelreatmen’of duodenal uicer Cut 197132 449-454 25, Engauisnd VonFeittant, ce ReschacH Double bindtral of eaghyeyrmiinateebquorcegaetrcuter Gt 2973KTIL-7AS, 26, SCI=2003 curopean Commision ealtn Consumer roteetson Drea General Opniona he cient Commie on Faacon gycytisn ai andisommeniom Saltopinion expressed onc Apr2008}. Np. lec europaea! lschsctiots88.en pet 27, Notagawa& Fiala Kitano M.Boakira M amigo NogueT,Hosbe K Cenotoncy sucies on Vcore flavonoid ot {0} Food and Chemical Toxicology 46 (2008) 25257582, 28, Vancer wan Hypertension encepalopathy after iquarce ingestion Cinial Neurology and Neurosurgery 1995:9535-37. 29, Arcis British Medica Jourel 19793an 5:35:36. 530. Fausetth GayserI, Dash hk Evaluation Of Qui DistepratingCalcum Carbonate Teblets RAPS PharmSctTech 2000.1) arcle20 {35 HSDB-Hasorcous Substances Data Bork, Clem carbonstehp/tometrim in gov leg bins searniabs nec @xerm- nt @ret-472-54-2 52. HS08-Hazarcous Substances Dla Bork Moghesiom crbanat itp Jet rm in govicli/sssear1? empI“RRIVI 535. Mores, thodes) Progress report Artacidsand pepsi ulerareappraisal ut 1979,20, 558545. [54 £54 2009 FA Pant on Dietetic Process, retion ane leries NDA) Slentic Opinion onthe substantiation of health claims related to achom and maintenance of bones and teetn((D 224, 750,251,354 5099] muscle funcron ane neuatansmisio (0 226,227,250, 735), bloodcooglation [ID 230,258) enepyy'etdngimetabasm {0 254) funeton of cigesve enzymes (ID 558] anomaintenance of oral Sood pressure (I) 225, 85,1419} pursuartto Article 131} of Regulation (EC) No 1924/2006, EFSAoung(2009,719)3220.