Portamprentele sau lingurile de amprenta sunt suporturi rigide m care se aplica

materialele de amprenta; doar cu ajutorul lor, materialele se pot insera pe campul protetic al
edentatilor.
Portamprentele sunt confectionate din diferite materiale, fiind utilizate in aproape toate
procedeele de amprentare, de la cele mai simple la cele mai complexe. .
Indiferent de scopul utilizarii lor, ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii (10):
- sa cuprinda tot campul protetic; daca este prea scurta distal sau apical ele pot fi prelungite cu
diferite materiale (de obicei mase termoplastice sau polimeri autopolimerizabili);
- sa fie rigide, adica stabile la deformare; lingurile din materiale fotopolimerizabile se pot utiliza
imediat, cele din materiale plastice autopolimerizabile, este bine sa se foloseasca doar dupa
24 de ore;
- sa asigure o grosime cat mai uniforma materialelor de amprenta; se apreciaza ca spatiul
intre lingura si camp ar fi bine sa fie cuprins intre 3-5 mm in toate directiile, ca sa permita
revenirea elastica a materialului;
- sa retentioneze cat mai bine materialele de amprenta prin diferite sisteme mecanice;
trebuie amintita insa si posibilitatea utilizarii unor lacuri (pelicule) adezive care permit o mai
buna fixare (aderenta) a materialelor la portamprente;
- sa prezinte un maner, stopuri si puncte de reper necesare unei centrari corecte;
- sa nu limiteze miscarile functionale ale partilor moi. in protetica fixa se utilizeaza atat
portamprente standard (confectionate pe cale industriala, dm diferite materiale si la diferite
marimi), cat si portamprente individuale
(deobicei din materiale plastice care se
confectioneaza pe modele obtinute pe baza unor
amprente preliminare). Exista portamprente
pentru arcadele maxilare si pentm cele
mandibulare (. 15.3.), integre - portamprente
totale sau partial edentate - segmentare.
Forma portamprentelor determina grosimea
materialului de amprenta. Cu cat materialul este
in strat mai gros, cu atat el se va contracta mai

mult. De aceea este de dorit ca materialele sa fie aplicate in strat cat mai subtire, conditie pe
care o realizeaza doar portamprentele individuale. Prin reducerea grosimii stratului de material
de amprenta apare riscul deformarilor acestuia sub actiunea fortelor de tractiune si presiune care
apar la dezinserarea amprentei de pe camp. De aceea, portamprentele sunt prevazute cu retentii,
iar daca acestea nu exista, se folosesc o serie de adezivi sau benzi adezive.
Hupfauf si Tokmann au demonstrat ca retentia materialelor de amprenta creste cu cat perimetml
orificiilor este mai mare. Retentiile se pot prezenta si sub forma de orificii, nervuri, fante sau
santuri.
In timpul amprentarii, precum si al indepartarii portamprentei si amprentei de pe campul
protetic pot aparea deformari ale acesteia. Ele sunt
. 15.3. Portamprente standard totale: a) pentru arcadele
proportionale cu marimea portamprentei si depind de
maxilare si b) pentru arcadele mandibulare.
rezistenta si elasticitatea materialului din care acestea
sunt confectionate.
Marimea fortelor care actioneaza asupra portamprentei depinde de viscozitatea si de
posibilitatea de refluare a materialelor de amprenta utilizate.
Lingurile metalice universale se confectioneaza din otel inoxidabil, din alama cromata sau din
aluminiu placat cu rasini epoxidice.
Lingurile din mase plastice (rasini acrilice, materiale compozite, polistiren, rasini
policarbonate etc.) prezinta un modul de elasticitate scazut. Comparand modulele de elasticitate
ale diferitelor materiale din care se confectioneaza lingurile se obtin urmatoarele valori: otel
inox/alama/material plastic = 70/35/1.
Deformabilitatea crescuta a lingurilor din materiale plastice are drept urmare faptul
ca peretii acestora se destind m cursul exercitarii presiunilor din timpul amprentarii si
revin la dimensiunile initiale dupa dezinserarea amprentei, determinand adeseori
deformari ale amprentei.
0 importanta deosebita o are forta (presiunea) care se exercita asupra lingurii m timpul
inserarii pe campul protetic. in . 15.4.a este reprezentata presiunea necesara la utilizarea
siliconului Xantopren verde (Bayer). Marimea fortei se modifica m cazul utilizarii unei linguri
prea mari (. 15.4.b) sau a unui bont dentar mic (. 15.4.c). Important este si spatiul S' dintre bont
si lingura, spatiu necesar refluarii materialului de amprenta in exces, ca si spatiul S'' dintre
marginile lingurii si fundurile de sac vestibulare,
seu sau palat (. 15.4.d, e).
Forta de presiune exercitata pe amprenta
depinde si de calea parcursa de materialul
refluat; fanta scade cu cat dmmul parcurs este
mai rectiliniu. In protezarea fixa se utilizeaza

un numar mare de seturi de linguri standard, ele fiind elaborate pe trei marimi, atat pentru
maxilar, cat si pentru mandibula. Portamprentele standard din metal suporta temperaturi de
sterilizare pana la 200C. Exista seturi prevazute cu multe orificii (perforatii) cum sunt
portamprentele Unis' (otel inoxidabil 18/8) sau Premier', spre deosebire de altele cu numar
redus de orificii (Ehricke) care necesita utilizarea unor adezivi. In sfarsit sunt portamprentele fara
perforatii (RimLock), asa zisele linguri autoretentive prin
constructie (Caulk).
. 15.4. Dependenta tbrtei exercitate de
Un rol important il joaca si consistenta materialului
folosit. Astfel, forta exercitata in cursul amprentei difera de la calea de relluare a materialului de
amprenta.
un material la altul (. 15.5.).

, 15.5. Forta de presiune exercitata pe portamprenta depinde si de viscoziatea materialelor

de amprenta.

Portamprentele standard
Acest gen de portamprente se confectioneaza industrial in trei marimi pentru fiecare arcada. Asa
dupa cum am amintit anterior, ele se confectioneaza fie din metale, fie din mase plastice. Exista
insa si o categorie de linguri metalice care sunt placate cu lacuri de rasini epoxidice care se
coloreaza diferit pentru delimitarea marimilor. Culorile corespund normelor ISO (intocmai ca si
pentru instmmentaml de canal), putandu-se steriliza la temperaturi ce nu depasesc 160C.
Maxilar

Mandibula

0 - alb - Ref. 1-379

1 - galben - Ref. 1-380
2-rosu-Ref. 1-381
3 - albastru - Ref. 1-382
4-verde-Ref. 1-383

0-alb-Ref. 1-385
1 - galben - Ref. 1-386
2-rosu-Ref. 1-387
3 - albastru - Ref. 1-388
4-verde-Ref. 1-389

Portamprentele standard, m protetica fixa se pot utiliza pentru amprentele cu alginate

(de situatie, studiu) sau pentm amprente cu siliconi conventionali, la tehnicile m doi timpi (
cap. 15.8.1.2.6. si 15.8.1.2.7.). Eventuale nepotriviri ale portamprentelor standard la campul
protetic se pot corecta fie cu materiale termoplastice, fie cu materiale de consistenta chitoasa.
Portamprentele standard, din punct de vedere al utilizarii lor in practica, se impart in
doua categorii:
a) unele care pot fi utilizate de mai multe ori, asadar trebuiesc sterilizate;
b) altele de unica folosinta, care se livreaza in ambalaje de 50 sau 100 de piese, la
care se
adauga 1-2 manere metalice care se adapteaza la linguri.
Portamprentele sterilizate se
pastreaza in cutii metalice care se pot
inchide etans, cele de unica folosinta se scot
din ambalajul lor, iar dupa confectionarea
modelului, tehnicienii dentari le indeparteaza la
deseuri.
Portamprentele standard prezinta de
cele mai multe ori sisteme de retentie si pot fi
totale (. 15.6.) pentm amprentarea arcadelor
integre, sau partiale (pentm amprente
segmentare-.'15.7.).
Portamprente individuale Asa dupa cum le
spune numele, ele se fac pentru fiecare caz in
parte, fiind confectionate pe baza unei amprente si a unui model preliminar. Utilizarea lor
merita efortul confectionarii portamprentelor individuale, deoarece ele rezolva foarte
multe din imperfectiunile amprentelor standard. in . 15.8. se prezinta schematic o sectiune
printr-o amprenta m lingura individuala (a) si printr-o amprenta in lingura universala (b). In
primul caz materialul de amprenta este dispus in strat uniform si se contracta unifom,
permitand obtinerea unei valori de marime uniforma a impresiunilor, fara deformari. Cand
amprenta se ia
cu o lingura universala,
materialul de
amprenta nu are o grosime
uniforma, se va . 15.6. Portamprenta metalica standard, contracta diferit, cu aparitia unor
totala (schema): in stanga retentiile se
deformari
consecutive a elementelor
prezinta sub forma de oriticii, in dreapta protetic.
campului
sub forma de fante.

Portamprentele individuale se
confectioneaza in laboratoml de tehnica dentara din diferite materiale, prin tehnologii variate.
in general ele se confectioneaza din materiale plastice

si/sau compozite. in istoria protezelor fixe inelul

de cupru a fost multa vreme o portamprenta
unidentara ideala ( cap. 15.8.1.4.).
Dupa Wirz (153), materialul din care se
confectioneaza lingura individuala, trebuie sa-i
confere acesteia stabilitatea formei, modificari
volumetrice reduse, rigiditate si rezistenta la
coroziune. Portamprenta individuala trebuie sa
asigure o grosime cat mai uniforma a materialului
de amprenta, precum si o adeziune chimica de
durata si calitate a acestuia.
S-a demonstrat ca dintre toate materialele utilizate
la confectionarea portamprentelor individuale
(mase termoplastice, mase termoformabile,
rasini acrilice, materiale compozite etc.), doar
rasinile diacrilice eompozite fotopolimerizabile
intrunesc aceste conditii(87).
Unele din materialele des folosite sunt masele
termoplastice, de tipul polistirenului si placile
de baza, fabricate dintr-un amestec de shellack cu alte rasini, ceruri naturale si sintetice. Sunt
insa linguri putin rezistente, de aceea necesita armare cu diferite nervuri metalice sau
ingrosari ale zonelor de maxima solicitare.
Alt material folosit frecvent este PMMA (auto- si foarte rar termopolimerizabil). Acrilatii
autopolimerizabili sunt preferati datorita tehnologiei mai simple de realizare a lingurilor
(Formatray, Kerr, Karlnuke; Pekatray, Bayer Dental, Leverkusen - Germania etc.).
Tensiunile inteme care apar in timpul contractiei la
polimerizare dispar in decurs de 24 ore. Abia atunci
lingura acrilica nu mai prezinta deformari.
Grosimea peretilor
. 15.7. Portamprente partiale pentru
trebuie sa fie
amprente segmentare: a) pentru
aproximativ 4 mm, cu hemiarcada stanga maxilara si dreapta
ingrosari m zonele de inandibulara;b) pentru hemiarcada
solicitare maxima. Sunt dreapta maxilara si stanga
mandibulara;
preferati polimerii din acrilat de metil (etil). Pulberea este de
c) portainprentareglabila.
obicei plastifiata cu acid stearic sau cu adaosuri de umpluturi
similare pentm a mari omogenitatea si plasticitatea pastei.
Alte materiale utilizate in elaborarea
portamprentelor individuale sunt poliesterii si
copoliesterii. Firma Erkodent comercializeaza un
set larg de astfel de folii si placi (Erkoplast-R,
Erkoplast-0, Erkorit - de 3 mm pentru arcada

maxilara si de 3,5-4 mm pentru cea mandibulara).

in protetica fixa portamprentele m general (deci si cele confectionate din acrilate, de obicei
autopolimerizabile), trebuie sa fie prevazute cu trei stopuri pozitionate pe suprafetele
ocluzale ale dintilor. Pentru a fi manevrata cu usurinta portamprenta va avea un maner
central si doua aripioare sau butoni laterali. Fata intema a portamprentei individuale Se
pensuleaza cu un adeziv inainte cu cel putm l0-l5 minute de amprentare (in functie de
recomandarile producatorului).
in sfarsit, de data mai recenta sunt diferite materiale compozite fotopolimerizabile a caror
tehnologie permite tehnicianului o modelare corecta, fara sa fie presat de timp ca si in cazul
materialelor a caror polimerizare se realizeaza prin initiatori chimici.
in timp ce portamprentele din materiale termoplastice necesita de obicei, pentru plastifiere o
sursa de caldura (bec bunsen sau apa calda, de exemplu SIMP-TRAY, Hager si Werken)
portamprentele din RA sau RDC se confectioneaza dintr-o pasta care rezulta din amestecarea
unei pulberi cu un lichid sau sunt gata fabricate sub forma de placi; pasta se modeleaza in
stare plastica, lingura mentinandu-se in contact cu modelul pana la definitivarea reactiei de
polimerizare, cand dispare starea de plasticitate.
Un astfel de material este SPECTRA TRAY, un produs fotopolimerizabil reticulat, incarcat
atat cu macro- cat si cu microumplutura. Fiecare cutie are 50 de placi pentru maxilarul
superior si 50 pentm mandibula, de aproximativ 20 g fiecare, protejate de surse de lumina
intr-un ambalaj special.
Redam mai jos sub forma detabel cateva produse fotopohmerizabile pentru confectionat
linguri individuale.
Aceste materiale necesita pentru fotopolimerizare instalatii speciale de tipul: Triad 11
(Dentsply), Woelm Pharma (Wilde Dental), Spectramat (Ivoclar), Wil-0-Lux F (Wilde
Dental). Timpul necesar polimerizarii este de aproximativ 3-5 minute.
Portamprentele din materiale fotopolimerizabile pot fi utilizate imediat dupa fmalizarea
polimerizarii. Ulterior prelucrarea lor este mai optima decat a celor polimerizate la rece si nu
contin monomer rezidual. De obicei stratul superficial a carui polimerizare este inhibata de
oxigen se indeparteaza cu diferite mijloace ce contin alcool.

Tabelul 75.7.
Cateva materiale fotopolimerizabile pentru confectionat portamprente individuale
Produsul
Firma producatoare
Triad-Tray Convertray Tray-Dent Spectra-Tray
Individo-Lux 1 (albastru) Individo-Lux 2
(transparent) Citotray

> Dentsply Dreieich, D . Wilde Walluf, D TeleDent Rudesheim Ivoclar Schaan Voco-Chemie
Cuxhaven, D Bayer Dental Dormagen, D Bayer
Dental Dormagen, D

Dublarea timpului de polimerizare in cuptoare specifice cu sursa de lumina de halogen

actioneaza pozitiv asupra proprietatilor fizice ale lingurii individuale din materiale compozite
fotopolimerizabile. De remarcat este rigiditatea mare, fara influentarea in mod negativ a
rezistentei la incovoiere a materialului. Aceasta se datoreaza probabil continutului crescut de
umplutura anorganica pe baza de Si02, De asemenea, duritatea de suprafata a materialului
este crescuta, conferind lingurii individuale stabilitatea formei, diferite conditii de solicitare.
Realizarea unei linguri individuale din RDC fotopolimerizabile este simpla si nu ridica
probleme deosebite.
Avantajele multiple pe care le ofera lingurile individuale din RDC fotopolimerizabile
compenseaza costul materialului.
.
inainte de confectionarea lingurii individuale,zonele retentive de pe modelul de situatie
trebuie eliminate. In acest scop se utilizeaza ceara. In final se adapteaza o placa de ceara cu o
grosime de 2 mm pe toata arcada. Pentru a obtine un sprijin al portamprentei, ea nu se
distanteaza distal in zona tuberozitatii maxilare si a trigonului retromolar. Aici materialul
plastic se sprijina direct pe mucoasa. Al treilea punct de sprijin se poate alege in zona
palatului dur la maxilarul superior sau la arcada mandibulara in zona marginilor incizale a
frontalilor. Datorita acestor stopuri m timpul amprentarii se obtine un spatiu uniform necesar
si in protetica fixa. Deretentivizarea se face pana la fundurile de sac pentm ca lingura sa fie
corect distantata.
Peste materialul de deretentivizare se adapteaza un strat de material fotopolimerizabil pentru
lingura (de exemplu Palatray, Kulzer, D-Weinheim). Trebuie sa fim atenti ca in zonele expuse
(margini incizale, suprafete ocluzale) materialul sa nu fie prea subtire ca sa pericliteze
stabilitatea lingurii.
La materialele fotopolimerizabile dispunem de suficient timp pentru adaptarea si extensia
lingurii. 0 adaptare atenta micsoreaza timpul de prelucrare dupa priza.
Cu resturile taiate din marginile portamprentei se confectioneaza un maner, care se adapteaza
la corpul acesteia. Trebuie sa fim atenti la suprafata de unire a manerului cu corpul, care
trebuie sa fie rezistenta.
Prelucrarea lingurii se realizeaza dupa indicatiile producatomlui si dureaza m functie de
materialul fotopolimerizabil intre 5 si 15 minute. Polimerizarea se realizeaza initial pe model,
pe suprafata extema si ulterior se indeparteaza de pe model si se polimerizeaza dinspre
interior.

Lingura se prelucreaza cu instmmentar rotativ (freze si pietre), apoi cu hartie abraziva.

Marginile trebuie sa fie rotunjite si netede. Unul din materialele consacrate este Individo Lux
(Voco), aromatizat cu esenta de menta.
In ultimele doua decenii s-a raspandit procedeul de termoformare. Rapid si eficient,
poate fi utilizat m cabinetul stomatologic, scurtcircuitand laboratoml de tehnica dentara.
Necesita o aparatura specifica de tipul ERKOFORM-D sau ERKOPRESS ca si o serie de
placi (de diferite grosimi) cu o morfologie adecvata situatiei clinice, produse m Europa atat de
firma ERKODENT, cat si de alte firme specializate.
, 0 alta noutate in domeniu sunt granulele Hyohoplastic' (Odontos), care introduse m
apa calda se plastifiaza, pasta se modeleaza pe modelul preliminar si se intareste la
temperatura camerei.
Un material precis de realizare a portamprentei individuale (de ex: RDC
fotopolimerizabile) nu poate asigura singur succesul unei amprente cu elastomer, fara sa
existe conditii mecanice si/sau chimice de adeziune pe timp indelungat a materialului de
amprenta la lingura.
,
Elastomerii de sinteza se contracta dupa indepartarea din cavitatea bucala. Aceasta contractie este
conditionata de coeficientul de expansiune termica si de contractia la polimerizare.
Contractia liniara totala este de aproximativ 0,85% la polisulfuri si de 0,2% la siliconi cu
reactie de aditie. Daca materialul de amprenta este aderent la lingura, modelul turnat va fi
usor mai mare, ativ cu coeficientul de contractie al materialului de amprenta. Daca materialul
de amprenta se desprinde din lingura, modelul tumat va fi mai mic decat originalul si va duce
la realizarea unei restaurari incorecte. Cele mai importante mecanisme de retentie si adeziune
sunt perforatiile realizate in portamprenta individuala, m functie de viscozitatea materialului
de amprenta si pastele sau lacurile adezive, specifice fiecarei grupe de material.
Portamprentele speciale
Clinica protezelor fixe necesita adeseori realizarea unor amprente care se iau in situatii sau
conditii deosebite sau cu materiale care necesita conditii speciale. in continuare vom descrie
cateva dm aceste portamprente, cum ar fi: lingurile pentru amprente segmentare in
ocluzie, cele prevazute cu sisteme de racire destinate utilizarii hidrocoloizilor reversibili etc.
Lingurile pentru amprentarile segmentare in ocluzie sunt confectionate din sarma si/sau
lame (cadrane) metalice sau plastice care circumscriu o hemiarcada, fiind deschise spre
spatiul retromolar. intre cele doua lame (vestibulara si orala), deobicei exista sau nu un
material textil sub forma de plasa foarte fina (asemanator tifonului), materialele de amprenta
depunandu-se deasupra si dedesubtul acestei plase (Premier Triple Tray). Exista unele sisteme
si tipuri de astfel de linguri ca: Bimax, Nicrominax, Duo Trays Svedia' etc. Linguri cu
sistem de racire
Performantele obtinute, cu precadere m protetica fixa, de catre amprentele cu hidrocoloizi
reversibili, ca si pretul lor de cost mult mai redus, (~ 140.000 lei o amprenta cu vinilsiloxani
si ~ 80.000 lei o amprenta cu hidrocoloizi reversibili) a dus la extinderea acestor materiale in

practica. Utilizarea lor insa este conditionata de un gen aparte de portamprente prevazute cu
un sistem de racire. Ele sunt confectionate din metal fiind prevazute cu un circuit de apa la
temperatura de 18-20C(. 15.9.).
Portamprentele prevazute cu sistem de racire sunt strabatute de o retea de canale prin
care apa circula si care se termina prin doua extremitati (stuturi), ce joaca uneori si rolul de
maner. La acest nivel portamprenta se racordeaza la circuitul de apa care ajunge printr-un tub
din material plastic, ce se racordeaza la un stut, strabate reteaua de canale, fiind evacuata prin
celalalt. Una dintre tmsele mai cunoscute in Europa este aceea de tipul Van R.
Portamprentele cu sistem de racire pot
sau nu pot fi prevazute cu sisteme de retentii.
Cele fara sisteme de retentii necesita prezenta
unor pastile autocolante. Este necesara si in
acest caz prezenta a trei stopuri (. 15.9.) (din
diferite materiale; de obicei polimerice).

. 15.9. Portamprente totale pentru

hidrocoloizi (Rim-Lock). Sagetile
marcheaza cele trei stopuri. a - lingura
pentru maxilar si b -pentru mandibula.

Tehnologia amprentelor luate exclusiv cu hidrocoloizi reversibili a pierdut teren, in ultimii ani
fiind preferata asa-zisa amprenta cu hidroalginate (primul timp apartine alginatelor, iar al
doilea unui hidrocoloid reversibil). Rebecq (136) si Girot (73) sustin chiar ca rezultatele
obtinute cu amprentele hidroalginice sunt abile cu cele obtinute exclusiv cu hidrocoloizi
reversibili.
In situatia amprentelor hidroalginice portamprentele cu racire nu mai sunt necesare. Apare
insa necesitatea prezentei unui vibro-malaxor pentru alginate, hidrocolidul fluid injectandu-se
pe suprafata campului protetic.

Student : Bilboi Alin Constantin

Grupa : 5
An 3,MD