Q WX MOEN Cuprins. © 2.1 Principiile ecoturismului: + 3 Profilul turistului in arii naturale © 3.1 Motivatiile calatoriei © 3.2 Activitati preferate © 3.3 Modalititi de cazare o 3.4 Surse de informare * 4 Cod de comportament al ecoturistului 4.1 1. Pregitirea voiajului 4.2 2. Respectarea urmatoarelor reguli 4.3 3. Respectarea florei, faunei Si a habitatului lor 4.44, Reducerea propriului impact asupra mediului o 4.5 5. Respectarea comunitatilor locale © 5 Ecoturism vs, Turism * 6 Organisme implicate in sustinerea activitatilor ecoturistice * 7 Anul 2002 — Anu! Intemational al Ecoturismului © 7.1 Obiectivele principale ale summitului au fost: 8 Legituri externe 9 Bibliografie INTRODUCERE Odati cu intrarea in mileniul trei, devenim tot mai constienti de complexitatea, fragilitatea si valoarea inestimabild a planetei noastre. in acelasi timp, turismul tinde si devina o expresie tot mai popular a acestei conStiinte, Datorita evolutiei transporturilor si tehnologiei informatiei, tot mai multe zone indepartate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o ascensiune rapida a turismului in arii naturale. Drept urmare este tot mai evident ca dezvoltarea turismului in arii naturale sensibile, in absenta unui management corespunzétor, poate prezenta 0 ameninfare pentru integritatea ecosistemelor $i a comunitéfilor locale. Un numit tot mai mare de vizitatori in zone fragile din punct de vedere ecologic poate duce la o degradare puternicd a mediului, De asemenea, comunititile locale gi cultura indigend pot fi influentate negativ de afluxul crescut de vizitatori straini cu un stil de viati modern. in plus, schimbarile climatice, instabilitatea economicd si conditiile politico-sociale pot face din turism o afacere riscant&, mai ales in zonele puternic dependente de aceasta activitate economit Constatém ca ascensiunea turismului creeazi numeroase oportunitati atét pentru conservare cat si pentru bundstarea comunitatilorlocale. Ca raspuns la interesul crescut pentru cunoasterea naturii, dar si la semnalele de alarma venite din cele mai indep&rtate colturi ale lumii, s-a conturat treptat 0 noua eticd a calitoriei numitd ecoturism. Ecoturismul poate furniza veniturile att de necesare pentru protejarea parcurilor nationale si a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi obtinute din alte surse. De asemenea, ecoturismul poate constitui o alternativa viabila de dezvoltare economicé pentru comunitéfile cu pufine activité fi generatoare de venit. Mai mult, ecoturismul poate spori nivelul de educatie si constiinta al turistilor, transformandu-i in sustinatori entuziasti ai conservarii mediului natural si cultural. Definitii Una dintre primele definitii - anu! 1988, in cadrul Programului din Belize initiat de Rio Bravo Conservation & Management Area: ,ecoturismul este 0 form de turism cu impact scAzut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia si unde se depune un efort constient in vederea reinvestirii unei parti adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazeazi. Este o forma de turism durabil si care asigur beneficii populatiei locale”. Societatea Intemational de Ecoturism (TIES)[1] a elaborat in 1991 0 definitie mai succinté: ,calitoria responsabili in ari naturale, care conserva mediul si sustine bunastarea populatiei.” in 1996, Uniunea Mondiali pentru Conservarea Naturii (IUCN) [2]formuleaz’ propria definitie astfel: ,Ecoturismul este cdlitoria responsabilA fati de mediu in zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (si a oricdror atractii culturale trecute si prezente), care promoveazi conservarea, are un impact negativ sedzut si asiguri o implicare socio-economicd activi si aducitoare de beneficii pentru populatia local.” Definitia ecoturismului adoptata si promovata de Asociatia de Ecoturism din Roménia: ,,Ecoturismul este o forma de turism in care principala motivatie a turistului este observarea si aprecierea naturii si a traditiilor locale direct legate de natura.” Ecoturismul trebuie sa indeplineascd urmatoarele conditii: 1. Conservarea si protectia naturii;2. Folosirea resurselor umane locale; 3. Caracter educational, respect pentru naturd prin constientizarea turistilor si a comunitatilor locale; 4, Impact negativ minim asupra mediului natural, cultural si social. Principii Ecoturismul este 0 component a turismului durabil. fntrucét ecoturismul a fost initial doar o idee si nu o disciplina, multe organizatii |-au promovat fir a-i cunoaste principiile de baz. Eforturi pentru stabilirea unor principii si criterii de acreditare recunoscute pe plan international au fost i din anul 1990, dar procesul a evoluat foarte incet, data fiind diversitatea domeniilor, experientielor si regiunilor implicate. Societatea Internationald de Ecoturism a publicat in 1993 un set de recomandari Principiile ecoturismului: 1, Ecoturismul se desfasoara in cadrul naturii si se bazeazi pe experienta directa si personala a turistilor in natura. 2. Ecoturismul contribuie la o mai buna intelegere, apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura locala traditionala. 3, Ecoturismul ofera cele mai bune practici de turism si planificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. 4. Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la protejarea ariilor naturale. Ecoturismul oferé modalititi practice pentru bunul management si protectia ariilor naturale. 5. Ecoturismul oferi contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpérarea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale. 6. Ecoturismul trebuie s& asigure o reducere a impactului negativ asupra comunititii locale vizitate si si contribuie la conservarea culturii si traditiilor locale. 7. Ecoturismul trebuie si raspunda asteptirilor turistilor. Potentialii eco- turisti au un nivel inalt de educatie si de asteptari, asadar gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esential.8 Marketingul pentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate sia gradului de satisfacere a turistilor. Profilul turistului in arii naturale Motivatiile calatoriei Natura (flora, fauna, relieful) este principala motivatie a ecoturistilor. Ei nu yor numai si o vada, ci $i si o experimenteze $i si invete despre ea. Ei sunt interesati si de istorie, de alte culturi, le place sa participe la diverse activit&ti in aer liber $i apreciaz’ oportunitatea de a intlni oameni noi. preferate Ecoturistii participa la o gama foarte larga de activitati, de la observarea $i intelegerea naturii (vizitarea parcurilor nationale, observarea vietii salbatice), la activitati orientate mai mult sau mai putin spre aventura si activitati cu specific cultural - istoric, Ei sunt in céutarea noului, a unor experiente care s& le imbogiteasca viata. Modalitati de cazare Ecoturistii prefer facilitati de cazare cu confort mediu sau chiar de baz, cum sunt cortul, cabana, motelul, pensiunea sau hanul. Surse de informare Ecoturistii acord’ mare incredere recomandarilor celorlalti (prieteni, familie), dar $i diferite forme de materiale scrise reprezinté surse importante de informatii. De asemenea, experienta proprie din calatorii anterioare joacd un rol decisiv in alegerea destinatiei. Internetul devine tot mai utilizat pentru planificarea vacantelor ecoturistice, dar multi ecoturisti sunt suficient de experimentati pentru a-si organiza singuri calatoria. Cod de comportament al ecoturistului 41. Pregatirea voiajului Alegerea unui agent de turism sau a unei organizatii care se preocup’ de minimizarea impactului activitatii turistice asupra mediului; - Alegerea unei agentii de turism care ofera ...- Informarea in leg&turd cu habitatul natural si cu valorile culturale ale zonei; - Adaptarea comportamentului propriu si a codului de conduiti la valorile zonei vizitate. 2. Respectarea urmatoarelor reguli - Interdictia accesului in zone nepermise publicului; - Respectarea marcajelor; - Informarea tour-operatorilor, autorititilor si vizitatorilor asupra incdledrii oricirei reguli care poate afecta habitatul natural si cultural. 3. Respectarea florei, faunei sia habitatului lor Deplasarea cu calm, fri a se perturba mediul natural; Pastrarea unei distante considerabile fati de animale pentru a nu le deranja; Evitarea hrinirii animalelor; Neintervenirea in habitatul natural; Evitarea zonelor in care se giseSte un numar mare de animale; Interzicerea ruperii plantelor sau mutirii animalelor; Evitarea cumparirii de plante sau animale care sunt pe cale de disparitie sau se gisesc in numar mic intr-un anume areal. 4, Reducerea propriului impact asupra mediului Adoptarea unui comportament care vizeazi reducerea tuturor tipurilor de poluare (chimica, biologic’, vizuala, olfactiv’ si sonora); Favorizarea deplasarilor in grupuri mici; Constientizarea impactului actiunilor proprii asupra mediului; Mentinerea echipamentului motorizat in stare bund; Utilizarea unui echipament nepoluant sau slab poluant; Alegerea unor produse durabile, biodegradabile si reutilizabile; Depozitarea reziduurilor in zone strict amenajate pentru acest scop; Favorizarea transportului cu mijloace care nu au sau au un impact minim asupra mediului. 5. Respectarea comunitatilor locale Aprecierea unicitatii populatiei din zona vizitaté; Respectarea cutumelor, traditiilor locale si diferentelor culturale; Deschiderea spre invatare; Sustinerea economiei locale prin achizitionarea de produse si servicii; Respectarea intimitatii oamenilor si a proprietatii private; Adaptarea la cultura local’; Adoptarea unui comportament respectuos fata de ceilalti vizitatori.Ecoturism vs. Turism Va voi impartisi opinia mea in cea ce priveste diferenta dintre ecoturism si turism din punctul de vedere al cdlatorului: Ecoturistul vrea s& experimenteze ceva silbatic...ceva neatins..ceva natural si nealterat. Ecoturistii vor s& vada vulcanii erupand sau cum traiesc broastele testoase sau padurea tropical atunci cénd ploud —-nu vor un autobuz care si locul atractiei si s&-i ia o ord mai térziu. Ei ar merge mai degraba pe jos 0 ord si jumitate, ar calari un cal sau ar vasli intr-o canoe pentru a ajunge la destinatie. Cu precizarea ci nu am vizitat niciodata acest loc minunat, voi folosi o vacant in Hawaii ca exemplu pentru a ilustra diferenta: Vacanta unui turist tipic in Hawaii este o siptimani la un mare hotel, 0 excursie de o zi cu autocarul sau cu o maSind inchiriata pentru a consuma un film foto la un vulcan sau la o ferma de ananas, intoarcerea seara la hotel, unde grasani bronzati purténd niste pantaloni scurti de prost gust sorb bauturi alcoolice la barul de noapte, in timp ce privesc dansul hula al frumoaselor femei polineziene. Un ecoturist in Hawaii va evita marile hoteluri si va prefera si- si instaleze cortul la poalele unui vulcan sau va sta la o cabana mica si linistit cu capacitatea de 15 locuri, unde ,stapana casei” serveste masa ca in familie, fie va merge trei zile pe insulele din apropiere pentru a observa pastrile. Cu siguranti el va fi echipat cu binoclu si harti si va fi incdntat mai degrabi de potecile inguste si noroioase, dect de drumurile asfaltate. Ecoturistii prefera ghizi care traiesc in satele din zona si care stiu si vorbeasca putin engleza cu un accent fermeciitor. Ei trebuie si stie numele a cel putin 4387 specii de pasiri si plante (si bine inteles si stie s& le identifice), s& prezinte vizitatorilor gustari, fructe si legume locale, plante pe care indigenii le folosesc in scop medicinal sau de recreere, si stie 0 multime de lucruri despre istoria local si despre fenomenele naturii (ce plante ménénc& diferite animale, cum afecteazi sezonul _ploios comportamentul animalelor si cum se reflect acesta in miturile si legendele locale). De asemenea, ecoturistii vor si audi uneori cum indiferenta oamenilor ameninta mediul local, astfel incét s& poatd clitina din cap si sa spun& cu un ton grav: tt tt, oare cand vor invita oamenii cum sa se comporte?” (Alice, un ecoturist care se confeseaz) Organisme implicate in sustinerea activité filor ecoturistice Interesul organizatiilor implicate in domeniul ecoturismului se poate indrepta in una sau mai multe din urmitoarele directii: Cercetare; Reglementare; Standardizare (definirea unor coduri de practici, acordarea de atestate, elaborarea de ghiduri); Dezvoltarea economicd a domeniului;Consultant’; Educarea consumatorilor $i a prestatorilor; Formularea $i implementarea unor politici; Atragerea de fonduri pentru comunitatile locale $i pentru conservarea biodiversitatii; Dezvoltarea unor instrumente $i strategii manageriale. Cea mai importanti organizatie este Societatea Internationala de Ecoturism (TIES). Aceasta a luat fiinta in 1990, urmarind, ined din prima i, ,,s asiste cét mai multe asociatii profesionale care se straduiesc s& facd din ecoturism un mijloc util in activitatea de conservare Si dezvoltare durabila Anul 2002 — Anul Internafional al Ecoturismului Declararea de citre Natiunile Unite a anului 2002 drept Anul International al Ecoturismului certifica pe de o parte amploarea fenomenului ecoturistic © c&patati in ultimii ani, iar pe de alt parte accentueaz’ preocupiirile inregistrate la nivel mondial pentru intelegerea Si adoptarea de catre toate statele a unei pozitii pro ecoturism. Cea mai important actiune legati de Anul International al Ecoturismului a fost Summitul Mondial de Ecoturism care s-a desfagurat in oraSul canadian Québec in mai 2002. Bibliogratie + Bran, F., Simon, T., Puiu Nistoreanu - ,Ecoturism”, Editura Economica, Bucuresti 2000[11] + Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert D., Wanhill, S. - ,,Tourism, Principles and Practice”, Longman, Harlow, 1998 + Neacsu, N. - ,,Turismul si dezvoltarea durabila”, Editura Expert, Bucuresti, 2000 + Puiu Nistoreanu, Tigu, G., Popescu, D. - ,,Ecoturism si turism rural”, Editura ASE, Bucuresti, 2003 [12] + Puiu Nistoreanu, Marinela Gheres (coordonatori) - ,,Turism rural. Tratat”, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2010 [13] + Tigu, G.- ,,Turismul montan”, Editura Uranus, Bucuresti, 2001 + DEX, editia a Il-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996Cael : Cap VE Regiunile biogeografice ale globului terestru in repartitia teritoriala a Plantelor si animalelor s-au stabilit limite fntre regiuni biogeografice cu caracteristicd Proprii si subdiviziuni fn cadrul acesten regiuni, ca urmare a unor Particularita¢i ale florei si faunel ‘ce ce desprind din trasSturile principale. Sau separat urm&toarele regiuni biogeografice terestre; Regiunea Holarctic& divizata in 10 subregiuni Regiunea Neotropicala - 5 subregiuni Reg. Africano-Malgas’ - 3 subregiunt Reg. Indo-Malaiez’ 2 subregiusi Reg. Australiana - 4 subregiuni Reg. Polineziana Reg. Antarctica Naueugne I. Regiunea Holarctica = dintre familiile de plante bine zeprezentate ca areal si numar de geecii se num&ra: Rosaceae, Ranunculaceas, Asteraceae, Umbeliferae, Fagaceae, Salicaceae, Betulaceae, Pinaegac’ 2; Subreg. arctica 5 GUURR terit. nordice ale reg., suprapunandu-se pe 2. de cundrs; aebiccve comayiunile ierboase (cu Carex, Ranunculus, Dryas) si grbustive (Salix, Vaccinium, Betula), Sarace in specii'si cu adapt ison es istege (darné 9/10 luni) } prints acestea cateva sp de mugchi gi licheni. 2. Subreg. Euro-siberiand 7 GeuBe aproape toat’ Europa si mare parte din Asia pred. padurile de rasinoase tip targa" gi pad. de foioase: ~ 8¢ subimp.in sectorgl circumboreal = pad de taiga (cu pin pred.) ; 7 Begg, 2ttantic-european = tur. de ericasces 7 Seek. gentral-european = pid de Zoicase 3. sabres Pah, Pajisti gi tufiguri alpine Peste 1900m alt 3. Subreg. Chino-Japonezd 2 goued finutul amurului, Japonia, Peninsula Coreea, S-E Chinei; fage eeepacti magnolii, camelii, Jen-sen, Ginkgo biloba, pad. de fag, stejar, frasin, tei, alun, litiee 4. Bubreg. Pontico pocah, S8tul Buropei pang in Tibet. cuprinzand campiile Ungariei, Romaniei, sudul Ucrainei, Siberia apuseand, Asia central3, Mongolia si o parte din Tibet; precip matul este ‘temperat-continental, ou temp.variate gi Precip. reduse 2 BRS formatiunile ierboase, iar padurile » arte rare jetstorith suprafetei mari gi a woe party ta$i distincte east ayanumite teritorii, subregiunea’ = divizaté in ¢ Provincii:~ provincia Ponticé > prov. stepelor vest-siberiene 7 Prov. Turanicd sau pr. pustiului central-asiatic > Prov. Armeano-Iraniand (Asia Mica, Iranul, Armenia) 5. Subreg. Mediteraneand - in jurul M3rii Mediterane Tee onsitiile climatice se caracterizeazk prin veri uscate gi secetoase si ierni bl4nde si umede; reece mai mare parte din flora medit, igi are orig. in cea fropicala, adaptaté la climatul secetos; multe specii au caracter sempervirescent, 6. Subreg. Macaroneziana > cuprinde insulele din nord-vestul Africii, reduse ca suprafata hedicegtai multe specii au caracter endemic, weele’ 2 origine mediteraneana, iar altele origine tropicala, mai frecvent este curmalul. 7. Subreg. Nord-African’-Indiand de Pustiu > se intinde fn Africa de Nord, Peninsula Arabia $i nord-vestul Indiei ~ flora este foarte sdracd, ca urmare a conditiilor foarte aspre de desert; plantele prezinta spini. £) Subreg. Nord-Americand de Est iatinde din Alaska pana la Atlantic (marile Lacuri), unde Predomin§ p&durile de raginoase, gi de aici pana $n Golful Mexic, unde sunt prezente pSdurile de foioase; - datoritd intinderii sale foarte mari, se imparte in 4 provincii n Prov; Alaska-Canada = prov. pad. de conifers (peste 2000sp); in asociatii crese gi cateva specii de foioase; 7 Prov. Marilor Lacuri americane - pred tot coniferele, qighak gateva speci caxacteristice de raginoase of GC foioase: Thuia occidentalis, Juniperus occidentalis, Acer saccharum (artarul de zahar); iuP'y, Migstssippi-Alegani - cuprinde bazinul mijlocin al fluviului M, in care pred. paid de foioase; c&teva sp (acer nega) 2gUL eu frunza lata’ (Fagus gtandifelia); svearce (Acer negundo), nucul negry (J.nigra), " arborele de lalea (biriodendron tulipifera), salcamul (nobinis pseudacacia) care cregte spontan. - prov. statelor sud-atlantice - se caracterizeaza p: predominanta speciilor de influenta tropicala, dintre care Chiparosul de mlastind (Taxodium disthicum) si cateva sp de pini de nisip litoral (Pinus rigida, P.palustris) oy piubreg. Nord-Americand de Vest (Pacific) nord penseha Utorald a Pacificului din sudul Alaskéi pana tn nordul peninsulei California, iar $n interior pani la Muntii Stancosi; 7 hima este oceanic umeda spre ocean, $i secetoasd spre interior; Spec Zona litorala sunt presente padurile de com een pluviale, spre sud pred pid. de sequoia = in zona cu climat secetos (fntre Sierra Nevada si Mtii st&ncogi) se intinde un teritoriu de semipustiu, 20. Subreg. Preriilor Nord Americane - este raéspandita fn partea central& a $.U.A ~ slimatul este temperat continental de nuanid excesiva - seljercrmatiunea vegetalA caracteristic’ este preeria; in: Ltimea terburilor scade de la est (1,5m) la vest (40cm). II. Reg. Neotropicals > Suprinde Mexicul, America Centrald gi America de sud 30 ora visi fauna) sunt foarte bogate si diversificate, fnreg peste oot \specii, cele mai rispndite fiind cele din famisiiic Palmatae%, Euphorbiaceae, Myrtaceae, Cactaceae cureginne este Smprgita in 3 subregiuni, dup’ cercetstorii Subs cetames\ axcautral-american’, Tropical& ‘sau Braziliand si gubregiunea\ Anzilor -, gi fn’5 subregiuni dup’ cercetatoris americani, fXecare avind una sau mai multe provineii 1. Bubreg et nde 5 provincii > pr.\ America Centrala sau Mesoamericana montana, care cuprinde zonele\ montane (1000-4000m) din Mexic, Guatemala si Panama; veget esta dominat& de pd de pini cu citeva sp de brad $i chiar stejar; fauna: ursul, coiotul, puma, roz&toare; ooog perofild mexicana - veget $i fauna sunt adaptate la secete de pind la 11\luni. Cresco Acacia, Yucca, Idria, subarbusti ca: 4. si graminea - 5 Caraibilor - cuprinde Antilele Mari gi Antilele Mici; datorita conditiNor £. variate, diversitatea este f mare: numerosi palmieri, p&duXi de pin, de stejar, de mangrove; - pr. Guajira \cuprinde litoralul nordic columbian si venezuelean; clima este sécetoasad - veget mai s&rac& cu caracter xerofit: arbori, arbusti, Palmieri, cactusi. ~ pr. insulelor Galapagos se caract printr-o repartitie etajata a celor 640sp de plante: arbori de mangrove, apoi o zona aridé dominat& de cactusi ‘arborescenti (Opuntia), acacii gi prosopis, 1a 200-850m scalesele?, iar pe plarourile umede crese ferigi si rogozuri (@) subreg. Brazilian’ sau Amazonian’ euuPFinde zona de mijloc a Americii de Sud si o parte din america CentralS gi a fost impartitd tn 9 brovineii Fontimatul este cald si umed si ca urmare flora si fauna sunt [garte bogate si diverse; predomind ‘speciile din fam leguminosse, lauracee, myrtacee, palmieri; \ x 5 Pr: Amazoniand ce se suprapune peste bazinul Amazonului ;, Vegetatia este constituitd din padurea ecuatorials numita selves x ye PE; Pacific’ in partea vestica a Anzilor - piduri asemandtoare cu selvas; fn zona litorals\ - mangrove; 5 Pr,.Ge las Yungas - o ffgie ingusta pe flancul estic al Agzilor (500-3500m); p&duri tropicale umede, paduri cu tence sazatoare (Alnus) si p&duri de conifere| fn zone monten® (Podocarpus) \ x rat; Cerrado - pe Platoul Central al Braziliei (500- socom ggPredoming formayiuni de savan’ fara sau cu arbori functse de umiditate; ger gparanense in sudul Braziliei, WE argentinei gi & Earaguaiului; paduri subtropicale (sempervirescente), ‘padur! de conifere $i savanele, in cimpie. Caraibflor oy ays od febrtpaate gs ake. Uix ~\Pr. de savand fn Llanosul din Venezuela gi Columbia - Pred graminéele, apar si palcuri de arbori (palmieri gi...) j PE; Venezuelean& in continuarea savanei, pan in anzi; pad pluviale $i pad fn alternant3 cu savana; x ~ BrAatlantic’ - fasie in z de coast a Braziliei (7-30 gr. lat S$), p&d\pluviale si pad de mangrove pe coastele inundate, oan 1 Paramo (3800-4500m alt.) in Venezuela, Columbia Bouador; sunt £ fhecv. speciile Espeletia alba si £. harvegianaspi arboregcente de 3m\terminate fn rozet. 3¢ Subreg. Guyana ~ inélude un platou ¥nalt pana la 2000m alt, situat én NE Americii de sud; \ ~ 8000.sp endemice; frecv. rogozuri, graminee, bromeliacee; (@ subreg. Chaquena 5 par® © intindere f make, un spatiu din NE Braziliei, sub den de Prov Caatinga, si un wast teritoriu din NV Argentinei, Sudul Boliviei gi centrul Paraguaiului; a fost div in 6 provincii: 5 cuprinde o padure deschis’ de clim& caldi si secetoasi, in NE Braziliei, p&d xerofile ou f-za cazatoare, terit secetoase cu stepe sau tufiguri xerofile gi cactusi. = pr. Caatinga =\pid deschisd - in NE Braziliei; ¢ a este caldi $i secetoasd; Weg x caract xerofile; p&d cu fze c&zatoare gi palmieri ce-si pastreazs unzele, cactugi arborescenti si mici. - pr. Chaquena - otup§ cel mai intins teritoriu tn Boliviei, Paraguay si N Argentinei; climat continental (500-1200mm pe an) = pad xerofile cu fza cAzatoare cu strat de graminee; Lorin secetoase = stepe cu arbugti si\cactugi; ja PT, Bepinal - fasie arcuita in centrul argentinei, cu glima cald& $i umed& (1000-300\ mm); palcuri de abort din g Prosopis, Acacia, graminee. jopr:Prepumema - NV Argentinei intre 22 $i 30 gr lat s, 32 ait de 1000-3400m - clima este cald& si secetoasd - pred veges de tufiguri xerofile in amestec cu tactusi arborescentis 7 ,Pr: Montana - in V pr ESpinal, intre 27 gi 40 gr. lat 8, vast terit arid cu clima cald, secetoasi (80-250mm an): flocs sree Smosena, dominata de Lareea,\ Prosopis si alti arbori. alc&tuind formatiuni de matorral; \ > Pt; Pampas - baz inf al r@ului Parana, 0,5 mil km2, clima este umed’ (1200-600mm), iar temp moderate (13-17 gr) ; veget este £ din graminee sub f£ de tuke (60-100em); acolo unde precipit sunt reduse creste o veget lemndasi de Prosopis $i soc. (82 Subreg. andind Patagonezé ~se"intinde de-a lungul anzilor gi mai cuprinde degertul peru- . chilian si stepa patagonezi \ pp. Leena ee > pr fiche. - cuprinde 5 provincii: cu veget xerofil nMtii aAnzij)] veg tipica de stepd (tot in Anzi la 3000-40001 ) veget de desert (in Peru si Chile - pe coasta pacifi 4 gi tufiguri xerofitice pitice zi {n matorral) (Chile-p centrals) gil tufiguri tepoase cu gramines $a Patagonia (S. Argertinei). atat s CO pr. Anfina Snalta cupy tie anding fntre 10-54 Climd este rece, veget cu caract xerofil - pred gr. lat. ¢ graminbele; 4 j ? 2p btaileah~ebioceee NA A \ Pr Vode pou a +> Pr. Puena - interiorul Anzilor 3000-4000m alt, clima este rece $i Secetoas’; veg tipicd de steps > br Segerticd Peru-chiliand - pe coasta pacific& 5-30 gr S; clima este calda gi extrem de secetoasd; veg f SSracd - acacil, cactusi, subarbugth teposi; > pr. central chiliand o parte din chile, format de matorral, tufiguri xebofile pitice; - pr. Patagoniei - in 8 Argentinei; 5-15 gr ¢, precipit 100-270 mm; flora - c&teva sp de graminee gi tufituri fepoase . / ») Ba. \III« Reg. Africano-Malgag& =< cuprinde cea mai mare parte a Africii, impreund cu Tlele Madagascar, Seichelles, Comore, Mascarena $i Socotra; i desetatia este formaté din formatiuni ‘de step’, savand, pad tropicale caducifoliate si pid tropicale umede sempervirescents > veg seamin cu cea Indo-Malayeziand; 7 Pred sp din fam Moraceae, Euphorbiaceae, Mimosaceae, Rubiaceae (Coffea arabica), Palmaceae, Poaceae. 1. Subreg. Africana sau Etiopian& 5 include toata partea centrala a Africii - savane gi pid tropicale umede; savanale = ierburi fnalte gi dif sp de arbori cu fze cazatoare: sav cu acacii, sav cu baobabi (Adansonia digitata) si sav cu palmierul Borasus flambelifera; z_Pad trop umede in V Africii baz Zair (Congo) gi z litorals a Golfului Guineeea - sempervirescent&, f deasi, inalté (50-60m), cu liane, epifite, ferigi; aici cresc arb de cafea de cola, mahonul 5 ia nord de ac subreg = des Sahara; la sud = veg de stepA si de pustiu (Kalahari gi Namib); aici cregte Welwitschia mirabilis 2. Subreg. Capului - in SV Africii - climat de nuant& mediteraniana veg savane, reg de semipustiu $i tufiguri cu frunze dure soe ox? este £ bogat& - peste 12000sp, dintre care multe endemice; ex multe ericaceae, asteracee, geraniacee, gladicle, frezii. asparagus, pic cocogului, inul, mcegul, urzica, colilia. 3. Subreg Malgaga - cupr un arhipelag de insule (mentionate) - numeroase sp endemice 3 veg f din pad tropicale umede in © (pred palmierii, p de cocos }, savane cu baobabi (Adansonia digitata) fn p central si NV. semipustiuri in p de V cu stepe gi format de cactugi $i aloe (Iv/ Reg. Indo-Malayez’ ae > cuprinde™tn teritoriu-vasts-aproape toatS India, Sri Lanka, Pen Indochina, I-lele Indonezie gi Filipine; 7 are leg&turi cu reg Holarcticd, Africano-Malgas& i Australian’; - flora este f variata gi bogataé (58 000 sp) 1. Subreg. Indian&d ord £. variat&: pad tropicale, pad musonice cu frunza c&zdtoare gi formatiuni ierboase de tip savand. in India cresc cei mai frumogi arbori cu frunza c&zat ce dau lemnul trandafiriu, lemnulTr! negru de abanos (Diospyros melanoxylon), lemnul alb de santal (Santalum album) : 2. Subreg. Malayezi = include aproape “fntreaga Indochin&, Pen Malacca, Insulele Indoneziei gi Filipine - clima se Caract printr-o umiditate £ mare - se dezv o pad tropicald umed& tipicd, cu numeroase sp de palmieri, palmierul de cocos, arborele de paine (Arctocarpus integer), ficusul (F.elastica)=cel mai imp dintre Moraceae, arb de cuigoare (Caryophyllus aromaticus), arborele de mango (Mangifera indica), bambusi, ferigi arborescente, epifite. V. Reg. Australian’ - cuprinde Australia si insulele din jur > continentul s-a definitivat in tertiar, ca urmare 75 sunt specii endemice ($000 din 12000) - are unele areale cu particularitati foarte distincte, ca urmare s-a separat in 4 subreg: 1. Subreg. Australiei ~ conditii naturale foarte variate: relief un imens podigs mArginit de munti in partea vestica; clima: cu nuanti ecuat in N $i NE, tropicalé secetoasi fn centru, subecuatoriald in SE = specifice: Eucalyptus si Acacia cu cite 400sp fiecare, sempervirescente ce form pad vegnic verzi; E se intdlnesc gi in savane gi in semidegert. A fn centru gi Vest - f£ acrubul australian; cregte si laurul....ar mai fi 2. Subreg. Noua Guinee > climat tropical umed favorabil p&durii ecuatoriale cu palmieri, arborele de paine, de cauciuc si cdteva specii de eucalipti specifici florei australiene 3. Subreg. insulelor Maluku, Sulawesi si Sondele Mici - face tranzitia intre subreg Malayeza si cea Australiand - veget este f din pad ecuatoriale cu cateva sp de palmieri 4. Subreg. Noua Zeelandi ~ cond climatice de nuant& subtropicala in I-la nordicd, gi de clima’ de nuanta temperat oceanic’ (I-la sudica); ~ sunt frecvente specii sempervirescente de ferigi arborescente, conifere cu frunza lata (Podocarpus) gi fagul austral Nothofague: in pad subtropicala ~ prezenta palmierilor si brazilor. Vi. Reg. PolinezianS (Archinotica) ~ cuprinde parte din Melanezia (Insulele Solomon,Noile Hebride, Noua Caledonie $i Fiji), Micronezia (I-le Marianne, Caroline, Marshall, Gilbert) si Polinezia Centrala (I-le Samoa, Touamotou $4 Hawaii); ac inswle sunt de natur& vulcanicd sau coraliers, de aceca flora gi fauna sunt sarace. Singurul arbore prezent pe toate insulele este Cocos nucifera (cocotierul); pe ins mari cresc pad tropicale umede cu sp de Ficus, Fugenia, etc. In ins Hawaii - 80 la suth specii endemice. VII. Reg. Antarctick ¢ > cuprinde insulele Falkland, Georgia de Sud, Kerguelen, Macquarie, Auckland, extremit Sv a Am de Sud si Anctartida ~ flora gi fauna sunt f sdrace, adaptate la cond f aspre piteget_Se tundra cu licheni, mugchi, ferigi, eva sp de pl cu Flori; sunt frecv pl sub £ de pernitd gi subarbugti pitict Trobe ud 8 delimiteaz’ o prov subantarcticd cu climat umed feogea5000mm) , ce fav dezv pad de foioase cu fze peraistente ori Saratoare de Nothofagus, coniferele Araucaria, Podocarpus si Larix valdivian gi de asem cedrul chilian,,OBIECTIVE PROTEJATE {N ROMANIA in categoria obiectivelor protejate sunt incluse parcurile nationale si naturale, rezervatiile stiinfifice si naturale, monumentele naturii (specii, exemplare izolate, fenomene geologice si geomorfologice deosebite etc.), unele parcuri dendrologice gi unele suprafete de paduri cu rol de protectie ori ca rezerve de germoplasma. Daca ne referim numai la suprafetele cu statut oficial de spatiu protejat, vom constata ci cca 68% din totalul acestora au suprafete mai mici de 100 ha, motiv pentru care ne aliniem la strategia acelora care militeazA pentru asigurarea conservarii si a spatiilor de mici dimensiuni. $i aceasta, cu speranfa ca in viitor s& poatd fi asigurata fiecdreia dintre acestea o zonii tampon, cu presiune antropozoogen’ limitata. Specii rare, relictare si endemice Presiunea antropicd indelungati (directé sau indirect) a determinat si in Romania o reducere a populatiilor unor specii pana la efective ce au dus fie la disparitia speciilor respective, fie la un nivel ce ameninfé perpetuarea lor. Masurile de conservare, prezentate anterior, au urméarit tocmai aceasta perenitate a speciilor si biocenozelor in care sunt ele integrate.in randul speciilor extinse sunt cunoscute mai ales exemple din lumea animalelor vertebrate. Asa de pilda, in ultimii 300 de ani au disparut din fauna {arii: Gylaétus barbatus (ziganul), Marmota bobak (bobacul), Equus caballus gmelini (tarpanul), Capra ibex (tapul de stinc4), Saiga tatarica (antilopa de step), Bos primigenius (bourul), Bison bonasus (zimbrul), Alces alces (elanul) etc. Prin colaborare international s-au reintrodus in anumite rezervatii Marmota marmota (in Parcul Retezat si in rezervatia Pietrosul Rodnei), Bison bonasus (in parcul cinegetic Slivut-Hateg). Dintre speciile vegetale, sunt considerate ca disparute speciile: Borrychium virginianum, Ledum palustre, Saussurea porcii, Saxifraga mutata ssp. mutata. Se pot sublinia de asemenea unele disparitii de specii numai din anumite regiuni ale farii, asa cum este cazul speciilor: Achillea impatiens (de la Valea Morii, Cluj), Primula baumgarteniana (din M-tii Postivarul), Potentilla clusiana (din M-tii Fagaras), P.caulescens (din M-tii Bucegi) etc. in categoria speciilor rare, cu regim de protectie la scara intregii tari, sunt incluse speci anumale cum ar fi: Salmo trutta fario, Hucho hucho, Testudo graeca ibera, Corvus corax, majoritatea pasarilor rapitoare de zi sau de noapte, Lynx lynx, Cervus elaphus montanus, Rupicapra rupicapra carpathica etc. intre speciile vegetale rare, au statut de monument al naturii: Taxus baccata, Pinus cembra, Angelica archangelica, Daphne cneorum si D.blagayana, Gentiana lutea, Leontopodium alpinum, Lilium jankae, Fritillaria meleagris, Ruscus aculeatus si R.hypoglossum, Cypripedium calceolus, Nigritella rubra si N. nigra. ete. in directia protejarii speciilor vegetale trebuie sa subliniem dowd aspecte: 1) unele specii sunt ocrotite, in schimb formatiile vegetale pe care le edificé au statut de monument al naturii (ex. tuffirigurile edificate de Pinus mogho sau de Syringa vulgaris, pajistile in care se afl Narcissus angustifolius); 2) in prezent Comisia Monumentelor Naturii a definitivat documentatia stiintificd necesar& pentru obfinerea statutului de specie protejata pentru cca 500 sp.in conditiile biogeografice ale Roméniei au reusit si supraviefuiascd glaciatiunilor pleistocenice o serie de specii considerate ca relicte terfiare, fie vegetale (Hepatica transsilvanica, Nymphaea lotus var. thermalis, Syringa josikaea, Veronica bachofenii), fie animale (Mesovellia thermalis, Melanopsis parreyssii, Scardinius erythrophthalmus rakovizai). Un numar de cca 60 sp. vegetale sunt reunite in categoria relietelor glaciare, adapostite de biotopuri caracteristice (mlastini eu- si oligotrofe), ce asiguri unora dintre ele conditii de afirmare numerica, pana la stadiul de specie edificatoare pentru anumite asociat sau subasociatii vegetale. Alte specii din aceastd categorie s-au integrat in ambiante cenotice foarte diferite, asa cum poate fi exemplificat cazul speciei Lysimachia thyrsiflora, citata in fitocenozele a nu mai putin de 44 asociafii (apartinand la 6 clase de vegetatie). Mlastinile eutrofe din depresiunile intracarpatice conserva cca 40 sp. relicte, motiv pentru care E. Pop (1960) consider’ aceste biotopuri ca ,,...cele mai proeminente formariuni conservatoare de relicte din cGte cunoastem in finutul floristic central-european...”. Cateva speci din aceasta categorie au devenit ,,rarisime” supraviefuind doar in una-doud localitati din tard (Tofieldia calyeulata, Achillea impatiens, saxifraga hirculus), altele se afl& la noi in puncte extreme ale arealului lor general (Paludella squarrosa, Dryopteris cristata, Betula humilis, Pedicularis sceptrum-carolinum, Spiraea salcifolia), ale arealului lor european (Calamagrosis neglecta) ori numai pe longitudinea arcului carpatic (Carex dioica, Swerita perennis, Ligularia siberica). Mlastinile oligotrofe, aparute in fini- si tardiglaciar, conserva cca 20 specii relictare cum sunt: Meesia triquetra, Lycopodium inundatum, Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Eriophorum vaginatum, Betula nana, Andromeda polifolia, Vaccinum oxycoccus ssp. microcarpum etc. Dintre speciile animale, statut relict glaciar au putine speci, studiile faunistice, arealografice si paleontologice putind s& elucideze in vitor problema unor speci considerate ca incerte relicte. Intre speciile cu statut verificat pot fi amintite: Macrotrachelamusculosa, M. nana (rotifere), Adicella syriaca, Morulina gigantea, Helophorus glacialis, Zygaena exulans, Orenaia alpestris (insecte), Triturus montandoni montandoni (amfibieni), Lacerta vivipara, Vipera berus (reptile). Interferentele climatice, biogeografice si particularitatile spationale de pe cuprinsul {arii au favorizat evolutia unor populatii spre specii endemice, ale c&ror vicariante pot fi intélnite la mii de km distanta. in lumea vegetal, aproximativ 5% din totalul speciilor de cormofite sunt considerate ca fécdnd parte din categoria endemitelor corologice, genetice sau carpatice generale. Din cei aprox. 160 taxoni endemici amintim: Achillea schurii, A. clypeolata var. alexandri-borzae, Aconitum romanicum, Centaurea jankae, C. triumfetti ssp. pinmatifida, Dianthus callizonus, Cephalaria radiata, Draba dorneri, Hieracium pojordtense, Andryala (=Hieracium) levitomentosa, Astragalus péterfii, A.rémeri, Puccinellia transilvanica, Salvia transilvanica, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Viola j6oi, etc, toate aparfinand endemitelor corologice si genetice. Dintre endemitele carpatice generale mentionam: Aconitum moldavicum, Campanula carpatica, Chrysanthemum rotundifolium (=Leucanthemum waldsteinii), Gypsophila petraea, Phyteuma tetramerum, Rhododendron kotschyi (= R. myrtifolium), Silens zawadskii, Sesleria heuffleriana, Symphytum cordatum §.a. Si in lumea animalelor intélnim speci, subspecii sau variet&ti ce imprima particularitate zoogeografiei Roméniei. fn literatura de specialitate recenta sunt citate cu statut de taxon endemic: Daudebarida transsylvanica, Trichina transsylvanica, Alopia canescens (chilopode), Carabus planicollis ssp. carpatica, Nebria transsylvanica, Duvaliopsis transsylvanicus (coleoptere), Evebia pharte romaniae, E. pronoé, Pieris bryoniae carpaticus, Parnassius mnemosyne transsylvanicus (lepidoptere), Euscorpius carpathicus (crustacei), Romanichtys valsanicola, Cobitis (Sabanejewia) romanica (pesti), Vipera ammodytes ammodytes (reptile), etc.Parcuri nationale existente si de perspectiva Legislatia roméneasca in domeniu defineste notiunea de parc national astfel: »parcurile nationale cuprind suprafefe de teren $i de ape ce pastreazt nemodificat cadrul natural cu flora si fauna sa, destinate cercetéirii stiintifice, recreafiei si turismului" (Legea 9/1973, art. 30). Aceasta definitie, desi sintetica, reuseste toate elementele preconizate de UICN pentru categoria de arii protejate, parcuri nationale, motiv pentru care naturalistii romani au incercat, timp de doua decenii, s& intocmeasci documentatiile stiintifice necesare obfinerii statutului de parc national existent in Romania. Propunerile depuse la Consiliul de Stat (fostul organism de decizie) au ,asteptat” aproape 10 ani, fara a fi rezolvate, iar in perioada post-revolutionara, schimbandu-se proprietarii, documentafiile nu au mai avut valabilitate total. intrucdt noi sperm intr-o reactualizare a acestei initiative (si exist& numeroase actiuni concrete in acest sens), vom prezenta propunerile respective in cadrul acestui subcapitol, considernd ci vom atinge doua obiective: 1) 0 prezentare globalé a unor suprafefe in care functioneaz& deja o serie de rezervatii; 2) 0 argumentare a realismului dovedit de cei ce-au ficut aceste propuneri. A. PARCUL NATIONAL RETEZAT. infiinfat in 1935, cu o suprafati total de 13.000 ha, primul pare national al nostra a suferit reorganizari ulterioare care au dus la 0 mirire a suprafejei (la 60.000 ha), la stabilirea celor trei zone cu regim diferit de protectie (zona de protectie integrala, zona tampon si zona preparc) si la constituirea consiliului stiintific si administratiei parcului. Calificativul de ,, gigantic sanctuar al naturii”, de ,, Pamdant sfant pentru stiingd, in intregimea sa un monument sacru al naturii”, atribuit de BORZA are la baz urmiatoarele argumente:- perimetrul parcului cuprinde portiuni din doud sectoare distincte ale Muntilor Retezat: Retezatul Mare, dominat de roci cristaline (sisturi, gnaisuri si granite), cu varfuri ce freevent depiisesc 2.200 m.s.m. (vf. Peleaga ~ 2.509 m, vf. Papusa - 2.502 m, vf. Retezat — 2.482 m, vf. Mare — 2.483 m, vf. Custurii — 2.460 m etc.) si ale c4ror creste dantelate se armonizeaza cu varietatea reliefului glaciar; Retezatul Mic, cu forme domoale $i varfuri rotunjite (vf. Dragsanul — 2.080 m, vf. Piatra Iorgovanului - 2.014 m, vf. Albele - 2.005 m, vf. Stanuletii Mari — 2.030 m ete.) determinate de suprapunerea calcarelor jurasice si cretatice peste fundamentul cristalin; - pe cuprinsul Munfilor Retezat s-au evidenfiat urmele a 18 ghefari si tot aici inednta privirea cele 82 lacuri, in marea lor majoritate glaciare, dintre care pe cuprinsul parcului se intdlnesc cele mai reprezentative din tot lantul Carpatilor romanesti (Bucura — 11,9 ha/16,5 m adancime maxima; Zanoaga — 9,5 ha/29 m adancime, fiind astfel cel mai adanc lac glaciar din tari si conservand in depozitele sale de turba cea mai Taul Negru — 7,5 ha/25,5 m adncime, Galesu, semnificativa athiva sporopolenic Gemenele, $tirbul, Lia, Ana, Viorica etc); - refeaua hidrografica este tributara bazinului Muresului in care o serie de réuri (Raul Mare, Siretul, Lapusnicul 5.a.) si afluentii lor realizeazi o densitate ce atinge 10 km/km *, precum si bazinul hidrografic al Jiului (in sectorul calcaros), afluenfii acestuia realizand o densitate doar de 0,7 — 0,8 km/km’; - climatul se diferenfiazi altitudinal in 6 etaje termice (moderat cald, moderat racoros, racoros, foarte ricoros, moderat rece si rece) si in 4 etaje pluviometrice (pluvfial_ moderat, pluvio-nival, nivo-pluvial si subnival), contribuind, alaturi de microclimate, la edificarea unei mari varietati de biotopuri; in 60 asociafii edificate de ~ vegetatia din perimetrul parcului a fost reunit cormofite (incluse in 12 clase de vegetajie), in 19 biocenoze si 27 lichenocenoze. Etajarea Telekio vegetatiei prezinti, ca schemi general’, urmitoarea succesiune tip speciosae-Ainetum incanae, Symphyto cordati-Fagetum, Festuco drymeiae-Fagetum,Pulmonario rubrae-Abieti-Fagetum, Leucanthemo waldsteinii-Piceo-Fagetum, Hieracio rotundati-Piceetum, Leucanthemo waldsteinii-Piceetum, Brukenthalio _spiculifoliae- Piceetum, Rhododendro myrtifoliae-Pinetum mugi, Rhododendro myrtifoliae-Vaccinietum, Primulo minimae-Caricetum curvulae, Un numar de cenotaxoni au caracter relictar ori endemic pentru Carpafii roménesti. Printre acestia amintim cenozele de argintica, cele edificate de bumbicarifa si mugchiul de turb%, Asplenio-Poétum nemoralis veronicetosum bachofenii (pe vaile cu substrat silicios), Senecio glaberrinii-Silenetum lerchenfeldianae (pe sténcile abrupte din rezervatia integrala), Calamintho alpinae-galietum anisophilii (pe grohotisuri fine, insorite), Soldanello pusillae-Rumicetum crenati (in circurile glaciare), S.p.- Salicetum kitaibelianae (pe branele si polifele calcaroase), Cardueto personatae- Heracleetum palmati (de-a lungul paraielor) etc. - sub actiunea principalilor factori pedogenetici (clima, vegetatie, roca mami) s-au format soluri ce apartin la 4 clase genetice: molisoluri, cambisoluri, spodosoluri, umbrisoluri, care reunesc cca 15 tipuri principale de sol; - diversitatea floristic’ a biotopurilor din pare este impresionanta: 1.186 sp., 104 ssp., 312 var. de cormofite, dintre care cca 7,2% sunt endemite (Draba dorneri, Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni, Oxytropis jacquinii ssp. retezatensis, Carduus kerneri ssp. lobulatiformis, Centaurea retezatensis, Hieracium dacicum, H. Borzae, H. Nigricans, poe custurae etc.). O subliniere aparte trebuie ficut& pentru genul Hieracium, care prezint& aici un centru genetic, fapt intuit si afirmat inci in 1931 de E.l. NYARADY. Chiar daci o mare parte din cei 257 taxoni (mai ales cei hibrizi) descrisi de acest hamnic florist nu mai sunt recunoscuti (speciatia la acest gen realizindu-se mai ales pe cale apomictica), raman prezenfi in Retezat 72 taxoni de vulturica (TAUBER, 1985), intre care 26 microspecii, 32 var. si 14 forme. fntre speciile rare, pot fi amintite: Diphasium (=Lycopodium) alpinum, Dianthus gelidus, Angelica archangelica, Artemisia petrosa, Erigeron uniflorus, floarea de colt, sangele voinicului s.a.m.d. Acestora li se adaugi 369 sp.de briofite, 145 sp. de licheni, aprox. 800 taxoni de alge, 157 taxoni de micromicete (vezi LPOPOVICI, ed., 1993); - extrem de variatii este si fauna care insumeaza peste 1.230 sp., intre care domin& nevertebratele (1.113 sp.). Din aceast categorie semnalim cdteva specii rare sau recent descrise ca noi pentru fara sau pentru stiinté: Chitwoodius retezatensis, Funaria meridionalis (nematode), Allolobophora opisthocystis (lumbricide), Camisia borealis, Trachytes augusta (acarieni), Micranurida retezatica (colembole), Parnassius mnemosyne transsylvanicus, Gnophos intermedius dioszeghyi, Melitaea _athalia_ mehadiensis (macrolepidoptere), etc. Vertebratele sunt reprezentate de peste 120 sp. intre care: Salmo trutta fario (pesti), Lacerta vivipara, Vipera ammodytes, V. berus (reptile), Aquila chrysaétos, Tetrao urogallus, Bonasa bonasia (=Tetrastes b.), Tichodroma muraria, Corvus corax, Cinclus cinclus (pasiri), Lynx lynx, Ursus arctos, Felis silvestris, Lutra lutra, Cervus elaphus montanus, Rupicapra rupicapra carpathica (mamifere) etc. Pentru intregul masiv al Muntilor Retezat, ALMASAN si col. (1986) apreciau cA ar exista un efectiv de 1.900 exemplare de capri neagra, 9 exemplare de lup, 110 ex. de urs, 34 ex. de ris, 77 ex. de marmoti, subliniind cA ,,...pentru a mentine populafiile de mamifere...intr-o stare biologicd viguroasd este necesaré ocrotirea rapitorilor si chiar reintroducerea celor care intre timp au disparut”. Ar fi oare posibilé repopularea si cu pasirile rapitoare mari care au existat in Retezat ?, ne referim la vulturul plesuv sur gi la impunatorul zigan (ultima sa atestare aici find 20 ian. 1933, dup& aprecierile lui MUNTEANU D.). - regimul de protectie instaurat de vechiul proprietar (o mare parte a actualului pare national a fost domeniu de vanatoare al familiei Kendeffy-Candea), existenta rezervatiei stiintifice Gemenele (au o suprafati de 2000 ha), a casei laborator si a unor entuziasti ocrotitori au favorizat mentinerea ,,caracterului natural” pentru cele mai multe dintre ecosisteme. Din aceste considerente s-a derulat aici cel mai complex program decercetari ecologice de la noi din fara, consfintind astfel si functia stiinfified a parcului nafional (vezi POPOVICI, ed. 1993). Toate aceste elemente, sintetic prezentate aici, au constituit argumente pentru includerea parcului National Retezat (la 10 ianuarie 1980) in refeaua Rezervatiilor Biosferei (MAB) si trecerea lui in réndul valorilor universale. Deci suntem de acord cu afirmatia lui FRIGO W, (1977), cA ,,...mu poate exista un model unic de pare national $i fiecare tard trebuie sd-si stabileascé propria sa conceptie de amenajare a parcurilor nationale, in functie de sensibilitatea cetafenilor sai in fata naturii.” La inceputul lunii decembrie 1995, cele doua camere ale Parlamentului au aprobat legea nr. 137, referitoare la protectia mediului in Romania, lege care abroga pe cea din 1973 si care va fi prezentata sintetic intr-un paragraf urmator. in concluzie, considerim c& succinta prezentare a realizrilor si neimplinirilor in domeniile ocrotire-conservare-protectie poate constitui un reper pentru activitatea prezenti si viitoare, un indemn spre rafiune, spre colaborare inter- si multidisciplinara, spre consens national pentru a implini apoi consensul cu natura si, implicit, cu generafiile ce ne vor urma.Scurta prezentare a »Legii protectiei mediului” in Romania Mult asteptaté si foarte necesari in aceasté perioad& de tranzitie, noua le; privitoare la protectia mediului in Roménia a fost promulgat’ la 29 dec. 1995 si a aparut Monitorul Oficial nr. 304 din 30 dec. 1995. Aceasta lege (nr. 137/1995) abroga vechea lege in domeniu (nr.9/1973), fara a ins atat de complexd, stabilind mai cu seama cadrul general, iar o mare parte a masuril concrete find preconizate pentru alte viitoare acte normative (strategia fiind destul « asemanatoare cu ce s-a intamplat la noi in anii '70-'80). in primul capitol (,Principii si dispozitii generale”) sunt de refinut dot aspecte importante: - 0 reafirmare a faptului cd protecfia mediului reprezint& ,,un obiectiv pubi major” (art.1), 0 obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si tuturor persoanelor fizice si juridice (art.6); - statuarea principiilor si elementelor strategice pentru o ,,dezvoltare durabi a societifii” , concept de noutate in legislatia noastra. Sunt precizate urmatoarele principii strategii (art.3): - precautie in luarea decizici, - prevenirea riscurilor ecologice si producerea daunelor, - conservarea biodiversititii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic fori, - ,poluantul plateste”,- prioritatea inliturarii noxelor cu efect nemijlocit si grav asupra sanati oamenilor, ~ constituirea sistemului nafional de monitorizare integrata a mediului, utilizarea durabilé a resurselor si mediului, - mentinerea, ameliorarea calitatii mediului i reconstructia ecologic a zonel deteriorate, - crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor, - dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calititii mediului. Cel de-al doilea capitol (,,.Reglementarea activitifilor economice si sociale « impact asupra mediului”) cuprinde 4 sectiuni: -»Procedura de autorizare” va fi obligatorie pentru toate obiectivele noi, dar pentru modificarile celor existente. Acordul de mediu si autorizatia de mediu se vor elibe numai in urma unor studii de impact asupra mediului si vor avea termen de valabilitate de 5 a (art.9 si 11). Tot ca element de noutate (pe lang procedura de evaluare a impactului ecologi rejinem obligativitatea mediatizArii solicitarilor si solutiilor oferite, astfel ca procedura « autorizare si capete un caracter public (art. 12); - »Regimul substantelor si deseurilor periculoase, precum si a altor deseur cuprinde articole ce precizeazi activitiile supuse unui regim special de gestionare gospodarire (art. 15), precum si reglementirile ce vor fi elaborate de autoritatea central Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului — in privinta transportului, depozitar prelucririi, neutraliy[rii ;i reciclarii, importului si exportului ete. A diferitelor tipuri de desev (art, 22); -»Regimul ingritstimintelor chimice si al pesticidelor” reuneste o serie « reglementiri care oblig& ministerele componente sA organizeze refeaua de laboratoare pent analiza si controlul acestor produse, dar si a concentratiilor lor in recolte, furaje, produse agr alimentare vegetale si animale (art.26, litb). De asemenea, sunt de retinut obligatiipersoanelor fizice si juridice, intre care amintim interzicerea folosirii acestor produse in zone sau suprafefele unde s-au instituit masuri speciale de protectie, precum si limitarea aplic& tratamentelor in perioada de inflorire a plantelor cu polemizare entomofila (art.28, litd si f); - Regimul privind asigurarea proteciei impotriva radiatiilor ionizante securitifii surselor de radiafii” stipuleaz’ obligatiile persoanelor fizice $i juridice in ace domeniu, subliniindu-se c& toate activitafile din domeniul nuclear trebuie si aibé acordul autorizatiade mediu, eliberate de autoritatea central’, cu exceptia celor cu rise major, caz in ca Guvernul va elibera aceste acte (art.29-33). Capitolul IMI (,,Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii aduce mai intai céteva elemente importante (art.34), cum ar fi:- obligativitatea procedurii « evaluare a impactului si a avansirii solutiilor tehnice la proiectarea Iucrarilor care pot modifi: peisajul natural al unei zone; - definatorii cu orice titlu a unor suprafefe supuse unui regim de conservare, « habitate naturale sau pentru refacerea ecologica, care aplicd misurile de conservare stabilite « autoritatea central vor fi scutiti de impozit, iar detinatorii particulari vor fi compensafi confor cu valoarea lucrarilor de refacere intreprinse; ~ »protejarea unor specii si organisme rare amenintate cu disparisia, cnservar: biodiversitifii si instituirea de arii protejate, precum si masurile stabilite de autoritatile pent protectia mediului sunt prioritare in raport cu alte interese”. Acest ultim alineat al art.34 es deosebit de important ca instrument de lucru al tuturor celor ce militeazi pentru pastrarea prezervarea naturii, chiar daca respectarea Iui va pune multe probleme de ordin practic. intre prevederile cuprinse fn cele 5 sectiuni am selectat urmatoarele: - »Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice” reglementeaza chiar si uné care pani recent pareau ,,firesti”, aga cum ar fi: - si nu se arunce si s& nu se depazite: pe maluri, albiile raurilor gi in zonele umede, deseuri de orice fel gi si nu se introduc in acestexplozibile, tensiune electric, narcotice sau alte substanje periculoase (art.39, lit.c), obligat care se referd la persoanele fizice si juridice (cu alte cuvinte, la intreaga populatie); - s& nu se spele in apele naturale autovehicule, utilaje, recipienti care au contim uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianti, substante periculoase sau pesticide (lit. d). Cuplate ¢ celelalte prevederi, acestea done dau speranja ca in viitor vom putea (daca vor fi si respectat: beneficia de rcoarea si aroma zAvoaielor, cA vom putea admira, prin transparenta apelo interesanta biocenoza dintr-un rau, lac sau balta! - »Protectia atmosferei” abordeaz’ atat cunoscuta problema a stratului de ozon si noxelor deversate, cat si patura inferioara a atmosferei. Sub acest ultim aspect considerim « bine-venit art.44, care obliga proprietarii si detinatorii legali de teren si intretina si s& extinc perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii, in scop imbunatitirii capacititii de regenerare a atmosferei, de protectie fonica si eoliana. - Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre” este obligator pentru toti detinatorii de terenuri (indiferent cu ce titlu) si se realizeaza prin masuri adecvate « gospodirire, conservare si amenajare a teritoriului (art. 47). $i in acest caz, in afara prevederil generale si obignuite, dorim s4 subliniem includerea interzicerii arderii miristilor, stuful tuffrisurilor, vegetatiei ierboase, far o aprobare din partea autoritifii competente pent protectia mediului. - ,Regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii” stipuleaz’ mai cu sean coordonate generale, cum ar fi: mentinerea si dezvoltarea refelei de atii protejate (art.S¢ obligativitatea autoritAfii centrale in domeniu de a organiza supravegherea si de a stabili regim de administrare si de abordare turistic& a ariilor protejate si monumentelor (art. 55, lit. t acordarea dreptului pentru administratia publicd locala de a pune sub regim de ocroti provizorie anumite obiective din zona lor de jurisdictie (art. 57). Ca element coneret si noutate refinem prevederea referitoare la responsabilitatea autoritatii centrale de a elabora, ed si fine la zi, precum si de a difuza ,Catalogul ariilor protejate si al monumentelor naturii” cartea rosie a speciilor de plante si animale”, ambele, bineinteles, de pe teritoriul farii noastre»Protectia asezirilor umane” reuneste citeva dintre recomandarile conferinjei d la Vancouver, (1974), la care se adaugi 0 prevedere care ni se pare foarte utila: inijierea pe pla local a unor proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare si de intretinere si dezvoltare canalizarii stradale (art.60, lit). jn cele 3 sectiuni ale capitolului IV (,,Atributi si rispunderi”) sunt concretiza: responsabilitaile ce revin autoritatilor centrale si locale pentru protectia mediului, diversek ministere, precum gi persoanelor fizice si juridice. Dintre aceste atributii spicuim céteva ca: considerdim c& trebuiesc retinute si subliniate: - Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei mediului este indrituit si elaboreze si: promoveze strategia nationala de mediu pentru asigurarea dezvoltarii durabile, avand ca terme 1 an de la intrarea in vigoare a legii (art. 64, lita; deci, 29 ian. 1997!); - acelasi minister are obligatia s& organizeze sistemul national de monitorizare integra (de fon si de impact) pentru toti factorii de mediu, sistemul de inspectie, inclusiv corpul « control ecologic (lit. ¢ sis).