Caiet de Seminar - Succesiuni

minis- mofie; ia din anetiei soviste atul de SS en adrele inia”), adrele are au Plana, succes redare alui in 2 tia din 2003); went); amen- iti in rector idea ititugii ugit’, ravie~ (unic 2013 rilena tenire vomu- natio~ Tlioara Genoiu Drept civil. Succesiuni Caiet de seminar Editia 2 ~ revazuta si adaugita - sl) Ow Editura C.H. Beck Bucuresti 2014= —_—_— AVERTISMENT! Avand in vedere amploarea luata de fenomenul fotocopierii tucrarilor de specialitate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentia cf, potrivit art. 14 si 140 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, reproducerea operelor sau a produselor purtitoare de drepturi conexe, daca respectiva reproducere a fost efectuata fara autorizarea sau consimtimantul titularului drepturilor recunoscute de legea mentionats, constituie infractiune gi se pedepseste cu inchisoare sau cu amenda. Prin reproducere, conform legii, se infelege realizarea, integral sau partiala, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloace si sub orice forma, Nu va facefi partasi la distrugerea cArtii! Editura C.H. Beck este acreditati CNATDCU gi este considerat editura cu prestigiu recunoscut. Drept civil. Succesiuni. Caiet de seminar Hioara Genoiu Copyright © 2013, 2014 — Editura C.H. Beck Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck. Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata fir acordul scris al Editurii C.H. Beck. Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate editurii, Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GENOIU, ILIOARA Drept civil : succesiuni : caiet de seminar / Ilioara Genoiu. - Ed. a 2-a, rev. - Bucuresti : Editura C.H. Beck, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-18-0317-0 347.65(498)(075.8) Editura C.H. Beck Str. Serg. Nuqu Ion nr. 2, sector 5, Bucuresti Tel.: 021.410.08.47; 021.410.08.09; 021.410.08.73; 021.410.08.46 Fax: 021.410.0848 E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Laura Marinescu Tehnoredactor: Catalin MantuCuprins Abrevieri. weseoee RXIT mostenirii Titlul I. Considerayii generale privind mater: Capitolul I. Notiunea si felurile mostenirii. Sectiunea 1. Sinteze §1. Precizari terminologice 1.1. Mostenire, succesiune.. 1.2. Defunct, de cuius, autor, testator . 1.3. Mostenitor, succesor, urmas, legatar .. 1.4. Patrimoniu succesoral, masa succesorala — patrimoniul transmis succesorilor.. §2. Notiunea de mostenire §3. Reglementarea legala a mosteniri §4, Felurile mostenirii 4.1. Mostenirea legal sau succesiunea ab intestai 4.2. Mostenirea testamentara este deferita potrivit vointei testatorului, materializata in testament ... 4.3. Coexistenja mostenirii legale cu mostenirea testamentara 4.4. Coexistenta calitagii de mostenitor legal cu cea de legatar sau vocatia multipla la mostenire...... §5. Enumerarea nout&tilor aduse de Codul civil in vigoare fafi de reglementarea anterioara Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar . §1. Teme de reflecti §2. Tema pentru referat §3. fntrebari. NNER eR Bow §5. Speti... : . Capitolul Il. Caracterele juridice ale transmiterii mosteniri Sectiunea 1. Sinteze.... sees §1. Transmiterea mostenirii este o transmisiune mortis causa... §2. Transmiterea mosteni §3. Transmiterea mostenirii este o transmisiune unitar:VI Drept civil. Succesiuni §4. Transmiterea mostenirii este o transmisiune indivizibila ... §5. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioar& Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflecti §2. Tema pentru referat §3. Intrebari §4. Teste gril §5. Speta. Capitolul III. Deschiderea mosteni Sectiunea 1. Sinteze .. §1. Consideratii generale. §2. Data deschiderii mosteniri 2.1. Care este data deschiderii mostenirii? 2.2. Cine trebuie si dovedeasca faptul mortii si data mortii si cum pot fi dovedite acestea? ... 2.3. Cum pot fi dovedite ora si minutul mortii? 2.4. Cum poate fi facuta dovada contrara a mortii si a datei mortii' 2.5, Importanta juridica a §3. Locul deschiderii mosteni 3.1. Stabilirea locului deschiderii mostenirii . 3.2. Dovada ultimului domiciliu 3.3. Importanta juridica a locului deschider §4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioar& Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar .. §1. Teme de reflectie. §2. Tema pentru referat . §3. Intrebari §4. Teste grila. §5. Speta Capitolul IV. Conditiile dreptului la mostenire Sectiunea |. Sinteze . . §1. Enumerare .. §2. Capacitatea de a mosteni.. 2. b Persoanele care au capacitate succesorald . 2. Persoanele care nu au capacitate succesoralad fei deschiderii mosteniri mostenilCuprins vu 2.3. Tabel sintetic .. 2.4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fat& de reglementarea anterioard. §3. Nedemnitatea succesorala 3.1. Notiune. . 3.2. Natura juridica .. 3.3. Cazuri... 3.3.1. Nedemnitatea de drept 3.3.2. Nedemnitatea judiciara . 3.4. Regim juridic... 3.4.1. Regimul juridic al nedemnitatii de drept 3.4.2, Regimul juridic al nedemnitatii judiciar: Tabel sintetic Efecte... 3.6.1. Efectele nedemnitajii succesorale fata de nedemn 3.6.2. Efectele nedemnitatii succesorale fafa de terti .7. intaturarea nedemnitatii 3.8. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioari §4. Vocatia la mostenire... 4.1. Vocatia succesorala legala 4.1.1. Vocatia succesoral’ legal general 4.1.2. Vocatie succesorala legala concreta.. 4,2. Vocatia succesorala conferita prin testament. 4.3. Enumerarea noutaftilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara. Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie ww nin §5. Speta. Bibliografie. Titlul 11. Devolutiunea succesorala legals .... Capitolul I. Principiile devolufiunii succesorale legale . Sectiunea 1. Sinteze..... §1. Consideratii generale.VI Drept civil. Succesiuni §2. Principiul chemarii rudelor la mostenire in ordinea claselor de mostenitori §3. Principiul proximitatii-gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori..... §4. Principiul egalitatii partilor succesorale ale rudelor din aceeasi clasa si de acelasi grad. §5. Reprezentarea succesorala 5.1. Notiune.... 5.2. Domeniu de aplicare 5.3. Conditii. 5.4. Mod de operar 5.5. Efecte. 5.5.1. Efectul general al reprezentar 5.5.2. Efectul particular al reprezentirii................. 57 5.6. Reprezentarea succesorala si retransmiterea dreptului de optiune succesorala... 5.7. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar ... §1. Teme de reflectie.. §2. Teme pentru referat §3. fntrebari §4. Teste grila §5. Speta Capitolul I. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor al defunctului Sectiunea 1. Sinteze §1. Consideratii generale. 1.1. Conditii 1.2. Corelatia dintre dreptul la mostenire al soful supravietuitor si regimul matrimonial ales 1.3. Enumerarea drepturilor... §2. Un drept de mogtenire, in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori sau, in lipsa acestora, un drept de mostenire exclusi 2.1. Cote 2.2. Probleme special 2.2.1. Soul supravietuitor concureaza cu doua clase (subclase) de mostenitori...Cuprins 1x 2.2.2. Doua sau mai multe persoane pretind drepturi succesorale, in calitate de sofi supraviefuitori 2.3. Caractere juridice. §3. Un drept de abitatie .. 3.1. Condifiile dobandirii 3.2. Caractere juridice.. §4. Un drept special de mostenire . 4.1. Conditiile dobandirii.. 4.2. Precizare ... . 4.3. Sensul nojiunilo1 4.4. Situatii particulare 4.4.1. Sofii detin mai multe locuinfe (spre exemplu, domiciliu si resedinta), toate fiind mobilate si dotate cu bunuri ale gospodariei casnice.. se 4.4.2. In locuintele detinute ‘de ‘sotul defunct existé mai multe bunuri de aceeasi natura (spre exemplu, mai multe televizoare, mai multe masini de spalat rufe, mai multe masini de sp&lat vase etc. §5. Procedura de calcul §6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioar§ ... Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie §2. Teme pentru referat §3. Intrebari §4. Teste grild §5. Speta. Capitolul III. Drepturile succesorale ale rudelor defunctului Sectiunea 1. Sinteze §1. Clasa I de mostenitori legali (clasa descendentilor 1.1. Notiune... 1.2. impartirea mostenirii 1.3. Caractere juridice.. §2. Clasa a Il-a de mostenitori legali (clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati).......Drept civil. Succesiuni 2.1. Subclasa ascendentilor privilegiati 2.1.1. Notiune.... 2.1.2. impartirea mostenirii. 2.1.3. Caractere juridice 2.2. Subclasa colateralilor privilegiati . 2.2.1. Notiune. 2.2.2. Impartirea mostenirii. 2.2.3. Caractere juridice §3. Clasa a III-a de mostenitori legali (clasa ascendentilor ordinari) . . 3.1. Nofiune 3.2. impartirea mostenirii 3.3. Caractere juridice.. §4. Clasa a IV-a de mostenitori legali (clasa colateralilor ordinari) 4.1. Nofiune..... 4.2. impartirea mostenirii 4.3. Caractere juridice. §5. Tabel recapitulativ. §6. Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioara Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar . §1. Teme de reflectie... §2. Teme pentru referat .. §3. Intrebai §4. Teste grila. §5. Speta.... Capitolul [V. Mostenirea vacanta Sectiunea 1. Sinteze §1. Nofiune.. §2. Beneficiari §3. Natura juridica, §4. Particularitay §5. Situatii atipice. 5.1. Bunurile cetijeanului roman cu domiciliul in Romnia, care formeaz& obiectul mostenirii vacante, se afla in raza teritoriala a cel putin doua unitati administrativ-teritoriale (comune, orase sau, dupa ¢az, municipii).Cuprins a 5.2. Bunurile care formeaz& obiectul mostenirii vacante se afla att pe teritoriul Romaniei, cat si pe teritoriul altui stat §6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioarA Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Tema de reflectie. §2. Tema pentru referat §3. Intreba §4. Teste gril. §5. Speta.... Bibliografie.. Titlul UI. Devolutiunea testamentara a mostenirii.. Capitolul I, Testamentul . Sectiunea |. Sinteze Subsecfiunea 1. Consideratii general §1. Nofiune.. §2. Caractere juridice . §3. Cuprins §4. Proba ... §5. Interpretare ..... §6. Conditii esentiale de validitate 6.1. Capacitatea ... 6.1.1. Capacitatea de a face testament..... 6.1.2. Capacitatea de a dispune $i de a primi prin legat ... 6.2. Consimtamantul 6.3. Obiectul .. 6.4, Cauza (scopul 6.5. Forma .... §7. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioara . Subsectiunea a 2-a. Formele testamentului . §1. Enumerare . §2. Testamentele ordinare . 2.1. Testamentul olograf. 2.1.1. Nofiune. 2.1.2. Avantaje si inconveniente .Drept civil. Succesiuni 122 124 2.1.3. Conditii speciale de forma . Deschidere.. 2.1.5. Forté probanta 125 2.2. Testamentul autentic. 125 2.2.1. Nofiune.. 125 2. Avantaje si inconveniente 126 2. Autentificare . 126 2.2.4. inregistrare . 127 2. Forfa probanta 128 §3. Testamentele privilegiate 128 3.1. Nofiune..... 128 3.2. Testamentul! facut in timp de epidemii, catastrofe, razboaie sau alte asemenea imprejurari exceptionale... 3.3. Testamentul facut la bordul unei nave sau acronave 3.4. Testamentul militarilor . 3.5. Testamentul facut de o persoana internat intr-o institutie sanitard 3.6. Reguli comune §4. Testamentul sumelor gi valorilor depozitat §5. Conversiune... §6. Tabel sintetic . §7. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie. §2. Teme pentru referat §3. intrebari §4. Teste grila. 128 Sectiunea 1. Sinteze ... Subsectiunea 1. Legatul. §3. Clasificare 3.1. Clasificarea legatelor dupa obiectul lo: 3.1.1. Legatul universalCuprins XIN 3.1.2. Legatul cu titlu universal 3.1.3. Legatul cu tith particular... 3.2. Clasificarea legatelor in functie de legitura Jor cu modalitatile 3.2.1. Legatul pur si simplu. 3.2.2. Legatul cu termen.. 3.2.3. Legatul sub conditie .... 3.2.4. Legatul cu sarcina (sub modo) 3.3. Tabel sintetic §4, Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara .... §5. Ineficacitatea legatului ... 5.1. Consideratii generale .. 5.2. Revocarea legatelor 5.2.1. Revocarea voluntara a legatelor.... 5.2.2. Revocarea judecatoreasca a legatelot 5.3. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara 5.4. Caducitatea legatelo: 5.4.1. Notiune. 5.4.2. Cauze 5.4.3. Regimul legatului-sarcini 5.5. Consecintele ineficacitatii legatelor 5.6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara... Subsectiunea a 2-a. Dezmostenirea .. §1. Notiune. §2. Felur §3. Efecte §4. Nulitate. §5. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioar& Subsectiunea a 3-a. Executia testamentara §1. Notiune. §2. Modalitati de desemnare .. §3. Cine poate fi executor testamentar? §4. Pluralitatea de executori testamentari §5. Natura juridic’ 86. Atribufii 150 154 154 155 .155 155 155 155 156 156XIV Drept civil. Succesiuni §7. Transmitere .. §8. incetare.. 8.1. Cazuri (art. 1085°C.civ.). 8.2. Obligatia de a da socoteala si raspunderea executorului testamentar. §9, Enumerarea noutitilor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioara Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie... §2. Teme pentru referat §3. intrebari §4. Teste grila §5. Speta.. Capitolul III. Limitele dreptului de a dispune asupra mostenii Sectiunea 1. Sinteze §1. Enumerarea limitelor Subsectiunea 1. Oprirea actelor juridice asupra mostenirii nedeschise.. Subsectiunea a 2-a. Oprirea substitu lor fideicomisare graduale si vesnice... §1. Notiune si reglementare legala §2. Conditii... §3. Efecte §4. Ineficacitate §5. Revizuirea sarcinii administrarii bunului §6. Liberalitatile reziduale.... 6.1. Notiune gi reglementare legalA 6.2. Alte aspecte §7. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioarA ... Subsectiunea a 3-a. Oprirea liberalitatilor care incalcea rezerva succesorala. §1. Notiune si reglementare legal: §2. Caractere juridice §3. intindere ............ 3.1. Enumerarea mostenitorilor rezervatari 3.2. Rezerva sofului supravietuitor al defunctului ..§4. Calculul rezervei succesorale $i al cotitatii §5. §6. 87. Subsectiunea a 4~a. Raportul donatiilos . Notiune si reglementare legal. . Domeniu de aplicare . Conditii. . Persoanele care pot cere raportul (art. 1148 C.civ. . Donafiile care sunt supuse raportului . Donatiile care nu sunt supuse raportului . Efectele scutirii de raport . Modalitati de realizare. Cuprins XV 3.2.1. Cotitatea disponibi supravietuitor .... 3.2.2. Cazuri in cate se aplicé dispozitiile art. 1090 C.civ.. seveeeeeeee L76 3.2.3. Determinarea cuantumului cotitatii disponibile speciale 3.3. Rezerva descendentilor defunctulu 4. Rezerva ascendentilor privilegiati ai defunctului speciala a sojului 175 disponibile. 4.1. Determinarea activului brut al mostenirii 4.2. Stabilirea activului net al mostenit 4.3. Reunirea fictiva a valorii donajiilor facute de catre defunct.. Reductiunea liberalitatilor excesive .. 5.1. Notiune si reglementare legala . 5.2, Persoanele care 0 pot invoca . 5.3. Ordinea reali: “ 5.4. Cai procedurale de exercitare 5.4.1, Reductiunea prin buna invoiala. 5.4.2. Reductiunea judiciara. 5.5. Efecte..... Reductiunea unor liberalitati speciale Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fati de reglementarea anterioara (art. 1150 C.civ. 8.1. Raportul prin preluare fart. 1151 alin. (4) C.civ.]XVI Drept civil. Succesiuni 8.2. Raportul prin imputatie fart. 1151 alin. (5) C.civ.] ... 8.3. Raportul in bani [art. 1151 alin. (6) C.civ.]. §9. Cai procedurale de realizare (art. 1152 C.civ. §10. Evaluarea bunului in cazul raportului prin echivalent (art. 1153 C.civ.)... §11. Enumerarea nout&tilor aduse de Codul civil in vigoare fat de reglementarea anterioara. Subsectiunea a 5-a. Raportul datoriilor §1. Notiune si reglementare legal. §2. Conditii si efecte §3. Natura juridica. §4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioar .. we Subsectiunea a 6-a. Imputarea liberalit&tilor si cumulul rezervei succesorale cu cotitatea disponibil&.. Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar . §1. Teme de reflectie.. §2. Teme pentru referat . §3. intrebari §4. Teste grila. §5. Speta. Bibliografie Titlul IV. Transmisiunea mosteni Capitolul I. Dreptul de optiune succesoral: Sectiunea |. Sinteze Subsectiunea 1. Consideratii generale. §1. Terminologie specifica... §2. Subiectele dreptului de optiune succesorala... §3. Caracterele juridice ale actului de optiune succesorala...... §4. Conditiile de validitate ale actului de optiune succesorala .. 4.1. Capacitatea 4.2. Consimtamaéntul 4.3. Obiectul ..... 4.4. Cauza 4.5. FormaCuprins xvi 4.6. Reguli privind nulitatea actului de optiune succesoralf....... . §5. Termenul de optiune ‘snecesorala 5.1. Durata 5.2, Natura juridicd 5.3. Domeniu de aplicare 5.4, Momentul din care incepe s& curga 5.5. Suspendare si repunere in termen 5.5.1. Suspendarea termenului de optiune succesorala .. 5.5.2. Repunerea in termenul de optiune succesorala . 5.6. Reducere 5.7. Prorogare 5.8. Efectele implinirii....... §6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioara Subsectiunea a 2-a. Acceptarea mostenirii.. §1. Nofiune. §2. Feluri. 2.1, Acceptarea voluntar: 2.1.1. Acceptarea voluntara expre: 2.1.2. Acceptarea voluntara tacita 2.2. Acceptarea fortata. 2.2.1. Notiune. 2.2.2. Conditii §3. Efecte 3.1. Efecte generale 3.1.1. Separatia de patrimonii .. 3.1.2. Raspunderea mostenitorului pentru pasivul mostenirii, numai in limita activului (intra vires hereditatis) .... 3.1.3, Stingerea datoriilor si sarcinilor mostenirii . 3.2. Efecte speciale... §4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fat’ de reglementarea anterioar& Subsectiunea a 3-a. Renuntarea la mostenire §1. Notiune. cecseeeeeeeXVUL Drept civil. Succesiuni §2. Condifii de validitate .. 2.3. Nulitatea declaratiei de renuntare §3. Efecte §4. Revocare.... 4.1. Notiune, reglementare legala si conditii 4.2. Efecte... §5. Enumerarea noutajilor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioar§ . Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie. §2. Teme pentru referat §3. intrebari §4. Teste grila §5. Speta.. Capitolul 11. Transmisiunea activului si pasivului mosteniri Sectiunea 1. Sinteze . §1. Obiectul transmisiuni 1.1, Activul mosteniri 1.2. Pasivul mostenirii .. §2. Transmisiunea activului mostenir §3. Transmisiunea pasivului mostenirii 3.1. Categorii de mostenitori care suportd pasivul mostenit 3.1.1. Transmisiunea universala gi cu titlu universal 3.1.2. Transmisiunea cu title ‘particular. 3.2. Principiul divizarii de drept a pasivului mostenirii.. a 3.3. Exceptiile pe care le comporta principiul divizarii de drept a pasivului mostenirii [art. 1155 alin. (3) C.civ.]. a 3.4. Regularizarea platii pasivului intre mostenitori....244 §4. Enumerarea nout&tilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Capitolul Ill. Sezina Sectiunea 1. Sinteze. §1. Nofiune— Cuprins XIX 1.247 §2. Mostenitorii sezinari (art. 1126 C.civ.)...... . .248 §3. Efecte .. §4. Dobandirea sezinei de’catre mostenitorii nesezinari 4.1. Consideratii general 4.2. Dobandirea sezinei de catre legatari §5. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Capitolul IV. Petitia de ereditate .. Sectiunea 1. Sinteze. §1. Notiune si reglementare legala. §2. Parti.. §3. Caractere juridice §4. Dovada calitatii de mostenitor.. - 4.1. Dovada calitatii de mostenitor prin certificatul de mostenitor sau prin certificatul de calitate de mostenitor .. 4.1.1, Consideratii generale. 4.1.2. Funetii 4.1.3. Putere doveditoar 4.2. Dovada calit&tii de mostenitor prin alte mijloace de proba . §5. Efecte . 5.1. Efecte intre adevaratul mostenitor si mostenitorul aparent .. 5.2. Efecte intre adevaratul jostenitor gi terti. §6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Capitolul V. Probleme de seminar. §1. Teme de reflectie. §2. Teme pentru referat §3. Intrebari... §4. Teste grila §5. Speta Bibliografie Titlul V. Indiviziunea si partajul mostenirii Capitolul I. Indiviziunea succesorala .. Sectiunea 1. Sinteze....XX Drept civil. Suecesiuni §1. Notiune, reglementare legal, caracteristici si delimitare §2. Regim juridic. 2.1. Reguli de realizare a actelor (juridice si materiale) cu privire la materialitatea bunului aflat in indiviziune.... 2.1.1. Actele juridice. 2.1.2. Actele materiale . 2.2. Reguli privind culegerea fructelor bunului indiviz. 2-265 2.3. Reguli privind actiunile in justitie privind indiviziunea (art. 643 C.civ.). §3. Imprescriptibilitatea dreptului de a cere iesirea din indiviziune §4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara . Capitolul II. Partajul succesoral .. Sectiunea 1. Sinteze. 263 12264 264 +265 .265 266 266 -267 §1. Notiune si reglementare legal .267 §2. Conditii generale de fond ..... .267 2.1. Persoanele care pot cere partajul mostenirii 267 2.2. Capacitatea necesar& pentru a cere $i participa veeeceeeesreeesseseee ns 268 268 269 -269 270 4.1, Partajul prin buna invoiala. 4.2. Partajul pe cale judecatoreasca .. 4.2.1, Cazuri .270 4.2.2. Modalitati de realizare (art. 676 C.civ.).....270 §5. Efecte 5.1. Efectul constitutiv al partajulu 5.2. Consecintele efectului constitutiv al partajului.....273 §6. Obligatia de garantie intre copartasi.. 274 §7. Desfiintare 274 §8. Drepturile creditorilor . vee DTS §9. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara .. Capitolul II. Partajul de ascendent Sectiunea |. Sinteze ... .276 277 277Cuprins XXxI §1. Notiune. §2. Conditi 2.1. Enumerare . 2.2. Persoanele care il pot realiza... 2.3. Persoanele intre care se poate realiza 2.4. Obiect .. 2.5. Mod de efectuare .. §3. Efecte .. 3.1. Efectele partajului realizat prin donatie 3.1.1. Efecte inainte de deschiderea succesiuni 3.1.2. Efecte dupa deschiderea succesiuni 3.2. Efectele partajului realizat prin testament §4. Cauze de ineficacitate..... §5. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara . Capitolul IV. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie... §2. Teme pentru referat §3. Intrebari §4. Teste grila §5. Speta. Bibliografie. Raspunsuri teste grili....alin. art. Cc. C.muncii C.proc.civ. ed. Ed. lit. M.Of. O0.U.G. pet. S.n. vol. Abrevieri —alineat(ul) — articol(ul) ~— Codul civil (Legea nr. 287/2009) — Codul muncii (Legea nr. 53/2003) — Codul de procedura civila (Legea nr. 134/201 0) — editia — Editura — litera — Monitorul Oficial al RomAniei, Partea I —ordonanta de urgenta a Guvernului — punet — sublinierea noastra —volum(ul)Titiul I Consideratii generale privind materia mostenirii Capitolul I Nofiunea si felurile mostenirii Sectiunea 1. Sinteze §1. Precizari terminologice 1.1. Mostenire, succesiune Codul civil in vigoare' foloseste cu regularitate nofiunea de »mostenire”. Este folosita cu aceeasi semnificatie, insa mai rar, nofiunea de ,,succesiune”. Termenul ,,succesiune” are un inteles larg si unul restrans, dupa cum urmeaza: a) lato sensu, ,,succesiunea” desemneaza orice fel de transmisiune de drepturi, atat intre vii, cdt si pentru cauz4 de moarte. Exemple: transmisiunea realizata prin efectul mostenirii legale, prin testament, prin contractele translative de proprietate (precum: contractul de vanzare, contractul de schimb, contractul de donatie, contractul de imprumut de consumatie etc.); b) stricto sensu, ,,succesiunea” reprezinta transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate cdtre una sau mai multe persoane in fiinja. Precizém cd, numai in accepfiunea ei restrdnsd, nofiunea de »,succesiune” este sinonima cu cea de ,,mostenire”. " Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicati (M.OF. nr. 505 din 15 iulie 2011).2 Consideratii generale privind materia mostenirii Prin ,,succesiune” se poate desemna si obiectul transmisiunii succesorale, adic’ bunurile mobile si imobile, transmise catre succesori, patrimoniul succesoraltransmis mostenitorilor. 1.2. Defunct, de cuius, autor, testator Defunct sau autor — cel despre a carui mostenire este vorba (in materia mostenirii legale). Testator — cel care las4 un testament. De cuius — intrucat este impropriu a se vorbi despre ,,moartea defunctului” sau despre ,,omorul defunctului”, este preferabil a se folosi expresia de cuius'. 1.3. Mostenitor, succesor, urmas, legatar Mostenitor, succesor sau urmas — cel care dobandeste patrimoniul defunctului (in materia mostenirii legale). Precizim ca actualul Cod civil foloseste, cu titlu de regula, termenul de ,,mostenitor”?. Legatar — cel nominalizat in testament, ca beneficiar al unui legat. 1.4. Patrimoniu succesoral, masa succesorala — patrimoniul transmis succesorilor. §2. Notiunea de mostenire* » Mostenirea reprezintd transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate céitre una sau mai multe persoane in fiinja” (art. 953 C.civ.). Rezulta agadar ca: a) mostenirea reprezinta transmiterea unui patrimoniu; "Is de cuius succesionis agitur, in dreptul roman, desemna persoana despre a cirei mostenire era vorba. * Codul civil din 1864, in prezent abrogat, folosea gi termenul de werede”. > Din punct de vedere etimologic, cuvantul ,,succesiune” igi are originea in latinescul succesio, succesionis, semnificind inlocuirea, urmarea sau succesiunea lucrurilor.Nofiunea si felurile mostenirii 3 b) objectul transmisiunii este reprezentat de un patrimoniu, agadar de 0 universalitate de drepturj si obligatii, si nu de bunuri indi- vidual determinate; c) subiectele raportului juridic de mostenire sunt reprezentate de persoana fizica decedata, in calitate de transmifator si de una sau mai multe persoane fizice sau juridice, in calitate de dobanditori; d) poate avea calitatea de sransmif{étor numai persoana fizica, nu si persoana juridica; e) persoana fizica al carei patrimoniu se transmite trebuie sa fie decedata, intrucat mostenirea este o transmisiune pentru cauzi de moarte (mortis causa); f) dobdnditor al unei mosteniri poate fi atat persoana fizica, cat gi persoana juridica, inclusiv statul; g) persoana fizic& sau persoana juridic’, pentru a dobandi o mostenire, trebuie s@ existe. §3. Reglementarea legala a mostenirii Contin dispozitii referitoare la mogtenire, urmatoarele acte normative: a) Constitutia Romaniei, art. 42 (,,.Dreptul la mostenire este garantat”); b) Codul civil, Cartea a IV-a (,,Despre mostenire si libera- 1itaqi”); c) Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale, republicata', precum si Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici si a activititii notariale nr. 36/1995. §4. Felurile mosteniri Art. 955 alin. (1) C.civ.: ,, Patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legalé, in médsura in care cel care lasé mostenirea nu a dispus altfel prin testament”. 'M.Of. nr. 72 din 4 februarie 2013 ? Aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2333/2013 (M.Of. nr. 479 din 1 august 2013).4 Consideratii generale privind materia mostenirii Asadar, mostenirea poate fi: a) legala; . b) testamentara. 4.1. Mostenirea legala sau succesiunea ab intestat' Mostenirea legala reprezintA regula gi este guvernat’ de dispozitii legale, relativ la persoanele care au vocatie la mostenire, la ordinea in care acestea culeg mostenirea $i la cotele care le revin acestora din mostenire. Mostenirea este legala in urmatoarele situatii: a) defunctul nu a ldsat testament; b) defunctul a lasat testament, ins& acesta este nul; c) defunctul a ldsat testament, ins4 acesta nu cuprinde legate, nu face referire la patrimoniul sau, ci cuprinde alte dispozitii; Exemplu: testamentul cuprinde dispozitii referitoare 1a funeralii, la numirea unui executor testamentar, la recunoasterea filiatiei fata de un copil rezultat din afara c4satoriei etc. d) defunctul a lasat testament, insa a nesocotit rezerva succesorala, dezmostenind mostenitorii rezervatari, astfel incat, in limita acesteia, sunt aplicabile dispozitiile legale. Precizim c& mostenitorii legali sunt succesori universali, intrucat au vocatie la intregul patrimoniu succesoral, chiar daca, in fapt, in ipoteza pluralit&tii de mostenitori, culeg numai o fractiune de patrimoniu. Mostenitorul rezervatar este un mostenitor cu titlu universal, intrucat culege din mostenire cota stabilita de lege. Culeg mostenirea, in temeiul legii: a) mostenitorii legitimi (sau regulafi), chemati de lege si culeaga mostenirea, ca urmare a legaturii lor de sange cu defunctul; b) mostenitorii neregulafi (sau iregulari), reprezentafi de soful defunctului, de comund, oras sau municipiu si stat, care vin la mostenire in puterea legii, nefiind rude cu defunctul. ' Succesiunea ab intestat — succesiune fara testament.Nofiunea si felurile mostenirii 5 4.2. Mostenirea testamentara este deferiti potrivit voinfei testatorului, materializata in testament Mostenirea poate fi exclusiv testamentara sau poate coexista cu cea legala. Mostenirea este exclusiv testamentara, excluzand-o pe cea legala, numai daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) nu existé mostenitori legali sau, dacd exist, acestia au fost dezmostenifi si nu fac parte din categoria rezervatarilor; b) defunctul a instituit, fie unul sau mai mulfi legatari universali, fie doi sau mai mulfi legatari cu titlu universal, cu vocatie la intreaga mostenire. 4.3, Coexistenfa mostenirii legale cu mostenirea testamentara Coexistenta celor doua tipuri de mogtenire este consacrati expres de art. 955 alin. (2) C.civ. potrivit carui: O parte a patrimoniului defunctului se poate transmite prin mostenire testa- mentard, iar cealalta parte prin mostenire legala”’ Constituie, cu titlu de exemplu, cazuri de coexistent a celor doua feluri de mostenire urm@toarele: a) defunctul instituie numai legatari cu titlu particular, caz in care patrimoniul sau succesoral se transmite potrivit legii mostenitorilor legali, acestora din urma revenindu-le obligatia de a executa, fafa de cei dintai, legatele; b) defunctul nu epuizeaza, prin legatele cu titlu universal instituite, intregul séu patrimoniu succesoral, astfel incat restul masei succesorale va fi deferité mostenitorilor legali potrivit dispozitiilor legale; c) defunctul, prin legatele instituite, a adus atingere rezervei succesorale a mostenitorilor rezervatari, caz in care mostenirea va fi testamentara, in limitele legatelor si legala, in limitele rezervei. 4.4, Coexistenta calitatii de mostenitor legal cu cea de legatar sau vocaftia multipla la mostenire in temeiul art. 1102 C.civ., o persoan poate’ cumula atat calitatea de mostenitor legal, cat si pe cea de mostenitor testamentar,6 Consideratii generale privind materia mostenirit ceea ce inseamna ca aceasta beneficiaza de dubla vocatie la mostenire. Exemplu: o persoana este inStituita de catre defunct in calitate de legatar si este, in acelasi timp, rud& cu acesta. O astfel de persoand poate opta, in principiu, diferit cu privire la mostenire, repudiind mostenirea legalA si acceptaénd-o pe cea testamentara, sau invers. Totusi, persoana cu vocatie dubla sau multipl4 la mostenire nu poate renunfa la legatul a c&rui valoare este mai mic& decat cota legala, dar care ins& respect rezerva succesorala a acestuia, pentru a accepta mostenirea legala, daca din testament rezulta ca defunctul a urmarit o dezmostenire! partiala a acestuia. §5. Enumerarea noutafilor aduse de Codul civil fn vigoare faté de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare: a) foloseste un limbaj de specialitate actualizat, ceea ce permite © mai usoara intelegere a problematicii mostenirii. Astfel, actualul Cod civil foloseste notiuni precum: mostenire, defunct, mostenitor, dezmostenire, partaj, patrimoniu succesoral; b) consacré expres coexistenfa mostenirii legale cu cea testamentara $i vocatia multipla la mostenire. Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie 1. Identificati céteva dintre rafiunile care |-au determinat pe legiuitor s adopte o noua reglementare in materie succesorala. 2. Relevati utilitatea actualizarii, in actualul Cod civil, a lim- bajului de specialitate. ' Pentru a desemna nofiunea de ,dezmostenire”, putem folosi gi termenul ,,exheredare”.Noriunea si felurile mostenirii 7 3. Ce ratiuni au stat la baza deciziei legiuitorului de a regle- menta, de o maniera expresa, coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara. §2. Tema pentru referat Coexistenta mostenirii legale cu mostenirea testamentara. §3. intrebari 1. Care sunt acceptiunile notiunii de ,,succesiune”? 2. Nofiunile de ,,mostenire” si ,,succesiune” se suprapun? 3. Enumerafi exhaustiv cazurile in care mostenirea este, cel putin in parte, legala. 4. Identificafi unica ipotezd in care mostenirea este exclusiv testamentara. §4. Teste grila 1. Este succesor in drepturi al autorului sau: a) legatarul; b) mostenitorul legal; c) copermutantul; d) locatarul. 2. Cel care culege mostenirea legala poarté denumirea de: a) mostenitor: b) legatar; c) succesor; d) gratificat. 3. Mostenirea este in parte legal si in parte testamentara in ipoteza in care: a) de cuius, avand mostenitori legali rezervatari, dispune prin testament, de totalitatea bunurilor sale; b) de cuius, avand numai mostenitori legali nerezervatari, dispune prin testament, de totalitatea bunurilor sale;8 Consideratii generale privind materia mostenirii c) prin testament, de cuius recunoaste filiatia fafa de un copil din afara csatoriei; d) prin testament, de cuius dispune cu privire la funeralii. 4. Persoana, care beneficiazi de dubla chemare Ja mostenire, fiind gratificata printr-un legat cu titlu particular, a carui valoare este mai mica decat cota legala: a) poate sa renunte la legat si sa accepte mostenirea legala; b) poate sa renunje la mostenirea legala si s4 accepte legatul; c) trebuie si renunje la mostenirea legala gsi s4 accepte legatul, puténd reclama cel mult rezerva succesorala, daca aceasta are o valoare mai mare decat cea a legatului; d) poate renunta atat la mostenirea legal, cat si la legat. 5. Potrivit terminologiei juridice, totalitatea bunurilor care au apartinut defunctului poarta denumirea de: a) patrimoniu; b) patrimoniu succesoral; c) masa succesorala; d) avere. 6. Beneficiarul unui legat poarta denumirea de: a) testator; b) defunct; c) legatar; d) gratificat. 7. Sunt mostenitori neregulati (iregulari): a) rudele de sange ale defunctului; b) rudele civile ale defunctului; c) sotul supraviefuitor al defunctului; d) afinii defunctului.Nofiunea si felurile mostenirit 9 §5. Speta La data de 1 decembrie 2011 inceteaza din viat&é D.I. Patrimo- niul acestuia este compus din urmatoarele: un autoturism marca Dacia; 0 casa situata in comuna Manesti, din judetul Dambovita, impreuna cu terenul aferent in suprafata de 500 m’; doua terenuri arabile in suprafata de cate 1.000 m”, situate pe raza aceleiasi comune; 0 suma de 5.000 lei depusa la C.E.C. Desi de cuius are trei copii, patru nepoti de fii, sotie supravietuitoare, 2 frati si doud surori, precum gi 5 nepoti de frate/sora, acesta a dispus, prin testament, ca intreaga sa avere sA se cuvind vecinului sau, P.R., de care I-a legat, in timpul viefii, o stransa prietenie. Probleme de solufionat: a) Cine este in spefa cel desemnat prin adagiul Is de cuius succesionis agitur? b) Ce fel de mostenire intalnim in speta? c) Cine constituie regula in dreptul romanesc, mostenirea legala sau mostenirea testamentara? Dar in dreptul roman? d) De lege lata, poate coexista mostenirea legala cu cea testamentara? Dar calitatea de mostenitor legal, cu cea de legatar? e) Ce intelegefi prin coexistenta mostenirii legale, cu mostenirea testamentara? Dar prin coexistenta calitatii de mostenitor legal, cu cea de legatar? f) Imaginati o situatie in care dumneavoastra reuniti atat calitatea de mostenitor legal, cat si pe cea de legatar, cu privire la aceeasi mostenire. g) Ce semnificatie are expresia ,,mogtenire ab intestat’? h) Ce fel de mostenitor este P.R.? Dar copiii, nepofii de fiu, sofia supravietuitoare, fratii si surorile, respectiv nepotii de frate/sora? i) Ce formeaza bunurile enumerate in speta?Capitolul I Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii Sectiunea 1. Sinteze Transmiterea mostenirii prezinta urmatoarele caractere juridice: a) este o transmisiune mortis causa; b) este o transmisiune universala; c) este o transmisiune unitara; d) este o transmisiune indivizibila. §1. Transmiterea mostenirii este o transmisiune mortis causa Potrivit dispozitiilor art. 954 alin. (1) C.civ., ,, Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia”’. Transmiterea mostenirii se deosebeste de transmisiunea intre vii, sub urmatoarele aspecte: a) transmisiunea mostenirii se produce numai la momentul incetarii din viata a unei persoane fizice (nu gsi in cazul incetarii existentei unei persoanei juridice), indiferent ci este vorba despre moarte fizic constataté sau despre moarte declarat& prin hotdrare judecatoreasca; Principiile dreptului succesoral sunt aplicabile persoanei juridice, numai in ipoteza in care aceasta are calitatea de dobanditor al unui patrimoniu succesoral. Comuna, orasul, municipiul sau statul, dupa caz, pot comparea in urmatoarele doua ipostaze: + beneficiari ai mostenirilor vacante, in situatia in care defunctul nu are mostenitori sau acestia, desi exista, nu pot sau nu vor sa culeaga mostenirea; - legatari, in ipoteza in care testatorul le-a nominalizat in actul sau de ultima voinfa.Caracterele juridice ale transmiterii mostenirtt 1 b) transmisiunea mostenirii poarté asupra unei universalitati de bunuri sau a unei cote din aceasta universalitate si nu numai asupra unor bunuri singulare; c) transmisiunea mostenirii priveste universalitatea datoriilor defunctului si nu datorii singulare; Desi Codul civil reglementeaz& cesiunea contractului si pre- luarea datoriei, distinctia dintre cele dou tipuri de transmisiune se mentine, intrucat prin intermediul cesiunii contractului gi preluarii datoriei se transmite numai o datorie singulara si nu universalitatea datoriilor defunctului. d) ca regula, transmisiunea mostenirii nu este supusa formelor de publicitate, pentru a deveni opozabila si tertilor, in cazul in care obiectul séu este reprezentat de drepturi reale imobiliare [art. 887 alin. (1) C.civ.]; e) transmisiunea mostenirii nu este supusa, cat priveste dobandirea creantelor, formalitatilor prevazute de lege pentru cesiunea contractului. §2. Transmiterea mostenirii este o transmisiune universala Obiectul transmiterii mostenirii este reprezentat de patrimoniul defunctului, privit ca universalitate juridica, format din totalitatea drepturilor (activul patrimoniului) si obligatiilor (pasivul patrimoniului) cu caracter patrimonial ale acestuia. Reguld: Sunt transmisibile pentru cauza de moarte, drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial ale defunctului. Drepturile si obligatiile nepatrimoniale ale acestuia igi inceteaz4 existenta odata cu titularul lor. Exceprie: Nu se transmit, totusi, prin mostenire: a) drepturile patrimoniale, care inceteaza la moartea titularului, fie pentru c& au caracter viager, fie pentru c& sunt contractate sau nascute ex lege intuitu personae (precum: dreptul de uz, uzufruct, abitatie, o crean{i de intretinere sau de rent& viagera, dreptul la pensie etc.), fie din alte cauze;12 Consideratii generale privind materia mostenirii b) obligatiile patrimoniale n&scute din contracte incheiate intuitu personae (precum, obligatiile antreprenorului): sau cele legate de o calitate personala a defunctului. Transmisiunea succesorala pastreaz4 caracterul universal, chiar si in urmatoarele ipotez a) mostenitorii (inclusiv cei rezervatari) au vocatie cu titlu universal, culegand numai o cota din mostenire; b) mostenirea este culeas& de cdtre comuna, oras sau, dupa caz, de municipiu ori de catre stat, intrucat este vacanta; c) mostenitorii acceptéa mostenirea, raspunzand de datoriile acesteia numai in limitele activului (intra vires hereditatis). 3. Transmiterea mostenirii este o transmisiune ara Regula: Transmiterea mostenirii are caracter unitar, deoarece intregul patrimoniu al defunctului este transmis dupa aceleasi reguli, indiferent de natura, provenienta, originea sau modalitatile de care sunt afectate bunurile care-] compun. Excepjiile sunt reprezentate de situatiile in care transmiterea mostenirii este guvernata de reguli diferite, in functie de natura sau de originea ori provenienta bunurilor care formeaz4 masa succesorala a defunctului. Acestea sunt, cu titlu de exemplu, urmatoarele: a) mobilierul si obiectele de uz casnic, care au fost afectate folosinjei comune a sofilor, se cuvin sofului supravietuitor, numai dac& acesta nu vine in concurs cu descendentii defunctului (art. 974 C.civ.). b) clauza de preciput ce reprezinta acea stipulatie a conventiei matrimoniale, in temeiul cdreia sotul supraviefuitor preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmagie sau coproprietate (art. 333 C.civ.); c) drepturile succesorilor asupra salariului, indemnizajiei de concediu si pensiei neincasate de catre defunct, cu privire la care sunt statuate, in acte normative speciale sau in doctrina, urmatoarele reguli: - salariul cuvenit defunctului pana la data decesului, dar neincasat de catre acesta, se plateste, in ordine: sofului supravietuitor,Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii 13 copiilor majori ai defunctului sau parintilor sai, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun [art. 167 alin. (2) C.muncii n; - indemnizatia de concediu, care se cuvine salariatului defunct pentru concediul neefectuat, se pldteste: soqului supravietuitor, copiilor, parintilor, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun (doctrina); - sumele neincasate de c&tre pensionarul decedat se vor plati: sofului supraviefuitor, copiilor, parintilor, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in condifiile dreptului comun (art. 120 din Legea nr. 263/20107 7), d) amintirile de familie (corespondenta, arhivele familiale, deco- ratiile, armele de colectie, portretele de familie, documentele familiei etc.) pot fi supuse numai unui partaj voluntar. in cazul in care comostenitorii nu se inteleg in acest sens, bunurile care constituie amintiri de familie vor ramane in indiviziune, fiind depozitate, prin acordul for sau in temeiul unei hotarari judecatoresti, la unul sau mai multi dintre acestia sau in locul convenit de ei (art. 1142 C.civ.). Nu constituie excepfii de la caracterul unitar al transmisiunii mostenirii, ipoteze precum: a) transmiterea drepturilor patrimoniale de autor, potrivit dispozitiilor Legii nr. 8/1996"; Ca regula generala, acestea se transmit la moartea autorului, prin mostenire, potrivit legislajiei civile, pe o perioadi de 70 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urm&tor mortii autorului. b) coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara; c) impartirea de catre defunct a mostenirii in mai multe mase deosebite (precum, legatul tuturor bunurilor mobile sau legatul tuturor bunurilor imobile). ' Legea nr. 53/2003, republicata (M.Of. nr. 345 din 18 mai 2011). ? Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (M.Of. nr. 852 din 20 decembrie 2010). > Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe (MOF. nr. 60 din 26 martie 1996).14 Considerafti generale privind materia mostenirii §4. Transmiterea mostenirii este o transmisiune indivizibila . Regula: Transmiterea mostenirii are caracter indivizibil, intrucét dreptul de opfiune succesorald vizeazi intreaga masa succesorala si nu doar o parte a ei. Astfel, mostenirea trebuie acceptati sau repudiata in tot si nu in parte, succesibilul neputdnd accepta, spre exemplu, mostenirea care priveste bunurile imobile si s& repudieze mostenirea care priveste bunurile mobile. Posibilitatea recunoscut& de lege succesibilului cu vocatie multipla la mostenire de a opta in mod distinct (diferit), in temeiul fiecarei chemAri succesorale, nu constituie o veritabila exceptie de la caracterul indivizibil al transmiterii mosteni Indivizibilitatea patrimoniului succesoral se mentine pana la efectuarea partajului. Indivizibilitatea nu mai caracterizeazd acea transmisiune succesorala care opereazi in baza unui partaj de ascendent. Excepjie: Divizarea de drept a pasivului succesoral presupune faptul cA mostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii, proportional cu cota succesorala ce ii revine fiecdruia [art. 1155 alin. (1) C.civ.]. §5. Enumerarea noutafilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioarA Codul civil in vigoare: a) reglementeaza vocatia multipla la mostenire; b) reglementeaza clauza de preciput; c) stabileste regimul juridic al amintirilor de familie. Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie 1. Identificaji substanta caracterului unitar al transmisiunii mostenirii.Caracterele juridice ale transmiterii mostenivii 15 2. Aducefi argumente in favoarea si impotriva calificdrii vocatiei multiple la mostenire, drept o exceptie de la caracterul indivizibil al transmiterii mostenirii. 3. Argumentafi de ce partajul de ascendent nu presupune indiviziune. §2. Tema pentru referat Particularitatile transmisiunii mortis causa. §3. intrebari 1. Enumerati caracterele juridice ale transmiterii mosteniri 2. Definiti caracterul mortis causa al transmiterii mostenirii. 3. Identificati toate elementele de distinctie dintre transmisiunea mortis causa $i transmisiunea inter vivos. 4, Identificati excepfiile pe care le comporta caracterul unitar al transmiterii mostenirii. 5. Care sunt exceptiile reale si aparente pe care le comport caracterul unitar al transmiterii mostenirii? §4. Teste grila 1. Transmisiunea succesorala are loc in momentul: a) incetarii din viata a unei persoane fizice; b) incetarii personalitatii juridice a unei persoane juridice; c) incetarii capacit&tii de exercitiu a unei persoane fizice. 2. Pot forma obiectul transmisiunii succesorale: a) in principiu, drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial ale defunctului; b) drepturile si obligatiile cu caracter personal ale defunctului; c) drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial ale defunctului, contractate sau asumate intuitu personae.16 Considerafii generale privind materia mostenirii 3. Transmisiunea mortis causa: a) este supusd formalitatilor prevazute de lege cu privire la publicitatea imobiliara; b) este supusa formalitatilor prevazute de lege cu privire la cesiunea de creanta; c) are ca obiect universalitatea drepturilor si datoriilor defunctului. 4. Constituie exceptii de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale, urmAatoarele ipoteze: a) transmiterea catre mostenitori a salariului neincasat al defunctului, potrivit regulilor Codului muncii; b) transmiterea c&tre mostenitori a drepturilor patrimoniale de autor ale defunctului, potrivit dispozitiilor speciale ale Legii nr. 8/1996; c) clauza de preciput. 5. Amintirile de famili a) pot forma obiectul oricarui tip de partaj; b) pot forma si obiectul partajului voluntar; c) pot forma si obiectul partajului judiciar. 6. Clauza de preciput reprezinta: a) o dispozitie testamentara; b) conventia matrimoniala: c) 0 dispozitie a conventiei matrimoniale. 7. Salariul cuvenit defunctului pana la data decesului, dar neincasat de catre acesta, se plateste, in ordine: a) sofului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului, parintilor si celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun; b) sofului supravieguitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor sai, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun; ¢) sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun.Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii 17 8. Sumele neincasate de catre pensionarul decedat se vor plati, in ordine: a) sofului supraviefuitor, coptilor, parintilor si celorlalyi mostenitori, in condifiile dreptului comun; b) sofului supraviefuitor, copiilor si celorlalti mostenitori, in condifiile dreptului comun; c) sofului supraviefuitor, copiilor, parintilor, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun. §5. Speta R.T., avand sof supraviefuitor.si doi copii (majori), a decedat la data de 1 ianuarie 2013, intr-un accident auto. Prin testament, acesta a dispus ca un apartament, pe care I-a detinut cu titlu de proprietar exclusiv, si se cuvind celui mai mare dintre fiii sai. In termenul de opfiune succesorala, tofi mostenitorii sai au acceptat mostenirea. La momentul castoriei (5 octombrie 2011), R.T. si R.M. (sot supravietuitor) au incheiat o conventie matrimoniala, ocazie cu care au optat pentru comunitatea conventionala si au inserat o clauza de preciput, in temeiul careia sogul supraviefuitor are dreptul sa preia, la momentul decesului celuilalt sot, independent de partajul mostenirii, casa in care a locuit familia pana la acel moment. Patrimoniul defunctului are valoarea de 600.000 lei, dupa cum urmeaza: 200.000 lei — apartamentul, 300.000 lei — casa in care a locuit familia si 100.000 lei — cele doua autoturisme (unul dintre ele fiind distrus aproape in intregime ca urmare a accidentului in care, de altfel, a si murit R.T.). Probleme de solufionat: a) Ce fel de mostenire intalnim in spe{a? b) Care sunt caracterele juridice ale transmiterii, mostenirii? c) Ce semnificatie juridica are fiecare dintre ele? d) Intalnim in spet& vreo exceptie de la caracterele juridice ale transmisiunii mostenirii? Care sunt acestea? Argumentati. e) Putem identifica in spefa vreo persoana care are vocatie multipla la mostenire? Care este aceasta? Cum poate opta ea cu privire la mostenirea din speta?18 Consideragii generale privind materia mostenirii £) intalnim in spefa transmisiunea inter vivos? Care sunt prin- cipalele elemente de distinctie dintre transmisiunea mortis causa si transmisiunea inter vivos? * 2) Poate prelua soful supraviefuitor, independent de partaj, casa in care a locuit cu defunctul inainte de accident? [n ce temei? h) Cui se vor cuveni sumele de bani neincasate de catre defunct din drepturile salariale $i din indemnizatia de concediu? i) Cui se vor cuveni tablourile de familie?Capitolul NT Deschiderea mostenirii Sectiunea 1. Sinteze §1. Consideratii generale Potrivit art. 954 alin. (1) C.civ., ,, Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia”. Prin ,,moarte” se infelege: a) moartea constatata fizic; b) moartea declarata printr-o hotdrdre judecditoreasca. Declararea judecdtoreascé a disparitiei persoanei fizice, nu atrage deschiderea mostenirii acesteia, intrucat ,,Ce/ dispdrut este socotit a fi in viata, dacé nu a intervenit o hotdrdre declarativa de moarte ramasé definitiva” (art. 53 C.civ.). §2. Data deschiderii mostenirii 2.1. Care este data deschiderii mostenirii? Data deschiderii mostenirii este data mortii lui de cuius. Aceasta nu trebuie confundata cu data deschiderii procedurii notariale. 2.2. Cine trebuie si dovedeasca faptul mortii si data morfii si cum pot fi dovedite acestea? Faptul morfii si data mortii trebuie dovedite de catre cel care pretinde mostenirea sau unele drepturi asupra acesteia. Acestea pot fi dovedite, in cazul mortii constatate fizic, cu certificatul de deces, iar in cazul decesului declarat pe cale judecatoreasca, cu certificatu! de deces, eliberat in baza hot&rarii judecatoresti declarative de moarte, ramasa definitiva.20 Consideratii generale privind materia mostenirii 2.3. Cum pot fi dovedite ora si minutul mortii? Uneori, prezinta utilitate, chiar si dovedirea orei si minutului morfii lui de cuius. Exemplu: Tatal si fiul mor in acelasi accident rutier, la intervale foarte scurte de timp. in acest caz, daci nu se poate stabili cu exactitate momentul mortfii celor doi, acestia vor fi considerati ca au murit in acelasi timp (comorienfi) si nu se vor mosteni reciproc {art. 957 alin. (2) C.civ.]. Dimpotriva, insd, daca momentul mortii celor doi se poate stabili cu precizie, acela care a supravietuit, chiar si numai pentru un singur minut, celuilalt, i] va mosteni pe cel dintai decedat. in cazul mortii fizic constatate, ora si minutul mortii pot fi dovedite cu orice mijloc de proba, in masura in care cele douad elemente prezinta utilitate si nu sunt mentionate in actul de deces. in cazul declararii decesului pe cale judec&toreasca, daca hotdrarea judecatoreascd declarativa de moarte ramas4 definitiva nu araté si ora mortii, ,,(..) se socoteste cd cel declarat mort a incetat din viata in ultima ord a zilei stabilite ca fiind aceea a morfii” (art. 52 alin. (1) teza a I-a C.civ.]. in lipsa unor indicii indestulatoare, se va stabili cd cel declarat mort a incetat din viata in ultima ora a celei din urma zile a termenului de 2 ani [art. 52 alin. (2) C.civ.]. Codul civil nu confine nicio dispozitie referitoare la stabilirea minutului decesului, in cazul mortii declarate pe cale judecatoreasca. Drept urmare, acesta poate fi determinat prin orice mijloc de proba, in ipoteza in care stabilirea lui prezinta utilitate si nu a fost indicat in hotararea judecdtoreascé declarativa de moarte, ramasa definitiva. 2.4. Cum poate fi facut’ dovada contrar4 a mortii si a datei mortii? Dovada contrara a mortii $i a datei morfii se poate face, in cazul mortii constatate fizic, prin orice mijloc de proba, iar in cazul decesului declarat pe cale judecatoreasca, cu hotararea judec&toreasca care dovedeste contrariul.Deschiderea mostenirii 21 2.5. Importanfa juridica a datei deschiderii mostenirii jn functie de data deschiderii mostenirii, se pot stabili cel putin urmatoarele elemente: a) persoanele care au vocatie la mostenire, capacitatea succesorala si drepturile care li se cuvin acestora asupra mostenirii; b) data de la care incepe s curga, ca regula, termenul de un an de optiune succesorala; c) momentul transmiterii mostenirii la succesori, intrucat mostenirea se transmite succesorilor, nu de la data acceptarii, ci retroactiv, de la data deschiderii acesteia; d) momentul pana la care retroactiveazi acceptarea sau renun- farea la mostenire; e) compozitia $i valoarea masei succesorale; f) momentul din care actele juridice asupra mostenirii devin valabile, intrucat actele juridice asupra unei mosteniri nedeschise sunt nule absolut; g) inceputul indiviziunii succesorale, in ipoteza pluralitatii de mostenitori universali sau cu titlu universal si, de asemenea, momentul pana la care retroactiveaza efectul partajului; h) legea aplicabila mostenirii, in caz de conflict de legi in timp. Potrivit principiului_ neretroactiv legii, devolufiunea mostenirii, in cazul unui conflict de legi in timp, va fi guvernata de legea in vigoare la data deschiderii acesteia. Partajul, insa, va fi guvernat de legea in vigoare la data savarsirii lui, potrivit principiului apli- carii imediate a legii noi; . Precizim ca dispozitiile actualului Cod civil se aplicd mostenirilor deschise dupa data de 1 octombrie 2011, precum gsi mostenirilor deschise anterior acestei date, ins& care se dezbat dupa acest moment. i) legea aplicabila mostenirilor cu element de extraneitate. in principiu, mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul c&ruia de cuius a avut, la data mortii, resedinta obisnuita (art. 2633 C.civ.). Codul civil permite, ins4, persoanei si aleaga legea statului a carui cetatenie o are, ca lege aplicabilA mostenirii in ansamblul ei [art. 2634 alin. (1) C.civ.].22 Considerayii generale privind materia mostenirii §3. Locul deschiderii mostenirii 3.1. Stabilirea locului deschiderii mostenirii Regula: Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului, indiferent daca acesta corespunde sau nu cu locul decesului [art. 954 alin. (2) teza I C.civ.]. Exceptii: a) dacd ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se aflé pe teritoriul Rom4niei, mostenirea se deschide la locul din fara aflat in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat, cu condifia ca in aceast{ circumscriptie s& existe cel putin un bun imobil al celui care las& mostenirea [art. 954 alin. (3) teza I C.civ.]; b) in cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat, cu conditia ca, in aceasta circumscriptie, s4 se afle bunuri mobile ale celui care las& mostenirea [art. 954 alin. (3) teza a II-a C.civ.]; c) atunci cand in patrimoniul succesoral nu existé bunuri situate in Romania, locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat [art. 954 alin. (3) teza a IIl-a C.civ.]. 3.2. Dovada ultimului domiciliu Ultimul domiciliu al defunctului poate fi dovedit cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu certificatul de deces, eliberat in baza hotararii judecatoresti declarative de moarte, ramasa definitiva. 3.3. Importanta juridica a locului deschiderii mostenirii In functie de locul deschiderii mostenirii, se determina: a) competenfa teritoriala a secretarului consiliului local (sau a procurorului) de a cere deschiderea procedurii succesorale notariale si luarea, daca este cazul, a masurilor de conservare; b) competenta teritoriala a notarului public de a realiza procedura succesorala necontencioasa;Deschiderea mostenirii 23 c) competenta instanjei judecatoresti de a solutiona litigiile cu privire la mostenire, potrivit regulilor mentionate in cazul compe- tenjei notarului public. §4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare faf4 de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare: a) are in vedere atat situatia juridicd a persoanelor care au murit in acelasi timp gi in aceleasi imprejurari (adicd a comorientilor din vechea reglementare civila), cat si pe cea a persoanelor care au murit in acelasi timp, insa in imprejurari diferite (adicé a codeceda- tilor din vechea reglementare); b) contine dispozitii cu privire la stabilirea orei mortii, in cazul declararii decesului pe cale judecdtoreasca; ¢) stabileste criterii noi pentru determinarea competentei teritoriale atét in cazul dezbaterii necontencioase a mostenirii, cat si in cazul celei contencioase; d) dispune in sensul cA dovada ultimului domiciliu al defunctului se face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte, ramasa definitiva. Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie 1. Apreciati a fi mai potrivité actuala reglementare a locului deschiderii mostenii 2. Considerati ca prezinta utilitate reglementarea de catre Codul civil in vigoare a modului de determinare a orei si minutului decesului, in cazul declararii acestuia pe cale judecdtoreasca? §2. Tema pentru referat Semnificatia practicé a determinarii datei si locului deschiderii mostenirii.24 Consideratii generale privind materia mostenirii §3. Intrebari 1, Care este regula care guVerneaza data deschiderii mostenirii? Dar cea care guverneaza locul deschiderii mostenirii? 2. Identificati importanja datei si locului deschiderii mostenirii 3. Care sunt excepfiile pe care le comporté regula aplicabila pentru determinarea locului deschiderii mostenirii? 4. Care sunt categoriile de cereri care pot fi judecate de citre instan{a de la locul deschiderii mostenirii? §4. Teste grila 1. Deschiderea mostenirii are loc ca urmare a: a) incetarii personalitafii juridice a subiectului colectiv de drept; b) disparitiei persoanei fizice; c) declararii pe cale judecatoreasca a decesului persoanei fizice. 2. Faptul mortii, in ipoteza in care nu existA cadavru, poate fi dovedit cu: a) certificatul de deces, completat in baza declaratiei verbale a membrilor familiei; b) certificatul medical constatator al mortii; c) certificatul de deces, completat pe baza hotirarii judecatoresti, declarativa de moarte, ramasa definitiva. 3. Data deschiderii mostenirii este: a) data deschiderii procedurii notariale; b) data disparitiei lui de cuius; c) data pronunfirii hotararii judecatoresti de declarare a decesului. 4. Dovada contrara a mortii, in cazul decesului constat pe cale judecatoreasca, se poate realiza: a) prin orice mijloc de proba; b) cu hotararea judecatoreasca de declarare a decesului; c) cu hotararea judecatoreasc4 din care rezult4 o alta data a mortii.Deschiderea mostenirit 25 5. in functie de data deschiderii mostenirii, putem determina: a) competenta teritoriala a notarului public; b) legea aplicabila in cazul unti conflict temporal de legi; c) competenta teritoriala a instantei de judecata. 6. Ca regula, locul deschiderii mostenirii este reprezentat de: a) ultima regedinta a defunctului; b) locul unde se afla bunurile cele mai importante ca valoare ale defunctului; c) ultimul domiciliu al defunctului; d) locul unde s-a inregistrat moartea defunctului. 7. Instanta de judecaté de la locul deschiderii mostenirii este competenta, in mod imperativ, si judece urm&toarele categorii de cereri: a) cereri referitoare la validitatea si executarea dispozitiilor testamentare; b) cereri privitoare la anularea certificatului de mostenitor; c) orice cereri privind mostenirea, formulate dupa desavarsirea partajului intre mostenitori; d) actiunile reale imobiliare care nu au legatura cu mostenirea. 8. in functie de locul deschiderii mostenirii, putem determina: a) competenta teritoriala a secretarului consiliului local de a cere deschiderea procedurii succesorale notariale gi luarea, daca este cazul, a masurilor de conservare; b) competenta teritoriala a notarului public de a realiza procedura succesorala contencioas: c) competenta teritoriala a instantei de judecata de a solutiona cereri cu privire la mostenire, formulate dupa desAvarsirea partajului intre comostenitori. 9. In ipoteza in care defunctul nu are domiciliu, iar singurele sale bunuri mobile se afla in Spania, competenfa deschiderii procedurii succesorale necontencioase apartine: a) oricdrui notar public; b) notarului public cel dintai sesizat;26 Considerajii generale privind materia mostenirii c) notarului public cel dintai sesizat in a cdrui raza teritoriald se afla bunurile mobile ale defunctului. 10. in cazul in care defunctul a avut ultimul domiciliu in municipiul Targoviste si bunuri mobile si imobile pe raza teritoriala a orasului Gaesti, competent a deschide procedura succesorala necontencioasa este: a) notarul public cel dintai sesizat din municipiul Targoviste; b) notarul public cel dintai sesizat din orasul Gaesti; c) notarul public cel dintai sesizat. §5. Speta R.O., domiciliat in oragul Targoviste, judetul Dambovita, a disparut, impreuna cu sofia sa, la data de 10 octombrie 2011, ca urmare a scufundarii in Marea Mediterand a vasului cu care plecase intr-o croaziera. Echipa de salvare care s-a deplasat in zona in care vasul s-a scufundat nu a gasit niciun supravietuitor si nu a recuperat niciun cadavru. La data de 15 septembrie 2012, instanfa de judecata a pronuntat hotararea prin care au fost declarati morti atat R.O., cat si sofia acestuia. in cuprinsul hotararii judecatoresti declarativa de moarte, ulterior ramasa definitiva, a fost retinuté ca data a mortii lui R.O. data de 10 octombrie 2011. Probleme de solutionat: a) Care este in speta data deschiderii mostenirii lui R.O.? b) Ce elemente putem determina prin raportare la data deschiderii mostenirii? c) Prin ce mijloace de proba putem determina, in speti, data deschiderii mostenirii lui R.O.? d) Care este in spefa locul deschiderii mostenirii? e) Ce elemente putem determina prin raportare la locu! deschiderii mostenirii? f) Cu ce mijloace de proba putem dovedi locul deschiderii mostenirii? g) Disparitia persoanei fizice prezintd vreo relevanta in materia deschiderii mostenirii?Deschiderea mostenirii a7 h) Care este, cu titlu de regula, termenul la a carui implinire poate fi ceruré declararea judecatoreasca a decesului persoanei disparute? i) Care este termenul la a carui implinire poate fi cerura declararea judecdtoreasca a decesului persoanei disparute in imprejurari deosebite?Capitolul IV Condifiile dreptului la mostenire Sectiunea 1. Sinteze §1. Enumerare Constituie condifii generale ale dreptului la mostenire (asadar, care sunt aplicabile atat in cazul mostenirii legale, cat si in cel al mostenirii testamentare): a) capacitatea de a mosteni; b) nedemnitatea; c) vocatia la mostenire. Sunt conditii speciale ale dreptului la mostenire: a) dezmostenirea, cu aplicatie exclusiva in materia mostenirii legale; b)revocarea legatului pentru ingratitudine, cu incidenta in materia mostenirii testamentare. §2. Capacitatea de a mosteni Art. 957 alin. (1) teza I C.civ.: ,, O persoand poate mosteni dacd existe: la momentul deschiderii mostenirii (...)”. 2.1. Persoanele care au capacitate succesorala Au capacitate succesorala urmatoarele categorii de persoane: a) persoanele fizice in viata la data deschiderii mostenirii; Dac& mostenitorul moare la scurt timp dupa autorul sau, dreptul de optiune succesorala al celui de-al doilea defunct se transmite propriilor sai mostenitori (retransmiterea dreptului de opfiune succesorala). Dovada existentei mostenitorului la data mortii lui de cuius se realizeazi prin acte de stare civilé. Dovada contrara poate fi realizata prin orice mijloc de proba.Conditiile dreptului la mostenire 29 b) persoanele disparute; c) persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii mostenirii; Potrivit art. 36 C.civ.: ,, Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, ins& numai daca el se naste viu" — capacitatea anticipata de folosinta. Cel care solicité mostenirea in numele copilului trebuie sa facad dovada, prin orice mijloc de proba, cd acesta din urma era conceput la data deschiderii succesiunii $i c& s-a ndscut viu. fn scopul determinarii timpului legal al conceptiei, art. 412 C.civ. instituie prezumfia relativa potrivit cdreia, ,, (1) Intervalul de timp cuprins intre a trei sutd si a o sutd optzecea zi dinaintea nasterti copilului este timpul legal al concepfiunii. El se calculeazd zi cu zi. (2) Prin mijloace de proba stiinfifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o anumitdé perioada din intervalul de timp prevdzut la alin. (1) sau chiar in afara acestui interval”. d) persoanele juridice infiintate in condifiile legii, la data deschiderii mostenirii. Potrivit art. 208 C.civ., ,,(...) orice persoand juridicd poate primi liberalitati in conditiile dreptului comun, de la data actului de infiintare sau, in cazul fundatiilor testamentare, din momentul deschiderii mostenirii testatorului, chiar si in cazul in care libera- litdqile nu sunt necesare pentru ca persoana juridica sé ia fiinjé in mod legal’’. Trebuie respectat, insd, de catre persoanele juridice fara scop lucrativ principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice — art. 206 alin. (2) C.civ., potrivit caruia ,, Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi $i obligagii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit de lege, actul de constituire sau statut”. 2.2. Persoanele care nu au capacitate succesorala Nu au capacitate succesorala: a) persoanele fizice care nu mai sunt in viata; b) persoanele juridice care au incetat a mai avea fiinta, la data deschiderii mostenirii.30 Considerasii generale privind materia mostenirti Fac parte din categoria persoanelor fizice care nu mai sunt in viata: a) copilul conceput la data“deschiderii mostenirii, dar nascut b) predecedatii (acele persoane care nu mai sunt in viafa la data deschiderii mostenirii); c) persoanele care au murit in acelagi timp, adic& comorient Potrivit art. 957 alin. (2) C.civ., ,,Dacd, in cazul morfii mai multor persoane, nu se poate stabili cd una a supraviequit alteia, acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta”. Precizare: Codul civil nu foloseste termenul de ,.comorienti” pentru a desemna persoanele vizate de textul de lege mai sus indicat. Realizeazi aceasta calificare, ins, Regulamentul pentru punerea in aplicare a Legii notarilor publici $i a activitatii notariale nr. 36/1995. Pentru a fi in prezenta comorientilor, trebuie intrunite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: a) si fie vorba de doua sau mai multe persoane; b) decesul s-a produs in aceeasi imprejurare sau in imprejurari diferite; c) conditiile decesului nu permit stabilirea faptului ca o persoana a supravietuit celeilalte; d) in principiu, reciprocitatea vocatiei la mostenire. 2.3. Tabel sintetic ‘Au capacitate succesorali: | Nu au capacitate succesorala: - persoanele fizice in viata la data deschiderii mostenirii; - persoanele disparute; - persoanele concepute, dar nendscute la data deschiderii mostenirii; - persoanele juridice infiinyate in conditiile legii, la data deschiderii mostenirii. ~ persoanele fizice care nu mai sunt in viata; ~ persoanele juridice care au incetat a mai avea fiin{a, la data deschiderii mostenirii.Conditiile dreptului la mastenire 2.4. Enumerarea nout&filor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare: a) instituie prezumfia relativa privind timpul legal al concepfiunii; b) recunoaste persoanei juridice capacitate succesorala, mai inainte de dobandirea personalitafii juridice si chiar daca liberali- tafile nu sunt necesare pentru ca aceasta sa ia fiinta in mod legal; c) dispune in sensul c& principiul specialitatii capacitatii de folosinfa nu trebuie respectat in cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ; d) reglementeaza situatia juridica a persoanelor care au murit in acelagi timp (a comorienfilor). §3. Nedemnitatea succesorala 3.1. Notiune Nedemnitatea succesorala reprezinta decdderea succesibilului legal sau testamentar din dreptul de a mosteni, inclusiv rezerva succesorala, intrucat a sivarsit o fapti grava, prevazutd expres de legiuitor, impotriva defunctului sau a unui succesibil al acestuia. 3.2. Natura juridica in opinia noastra, nedemnitatea succesorala are natura juridicd a unei pedepse civile, intrucat: a) se bazeaz4 pe motive de moralitate publica; b) priveste persoana si nu bunurile acesteia; c) este aplicabila ambelor feluri ale mostenirii; d) poate fi inlaturata (poate interveni iertarea), in conditiile legii, de catre de cuius. 3.3. Cazuri Distingem intre: a) nedemnitate de drept; b) nedemnitate judiciara.32 Considerayii generale privind materia mostenirii 3.3.1. Nedemnitatea de drept Este de drept nedemna de asmosteni, potrivit art. 958 alin. (1) C.civ a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care las mostenirea (tentativa si infractiunea consumata de omor); Nu putem rejine printre infractiunile care atrag nedemnitatea de drept, uciderea din culpa. b) persoana condamnata penal pentru sAv4rsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-] ucide pe un alt succesibil care, dacd mostenirea ar fi fost deschisA la data sAvarsirii faptei, ar fi inl&turat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului. in cazul in care condamnarea pentru faptele mai sus menjionate este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie (antecondamnatorie) sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea tot opereaza, dac& acele fapte au fost constatate printr-o hotardre judecatoreasca civila definitiva [art. 958 alin. (2) C.civ.]. 3.3.2. Nedemnitatea judiciara Poate fi declarataé nedemna de a mosteni, potrivit art. 959 alin. (1) C.civ.: a) persoana condamnata penal pentru savarsirea cu intentie, impotriva celui care las mostenirea a unor fapte grave de violenta, fizicA sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei; Asadar, textul de lege vizeazi urmdtoarele doud categorii de fapte: - fapte grave de violenta, fizic’% sau morala, sAvargite cu intentie, precum: vatémarea corporala grav, talharia, lipsirea de libertate in mod ilegal sau santajul; - fapte care au avut ca urmare moartea victimei, savarsite cu praeterintentie, precum: lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, violul care a avut ca urmare moartea victimei, talharia care a avut ca urmare moartea victimei sau lipsirea de libertate in mod ilegal, care a avut ca urmare moartea victimei.Conditiile dreprului la mostenive 33 b) persoana care, cu rea-credinja, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; c) persoana care, prin dol saii violenta, 1-a impiedicat pe cel care las& mostenirea si intocmeascé, sA modifice sau s& revoce testamentul. Declararea nedemnitatii succesorale pentru cauzele mai sus enumerate este ldsata de legiuitor la latitudinea instanjei de judecati. in cazul in care condamnarea pentru savarsirea cu intentic, impotriva celui care lasé mosgtenirea, a unor fapte grave de violenta, fizicd sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei, este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie (antecondamnatorie) sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea se poate declara, daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civilA definitiva [art. 959 alin. (4) teza I C.civ.]. 3.4, Regim juridic 3.4.1. Regimul juridic al nedemnitafii de drept Conform art. 958 alin. (3) C.civ., nedemnitatea de drept: a) poate fi constatata oricand; b) poate fi constatata la cererea oricdrei persoane interesate, a nedemnului insusi si din oficiu de catre instanta de judecata ori de catre notarul public, pe baza hotararii judecatoresti din care rezulta nedemnitatea. Asadar, nedemnitatea de drept opereazi in puterea legii, instanta de judecaté sau notarul public avand numai rolul de a o constata si nicidecum de a o pronunta. 3.4.2. Regimul juridic al nedemnitafii judiciare Actiunea in declararea nedemnit&tii judiciare poate fi adresata instanfei de judecata de catre: a) 0 persoanai care are calitatea de succesibil: b) comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul in a cdrui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii, daca, in afara de autorul faptei care poate atrage nedemnitatea judiciara, nu mai exista alti succesibili ai defunctului.34 Consideratii generale privind materia mostenirii Actiunea in declararea nedemnitatii judiciare poate fi exercitata numai in termen de un an (termen de decddere). Acest termen incepe sa curga: - a) ca regula — de la data deschiderii mostenirii; b) in mod exceptional — de la un alt moment decat data deschiderii mostenirii, si anume: Daca hotdrarea de condamnare pentru fapta prevazuté la art. 959 alin. (1) lit. a) C.civ. se pronunfa ulterior datei deschiderij mostenirii, termenul de un an incepe s4 curga de la data ramanerii definitive a hot&rarii de condamnare [art. 959 alin. (3) C.civ.]. in cazul in care condamnarea faptuitorului pentru faptele men- fionate la art. 959 alin. (1) lit. a) C.civ. este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripfia raspunderii penale, nedemnitatea se poate declara daca aceste fapte au fost constatate printr-o hotardre judecatoreasca civila definitiva; termenul de un an incepe s& curga de la aparitia cauzei de impie- dicare a condamn§rii, daci aceasta a intervenit dupa deschiderea mostenirii [art. 959 alin. (4) C.civ.]. In cazurile previzute de art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ., termenul de un an curge de la data la care succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii. Introducerea actiunii in declararea nedemnitatii judiciare constituie un act de acceptare taciti a mostenirii de ctre succesibilul reclamant [art. 959 alin. (2) teza a I]-a C.civ]. rra Conditiile dreptulti la mostenire 3.5. Tabel sintetic Nedemnitatea de drept Nedemnitatea judiciara mostenirii, a unei ! infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt | succesibil care, | dac& mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului. dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei; - persoana care, cu rea-credinga, aascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; ~ persoana care, prin dol sau violenta, -a impiedicat pe cel care last mostenirea sa ‘intocmeasea, s& modifice sau s& revoce testamentul. Cazuri Regim Cazuri Regim _* _ _juridic _ ju = persoana - poate fi - persoana ~ actiunea condamnata penal | constatata | condamnati poate fi pentru savargirea | lacererea | penal pentru promovata unei infractiuni cu | oricarei savarsirea cu numai de intenjia de a-1 persoane intentie, catre: | ucide pe cel care | interesate, | impotriva celui | a) persoana | las mostenirea; chiar sidin | care lasa care are ~ persoana oficiu; mostenirea a calitatea de condamnata penal | - poate fi unor fapte grave | succesibil; pentru sdvarsirea, | constatati | de violenta, b) comuna, inainte de oricdnd. fizicd sau orasul sau, deschiderea morala, ori, dupa caz, municipiul, in caz de vacanfa succesorala; - actiunea poate fi exercitata numai in termen de un an,36 Considerarii generale privind materia mostenirii 3.6. Efecte in materia mosteniri a) fata de nedemn; b) fata de terti. fn materia mostenirii testamentare, nedemnitatea legatarului atrage caducitatea legatului [art. 1071 C.civ.]. legaleynedemnitatea produce efecte: 3.6.1. Efectele nedemnitatii succesorale fata de nedemn Principalul efect — in\aturarea total si retroactiva a nedemnului de la succesiune, acesta neputénd culege, daca face parte din categoria mostenitorilor rezervatari, nici macar rezerva succesoralA. Partea nedemnului va reveni, dupi caz, comostenitorilor, mostenitorilor subsecventi sau legatarilor/donatarilor ale caror liberalitati excesive ar fi fost supuse reduc{iunii, ca urmare a prezentei celui dintai, in calitate de mostenitor rezervatar. Nedemnul poate fi reprezentat chiar daca, la data deschiderii mostenirii, se afl in viata. Dac&i mostenitorul nedemn a intrat, inainte de declararea nedemnit&tii, in posesia bunurilor din masa succesorala, el va trebui sa le restituie, in natura, iar in caz de imposibilitate, nedemnul va fi tinut sa plateasca despagubiri. Nedemnul trebuie sa restituie, in natura si de la data deschiderii mostenirii, fructele produse de acestea, iar daca le-a consumat sau a neglijat sa le perceapa, acesta va restitui valoarea lor. Daca nedemnul a incasat sume de bani de la debitorii mostenirii, va datora dobanzi pentru acestea, de la data incasarii. Toate drepturile si obligatiile fafa de nedemn, stinse prin confu- ziunea patrimoniului propriu cu cel succesoral sau prin consoli- dare, renasc. Nedemnul are dreptul de a pretinde celorlalti mostenitori sumele platite pentru achitarea datoriilor mostenirii, impreuna cu dobanda aferenta, cheltuielile necesare si utile facute cu privire la bunurile succesorale, precum si contravaloarea muncii depuse pentru culegerea fructelor.Conditiile dreptului la mostenive 37 . Efectele nedemnititii succesorale fata de teri Actele de conservare si actele de administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti, sunt valabile [art. 960 alin. (3) teza I C.civ.]. Actele de dispozitie cu titlu oneros, incheiate intre nedemn si terfii de rea-credinfa, care au cunoscut despre nevalabilitatea titlului de mostenitor al nedemnului, se desfiinteaza retroactiv. Se mentin insa actele de dispozitie cu titlu oneros, indiferent ca acestea privesc bunuri mobile sau imobile, tncheiate intre nedemn si terfii de buna-credin{a (care au crezut in valabilitatea titlului de mostenitor al celui dintdi), trebuind respectate ins& regulile din materia carfii funciare [art. 960 alin. (3) teza a II-a C.civ.]. Apreciem c& plata facuté cu bund-credinté de catre debitor, mostenitorului nedemn, este valabila. 3.7. inliturarea nedemnitatii Efectele nedemnitafii, de drept sau judiciare, pot fi inlaturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de catre cel care las& mostenirea. Fara o declaratie expresa, nu constituie inla- turare a efectelor nedemnitafii legatul lasat nedemnului, dupa sdvarsirea faptei care atrage nedemnitatea [art. 961 alin. (1) C.civ.]. lertandu-l pe nedemn in condifiile legii, cel care lasi mostenirea face posibil ca cel dintai sa poatd veni la mostenirea, legala sau testamentara, a celui din urma. 3.8. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare: a) ridicé nedemnitatea succesorald la rangul de conditie generala a dreptului la mostenire; b) reformeaza in cvasitotalitatea lor cazurile care atrag nedemnitatea succesorala, fiind realizati distinctia intre nedemnitatea de drept si nedemnitatea judiciara; c) dispune in sensul cé efectele nedemnitatii privesc numai pe nedemn gi terti;38 Consideratii generale privind materia mostenirii d) reglementeaza posibilitatea iertarii nedemnului si a reprezen- larii acestuia. » §4. Vocatia la mostenire Potrivit art. 962 C.civ., ,, Pentru a putea mosteni, o persoand trebuie sa aibda calitatea cerutéd de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament”. Asadar, vocatia la mostenire are semnificatia unei chem&ri la mostenire, fie conferita de lege, fie conferita prin testament. Distingem, astfel, intre: a) vocatia succesorala legala; b) vocatia succesorala testamentara. 4.1. Vocatia succesorala legala Aceasta are semnificatia chemarii de catre lege la mostenire a rudelor defunctului, a sofului supraviefuitor al defunctului, a statului, comunei, orasului sau, dup caz, a municipiului (cat priveste mostenirea vacanta). Vocatia succesorala legala are un sens dublu: a) vocatie succesorala legala generala; b) vocatie succesorala legal concreta. 4.1.1, Vocatia succesorala legalé generala Aceasta desemneazi vocatia potentiala (eventuala) a unor persoane de a culege mostenirea ldsata de o alta persoana. Vocatie succesorala legala generala au: a) rudele defunctului; b) sotul supravietuitor al acestuia. Rudenia este: a) in linie dreapté (ascendenta si descendent&), rezulténd din descendenfa unei persoane din alta persoana; b) in linie colaterala, rezultand din faptul ci mai multe persoane au un ascendent comun.Conaitiile dreptului la mostenive 39 Rude in linie colaterala cu vocafie la mostenire Rude in linie dreapti cu” vocatie la mostenire ascendenti descendents | - parinti; - copii; ~ frati si surori; - bunici; - nepoti de - nepofi de frate sau sora; - stribunici, fara | fiu/fiica; ~ unchi $i matusi; limita de grad. ~ strinepotide | - Strinepoti de frate sau sora; fiu/flicd, fara ~ veri primari; limité de grad. |~ fraji sau surori ale bunicilor defunctului. Rudenia civila, rezultata din adoptie, este asimilata de lege, rudeniei de sAnge. Potrivit art. 470 alin. (1) C.civ., prin adoptie se stabilesc legaturi de rudenie atat intre adoptat si adoptator, cAt si intre adoptat si rudele adoptatorului $i inceteaza relatiile de rudenie dintre adoptat si familia fireasca a acestuia. Persoanele rezultate pe calea reproducerii umane asistate medical cu terf donator devin rude cu cei care au consimfit la o astfel de metoda moderna de reproducere. intre barbatul donator si copilul rezultat pe aceasta cale, nu se stabilesc relatii de rudenie. Vocatia succesorala legala generala este guvernata de principiul reciprocitafii acesteia, care comporta: a) un sens pozitiv, potrivit caruia, dacd o persoana are vocatie la mostenirea lsat de o alti persoana, atunci $i aceasta din urma are vocatie generala la mostenirea celei dintai; Excepfie: Principiul recipros ii nu opereaza in cazul casatoriei declaraté nula sau anulata (c4sAtoria putativa), dupa decesul sotului de rea-credinta. Sotul de bund-credinta, din casatoria nula sau anulata, are vocatie la mostenirea sofului de rea-credinta, in timp ce sotul de rea-credinf& nu are vocatie la mostenirea celui de buna-credinta. b) un sens negativ, potrivit cdruia, daca o persoand nu are vocatie la mostenirea unei alte persoane, atunci nici aceasta din urma nu are vocatie la mostenirea celei dintai.40 Consideratii generale privind materia mostenirii 4.1.2. Vocatie succesorali legal concreta Vocatie succesorala legalA concreta au persoanele cu vocatie succesorala generald, care nu sunt inlaturate de la mostenire de catre alt succesibil. Nu toate rudele care au vocatie generala vor culege mostenirea, ci aceasta va reveni acelor rude care au si vocatie concretii, adica acelora care sunt preferate celorlalte, aflandu-se in clasa si grad preferabile. Exemplu: Daca rudele defunctului sunt reprezentate de parinti si unchi, desi toate au vocatie generala la mostenire, vocatie concreta au numai p&rintii defunctului, deoarece acestia din urma fac parte din clasa a Il-a de mostenitori, unchii facAnd parte din clasa a 1V-a. Putem spune ca nu toate rudele care au vocatie generala au si vocatie concreta la mostenire, ins& toate rudele care au vocatie concreta au si vocatie generala de a mosteni. Schemi rudenie! pop Lief Laut Db} [FRTS ae - Lae | x4 SN] Lien | iv] SN eat ! Simbolurile folosite in cadrul schemelor sunt urmatoarele: D — defunct; P — parinti; B — bunici; SB — strabunici; F — fii/fiice; N — nepoti/nepoate; SN — strainepoti/stranepoate; FR — fraji; S — surori; U — unchi (frafii paringilor defunctului); M — mitusi (surorile p&rinfilor defunctului); VP — veri primari; UM ~ unchi/matusi mari (fratii/surorile bunicilor defunctului). rConditiile dreptului la mostenire 41 4.2. Vocatia succesorala conferita prin testament in materie testamentara, se pune exclusiv problema vocatiei conerete la mogtenire. In principiu, oricine poate fi gratificat printr-un act de ultima voing’, in masura in care indeplineste condifiile legale. Nu este aplicabil mostenirii testamentare principiul reciproci- t8tii vocatiei la mostenire, intrucdt acesta ar contraveni conditiei generale de forma a testamentului, referitoare Ja actul separat (interdictia testamentului reciproc). in fapt, ins, putem intalni si cazuri de reciprocitate a vocatiei succesorale in materie testamentara. Exemplu: sojii, prin acte separate de ultima voinja, se gratifica reciproc. 4.3. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Pentru prima data in sistemul nostru de drept, este reglementata (prea sumar, insa) vocatia succesorala. Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie 1. Apreciati ca fiind corespunzatoare reglementarea de lege lata a nedemnitatii succesorale? 2. Considerati satisfacdtoare extensia pe care Codul civil in vigoare a dat-o vocatiei succesorale? 3. In opinia dumneavoastra, nedemnitatea succesorala prezinta natura juridicd a unei pedepse civile sau a unei sanctiuni civile? §2. Teme pentru referat 1. Condifiile dreptului de a mosteni. 2. Nedemnitatea succesorala si revocarea judecditoreasca a legatului pentru ingratitudine. Analizi comparativa.42 Consideratii generale privind materia mostenirit 3. Vocatia succesorala $i capacitatea civila. 4. Nedemnitatea succesorala — pedeapsa sau sanctiune civila? * §3. Intrebari 1. Care sunt condifiile generale ale dreptului de a mosteni? 2. Enumerati exhaustiv persoanele care au capacitatea de a mosteni, precum si pe cele care nu detin aceasta aptitudine. 3. Distingeti vocatia succesorala legala concretd, de cea general. 4. Deosebiti vocatia succesorala legala, de chemarea conferita prin testament. 5. Enumerafi cazurile nedemnitatii de drept si pe cele ale nedemnitafii judiciare. 6. Ce efecte produce nedemnitatea in materia mostenirii legale? Dar in cea a mostenirii testamentare? 7. Prezentafi diferentiat regimul juridic al nedemnitatii de drept si al celei judiciare. §4. Teste grila 1. Vocatia succesorala reprezint& pentru dreptul la mostenire o conditie: a) legala; b) generala; c) pozitiva. 2. Nu au capacitate succesorala: a) persoanele concepute la data deschiderii mostenirii si nascute moarte; b) persoanele concepute Ja data deschiderii mostenirii si nascute vii; c) persoanele concepute la data deschiderii mostenirii si nascute vii, ins4 neviabile. 3. Au capacitate succesorala: a) persoanele disparute; b) persoanele care au decedat in acelasi timp; c) persoanele predecedate.Conditiile dreptului la mostenire 43 4. Sunt rude cu defunctul, in linie colaterala: a) parintii acestuia; b) bunicii acestuia; c) frafii si surorile bunicilor acestuia. 5. Sunt rude cu defunctul, in linie dreapta ascendenta: a) fratii gi surorile parintilor acestuia; b) parinfii acestuia: c) fratii si surorile acestuia. 6. Este nedemna de drept de a mosteni persoana care: a) a atentat la viata lui de cuius; b) a atentat la viata altui succesibil al defunctului, care, daca mostenirea ar fi fost deschis la data savarsirii faptei, i-ar fi inlaturat sau i-ar fi restrans faptuitorului vocatia la mogtenire; c) a svargit cu intentie, impotriva lui de cuius, fapte care au avut ca urmare moartea acestuia. 7. Poate fi declaraté nedemna de catre instana de judecati, persoana care: a) a atentat la viata lui de cuius; b) a sAvarsit cu intentie, impotriva lui de cuius, fapte care au avut ca urmare moartea acestuia; c) l-a impiedicat pe defunct, din eroare, si modifice testamentul. 8. Pentru a interveni nedemnitatea succesorala, este necesara existenfa: a) in toate cazurile, a unei hotarari penale definitive de condamnare a fptuitorului; b) in toate cazurile, a unei hotarari civile definitive de condamnare a faptuitorului; c) dupa caz, a unei hotarari penale definitive de condamnare a faptuitorului sau a unei hotrari civile definitive de constatare a faptelor de nedemnitate44 Considerafii generale privind materia mostenirit 9. Nedemnitatea produce efecte fata de: a) nedemn; b) descendentii nedemnului‘de gradul I; c) descendentii nedemnului indiferent de grad. 10. Actele incheiate de c&tre nedemn cu tertii de rea-credin{a se mentin daca sunt: a) acte de conservare; b) acte de administrare; c) acte de dispozitie. 11, Nedemnitatea de drept poate fi invocata: a) de orice persoana interesata; b) in termen de un an; c) din oficiu de catre instanta de judecata ori de c&tre notarul public. 12. Nedemnitatea judiciara poate fi invocata: a) de orice persoana interesata; b) in termen de un an; c) de o persoana care are calitatea de succesibil. 13. Sunt rude cu defunctul: a) afinii acestuia; b) persoanele pe care acesta le-a adoptat cu efecte restranse; c) persoanele cu privire la care acesta a consimfit sa fie reproduse prin mijloace moderne. 14, Reprezinta persoane care au decedat in acelasi timp: a) persoanele care au murit in acelasi timp $i in aceleasi imprejurari; b) persoanele care au murit in acelasi timp, ins in imprejurari diferite; c) persoanele predecedate. 15. Nedemnul: a) poate fi reprezentat; b) poate reprezenta; c) este inlaturat de la mostenire.Conditiile dreptului la mostenive 45 §5. Speta M.D., in calitate de reclamanf&, cere instantei de judecata, in contradictoriu cu paratele T.M., T.N., T.O. — fiice ale defunctului, si constate vocafia succesorala testamentara a fiului ei T.D., fata de mostenirea defunctului T.1. in fapt, T.I., domiciliat in Ploiesti, a decedat la data de 1 decembrie 2011. Acesta avea trei fiice (cea mare fiind condamnata pentru ca a incercat sa-l omoare pe de cuius) si cate un nepot din partea fiecareia dintre acestea. T.1. ins& a dispus printr-un act de ultima vointa in forma autentic, de casa in care a locuit, in favoarea nepotului sau de frate, anume T.D. Acesta din urma avea la data deschiderii mostenirii, potrivit certificatului medical prezentat instanfei de reclamanta, sase saptim4ni de viafa intrauterind. T.D. s-a ndscut viu, insd, la scurt timp (dupa 3 ore de la nastere) a murit, intrucat suferea de o malfor- mafie incompatibila cu viata. Acest lucru rezult, de asemenea, din certificatele medicale depuse la dosar de catre reclamanta. Drept urmare, mama lui T.D. ~ M.D. — arata cA fiul ei are vocatie la mostenirea defunctului. Fiicele defunctului se apara, aratand ca T.D. nu poate mosteni casa lui de cuius, intrucat a murit la scurt timp dupa nastere. Mai mult, flicele lui T.I., arat& ca T.D. este rezultatul concubinajului dintre unchiul lor si reclamanta M.D. in consecinf&, nefiind rezultat din cAs&torie, T.D. (recunoscut de tatal su) nu-I poate mosteni pe T.I. Probleme de solufionat: a) Ce fel de mostenire intalnim in speta? b) Care sunt persoanele care au vocatie succesorala legala, respectiv vocatie succesorala testamentaré fata de mostenirea lui de cuius? c) Dintre toate rudele defunctului, care sunt cele care au vocatie legala concreta? d) Care este esenta vocatiei succesorale legale concrete si prin ce se deosebeste aceasta de vocatia succesorala legala generala? Dar fata de vocatia conferita prin testament?Tr 46 Considerafii generale privind materia mostenirii e) Cand se dobandeste capacitatea succesoralé? Are T.D. capacitatea de a mosteni, in puterea legatului, casa in care a locuit defunctul? ° f) Care este deosebirea dintre capacitatea succesorala $i vocatia succesorala legala? g) Are vreo influenta asupra dobAndirii capacitatii succesorale viabilitatea persoanei fizice? h) Care sunt persoanele care indeplinesc condifiile de a mosteni, in puterea legii, pe defunct? i) Ce conditie nu indeplineste fiica cea mare a defunctului? jj) Fiica defunctului care a atentat la viata acestuia poate fi reprezentata la mostenire de catre fiul sau? k) Care este institutia juridica ce trebuie pusa in discutie in legatura cu fiica cea mare a defunctului? Ce natura juridica prezint& aceasta? Care este regimul juridic care o guverneazi? }) Are in spefa vreo relevanta faptul cA T.D. este rezultat din afara cdsatoriei si cA a murit la scurt timp dupa data deschiderii ? Dar daca T.D. ar fi fost rezultat pe calea reproducerii umane asistate medical cu tert donator? Dar daca ar fi fost adoptat? m) Care sunt, in spefa, afinii defunctului? n) Din ce categorie de mostenitori face parte soful supravietuitor? Dar fiicele defunctului? 0) Ce grade de rudenie intalnim in speta? Cum se calculeaza acestea? Bibliografie Adam, I., Rusu, A., Drept civil. Succesiuni, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003 Alexandresco, D., Explicatiunea teoretica si practica a dreptului civil roman, vol. IV, partea a I-a, Ed. Socec & Co., Bucuresti, 1912 Bacaci, Al, Comdnitd, Gh., Drept civil. Succesiunile, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006 Bob, M.D., Probleme de mosteniri in vechiul si in noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012Conditiile dreptului la mostenire 47 Boroi, G., Sténciulescu, L., Institufii de drept civil in reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012 Cantacuzino, M.B., Elementelé dreptului civil, Ed. All Educa- tional, Bucuresti, 1998 Carpenaru, St.D., Dreptul de mogtenire, in Deak, Fr, Carpenaru, St.D., Drept civil. Contracte speciale. Dreptul de autor. Dreptul de mostenire, Universitatea Bucuresti, 1983 Chelaru, E., Drept civil. Persoanele in reglementarea noului Cod civil, ed. 3, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2012 Chiricd, D., Drept civil. Succesiuni, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996 Deak, Fr., Tratat de drept succesoral, editia a II-a, actualizata si completata, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2002 Dogaru, I, Stdénescu, V., Soreajd, M.M., Bazele dreptului civil, vol. V (Succesiuni), Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009 Eliescu, M., Mostenirea si devolutiunea ei in dreptul Republicii Socialiste Romania, Ed. Academiei, Bucuresti, 1966 Florescu, D.C., Dreptul succesoral, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011 Frentiu, G.C., Ricu, C.S., Cartea a IV-a (,,Despre mostenire si liberalitati”), in Colectiv, Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta, vol. Il (Art. 953-1649), Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012 Genoiu, I., Dreptul la mostenire in Codul civil, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2013 Hamangiu, C., Rosetti-Baldnescu, I., Baicoianu, Al., Tratat de drept civil roman, Bucuresti, 1929 Macovei, C., Dobrild, M.C., Cartea a 1V-a (,,Despre mostenire si liberalitafi”), in Baias, Fi.A., Chelaru, E., Constantinovici, R., Macovei, I (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2012 Macovei, D., Drept civil. Succesiuni, Ed. ..Chemarea”, Iasi, 1993 Popa, I., Curs de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 200848 Consideratii generale privind materia mostenirii Rosetti-Baldnescu, L, Baicoianu, Al., Drept civil roman. Regi- muri matrimoniale. Succesiuni. Donatiuni. Testamente, vol. Ul, Ed. Socec, Bucuresti, 1948 Safia-Romano, E., Dreptul de mostenire, Ed. Grafix, lasi, 1995 Stanciulescu, L., Curs de drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012 Stdtescu, C., Drept civil, Contractul de transport. Drepturile de creatie intelectualé. Succesiunile, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967 Stoica, V., Dragu, L., Mostenirea legala in noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012 Uniunea Nafionala a Notarilor Publici din Romdnia, Codul civil al Romniei. Indrumar notarial, vol. 1, Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 2011 Vaduva, D., Mostenirea legala. Liberalitatile in noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012 Veress, E., Drept civil. Mostenirea. Liberalitatile conform noului Cod civil, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2012 Viadila, L., Mastacan, O., Drept penal. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011 Zinveliu, I, Dreptul la mostenire in Republica Socialisté Romania, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975Tithal IL Devolutiunea succesorala legal Capitolul I Principiile devolutiunii succesorale legale Sectiunea 1. Sinteze §1. Considerafii generale Devolutiunea mostenirii reprezint& atribuirea patrimoniului succesoral catre anumifi mostenitori. Mostenirea se atribuie dupa cum urmeaza: a) sofului supravietuitor si rudelor defunctului din cele patru clase de mostenitori, in ordinea claselor si gradelor de rudenie (art. 693 C.civ.); b) comunei, orasului ori municipiului sau, dupa caz, statului, in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari. Devolutiunea legala a mostenirii este guvernata de urm&toarele trei princip: a) principiul chemarii rudelor la mostenire in ordinea claselor de mostenitori; b) principiul proximitatii gradului de rudenie, in cadrul aceleiasi clase de mostenitori; ce) principiul egalitatii partilor succesorale ale rudelor din aceeasi clasi si de acelasi grad. §2. Principiul chemArii rudelor la mostenire in ordinea claselor de mostenitori Clasa de mostenitori reuneste 0 categorie de rude (de sAnge, rezultate din adopjie sau prin reproducere umana asistaté medical cu tert donator) ale defunctului.50 Devolutiunea succesorald legala Diferentierea rudelor apartinand aceleiasi clase de mostenitori se realizeazA cu ajutorul gradului de rudenie. Acesta reprezinti distanta intre douad rude, masufata pe linia legaturii de rudenie, dupa numarul nasterilor intervenite. Gradul de rudenie se stabileste astfel [art. 406 alin. (3) C.civ.]: a) in linie dreapta, dupa numérul nasterilor; b) in linie colaterala, dup4 numérul nasterilor, urcdnd de la una dintre rude pana la ascendentul comun si cobordnd de la acesta pana la cealalta ruda. Grade de rudenie Gradull | Gradul II Gradul III Gradul IV a nepofi de stranepoti de +i primari cop fiwfiica | fiwfiica, =| YOTRPPmAn) frati sau surori parinti bunici strabunici ale bunicilor defunctului + . : stranepoti de frafi/surori _ unchi- frate/sora_ nepoti de frate/sora Mentionam ca: a) rudele in linie direct, ascendenta si descendenta, sunt che- mate la mostenire indiferent de grad; b) rudenia in linie colaterala incepe de la gradul al II-lea; c) numai rudele colaterale de gradele H-IV au vocatie la mostenire. Codul civil stabileste patru clase de mostenitori legali.Principiile devolutiunii suecesorale legale 51 “Clasele de mostenitori legali Clasa a Ia - a ascendentilor” Clasa Clasa Clasa I privilegiati sia alll-a alV-a -adescen- | colateralilor privilegiati_| - a ascen- ~acolate- fenton acandenn camera | elon | aor eoreene - inari privilegiagi | Poin = copii; ~ nepoti de - fragi ws fiu/fiica; surori; ranch si - strane- - nepoti a matusi; y a - bunici; = veri poti de ~ parinti de frate/ a vert pol nied sora: ~ strabunici. | primari; - ceilalti ~ straine- = fragi a descen- poti de buntcites denfi, pana frate/sora. unicilor. Ia infinit. Potrivit acestui principiu, rudele vin la mostenire in ordinea claselor carora apartin, indiferent de gradul de rudenie. Exemple: a) strineposii de fiu ai defunctului, rude de gradul II, aparfinand primei clase de mostenitori, inlatura de la mostenire pe parintii defunctului, rude de gradul I, apartinand celei de-a doua clase de mostenitori; b) clasa a I-a vine la mostenire numai in absenfa rudelor din prima clasA sau daca acestea nu pot (fiind nedemne) sau nu vor (fiind renuntatoare) s4 culeaga mostenirea; c) clasa a HI-a de mostenitori vine la mostenire, numai in lipsa rudelor din primele doua clase; d) ultima clas& de mostenitori accede la mostenire, numai daca lipsesc mostenitorii din primele trei clase; Este posibila venirea concomitenta la mostenire a dou clase de mostenitori, in urm&toarea ipoteza [art. 964 alin. (2) C.civ.]: daca in urma dezmostenirii, rudele defunctului din clasa cea mai apropiati nu pot culege intreaga mostenire, atunci partea ramasé se atribuie rudelor din clasa subsecventa, care indeplinesc condifiile pentru a mosteni.52 Devolutiunea succesorala legala Mostenitorii rezervatari, exheredati, culeg numai rezerva succesorala, cotitatea disponibila revenind (daca defunctul nu a dispus altfel prin testament) mostenitorilor din clas subsecventa. Exemplu: Sunt dezmosteniti de catre defunct, prin testament, descendenfii sai. Acestia vor culege numai rezerva legal, restul mostenirii impartindu-se intre mostenitorii din clasa a Il-a. Principiul cheméarii rudelor la mostenire in ordinea claselor de mostenitori nu comporta nicio exceptie. §3. Principiul proximitafii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori in cadrul clasei de mostenitori, rudele se afla in grade diferite de rudenie cu defunctul. Potrivit principiului proximitatii gradului de rudenie, in cadrul aceleiasi clase de mostenitori, rudele in grad mai apropiat inlatura de la mostenire rudele in grad mai indepartat. Exemplu: Fratii defunctului inlatura de la mostenire pe nepofii si stranepotii de frate ai acestuia. Acest principiu comporta urmatoarele doua excepfii: a) in cadrul clasei a Il-a de mostenitori, parintii defunctului, rude de gradui |, nu inlatura de la mostenire pe frafii si surorile defunctului si pe descendentii acestora, desi sunt rude de gradele I-IV (art. 978 C.civ.); b) reprezentarea succesorala. §4. Principiui egalitatii partilor succesorale ale rudelor din aceeasi clas gsi de acelasi grad Rudele din aceeagi clasa, care au acelasi grad, culeg mostenirea in cote egale, impartirea acesteia realizandu-se pe capete [art. 964 alin. (4) C.civ.] Exemplu: Dac& la mostenirea defunctului vin cei doi copii ai sai, acestia vor primi cate 1/2 din mostenire. Acest principiu comporta urmatoarele doua excepfii: a) impartirea pe tuipini, ce caracterizeazA reprezentarea succesorala;Principiile devolutiunii succesorale legale 53 b) imparfirea pe linii, care opereazA in ipoteza in care, la mostenire, vin atat frati buni (care au aceeasi mama si acelasi tata), cat si frati consangvini (numai” de tata) sau uterini (numai de mami). fn aceasta situatie, masa succesorala se imparte in dimidia maternis si dimidia paternis', iar, la randul lor, acestea se impart pe linii. Fratii uterini vor culege cAt o linie din dimidia maternis, frafii consangvini vor culege cate o linie din dimidia paternis, iar frajii buni vor culege, intrucat au privilegiul dublei legaturi, cate o linie atat din dimidia maternis, cat si din dimidia paternis. Exemplu: Defunctul are 6 frati, dupa cum urmeazii: 3 frati buni, 2 frati uterini si un frate consangvin. Masa succesorald se va imparti in jumatatea mamei si jumatatea tatalui. Dimidia maternis se va imparti in 5 parti egale (3 frati buni + 2 frati uterini), fiecare de 1/10 (1/2 : 5), iar dimidia paternis se va imparti in 4 parti egale G3 frai buni + un frate consangvin), fiecare de 1/8 (1/2 : 4). Fratii defunctului vor primi urm&toarele cote: a) fiecare frate bun — 9/40 (1/10 + 1/8), in virtutea privilegiului dublei legaturi: b) fiecare frate uterin — 1/10; c) fiecare frate consangvin — 1/8. §5. Reprezentarea succesorala 5.1. Nofiune Reprezentarea succesorala reprezinta institutia juridicé prin intermediul céreia un mostenitor legal de un grad mai indepartat, numit reprezentant, urcd, in virtutea legii, in drepturile ascendentului s{u, numit reprezentat, pentru a culege partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia, daca nu ar fi fost nedemn fata de defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii. Exemple: a) reprezentarea descendentilor; Defunctul are doi fii (Fl si F2), dintre care unul (F1) este predecedat (sau nedemn) la data deschiderii mostenirii, avand la ' Dimidia maternis — jumatatea mamei, iar dimidia paternis — jumi- tatea tatalui.54 Devolutiunea succesorala legal randu-i trei copii (N1, N2, N3). Defunctul va fi mostenit de fiul in viata (F2) si de cei trei nepofi din partea fiului predecedat (sau nedemn) ~ N1, N2, N3. Nepofii“de fiu au calitatea de reprezentanti, in timp ce fiul decedat (sau nedemn) al defunctului are calitatea de reprezentat. Nepofii din partea fiului predecedat (sau nedemn) vor culege partea parintelui lor (impreuna 1/2 din mostenire, adica 1/6 din mostenire, fiecare). Cealalt& jumitate a mostenirii va reveni fiului in viata al defunctului (F2). Asadar, imp&rfirea mostenirii se face pe tulpini, reprezentanfii culegand partea ascendentului lor (1/2, impreuna). Schema reprezentare descendeni ms] F2 Fl predecedat sau v2 nedemnt/2 Ni N2 NB Ve 6 Ue. b) reprezentarea colateralilor privilegiati. Defunctul are doi frati (FR1 si FR2), ambii fiind predecedati (sau nedemni) la data deschiderii mostenirii. Fratele cel mare al defunctului are, la randu-i lui, doi copii (N1, N2), iar fratele cel mic, FR2, are un copil (N3). Defunctul va fi mostenit de cei trei nepoti ai sai, prin reprezentare. Nepotii din partea fratelui cel mare vor culege partea parintelui lor (impreuna 1/2 din mostenire, adicd 1/4 din mostenire, fiecare), iar cealalta jum&tate a mostenirii va reveni lui N3 — nepotul din partea celui de-al doilea fiu. Asadar,Principiile devoluiunii succesorale legale 55 impartirea mostenirii se face pe tulpini, reprezentantii culegand partea ascendentului lor. Schema reprezentare colaterali privilegiati FRI predecedat sau nedernn V2 RZ =z Bs 5.2. Domeniu de aplicare Pot veni la mostenire prin reprezentare succesoralé numai descendentii copiilor defunctului si descendengii fratilor sau surorilor defunctului” {art. 966 alin. (1) C.civ.]. in concret, pot beneficia de reprezentare succesorald urmatoarele categorii de mostenito a) nepofii, stranepofii de fiu ai defunctului s.a. pana la infinit; b) nepofii si stranepotii de frate/sora ai defunctului. 5.3. Condi Pentru a putea opera reprezentarea, trebuie indeplinite urmAtoa- rele doua condifii, una in persoana reprezentatului si una in persoana reprezentantului (art. 967 C.civ.): a) reprezentatul sa fie, la data deschiderii succesiunii, fie lipsit de capacitate succesorala, fie nedemn fata de defunct, chiar daca se afl in viaja la momentul decesului lui de cuius [att. 967 alin. (1) C.civ.]; b) reprezentantul trebuie s& indeplineasca toate conditiile generale cerute de lege pentru a mosteni (capacitate succesorala, nedemnitate si vocafie generala la mostenire) [art. 967 alin. (2) C.civ.].56 Devolutiunea succesorala legal Aceste condifii trebuie indeplinite in mod cumulativ de catre reprezentant, fafd de mogstenirea defunctului, pe care o culege prin reprezentare gi nu fata de reprézentat, fafa de care poate fi chiar nedemn, dezmostenit sau renun{&tor. Cét priveste reprezentarea adoptatului, se impun urmatoarele precizari: a) ,,prin adopfie se stabilesc filiatia dintre adoptat si cel care adopta, precum si legdturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului” [art. 470 alin. (1) C.civ.]. Drept urmare, adoptatul poate reprezenta adoptatorii si rudele acestora si poate fi reprezentat de catre acestea; b) distinctia dintre cele doua tipuri de adoptie (adoptia cu efecte depline si adoptia cu efecte restranse), reglementate anterior intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 25/ 1997! (care a consacrat sistemul unitar in materie de adoptie), prezinté in continuare utilitate practicd, datorité regulilor care guverneaza aplicarea legii civile in timp; Drept urmare, adoptatul cu efecte depline si descendentii acestuia pot avea calitatea de reprezentanti ai adoptatorului, in timp ce adoptatul cu efecte restranse poate beneficia de reprezentare, cat priveste mostenirea rudelor din familia fireasca. c) in cazul desfacerii adoptiei, raporturile de rudenie ale adoptatului cu adoptatorul si cu rudele acestuia inceteazi numai pentru viitor, de la data hotararii judecatoresti; d) nulitatea adoptiei produce efecte retroactive, considerandu-se ca niciodata legaturile de rudenie ale persoanelor implicate in actul nul al adopfiei nu au fost modificate. 5.4. Mod de operare Reprezentarea opereaza: a) in toate cazurile; b) la infinit; c) de drept si imperativ. ' 0.U.G. nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei (M.OF. nr, 120 din 12 iunie 1997) a fost aprobata prin Legea nr. 87/1998 (M.Of. nr. 168 din 29 aprilie 1998) si apoi abrogat prin Legea nr. 273/2004 (M.OF. nr. 557 din 23 iunie 2004).Principille devolutiunii succesorale legate 37 5.5. Efecte Reprezentarea succesorala genereazi doua efecte juridice: a) un efect general; b) un efect particular. 5.5.1. Efectul general al reprezentirii Efectul general al reprezentarii const& in impartirea mostenirii pe tulpina. Prin ,,tulpina” se intelege [art. 968 alin. (2) C.civ.]: a) induntrul clasei intai, descendentul de gradul I care culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire; b) induntrul clasei a Il-a, colateralul privilegiat de gradul IL care culege mostenirea sau care este reprezentat la mostenire. Art. 968 alin. (3) C.civ.: ,, Dacd aceeasi tulpind a produs mai multe ramuri, in cadrul fiecdrei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpind, partea euvenitd descendengilor de acelasi grad din aceeasi ramurd impartindu-se intre ei in mod egal 5.5.2. Efectul particular al reprezentarii Conform art. 969 alin. (1) C.civ., ,, Copiit nedemnului concepufi inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la mogtenirea acestuia din urmd bunurile pe care Ie-au mostenit prin reprezentarea nedemnului, daca vin la mostenirea lui in concurs cu ali copii ai sai, conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a fost inldturat nedemnul. Raportul se face numai in cazul si in méasura in care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depdsit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa il suporte ca urmare a reprezentarii”. Nu suntem in prezenta unui raport propriu-zis al donatiilor. 5.6. Reprezentarea succesoralA si retransmiterea dreptului de optiune succesorala in cazul reprezentarii, reprezentatul este decedat la data deschiderii mostenirii sau nedemn fati de defunct. In cazul retransmi-58 Devolutiunea succesorala legalé terii, mostenitorul supravietuieste un interval scurt de timp dupa deschiderea mostenirii, dar moare mai inainte s& fi exercitat dreptul de optiune succesorala. Drept -urmare, dreptul de optiune succesorala al celui care a decedat mai inainte de a-I exercita se transmite catre succesorii proprii, care-l vor exercita separat, fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor. Asadar, retransmiterea dreptului de opfiune succesorala se aseamana cu reprezentarea succesorala a predecedatului (nu si a nedemnului). Exemplu de retransmitere a dreptului de optiune succesorali Defunctul are trei copii, tofi in viata la data deschiderii mostenirii. Din partea fiecaruia dintre acestia, defunctul are céte doi nepoti. La scurt timp de la data deschiderii mostenirii defunctului, unul dintre fiii acestuia, F2, decedeaza, mai inainte ins& de a fi acceptat mostenirea tatalui sdu. in aceasta ipotezd, se intélnesc doud mosteniri succesive: cea a lui de cuius, culeas& de cei trei fii ai acestuia in viata (fiecare dintre acestia culegand o cota de 1/3) si cea a lui F2, a carui masa succesorala cuprinde si cota de 1/3 din mostenirea lui de cuius. Cei doi nepoti (N3 si N4) din partea fiului, ulterior decedat, F2, dac&é vor accepta mostenirea bunicului lor, o vor culege prin retransmitere, fiecare culegdnd 0 cota de 1/6. Schem4 pentru retransmiterea dreptului de optiune succesorala F3 wa FI 3 F2 17 feb. 2012 18 N3. Na Ve LiePrinciptile devolutiunii suecesorale legale 59 Deosebiri: a) numai in cazul reprezentarii, impartirea mostenirii se face pe tulpini, in cazul retransmiterii aceasta faicandu-se pe capete; b) reprezentarea succesorala opereaz4 numai in cazul mosteni! legale, spre deosebire de retransmitere care poate opera, in egala masura, si in cazul mostenirii testamentare; c) in cazul retransmiterii, fiind vorba de doud sau mai multe mosteniri, ele trebuie examinate separat, sub toate aspectele pe care le comporté: componenta, termen de optiune succesorala, cotele care se cuvin mostenitorilor; d) in cazul retransmiterii, competenta teritoriald a birourilor notariale, respectiv a instantei de judecata, se determina in functie de locul deschiderii celei din urma mosteniri. 5.7. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fafa de reglementarea anterioara Actualul Cod civil: a) ofera posibilitatea de a fi reprezentat, alaturi de predecedat, si nedemnul; b) reglementeaza un efect particular al reprezentarii succesorale; c) defineste conceptul de ,,tulpina”; d) reglementeaz retransmiterea dreptului de optiune succesoral. Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie 1. Considerati just dispozitia Codului civil care permite reprezentarea nedemnului? Argumentati 2. A asigurat legiuitorul, prin reglementarea impartirii pe linii, un partaj echitabil al mostenirii, in ipoteza in care exist concurs intre fratii buni, fratii uterini si fratii consangvini? Argumentati. 3. Reflectati asupra distinctiei dintre reprezentarea succesorala si reprezentarea de drept comun. Care sunt asemanirile si deosebirile dintre acestea?60 Devolutiunea succesorala legala §2. Teme pentru referat 1. Reprezentarea succesorata si retransmiterea dreptului de optiune succesorala. Privire comparativa. 2. Reprezentarea succesorala. 3. Principiile care guverneaza devolutiunea legala a mostenirii. §3. Intrebari 1. Care este criteriul cu ajutorul caruia determinam apartenenta unei persoane la o clasi de mostenitori? Dar criteriul cu ajutorul caruia determinam gradele de rudenie? 2. Care sunt excepfiile pe care le comport principiul proximitatii gradului de rudenie intre rudele apartinand aceleiasi clase de mostenitori? Dar cel al egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad de rudenie? 3. Care sunt condifiile pe care cele dou’ parti are raportului juridic de reprezentare succesorala trebuie sa le indeplineascd? 4. Care este efectul general pe care-| genereazd reprezentarea succesorala? Dar cel special? 5. Care este modul cum opereaza reprezentarea succesoralA? 6. Care este domeniul de aplicare a reprezentarii succesorale? 7. Identificati toate asemanarile si deosebirile dintre reprezentarea succesorala $i retransmiterea dreptului de optiune succesorala. 8. Ce semnificatie are ,,devolutiunea mostenirii”? $4. Teste grila 1. Nu exist& rude de gradul I pe linie: a) dreapta descendenta; b) dreapta ascendenta; c) colaterala. 2. Fratii strabunicilor defunctului sunt rude de gradul: a) I; b) IV; c)V.| ——_——_— Principiile devolutiunii succesorale legale 61 3, La mostenire pot veni deodata rude din doua clase de mostenitori? a) niciodata; b) intotdeauna; c) exceptional, in ipoteza in care mostenitorii rezervatari dintr-o clas preferabil& sunt dezmosteniti. 4. Copiii fratilor si surorilor defunctului fac parte din clasa: a) I, fiind rude de gradul II cu defunctul; b) Il, fiind rude de gradul II cu defunctul; c) IV, fiind rude de gradul IIT cu defunctul. 5. Soful supravietuitor: a) apartine primei clase de mostenitori; b) nu apartine niciunei clase de mostenitori; c) poate fi ruda de gradul IV, pe linie colaterala, cu defunctul. 6. impartirea pe linii constituie o exceptie pe care 0 comporta: a) principiul cheméarii rudelor la mostenire in ordinea claselor de mostenitori; b) principiul proximitagii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori; c) principiul egalitatii intre rudele din aceeagi clasa si de acelasi grad. 7. Pot beneficia de reprezentare succesorala: a) copiii defunctului; b) descendentii copiilor defunctului pana !a infinit; c) fratii si surorile defunctului, precum si descendenjii acestora pana la gradul al IV-lea inclusiv. 8. Caracterizeaza reprezentarea succesorala: a) imp4rtirea mostenirii pe capete; b) impartirea mostenirii pe tulpini; c) impartirea mostenirii pe linii.62 Devolufiunea succesorala legal 9. Pot fi reprezentate: a) persoanele declarate moarte pe cale judecatoreasca; b) persoanele declarate dispafute; c) persoanele nedemne. 10. Singura conditie pe care nu o indeplineste reprezentantul pentru a culege mostenirea in nume propriu este: a) vocatia concreta; b) vocatia generala; c) capacitatea succesorala. 11. impartirea pe tulpini constituie 0 exceptie pe care o comporta: a) principiul chemarii rudelor la mostenire in ordinea claselor de mostenitori; b) principiul proximitafii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori; c) principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad. 12. Situatia soqului supravietuitor constituie 0 exceptie pe care © comport a) principiul chemérii rudelor la mostenire in ordinea claselor de mostenitori; b) principiul proximitatii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori; c) principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad. 13. Conditia pe care nu o indeplineste reprezentatul pentru a culege mostenirea este, dupa caz: a) vocatia concreta; b) nedemnitatea; c) capacitatea succesorala. 14. Poate fi reprezentat: a) renun{atorul; b) dezmostenitul; c) predecedatul.a Principiile devolufiunii succesorale legale 63 15. Reprezentarea presupune: a) numai un efect general; b) numai un efect particular; * c) raportarea de catre descendentii nedemnului, conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus, a bunurilor culese prin reprezentare, dac sunt indeplinite condi- file legii. 16. in cazul retransmiterii dreptului de optiune succesorala, mostenirea se imparte: a) pe tulpini; b) pe capete: c) pe lini. 17. Retransmiterea dreptului de optiune succesorala opereaza daca: a) autorul este predecedat; b) autorul a decedat ulterior lui de cuius si mai inainte de a exercita dreptul de optiune succesorala; c) autorul este nedemn. 18. Reprezentarea succesorala este sinonima cu: a) reprezentarea de drept comun; b) reprezentarea ce caracterizeaza contractul de mandat civil; ¢) retransmiterea dreptului de optiune succesorala. 19. Sojul supravietuitor face parte din categoria: a) afinilor; b) rudelor civile ale defunctului; ¢) rudelor de sange ale defunctului 20. Adoptatul cu efecte restranse poate reprezenta: a) rudele adoptatorilor; b) rudele firesti; c) afinii.64 Devolutiunea succesorala legala §5. Speta G.I. a decedat la data de 1 decembrie 2011. S-au prezentat la biroul notarial competent, in scopul de a dezbate pe cale amiabil4a mostenirea, urmatoarele persoane: a) G.V. — sofie supraviefuitoare; b) G.G. — fiul defunctului, impreund cu G.I. — nora defunctului si G.D. — nepoata de fiu a defunctului; c) J.E. — fiica cea mare a defunctului, impreunai cu J.G. ~ ginerele defunctului si J.C. — nepoata de fiicd a defunctului; d) N.G. — ginerele defunctului din partea fiicei sale celei mai mici, decedatd la data de 1 august 2008, precum gi N.C. si NI. — nepofii de fiicd ai defunctului; e) G.V. — fratele bun al defunctului, impreuna cu cei trei copii ai sai; f) G.M. si G.R. ~ copiii celui de-al doilea frate uterin al defunctului, decedat la data de 1 ianuarie 2012 si a cdrui mostenire nu a fost dezbatuta inca. Notarul public a aratat celor prezenfi c& au vocatie concreti la mostenire numai: sofia supraviefuitoare, copiii, nepotii de fiu/fiice si fratii defunctului. Fafa de aceasta situatie, nepotii de frate ai defunctului au chemat in judecat pe cei retinuti de notarul public c& ar avea vocatie concreta la mostenire, pentru a le fi recunoscut dreptul de a veni la mostenirea defunctului G.I. Instanta de judecata a respins acfiunea reclamantilor, constaténd c& acestia nu au vocatie concreta la mostenire. Probleme de solufionat: a) Care sunt rudele care au vocatie legali general la mostenirea lui G.I.? Dar cele care au vocatie concreta? b) Definiti vocatia succesorala legala generala si vocatia succesorala legala concreta. c) Pentru a determina vocatia legal generala la mostenire, ce criteriu trebuie valorificat? Dar pentru a determina vocatia legal concreta? d) Din ce clasA de mostenitori fac parte fratii defunctului? Ce grad de rudenie au acestia prin raportare la defunct? e) Ce reprezinta gradul de rudenie? Dar clasa de mostenitori?Principiile devolufiunti succesorale legale 65 f) Pana la ce grad, rudele in linie colateralA au chemare la mostenire? Dar cele in linie dreapta? g) Nora si ginerii defunctului-pot veni la mostenirea acestuia? De ce? h) G.V., sotia supraviefuitoare, este rudd cu defunctul? i) In spefa, opereazi sau ar putea opera reprezentarea? Cine are/ar avea calitatea de reprezentat? Dar de reprezentant? j) Ce este reprezentarea succesorala? k) Ce condifii trebuie indeplinite de catre reprezentat? Dar de catre reprezentant? }) in speta, opereaza sau ar putea opera retransmiterea dreptului de optiune succesorala? Care este deosebirea dintre aceasta si reprezentarea succesorala? m) in spefa, opereaza sau ar putea opera impartirea pe linii? in ce situatie? Care este specificul acesteia? n) in spefa, opereazd sau ar putea opera imparfirea pe tulpini? in ce situatie? Care este principalul efect al acesteia? 0) Care este deosebirea dintre imparfirea pe linii si impartirea pe tulpini? Dar intre impartirea pe tulpini si cea pe capete? Dar intre impartirea pe linii si cea pe capete? p) Este corecta solutia data de notarul public? De ce? q) Este corecta solutia instanjei de judecat&é? De ce?Capitolul I Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor al defunctului Sectiunea 1. §1. Consideratii generale 1.1. Condifii Pentru a-| putea mosteni pe defunct, sojul supraviefuitor trebuie s4 indeplineasca urm&toarele condifii: a) sa aiba capacitate succesorala; b) si nu fie nedemn fata de defunct; c) si aiba vocatie succesorala; d) s& aiba calitatea de sot la data deschiderii succesiunii, adica s& nu existe o hotardre de divort definitiva sau un certificat de divort (art. 970 C.civ.). Precizare: Primele trei conditii mentionate sunt generale, trebuind indeplinite de cdtre orice succesibil, iar ultima prezinta caracter special, avand aplicafie numai in materia drepturilor succesorale ale sotului supraviefuitor. Nu putem vorbi de casatorie si, implicit de calitatea de sof, in urmatoarele cazuri: a) casatoria este desfacuta prin divort; b) casatoria este declarata nula sau este anulata. Precizari. a) sotul (de bund-credin{&) recdsatorit al celui declarat judecato- reste mort nu mai poate veni la mostenirea primul sof, in ipoteza reaparitiei acestuia si a anularii hotararii declarative de moarte; b) calitatea de sot se pierde ca urmare a desfiinfarii retroactive a casatoriei, ca efect al nulitatii, chiar daca moartea unuia dintre soti a intervenit mai inainte de hot4rarea de declarare sau de pronunfare a nulitafii cAsatoriei;Drepturile succesorale ale sopului supraviefuitor al defunctului 67 c) ,Sopul de bunéi-credinja la incheierea unei casdtorii mule sau anulate pastreazd, pani la data cand hotdrarea judectitoreascé ramdne definitiva, situafia unui “sof dintr-o cdsditorie valabila fart. 304 alin. (1) C.civ.]. 1.2. Corelatia dintre dreptul la mostenire al sofului supraviefuitor si regimul matrimonial ales O corelatie poate exista numai intre dreptul la mostenire al sofului supraviefuitor si comunitatea legalA sau comunitatea con- yentionala, pentru care sofii au optat la momentul incheie: iei matrimoniale. In aceste cazuri, mai inainte de imp&rtirea mostenirii, trebuie lichidaté comunitatea de bunuri a sotilor. Prezint& inciden{a in materia drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor si clauza de preciput (art. 333 C.civ.). Astfel, prin conventie matrimoniala, se poate stipula ca soful supravietuitor sa preia fra plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe bunuri comune,.detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput nu este supusa raportului donafiilor, ci numai reductiunii, in conditiile legii. Existenta acesteia nu mai prezinta utilitate, deve- i nind caduca, in ipoteza in care soul beneficiar decedeaza inaintea | sofului supravietuitor sau cénd sotii decedeaza in acelasi timp. 1.3. Enumerarea drepturilor Soqul supravietuitor beneficiaza de urmatoarele drepturi succesorale: a) un drept de mostenire, in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori sau, in lipsa acestora, un drept de mostenire exclusiv (art. 971 C.civ.); b) un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit (art. 973 C.civ. c) un drept de mostenire special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor (art. 974 C.civ.).68 Devolufiunea succesorald legalé §2. Un drept de mostenire, in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori sau, in lipsa acestora, un drept de mostenire exclusiv 2.1. Cote Sotul supravietuitor nu este inlaturat si nici nu inlaturd de la mostenire rudele defunctului, indiferent de clasa din care acestea fac parte. In concurs cu clasele de mostenitori, sofului supravietuitor ii revin urmatoarele cote: a) 1/4 din mostenire, in concurs cu clasa I; b) in ipoteza fn care sojul supravietuitor vine in concurs cu clasa a Il-a, trebuie distinse urmatoarele doua situatii: - in concurs cu intreaga clas& a II-a (formata. din ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati), sotul supravietuitor va culege 1/3 din mostenire; - in concurs cu ascendentii privilegiati saw cu colateralii privilegiati, sofului supravietuitor ti revine 1/2 din mostenire; ¢) 3/4 din mostenire, in concurs cu clasa a III-a sau a IV-a de mostenitori. Daca defunctul nu are rude sau dac& niciuna dintre rudele defunctului nu vrea sau nu poate s& vind la mostenire, sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire [art. 971 alin. (2) C.civ.]. In ipoteza in care sotul supraviefuitor vine la mostenire in concurs cu alti mostenitori, se stabileste mai intdi cota cuvenitd acestuia, iar restul se imparte intre ceilalti mostenitori. 2.2. Probleme speciale 2.2.1. Soful supraviefuitor concureazi cu doud clase (subclase) de mostenitori Soful supravietuitor poate veni la mostenire in concurs cu douad clase (subclase) de mostenitori, numai in ipoteza dezmostenirii de c&tre defunct a mostenitorilor rezervatari. [ntr-o asemenea situatie, cota sojului supraviejuitor se stabileste, ca si cand acesta ar fi venit[ Drepturile succesorale ale sofului supravietuitor al defunctului 69 jn concurs numai cu cea mai apropiata dintre ele [art. 972 alin. (2) C.civ.]. Exemple: a) defunctul dezmosteneste descendenfii, caz in care sotul supravietuitor vine in concurs atat cu acestia, in limitele rezervei lor succesorale, cat si cu mostenitorii din clasa a II-a. Cota sotului supraviefuitor este de 1/4 din mostenire; b) defunctul, care nu are descendenti, dezmosteneste ascendentii privilegiai, caz in care soful supraviefuitor vine in concurs atat cu parin{ii, cat si cu colateralii privilegiati. Cota sofului supraviefuitor este de 1/3 din mostenire. 2.2.2. Doui sau mai multe persoane pretind drepturi succesorale, in calitate de sofi supravietuitori Dac, in urma c&satoriei putative, doud sau mai multe persoane au situatia unui sot supravietuitor, cota acestuia se imparte in mod. egal intre acestea [art. 972 alin. (3) C.civ.]. 2.3. Caractere juridice a) poate veni la mostenire numai in nume propriu, nu gi prin reprezentare; b) este mostenitor rezervatar; c) este mostenitor sezinar; d) este obligat la raportul donatiilor primite de la defunct, numai daca vine in concurs cu clasa I de mostenitori. §3. Un drept de abitatie 3.1. Conditiile dobandirii Codul civil confera sofului supravietuitor un drept de abitatie asupra casei in care a locuit cu defunctul, pana la data deschiderii mostenirii, indiferent de clasa de mostenitori cu care acesta vine in concurs. Soul supravietuitor dobandeste acest drept, daca sunt indeplinite, in mod cumulativ, urm&toarele conditii:70 Devoluiunea succesoralé legala a) soful supravietuitor a locuit, pan la data deschiderii mostenirii, in acea casa; b) soful supravietuitor nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinté corespunzatoare nevoilor sale; c) casa face parte din bunurile succesiunii; d) soful supravietuitor nu devine, prin mostenire, proprietarul exclusiv al casei; e) defunctul nu a dispus altfel, intrucat soful supraviefuitor nu este mostenitor rezervatar, in ceea ce priveste casa. 3.2. Caractere juridice a) este un drept real; b) este un drept temporar; Reguld: Sotul supravietuitor pAstreazi calitatea de titular al acestui drept panda la iesirea din indiviziune, dar nu mai putin de un an, de la data deschiderii mosteni Exceptie: Acest drept inceteaz&, ins&, chiar inainte de impli- nirea termenului de un an, in caz de recds&torire a sotului supraviejuitor. c) este un drept personal, care nu poate fi instrdinat sau grevat de soful supravietuitor in favoarea altei persoane si care nu poate fi urmirit de creditorii defunctului; Oricare dintre mostenitori poate cere, fie restrangerea dreptului de abitatie, dacd locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor, fie schimbarea obiectului abitatiei, dacd pune la dispozitia sotului supravietuitor o alta locuintA corespunzatoare. d) este un drept cu titlu gratuit. Toate litigiile cu privire la dreptul de abitatie se solutioneaza de catre instanfa competenta s4 judece partajul mostenirii, care va hotari de urgenja, in camera de consiliu [art. 973 alin. (5) C.civ.]. §4. Un drept special de mostenire in ipoteza in care soul supravietuitor nu vine in concurs cu descendenfii defunctului, acesta mosteneste, pe langa cota stabilitaDrepturile succesorale ale sofului supravietuitor al defunctului 71 otrivit art. 972 C.civ., mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sofilor (art. 974 C.civ.). 4.1. Condifiile dobandirii a) sotul supraviefuitor sA nu vind la mostenire fn concurs cu mostenitorii din clasa [; b) defunctul s& nu fi dispus, in mod expres, de partea sa din aceste bunuri, prin liberalitati, inter vivos sau mortis causa. Dreptul special al sofului supravietuitor vizeazi numai cota defunctului din aceste bunuri comune si bunurile proprii ale defunctului din aceasta categorie. Partea sotului supravietuitor din mobilier si obiectele de uz casnic ji revin acestuia, cu titlu de proprietate si nu ca urmare a mostenirii. In privinta acestor bunuri, sojul supravietuitor nu este rezervatar, el avand numai un drept special. 4.2. Precizare in cazul defunctului bigam, beneficiazi de dreptul special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic, atat soful supravietuitor din c&s&toria valabilA, cat si soful supravietuitor de buna-credinta din cas&toria putativa. Atribuirea acestui drept special are la baza criteriul afectatiunii concrete a bunurilor in discutie, folosintei comune in cadrul gospodariei casnice. Soful din casatoria valabila are un drept special asupra mobilierului gi obiectelor de uz casnic, pe care le-a folosit in cadrul cas&toriei cu defunctul, iar soful inocent din cdsdtoria putativa are dreptul la mobilierul si obiectele de uz casnic folosite impreuna cu defunctul, in cadrul gospodariei lor. Aceste bunuri vor fi impartite, in mod egal, intre cei doi sofi supraviefuitori ai defunctului, numai in cazul exceptional in care acestea au fost afectate folosintei comune in ambele gospodarii. 4.3. Sensul notiunilor »Mobilier” sunt desemnate, aldturi de bunurile destinate locuinfei sotilor si covoarele, televizorul, radioul, perde-r nR Devolufiunea succesorala legala } lele etc., iar prin ,,obiecte de uz casnic” sunt desemnate obiectele, care, prin natura lor, sunt destinate a servi in cadrul gospodarie} casnice (precum: aragazul, cuptorul, aspiratorul, frigiderul, maging de spalat rufe, masina de splat vase etc.). Calificarea unor bunuri ca fiind mobilier sau obiecte de uz casnic are la baz doua criterii: a) natura intrinseca a acestora; b) afectatiunea lor concreta. Nu sunt considerate mobilier si obiecte de uz casnic urmatoarele categorii de bunuri: a) bunurile care, potrivit naturii lor, nu pot fi folosite in cadrul gospodariei casnice (precum: automobilul; pianul; bunurile destinate exercit4rii profesiei sau meseriei defunctului; obiectele care, prin valoarea lor deosebita, depdsesc infelesul obisnuit al notiunii de obiecte de uz casnic etc.); b) bunurile care nu au fost destinate folosintei comune a sotilor, ci au fost procurate in alt scop (spre exemplu, pentru a face investitii sau pentru a fi donate) sau care au fost destinate uzului personal si exclusiv al defunctului; c) bunurile apartinand gospodariei {éranesti (precum: animale, unelte etc.). 4.4, Situafii particulare 4.4.1. Sofii detin mai multe locuinfe (spre exemplu, domiciliu gi resedinta), toate fiind mobilate si dotate cu bunuri ale gospo- diriei casnice Jntrebare: Dreptul special al sofului supraviefuitor priveste mobilierul si bunurilor gospodariei casnice din toate aceste locuinte? Raspuns: in masura in care aceste bunuri, chiar aflate in mai multe locuinte, au fost afectate folosintei comune a sotilor (adicd acestia au locuit impreuna in toate aceste spatii si au folosit, potrivit nivelului lor de trai, toate aceste bunuri), ele vor fi vizate de dreptul special al sofului supraviefuitor.Drepturile succesorale ale sofului supravietuitor al defunctului 73 4.4.2. in locuinfele definute de soful defunct existi mai multe bunuri de aceeasi naturi (spre exemplu, mai multe televizoare, mai multe masini de splat rufe, mai multe masini de spalat vase etc.) Situagie: In locuinta sotilor, ce are doud nivele, existd la fiecare etaj cate un frigider, o magsina de spalat rufe, o masina de spalat vase $i un aspirator. Apoi, in fiecare camera exista televizor si calculator. Intrebare: Dreptul special al sotului supraviefuitor priveste toate aceste bunuri, chiar daca sunt mai multe de acelasi fel? Raspuns: Daca soful supraviefuitor a folosit impreuna cu sotul defunct aceste bunuri, cel dintai poate invoca asupra tuturor bunurilor gospodariei casnice mai sus mentionate un drept special. §5. Procedura de calcul in ipoteza concursului la mostenire dintre soful supravietuitor si rudele defunctului, trebuie parcurse urmatoarele etape: a) determinarea partii cuvenite sofului supravietuitor din bunurile comune, in ipoteza in care acestia au optat pentru comunitatea legala sau comunitatea conventionala; b) determinarea partii cuvenite sofului supraviefuitor din mobilier si din obiectele de uz casnic, care au fost afectate folosintei comune a sotilor; ¢) dobandirea de catre sojul supraviefuitor a dreptului de abitatie asupra casei de locuit, daca sunt indeplinite conditiile statuate de lege in acest sens; d) determinarea patrimoniului succesoral; Patrimoniul succesoral este format din urmatoarele elemente: - partea sotului decedat din comunitatea de bunuri; - bunurile proprii ale defunctului. e) imputarea cotei sofului supravietuitor asupra masei succesorale.74 Devolufiunea succesoralé legala §6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil in vigoare fata de reglementarea anterioara Codul civil in vigoare: a) determina expres momentul pana la care sotul supraviequitor pastreaz aceasta calitate si, in consecinta, il mosteneste pe soful defunct; b) reglementeaza expres posibilitatea venirii sofului supravieuitor la mostenire, in concurs cu doud clase de mostenitori si impartirea mostenirii in ipoteza cdsatoriei putative; ¢c) include sotul supravietuitor in categoria mostenitorilor sezinari; d) reconfigureaza, pe alocuri, problematica dreptului de abitatie al sotului supravietuitor, sub aspectul conditiilor si caracterelor sale juridice; e) actualizeaz4 limbajul de specialitate, reglementand dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor. Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar §1. Teme de reflectie 1. Beneficiaza sotul supravietuitor, de /ege lata, din perspectiva dreptului succesoral, de un regim juridic echitabil? Argumentati. 2. Considerafi justa optiunea legiuitorului de a renunta la reglementarea dreptului sofului supravietuitor asupra darurilor de nunta? §2. Teme pentru referat 1. Drepturile succesorale ale sofului supravieuitor in istoria dreptului rom4nesc. 2. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor in reglementarea Codului civil in vigoare. 3. Implicatiile conventiei matrimoniale asupra drepturilor succesorale ale sofului supraviefuitor.Drepturile succesorale ale sofului supraviefuitor al definctului 75 4. Incidenja regimurilor matrimoniale asupra drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor. §3. intrebari 1. Enumerati conditiile cerute de lege sofului supravietuitor pentru a putea mosteni. 2. Enumerati drepturile succesorale ale sotului supravietuitor in concurs cu clasele de mostenitori. 3. Identificati caracterele juridice ale dreptului la mostenire al sofului supravietuitor. 4, Determinati semnificatia termenilor ,,mobilier” si ,,obiecte de uz casnic”. 5. Care sunt condifiile dobandirii dreptului special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic? 6. Enumerafi caracterele juridice ale dreptului de abitatie al sotului supravietuitor. 7. Identificati conditiile dobandirii dreptului de abitatie. 8. Enumerati etapele procedurii de calcul al drepturilor succesorale ale soqului supravietuitor. §4. Teste grila 1. Putem vorbi, din perspectiva dreptului succesoral, de calitatea de sot, in urmatoarele situatii: a) intre sofi exista o separatie de fapt; b) hotararea de divort a fost pronunfata, insi nu a ramas definitiva; c) cdsatoria este declarata nula sau anulata. 2. Soul de buna-credintaé din cadrul casatoriei putative il mosteneste pe sotul de rea-credint4 in urmatoarele cazu a) decesul sofului de rea-credinfa a intervenit pana la ramanerea definitiva a hotararii de desfiintare a cdsatoriei: b) decesul sotului de rea-credinja a intervenit dupa ramanerea definitiva a hotararii de desfiinjare a cds&toriei; c) in toate cazurile.76 Devoluiunea succesorala legala 3. Pentru a putea veni la mostenirea sotului defunct, sopul supraviefuitor trebuie s indeplineasca urmatoarele conditii: a) sd aiba capacitate succesorala; b) sA aiba vocatie succesorala concreta; c) sa nu fie nedemn. 4, in masa succesorala a sofului defunct intr: a) totalitatea bunurilor dobandite de soti in timpul cdsatoriei; b) bunurile proprii ale acestuia; c) bunurile proprii ale sotului supraviefuitor. 5. in concurs cu colateralii privilegiati, soful supravietuitor culege din mostenire 0 cota de: a) 1/4; b) 1/3; c) 1/2. 6. Dreptul la mostenire al sofului supravietuitor prezinta urmatoarele caractere juridice: a) poate veni la mostenire prin reprezentare; b) este mostenitor rezervatar; c) in toate cazurile, este obligat la raportul donatiilor primite de la defunct. 7. Cat priveste mobilierul si obiectele de uz casnic, sotului supraviefuitor are un drept: a) rezervatar; b) pur si simplu; c) special. 8. Dreptul de abitatie al sojului supraviefuitor: a) poate dura cel putin un an de la data deschiderii mostenirii; b) prezinta caracter oneros; c) prezinta caracter personal.Drepturile succesorale ale sofului supraviefuitor al defunctului 7 9. Soful supraviefuitor culege mobilierul si obiectele de uz casnic: a a) in toate cazurile; b) numai daca vine in concurs cu clasa descendentilor; c) numai daca vine in concurs cu clasele [I-IV si dacd defunctul nu a dispus in sens contrar. 10. Fac parte din categoria mobilierului si obiectelor de uz casnic, bunuri precum: a) automobilul; b) pianul; c) aragazul. 11. In ipoteza in care soful supravietuitor concureazi cu doua clase (subclase) de mostenitori, cota lui: a) se stabileste prin raportare la prima clasé de mostenitori cu care vine in concurs; b) se stabileste prin raportare la cea de-a doua clas& de mostenitori cu care vine in concurs; c) reprezinti media aritmetica a cotelor pe care legea le stabileste in favoarea sotului supravietuitor in concurs cu cele doud clase de mostenitori. 12. Constituie conditii ale dobandirii dreptului de abitatie urmatoarele: a) soful supravietuitor a locuit, pana la data deschiderii mostenirii in acea casa; b) casa face parte din bunurile succesiunii; c) soul supravietuitor devine, prin mosgtenire, proprietarul exclusiv al casei. 13. In cazul sotului bigam, dreptul special se cuvine: a) numai sofului supravietuitor din cdsatoria valabila; b) numai sofului supraviefuitor de buna-credinfa din cdsatoria putativa; c) ambilor sofi, in m&sura in care bunurile au fost folosite de catre acestia si soful defunct, in cadrul gospodariei lor.78 Devolutiunea succesorald legalé 14. Poate invoca drepturi asupra patrimoniului succesoral a] defunctului: a) concubinul; b) soful care s-a adresat notarului public in vederea divorqului, desi certificatul de divort nu a fost eliberat; c) sojul care nu locuia impreuna cu defunctul. 15. Sotul supravietuitor este rezervatar in ceea ce priveste: a) dreptul la mostenire in concurs cu clasele de mostenitori; b) dreptul special; c) dreptul de abitatie. §5. Speta G.l., césatorit, decedeaza la data de 1 august 2012. in termenul de optiune succesorala, au acceptat mostenirea sotia acestuia G.G. si cei doi copii ai sai G.C. $i G.I. Tot in termenul de opfiune succesorala, se adreseaza instantei de judecaté numita M.N., solicitand acesteia, in contradictoriu cu paratii G.G., G.C. si G.I, s4 constate calitatea sa de sof supravietuitor al defunctului G.I. si sa-i stabi- leasca cota de care beneficiazd din masa succesorala. In sustinerea celor invocate, reclamanta depune la dosar copie legalizati de pe certificatul de casatorie cu defunctul G.I. Din acest act de stare civila, rezulté ca G.I. si M.N. s-au casatorit la data de 1 julie 1980. Reclamanta precizeazi cA din c&s&torie nu au rezultat copii. in aparare, parata G.G. arata ca si ea este cdsatorité cu G.I., depunand jn acest sens la dosar tot un certificat de c4s&torie, potrivit cdruia data incheierii acesteia este 26 august 2000. Mai mult, parata G.G. aratA cA ea nu a cunoscut pana la acest moment faptul ca soful ei era deja c&satorit. Nici reclamanta nu sustine faptul ci G.G. ar fi putut cunoaste despre prima casatorie a sojului lor. intr-o alt& ordine de idei, se arati ci fac parte din masa succesorala a defunctului: a) un apartament, situat in municipiul Brasov, mobilat si dotat cu cele necesare gospodariei, in care locuieste in prezent prima sofie a acestuia;Drepturile succesorale ale sofului supravietuitor al defunctului 79 b) un apartament, situat in municipiul Constanta, mobilat si dotat cu cele necesare gospodariei, in care locuieste in prezent a doua sotie si cei doi copii ai acestuia; c) un autoturism de teren; d) un autoturism sport. Probleme de solutionat: a) Care sunt condifiile cerute de lege sofului supravietuitor pentru a mosteni? b) Care dintre cele doua sofii indeplineste conditiile de a-I mosteni pe defunct? c) Care sunt drepturile succesorale de care beneficiazd, in general, sotul supraviefuitor? d) Care sunt drepturile succesorale de care beneficiaza, in spefa, soful supraviefuitor? e) Care sunt drepturile banesti de care beneficiazA sojul supraviefuitor in temeiul unor acte normative speciale? f) Care este cota din mostenire care se cuvine sofului supravietuitor? g) Care este cota din mostenire care se cuvine fiecdrui copil al defunctului? h) Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale sotului supraviefuitor? i) Ce natura juridicd prezint& dreptul de mostenire al sofului supravietuitor in concurs cu descendenfii? Dar dreptul asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic? j) Ce caractere juridice prezinta dreptul de abitatie al sotului supravietuitor? Care este natura juridica a acestuia? k) Enumerati condifiile dobandirii dreptului de abitatie.

Caiet de Seminar - Succesiuni

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Caiet de Seminar - Succesiuni

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like