Fizica I Cursul Nr. 10 TEORIA BENZILOR DE ENERGIE IN SOLIDE. Bibliografie 1). Charles Kittel, Introducere in fizica corpului solid, Editura Tehnica, Bucuresti, 1972 (cap 3). 2). Emil Luca, Gheorghe Zet, Coreliu Ciubotariu, Anastasia Paduraru, Fizica Generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1981 ( cap. 6) 3). Gh. Ciobanu si C. Constantinescu, Fizica starii solide, Editura Tehnica, Bucuresti- 1982. 4). Rolf E. Hummel, Electronic Properties of Materials, Springer-Verlag 1993. 5). L. Solymar si D, Walsh, Electrical Properties of Materials, Oxford University Press-2004. Introducere Asa cum am vazut in cursul 8 si 9, proprietatilor metalelor pot fi explicate cu ajutorul modelul electronilor liberi. In schimb, modelul electronilor liberi nu explica proprietatile electrice ale izolatorilor sau ale semiconductorilor. Pentru a descrie proprietatile semiconductorilor este necesar sa se tina cont si de interactiunea electronului cu potentialul retelei cristaline. Datorita interactiunii electrostatice dintre electron si ionii retelei cristaline, miscarea electronului intr-un cristal poate fi asimilata cu miscarea unui electron intr- un potential periodic (Fig.10.1). Potentialul din figura 10.1 poarta denumirea de potentialul cristalin sau ptentialul periodic al retelei. Cel mai simplu model utilizat pentru a studia miscarea electronului in potentialul periodic al retelei este modelul e/ectronului cvasiliber. In acest model se considera ca electronii din cristal sunt perturbati slab de potentialul periodic al retelei Rezultatul principal al modelului electronului evasiliber consta in faptul ca, spre deosebire de spectrul energetic al electronului liber, spectrul energetic al electronului cvasiliber este format din benzi de energie separate intre ele prin zone de energie interzise. Existenta benzilor de energie interzisa inspectrul electronic este fundamentala pentru explicarea proprietatilor fizice ale semiconductorilor si izolatorilor. Potentialul U(r) a unui ion izolat VO) potential periodic cristalin Vir) a Fig.10.1. Potentialul cristalin al unei retele de constanta a. Potentialul cristalin este suma potentialelor ionilor izolati, U(r) = ze/4aeyr, unde z este gradul de ionizare (numarul de electroni cedati retelei de catre atom). In general z este egal cu valenta atomului 10.1 Modelul Ziman al electronului cvasiliber Sa consideram un electron caracterizat de functia de unda Ae™ (10.1) Wale care se misca de-a lungul directiei x in cristal. Unda de Broglie atasata electronului se va reflecta pe planele cristaline. Undele reflectate vor forma un maxim de interferenta (Fig. 10.2) daca este satisfacuta conditia lui Bragg asin =n, (10.2) unde a este distanta dintre planele cristaline, care coincide cu periodicitatea retelei pe directia considerata. Daca consideram ca planele cristalului sunt perpendiculare pe directia de deplasare a electronului, atunci @=90°, iar relatia Bragg devine (10.3)unde am tinut cont ca & = 27/A. Din relatia (10.3) rezulta ca, pentru ken", (10.4) a unda incidenta este total reflectata pe planele cristalului si, ca rezultat, in cristal vom avea o unda electronica y,(x) in directia pozitiva si una y-4(x) in directia negativa a axei x. Suprapunerea celor doua unde determina formarea a doua tipuri de unde stationare y(+) si y(-) date de relatiile v=dee +e © |=24Ac0s= x, a (10.5) v()=de* +e * |=2iAsinZ x @ Distributia spatiala a sarcinii electronului este data de produsul dintre sarcina clectronului si densitatea de probabilitate |y{°. Astfel, pentru cele doua unde stationare avem, pl+)=ely(+)° =4Aecos (10.6) a(-)=¢ lW(+}° =4Aesin? ex. In figura 10.3 sunt reprezentate densitatile de sarcina p(+) si p(-). Asa cum se poate obserava din figura 10.3 functia y(+) distribuie electronii in dreptul nodurilor retelei, acolo unde energia potentiala are valoarea maxima. Dimpotriva, functia y(—) are maximum la mijlocul distantei dintre doua noduri, acolo unde energia potentiala este minima. Cu alte cuvinte, diferentaintre energiile potentiale ale electronilor corespunzatori celor doua unde stationare este egala cu V Fig. 10.3. Dis w+) si w-). ‘ibutia sarcinii electronului pentru cele doua unde stationare Deoarece in modelul electronului cvasiliber energia potentiala nu mai poate fi neglijata, energia totala a electronului este data de suma dintre energia cinetica si cea potentiala. Prin urmare, electronii corespunzatori functiilor (+) si y(--) au energiile totale we +V0) (10.7) 2m si 242 RE v(a/2) (10.8) 2m Deoarece Va/2~0, pentru valorile lui k=+n apare o diferenta de a energie intre electronii caracterizati de functiile y/(+) si y(-) egala cu (10.9)Astfel, pentru k = tn energia electronului poate fi a We 2m +V sau ke 2m? dar nu poate avea valori in intervalul dintre £, si £_. Cualte cuvinte, pentru x valori ale lui k=: spectrul energetic are 0 banda interzisa de largime a V In literatura banda interzisa poarta denumire si de gap energetic. parabola electroni liberi -z x an k Fig.10.4. Dependenta energiei de vectorul de unda & in aproximatia electronului cvasiliber. Pentru k = nz/a, in spectrul energetic al electronului apar benzi de energie interzise. Astfel, spectrul energetic contine o succesiune de benzi permise separate intre ele de benzi interziseAstfel, intr-un potential periodic, spectrul continuu al electronilor liberi este - x A modificat, in sensul ca pentru valori ale vectoului de unda k = +n apare in a spectru © banda de energie interzisa, asa cum este indicat in figura 10.4 , ; : x x Intervalul in spatiul vectorului de unda & cuprins intre -— si +— poarta a a denumirea de prima zona Brillouin. In figura 10.5 este prezentat spectrul energetic din figura 10.4 redus la prima zona Brillouin. Fig.10.5. Dependenta energiei de & in prima zona Brillouin pentru primele trei benzi de energie permisa 10.2 Masa Efectiva Asupra electronului in cristal, pe langa fortele datorate campurilor exterioare, actioneaza si campul cristalin, Pentru a studia miscarea electronului in cristal este comod sa se introduca notiunea de masa efectiva, m”. Masa efectiva este astfel definita incat ea include efectul campului cristalin asupra miscarii electronului. Cu alte cuvinte, miscarea electronului in cristal sub influenta unui camp electric E este similara cu miscarea unei particule libere de masa egala cu masa efectiva m” si de sarcina—e.Pentru a introduce notiunea de masa efectiva sa consideram un electron, care se misca sub influenta unui camp electric E. Din punct de vedere al mecanicii cuantice viteza electronului este egala cu viteza de grup a pachetului de unde (10.10) Sub influenta campului electric electronul se va misca accelerat cu o acceleratie data de relatia . if 2 - (1d) 1d? dk Goi dt dt\hdk) h qp2 dt Deoarece variatia de energie dH’ este egala cu lucrul mecanic al fortei electrice dE =~cEdl =-eEvdt si intrucat conform relatiei (10.10) dE =hwdk , se obtine dk __eE_F (10.12) ahh Inlocuind (10.12) in (10,11) rezulta, (10.13)Aceasta relatie este similara cu legea a doua a dinamicii daca consideram ca masa electronului este egala cu @E (2) , (10.14) care este chiar masa efectiva a electronului in cristal. Important! Miscarea electronului in cristal sub influenta campului electric se trateaza Ia fel ca si pentru un electron liber cu deosebirea ca in loc de masa electronului se foloseste masa efectiva, m", data de relatia (10.14) Este important de remarcat ca masa efectiva poate fi atat negativa cat si pozitiva in functie de derivata a doua a energiei in functie de vectorul de unda &. In figura 10.6 sunt reprezentate grafic energia , viteza de grup si masa efectiva a electronului pentru prima banda de energie in prima zona Brillouin. ea Alf Fig. 10.6. Dependenta de k a energiei, vitezei de grup si a masei efective a electronului pentru prima banda de energie in prima zona Brillouin. on10.3 Formarea benzilor de energie in cristal Formarea benzilor de energie in cristal poate fi inteleasa pornind de la considerente fizice simple. Pentru aceasta sa consideram procesul de : 2p formare a cristalului de Li, a carui structura electronica este 1572s! Nivelele de energie ale atomilor individuali de Li sunt prezentate in figura 10.7a. a — (b) Banda interzis SS Banda 1s © (@ nivel 2s nivel Is Fig. 10.7. (a) nivelele atomice individuale, (b) despicarea nivelelor atomice id atomii sunt apropiati si (c) formarea benzilor de de energie atunc energie intr-un cristal Daca apropiem atomii de Li pentru a forma cristalul, orbitalii electronici se suprapun si, ca rezultat, in regiunea de suprapunere vom avea mai multi electroni in aceiasi stare cuantica, violand astfel principiul lui Pauli, Din aceasta cauza apare o interactiune intre atomi, care va conduce la despicarea nivelelor energetice, ca in figura 10.7b. Distanta dintre nivelele care provindin acelasi nivel atomic este foarte mica in raport cu distanta dintre nivelele energetice Is-2s. In cazul unui cristal, format din N atomi, fiecare nivel atomic de energie se va despica in N subnivele formand o banda. Prin urmare , la formarea cristalului, nivelele de energie din atomul izolat se transforma in benzi de energie, iar distanta dintre doua benzi de energie este egala cu distanta dintre nivelele atomice din care provin benzile respective (Fig 10.7c) 10.4 Clasificarea solidelor in metale,izolatori si semiconductori Proprietatile electrice, termice,optice, etc. ale solidelor pot fi usor intelese daca se ia in considerare structura de bezi a spectrul energetic al electronilor. Asa cum am vazut in cursul nr.8, ultimul nivel de energie ocupat la 7-0 este nivelul Fermi, Hj. In functie de numarul de electroni si de structura de benzi, nivelul Fermi poate sa fie plasat in interiorul unei benzi interzise sau in interiorul unei benzi permise. Daca nivelul Fermi este situat in interiorul unei benzi interzie (Fig10.8a), atunci la 1’ =0 banda de valenta este complet plina, iar banda de conduetie este goala si , in consecinta, materialul este izolator. Electronii dintr-o banda plina nu pot fi accelerati in camp electric deoarece nu exista nivele de energie superioare libere pe care sa treaca ca urmare a modificarii energiei cinetice sub influenta campului electric. Pe de alta parte, energia castigata prin accelerare in camp electric este mult mai mica decat energia benzii interzise astfel ca electroni nu pot fi excitati in banda de conductie sub influenta campului electric. La temperaturi inalte, electronii din banda de valenta pot fi excitati termic in banda de conductie, materialul devenind bun conducator de electricitate. Conditia ca electronii din banda de valenta sa poata fi excitati termic in banda de conductie este energia termica k,7' sa fie de acelasi ordin de marime cu largimea benzii imterzise E,,. In functie de largimea benzii interzise materialele se impart in olatori (E, in izolatori energia interzisa£, este mult mai mare decat energia termica doua categori >3ev) si semiconductori (2, <3eV). Deoarece kyl’ banda de conductie este goala chiar si la temperaturi egale cu temperatura de topire a materialului, In schimb, pentru materialele semiconductoare, din cauza valorii mai mici a lui E,, chiar si la temperatura camerei este posibila excitarea termica a electronilor din banda de valenta in banda de conductie. Este de remarcat ca la T = () banda de conductie este goala atat pentru un izolator cat si pentru un semiconductorIzolator ‘Semiconductor Metal (a) Diamant (b) Germaniu (©) Fig.10.8. Structura de benzi pentru un (a) izolator, (b) semiconductor si (c) metal in cazul unui metal nivelul Fermi este situat in interiorul benzii permise (Fig.10.8c). Din cauza ca desupra nivelului Fermi exista nivele energetice goale electronii intr-un metal pot fi accelerati intr-un camp electric, si prin urmare sunt buni conducatori de electricitate la orice temperatura. Mai mult, banda permisa cu nivelul Fermi in interiorul ei poate fi asimilata cu electronul liber intr-o goapa de potential, fapt ce explica concordanta excelenta dintre modelul electronilor liberi a metalului si datele experimentale.