ADT a ee) tehnologii moderne PRODUCEREA DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE. ENERGIA EOLIANA IN ROMANIA Cosmin BRICIU Universitatea Babes-Bolva din Cluj-Napoca, Facubtatea de Stina Mediului Abstract: Energy from Renewable Sources. Aeolian Energy in Romania, Ener: prndnction from renewable energy sources, wind fenergy fn Romania. The energy produced by wind seems to the a particular prominent place in ehergy players’ mveiment plans. Romania has a wind power potential of 14,000 MIF whereas curvemty ‘ony JO MW hax ben installed. This leaves investors with avast plaving field and, according to favest Romania, the announced wind energy prjects amount toa foal capacity of 10,000 M0" Indeed, the European Union has se binding target of 20% of las ener supply to come from vind an ather renewable sources by 2020. onder to achieve this 20% energy target, more than one-thint of the European electrical demand would have to come from renewals, ‘with win power expected to lever 12-14% These developments ari fine with the authorities ambition to Increase both energy security renewable energies usage, the country ttims to generate 11% ofthe domestic gross energy cansunption from renewable resoures by 2010. BY promoting renewable. eneray resources (RES) and the expansion of the nuclear energy plant, the Romanian authorines aim tobe energy self sufitent by 2014. Key words: wind turbines investment, renewable energsources, green certificates, Romania Introducere Tn aceste vremuri de erizi ve venbeste foarte mult despre energie, produceres aceseia,ulizarca, rentabilitatea ete. Fie ch este vorba de energie eolian, sola, geotermald, mut lume ete interesat de proucerea de energie din suse regenerabile In continuare, vo incerca si prezin pe scurt situa acta in eves ce piveste ergs colina in Remini, avantajele gi dezavantajele prodceri i utlizarit Provocarea majori a secolulul NXT poate fi definita asthe necesitateacresteri evonomice durable sia stisgcerinivelulu deat versus deteriorareaaccelerat cali: mediuhs.Invitoral apropiat. 8 ontextulnoului pachst Keisltiv european integrat “energie. Schimbs climatiee” 9 4 Sammitalui GY din Taponis, Europa x intimpins, eu sigurana estricts solicit suplimentare cu refer a SRE = suse rogenorabile de energies emia GES ~ gaze ou efect de Ingrijorarile Uniunii Europene in privinja asigurarit recesanalti de energie, determinate de pretumle ridicate ale ‘combustiblfor. de problemele in aprovizionare i de ineaznca global «auzati ce emisile generat in mare pate deproducitorii de energie, a Aeterminat 6 promavare intend enerilor regenera, mal pun poluunte si teoretic nelimitate, Energia eoliand este 0 enetie 2 Yitoruht, care contrihuie atit Ia secumtatea energetic, eit si Ia indeplinivea obigctivelor de moda Tn mai 2007, a fst claborat de catre Ministrul Economist Finanjelor proieeral Strategic: Nationale pentru Energie. Tintle ‘eferitoare lt sursele regeneraileprevzute in aces document, inclusiv fnergin hidoeloctrien, sont urmstoarele: cota de enereie elevied ‘objinutd din surseregenerabile din consul intern brat de eectiitate {rch sh ajuanga la 33% pind in 2010, 35% in 2015 si 38% Hn 20205 «oa de energie elected objinuta din surse regeneraile din consul finer brut de energie trbuie 4 ajunga la 1" pnd in 2010 (Minister Economie’ si Finantlor. 2007), Pata european a enegicicolien este in pind dezvolare, eu ‘un vim de crestere mai mare dei a oricdrui alt dameniu energetic Energi coliand este folosit estensiv in ziva de ati, turbine not de ‘nt se construiese in oat umes, acest ip de energie find sursa de ‘enegie ct cea mat raps expansiine nex coiand nu poate sd inlocuased toate eee forme de i doar si fe o opiume din grupul de posbilitti exitene, 0 parle a mivcului energetic Pe termen mediu, survcle regenerabile de {nee pot fi pve i altemati total a strsele conventional dar cert este 68, datorité avantajclor pe care Je au, acesteatrebuie lla mprenna cacombsibili foil siencrsfa mica’ 1. Vantul-partilaritati ‘Vanul este un element moteorologie vectorial, doosebit de ‘ariabil in timp st spati, conditionat de eontzastal bari erizontal creat Jn cadrul eirculajie! generale aatmosferei In metcorologic prin vant se Jigelegc un fonomen fzie ves manitestca ocirelalcdinia de arin tmosfers teresr, Temperature diferite nt cawzate de masele de api Si supratefele teretre care absorb ciferitealdura proven dela sate, Dealeirezulé eauza principal fora vali, si anume, diferent presiuniarmosferice inte dou regiun(Grauer, 1996) Vanul se carseterizeaza prin dou ekmente extrem de variabile in timp gi spaiu: directa din care el bate, aprecit dups 16 Sectoure ale orizontlu, $i Viteza, eprezentind diana purcurst de prticulele de aerin unitatea de timp exprinai in avs, Direct vant ‘ese influent de fora Coriolis eae ia mastre prin roaja pamsntulu, Uesdind vnturile, in emisfera nordic, spre vest arin emisiera sudicd sprcest Clasifcarea vanturilor in funetie de vitezd ve face folosind Scara Beaufort, Aceasti seara este « misuri empirica de deseriete a inensiiti vinta, bazarh pe observatileefeetului provocat de vin Vitesa vantului pe seara Reaufort poste fi exprimald prin urmitoarea xm Forma v= 0.897 3/2 mis 0 Unde vest vita vantuluiyB este gral Beaufort Seara are 12 grade Beaufort, Estimarea gradului prising forta intului se face pontns media viteei vintuli pe dura ce 1D mint, far vilees vintlui se misourd la inlkimea de 10 met. In acest sens, estimates vitezetralallor de want pe scura Heautort este improntic Simbotul untipe seara Beaufort este,” 2. Valorificarea energie coliene-turbinele coliene Impropriu denumite, centralise eofiene sunt ferme de turbine coliene coneetate Ta refeaua de distribute a curentulu. In component tune centrale coliene na int doar trinele, iy edresoare de cures, teansformatoaresicorcctoareale fatorulu depaterealeurentul In amplasarea contalelor eoliene se fine cont de valoarea vitezei vantului in zon, petal terenului, impactal vizual,impactul supra stueturilor din vecinitate si apropicreadereteaua de distribute ui. Turbinele de vt de ulti peneratic au oefieiena de pana pentru un eosfcientde putereal turbine’ de 35-45 Principle pryicomponenteale une turbine eiene sunt a) piel: avestea tebuie si prezinte o (lexbilitate eat rt redusi. Forma si conceptia lor este esential pentra a asiura fora de rovajie necesard. Acest iksign este propriu feednul tip de veneraor electric. Palele aleatuieseimpreunielicea. Este evident fptul eu Suprafatapalelor este mai mre, cantata energies electrice produse poate fh mai mare. Astel, suprafata de contact elicei se mireste proportional diametruui elce para = [a instal etiana de dous or mal mare, se poate produce de patru ori mai multi energie conform forme Bapeszens ® unde: p-densitate, $2 suprafita a ptrat iV’ - itera vntulat bymacela: contin genctatorul electric, asigurind so protectie mecanica, Ee constiuita din diferie materiale revistente Ta temperaturridiateyiumiditate exces ©) pilomul: deaumit si picional wbinei. Asigurd structura de susfinere sf rezsientS a ansamblului superior. Poate fi de eierite iment tn fuetie de mirimea centrale coliene. Cel mat Flos sunt vi de 80-de met Prin interiorulpilomului se face aeeesul a naceli Print oscard interior, «yfundatis: \gur eistenta mosaic generatoruli catia,tehnologii moderne Acoust trcbuie a fie foarte sod pent a pte suaine ms toll lurhin’ earedopasesteedtevatonela tihinke mt Turbinele voliene pot fi cu axa oizantal care recor i {generator de curent sunt potionate in vrful tural y true fliniate pe dnctia vine, sau eu ana vertical la cre gencraloruls toate componeniste mai sofisicate sunt plate la za turnul, usurindasiflinsalreasimentenan Efeienla une turbine colons depnde de mai mull Tato dar ei mai Smportani sunt durats de timp Hn care vant bate eu Vitec mai mare de dvs sh constanga vtezet vinta. Comparaia ine doud sistem de converse a eneryeteletie de 3 MW. cu ‘ites arab i itt varabil cos in rele fap turbine su sie yarobla pot wis cnersia goliand ov o eficiota foarte Fiica in simp ce trbinele eu vtez mitt variabia a eficinta Pinna scat, in special dtorat picrdcr tn agin clocecd Sncutade atone (NicoaraiMibes, 2007) Ts gum demo jos teste prezentats hana Romsinichpe ‘one infant de ural de orepean inca vntul alee itz Suficicnta penta puncrea in funetune a centaleloreoliene conform ICEMENERG (nsiutl deCercetiri si Medernizari Enegetice) a os Re fo oo oon Fg 1: Hara Romano in unto do msn de oe Is Romania sa identifieateinci zone eolienedistinete (-Y) {in faneye de potentialul energetic existent, de conde de mediu st topogeouralice. Hara eolians a Romdniet sa elaborat lund in considerare potentialul energetic al surselor eoliene la indltimea ‘medic de S0 metn, pe baza datelor si informatilor mete ‘olectateincepind din aul 1990, pind in prezen Tabelul de mai jos (Tab. 1) prezinta elementele tehnico- sede exploatare pentruzonelecoliene dintaranoastea Tabet Elements tohico-ecoromige do exboaare a potnfal energetic ‘azar oolono dia Romana (outsaICEMERG) Jul energetic al Rom Conform mai multor studi de specialitate realizate de citre ICEMERG, ENERO (central pentru promovarea enerpiei curate yi ceficiente n Romina) ete, potentialul enerzeti eolian al grit noaste ‘este de aproximativ 14.000 de MW, cees ce inseamnd us aport de ‘eneruie eletricd de aproape 23.000 GWhyan si erearea multor locust deme’, TInveresul pent proiectele coliene, mai mult sau mai putin twonttic, al Romaniei, este sustinut de intentia Uniunii Europene, aasumati si de Rominia, ca in anul 2020 sursole de energie DTT Ta rabbis European, 2008), ‘La moment actual, 27 % din cata de energie din SER sunt aacoperite din product hidroventralelor. Restul ar putea fi produs de Ferele cu turbine eoliene, dar este nevoie de investi. Potentialul merabile din Rominia presenta in tabel ‘omnia $iajungi un important exportator (Comisia jgure 20% di energetic al enerci + (Tab. 2), este suficient ea de eneizie, Potonjalucnargete an bur rogenarabl in Romania (suse: sud ICEMERG, ENERO) Valorificarea energiei eoliene prin producerea de energie electicd a inceput in Romania din anul 2003. Evolutia capacitatit {otale instalate in Romania din energie eoliana conform EWEA, (Asoctatia European de Energie Eolian’) poate obseryati tabelul de mai jos (Tab. 3). ‘Capactat stl n Romina eursa EWEA) alana su ectnea ae pansninronal reba narerespoecee df Ts rattsa) 4.Sehema certifieatelor veri CCrtificatul verde este un document cate atest o cantitate de | MWh ener electrick produsi din surse sezenerabile de energie. Sistemul de cote abligatori roprezin mecanismul de peomovare & producer de energie electricd din suse regenerabile de energie, pe achiziia de cre furnizori a unor cote obligato de energie electicd prods din aceste surse, in vederea vinzinit cite consumatori eservitiLezea 220, 2008), Scliema coriticatelor verzi fost constiwia i Romania pentru promova productia de energie din suse regenerabile. Astel, ‘otele obligatorit a fost stabiite ca valori anuale, in procents, di talul consumulu deenergieeletried, conform abel (Tab, 4}, Tabol Coole cbigateri anual de corifcae ver pen prcada 2009 2020 Pentru energia eotiand se pot objine dou eenificate verzi pentru figeare 1 MWh prods gi Livrat de centrale elevtrice coien ‘Sar incepand eu anul 2016, numiral eetfieteor vere va fi reds Ia ‘nu, Producitorit de energie eleetic vor trebui st realizeze 02020, 16.8¥%dincantitatea de energie. folosind resurseregenerabile. Conform Legit nt. 2202008 pentru stailinca sistemiulii de promovare a produceritenergiei din surse -regencrabile, ranzactionuea cenificatelor veri se poate efectua pe plata ceniralizatd a eertficatelor verzi. precum si pe pia contractor bilaterule a acestra,eadrul de trancactionare find asiguratin ambele ceuzuride citre operatorul pietei de energie. Figcare eenificat are un pre} minim, impus pentru proteetia producdtonlr, dar un pre maxim. pentru protect eonsuinatorior Pentru perioada 2008-2014, valoarea de tranvactionare a tenificatelor vera va de minim 27 Euraveortitieat si ce ma Euroiveriical, Valorle de tranzeetionate Vor fi just indicele prejunlordeconsum pentru RomaniaPDT TR Tt RT eT) Pentru perioada 2015-2030 valoarea minima de tranzactionate na va putea faa) mics decit valoacea minima de ‘ranzaetionareaplicattinanul 2014 ‘upd afilierea Romniei la Sistemul European de Certificate Veri, acestea vor putea Vindute/achizitionate si pelde pe piala european’, Cu toate acestea, pin Ia atingerea fintelor najionale pivind ponderea E-SRE in consimul final de energie elecic, cerlficatele verzi vor putea fi tranzactionate dear pe piafa inter’ Fumizoruleare na realizeaca cota obligatorie anal’ impusi,plteste 70 euro pentru fiecare cemificat verde neaehizitionat la cursul de schimb stabil, Pentru anul acesta, certfieatele verzi se vor ‘ranzactiona la cursul medi stabilit de BNR pontru luna Devembries anulu: 2008, care este deaproximati 3.9 RON peateu un Eu, Este important de shit e& persoanee fizive care milizear’ surse regenerabile pentru producerea minimum 20 % din consul propriu de energie elected au dreptul la deducetea din venital anual flobal a uni sume de pind la 50 % din valoarea echipamenteloe si instalailor achizijionae in seopul produceri de energie electric din surserezenerabilefnfunetie de wenitl Tuna 5.Avantaje gl dezavantajein utlizarea energiel eoliene © analizs, SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunity ‘Phreats) privind folosirea enorgied eoene este prezentad in tabla vurmitor (Tab. 5), ‘abel s ‘Analiza SWOT prved valoniicare energie alone orginal) Constuzit Pentru cao investi in energa colin’ si fe entail, astfe de unit trebuieamplasate in zane fn care valorile medi ale Vatu vvariaed inte viteze de peste 11 mvs side cel putin 3,5 m/s, Sub acest pragminin, oasfeldeivestiie esteneproftabik In Romania, cereetrile axate pe folosires poteniatula cenergotic olan, att tablit cf aeeastl Sursh energetic poate i uilizaal in mod rentahil mai ales in Dobeogea, Delta Duna, Biisigan,nordul Mokdovei iin zona montana Energia colian ese @ sursd de putere electric’ promitateare inviitor datoit ecolowiaiiy! infiniti sale. Totus, pemiruetvitezs ‘vintull vaiazain timp zl, sezonul stv aio, enersia yenerats de vant eo resurséintermitent, Cu toate acestea, tchnologt a reusit Sispi adapteze ereatile imbundtitinducle gi produciind si allele ce Folosese acest tipde enetwie Pentru ci vantul este © sursi de energic ural si imterminabili, turbinele de vant sunt istaate in frie dezvoltate Si acolo unde inensitatea vanului permite puter coliene x8 poata fi fexploata, penta suplini sursele tradgionale de energie cleric, precum cilduradegajadde anderea cirbunilot ‘Aderatea la Uniunea Europeana a fortat Rominia sadopte strategic privind encigia electica din SRE. Mai mult decat Jntuedt preguriteteremurior situate in extravikana Tocalitiilor din Romania sunt mat mici deedt prequrte terenuritor din alte pir ale Europe’, iar investors pot beneficia de legisla eurepeana in ddomenial SRE (care incurgjeaza yi ofera sustinerca preictici acest tip de energie alterativa), jr noastrd avd un inlay masiv de investijiiinacestdomenia Aceste investfit pot susfine gi intaripositia Rominies de cexportator de energie int-un medi care la nivel global e format din ‘are in majortate sant importatoare deenergiceletiiea tehnologii moderne Bibliogratie 1. Agentia Europeana de Energie Eoliand, Suda “Wind map 2008" wo ewea.ong, 2009) 2, Comisia European, Diroetiva a Parlamentulai European si a Consiliului privind promovazea utilizitii energiei din surse regencrabile 3. Graver A, - Efcteney of shiee wind energy generator systems IEEE Transaetions on Enerey Conversion, Vol. 1, No. 3, Seprember 1996. pp.650-657 4 Lessa nz, 22072008 ponte stabilireasistemulai de promovare a producer energiei din surse regenerabile de energie, Monitorul (Oficial, Partea far, 743 din08 poiembrie 2008 8, Ministerul Economie: si Finanjelor, Stategia_ Romtnii penta perioada 2007-2020, septembrie 2077 6, Nicoard D., Mihes L. = Evufuarea pierderilor ines sistem de conversie « energlet eolione eu vitecd variahild, Buletin AGIR nr 3/2007 ergeticd a Datede comtact Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Stina “Medi, Ste Fintinele, nt, 30, 400294, Cluj-Napoca, Rominia te: (0264307030, e-mail brciu.cosmning gmail.com