GABRIEL TATU MASINI HIDRAULICE NOTE DE CURS Partea I Pentru uzul studentilor de la Facultatea de Hidrotehnica INSTITUTUL DE CONSTRUCTH BUCURESTI 19931. Intreducere "1 Maginile hidraulice stot asthzi attt de rispindite Qnett, ca si fn cazul celar electrice, aproape ca nici nu le mai sesizdm importanga si complexitatea, fiind obignuita prezenta lor ca gi cu cea a unor lucruri care fac parte din ambianta normaia tn care trAim be 1a pompa maginii de spdlat si aspiratoral de erat din casi 1a turbina frezei dentare, de la pompa de apd sau de penzing ale autoturismutui gi pina La staliile de pempare care asigura alimentarea cu apd a localitagilor sau turbinele care echipeard centralele hidroelectrice, viata de zicu zi, fabricite, uzinale gi gantievele de construcsit sTnt tuptnzite cumagini hidraulice de diferite tipuri gi cu diferite destinat aceasta este gi curmare a faptului cf fluidele, 18 yindul lor, stnt extrem de r&spindite attt fn viata de zt cu riett si fn tebnied iar principalele corpuri vitale sint fluide (apa, aeruld. Pentru specialigtii hidrotehnicieni, din motive lesne de Tnteles, demeniul maginilor hidraulice are 9 importanta aparte. trei aspects $i anumer ~ fneadrarea masinilor hidraulice tn sistemele hidraulice gi hidrotebnicer - Intelegerea principiilor de funcetionare ale maginitor hidraulic - descrievea aledtuirii constructive a principalelor Peet ee arses arePe de alt® parte, complexitatea conceptiei si constructiei masinilor hidraulice face ca acestea 3 constituie obiectul unei preagtiri ingineresti distincte, cu profil wecanic, tn time ce profilul pregatirii studentilor de la Facultatea de Hidratehnicd se referd 1a domeniul constructiilor. Ca urmare, cursul de fata, destinat Yo primal rind studentilor FacultStit de Hidretehnicd din 0B si corelat cu volumul de ore din planul de Invitdmtnt de ia aceasti facultate, are un caracter preponderant informativs el aste destinat unor specialigti care urmeazS s& utilizeze maginile hidraulice si nu 4 le realizeze efectiv. De aceea, cursul de fatd pune accentul fn principal pe trei aspects si anume: ~ Yncadrarea masinilor hidraulice tn sistemele hidraulice gi hidretebnicer ~ Intelegerea principiilor de funetionare ale maginilor hidranl ' ~ deserierea alcStuirii constructive a principalelor tipuri de masini hidraulice utilizate de eXtre specialisthi hidrotehnicient. Cursul urmeazs c& fie completat In viitor cu partea IE, cupringind eapitole referiteare 1a dispocitivele, armiturile gi alte echipamente care Insotesc maginile hidraulice sau instalakiile hidraulice pe care le deservesc precum $i probleme de exploatare atTt ale acestora ct gi ale maginilor hidraulice propriu-zise.§ 2. Definitie oi clasificarea meginilor hidraulice In tehnicd este necesaré transformarea energiei dintr-o formd ir alta, in general cu scopul final de a produce lucru mecanic gi a reduc astfel la minimum efortul fizic al oamenilor. Privite din acest punct de vedere, foarte multe din maginile gi instalatiile create de oameni din.cele mai veoh timpuri gi ping in prezent pot fi considerate a fi nigte transformatoare de energie in care o cantitate de energie primark R (obtinutdé in unitatea de timp cu ajutorul unei puteri primare H, = 5,/t) este transformat& intr-un alt tip de energie, enersia sccundar’ B, (care $n unitatea de timp d& nagtere la o putere secundard N, = E,/t), dup schema Cantitatea de energie (gi puterea) objinite in secundar este nai mic& decit cea primar& din cauz’ 4, in.cursul transfornirilor, o par- te a energiei primare se transform& in forme ireduperabile de energie (de cele mai multe ori, in c&ldur& disipaté in mediul inconjurtor). De aceea, notiunea de randament, definit& ca raport intre energia (pu- terea) secundar’ gi cea primari : eae (i -1) P alegers este esentiald atunci cind se pune problema“jnui tip de maginX in ra- port cu altele similare, fiind de dorit ca randamentele obtinute sé fie cit mai ridicate. ginile hidraulice reprezint& transformatoare de energie in cursul transformirilor pe care le suferd, energia ia la un in oricare din formele ei (tri- care, monent dat forma nomul lui Bernoulli): 2 ~ energie potentiald de pozitie p/y - energie potentiala de presiune a v’/2g- energie cineticé lor hidraulice implici deci existernta unui flu- aul Sxistenya mayin: fe luer: care tnmagazineasd euergia hidraulicd. Dacd fluidul de lueru este un gaz gi dac acesta es variatii mari de gresiune, atunci au loc procese termoginazice iar na- 2@ (motoare cu ardere supus snor nile respective& ae intern sau externX, compresoare etc.). Ca urmare, in clasa maginilor Bidvaulice se studiacl in mod curent numa acelea eare au ca fluid de lsera un lichid sau Gn easul gazelor mumai dack variatiile ae pre= siune sint mai mici de 1 mcol.api . ~ -Sxisti foarte multe clagifickri ale maginilor hidraulices 0 par te din ele se dau in continuare dar o parte se vor da in capitelele urnitoare, dup& introducerea unor nofiuni (cum ar fi cea de turatie specifici), sau dup& explicarea principiilor de functionare obdiferi— telor tipuri de magini. Dups ponderea energici potenjiale gi cinetice in cadrul energi- ei bidraulice totale, maginile hidraulice pot fi : ~ Bidrostatice - dact energia potentiald este mult mai mare decit cea cineticd : 2 + phe >> ve fog ~ hidrodihamice - daci energia cinetic& are acelagi ordin de marime sau eate mai mare dectt energia potential& : veyg F at nye Dup& fluidul veniculat, exist magini hidraulice pentru : ~ apd sau lichide avind densitatea gi viscozitatea apropiate de cele ale apei - lichide viscoase - gaze ~ lichide corozive ~ lichide inclreate ou suspensii ~ lichide polifatate {amestecari polifazice), Dup& migcarea pievelor componente ale maginii exist’ magini hidraulice - cu plese in migcare relativé ~ firi piese in migcarea relativa Dupaé tipul migcérii relative a pieselor componente, exist na~ idraulice cu piese in miseare : > de rotatie - de translatie ~ oscilant’ Dupl tipul miged’rii fluidului, exioté magini nidraulice cu miy- gini hi regin > permanent - nepermanent | sensul transformirii exergiei, magi:ile hidraulice yot sarecare de enerzie (J) se tran- ie hidraulicd Tal enengia este tracsfor~ reo snergie“useanicd in motcars electrice te nice etc. gi aceasta23 -s- # cote cea care se transformi in energie hidraulick iar mayinile res- Pective poarti numele de pompe (pentru lichide) sau ventilatoare, au flanté (pentru gaze); exist% gi generatoare care transform un tip de energie diferit de cea‘iecaniol direct in energio hidraulicd (de ex. seneratoarele magnetohidrodinamice care transform’ energia electrics direct fn energie hidraulic4). fe - Motoare - in care energia hidraulick (2.H.) se transformi in alte tipuri de energie () :° : B.H.|—-{ 5] ; le fel ca gi in cauul goneratoarelor, in general energia hidraulicé se transformi in quergie necanicd (turbine hidraulice, turbine eolie+ ce iviet he, motoare sonicé“etc.) dar oxist& gi magini care transform’ energia hidraulicd direct din alte tipuri de energie (de ex. cele magneto-hidrodinamice care tran- sforms energia hidraulic&d direct in energie electricd) ; ~ transtormatoare hidraulice ~ care transforma un tip de ener- sie (2)) fn alt tip de energie (2) prin intermediul energie’ hidra~ alice ‘Eb EE cel mai cunoscut este cuplajul (sau ambreia~ jul) hig: ic care transform& energia mecanicdtet Cu energie mecanice, Dup& principiul de functionare exista : ~ masini volumice - bazate pe existenta unor camere cu volum variabil ; ~ turbomayini - bazate pe migcarea fluidului in conducte mobile de fomi curb& dispuse in general pe un rotor} in aceasté categorie intri gi maginile care functioneazd pe principiul profilelor portante; ~ magini cu impact - bazate pe forta care ia naytere la contac~ tul dintre un jet de fluid si un corp rigid; ~ magini funofionind pe alte principii (magneto-hidrodinamice, cu ejectie, sonice. etc.),ge 3. Puterea unui curent de fluid Aga cum se cunoagte, energia unui curent fluid intr-o sectiune dat’ se exprim& in formA specifica, raportat& la unitatea de greutate (2/6), si ia forma trinomului lui Bernoulli 2 : HeotBbe 0 26 Purtind denumirea de cot& energeticd sau sarcinS hidrodinamick. Nota- qiile sint cele din figura I-l gi°-anume ; ~ z este cota axului conducted in raport cu un plan de refering’ orizontal, ales arbitrar; FIG. £4-7- g = p este presiunea in axul conducteds: - VY este viteza medie din sectiunea consideraté. Celelalte notayii reprezint& constante gi anume : - ¥ este greutatea specific’ a fluidului - g este acceleratia gravitatiei = este coeficientul lui Coriolis de corectis a termenului ci- netics Pentru a gisi puterea curentului de fluid in sectiunee conside~ rath (H) se pleac’ de la relatia de definitie we at in care dE=H. dG. YY. aH. YY. Q. at aG fiind greutatea volumului elementah:- dW iar Q, debitul. Regulta : ay. Qe. (I - 2) care reprezint% puterea curentului intr-o sectiune dati. Accastd notiune na pregintd interes Prastig migi ales ci @a de~ pinde de un factor drbitrar - poziyia planului de vedere practic, in- tereseaz’ puterea disponibil’ AN intre dow§ sectiuni, care repreginta diferenta puterilor curentului in cele dou& secyiuni : ig = FAH, - Wake Aue N73 Considering cagul uzual, al migc&rii permanente, cind a, =a =a rezulté A= Y.9- Gip- ty) = Ye e- (He3) nti diferente de sarcind diztre secyiunile conside- apd, formula puterii se particulariseag’ astfel + Se poate Folosi formula @ 2uw.a.i* care 3% puterea direct in 3 reat de ajé eu debitul 2 ex- i cu ciderea il~8- 10 4. Dipuri de amenajiri, Randamente, Wayinile hidraulice,vehiculind fluide de lucru, se intes-- — eazd intotdeauna in sistem hidraulice (cunoscute sub numele de ame- najéri) carecmai cuprind conducte (eventual canale deschise) pentry ‘ransportul fluidelor formind retele precum gi numeroase alte insta~ latii sau LaerSri anexe, q Amenajarile au caracteristici sere in primul rind de destinatia maginilor hidraulice respective“dupd senaul transfommarii energici. Tipurile de amenaj&ri care interessaat in prinul rina Sty Gentil facult&tilor de hidrotehnicd gi de instalajii, cérora le este destinat cursul de fata, se deecriu in continuare in form’ schemati- c& gi pe larg in capitolele ce urmeaci. Anenajirile hidroenergetice sint destinate si exploateze ener- gia hidraulicd a apelor provenite din precipitatii gi st o transfome in alte forme ae enone utile, De obicei are loc transformarea ener- gle. bidraulicd = energie mecanicd - energie electricé iar amenajé— rile reapective poart% numele de amenajiri hidroelectrice, Transformarea energiel hidraulice in energie mecanicé are loc in motoare hidraulice. In practicd, in marea majoritate a cazurilor, motoarelor hi- draulice iau forma turbinelor hidraulice (7). Schema uned amenajuri hidroenergetice se di in figura Iv2. Bnergia potential’ a apei, creat& de existenta a douS bacine aflate la cote’diferite, 3 (cota piezometricd superioar’) si Hg (cota pieaometrics erioard) gi intre care exist& deci o di- ferent de nivel Hy (indltime geodezici),se transform’ an lucru meca~ nic cu ajutorul turbinelorFIG.L.2 Heae ie 4 In figura 1-2 s-a desenat carul cel mai rispindit, cing basinele suverier gi inffier sint en nivel liber iar cetele ler piezemetrice ceincid cu nivelele libere ¢in ac @ bazine. Trebuie mentienat ei pet exista gi cazuri tn care ericare din cele deu% bazine se prezint’ sub ferme de reserver sub eresiu- ne, caz in scare cetele piezemetrice se calouleazk cu fermila @e @efinitie adic a ened ier Mg rewresinti diferenta dintre cele deut cete piezenetrice: i » 2a Py Mat (eee gC as By eats fn sare 2, gi 2; represinti cota suprafetei libere a casei iar , si 9; Teeresinté sresiunea tn perna de gaz din cele dent re- ‘Bervesre (in@ieii ~ “suverier* . gi 4 - “inferier” se raper= teazi la valearea cotei pievenetrice). e i Deci, in situetia tn care cele dout rezerveare (ecu numai unul dintre ele) sint sub presiune, nejiunea de “bazin ouperier" gi de bazin “inferier" este legatt de valoaren catei viezenctrice (mai mare sou mai mict) gi nu ge veritia "geaderici" a acestera; astfel, este wesibil ce hazinul “suverier” oi se afle nai fectt bazinu) “inferior der, fiind sub wresiune mai ridicaté, ei nibs st © cots Lignpetrio# nai ridicaty. Pentru weeastas un debit’Q se transferd din bazinul so. 3. Superior (tieful amonte) in bazinul inferior (bieful aval) printr-o retea de conducte; dintre acestea, cele care aduc apa la turbine fore measii conduct@ (conductele) sau galeria (galeriile) de aductiune (c, a), dar cele care conduc apa de la turtine citre bacinul inferior (siefal aval} torneazd conduete. (conductele) sau geleria (galeriile) de fugt (c.f.). Din dekitul 2, numai o parte,Q, < Q,sarticip& la antrenarea efectivi a turbinei, restul fling fie debit pierdut pri tai, fie debit cere trece arin turkind, prin anumite spatii care ext td din constructia acesteia, dar nu sarticipS la punerea a pleselor mobile (rotorului) acesteia. Raportul neetangei- geare (z - 4)=A Poart& nunele de randament volumic 51 exist’, aya cum s-a viaut, un Fandanent volumic al retelei /Q, a\(datorat nectangeititilor con ductelor gi canalelor), precum si un randament volumic al turbined 9, -T\ (datorat neetangeititilor gi spayjiilor constzuetive ale dur binei). Dacd se noteazi cu AQ, pierderile de debit pe reteg pt gu A Plenderile de debit in turbind ,randanentele volumice teh nari sus se scriu : 9 = AQ, = 40, coon 2a arenas @ v pa neater ee ae 7 : Q@_ AQ, 295 tele pe coer Se vede c&, teoretic, regula produsului randanentelor nu se aplic& Ta* Tac Pa, a Totugi, in practic&, aceastd vegulé ge poate aplica deoarece Produsul AQ, . 4Qq se poate neglija in raport cu Q° gi 7 4a, 1 Ya,c* Yao ( 7 }-( a Be Awe) AR Aa “Ye c&, din indltinea @ iy gate transforma~ & pierderi de sarcind (k,) pe o: ta ni (a. 4) gi pe conducta de tugs (ye) - r,t Raporsul* ty ~f2 = (datorat pierderilor de sarcial din interioral turbinei), Scrise detaliat, cele trei randamente sint h a, 3 1 - me. Set Hg Ey Hg h, #, Tye b. = eerie: = Ug Hg Wyo eS Bee a Hg Hg in care hy = hia + hyp Teprecint& pierderea de sarcink in retea~ ua de conducte, 7 Ca gi in cazul randamentelor Volumice,gi in acest caz, din pune de vedere practic, regula produsului randamentelor poate fi utilica- t& ou o bun¥ aproximatie deoarece Die > Yar -@ - BE) ( +2-2me_ Beat gy Bee | Hg Hg so In cazul acesta este posibil iusd ca regula produsului Tanda- mentelor s& se aplice si exnct, fark nici o aproximatie, daci: a) se considerd ca sarcini a turbinei i, toatd odderea 14 cnergevice In dreptul acesteia (deci inclusiv gierderea de sarcind din turkind) aga cum se arati in figura 1.3 (sarcink sau ciidere apa- renté a turbinei), 2) se cousigerd randamentul sured. +8 ca mai sua, ded i prin raportare la ciderea acesteia Hy, deg. Atunei ": eerie5 Futerea primar& (nidraulicd) este dat& de debitul Q gide dezea bruth Hy iar puterea secundari, care produce efectiv lueru ne~ canic, eote daté de debitul Q, si ciderea Hy astfel inctt randanentul global el amenajkrii este , fa ¥ Pacd se {ine seama de intregul lent de transforniri ale ener- giei pind la forma de energie electricd la care se ajunge de obicei , atunel randamentul global ai amenajirii se calculeazd cn formula ' De Mae Ygs My (127) completat&é cu randamentul mecanic ‘lus care tine aeama de pierderile prin frectiri mecanice (in lagire etc.) 94 cu randamentul generatora- lui electric (pe © anenajare hidroelectrici caracterizaté prin ciderea bruté (geodezicd) g Si debitul disponibil Q permite ottinerea unei puteri electrice ¥, (care reprezint’ puterea in secundar ig) calewlatild cu Ws > Vs : Vu Va I: “Ye Ve Hy (Ine) Ausnajérile pentru pompaze sint destinate traneferivii unor do- bite Q de la un nivel piezonetric mai cotorit (i, ) 1a un nivel pie~ gometric mai ridicat ( g ‘Je Diferenta dintre ele Ppoarté inkltine geodeaicé de pchoere (lig). Sxist& gi exceptii, cing cele doul cote pieconetrice sint ezele (Hy = 0) sau cind traasferal ge fan ce de 1a o coth plezometricd mai ridieatd etre o cot piesonesri <0); aceste.cazuti se vor coue ibe (Ir6) formule : mele de wat. corite seratosre witraulice care rgie hidraulics de} sau ye s2ere (per idraulic este uotat pompe (peuta eeheravorul L:trucit esergia aeca:t e&, in drey ea,9 We te ‘4 pe conducta de aduc~ hy, a Yeprezint® pierderea de sarcin: piezometricd mai cobo~ dune, care leag& pompa de bazinul ov cota ritS (bazinul de aspiratic 3 h,, g7Peprezint& pierderea de sarcind pe conducta de refy- lare, care leas# pompa de bazinul cu cotd piezometrick mei ridica~ t& (kacinu) de refulare); ay hy ,-repreaintd Pierderea de sarcin’ pe toate conducte- le de legiturd’ (retea) pierderea de sarcing in interiorul pompei hyp ~ repregint& Fy | (ventilatorului). se definesc randamentele hidraulice astfel Cu aceste notiun: ‘idraulic al anenajurii ; ~ vandamentul + ~ Fandamentul hidraulic al reeled (conduetelor) Hg + 8, ~ fandamentul hidraulic al pomped Ey o* Bap Be aplicat® cu o bun: Regula producului randanentelor poat reglijind produaul nyo. Ye™® Yao Y i Paport cu HE4rs /8 eau b. Be A az : voP Wi P P ie i ie ERE eee cece tic, Up 1 toe +e 1 iz 1 i =: Hee eee eg ater lead ¥ E, bs 7 1 cs cc Tejo “\Iuye ” 7 Fu,0 eS 1 i 1 1 ( 1 ) 1 1 fe | geek scec : “uc EP Yue Tue Pentru a transfera dekitul Q din bazinul de aspirayie in cel de refulare, este necesar ca pompa s& vehiculeze an debit Mai mare (Qy>9) pentru a suplini pe de o parte pierderils prin neetanseititi (atit ale retelei de conducte cit gi ale yompelor) 4 pe de alta parte, pentru cH in interiorul pompelor au loc reciroulaéri de detite care consunt enercie dar au particip’ la transferul efectiv de fluid. amentele volumice ale amenajrii, ale conductelor 71 som pelor se definesc astfel : eat Sp PSE TREES 4m” S9 -At- q Intre ele exist’ relatie aproxinativa : 7a “Jac + Yar Geoarece se poate neglija produsul AG) . AQ, in report cu 92, In cazul amenajarii Pentru pompare, puterea primard a trans~ feftirii este datd de debitul Qp ei Gndlgimes de pompare Hy jar pus terea in secundar, de debitul Q gi in<imea geodesic’ Hg Setzel ox randamentul global al anenajirii eate dat de relatia : y far 9 + My ta sey 1 Ni, ‘. o orn Aerie ee Piper petaapol ep jar daci se fine seama gi de rendamentul mecanic gi de cel al moto- rului electric de antrenare de formla Do ds+ Vue Jae Ox (5) qm acest cag puterea electricd represinté puterea primark gi, la o anenajare care pompeand debitul Q la o diferent& geodezicd de nivel Hg, se caleuleaz& cu formula : - i y.4. # Wu, 32> ee a ae Asa cum s~a ardtat, in cadrul amenaj&rilor pentra pompare exiotentd si caguri varticulere, caracterisate pria, inBltimea geo- denice Hy nul sau necativé. La cazul Ky = 0 se redue 9. le la care pomparea se face ia circiit inchis, cu sau fxs recervor (I-16) anenajari- raulice gentry cele (Rq2.¢ teurile 1.6 gi 1.7 se dau schenele 4 » ankele caracterizate pri: yee. 2 fi fie valoarea sero Pie o valoave ce ca randay aptul cé puterea ul global au negativa), Acelagi lucru se doate apune yi iglily s8m3 hidraulic al conductelor amine valabill gi du tual gauze21 FIG. 6 FIG. I 7, FIG.18.ae ey vat One 7 pentru-cazul EK, < 0, in fomuli H, fiind luat cu valoarea sa ab= soluta. Paptul o& randamentul global al- anenaj&rii gi randamentul ni- draulic al conductelor igi pierde sensul poate fi explicat gi di rect,fizic, prin aceea ci in acest tip de amenajiri pompele nu mai ridicd fluidul de la un nivel piesometric mai coborit la unul mai vidicat ci, aparent paradoxal, chiar "coboar&" nivelul piezonetric al acestuia. In acest caz rolul pompelor este de a transporta flu~ idul futre dou% bazine cu nivele piesometrice egale sau de a acce~ lera scurgerea intre dows bagine cind scurgerea gravitationald nu este suficient& ; rolul pompelor este de a crea (in cagul lig = 0) o pant hidraulic& in sensul de scurgere dorit sau de a m&ri panta hidraulicd (in casul Hp < 0). Un alt caz particular 21 constituie azenaj%rine mixte In care siat instalate atit generatoare hidraulice (pompe) cit gi motoare nidraulice (turbine sau alte tipuri). Un prim exemplu se d& fn figura 1.8, aceast& schent nidrauli- ch £4 d frecvent intilnit& tn cagul actionSrilor nidraclice. De oticei iustalatie functioneaz& in circuit 2: velul piezore iar rolul pompei este de a ridica fin migcare motorul hidraulic. In acest cas puterea primard este puterea electric’ pentru actionarea pompei. shee pease 24 sutes ic vandauertul acestuia. ? 2 Randa: :m Intructt atuned raportul Fi ¥ 2, Pet ua r Gut cat + ca randament hidraulic al couduetelor, ?: e Gi poate £1 def: t@le la sarcin . motorului hidral 3) gi randamentul global devine 9" Cue Teo Ds fot in cadrul amenajirilor mixte intré gi emenajtirile nidro~ gnuerzetice cu acumulere prin vompare care, aga cum s-a mai ardtat vor cipita o mare dezvoltare in viitorul apropiat, a coustruirii de cen anerajirii potenjialului hidreulic (limitat) trale termice (ressectiv terso-nucleare). evajirile de acest tip, a cSror sclen& este ilustratd i: fig. neazé dup cum urmeazd, rioadele ci te consu! respectiy ferior,-24- FIG[ 9.- 7 ae Vv © T Hee P V Api Has © [T/ PL 4GE/ME [_____ FIG.J.10 T -turbina GE- generator electric V.vane P_pompa ME. motor electric XeFreel i wit ~23- Js In figure I.10 se dau trei scheme de centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, din ce fn ce mai perfectionate dug& cum se dispune de magini electrice gi respectiv mayini hidraulice rever- sibile (GB/iB semificd o magind electrici reversibild, care func- fioneazdé atit ca generator cit gi ca motor iar P/?, in mod lar © magin hidraulicd care poate functiona atit ca generator-pompd - eit si ca motor ~ turbid), Folosirea maginilor reversitile atit electrice cit gi hidrau- lice ieZtineste mult costul acestui tip de centrale prin reducerea costului atit al inestalajiilor (conducte, vane gi alte arn&turi.etc), cit gi al cl&dirilor care le ad&postesc. De aceea cercetirile actua- le din doneniul maginilor hidraulice se conduc cu prioritate pe calea ai, respectiv pentru ridicarea la optimisirii acestui tip de nag: maximum a randanentelor acestora, In toate consideray pus c& reteaua de conducte este unifilar&. S-a procedat in felul acesta atit pentru a sinplifica lucrurile 91 a facilita injelegerea problemelor de foud, cit si datoritd feptului ci rejelele unifilare de conducte sint cele primul rind pentru ameuaj%rile hidroelectrice dar le auterioare s-a pres mai réspindite in gi pentru cele de pompare, Existdé insi gi situatii (int2lnite mai ales le statiile de pompare pentru alimentarea ou ap% a centrgelor populate, industrii- lor ete) cind pomparea se face in retele de conducte de formd oare- sare (ramificate, inelare sau mixte). De asemenea centralele hidro~ electrice pot f1 alimeutate lere sau mixte). Pentru cagul nag’ formulele privitoare te oarecare consideratiile iin aceleagi ca ul retelelor unifilare, raulic al rete: care tretude calenYe 2A = 5. Similitudines maginiler hidreulice Aga eum se va orita gi in saragraful uraiter ("Prineipii ae fanetionare ale uayiniler hidrawliee"), fenomenele hidranlice care au lee in interieral asester mag: t fi deserise onalitie (erin relatii watematiee) deott varjial, tetelmente insufieient ventru a putes determina parametrii ler reali de funetienare (debi- te ate/turbinete, Iniltimi ge vempare/eideri ole turbiaeler, randamente, vuteri ete). Maginile hidraulice revresinti de atii din kidrawliet tn care ee inpane ou eetériler we esles medelirii fisi ane din numereasele situ- eitate aberdarea prim realisarea de Din teeria generali a mo@elivii hidrawliee se eun bana teeretici a acesteia « eenstituie "similitudines hidraulies: furniseask relatiile de similitudine adie ceele de © parte stam 1a basa wreicetirii si exvleatirii de alti varte servese lo extrapelares resultateler tuatiea din naturi. Utiliterea relayiiler de similitudine se referé desi tn wri- ul ring la preblematica erretiriler, tn sreeesul eomeeperii gi realistrii maginiler hidrauliee (wreieetares gi exeeutia aeestora se Iubini strins eu eercetarea ve medele la sears redusii). Tetagi, aga eum se va vedea spre sfirgitul aeestui varsgraf, relatiile de similitudine se devedese utile i ventru vreicetaatii amenajiriler care inelud magini hidrawliee wreeum gi ventru eci eare le exvleateast. Astfel, relatiile de sisilitudine perait @eterminarea cu @ bunk ereeizie a verfermanteler unei turbe-m atunei efnd ne modified wnii @intre serometrii sii de basi eum or fi turatia saw diametrul retarului. In eontinuare se va trate wreblene eiwilitudinii (eetersin rea relatiiler de similitudine) pentru easul turbe-naginiler adiet al aeeler magini higrauliee eare au ea subansomblu prineival ux @ are lee eonversigenergiei hidrauliee in energie stereemeeanied sav invers. Parametrii iwelieati tn fenemenele higraulice eare ou 1 Intr-e turbe-magind stnt urndterii: reter fn-25- Ad Q, deditul; H, tnltimes (de wempare sou eiderea le turbine); -n, turatio reteralui; @iometrul de referingé (de ebieei diswetrul exterior) al reterului, funetie ge eare se exprimi toate eclelalte dineiuni ale turbe-maginii; itatea fluidului de luers; sitatea (dinamied) a fluidului de luers. Intre acegti waremetri: i dei (Q gi H) represint% ver- fersanyele turbe-mayinii, uraiterii dei (n gi D) resresintd varae aril de basi, care determin’ tn med esential aceste verferaante (turetia gi geometria maginii) iar ultimii éei (ps9), earacte- ristieile fluidului de lueru. Relatiile de siuilitudine se dedue din eco de a deus teerend a similitudinii eare se referd 1a eonditiile necesare gi aufieiente ventru ca deus feneune si fie siailere: “sentru ea deus fenenene ¥ (model) gi N (natura) s% fie similere, trebuie ea ambele si fie de aceagi naturé gi eu aid eriteriile determinante identice CT 1 Ty" Pentra a stabili eriteriile determinante, se va Uo anclisei dimensionale ventru fenemenul nidraulie din inte: rierul turbs-maginii, fenemen eare se exerin analitie ea e re tie funetienald @intre wurametrii enumerati aai sus: £(Q,#4m,D,0,.9) = 0 (ep Asestei relotii i se avliet mai tntfi un ortifiein gi anune, fn leew) verametralui B se ve censigera vredusul g.¥ tn core g (ocecleratio gravitatiei) fiind e censtanté au medifies sean: entio vorametrolui resveetiv, tm sehimb ti medifict strueture ai- mensienal& (unitates de musurk a eredusului g.H este m?/s” adiet eitratul unitétii de misuré o vitesei), In aceste eenditii, velotia Y-11 isk va serie: £(Q, ohn, D, ee =o (1-12) iar fm evliearea teoremei ‘i se ver alege ea nei unititi de miserk (ereprii fenemenului studiat) diametrul D, predusul g.H gi densi- tatea (subliniate fm relotia I-12) eare tn ansomblu eentin teate @lementele dimensienale ole unui fenemen dinamie cum acesta (mask, lungine gi time).Ir -26- : Conform teoreuei WV, relatia I-12 se va putea rescrie ene relatie funetienal’ tntre eemplexele adimensienale (eriteriil mirimiler eare au wai rimas (eare nu au fest alese ea unititi de misurd ereerii fenewenului) adied: HH ee Ty Ky? =0 (1-15) tm eare ae Q nD > = = ee R= ee Ue Ty = oye oy tl ~te sg oe unde d=n/P este viseexitatea cinematics. Ago cum a-a2 mai oritat, cenditiile de eisilitudine cer es aeeste convlexe adimensionade (eriterii) oti fie identice atit pe medel (U) eft gi in noturé (M); deei, condijiile ae similitudine ver fi: ‘i peace ides, agick Ty = Toy Ma : , adie’ Pay = wae (1-15) X= idem, a@iek Ka, ut Kae Analizing coavlexele adimensienale I-14 gi tintnd seana de favtul c& op? = Q/A are sewnifiestia unei vitese resle Ya flu i@ului de lucrw in interierul turbe-maginii iar yet ore semni- fieatia unei vitese de referinji ¥,., reaulti ei {fj ore nifiestia unui numir Freude (Fr = V/V, ) ier x are semnifiecatia unui numir Reynelds ( Re = VD/} ). Pe de alti warte, in medelarea hieraulicd este bine cune euti ineompatibilitetes criteriiler Reynelés gi Freude; eu alte euvinte, aplicerea ecenceuitentd a celer deuk eriterii cenduee la eonditii de medelare impesibil ge reclisat proetic gi eu urmare este necesar si se renunte 2a unul @im ele tn favesrea celuilelt. Fraetica realisirii medeleler 1a scart redusi a waginiler hicraulice m eendue 1a cencluzia ci, eel mai bine este si se re- nunte lu eriteriul Reynelés , deearece acest criteriu medeleash viederile de serein& eare, le velerile cori gle numereler Keynelés eare existi tn turbe-sagini, nu mei ¢eving é¢ nuwirul Keynolds ( a se vedea devendenja eveficientiler de piergere de sarcin’ liniar& seu leeali de numirul Reynelés). In eencluzie, criteriile de similitu@ine ce ver fi censide- rate efectiv sint:9G <7) ~27- Sig = idem, adies ate ort a By Dy gly (1026) ow By PK Ty = idem, otier KM = Ve en In neeste relatii trebuie si se tint seame de faptul ed medelele se expleateasi practic tet tn efms gravitatienal terestra ai, oa urware, wunind gy = g, resulta: My agi (I-17) Aceste relotii s-au nus in ue@ intentienet tn ferma tn eare verfermantele turbe-maginii (0 gi 4) se 2xerini in funetie de vq ranetrii de bani ai acesteia (m gi D, a@ick turatia qi geemetria). Phtru colaulul wuteriler, este nesesard @ relatie asemini- tesre ventru randanent: aceasta nu se eeate deduce tnsi we tesreticd tecuai din causa neglijirii criteriului Reyne): ar fi intredus tn caleule wierderile de sereini, de care devind, tn wrineieal, randomentele. In seeasté situatie, sentru randamente s-su stsbilit releatii euvirice, deduse we base a numerease “eperimente, eeavarindu-se randomentele medelelar eu cele ale maginiler renle. xelatiile em- virice felesite sint ¢estul de nunerease; de aceea, in eentinuare se dau ralatiile felesite in URSS gi care s-au felesit destul de wult gi la nei fn tari: = tn cezul turbine: 5 Day = I) Py Dy wentra Hy £150 = (1-18) Late = (2-0 Dy7y - CURR ventru 4y> 150 # = tn enxul_turbe-vemseler Tw 2-1-9.) Caryn (1-19) Pentru caleule avreximative, eonsidering randamente egole ve medel oi in natura ( y= Jy ), formula de ealeul a puterii este aeeeagi gi wentru cosul turbineler gi sentru easu) turbe-vempeler“ ww “28° a CW = Qn) , resulting gi relatie de similitudine sentra puteri @e feraa: ae an Aga cum s-a ardtet gi la tneeputul seestui veragraf, relatii- le de sivilitudine vet fi utile gi sveeialigtiler care wreiceteasd sau exeleateas auenajiri cu turbs-magimi. acest luers este valabil in svecial tn cezul terbe-vempeler (fearte rar tn cosul turbineler), eind rate vesibils felesirea uner artifieii ventru lirgirea etmpu- lui de gvlieabilitate ale acestera fati de demeniul ventru fest ereicctate initial. Aeeste artificii consta tn utilisarea aceleiagi turbe-mogini la» turatie medificaté gi reseectiv, funetjionind eu un reter eu @iometrul wedifiest (ou cenditia ca medifiedrile si nu fie fearte mori). Practic, cele deut situatii se tntfinese in earul turbe-pem- veler, turatie medifietndu-se wrin euplores unui elt moter (eu alti turatie) dectt ¢e1 recemandat initial ier medifieares diametrului reterului realisindu-ee erin strunjire (deei, intetéeauna in censul seiderii scestuia). In fiecare din acete situatii se veqte considera ok avem de a face cu dev% maqini similare, deci se pet avlica reletiile de similitudine. Astfel, in eazul me@ificirii turajiei relatiile de siuilitu- @ine se ebtin wernind de 1a conditia Dy = Dy gi aetfel reaulti: (1-21) ier fn cosul aedifieirii @iametrului, wunind eenditia n, i rezultine: 2 ty Pw - N N ay i Dy (1-22) Tae Bir Deck se medifict atit turctia eft gi dionetrul reterului, etunei oe avlied relatiile cerwlete I-17.-29- 3 Permind de le relatiile de similitudine, se definegte ¢ neti- une deesebit de important’ sentru clasifiserea turbe-maginiler, de fare devinde in med esential ferma censtructivi a aeeste: Kate verba deavre turatia svecifick, definita ea turatie a unui medel aving tmkltimea gi wuterea egale eu unitat eee (1=25) N=10CP sau WN = lew Simplificina netatiile, a@iei netind varametrii indicele 8 ier veroaetrii din naturii féri indiee gi punind eondi. tiile I-23 in reloyiile de similitu@ine I-17 #i resvectiv 1-20, se ebtine: D. a n 2 + Oe) D,° /*, 1 2),("s\ mace te) Elimining ravertul D,/D Intre eele deut relatii results « fermuld de caleul o turatiei svecifice: wl? agen or (I-24) In wractici se felesesc fermule care sermit caleulul lui n. funetie de Q gi H cu eare se lucreazi uruel. Pentru deduceres acester formule se pleae’ de la formule suterii I-5 werticuleriseti ventru eazul avei ea fluid de lueru (y= 9610 N/m) gin care se ebtin fermulele de calcul practice WOkH) = 9,81.9¢m7/) .H(m) 3 (1-25) N(CP) = 15,55.Q(m°/s) .M(m) Seunificatia fermuleler de mui sus este aceea ci, dack debditul exerimé in m/s iar inultimea, in m ,otunci din wrime fermuld resulti puteres exerisati in ki iar @in a fous, in GP. Cu fermulele I-25, relatia I-24 genereazs deus formule pentru ealeulul turagiei srecifice, n, op gi resvectiv n, yy, dued cum suterea uegelului se censiderd N= 1 CP sax ¥ Wo ie = n YI3, 598 {i V5,31 5H 3 n Oe = 5,15 ny H i " (I-26) "-30- In figura I-11 se @X glasifieares turbe. apcler tn funetie @e turatia seecifics n cp impreun’ cu srincivalele elemente geenetrice ale reterulii- Pentru cegul turbineler, clasificares de mai sus are caracter erientativ, fiind necesare urmitearele ebservati: - valerile turatiiler specifice care delimiteasi diferitele « tisuri sint ceva mei mici decit cele indicate tn figure I-11 sentra casul turbe-vomveler; = turbine ge tie centrifugal se censtruieec rer; gi le turetii avecifiee reduse, turbtnele sint de tiv redial-axial (diagenel) See ai numese turbine cu reaetiune, cele mai cunescute fiind turbinele tiv Frene : = ventru turatii svecifice foarte reduse (n,<5( rpm), turbdi- nele wet fi conatruite ve base principieal diferite de cele expuse in figura I-11 (turbine tip Pelten sau turbine cu _actiune); ~ dintre turbinele axiale,felesite la turatii svecifiee mari, majeritatea sint de tip Kaplan dar tivul resvectiv de reter peate fi utiliseat gi tm turbine eu alte denusiri, un interes mai seesial wregentindu-] turbinele tip "bulb"; ~ delimitares demeniiler clasificirii este mult mai wutin vigids deeit In cazul vempeler, existing frecvent susrapuneri des- tul de intinse. Ceeace trebuie ebservat, fiind cemun tuturer turbe-naginiler, atit pempe cit gi turbine, este fastul ei “repiditatea reterului” se judect in functie de turatia svecirica (retearele ce mai “repide" sint retearele uaginiler axisle) gi nu tn functie de turatia realé a reteareler respective. Dimpetrivis gi avarent waradexal, turbe-maginile care funetie- neast le « turatie realé mare au turatie ecificé scazutu, aving ca urmare reteare “lente” gi invers, acest lueru se exelic&’ erin sceea cd turatia svecificd este prevertienali (ve ling turatia realin) gicu g’/? 44 este invera sresortionals eu 47/4 (vesi relatiile I-26); de aceea, maginile cere vehiculeazd debite mici la imaltimi mari, degi din alte cenditii de preiectare au turatii reale aeri, ver avea turatii specifice miei, avind reteare "lente" ai inves, maginile care vehiculeszi debite mari la tniltimi/eideri wici av turatii reale mici gi tura,ii seecifice meri ceesee le ple- seapi fn zene maginiler eu reteare "rapide".1502300 35222 22:18 18> 43 POMPE —CENTRIFUGALE ROTOR | ROTOR ROTOR ee zent_| _ormat_| Rario__| avacowale | _AxiaLe FIG. I-1? -432- oh Relatia dintre wreduciterii naginiler hidrauliee gi preiee- tontii amenajiriler eare utilizeazi asenenes magini este diferiti 1m cagul turbineler fatu de cazul turbe-venpeler (gi ol pemseler in general). In eazul turbe-senveler, preducdterii acetera le realizeasi in vreductie de serie, intr-e sami fearte veriati, sceperind 4 nid lorgi de debite gi insltimi de ponpore ier preiestantul amens- S6eii fei alege dintre acestea we aceles care satisfac cel mai bine cenditiile din vreiect. La nevaie, fn acest scep se ceabiné mai multe wempe de scelagi tiv sau de tisuri diferite, wrin mentares ler in serie @au in waralel gi fearte rar se preiecteazi gi se exe- cuts nome destinete seecial unei snumite omenajiri (numai éaed ctiv cu valeare de inves- amensjarea este €e more anvergur’ gi resi thtie ridicaty). In cazul turbineler, dimmatrivi, tisizarea nu meriti tn gene- rel si fie ficutd deearece anenajirile hidraenergetice (care utili- zeozi turbine) sint de reguli unicete gi este mai avantajes ea ven- tru fiecere cas in parte sk se conceawi (preiecteze) gi si se exe- cute turbina cea mai vetrivits. Tetugi, ventru e ugura munca de proisctare a ventru e valerifica (gi a nu reface de fiecare dati) cercetirile pe dele deja efectuate, wentrn clase meri de turbine (tieuri de tur- bine) s-eu intecmit tevegrame generale « cirer utilizare se arati fn continuere. © nstfel Ze tervgremt renerald eretS co in figura I-12 gi ee Intecuegte in ceerdenatele my, gi dj, cere reerevinté murimile reduse sau miyinile dublu unitare ele turbineler gi care se definess ca fiind turstia gi reovectiv debitul unei turbine model aving ai aetrul gi eres unitare: Dbrln gh rie (1-27) Pentru deducerea fermuleler de ealeul mirimiler dublu uni- se wun cenditiile I-27 in relatiile de similitudine I-17 in pentru siaplificares netatiiler, varenetrii ms .delului ne- cu indicele 11 ier perasetrii din naturé se felesesc fri nici un indice. . Se ebtin astfel relatiil + Bary i 2y mG gS \ -33- din care rezults -_D. me ; (1-28) a DE Pentru wreiectares turbinei se precedeazi dusi cum urmeasi: - Q gi H sint presupuse cunescute din datele de bazi ale pre- dectului, fiiné debitul gi wuterea feminalé ale turbinei; = @intr-« t arama general’ ca aceea din figure I-12 se citese valerile nj, si 2%; ceressunziteare sunctului de rande- ment maxim; - ain fermulele I-28 rezulti mei Intti dismetrul 2 al reteru- lui (funetie @e care se dimensioneszé avei teats geometria turbine felesind formule si recemandiri empirice, avecifice fiecurui tip de turbini) gi apei turajia n a seestui ee an Sat (1-29) a a i D Witerier, acegti verametrii pet fi putin medificati ventru a satisface olte condigii ele preiectului sau pentru e wutea folesi uoele wredusctinizate (de ‘zenglu, turatjie turbinei trebuie de regu- lu ei fie egal cu ecevs & veneraterului de curent electric care, la rindul ei cete ceaditienat’ de frecvenjs curentului clectrie). Trehule wentienst ck, atit ln esleulul turatiei svecifice eft ci ln calculvl ririmiter éubin unitere ts Gees Q si M reprezinté varametrii ncuinali ventru-un sinrur reter; aceastS observatie ce refert in svecial la cazul turbe-sompeler, eind aver frecvent situajii in cere ve arul aceleiagi magini existd mai multe retesre, mentete fie in serie (avind ncelagi debit) fie in weralel (evin€ sceeagi in‘il¢ire de pomvare); mapele esre su mai multe rotoare montate fn serie se mai numesc souve multietejate iar numirul de “etaje" reregintii de fent numirul de reteare gi veate fi oricit de mare; la retoarele montate fn para lel practic exist numai situatia a deua retesre in vempa numitié "eu éublu flux" sau eu deuii intréri.ici ~ HAH a 6. Ecouatia fundementalk a turbo-maginilor Aceast& ecuatie, care se va deduce in mai multe forme gi se va comenta pe larg in continuare, se referi de fapt numai la tur- bo-maginile de tip centrifugal gi diagonal, ele ciror rotoare for~ meaz& un numir de conducte mobile, axial simetrice gi avind o migcare de rotatie in jurul axului de simetrie. Deci, esuatia fundamental’ va permite imjelegerea functionurii gi pertiel (din cauza ipotezelor simplificatoare) a objinerii performantelor numai pentru aceste tipuri de turbo-magini; functionarea turbo- maginilor de tip axial precum gi a altor tipuri de magini hidre- ulice va fi explicati in paragrafele urmitoare deoarece functiona- rea acestora se bazek& pe principii fundamental diferite. Ipotesele simplificatoare admise pentru deducerea ecuatied fundamentale sint urmitoarele: ~ fluid de lucru perfect (Lipsit de viscozitate); cu alte cuvinte, se neglijeazi pierderile de sercin’; - migcare permanent; = fluid de lueru incompresibil (Q = const.); = neglijarea greut&{ii proprii a fluidului din interiorul turbo-maginii; - rotor cu un numir infinit de pale (gi,respectiv,de canale); aceasti ipotezi este echivalent& cu ipoteza unei distribufii uni- forme a vitezei pe o sectiune trensversald cilindrici a fiectreia @in conductele mobile delimitate de dout pale succesive; in figura I-15 este explicat acest lucru prin cele doul situatii desenate aléturat, in stinga - un numir mic, finit, de pale iar in dreapte~ un numir foarte mare, infinit, de pele. In figura I-14 este iluetrat rotorul unei turbo-magini de tip centrifugal tmpreuné cu principalele sale caracteristici gi enume: - ry, Taza interioard; - 1, , Taza extHioars; = = 29 = 2W/T = 2Tn/60 , viteza unghivlerS de rota- tie (1/s); ~ 2 , frecventa migctrii de rotatie (rot/s); - 7, perioada migetrii de rotatie (s); ~n., tureyia migctirii de rotatie (rot/mspeu rpm)Fig. 13 Fig 1.1%3p pace Paléde rotorului su suprafete cu dubli curburd tn spatiu iar determinarea formei optime a acestora este o problemi de stricté specialitate, care depigegte cu mult nivelul’ cursului de fagt. Un astfel de rotor poate echipa atit o (turbo-) pomp& cit gio turbin& deoarece el ere proprietatea de reversibilitate,tntre cele douk situasii fiind diferiti doar forma -curbura- optimé a palelor, Astfel, dac& rotorului i se eplicd din exterior un moment motor M, , atunci el ve fi pus in migeare de rotatie cu viteza unghiulard q gi, sub efectul fortelor centrifugale, se va produce © deplasare a fluidului dinspre partea interioarii citre partea ewterioarti, obtinindu-se @ectul de pompare, aspiratia (cu presiunes mei sclizuth) aflindu-se 1a partes interioerS e rotorului iar refu- jerea (cu présiunea mai ridicat&), la partea exterioari a acestuia Dack rotorului i se aplic& o diferentu de presiune gi anune ia partee exterioari se introduce fluidul de lucru le o presiune mai mare decit le partes sa interioaré, aceasté diferent de pre- siune provoacd o curgere @ fluidului dinspre exterior ciitre inte- rior ceeace va provoce punerea in migeare de rotatie a rotorului gi objinerea la arborele acestuia a unui moment motor M, care va putea invinge un moment rezistent Mj im acest caz, turatia roto-~ rului, respectiv viteze sa unghiulard @ se vor stebiliza tn momen~ tok in care cele dou momente devin egale w= MA Si Intr-un caz gi in celdlalt, o particuls Fluids oarecare H (figura I-15) va avea o migcare compusi, determinat& pe de o parte de migcares relativi fath de conducta mobilk gi pe de alté parte, de migcarea de transport, edick migcarea conductei instigi. Viteza relativié este notaté cu w gi este tangent la linia de cu- rent (edict, la conturul palei) ier viteza de transport este usr gi este tangentd la traiectoria migctrii de transport (adick, la cereul de razti r) Cele douk viteze (w gi u),impreuni cu viteza rezultanty vy, formeazs triunghiul vitezelor tn care se definese unghiurile « gi pe care le formeazi viteza rezultantd (v) gi respectiv viteza relativé (w) cu tengenta la wercul de rezi r (respectiv cu viteza Ge transport #1) care in acest cez joack rolul de linie de referinti. Gele dou unghiuri au o important’ deosebitd gi anume: ~ unghiul & intré in compunerea uneia din formele ecuatiei. fundamentale (in “unghiuri") gi tmpreun& permit uncle consideratii teoretice privind comportarea turbo-maginilor de acest tip;“37- i (ox oF rotate) O (ax of rotatie) Fig 1.16Xt 4 | ere ~ unghiul 6 ajutS le determinarea formei optime a palelor deoarece indicts, tn fiecare punct, orientarea tangentelor la aceste pale care reprezint& nigte suprafete de curent. Tn figura I-14 stnt desenete triunghiurile de viteze atit in sectiunea interioari (indicele i) cit gi fn sectiunea exterioaré (indicele ¢), atit pentru cazul func}iontirii ca pompé (cind fluidul ée lucru curge dinapre interior c&tre exterior) cit gi in cazul functionurii ca turbini (cind ecmrgeres se face dinepre exterior c&tre interior). Bouatia fundamentals a turbo-maginilor are doud forme: "in viteze” gi “in unghiuri. Bouatie fundamentals "in viteze" se poate deduce ca o apli- catie a teoremei variatiei energiei cinetive. Cu referire la fi- mora I-16, aceast& teorem’ se aplick masei de fluid cuprins% intre dou pale succesive (AA*CC“gi respectiv HB’DD’) gi doud sectiuni normale (AB gi CD). Ie monfatul initiel (t), masa de fluid ocup% domeniul ABCD ier la momentul urm&tor (t+ t+ At), ea va ocupa domeniul A’B‘C Dy ca urmare a deplastrii wu viteza relativi w (w, fn sec{iunea AB, le distanta r, de centrul de rotatie gi w, in sectiunea CD, la distanta r, = acesta). In Grice moment, fiecare particuld fluid’ éte supusi gi unei deplastri cu viteza u = W.r ca urmare a migerii de transport pe Or; fm sectiunea AB gi traiectoria circulars de razt r (u. Wire gy Sec$iunea CD) Avem deci de a face cu o migcare a fluidului cu viteze wy feta de canalele rotorului care constituie un sistem de referint& inertial (@eoarece canalele au la rindul lor o migcare de rotetie care introduce acceleratii centrifugale). Aga cum se gtie din mecanict, o asemenea situatie poste fi redust 1a cazul unui sistem de refering& simplu, neinertial, deck printre fortele exterioare se includ gi fortele de inertie. In acestebonditii, teorema variatiei energiei cinetice se ve scrie AR, = lg + Ip + by (1-50) adic& veriatie energiei cinetice este egal% cu lucrul mecanic al tuturor, forjelor exterioare (greutatea proprie ~ Ly , fortele de presiune - 1 gi forgele de inertie, catrifugale - 1;).“a cage Veriotia energiei cinetice AB, este egalé cu diferente din- tre energia cinetics a masei de fluid 1a momentul final cind ocu- p& pozitia A’B‘C’D’ gi energia sa cineticd la momentul initial, efnd ocup’ pozitiea ABCD: AB = Beyatpovn’ ~ Se, apcn = = Cle cpp‘c* * Be,asepe) ~ Beaman’ * Be,a'pepo) = ec, gpp’c’ V2PeABB A” is cee, meee 2) cap ranges (ee - at aie tn care w reprezinti masa fluidului dintre sectiunile AB gi A‘B’, egald cu masa fluidului dintre sectiunile CD gi C’D’ (ipoteza c&rii nepermanente gi a fluidului incompresibil), adici: m= Ayed8;.$ = Agoda. de unde rezults Agedas, F Agoda, = 0/9 (1-52) in care A; gi A, sint eriile celor douk sectiuni transversele is! as; gi de, sint distantele dintre sectiunile AB-A“B’ gi respectiv cp-c’D’ (vexi figure I-16). Dect se ai noteazt cu z; gi reepectiv z, cotele geodezice 4 ale punctelor i gi e fafa de un plen de referinti alee arbitrar, luerul mecanic al greut&tii este: Lg = meg-(2; - 2) 6 (1-35) Lucrul mecanic al fortelor de presiune este: Lp = PyAgds; - ppAgde, = ees - P,) (1-34) Geoarece forta de presiune din sectiunea i (P;= p;A;) are sensul deplasirii de, iar forte de presiune din sectiunee e (PQ PeAg) . are sencul invers deplasirii ds.j(p; gi Pe Teprezint& presiu- nile din cele dout sectiuni), Imcrul mecenic al forjelor de inertie (fortelor centrifugale) va fi: sa , var = Sa cde car = ati) “ar = i ryAN a a ‘4 = ows nye Ge = = =H (wg - hry = Bu? - 22) (1-55) Sintetizind, rezults: F tngaw3) = mgiz,-2,) + B (Paha) +B (us-uZ) adic ee Pe BenYe ++ (1-36) ey iz “te = const. (1-37) care este relatia lui Bernoulli pentru conducte mobile, in ipoteza migcirii permenente gi a fluidului incompresibil (© = const.). Deck in formule I-36 se face artificiul Cecedeis gi sctderii in ambii membri a termenilor cinetici a vitezelor totale, se obtine: peor wei, Mie (1-58) °e 28 fn cere H reprezint& fie clderea (turbinei) fie indltimea de pom- pare. Relatia I-38 reprezinti ecuatia fundamentali e turbo-megini- lor "in viteze" gi are, dupd cum se vade, aceeagi expresie atit pentru cazul pompelor cit gi pentru cazul turbinelor. Beuatia fundamental’ "in unghiuri" se obtine aplicind teo- ema impulsului masei de fluid inchisd in suprafata de control delimitati de dous pale succesive precum gi de cele dou sectiuni cilindrice cu razele r; gi r,, reprezentind sectiunile “intericari” gi repectiv “gterioarE™ ale rotorului; astfel, prtru cazul pompelor, sectiunea cu raza r, reprezint& sectiune de intrarejiar cea cu raza r, ~ sectiune de iegire in timp ce pentru cazul turbinelor este Invers adich sectiunea “e" este sectiune de intrare iar sec- tiunea "i" este sectiune de iegire,h ot at. y Dup& cum se gtie, teorema impulsului pentru migcarea per- manent& se scrie ca un echilibru de forte gi anume: ,tF, + 3+ FR. ++ Bao (1-39) in care indicele "2" se refer’ la sectiunea de intrare iar indi- cele "2" se refers le sectiunea de iegire iar semnificatia nota- tiilor este urmitoarea: - F esteforta de presiune; - Beste forta de greutate; - Teste forte de impuls, avind directia si sensul vitezei v gi modulul I = f. Qe (1-40) unde P este un coeficient care depinde de distributia de viteze in secfiune, avind velori supraunitare gi egale cu unitatea nu- mai in cazul unei distributii uniforme de viteze; acesta din urmi fiind gi cazul de fats, tn continuare se va lua a3 - T’ este o forth de impule egal& gi de sens contrar cu forta de impuls: Ts. ~ Foxe este forga cu care peretii rigizi cu care fluidul vine in contact actioneazi asupra acestuia. Dintre conditiile de echilibru, in acest caz se va folosi ecuatia de momente in raport cu centrul 0 de rotatie: Mp + Mp + Mt My. = 0 (1-41) Py ok +My +m Sree cee reat adick suma momentelor acestor forte in raport cu punctul 0 tre+ baie si fie egali cu zero, In aceastt relatie, My = 0 deoarece prin ipotezii s-a presupus ci se neglijeazi greutatea proprie a fluidului de lueru. In figurile I-17 gi I-18 sint desenate triunghiurile de viteze gi toate aceste forte pentru cazul pompei (figura I-17) gi respectiv pentru cazul turbinei (figura I-18), fiind velabile urmitoarele observatii: ~ forgele de presiune P,/P, , fiind perpendiculare pe suprafetele de intrere/iegire (suprafete cilindrice eu razele ry gi respectiv r,) sint dirijate pe directia razelor astfel Tncit momentele Tor in raport cu Q sint ml My = My =0 acne - avind in vedere ipoteza numirului infinit de pale, tubul de curent dintre doud pale succesive este un tub de curent elemen--Al- Fig. 1.18(4 -43- ee tar deci gi debitul su este un debit elementar: Q = aq r forte exterioars, cu care peretii rigizi actioneazi asupra fluidului este de asemenea o fortd elementard Foxt = oF astfel ineft momentul acestei forte este gi el un moment elemen- tar Mra eu conditia ca suma acestor momente s% fie egali cu momentul le ax adick fam =M, fn cazul pompelor gi Seu M, fn cazul turbingd eu seneurile din figurile I-17 gi respectiv I-18. Pentru cazul pompelor, sectiunea de intrare "1" se confundd eu sectiunea interioart "i" iar sectiunea de iegire "2", cu secti+ unea exterioars "e" gi, ca urmare, ecuatia de momente se va serie (vezi figura I-17): COB Ky =O cu Ty =QedQ.vy Ig = G.daev,, gi rezults aM = 9 .dQ.(re.v,.cos a - v4 +cos care prin integrare conduce la relatia My = F.Q.(rgevg-c08 oy Pentru cazul turbinelor (figura I-18), sectiunea de intrare "1" se confund’ cu sectiunea exterioari "e" iar sectiunea de iegire "2" este identic& cu sectiunea interioaré "i" astfel tnett ecuatia de momente se va scrie: +Vy-cos X5) (1-42) Ty+008 or, - If.cos Xen; - aM = 0 cu~44- Ye we. de unde reaultt GM = 2rd (ree¥esC0B My ~ Fy-¥;-c08 5) care integrath duce 1a relatia: My = © Qelrg-ve-c08K, - ry-v;-€08 %;) (1-43) Se observ deci cX forma I-42 phtru pompe este prectic iden- tick cu forma I-43 pentru turbine, cu deosebirea cK la pompe mo~ mentul “eterior este identic cu momentul motor Coxe = My) In timp ce la turbine, momentul exterior este identic cu momentul rezis- tent Meet My). Fe de alt parte, sint cunoscuterelatiile wo, = Me HQ (1-44) ext ~ We ee in care N este puterea agregatului, pentru care s-a folosit rele- tia ce face abstractie de randamente. Tinind seama de relatia I-44, ecuatia fundamentelt, atit pentru pompe cit gi pentru turbine, ve avea forma Hoa Bi (rgsvgscoa, -rj.¥;.008 4) (1-45) ¢ in care wr, = Uy uy rezultind gi forma: 1 n Fr (1-46) Orieare din reletiile I-42, I-43, 1-45, I-46 reprezinta forme ale wuatiei fundamentale ale turbo-maginilor "in unghiuri*, Importanta practict a ecuatiei fundamentale, aga cum s-a nei aritat, este destul de redusi din ceuza numeroaselor ipoteze simplificatoare prin care se neglijeazi efecte importante; din acest motiv este necesar studiul pe modele le scaré redusi despre care s-a vorbit in paragraful precedent. Totugi, unele interpretiri calitetive sint posibile in spe- cial pentru tnt@egerea formei optime optime a palelor, pentru forma curbelor caracteristice gi altele. In continuare se vor face citeva asemenea intdpretiri cu referire 1a cazul pompelor, Ind1timea de pompare H are o valoare maximd pte Te 608% ~ (I-47) deck cos; = 0 adick pentru4 In aceasté situajie, triunghiul vitezelor in sectiunea interioaré "i", care coincide cu sectiunea de intrare a apei in rotor, araté ca in figura I-19. Din conditie X; = 90° resultié te pi = ra (1-48) Pe de alt& parte, v; fiind perpendiculari pe tangenti, are directia razei, confundindu-se cu proietia lui w; pe regi, notath “ip > care poate fi calculaté cu o formul& de tipul: 45- (149) in care by este 1lijimea rotorului (Aimensiunea pe directie normelk pe plemal figurii) tn sectiunea interioarii(gi de intrare) "i". Pe de alti parte, u; = Wr, gi, cu aceste dou relatii, I-48 devine: te fy ares a (1-50) Relatia de mai sus permite determinarea valorii optime a unghiului }; (1a intrare) functie de debit, de turatie gi de ele- mentele geometrice ale rotorului gi, tmpreun& cu alte conditii, deduse pe cale experimentald, s-a stabilit un domeniu de velori optir 4 = 10°...20° °*F® ain conditii cavitationale se ree- tringe la y= 14%. 7°. Odaté ‘stabilite conditiile optime 1a intrarea tn rotorul unéi turbo-pompe (unghiul (};) se poate analiza comportarea roto- rului in funetie de condiziile de la iegire (unghivl ~),). Gu referire le triunghiul vitezelor de la iegirda din rotor (sectiunea extericari) ain figura I-20, In relatie (I-47) a pax = Er YerFer08. OX, Produsul v,.cos C{, = vey poate fi calculat din relatia evidenta ™ er. tebe = a (1-5) in care won (proiectia lui w, pe razi) se calculeazi cu o formld similaraéeu I-50; Yer = ax (1-52) ePe este 1itimea rotorului in sectiunea exterioar’ (dimen- siumea p@ directia normal ve planul desenului).-46- Wd Fig. I. 20sattl “47 4g Combinind toate aceste relatii rezulta: Wer = YerC0S Xe = Uy ~ Wenect be B= Bu, (a, - ed ) ete be (1-55) eve Aceasti relatie poate fi pusi sintetic sub forma: gi, fn Pinal 1 7 CpeQecte By (1-54) 7 ¢, v8 i Gy = wpa (1-55) Bi eoi Se al a earee bee Reprezentarea grafic’ @ relatiei I-54 in coordonate (Q,H) gi avindu-1 pe (s, ca parametru este dat& in figura I-21 sub forma celor trei dtepte care pleack din punctul (Q=0;H=uz/g) gi au fncliniri diferite dunk cum ,% 90%, In figura I-22 se a4 o imagine orientativé a formei pelelor rotorului fn cele trei situatii dintre care cazul 1g 7 90° poate fi denumit "cu pele orientate inainte" iar cazul (,<90°, "eu pale orientate inapoi* (in raport cu sensul de nfo" Degi din figure 1-21 ar apres ci “ste mai avantajos cazul Pe? 90° (cu pale orientate tnainte) deosrece H cregte cu Q, ‘otugi experimentele eraté clar c& in acest caz pierderile de sercins (neglijate prin inotezele simplificatoare) devin extrem de mari, ducind la sciderea drastic @ randamentelor. De aceea, in mod curent rotoarele se executS cu palele orientate fnapoi ¢ Pe< 90°). Pornind de la dreapta corespunzétoare cazului fa < 90° gi tintna seama de existenta pierderilor de sarcint, proportionale cu g® , se obfine csracteristica de form’ parabolict denumit&, in figura I-21, “cu frecéri" dar cere tnck nu explicd forma reali @ caracteristicii H-Q @ turbo-pompelor. Pentru a intetke forma reals a aceatei caracteristici,sint necbare citeva consideratii suplimentare legate de ipoteza dis- tributiei uniforme a vitezelor in orice sectiune transversal (cilindric&) @ rotorului. Se mentioneazi in acest sens cli o distributie a vitezelor apropiaté de cea uniforms este posibil& cu conditia unei profilari corespunzitoare @ palelor (alegerii corecte a unghiurilor (s pe toata lungimea palelor) iar acest lucru este posibil numai pentruBe>90° agar } £0 frecain Bes 90° cu frecare. Fig. I. 22rd 49- © singurti valosre a debitului deoarece valoarea optim’ @ lui é este functie de Q aga cum rezult% gi din relatia I-50, Bete de la sine inteles ci debitul pentru care se vor asi- gure conditiile optime de functionare (inelusiv distributia uni- form& a vitezelor) va fi debitul de proiectare al pompei, le care se presupune ci pompa va functiona cel mai mult timp, numit debit nominal al pompei gi notat Q.. Se poate spune deci c& numai pentru Q = Q, caracteristica reali va coincide cu aceea “cu freckri"(pinetul N) deoarece numai in acest caz sint respectate ipotezele de calcul. Pentru a injelege forma r'al4 a ceracteristicii gi pentru Q#Q, este necesar si se inteleags cinematice migedrii fluidului Yn Gnteriorul canalelor mobile ale rotorului ceeace permite in plus 88 se injeleagi cum este posibil ca turbo-pompele si functioneze 1 Intr-o gami atit de largi de debite gi chier 1a debite nule gi negative, ceeace a dus le rispindirea lor predominant’ in tehnicti tn raport cu pompele volumice; (dup& cum se gtie, pompele volumice nu pot functiona la debite nule edict avind vena de pe refulere inchist complet deoarece prin cregterea presiunii fie se blocheazk motorul de entrenare fie, dack puterea motorului este foartqaare, se sparge pompa), La turbo-pompe, daci vana de pe refulare este inchisi gi debitul refulat este zero, rotorul continu& si se rotebed fart nici un impediment dar interactiunea dintre fluidul din interiorul rotorului (in migcare de rotatie) gi fluidul stagnant din camerele de aspiratie gi de refulere face ca in interiorul canalelor roto- rului migcarea fluidului s& fie in circuit inchis cu o distributie antisimetrich a vitezelor pe sectiunea transversald a canalului. In figura I-23 este prezentat& aceasté situatie (cazul Q = 0) alituri de situatia corespunzStosre ipotezei de distritutie uniformi a vitezelor care, aga cum s-a artitat, se realizeaz& numai le debitul nominal (cazul 9 = Q,). Rigi] Migcarea in circuit fnchis, cu o distributie de viteze v——~ antisimetrick, produce o disipere a energiei in conditiile in care efectul de pompare este nul (debitul pompat este zero). In dingrama din figura I-21, punctul corespunziitor pentru Q = 0 nu mai este deci la H = ut/g ci 1a o valoare mai mick, tocmai din cauza frecirilor produse prin acest efect care este de fapt un efect de "recirculare” a fluidului in interioral pompei. a)ny -S 9+ Coz QO Cozul O-Qn tM «NM. Cazul 0LALQ, a lozul Q>QnBEI ge ~SA- te In figura 1-25 se mai prezint&é gi cazurile cKaxa, gi 2>2, cing editul total pompat este dberit de zero dar distri- Bugle de viteze este neuniformi; pentru simplifieare s-au desenat Sistribuyii de viteze aif GiSace adicd trapezoidale ceeace, evident nu concord’ cu realitates dar bazele fenomenului rimin aceleagi. Tot in figura I-25 se arata cum fiecare din aceste distri- butii de viteze neuniforme poate fi descompuss intr-o distributie uniforma (care d& debitul pompat) pentru care este valabild curba “eu freciri* din figura I-21 gi o distributie antisimetrick (cu Gebit pompat nul) care produce doar freciri euplimentare gi face ca punctul real de functionare si se afle sub cel de pe curba "cu freclri". Aceste freckri suplimentare sint cu atit mai mari cu cit recirculurile sint mai intense adici cu eft este mai mere diferen- $a dintre deditul pompat gi cel nominal fiiné deci aproximatiy proportionale cu putratul muirimii AQ = ig - Qt Aga se face c& abaterea curbel (H-0) reale: fata de curba"cu freciri* ete cu atit mai mare cu cit debitul pompat (Q) difers mai mult de debitul nominal (Q,) iar curba respectivé este denu- mitS in figura I-21 "cu recireulari", Aga cum s-a mai aritat, curbele “cu frectiri" gi “cu recir- culdri* coincid fn punctul N (1a Q = Q,) efnd gi randementu? maginii este mexim; cu cit debitul pompat este mai diferit de @ebitul nominal, din cause recirculrilor randementul scade ceea- ce explici forma curbei de randament Y= Q (figura I-24).-52- 7. Elemente de teoris aripii portante La turbo-maginile axiale, age cum reaulti gi din figura I-ll, directie de iegire a fluidului din rotor este practic iden- tict cu aceea de intrere gi ambele stint practic paralele cu axul rotorului. Rotorul unei astfel de turbomagini se caracterizeaz’ printr- un numir redus de pale (figura I-25) gi ce urmare, canalele care se creaz& intre ele sint foarte largi (a se vedea sectiunea cilin- drick desfiguratd din aceeagi figura). In figura I-25 se prezint& situatia din cazul unei pompe la care rotorul, avind viteza unghiuleré’ WJ , provoack deplasarea fluidului de jos fn sus cu viteze w fata de profil gi tangenté le acesta (vitezd relativi), Deck se noteszi cu indicele 1 sectiunea de intrare gi cu indicele 2, sectiunea de iegire se constet4 ci cele doud viteze de transport u, gi up sint egale intre ele (gi ogale cu wr) iar cele dous viteze relative w, gi w, sint de ase- menea practic egale fn modul, ele diferind pugin numai ca directie. In aceste condizii, rezulté c& gi vitezele totele v, gi vp sint sproximativ egale iar din ecuatia fundamentalt "in vitezd™ (1-38) ar rezulta cli un asemenea rotor produce o inSltime de pompare nul&: aie 242 22 mu: v5-v' w5-w! cere eset peers 21 29 2¢ ae 26 Un rationament aseminktor se poate face gi pentru cazul turbinelor axiale dar in ambele cazuri acest rezultat teoretic contrazice realitatea care atest& faptul ci maginile axiale au performante foarte bune in domeniile de exploatare recomandate. Sxplicatia rezidi tn aceea ci ecuayia fundamentald explick doar functionarea maginilor centrifugale (gi partial, diagonele) ier functionarea maginilor axiale se bazeazk pe principii funda- mental diferite, mai precisa pe teoria aripilor (sau profilelor) portante care se descrie in continuare cu mentiunea c& aceast&é @escriere va fi extrem de succint% (doar atit cit este necesar pentru intebgeres functionirii agregatelor respective) gi ct problematica aceasta este deosebit de vast’ gi inc generoae& in perepectiva unor aborduri viitoare.-53- Sectiunea @ - desfosurote eT eat gies ee Uy= Uy 2 wr Wy = Wp SSS | D corcosé (diometrut D) f') @ Buse (Dametrul a) Pole larofil de orppe portonta) @ seetiune oinoried (raza r) FIG.1-25 Wa, FIG. 1-26 ahh5 Sh ae Un profil de arip& portanti este un profil hidro- (eau aero-) Ginamic (cu rezistenta minim& la ineintare) “deformat" (curbat) ca in figure I-26. Caracteristicile unui asemenea profil sint urmi- toarele: ~ bordul de atac (punctul 4), aflat in partes anterioaré a profilului; = bordul de fug& (punctul ¥), eflat fn partea posterioar& a vrofilului; > coarda vrofilului, distanta dintre bordul de atac gi bor- dul de fugi (1 = jARi) _. ~ lungimea aripii sau anverSaRS7°d4RG8,i2 normals pe planul figurii (notat& tn continuare cu L; nu apare in figurd); ~ viteza fluidului la o distany& ouficient de mare de profil (unde se considers ci distributia de viteze este uniformi, profi- lul fiind considerat fix) notatt cu w,, ; ~ unghiul de atac (%), unghiul dintre coarda profilului siw, 5 “~ Proprietates remarcabild e acestor profile este o urmare a faptului ck, la partea sa supericert liniile de curent de indesese gi vitezele stnt mai mari decit w, iar le partea inferioart, din- potrivi, liniile de curent se rifesc iar vitezele sint mai mici decit My (fig.I-26,b). ca urmare, apare o distribujie neuniforms @ presiunilor pe conturul profilului, mai preci, conform relatiei lui Bernoulli, rresiunile sint mai mari la partea inferioarii dectt la partea superioars. Integrala fortelor elementare generate de eforturile normale ée compresiune (7), al cdéror modul este egal cu presiunea, repre- zintd o forti numits forté de portenta, notati cu P gi care are urmitoarele proprietiiti: ~ este perpendiculara pe w 5 ~ este proportionald eu dénsitatea (P) a fluidului, cu aria (LLL) « profilului gi cu pitratul vitezei(w) conform relatiei: 2 ow Cpe tte “LL (1-56) P Proprietatea remarcabild este deci aceea ci se nagte o forth perpendicular pe directia de curgere a fluidului (reapectiv pe directia de migcare a profilului faju de fluidul tn repaos, de- oarece cele dou situatii sint reductibile une la alte atite tip eit regimul de migcare Ste permanent), cu aplicatii practice~55- Geosebit de importante (zborul aparatelor mai grele decit aerul, Propulsia evioanelor, a vapoarelor gi a altor tipuri de glisoare ~ elice de diferite tinuri- gi respectiv domeniul de fati al magi- nilor hidraulice), Pe lingd forja de portanti, ca urmare a interactiunii fluid - profil, mai apare o forty, existenté tn cazul profilelor Ge orice form’, ca urmare @ acjiunilor eforturilor de viscozitate (oforturi tangentiale 2 , figura I-26,a); este vorba despre forte Se _rezistenti la inaintere notath eu R gi pentra care se demon- streazi urmitoarele proprietiti: > este paraleli cu wm, ; ~ este proportional® ca gi P cu @neleagi elemente de caleul (densitate, arie, vitezs 1a pitrat) conform unei formule similare cu 1-56: oe Re Cyan (1-57) in care difert numai coeficientul de proportionalitate (Cy). In figura I-27 este dat& veriatia coeficientilor dé propor- tionalitate C, gi Cy functie de principelul parametru de care Gepind gi antime unghiul de atec j se Mentioneazd ci o asemenea Giagrani este valabil pentru un snume tip de profil iar valorile Gin figure I-27 au carecter orientativ, avind valabilitate prac- tiecM doar ca ordin de mirime. Din analiza figurii 1-27 se desprina urm&toarele observatii: ~ valorile lui C, sint tn general cu mult mei mari dectt ale lui Cy iar raportul CE/Cp se mai numegte factor de calitate al profilului deoarece Torta de portant’ este fort& util ier rezis- tenta 1a ineintare este fort disipativié; ~ profilul poate realiza o fort’ de portenté chiar le un- ghiuri de atac negative; ~ diagrema coeficientului de portang’ prezint& un punct de maxim (in acest caz, datru «,~14°); ~ peste © anumit& valoare critici (x ,) a unghiului de atac (in acest cez, cca, 18°), profilul fgi pierde total calith- tile (liniile intrerupte din diagrame, care indici o scudere brusel a coeficientului de portant C, gi, concomitent, o cregtere brusei a coeficientului de Peistentuta inaintere Cy); acest lueru se explic& ugor dact seenslizeazi aspectul (@inematic) alFIG. 1-28Lu é -57- curgerii fluiduiui in jurul profilului gi anume pentru << ec liniile de curent urmirese conturul profilului iar pentru x te are loc desprinderea stratului limitu pe partes superioar’ a acestuia formindu-se o zon& de virtejuri eu turbulent’ ridicata ceeace conduce practic 1a egalizarea presiunilor tn jurul profi- lului gi sciderea drastick s portentei concomitent cu intensifi- cares frecirilor gi cregterea corespunzétoare a rezistentei la inaintere. Coneluzia principal’ care se desprinde din eceast& analizi este aceea ci orice astfel de profil prezinti o valoare optia a unghiului de atac, apropiaté de , , 1a care portanja este maxim gi mai precis, la care raportul Oy/Cq este maxim; de asemenea, este important de retinut c& proFilul nu trebuie folosit la valori XP Xp Geoarece, pe lingl pierderea calitatilor de portanta apare gi pericolul de cavitatie, punctele de desprindere creind zone cu viteze foarte mari gi deci, cu presiuni foarte sc&zute. Portanta care ia nagtere la interactiunea dintre un fluid gi un astfel de profil poate fi folositd in maginile hidraulice atit pentru obtinerea unui moment motor (in turbine) eft gi pen= tru propulsarea fluidelor (in pompe), rotorul avind proprietatea de reversibilitate. In continuare se va explica acest lucru pentru cazul turbi- nelor, pentru cazul pompelor putindu-se eplica rationamente simi- lere. In figura I-28 este prezentatd o sectiune printr-o pali a rotorului turbinei, la distanta r de axul acestuia, luindu-se in consideratie o figie elementard din pala cu lifimea gr (in direc- tie normald pe planul figurii); in aceasta figuré s-a considerat situatia din momentul pornirii turbinei, cind rotorul gi palele sint fixe iar fluidul se deplaseazt paralel cu axul cu viteza Q/A in care Q este debitul turbinat iar A este aria sectiunii transversale dintre carcast gi butuc, liber’ pentru curgere. Aceasti vitez& este echivalentd pentru profil cu w, din figura I-26 astfel ineit unghiul facut cu coarda profilaTai reprezint& unghiul de atac pentru cere se recomand’ valoarea optima Pe figia elementart de 1&time dr se vor exercita: ~ forta de portants 2 a = Cy RAQPAY a ae (1-58)~35e care este o forth tengential’ aP = dF, gi di la ax momentul elementar M4, = r.dP (1-59) estfel ineit se poate calcula momentul total la ax, prin inte- grare pe toati lungimea palei - luind ré(4/2,D/2) - gi prin fnmultire cu num&rnl (ny) de pale: D/2 May ~~» J redP ; (1-60) 2 acesta reprezinti momentul motor al turbinei; - forte de rezistenti la inaintare 2 an = Cp LCA)” ae (1-61) care este paralel% cu axul gi produce forta axial% (suportaté de lagirele rotorului), care se poate calcula prin acelagi procedeu Cintegrare gi multiplicare cu numirul de pale): D/2 ar. (1-62) u: In cazul exploatirii curente, cind rotorul se migc% gi are viteza unghiulard , mogul tn cere se evalueaz& momentul motor gi forta axiald este similar dar lucrurile se complic& deoarece, aga cum se arath fn figura 1-29, - in sectiunea considerat%, pala are o migcare cu viteza WS , verpendicularé pe axul turbinei; - particulele fluide sint animate concomitent de dou vite- ze gi anume: una egali cu Q/A gi paralel§ cu axul, datorath tran- ziturii debitului turbinat Q prin sectiunea liberd A; a doua, perpendiculerd pe ax, datorat’ antrenSrii fluidului de citre rotor ~ deci o migcere de rotatie - gi care este mei mick decit viteza tangential a rotorului deci putind fi pusd sub forma K.Wor cu k 42. Pentru a aduce aceasté situatie la situatia cunoscuté din figura I-26, se face un artificiu gi anume se “imprimi” intregu- lui domeniu de curgere - cu pal& cu tot - o migcare pe directia perpendiculara pe ax gi cu o vitez¥ egalé gi de sens contrar cu viteza (or @ palei. Se ajunge astfel 1a situatia cunoscuté, in care pala este fixt iar fluidul se migc# sub actiunea vitezelor in figura 1-29,d: Pox =oy by gn Kar GB" GTA FIG. I-804,6 ~bo- Fg 7 © vitezi paralel& cu axul gi egelé cu Q/A ; ~ © vitezi pernendiculars pe ax, avind sheul invers sensu- lui de migeare a palei gi modulul Wer = Eewer = (l-k) wor (1-63) Viteza rezultanté vy joact rolul lui vj din figura I-26 ier Positie optimi a profilului va fi atunci cTad coarda sa va forms unghiul % cu directia sceatei vitese. Deci, pentru unghiul (fHeut de coarda profilului cu directia paralel% cu axul gi deti- nit tn figura I-29,b) va exista o valoare optim& te %X, +h (1-64) in care unghiul (> este definit tn triunghiul de viteze din aceeagi figura, putind fi determinat din relatia te Geer ; (1-65) Sintetizind, se obtine Y= %y + arte ~Heeetaer, (1-66) relatie care permite si se tragi o serie de concluzii deosebit ae importante pentru alciituirea constructivé a rotosrelor turbinelor axiale, Aetfel, dack ee considert ci o,, k gi A sint nigte constante, se vede ck § este fn relatie directé cu ogi r gi tn relatie invers& cu Q. Ca urmare: ~ cu cit w este mai mare, eu atit este mai mare; la limita, pentru W= C, se obtine Y= %, situatie care s-a analizat separat, 1a inceput, cu referire la figure 1-28; ~ cu eft reste mai mare, ou atit ~ este mai mare; acest luera justificd forma de suprafats “rotits” e palei, caracterizaty prin acees ci in sectiuni aflatela distante r din ce in ce mai mari de ax, unghiul \ cregte aga cum se arati gi in figura I-30, ~ eind debitul turbinat Q cregte, Y scade gi invers ceeace dustifick existente unor mecenisme relativ complicate care produe rotirea concomitenta a tuturor palelor tn ansamblul lor in jurud qnor exe perpendiculere pe axul turbinei odata cu variatia debitu- lui turbinat; acest mecaniom se gésegte tn butucul rotorulai (coea~ ce explick Giametrele mari ale acestuia, respectiv repoarte aD cupringe intre 0,36 gi 0,63) gi este integrat in sistemul de reglajKn ~6l- @3 le turegie constants el turbinei, sistem despre care se va vorbi mai pe lerg intr-un paragraf urmitor. In ceeace privegte fortele de interactiune dintre fluid gi pal&, acestea sint detaliate in figura I-29,c. Pe figia elementart cu lujimea dr actioneszi forta de por- tanga aP = Cy-2P ar (1-67) precum gi forja de rezistenta la inaintere 2 OR = Cy EJ... ar (1-68) care prin compunere dau forta rezultent& aF. Aceasta, la rindul ei, poate fi considerats ca avind o component& paraleli cu axul turbinei dF, gio alta perpendiculerd ve acest Fy . Acestea dau, prin“integrare tn lungul palelor gi prin inmulfire cu numi- rul de pale, forte axield (suportatt de lagtre) gi respectiv momentul la ax (momentul motor): D/2 Pag “| oF, (1-69) 2 D/2 Mae “ef r.dFy (1-10) /2 Puterea turbinei va fi: N= Mew (m7) ier cSderea sa rezultd 8 n. Max: (1-72) ee ¥-a In incheiere se reamintegte faptul ch toate aceste conside- retii s-su ficut prin simplificares 1a moximum @ fenomenclor gi Rumai eu scopul tnjebgerii acestora gi mecanismelor care sta la daze functiontrii turbo-meginilor axiale.Beane: 8. Probleme cavitationale ale maginilor hidraulice Pack presiunea din interiorul unui lichid scade sub © valoare sriticl, denumitt presiune de cavitetie gi dependent tn principal Ge temperaturs, atunci in masa lichidului are loc o degajare bruset ® vevorilor lichidului respectiv precum gi a unor gaze anterior izolvate, formind aga-zisele bule cavitationale cu dimensiuni gi volum total cu atit mai mare cu cit fenomenul este mai intens, pectiv atunei cind presiunea tn lichia cregte peate presiunea cri- tick de cavitatie; tn acest caz, are loc disparitia bruscd, practic instantanee, a vavorilor gi gazelor adici a bulelor cavitationale: in masa lichidului, tm felul acesta, le cregterea presiunilor peste limita de cavitatie are loc “implozia" bulelor cavitationale iar presiunile care 9¢ produc local, tn punctele de disparitie a acestora, sint extrem de mari (de ordinul miilor de atmosfere), tn figure I-31 se explici mecanism producerii acestor pre~ siuni: in prima fez& (figura 1-31,a) bule cavitationals exista gi Se mentine datorita faptului ci presiunea tn lichia este mai micé det presiunea criticy de cavitatie (p< Peay) @ doua faz’ (figura T-31,b) se produce dacX, din con@itiile curgerii, presiunea din lichid cregte peste valoarea eritict (p >Peay)s in aceast& fazk are loc implozia acesteia adici bule cavitationals se reduce, intr- un timp extrem de scurt, le un Punct M (treeind prin formele suc- cesive desenate cu linie intrerupts); presiunea care ec nagte in Punctul K tinde ciitre infinit deoarece suprafata AA,pe care actio- neazk forte de impact AF a lichidului, tinée catre zero, y= Lim SE. = (1-73) AM AAo3- 6S P< Poo @ p>Pew LY covitationals FIG, I-31 fluid ioeat fluid reat FIG. 1-32~64- bb chiar in conditiile in care AF are o valoare foarte mici. Cind stingerea bulelor cavitationale are loc pe suprafete solide (aga cum se sugereazi gi in figura I-31), aceste presiuni extrem de mari ee exercitaé asupra lor gi are loc un efect mecanic deosebit de distructiv ~ eroziunes cavitationali - care este amplificat de unele efecte chimice gi electrochimice, mai putin elucidate in ceeace privegte macanismele de producere - coroziunea cavitetionals Trebuie mentionat ci efectul distructiv global (eroziune + coroziune) al cavitatiei este atit de puternic tncit nu exist’ practic materiale care si ti reziete. Metalele folosite tn mod obignuit la confectioneres turbo-maginilor (fonté, ofel) rezist& numai un timp de ordinul zecilor de ore de functionare in conditii de cavitatie; de aceea, singura solutie practic de protectie a acestora o constituie evitarea producerii cavitatiei adich impie~ Sicarea producerii de presiuni scizute care s% prezinte riscul sc&derii sub valoarea critict. In efert de efectul distructiv care se manifest& tn primal rind asupra rotoarelor turbo-maginilor, cavitatia mai are gi alte efecte nedorite. Astfel, functionarea tn cavitatie este echivalent& cu vehi- cularea unui lichid emulsionst (amestecat cu gaze - vapori gi gaze anterior dizolvate) ceea ce produce “ciderea" caracteristicilor, atit cea hergetict (H-Q) cit gi cea de randement ( -Q), aga cum se erat in figurile I-33,¢ gi I-34,c (liniile intrerupte). Pe de alti parte, formarea pungilor cevitationale pe orice sistem hidreulie poate si provoace tntreruperea curgerii in unele portiuni "eifonate” sau functionarea cu intermitentu a sistemului hidraulic respectiv; in cazul pompelor spre exemplu, in acest fel se poate produce dezamorsarea acestora adick ruperea coloanei de lichid de pe aspiratie gi apoi golires pompei gi incetarea pomparii. Cavitatie tn turbo-magini gi in general tn maginile hidrau- lice poate fi de dou& feluri: cavitatie loceld gi cavitatie gene- ralizaty. Cavitatia locals este aceea care se produce numai in anumite puncte, ca urmare a conditiilor de curgere din jurul acestora (vi- teé mari gi presiuni mici); acest gen de cavitatie provoacti de obicei numai distrugerea unor pirgi relativ restrinse ale unor subensamble ale turbo-maginii65> @? Cavitatie generalizat’ se produce in toat% magina hidraulicd gi se datoreazi conditiilor de curgere din sistemul hidraulie in care aceasta este plasaté (ca urmare a curgerii pe conductele care vin sau care pleact de la magina hidraulici); cavitatia generali- zat& poate provoca distrugerea intregului agreget gi in plus apar gi celeblte neajunsuri (curgerea cu intermitentti merging pink le dezamorsare, func{ionarea cu randamente gi tn generel la parametrii sc&zuti). Gavitatia local& se produce in acele puncte in care curgerea se face cu viteze foarte mari ceeace atrage, conform relatiei lui Rernoulli, producerea de presiuni scizute. Astfel de zone sint muchiile ascujite, foarte frecvente la palele rotoarelor turbo-maginilor, In astfel ée puncte, aga cum ee denonstreazd in hidraulic&, tn ipoteza fluidului ideal (Lipsit de viscozitate) vitezele sint (tesretic, deci) infinite; in condi- fille fluidului real, vitezele, stnt finite ca urmere a unor feno- tine de desprindere a straetuluivdar ele rémin foarte mari {punetul, Q, virful unghiului diedru din figura I-32). Este evident ci, cu cit presiunea medie din interioral magi- nii hidraulice este mai coboritd, cu atit riscul producerii cavi- tatiei locale este mai mare; de altfel, chiar gi in cazul cavite~ tiei generalizate, primele pide sau zone ale acestora afectate de fenomenul de cavitatiepint cele care prezint& muchii vii edict palele rotoarelor, Rvitarea fenomenului de cavitatie locali se face printr-o profilare cit mai bund a palelor rotoarelor sau a altor subansam- ble (ca,de exemplu, palele aparatelor directoare, la turbine) astfel incit curgerea in jurul profilelor respective si se fact urnirind lin conturul acestora, féré desprinderi. In acest context se inscrie gi trebuie completat comentariul din paragraful 6 cu privire la alegerea unghiurilor g; gi gi pe Ling condigiile ce rezultu din acel paragraf trebuie tinut seama ol se evite gi feno- menul de cavitatie local%, aspect care trebuie avut in vedere la efectuarea cercetirilor pe modele le scar& redusé. Pentru cazul maginilor axiele, aga cun s-a aritat in pare- greful 7, este esentiali orienterea corecti a palelor rotorului functie de debit (gi turatie dar turatia este o constant) prin rotirea nalelor ( Ay in figura 1-35,b) ceeace asiguré gi o bunt orientare din punct de vedere cavitational.-b6- ef In figura I-33 s-au prezentat din nou aceste situatii, pentru maginile centrifugele (a) gi respectiv (b) axiale, cu mentiunea ch solutia rotirii palelor la scestea din urmi se practick mai mult in eazul turbinelor gi mai rar in cazul pompelor. De aceea trebuie finut seama de fantul ci in marea majoritate 8 cazurilor (exceptie ficind deci numai cazul turbinelor exiale cu pale reglabile) profilarea optim a palelor egte posibil a se face pentru o singuri valoare a debitului, scesta fiind debitul nominal (Q,)+ Cu eft debitul real diferd mai mult de debitul nominal, cu atit randamentele scad, inriiutk&tindu-se totodaté gi comportarea din punct de vedere cavitational a turbo-maginii. De aceea, orice agregat se recomandé a fi folosit intre dou limite (infericara,Q, gi superioari Q, - vezi figura I-33,c) ceeace asiguré atit nigte rendamente ridicate cit gi o bunX comportere cavitational’, Fune- tionarea fn afara acestor limite poate provoca o “cddere” a carac- teristicilor ca urmare a producerii cavitatiei (de exemplu, linia intrerupt& din figura I-33,c). Cavitatia generalizati depinde de conditiile de curgere pe sistema] hidraulic (sistemul de conducte) care accede la acea parte @ rotorului care reprezint& sectiunea de intrare pentru pompe gi respectiv sectiunea de iegire pentru turbine adic& sectiunea inte~ rioar& a rotorului, caracterizatd prin presiuni minime; aceasta sectiune corespunde eorespunde punctului a din figura I-34,a iar sistemul hidraulic leag&’ aceastd sectiune de un bazin de nivel con- stant in care s~a luet,ca punet de referingt,punctul A. In cazul functionsrii ca pompS, curgerea se faci dinspre punctul A ctitre punctul a gi apoi prin rotor cuitre punctul r din camera melcatd circumferentielS; fn cazul functiontrii ca turbin’, curgerea are sensul invers: r +a >A ; pentru debite s-au folosit indicii P pentru pompare gi respectiv 7 pentru turbinare. Conducta dintre punctele A gi a se numegte conduct’ de aspi- ratie fn cazul pomprii gi aspirator in cazul turbinarii, fiine ceracterizat& aproape intotdeauna printr-o presiune mai mick decit presiunea atmosfericd. Pentru stabilirea conditiilor de producere e cavitatiei ge- neralizate se va scrie mai fntfi reletia lui Bernoulli intre punc- tele A gi a; in functie de sensul de curgere, pierderile de sarcin& vor avea un semn sau altul si de aceea se va face conventia cu semnul de sus este valabil in cazul pomprii iar semnul de jos, in cazul turbinurii:NeSH = weSHe, FIG. 1-346 ysa Yo ‘oa as (1-74) 26 in care hy repregint& suma pierderilor de sarcin& pe tronsonul A»s8 sau asa, Definind in4ltimea de pompare (I-75) (1-76) (s-a pus Py = Paz ~ Presiunea atmosferict in scar barometric’ gi s-a considerat nul viteza in bazin Vv, = 0). WScindu-se artificiul scideriidin smbii membri ai relatiei I-76 9 termenului piezometric corespunzitor presiunii eritice de. cavitatie (Poav/ &) gi notind Py - D, NPsH = —S__cev_ (1-17) se obtine : Pat-P, XV, npsH = —Stcav, _y | Sola sy (1-78) Warimea notatd cu NPSH (Net Positive Suction Head) este deo- sebit de importantu in caleulele gi tn general in studiul cavite- tiei generalizate, Vhtru a injelege folosirea acestei notiun: se urmireasc& mai atht fenomenele din interiorul rotorului. Astfel, dack se pune in ebscisé pe un grafic (figura I-34,b) traseul unei linii de curent intre punctele @ gi r se constaté ck trecerea de le presiunea mai coboritd din punctul a (p,) la pre- siunea mai ridiceté (p,) din punctul r sau invers nu7se face monoton c&éci existaé un punct m in care presiunea poate fi chiar mai coborith decit Dy (Pm = Pain < Pg) In acest fel, chiar daci in punctul 9 presiunes depigegte limite de cavitajie, este posibil ca aceasta si se producé in ine teriorul turbo-maginii (in puncte "m"). Pentruca 4 m se produc& fenomenul de cavitayie generalizat’ este necesari deci condifia: este necesar si sH8d NPSH > NPSHSS (1-79)- 67- At tn care npsH@? reprezint& o valoare minimé admisibil& gi se in= @ick de obicei sub formd grafick, fiind o functie de debit, aga cum se arat& in figura I-34,c, constituind o elt% curb& caracte- ristict a turbo-pompelor (al&turi de cele despre care s-a vorbit deja, H-2 gi y-9). Dack, la o anumit&é valosre Q* a debitului se constaté cd NPSH calculat cu formula I-78 este mai mic dectt npsHa?, (scos din diagram’, corespunzitor lui 9) atunci magina hidraulicé va intra in cavitatie gi caracteristicile sale (energeticé gi de ran- @ament) “cad” aga cum indici liniile intrerupte ain figura T-34,c. Din conéitia I-79, adie& scriind 2 PatPcav eMe : iS RE es - Fh, > NpsHed (1-80) pet ny SME ea > sat, rezult& o conditie pentru inkltimea de aspiratie gi anume, pentru ca s& nu se product fenomenul de cavitatie este necesar ca 2d a < Moonee (1-81) in care inkltimea de aspiratie maximi admisibils are expresia: 2 a PatPeay _ “ava = ed w® = —ahocey, _ *h, - wpsae? (1-82) ymax ¥ oa IP nin Se menfioneaz’ cl este posibil ca H7,. s% aib& gi valori negative ceeace inseanni ci nivelul apeiit bazin (punctul A) tre- wuie su fie deasupre nivelului axului turbo-maginii (punctul a), adici turbo-magina lucreazi "inecat". In studiul cavitatiei generalizate se mai folosegte uneori (mai ales in cazul turbinelor) coeficientul de cavitatie OT avind relatia de definizie Q . MESH. (1-83) # in care H este ciderea (turbinei) sau inil{imea de pompare . Valorile admisibile pentru J se dau functie de turatia specifics n,; cunoscind aceast& valoare se determind ad NPSain = gi anoi se folosesc relajiile I-80 seu I-81 gi I-82, dup’ caz. gt (1-84)ve -Yo- 9. Calculul parametrilor de functionare ai_turbo-pompelor Turbo-maginile sint maginile hidraulice cele mai ruispindite iar dintre acestea, in paragreful de fat% se trateazi cazul turbo- pompelor din urm&toarele considerente: - r&spindirea pompelor este mult mai mare decit cea a turbi-~ nelor; - in timp ce turbinele reprezint& in general unicate, pompe- le se fabricd in productie de serie; ca urmare, in timp ce alegerea unei turbine se face de regul’ in colaborare cu fabricentul aces~ teia, vompele se aleg de c&tre proiectanji pe baza informatiilor din cataloage; - In timp ce turbinele au posibilitui de reglaj destul de mari (aparat director, vale reglabile), turbo-pompele sint lipsite ée astfel de posibilitayi; de aceea, ele trebuie exploatate in li- mite relativ restrinse pentru a aves randemente acceptabile gi pen- tru a se evita distrugerea prin cavitatie. care caracterizeazs functionarea unei Principalii parametri turbo-pompe la un moment dat sint: = debitul pompat (Q); in<imea de pompare (H); randamentul (7); puterea absorbit& de motorul de antrenare (N); situatia cavitational& (NPSH sau J). Totalitatea acestor parametrii va fi desemnati in continuare prin nofiunea de punct de functionare. In paregraful 6 s-a ardtat phtru maginile centrifugale iar concluzia este valabild pentru toate turbo-pompele ci acestea pot functiona la orice debit; prin urmare, o turbo-pompii poate avea o_infinitete de puncte de functionare. Punctul de functionare efectiv se stabilegte ca un reaultat al interactiunii dintre pompi (sau grup de pompe) gi regeaua de conéucte aferent&; pentru a se stabili acest punct ée functionare (efectiv) este, de aceea, necesar sX se cunoascii pe de o parte, caracteristicile turbo-pompelor gi, pe de alti varte, caracteris- ticile retelei de conducte pe care acestea sint instalate. Aceste 14 caracteristici in general nu pot fi exprimate pe cale analiticd Si de accea se represint& grafic, sud forma unor curbe cteria~ tice “A Pentru turbo-pompe, prineipala curbd& ceracteristicé este Saracteristica energetics (H-Q) care indict variatia in&lgimii de Pompare in funcjie de debitul pompat. In paragraful 6 s-a explicat teoretic forma generalX = acesteia ier tn figura 1-35 se dau dife- rite forme concrete ale curbelor respective pentru diferite tipuri de pompe. Ceracteristica este “stabilk atunci cind H scade monoton co Q estfel inctt unei valori a inXlgimii de pompare {i corespun= de o singur& valoare a debitului 9i inverse, Caracteristica este’instabils" atunci cind 1s o singuré va~ toare a inulyimii de pompsre (H) corespund doud valori ale debitu- Ini (Q* gi Q** tn figura 1-35); la in<imea de pompare EH, pompa poate eves oricare din cele doud puncte de functionere, Q’- H sau “=H j trecerea de la un punct la altul fiind intimplitoare, nu Teconandk folosires pompei tn aceast& zond de inetabilitate. Indiferent dact este stabild sau instabilx, caracteristica energeticy poate fi mai “abrupta” sau mai “aplativati" ceeace are ca urmare © variatie mai mick seu mai mare a debitului pompat 1a veriatii ele inklyimii de pompare datorate de exemplu unor fluc. tuaqii ale nivelelor din bazinele de refulare eau de aspiratie. in figure 1-35 s-au desenat forme ale caracteristicii ener- getice pentru o functionare tn regim normel adick 1a debite ai tnlitimi Ge pompare pozitive (se reamintegte conventia de seane debitul este pozitiv cind are sensu) dinspre bazinul de aspiratie cktre bazinul de refulere; inXltimea de pompare este pozitivi stunei eind nivelul din bazinul de refulare este deasupra nivelu- lui din bazinul de aspiratie). In figura I-36 se aratd cum aceast& curby energetick se extinde la debite negative (cadranul IT) gi respectiv 1a inl gimi Ge pompare negative (cadranul IV) - curba I, unind punctele FANBT Astfel, decd inkltimes de pompare depiigegte valoerea hs corespunzitoare punctului fn care debitul pompat este zero, atunci cfectnl gravitatiei este mai mare dectt efectul pompérii gi curge~ rea prin pompii are loc fn sens invers, de la bazinul de refulare cktre bazinul de aspiratie, debitul fiind deci negativ (ranura intrerupt® PA din cadranul TI); intructt tn acest caz pompa repre— RyeFIG. 1-36 Retea de Reteo de ospirotie refulore eR I FIG. 1-37wf -73- sintll o rezistenti hidraulicd tn cales curgerii gravitationele (Ginspre bazinul de refulere ciitre bazinul de eopiratie) ee epune ec pompa functioneazi in regim de fring. Pack Inkl}imea de pompsre devine negativi, adick nivelul din berinul de refulare este oud nivelul din dazinal de sepiratie, atunel efectul de pompare se adaugii efectului gravitaziei gi ere loc un regim fortat de poapare cu debite (pozitive) mai meri dectt Gp (18 care iniltimea de pompare este auld); in aceasté situatie, Punctele de funcyionare se gisesc pe ramura intrerupti AT din caéranul IV. Rejeaua de conducte aferent& pompei (sau grupului de pompe) are o caracteristicl similar cu cea energeticé de la pompe adicd indicind dependents dintre inklfimea de pompare gi debitul pompat; aceasta este caracter: stica tele: Astfel, din calculele hidraulice ale retelelor de pe aspira~ te gi reepectiv de pe refulare, rezultt cotele piezometrice # ‘7 st Mn > 3m punctele A gi R (figura 1-57) de pe aspiragia git. pectiv refularea pompei astfel inctt in<imea de pompare este: Hem My, fling Tunegie de debitul pompat Q gi, binetnteles, de alettuirea retelei inclusiv de distribuyie debitului Q in retes. In figure I-38 se aratd modul in care se deduce caracteristica refelei pentru regele unifilere atit pe aspiratie cit gi pe refulare etit pentru debite pozitive (figura I-38,a) cit gi pentru debite negative (figura I,58,b). Aceasta caracteristict se poate pune, deci, sub forma: H = Hg + ug? (1-85) echivalent& cu forma A= Hy + MQ. Jai (1-86) semnul "plus" fiind pentru debite pozitive iar semnul “minus”, pentru debite negative, M reprezentind modulul de rezistenti hidra- ulick ol sistemului de conducte fn serie compus din conducta de x aspiratie 91 conducte de refulare adick: Meet, (1-87) ~> ioAp= Hs ~hra-hrr Hp~ He- 4a? FIG. [-38 Bere, Hin) BARN S/RET 900 FIG. 1-39 bege -75- Reprezentarea grafick, fn coordonate H-Q a relatiei (1-85) eau (I-86) este data tn figure I-36 sub forma curbelor II; in aceastS figuré s-au desenat trei cazuri, pentru trei tndlpimi de Pompare diferite gi anume: ~ curba Ily care intersecteaz& curba I in punctul N , aflat in primul cedran; - curba Il, care intersecteazi curba I in punctul F din cadranul IT; - curba IT, @renul Iv. Punctul de intersectie dintre curba I (caracteristice ener~ getici a pompei) gi curba II (caracteristica retelei) reprezint& punctul efectiv de functionare, ca regultat al interactiunii din- tre pomp& gi retea. Punetul de tip N corespunde unui regim normal de functionare, fiind recomandabil ca el s& se afle cit mai aproape de punctul nominal de funcfionare, pentru ca randamentul si fie cit mai bun; punctele F gi f corespund unor regimuri de functionare de frint gi respectiv fortats riing totalmente nerecomandabile atit din cauza rendementelor extrem de slabe cit gi din cauza pericolului de cavi+ tatie; functionarea tn regim de fring este, in plus, un non-sens eoarece pompa nu-gi mai indeplinegte rolul su esential, de a tran~ efera un debit din bazinul de aspiratie citre bazinul de refulere. In figura I-36 se indie de asemenea conditiile pentru Hy pentru funeyionarea in fiecgre din cele trei regimuri posibiles In figura 1-397/6e indicd modul tn care se reprezinté grafic caracteristicile energetice, combinat cu caracteristicile de rande- went, pentru diferite tipuri de pompe. © asemenea disgramy este valabili pentru un anumit tip de pomp, funetionind la o anumitt turatie (in cazul de fats, pompa tip SIRET 900, la turajia de 750 rot/min). Un acelagi tip de pom- p& poate fi echipat cu rotoare de diametre diferite (in exemplul de fats, variind intre 740 gi 670 mm), diametrul nominal (cu maxi- mum de randament) fiind cel mai mare (740 mm). In aceeagi diagram’, suprapus, aint date caracteristicile de randament sub forma curbelor de egal randament care permit dedu~ cerea unor curbe de tipul y(Q) - figura I-39,b - pentru fiecare din diametrele rotoarelor existente; o asemenea reprezentare per- mite deducerea punctului de func$ionare nominal (N) - la rendament niu optim de funczionare in care ran- care intersecteazi curba I in punctul T din ca- maxim - precum gi @ unui dor9) 9G - damental s& nu coboare, de exemplu, cu mai mult de 10% sub randa~ mentul maxim; acest domeniu se prezinté sub forma unui patrulater corbilinin, mereat cu linie intrerupté in figura I-39, a. Pentru ugurarea gisirii celui mai potrivit tip de pomp’, se Sntocnesc Gisgrane cuprinzind domeniile de functionare a nor game (categorii, tipuri) de pompe care aratt ca in figura I-40, Degi puterea pompei (puterea absordith) se poate determing Pentru fiecare punct de functionare tn parte cu formula cunoscuté: x = SO oe existh gi curbe caracteristice N(Q) care dau direct aceast& depen- GentH. Forma acestor curbe este indicaté tn figura I-41, deosebin- du-se urmAtoarele: i.- curbs fart supra-sercin’, la care puterea absorbith este meximt le debitul nominal; ae intfinegte, de regul&, le rotoare normale (din punctul de vedere al rapiditatii, functie de turatia specific); puterea motorului se va lua egal cu puterea maxima de la debitul nominal; 2.- curb cul supra-sarcin 1a debite mai mari dectt debitul inal; puteres obsorbité este cu atit mai mare eu ett debitar cote mai mare astfel incft pentru a determina puterea motorului trebuie apreciat debitul mexim la care urmeazd af funetioneze Pompe; asemenea curbe se intilnesc de reguld la rotoare lente (cu turatie specifics reduat); I 5.~ curbé cu supre-serein’ 1a debite mai mici dectt debitul nominal, la care puteres absorbitl este maximi le Q=0 , valosre care dimensioneasi gi puterea motorului de antrenere; acest tip Ge curb se intilnegte 18 rotoare rapide (cu turatii specifice ridieate), de exemplu la maginile ariale. In efirgit, pentru a intregi tabloul curbelor caracteristice ale turbo-pompelor, se reamintegte caracteristica NPSH(Q) - figura 1-42 ~ Care indick valoarea minim& admisibild a parametrului NPSH (6efinit in peragraful 8) in functie de debit. | Aga cam aa mai ardtet, curba caracteristicé cea mai impor- tant& a unei turbo-pompe (ca gi @ unei turbine, de altfel) este carba energeticl Hy(Q) deoarece impreuni cu aceea a retelei,H. 109), permite determinarea punctului efectiv de functionare (valorite— debitului gi tnllyimii de pompare gi apoi ale celorlal{i parametri ~ randament, putere absorbits, NpsH®? ). pe aceea, in continuare Ea) i) a 7MS — Qinifs) Qnox ams)aceeagi retea, Pompele se monteazi fracvent tn grupuri fiind rere cazurile tn care o conducté este alimentatt de citre o singurs pompi; moti- de exemplu: 7 Recesitatea fractionirii debitului ce urmere @ unui consum variabil; ~ Recesitatea realizirii unor debite sau a unor indlgimi de pompare foarte mari; cr ecooitates folosirii 1a randamente cft mai bune numai @ anumitor pompe, fabricate curent. in grup, pompele pot fi montate in serie, tn paralel sau mixt, ultima variant& fiind rard. Montarea in serie se face de regul& pentru obfinerea unor inkltimi de pompare mari gi foarte mari; existi gi tipuri de pompe care au in compunere, pe acelagi ex, mai multi retori monta}i fn serie - pompele multietajate - echivalente cu mai multe pompe mon= tate in serie, Monterea SR*FOltYe0 race ae reguld pentru obtinerea unor Gebite mari; exist’ un tip de pomp’ - cu dublu flux — echivalenty cu dous pompe montate tn paralel. In figurile I-45, gi 1-44,a se dau schemele de montare in serie gi in paralel a mai multor pompe precum gi principalele re- latii care leagk debitele gi tnultimile de pompare ale fiectrei Pompe. Astfel, pentru grupul de pompe montate tn serie (figura 1-43) Se constatk ck toate pompele vor avea acelagi debit, egal cu debi+ tul grupului: M+R... HQ (1-88) in timp ce Indltimile de Pompare se sdun& iar grupul va avea o inklfime de pompare egali cu suma acestora: FCQ) = Hy(Q) + AL(Q) + Hla) +... (1-89) Tn aceste relatii, cu indicii 1, 2, 5, ... sau notat pare- metrii diferitelor pompe din grup gi firk indice - Parametrii gru- pului. Peoarece in relatia I-89 toate iniltimile de pompere sint“79 FIG. I-43my - Go Q= + G+ Qe My (@4) = He (Be) = Hy (Q3) == HUQ) = Hp, - Hp,a © PARALEL FIG. I-44~ Ate §3 aferente sceluiagi debit rezultu urmitoarea proprietate: un grup de pompe montate in serie poate fi inlocuit in calcule printr-o sine gurl pompi echivelentX, pompind debite Q la inilyimi de pompare E care se gisesc pe o caracteristicl energetict echivalent& ce se objine insumind inltimile de pompare (1a debite constante) ale pompelor care compun grupul. In figura I-45,b este daté constructia caracteristicii pom pei echivalente (linie intrerupti) pentru cazul montdrii in serie & dou pompe cu caracteristici diferite (1 gi 2); in figura I-43,c eete dat& aceeagi constructie pentru cazul cind toate pompele din grup su aceeagi caracteristicé (notats 1p), notatiile 2p, 3p, 4p, +++ indicind caracteristica echivalent& pentru cazurile a 2, 3, 4, +++ pompe functionind in serie, In cazul cind pompele stint montate tn paralel (figura I-44), toate iniltimile de pompare ale pompelor aint identice gi egale cu diferente de cot’ piezometricd dintre punctul R (pe refularea co= muni) gi punctul A (pe aspiratia comund), valoare identict la rin- dul ei cu inklgimea de pompare a grupului: F(Q) = Hy(Qq) = Ho(Q,) = Hg Qq) im timp ce debitul grupului se obtine prin insumarea debitelor fie~ carei pompe: see A Hyg (1-90) QCA) = Q(F) + O08) + Q5(H) +... (1-91) Ca urmare, gi grupul de pompe in paralel poate fi inlocuit tn calcule printr-o singuri pomp echivelent& a cirei caracteria- tick se determin’ prin insumarea debitelor (1a iniltimi de pompare constante). Acest lucru este ilustrat in figurile I-44,b gi I-44,¢ Pentru dou pompe diferite gi reapectiv pentru 2, 3, 4, BP gen- tice, semnificajia notatiilor fiind aceeagi ca la montarea tn serie deserist anterior. Pentru cazul unui montej mixt se combink cele doud metodologii obtinindu-se de asemenea o pomp echivalent& cu o caracteristick echivalenta. Odat& determinats caracteristica echivalent&, se determiné Punetul de functionare F(H,q) al grupului prin intersectia cu cerac- teristica retelei (ca in figura I-36) dup care se determin’ ca- racteristicile (Q gi H) ale unei singure pope. Mai intfi se determing debitul gi tn¥1pimea de pompare a unei Singure pompe {intnd seama de proprietajile montejului respectiv7 -82- % (serie sau paralel, eventuel mixt), rezolvarea ficindu-se de obicei tot pe cale grafici, aga cum se rath tot in figurile I-45 gi I-44 tn care F este punctul de functionare al grupului iar restul nota- yiilor sint aceleagi. In sfirgit, functie de debitul unei singure pompe, se detw: mink rendementul, puteres absorbité gi eventual valoarea NPSROG, adic’ toti ceilalji parametrii care descriu in totalitate punctul de funcjionare efectiv.~8S- 10. Alte principii de functionare ale maginilor hidravlice In acest paragraf sint grupate toate celelalte principii care stau la baza functionirii maginilor hidraulice, cu exceptie turbo-meginilor a ciror functionare a fost “eplicaté pe larg in paragrafete anterioare gi care au cea mai mare rispindire in teh~ nic&, cel putin in domeniul hidrotehnic (ecuatia fundamentald, pentru maginile centrifugale gi teoria aripii portante, pentru maginile axiale). Bxist& o mare verietate de magini hidraulice atit din punc- tul de vedere al principiului de functionare cit gi ca alcdtuire constructivi. Dat fiind destinatia cursului de fai, cele mai multe din maginile despre care se va vorbi in acest paragraf vor fi descrise foarte succint deoarece ele privesc doar tangential preocupirile specialistului hidrotehnician; astfel, nu se va vorbi despre ejector, air-lift, berbecul hidraulic gi se va amin~ ti doar despre sistemele sonice; vor fi gi dou’ exceptii cirora li se va acorda o atentie mai mare fie din cauzii cd e vorba de o magin& care privegte direct specialitates de hidrotehnici (tur- bina Pelton) fie din ceuza raspindirii ei foarte mari in gantiere sau in aleStuirea instalatiilor hidraulice (pompa de vid cu inel liehid). 10.1. Turbine Péton functionesz’ pe principiul actiunii seu mai precis al impactului unuie sau mai multor jeturi libere de lichid asupra unui rotor gi anume asupra unor cupe montate pe cireumferinte acestuia. Turbinele Pelton sefnai numese uzual tur- pine cu actiune pentru a le deosebi de turbinele eu reactiune, termen prin care sint desemnate in general celelalte tipuri de turbine, a cMror functionare se bazeazi pe principiile descrise in paragrefele anterioare; termenul ¢e turbiné cu actiune nu este foarte potrivit déarece toate turbinele se bazeazd pe acti- unea unui curent de fluid esupra palelor unui rotor; mai potrivit sr fi poate termenul de turbini cu impact dar atit in literatura striind eit gi in cea romineascd s-au incetutenit termenii de wactiune” gi "reactiune" folositi in accepjiunea de mai sus,-84 - Turbinele de tip Felton au turefii epecifice foarte mici (sub "s,cPp = 50 rpm), existind chiar o clasificare a lor in tur- bine lente (M5 op = 2...10 rpm), normale (ng op = 10...20 rpm) gi rapide (ng op = 20...50 rpm); ele oint recomandate pentru amenajiri avind ceri foarte mari gi debite relativ actzute. Ta noi in ari s-au montet turbine de acest tip la centrale Ciunget, alimentet’ din lecul Vidra de pe Valea Lotrului, cen- trela cu cee mai mare clidere din fara noastré. Turbinele de tip Pelton sint incluse in clesa turbo-magi- nilor Geoarece organul care transform’ energia hidraulicd in energie mecanicé este un rotor caracterizat printr-o anumité turatie a (rpm = rot/min) sau 4 (rot/sec), respectiv o anumitS vitez& unghivlert @ (rad/sec). Momentul motor la axul turbinei se obtine, aga cum s-a mai spus, ca urmare a actiunii unor jeturi libere de lichid asupra unor cupne a ciror form este gindit& special pentruca efectul interactiunii jet-cupi si fie maxim, Pentru a justifica aceasta form’ se va analiza cazul mai simplu al interactiunii dintre un det gi un coro {n form’ de pan& avind unghiul la virf 20 gi atacat simetric de c&tre jetul de lichid (figura I-45). Jetul de fluid cu densitatea are debitul Q gi viteza V; éup& contactul cu pana, el se imparte in doud jeturi identice avind fiecare debitul 9/2 (conform relatiei de continuitate) gi, neglijind frectrile, cu aceeagi vitez& V. Urmare a interactiunii, jetul ectioneaz& esupra corpului cu o fort’i egalé gi de sens contrar cu reactiunea R a corpului asuore fluidului. Aplicind teorema impuloului in care s-a neglijet greutatea proprie a fluidului gi frecarea dintre fluid gi corp/aer gi egalind toate fortele de presiune cu zero (jet liber, in atmos- fer, la presiune egal& cu zero), rimine echilibrul forjelor de impuls (de tinul pov) gi el reactinnii R adicd Oper = 2(hg +9/2.V).cos x +R ée unde rezults R= fpeva - cosa) (1-92) San R= BPA (1 cosa) V* (r-42') unde A este ana sectunti lransveriale a jrGninay FIG. 1-46 °a es ‘ - 86 I aceast& demonstratie, corpul in formi de pani este fix iar Y este viteza jetului in report cu el. Dack, aga cum se intin- pli in cazul cupelor rotorului, acestea au la rindul lor viteza ée translatie wr in care r este raza pink tn centrul cupei unde sctioneazé jetul (figura 1-46), atunei formula I-92 igi pastreazé valabilitatea dar viteza Y este inlocuitaé cu viteza relativa Vocor rezultind 2 R= BRAC Y-cori(1-cos. x). (1-93) Se poate calcula imediat momentul la ax: M = Rr (1-94) gi puterea turbinei 2 N= M.w= prAtr-cos KV or) wor (1-95) pentru care exist% o valoare maximi mers hea. ey? (1-96) lnax = by cos SV = dack lor = W/3 (1-97) rezultind din conditia atts = (pAC-cos «)(V-3wr)(V-wr)=o Tntrucit turatia rotorului (W) este legaté de frecventa curentului electric alternativ produs de generatorul electric gi trebuie si fie constants, indeplinirea conditiei I-97 presupune Vv = const. ceeace se realizeazh practic prin alcdtuirea construc- tivé a tuturor instelatiilor astfel incit pierderile de sarcin& si fie minime (aspect care se va analiza in detaliu) precum gi dato- rit& faptului ck ¥ sre o expresie de tinul v= & Veet (1-98) adic VY variaz& putin cu sarcina # a turbinei. Tack se analizeazi relatia I-96 cu referire la parametrul XY se constat ci puterea turbinei comport& gi functie de aceasta o valoare maxim&on ~87- wor; Az ax 2ppAR VE (1-99) Gack cos K = -1 . (1-100) adic& =U (rad) = 180° (1-101) cing L- cos X= 2 Conditie T-201 semnifick faptul c& jeturile care pkrisesc corpul ar trebui sk fie "intoerse” 1a 160° adicé si eibé directio jJetului initial gi sensul opus acestuia. Acest deziderat este realizat de “cupele” rotorului a c&éror form’ se indict tn figura I-47. Relativ la sceast& form mai trebuie remarcaté decuparea de la partea externi (vezi vederea frontal) necesar& pentru a l&sa liber& trecerea jetului atunci cind pala nu este atacath Inc& fn vozitia optim’ (cu jetul perpendicular pe cupi). Intrucit turbina Pelton este singura magin& hidreulicd ce functioneaz& pe princiviul impactului descris mai sus, tn conti- nuare se vor trata si celelalte aspecte privind alc&tuirea con structiva a unui asenhea agregat (pentru celelalte tipuri de tur- bine alc&tuirea constructivé va fi descrisi intr-un paragraf special), Astfel, in figura I-48 sint descrise sistemul de alimentare gi de realizare a jetului precum gi de reglaj ale turbinelor Pelton. Ajutajul este de form’ convergent& pfitru a asigura un jet compact ier mo@ificarea debitului se face cu ajutorul unui obtu- rator ("ac") cu o form prelung&, hidrodinemic&é, ce asiguré de adhenea mentinerea compactitu}ii jetului la orice grad de inchi- dere gi tn plus, pierderi de sarcini locale reduse in aceasté zonb, Modificarea debitului este necesar&é (vezi paragraful "Pro~ bleme de reglej ale turbo-maginilor") pentru modificarea puterii turbinei care trebuie s& egaleze in orice moment puterea electrick Gebitata in rejea,realizindu-se astfel dezideratul mentinerii constante a turatiei; de aceea, motorul linier (cilindrul hidre--~a8~ Veoere Frontala Loterold maf Sectiunea A-A ws 16 460° FIG. [-47W -89- 67-1 Old ungjonpo oyownsud x Bnpuey DPUID A OT nc gees i a SS yb~fo- ulic) care asiguri deplasarea obturatorului este integrat in sis- temul automat de mentinere constent& a turatiei ansamblului in migcare de rotatie compus din rotorul turbinei gi al generatoru- lui, cuplate fntre ele. De exemplu, la o tendintu de sctdere a turatiei sistemul automat comand& deplasarea obturatorului spre stinga, provocind mirirea debitului gi sporirea corespunzitoare a puterii turbinei ceea ce are ca efect cregterea turatiei gi invers; se asiguré astfel mecanismul de "feed-back" necesar mentinerii constante a turatiei. Forma Ge “ac" a obturatorului face ca modificarea debitului 94 se datoreze aprospe in exclusivitate modificirii sectiun Lidere pentru curgere (coroana circular’ dintre ajutej gi obture- tor), viteza ce curgere V in jet fiind practic nealteratti, lucru de altfel foarte necesar aga cum s-a aritat anterior in legdtura eu formula T-97. Tot in figura I-48 este indicat gi sistemul de protectie in eaz de avarie, sub forma unui deflector actionat de regul& cu ajutoral unui cilindru pneumatic (cu timp de rignuns foarte mic); prin interpunerea deflectorului tn calea jetului, acesta din urmi este deviat gi puterea turbinei devine egali cu zero, evitindu-ae ambalarea turbinei gi respectiv distrugerea ei atunci cind momen- tul rezistent (respectiv puterea electrici) devin egale cu zero ca urmare a decupl&rii tn situatii de avarie a liniilor de trane- port a energiei electrice. 10.?. Maginile volumice reprezint&’ o clas& de masini hidra- ulice cu o raspindire mare éar tn alte ramuri ale tehnicii cum sint de exemplu actionuirile hidreulice unde sint necesare genera- toare hidraulice (pompe) care debiteazi la presiuni foarte mari gi/sau motoare hidraulice care trebuie si product forte/cupluri foarte mari, In domeniul hidrotehnicii maginile volumice sint fo- losite rar; de aceea, in acest paragraf se va enunja doar princi- piul de functionere al acestora gi se va descrie pe lerg doar un singur tip de magin& din aceasti categorie gi anume pompa de vid cu inel lichid care, datoritu fiabilitayii sale remarcabile, este iarg rispinditaé atit ve gantierele de construc}ii eft gi tn compo- nenja instalajiilor hidraulice atunci cind este necesary produce- rea unui vacuum nu foarte inaintat.“HW 2 Indiferent de destinatie sau de alcituirea lor constructivi extrem de variatt de altfel, aproape toate maginile volumice functioneazi pe principiul camerei cu volum variabil. Aceasté ca- meri, inchizind in interior o anumita mes% de fluid, poate func- ‘ona atit ca generator hidraulic gi anume prin micgorarea volu~ molui (cind presiunea fluidului cregte gi,odatti cu aceasta, gi energie sa hidraulics) eft gi ca motor hidraulic, prin mirirea volumului (cind se produce lucru mecanic). La majoritatea maginilor volumice, camera cu volum variabil se realizasi practic sub forma unui cilindru cu piston, unul din ele fiind fix ier celslalt avind o migcare linierti, eventual de du-te-vino aga cum se aratt in figura I-49,a. Cu referire la aceast’ figuri, in camera cu volum variabil Gelimitath de cilindrul ¢ gi pistonul cu migcare alternativié 2, presiunea p variez4 (sinusoidal dack pistonul este actionat prin- tr-un sistem de bielS-manivelS) in jurul unei valori medii Por aga cum se arat& in graficul din figura T-49,b. In aceasta tigurs, dispozitivul objinut poart% numele de generator sonic decarece produce verturbatii (variatii) de presiune asociate cu perturbatii de debit care se pot propaga cu o vitet finita ¢ (celeritate) pe conductele sub presiune (trensmisii sonice), intr-un cuvint produce unde sonic Prin unde sonice, energia hidraulici, in form’ sonick, poate fi transmisi 1a distanta (1a fel ce gi energia electrict prin cu- rentul alternativ), putind fi transformat% tn energie macanick sau in alte tinuri de energie in dispozitive denumite receptori sonici, In figura 1-49, receptorul sonic se prezinti sub forma eilindrului ¢* gi a pistonului P* oustinut elastie prin resortu- rile R, vutind deci oseila in jurul unei pozitii de echilibru, Tot in figura T-49,a se exemplifict gi alcituirea unei Dompe woliimice cu simpls sctiune compust din cilindrul u’ (partea din dreanta), pistonul P' (cu migcare alternativs tn jurul unei poritii de echilibru/medii) gi supapele de aspirasie (SA) gi de Yefulare (SR): la migearea pistonului spre stinga lichidul este aenirat prin supapa SA care se deschide (in timp ce supepa SR se inchide) iar 1a deplasarea pistonului sore dreapta lichidul este exoulzat din cilindru prin supapa SR (deoarece supapa SA se inchi-oy, ~92- oe ee >_> Le Qtworiabit) LT constant) FIG. I-51 a——\ Ay Tse Vv ~93- de); in felul acesta are loc pomparea debitului Q ® crui varia- He tn timp se arats in figure 1-49,c gi anume,linia eontinud indict debitul refulat iar cea intreruptt, debditul aspirat, r rultind o mare neuniformitate a deditului atit pe refulare cit ai pe aspiratie. In figura I-50 se descrie alcXtuirea unei pompe cu dubli actiune cind ambele fete ale pistonului aint active iar neunifor- nitatea pomplirii (debitului) se micgoreasi, pietrindu-se inet caracterul pulsatoriu el debitului refulat (linie continu) gi aspirat (linie intrerupti). Pentru a transforma debitul pulsatoriu tntr-un debit con- tinuu gi pentru a impiedica pitrunderea pulsatiilor de presiune pe conductele de refulare/aspiratie (in scopul evitérii eventuse- lelor fenomene de rezonan{i sau perturbirii funcjionirii unor Gispozitive), in vecinitates pompelor volumice, pe conductele respective se pot monta rezervoargtampon; in cazvl pompirii lichi- Gelor, aceste rezervogre vor avea gi o perni de gaz pentru a se putea asigura atenuarea pulsatiilor, dati fiin! compresibilitatea redus& @ lichidelor (figura 1-51). Dintre motoarele volumice, cele mai rdspindite sint motoa- rele liniare, cunoscute sub numele de cilindri hidraulici sau pneumatici dup cum functioneazi cu lichide (de reguld, ulei) seu cu gaze (de obicei, aer). tn figura I-52 sint ilustreyi: un cilindru cu simpl& actiu- ne(g), un cilindru cu dublu actiune (b) gi un cilinaru telescopic (g) care este un cilindra cu simpli actiune, capabil si realizeze, la aceleagi dimensiuni de gabarit, o cursi mult mai mare a capktu- lui mobil (activ), egalé practice cu lungimes cilindrului nmul fi- t& cu num&rul cilindrilor interiori care, dup% cum ee vede, au gi Tolul de pistoane. Trebuie spus cd in figuré, pentru cleritatea desenului, cei patru cilindri au fost desenati decalat (1a distan- te intre ei) ceea ce practic nu se intimpl4: primul care se deple- seazi este cilindrul interior cu diametrul maxim impreund cu togi ceilelti cilindri mai mici, lipiti de primul pe blocejele existen- te; de abia cind acest cilinéru a ajuns 1a limita cursei sale in- Cepe cursa cilindrului cu diemetrul mai mic urmitor cere se depla- Seek de asemenea tmpreuni cu toti ceilalti cilindri cu diametrul mei mic ¢ecit el stu g.a.m.d,~94- 2 2 roe A> Ftp (EO TR). pg TOE 2 2 2 Rr? Fi+ eR ore =A (4R - 22) FIG. I-52ES \ “ab -98- Fompa de vid cu ine] lichid este destinat& pentru crearea unui vacuum nu foarte inaintat dar suficient pentru necesitati practice cum ar fi de exemplu la amorsarea pompelor; este deci o magin& care pompeart aer, aspirindu-1 din incinta tn care urmea- 78a fi realizet vecuumul gi refultndu-1 in atmosferd. Acest tip de pomp este ilustrat fn figura I-53 gi aparent (numai) ar nutes fi incadraté In clasa turbo-maginilor decarece Gispune de un rotor cu pale radiale eu o snumitd turatie (pe ris guré, {n sensul acelor de ceasornic), In realitate rotorul, montat excentric fati de carcasa ci- Uindries, are rolul de a inorime unui lichid aurilier (de regula, anti) © migeare de rotatie in care suprafate liberi a acestuia ia (aproximativ) forma unui cilindru concentric cu carcasa. Intre Gout pale succesive gi suprefata libers e inelului lichia se cre- se cemere umplute cu gaz care, pe timpul unei rotatii, sint de- Plasete in pozigiile succesive (vezi desenul) 1,2,3,...,12 res- pectiv volumul acestora cregte in prima jumitate (pozitiile 1,.. +116) gi scade in a doua jumitate a turei respective (pozitiile Ty++4512). Ca urmare, gezul va fi aspirat orintr-un orificiu de sspiratie gi reepectiv refulat printr-un orificiu de refulare, ambele practicate pe pirgile laterale ale carcasei (desenate punctat fn figurl) gi eflate tn legitura cu gtuturile de aspira- tie gi respectiv de refulare ale pompei. Ta aceasti pomnd de aer este remarcabili fiabilitatea sa Geosebit, singura piesi in migcare fiind rotorul care pring sige Girect de 1a motorul (electric) de antrenare, eliminindu-se sis- temele bielX-maniveld gi celelalte complicatii (supapele ete.) ée le pompele cu piston. Tn ceeace privegte vacuumul realizat, acesta depinde gi de presiunea de vaporizare @ lichidului auxiliar gi dack se doregte un vecuum mai svansat este necesar ca acesta si fie ricit. Tm ineheiere se descrie, tot cu titlu informativ, Pari a se intra tn detalii constructive sau de exploatare, pompe cu roti dinjate @ cuirei schemi de functionare e dati in figura I-54, pompa fiind destinat’ in general vehicular: unor lichide viscoase (uleiuri) cu debite mici gi presiuni relativ ridicate.% -9F7- Antrenarea lichidului se face prin spatiile delimitate de Goi dingi alsturati gi carcasa pompei aga cum sugereank sigeyile Sin figuri, debitul de "intoarcere", prin spatiile de la tmbina- rea celor doud rofi dintate (din care una este cunlatd la motor si cealalta este condus’i), fiind neglijebil. va urmare, debitul totel Q al pompei devinde de geometria danturii rogilor gi in general de geometria pompei gi bineinteles de turatie. sficienta pompei depinde mult de calitatea execujiei gi de finisarea piese- jor gi a suprafetelor (de tolerantele.admise), mai precis cate necesar ca interstitiile dintre cei doi rotori si carcasl sf fie cit mai mici,[00 - 96-- ie ALCATUIREA coNS?RUCTIVA A TURBO-MASINTLOR EA CONSTRUCT IVA A TURBO-MASTNTIOR DateritKh simplithyit of fiabilit%¢it, preeum G1 alter .eventaje, turbe-maginile (turbe-pempe 9i turbine) sixt maginile hidreulics cele mai felesite in tehnick tn general gi in amexejirile hidreten- uice, in particular. Astfel, metearele hidraulice felesite in amanajirile hidre- sutrectise aint practic fn totelitate turbine, iar Pempele felesite in stafitle de pompare (pentru alinextiri ou anh, iriga}it, dese e&ri;.10 gantiere ete.) aint de asenencs ta mares ler neJjoritate turhe-pompe, Denumires de turb ink, inolusiv cea de turbink vine din letinesoul turbe, turbinis, care inseemai invirtire, iavirtejire, Virtej, vilteare, sfirleask, titires, tar adjeetivul turbineus Snseemai retiter. Ia turbe-magini, pic Bidraulied iu energie mecenieX sau inverse ¢, turatie, res; O propristate importantié turbe-maginiler este Feversibilitates, (aeelagi reter) peate efectua emorgic mecanied 91 tnvers), Ce urmare, toate agrege functions atit ce pempe (generatoare hidrauliee) oft i ea turbine (motoare hidreulice), prin sehinberes eensului de curgere a fluidului de lueru. Tetugi, funetieuares eptink » egrecatului impune ¢ forme soustructive de euseublu sau de deteliu specifics flecere eax in parte (pompk au turbiai) Si,mal mult decit atit, Sconse pertlouleritagi depind ta plus de parametrii de back ef sceatera, adiek de debit (Q) GL de okdere/inkltine de Pempare (H). Aga ee explick feptul eX in prastick existi e mare varietate Ge turbe-pempe gi turbine, destinate oi funcjioneze ia anumite condifil specifies, atit in seen ee privegte deneniul de funepie~ mare (Q-H) eft gi in cece ce privegte fluidul de lueru seu destinagia speciale pentru liehide egresive ete.) Tadieuctive, fluide pelifasice afeihe teal fel Dim aceasth verietete, endrul restrine al sursului a impus selectarea pextru deserieres din acest capitol » maginiler eeler mat semnificative pontru anenejirile hidretehatee, » tot sadral general el eursulut eo impus stare d@serieriler po explicares 1x prineipiu a funetienkrit seregateler oi pextru Sntelegerea relului gi importante! dife- ritelor subansemble ale tera, preeum 91 © uner impliestii privind esambleres gi/sau expleatares ler. Aga ee explick feptul ck, le © anelisK etenth, figarile ain jet capitel au sint fearte eoreste din punctul de vedere al reguliler din desenul tehaic, In med veit e-a renuxtat le oxigen- tole desenulut tehete (meeanie, in scent eax), care ar fi fuck + foarte mult figurile eu detalii resemaificative dim punet de vedere al scelor prineipii de aletuire constructiv despre care ane verbit mei sue, Aceuste nu inseemad inet in aiet un ces ok se miniualiseard sau ok s¢ subestinessit importante acester detalii; dimpetrivk, se atrage autfel atentia cf ele fac ebisetul unet pregktiri tn ginereyti diferitd de cea a inginerulut censtructer hidretehni- olen, enume com @ inginerului mecexie. In sfirpit, se mentioneasi eX sau sles pentru exemplificere Gear citeva tipuri de pempe gi turbine, cele mei semaifieative; im practioN exteth fnsk © gank extrem de diversificat%, atit ls Pompe cit oi le turbine, POMPA MONOETAJATA (eu reterul {nm eensold) este tlustraté in figurile 1-55, 2, b gi este pompe cu rispindirea coo mai mere Geearece ecoperk demeniul de functionare mediu, mai preeie se Coustrulegte pentru debite Q = 3... 456 myn gi pentru inAltini de pempare H = 4... 55 mm. Le acente valori ale paranetriler de functionere (debite gi iak1gimt de pempere) resultk valert miel pentru turatie a cities, Seve co face ea reterul acester pompe ai fie de tip centrifugal, edied ape intr fm reterul 6 paralel ou axil 5 91 tese dia reter ve direojia radialX, dupi © sehimbare de direetie de 9e°, Pelele’: reterului 6 siat incestrate in corsans 16 oi siat rigidinete cu inelul 17, fermind reterul pempei care se fixeask pe exul 5 aefienet prin intermediul euplet 14 de le un moter (de reguli electric). Admisia apei in pempi we face prin stugul de Previzut eu flange de espiratie 2, prin care pempe sheWe DgS-I ‘94d a “20 0}2Q - foo ~FIG. 1-55.6ip ‘a - = Aho2- le eondue: gkuriler 15, Apa refulet din reter, pe direotic redialK este eelectati ia camera 7 ou sectiune variahil& deaumtth de aceoe gi cemert epiralk sau camera meleath; refulares apei din penpi ne face prin stujul de refulere 3 previmut ou flenge de refulere 4 Pentru Jexetiunea cu conducta de refulare. Seejiuses veriebild = Conerei epirele este xecesari pentru a mentine fa interierdl scostola © vitesi constaxth, ia sendititle fn eare debitul pe dtvectie cireumforentiall eregte de le sere le velearen debitulut Q al pompet, Careaga 20 a pempei cate entfol eledtuith Snett urmireg: sit poetbil centurul reterulut £hz%-tneksl-otined-niet-retered fUrk ina of attugd niet reterul gi miei axel e eral resemare se face in exelusivitate pe un legir care coustituie © piesk jerte yi care, in cenul acestui tip de pomph, are © aloXtuire ef © importangd eparte Exietenta celer douk piese in migeare relativi (sarcess fix gi reterul eu exil ix migeare de retajie) ridied deuk preblene. Prima problemi este legath de spatiul care se cressk intre careasa 2e gi inelul 17 al reterulud desarece prin acest epatiu exteth pemibilitates ca liehidul refulet in camere spirelé 7 $4 eflet ated Le presiuses de refulere p. sijrevink in gtugul de espiratic 1 unde presiunes p, este mult mai miek d Peatru s reduce debitul recireulat fa pempX prin acest spatiu (aeee ce din punet de vedere energetic repreniaté 0 Pierdere oi acade rendementul global ol agregatulut) se previd otangrile eu lebiriny! (deteliul "A)felesind materiale axti- friefiue 21; ju relul dee lungi gi de a inguste traseul de eurgere al fluidulut miriad eexsiderebil pierderile de sareiak Pe acest trasou, entfel inoit practic intreage diterexth de pre- qiune 5, =p, - 7, sl 0 consume in labiriagi. Plasares etengiriler ou lebiringi, age eum se vede of din figurk, we face la parten dinspre sspiratie » reterului d scousth ponttic preuinth avantajul reducerit considerabile a forget axisle (P,,) le care Gare trebuie preluath gi en de lagirul pempet. de eapiratic prin intermediul buleaneler 16 gi ale10& ne Mecanismul de predueere el fertei axiale @ ilustrat eu ajuterul diagramet de presiune dia figuri, im care reterul (cereana, paletele, inelul) a fest figuret peatru simplificare, sub ferme unui simplu dise. Presiuaee p, din camera spiral (de refulere) se trananite apreape integrel in spatele reterului, precum gi im fate acestuis dar numei pink le otengaree cu labirinti; partes de reter dinspre aapiratic este supusk le presiunes p,, mult mei mick decit p,. Resultente acestor diegrame de presiune cate’ ferta erientaté im luagul axului si dirijat& citre stujul de aspiratie el pempei; este netath cu PL, gi, in caxul pempeler eu axul erizentel, este singure forth axiald care selitics lagkrul, reetul fiind forte aflate in plane perpexdiculere pe ex. Deck otengerea ou labirinti ar fi fest plaset& eltre camera epirelk, aria suprafetet efeetath de presiunes p, er f1 fest eu mult mai mare (presiunee din camera de aspiratie s-ar fi transmis pink le etangare) gi ferta exielk er fi fest cu mult mei mare. Pentru reduceres fertei axiale (mai sles la pompele multictajate, unde se eumuleasi forgehe axiale ale mai multer reteri), se pet practice © serie de erifieii 26 in eoreans reterului, "desckréindu-se* astfol partial presiunea mare din spatele reterului dar eu pregul reciroulMrii unui debit im interierul pempei, deei eu pregul micge~ riirii rendamextului velumic (gi ol rendamentului generel). A doun prablem © constituie treeeres exului 5 prin carcass 20 (detaliul "BY) decarese prin spetiul diatre cele deuk subsasantle, Liehidul sflet le mare prosiune (p_) este ejectet in exterior. Sistemul de etangare care se felesegte in sccst eas trebuic si esigure eprirea tetalk « curgerii prin epajiul reapectiv, spre Gecsebire de sistemul eu lebirinti le cere debitul este mumai redus (fir a ff amulet total). In figuré este tlustrat sistemnl de etangare col mei rispindit im eanul pompeler ebiguuite (pempele ou perfermante sau destinatit mai decsebite, pet aves oi sisteme de etengare mei sefisticate). Eate verbs de sistemul cu presetuph. Presetupe 23, de formk eLlindriek este atagaté cercesei 20,fie prin tnfiletare (filetele 24, exterior pe presetupd gi interior pe carcasé), fie ou ajuterul uner buleame 16 tafileteate in ghurile 25 din earessi. Trebuie preeizat eA intre exul 5 gi carcesa 20, respectiv Presetupa 23, rimine un spatiu de siguranti, astfel ineit piesa iu migeare s& nu atingh plesele fixe; acest apatiu este ebturat oleails feb aioe de cktre garniture de etangare 22 executath dintr-ua material impormeabil gi defermebil gi care este presati pe carcast gi respectiv pe ax tecusi eu ajutorul presetupes. Aeest sistem de ctangare are avantejul simplith{il der si pe acele ek esiguri o optinisare « etanghrii; accaste din urmK se rea- lizeazk prim feptul ok episaree presetupei pe geraiturk peate fi KM scurgeres 1i- chidulud , ier pe de alt& perte, aphseren geraiturii pe ax, res- pectiv plerderile de rendement mecanic prin frecere, sk fie minine. In plus, in momontul fn care etangerea se detericreasi (prin frecares garnituril pe ax), ace: we reface extrem de uger prin stringeres suplimentaré a presetupei. Age cum s-a visut (fiind velebil fn canul ertcdrui tip de pempi), exul gi reterul au trebuie s& ating’ carcass iar legirele core le sustin trebuie sf easigure acest lueru. ‘In cazul pompei moneetajate, sareinile care actioncark asupre reterului se transmit in lagkr sub forme uner forte verticale (perpendiculare pe ax) a uncer forte erizentele (im lungul exului) ei a uner memente; ea urmere, legiral trebuie ek esigure © resemare de tip “ineastrare” (evident, eu permisiuses migedrii de retatie) ier pompa mei e cunegouth sub mumele de pomp eu reterul is conselk. Realisaree “ineast#krii* ne: ith existente « dei rulmenti le, Plesagi le distextk (pentru prelueres memextului) 91 es urmere, erpul 6 al lag&rului eete reletiv volumines, inglebind © caati- tate eprecisbild de metal gi evind © pondere insemnatK in costul agregatului. Rulmentii au fieeare cite um ine] interier fixet pe ax gi um inel exterior fixet pe cereasK ier intre ole se gisese bile sau rele. Rulmenii eu bile prejeu ix principal numaf ferte dia planul rulmentului (in cazul de feji, ferjele verticale) avind e capecitate redusi de preluare a uner forte perpendiculere pe plamul acestera (fm acest coz, forjele exile); im schimb, rulmengii eu rele, avind gio ceustructic spectalk, pet prelua gi importante forte perpondiculare pe pleuul avestera; functiec de mirinen fertet exiele ge utilizeazd deci rulmenti cu bile seu cu rele. olsAe -los- Im eorpul legdrulut trebuie s& existe in permanenté "beien de ulei 19, care ce comploteasi prin erificiul 11 pink la deversarea prin spatiile dintre exul 5 gi capacele 7 gi cere asiguré ungerea ruluentiler. Teate sarcinile preluate de lagir se trensnit le teren (le fundatie) de le cerpul 8 el lagkrului, printr-e serie de “nervuri® 13 gi prin pleee de basd 12 le cere se transmit pi selieitirile din carcaca 20; place de bask este provisuth ou orificii peatru buleane ou care penpa s0 fixeatk iu blecul de fusdatic. POMPA CU DUBLU PLUX (sau ou deuk iatrirt) este ilustrath in Qi vepresinté echivelextul « Sm paralel Satr—un singur agregat care presint ast: avantaje constructive sau de oltK natura. De aceca, acest tip de pempi este ceracterizat prin debite relativ mari Q = Gee... Seco m>/h gi inKltimé de pempere medit H = 4eee 79 m (uneort mai mari). Ce gi pempa moncotejaté cu reterul ix censeli, gf pompe eu dublu flux este tet de tip centrifugal, apa intrind in reter perelel ou axul gi fepind pe diree}ic redial& (perpendicular pe ex), dupi ce ei-e schimbet direegie ou 90°. In acest caz, reterul 6 ere tusk deud intriri, fiind resultatul “Lipirii* spate-in-apate 0 def reteri simpli; ca urmere 1iehidul intr& fm reter parelel ou exul der din ambele direetii, fiind refulet intrée camert spireli cemuaK 7. Reterul eate alcktuit din palele 6, ixcestrate in coreana 15 gi rigidisate ou inelele 17 pi este fixat pe sxul 5 care reaseni le cele deuk capete pe deuk legire simple putind f1 sotienat printre euplé 14 de le ericare din capete; “simple resexere" a exului este uaul din avantajele acostui tip de pempl decarece asiguré © compertare pi "statiok” gi “dinemiek" (1e vibragii) eu mult mei bunk deeit “iness- trereavaxului in consol. Un al detles avantaj al pempei 11 constituie absenje ferjet axtele, decarece reterul este supus, pe cole deuk fete pe care ape intré fn reter, le deuk diagreme de presiune identice gi de sens coxtrar, egale eu velearea presiunii de sspiratic. he(of ~ 1ou - D°9S-1 Ole-1o%- 9°399°I OIFANyt - bo? - Aveonge forget axiale pernite on rulmentil le dix cele deus laglire aX fie de tipul col mai staplu (ou bile); cerpul 8 al fieckrut lagi tranmnite sereixile preluate de le ax (prin datermediul rulmex- sulud) prin nervurile 26 le earease 27 4 28 Gi apei le place de best Si im acest ax, reterui este previaut Pe ambele fete ou sletemul de lebiringi ~ deteliul "4" ~ sere Feduce debitele reetreule- te im interiorul pempei, Un desavente) el pompot £1 constitute nccesul Felativ complicnt el apet fn pompa, care asiguri intrares paralel eu exul, din embole di- refit, Ta acest scep, stutul de sapiratic 1 se bifurey spre deul cenere spirale de espireyic 29 (eu sectiune Veriabilk) sare asiguré eccesul uniform a] apei, din enbele parti, in reter, Intruelt intregul agregat (caressa) se YealizeasS prin turaare, mevela de a reduce le minimum cantitates de metal turaat impune veduserea 1a minimum @ velumeler “nearte” #1 de alet rosultd © forma sai spesialk etft pentru camera spireli 7 de Be refulare cit gi pextru Sanerele spirale 28 de pe aspiratio; aceaten siat lefermate” fn aga fel {nelt mase cerceset si fie minimk in Gondititle cerute de tehue- legia de turmare. Cole deuk gtuguri ale pempet (de spiretie 1 91 de refulare 28), sit previsute eu flange (2 @1 4) 91 erifieii (15) pentru prinderes in buleane (16) le conduetele de piratie 91 respeetiv de refulare, Un evante) mare ol pempet £1 constituie feptul ek cele deuk gtu- turt efat fn prelungire, pe acecagi direcyie, cece ce creank tectlititi importente le emplesares egwegetulul fn clidires atatiel de pempare (figurile 1-56, ¥ 91 «), Direstia de curgere intrare-teyire definegte un fat deie = ANO- Portgie cuplei 14 care poate £1 pe erieare parte dar trebuie Precixeth atunei sind se comexdk pompe le furaizer 91 trebute sk Selnetdd eu pesitie bloeuriler de fundetie dix Profestul elddirit statiei de pompare. Te afiryit, un ultia avantas tuportant al agregatulul se date reauk aleKtuirit careanet dia douk eorpuri distinete, Astf6l, coxpul intekier 25 are mask nere gi inelude nervurile 13, Plaen de bask 12 9 gtujurtle de espiratie/refulare fiind fixat ia bleeal de fuatajies cerpal auperier 27 nate mult mai uger of eate fixet pe eerpul inferior cu bulesne prin intermediul wer flange cere urairese coxtural eareaset Pompei; etengares imbinirit este esiguraté eu ajutorul geratturii 32, Asconth wleKtuire S91 videgte avantejul in special in semul Lnterventiller pextru reparatii le reterul penpe Ta aeost eax, corpnl 26 ou mask mere au trebuie 4 lasat of Jee fer taterventie se face prin detaparee eorpulad 27 (eure cate reletiv uger), «. teres reterului oi tranaportaree lui le atelier] de reperatii, Feapectiv ialeeutres lui ou um reter bun, Pentru Tnfelegeren comploth s figurit 1-56, b (vederen lateralé) we presizeasd eX reperele 3e gi 31 represixth coaturud iaterter Qe supiratie) 91 respectiv sontural exterter (1a refulere) al reterulut, POMPA MULTIETAJATA (fig. 1-57) cote un egregat echivelent cu mai multe pompe montat de eceos, ele ee febrick pentru debite relativ mict leo m>/m dar SnX1¢int de refulare meri gi fearte mari Hm Beco 180 m (gi mat mult in cerurt spectele), Fonpa eute tot de tip centrifugal, retearele 3 avind teate carecteristieile uxut reter de acest tip (deseriee ve larg le pempa menectajata). Fo acolegi ax (11) pet existe un mumtr (te retie) erieit de save de reteare, tar earenea pempet (5 4 6) este aatfel aledtutté © fermi eliscideld, lueru care mu ae vede fn figura mult aleA \ ae 5 | | nl i wo | | et (Otel a | \ | | | |sa -i2- Wy simplifieaté. Axul 5 este afaplu rezemat pe lagirele $ gi le eare sint nelicitate yi la importante forte nermale ze Planul relmemfiler din ceuut cf forte axtelX cste fearte mere, fiind © sunk @ ferjeler axtele eare se exercité pe fiecare roter in parte; ca in toate cagurile, legkrele preiau in tetalitate toate sclicitirils le eare sint supuse retearele gi le tcansmit direct le placa de bark 13. Cuple 12 eu cere este ae¢ienat axul 11 peate fi ti le orfeare din eapetele a 2. pli Pieeare reter este previset cu Labiringi pextru redueerea debiteler resireulate im interierul Pompei; do asenence, dath find valeares mare a fertei exiale, de reguld reterii sint prevésuti, im eeresmk, cu erifieii pentru “descirearea” presiuniler ei reduceres eter forge, ags cum e-s mai aritet le peupe mencotajati. Le treeerea axului prin carcask, sixt previsute etangirile (eu presetupd) 7 (pe aspiratie) gi 8 (pe refulere) dintre care, ovident, ulting este mult mai selieitet&, fiind supusK la ¢ diferenji de prowiune fearte mare; din aceast& cauzk, le pompele eu « takltime de pempare fearte msre otangaren & poate fi de ua tip special, Cele mai multe tipuri (felosite usual) de pompe multietajate sint modulate existind trei tipuri de module, gi amuma ; + Um modul de espiratic care euprinde stugul de espiretie, etangaren gi legkrul eferente;ye AIS - um medul de refulare, cu @tutul de refulare, etangares ei leghrul aferente; ~ um numkr (funejie de inkltines dule active, eu reterul gi sistemul de Teate medulele sint selidart: Sjuterul wncr buleane foarte puternt: fer etangarea intre module este garaituri, In coteloagele de pempe, pentru pompele modulate earacteris- thee (Q gL H) se dau pentru un singur modul activ (pentru un reter) ier cerecteristicile {utregului egregat (ale pempei) se determin duph regulile de 1s mentaree in serie, adiek debitul @ acelagi ier inkltines de penpere este egelK cu inKltines umut wedul fnmulgith eu mumKrul de etaje (de retesre). pempare ceruth) de me~ male cerespunsiter, e intr-ux eingur agreget eu Paralele eu exul pempe: igureté eu ajuterul uner POMPA VERTICALA (fig. I-58) Pompele descrise anterior au avut exul erizental, cece ce implick penitionares meterului (elestrie) de: antrenare le ecelagt nivel eu pompa, de aici derivind ebligetivitates unei incinte useate in loeul de emplasare el agregatului. Dim punetul de vedere ol realizkrii elMdirii statiet de Pompare, realizeree user ineinte (camere) useste ridiok unele prebleme speciale, ¢are seumpesc spreciabil ul luerkriler de inveatifio, Difieulthyile gi cesturile sint eu atit mai mari eu eit Variagiile de nivel ele apei in besinul de aspiratic sint mei meri. 0 melufie mei cenvousbild, in aceste cazuri, © constitule folosirea uner pempe cu ax vertical desareee, ehier le veriatil mari ale aivelului de aspiratie meterul peste fi jinut deasupre nivelulud apet (le “uscat") prin alegeres umei luagiai corespun- sktoare poatru exul care treasmite migceres de retatie de le motor la roterul pompoi; pe de altk parte, cl&dires statiei de Pompare (“euvi umedi") result’ le cesturi substentiel mai reduse. Mu trebute fScuth confucia intre pompe vertical care se desekte in continusre gi agesares oricireia din pompele deserise anterior in aga fel ineit azul si fie vertiesl. acest lueru se face uneeri, mai eles in cazul pempeler multictejate felosite pentru pompares apei din pujuri; im acest cas motorul, atagat ole“MN - MAH Nivel minim de aspiratie T-58 FIG.iN Np - AS - de pempS se giseyte la rindul lui sub nivelul epei, ceea ce implicd “cepsulerea” acestuia, ediek etangares su perfeetK care a& excludi pétrunderee apei le eireuitele elestrice (earul pempeler submersibile). Inainte de a face d: rierea prepriu-sis& « szregatului tre- bule fieute deuk ebservatit gi amme ; a. Degi im exemplul deseria, reterul este de tipul “exiel", ja poate fi de tip “diegenel” sau chiar “centrifugei", functie de valeares turajiei sale specifi b. Eete ponibil co pemps ek fie multictajaté, adici pe acelagi ax of fie montete mai multe reteare in serie (unu) diegenale care,se otis, au in general debite meri der isklfini de pompare aici. La noi in fark, pempele verticnle sint eonstruite in general pentru debite foarte mari, fiind selicitate mult de sistemele de irigetil (care sor debite fearte mari) alimentate din Duakre (unde variatiile de nivel sint ample). Astfel, ele au debite Q = 3ee., A200 w/n gi SaKlyini de pompare H = 2... 17 m ( wn etal )- La pemps vertieeld, 0 pies importantas ral: 1 sare esiguri debitul g& tmkltinen de pompare; Spica important este exul vertical 2 « eXrul lungine trebuie ei asigure © pesitie “le uscat" (peste nivelul maxim al epei) a meterului eflet le aivelul eupled 3 gi ¢ pexitic ineceth » reterului (sub uivelul minim de aspiratie). Aceast® lungine poate f1 uneori fearte mare (de erdinu) metriler) cees ce f: a greutatea axului sk fie de asemonea foarte mare; le aceaste se adaugi creutet: Preprie a reterului gi fertele hidredinamice care lieitK pelele reterului, resulting « forts axiald extrem de mare, care xu poate f1 preluaté dectt ou ejuterul user legire de tip special eum eate legkrul cu patine 4 ilustret fn figurt. © cerecteristick importanth @ lagéreler cu patine © eeastituie iua& faptul ef ele au permit retires deeit intr-un singir sens ecareee in sexs opus ungerea mu se face cerect gi lagkrul se aute-distruge.- Me- Pe de altK parte, exul eu ¢ lungime atit de mare se exeeuth de obicel din mai multe bueX}i sare se imbink fntre ele; deck Ambinarea se fece prin infiletare, de asenenea retires exului ve putes £4 permisk dear intrmn singur sens, adicX {2 sensu) “strin- geril* imbindrif respective. Ca mrmare, trebuie reginut ci In general, pempele verticale mu admit retires in sens invers (oi mumai ix sensul pentru eare av fest pretectate). Restul pieseler din aloktuiree pempei constituie careass Gare are asi multe reluri gi enue; ~ Conduseres eu pierderi minime de energie a fluidwlul din basinul de espiratie cktre gtugul de refulere; ~ tupledicares wigokrii de retatic » fluidului; ~ inpiedicarea vibratiiler (laterale) ale exului ou lungine fearte mare, De obieei, pempe este executeté din xedul Primul medul 5, eeigurk eeeesul cu pierdert de sereink Yeduse al apel in pemps evind ferme prefilete hidrodinamiec atit pentru partes extericart cit gi partes eentralk 6, care este sus- §inuth ou ajutorul uner uervuri rediele 7; scestes eu gi rel axti- VirteJ, ddicd ebligh perticvlele de lichid s& se deplasexe pe dyumil sel mai scurt (perelel cu exul pempei) gi ou pierderile de sared a ¢ mai reduse, Parte eentrelaé 6 a acestui medul are relul de # austine capStul axului, pentru « impiedice vibratiile acestuie, dath flind luagimes sa: mare, Medulul #1 dofles 14, corespunde reterului pempel, ier medulul urmiiter 6 are gicl um rel entivirtej dar pentru impiedicarea migek- vit parazite de retatie le legirea lichidului din reterul pempet; mtru aceasta ol este previzut cu nervurile radisle © care sint rigidizate cu inelul eilindrie 16 care are le interior un material antifric}iune constituind pentru azul 2 ux legir care 11 impiedied vibratiile lateral Dac’ pompa mai multe ort, Ureesack un numKr de module simple 11, functic de lungimes teteld @ axului; le lungimi fearte mari se intercaleesk module de tipul & cere prin lagirul 10 tmpiedick vibretiile latersle. Ultimul medul, ebligateriu le pempa verticalA, este “cetul” 12 @ multistejeth, seeventa 144 8 se repetK de olethy ~ NZ = are permite racerdares la conducta de refulere. Spatiul 13 prin care exul trewerseask eotul se etangeask eu sistema] euneseut care ineK au s-a figuret age eum mu sa figuret ied sistema] de prindere al pompet gi de tranemitere 9) sareiniler le teres, In ee privegte, + ultim aspect trebuie erktat eX pempa este “wanpendati” de plangeul cuvei umede cotul 12 puting ok se afle fie sub , fie deasupre plangeului; {2 ambele cazuri, plaxgeu) este previnut ou um "gel" pentru treseren axului respectiv « Pompei Gh cu plesele metelice inglobate in beten destinate fixkrit oie. Poritia eotului im report eu plangeul trebuie specifienti atunel eind se comamdi pempa le furaiser, TURBINA FRANCIS (figurtle I-59, a, b, e) este © turbind de tip centrifugal intrind 91 im demeniul iagenel. In figure I-59, « rete- ul se apropic mai mult de tipul centrifuge) (pentru turetii speei- flee miei), fer deteliul dix figure I-59, araté ux reter eare se aprepie de tipul dingenel (peatru turetii specifice mai ward, Ce urmere, turbinele Francis ecoperk e gank fearte largi de debite G1 chert; ou exceptia extremeler, eare sint acoperite de turbinele Pelton (debite miei gi eideri fearte mari), respectiv de turbinele Kapjen eat "bulb" seu Derias (debite feerte mart gi ckderi fearte miei), Kestul demexiiler de funetienere sint seoperite de turbine Praneis eu diferite tipuri de reteere, Ge pi le penpe, reterul ddaFizate gi ou ejutorul inelului 3, Cereane gi odath eu on tet reterul se fixeasi po emul 1 care prineyte nigearen de retatie prin intermediul euplei 10; axul 11 peate aven etit Pentfie vertical din figurd eft gi © poxitie erizeatald. Le putert gi dimensiuni) meri este mai avantajoasK din pumet de vedere ece- mente pesitie eu ax vertsieal, tar lagirul principal trebuie si fie ua lagir axial (cum este col eu patine 12 din figurk), eare preie Terje mari perpexdieulare pe planul de retatie; le puteri miei, mai avantajeasl ponitia erisexteld @ exului, ier legirele aint rediele, preluind in primul rind ferte in plaul de retatie. Din eenducte de aductiune, epapitrunde in camere spirelk 4 far apoi seceaul spei in reter se face prin intermediul paleler 5 ele eparatului direster, els teS20 "ge a YDADN) a FAle] MI q'6S-I'9l4 Livete -120- Aparetul direeter este un ansamblu mecenic complex. El Sonstituie in fond un disperitiv de reglej #1 debitului, adied © vank, sare al efrui organ de inchidere 11 cenatituie e retes Cirounferentialk de pbde 5 (zkbrele) care se pot roti in jerul pivetiler 6; retires pelelor 5 miregte sau micgereezi sectinnes de ourgere prin venK, mirind sau miogerind debitul turbinet; retires este realixaté sub sctjiuses serveneterului (meter Linter— eilindru eu ulei) 15 care retegte inelul 8 gi care, la rindul lui, acticneash tijele articulate 7 , atagate pivetiler 6. Servemeterul 15 este integrat in sistemu] gutenat de mextixere al _turbinet la turs$ie constanth, respectiv atunei eind turatie ere tendinga sk ereancl, acest sistem comandé actjionaren sexvenstoruluil im sensu] fnehiderii eperetului director (miggeririi debitului) et Savers. La tresoree apei prin retor, © parte din debit we peate seurge prin epatiul dintre iuelul reterului 3 91 eareaed; acest debit trebuie retus le minimum poatru c& reduce rendemextul (velusic) al turbinei; din aceleagi motive a gi le pempe, pentru reduceres Lerqet exiele, acest lucru se redizeasi prin pleserea sistenului de lebiringi (detaliul *A%) in partes dinspre iegire @ reterulut, De esemenee, la treceres axului prin cercast se prevede etangares 14 care impiedick tetel seurgerea apei in exterior. Evecuares, ix bieful evel,s apei care iese din reter se face prin difuseral 13 aumit (eereeum imprepriu) gi tub de sspirstic (sau, pe seurt, aspirater). Acoastd plesk poste aves forma dreapth din figure I-60 (exem- Plul de le turbine Keplen) seu ferme curbatK dim figure I-59 (turbine Praneis, eare descrie pind aici), Rolul. espireteruiui (ecelegi pentru tonte turbinele, indi- ferent de tipul ler, Franeis, Kaplan, Derias, ete) privegte mai multe sspecte, In prinul rind, existente tubului de espiretiec (indiferent de Terma sa) permite ca si se ineludi in chderee tetelk Ha turbinei @1 diferente de nivel Hy, de la xivelul reterului pink le nivelul apei din evel; in cezul e& th plesk xu er f1 existet,cideres totals ar fi feat mai mick 91 anume ar fi fest egal eu HL., de le 2 nivelul piesemetric din amente pisk le afelul reterului turbixei. ote~A2A- Chiar deck Hy are valeri reletiv mici (of{ive metri) eigtigul energetic este important. Ix el dedles rind, tubul de aspiratic are relul de a reeupera © parte din energie cinotied de cere mei dispune eureatul de api la legires dia reteral turbines. Acest dexiderat se realixearK prim ferma de difuser a acectuia adiek prin feptul eX sectiunes sa trensversel’ reg atinuu de le Lepires din reter pink le iatreres in bieful evel; ix felul. este energia einetick @ curentului de epi care pitrusde in bieful eval este mult mai wick deceit la tegires dia reter ier diferente se include gi ea in ekderca totalk He turbine: Si aceaath diferoaté (de valeare « termeniler sisetiel, mksuretd tet in metri) este mick der contribuie le tnbuakthtires rendenentulut slebal a1 turbinei gi nue de neglijat. Ia afizgit, tubul de eapiratic oste prevAsut in partes a2 antorieart (le iegires dia reterul turbinei) ou o retes de xervurt radiele, prefilete hidrediaamic, eu rel axtivirte), pentru a inpledica migeares (paraxith) de retatie care intredues pierdert de sercini suplinentere gi care este indusK de reter, TURBINA KRPLAN (figure I-6e) se decnebegte de turbine Preneis aumat In eo privepte alektuires reterului; fn rest, casera spiral 4, aparatul direeter 5, tubul de aspiratic 13, stengares 14 g.e., au scoleggi reluri gi practic accleagi principii conatractive, Nunat in ceca ce privegte camera spirali, desenul intentieneark sk mugerere ok sectiunes transverselk a acesteia au tredute ak fie neapliret cireuleris mai eles atunet oind seetjiuzes cate mare of turbine inglebat& fn beten, seefiunes peligenel’ este mult mai uger de realisat practic. Reteril turbines Keplen este de tip axial, turbine fiind Fecemandat& 1a debite foarte mari gi cideri niei gi fearte miei; cureatul de epi intré fn reter paralel ou axul gi iene din reter tet perelel ou exul, fri ek f1 suferit vree modifieare de directie. Interac{iunes lichid-reter (prin care se face eonversia exer giei hidraulice fn energie stersemecanied) se face tatr—-un mumir redus de pale 1 care in sectiune (2 ~ @) au forme prefileler ' pertente, forte meteare fiind portente iar fertea disipativk fling Feristente le ineiatere « prefilulut, “p-ILh -422-wk por ~ -423- Tn capitelul "Elemente de teeria aripii pertante" ea sritat in final ef palele reterului au © inclinere optink care este funetie de debit (in esest eax, de debitul turbinat), Pentru ajustarea pormanenth a iuelinirii paleler, in eon cordemja eu valeares debitulul care fluctueesi permanent eub actiunce eparatulut director, im butueul reterului turbinel Keplax exist& um mocaniom 16, destul de complieat, care preduce retires Siaultenk « tuturer peleler in timp ee reterul funejieneazi normal (in sareint), Acost mecanism este ecjionet de ektre tija 15 care striate in lungine la interier exil 11 el reteralui gi eare este le rindul of eetionstd do un servenoter integrat in sistem] de mentixere autemath le turatie constexth a turbinei, ceneemitent cu servens— terul care actioneaz% aparatul direeter al ecesteia. Age se explicK faptul ef le turbinele Kaplan butueu) 11 #1 reterulut are un diametru fearte mere, mergind pink la jumXtate dim diametrul reterulut (dismetrul exterior el peleler). PURBINA DERIAZ (figure 1-61) Unul din deseventajele turbinet Kaplax 22 canstituie faptul c& traseu) epei de le iatrere 1 pink le iegires din turbiak ere foarte multe sehinbiri de direatie, cose eo , din punct de vedere hidreulic faseemaK pierderi de sercink suplinext are, Turbine Derien gi, ape eum se ve vedea,mai eles turbine "bulb" inceurck sk elimine acest inconveniont, eptimisind trasex) lieht- dulut, Turbine Deriex pistreask practic toate partieularititile turbi- ei Kaplen (camera spiralk 4, aparatul director 5, tubul de sepire- fie 13, ete.) der elimink schimbares de direstie ls 9e° de le fegires din aparatul direeter pink le intrares in reter. Iu turbine Derias, caressa gi butueul reterului 11 sint astfe) desenate Sneit apa care trees de palele aparetului directer 5 intr direet In contact eu palele 1 els ecestuia duph care este colestetd tn aspiraterul 13 pe un treseu firk schimbiri bragte de airectie. Aceasth fermi constructivi permite ee butucul im cere sint fixate pelele reterului of aibk dimexsiuat mei mari gi estfel extstl conditii mai bune pentru amplasaree gi funetionares mece- shFIG. I-61 FIG. I-59.c122 -A25~ a aismulut 16 + 15 eare esiguré reglajul petitiel peleler reterului edeth ou modificerea debitului turbinat. TURBINA “BULBY (figurile I- 62, a,b) este turbine im care traseul curgerii apei din amonte iu evel este optinizet le maxi- mum fiind lipsit practic de sehimbiri de directie; am se vede dim figure I-62, b, turbine se amplesessi pe o galerie erixentall 25 care traverseazié din ameute apre aval corpul bere Julud 26, singure revisten}é hidreulie&K fiind chiar “bulbul” cere insl peate f1 prefilet hidredinemic foarte bine, Debitul turbinat ee regleask cu ajuterul eparetului dirsetor el turbiael der secesul spel in gelerie 25 ente centrolat le intrere’cu ejuterul griterulut 27 gi el batardewlui 26. “Bulbul” turbinei 17 eate © earces’ eten§é care reglizessi in interior © incinth useati 24 in care ae gisese o ceric do instalatit 01 in primu] rind generaterul de eurent electric eu infiguriterile reterice 22 gi cele steterice 23 prevum gi auexele sale . Tegitura ineintei useate 24 cu exterierul ce face cu ejutoral pugului 19 (prefilet hidredimanie le exterier) gi Tefjeaus de ga- lerii de vinitere 21 existenté {= eorpul barejului. Pe aceasti cele @e peate pitrunde im interierul bulbulwi pentru ingpectii gi veparetii, precum gf pentru treceree rejelei de csbluri electrice, @ congueteler de ulei pentru sexvemotoare gi a altor insteletii diverse. © problemi delieatii © sonstituie etangares 14 « spatiunui prin sare exul 11 al roterului pAtrumie in iuteriorul bulbului decarece aceasta trebuie of fie perfecth gi sk eibi gi o compertare porfectt fn timp. In rest, retorul turbinei are teate coracteristieile reterului turbine! Kaplan sdicK este ua reter de tip axial, cu pale 1 reglabile Prin intermediul mesenimmelor 16 gi tijei 15. Daté fiind pezitie er: ‘told @ axului 11 ae esto sustinet pe deuk lagire rediele (care nu e-au figurat) existind insi gi importante forte axiale care trebuiesc preluate. Toate fortele se transmit le structum de cezistenti e bulbilut cere la rindul siu este sustimut Sn centrul galeriei 25 (pe trense- nul eveset al ela) pe dee parte ou ajuteral structurit de reniateng& 20 a pujulud 19 gi pe de elté parte cu ejuterul uner nervurt 18 rediale gi de asenenea profilate hidrodisaais, lee ia care se givese gi palele mebile ale eparatului direeter (cere au s-a ole9'Z9-1 914 tL tp Ltt tL tLenag -427- 26 figurat in desea) actienste de citre sistem] cunescut, deseris pe larg le turbine Pranci: | Pelele rediele 18 gi cele ale aparatului directer su oi rel antivirtej, scest fenemen fiind impiedicat gi printr-e serie de alte nervuri rediele plasate in galerie de cealaltk parte a re- terului (care au e-au figuret) gi care sint sorespendentele eeler re se montesné gi la turbine Keplex, la iegires diz reter gi le intrerea {in tubul de aepiragie. Pe ling traieetul hidraulic eptin ux eventeaj impertant el turbinei "bulb" £1 constitute pesibilitates de eurgere a apei plerderile de sarcink In aceste omditii, prin modificeres corespunzitoare a unghiului de inclinare paleler reterului, reapectiv @ sensului de rotatie al acestuia, este posibil ce aeclegi agregat si fie atilizet ine im dowd ipostaze, gi anume : = tet om turbind, der eu sensul de surgere inversat, in cesul in care gi diferenja de nivel se inversesci ege cum este eaxul wuineler hidreexergetice marec-metrice (actienate de exergia mareeler, de exemplu centrale de le Rance, Prana); ~ ea penpi, anpirind apa din bie{s? avsl 91 returaind-« tx Dieful smoxte, ix cadrul smenajdriler eu scumulere prin pompare. FROBLEME DE REGLAJ ALE TURBINBLOR (fig. I-63). Turbinele (T) sint meteere hidraulice (MH) care, le debitul Qy el chderes Hp, au © putere (teeretick) Hy 7 $0qe By fi care 1a © tureyic a dath, clreie 11 serespunde » vitexé uaghiulert, 20a 60 ve realize lm ax um moment moter Te Agelly we We aleH. wet VP GE U rm) Lv Mm Mr Q, : T FiG.1-63 136\ bit = ADF - Turbinele sint cuplete eu generateare electrics sare predue curent olestrie elteruativ ou o tensiune datK U gi © intensitate I, eare depinde de mumirul gi puteres Gonsumateriler eare se sli- mentoasi de le generatercl respectiv. Puterea elestrick debitatK de generetorul electric este deci EF, = UT ier memextul rezistent opus de generator este Ky Ue w wo deoarsee turatia (nm) gi vitese unghiulerd (@) ale gexeraterului, prin intermediul cuplajului, sint eceleagi eu cele ale turbinel. Anseublul eelor deud retoare cuplate (al turbine gi al gene- raterulut eleatric) ve pistra o turajic constanti atite timp eft cele deud monexte (moter gi rexistent) sint egale. Deck Satre cole deuk memente apere un dexechilibru, stunct turetia incepe si se medificn; mai procis, deci memeatul wotor este mai mare Goclt momeatul reaisteat atunei turatia tinde ai creesel gi invers Zu > zo BxistE deus situetii tm core se poate preduee un desechilibru in funetienavea ensamblululut turbint-gexerater electrie g1 emume © eltuatie nermalé gi e situatie de averie, iar sistenele de regiej trebute a& fack fajd in emtele situatily In timpul funetionMrii normale, intensitetes I a eureatulut electric debitat de generater varios eomtinun ca urmare a cuplirit eau decuplirii de la rejee « uaui numir (eleater) de eexsumatert evind fiscare © putere onrecare (de asenenea aleateare, funetie de tipul consumaterului ; corpuri de ilueiaet sau de ineXlzit, meteare ete.) Ia felul aceste, sementul rezistext u, variazi intr-un med eare mu poate fi aol coxtrelet gi nich prevdsut ier egalitet ente afectatS in permanenti oo er sonduee, deck mu s-er lua adouri, la ¢ permanextd verietie » turatie! axsemblului turbiak- generater electric, o/s-Ado- Fe de olth parte, © eondijie esenjieli in funetienares acestul ausamblu ¢ astante decarece tensiunes der mai ales freevente curentului altormativ,debitet de generater depinde direet de aeoasté tucatic, trebuie sk fie de Set 1 Hz.) | Adocerea costinus q nementului meter le Veleares monentulut existent se foce in med autemat prin ejuctares permenonté a de~ bitulud turbivet Q, (gi estfel, @ puterii turbinet). ba turbinele Fraseis, Keplen, Deriex, “bulb” gi altele ase~ enon, reglajul cebitulut se face ev ejutorul eparetului diree- ter ler le turbine Pelter ev ajutorul ebturaterului (tip "ee™) al ajutejeler. tai la turatic Aseste este sistenul deVeonstenth gi,in toate enzurile, dispezitivele de reglej sint aotienate de serveseteare (eiliadri eu ulet) comaxdate fn nod automat de oXtre um “aesizer" de turatie; acest “sesizenai" artce sbatere « turatiel de ls turatie neminalk enre axiguri freevente standard ds 5e Hn gi eomendé, dup eax, eregteree anu seKderea debitulul turbinet. Schema electricK, de le genersteru] electric pink 1a coneunater, mai cuprinde ; ~ stata de traasfarmare ridickteare de tonelune; ~ Linke de transport de inalth tensiune; ~ statie de treasfermere eoboritesre do tensiune. Pe linia de transport a energies electrics (inclusiv in statiile de trensfernare) se pat preduse assidento (rupori de fire, puneri le pAmint) care se seldeazk cu gecurt eleetries (varietii mari de teusiune) sare se prepack pein condusterif s’ectrici gi pet a grav dispozitivele existente (meteors slestrice, corpuri de Lluminat sau de SnoSizit, ceuerateare de curent electric ete), putindu~le distruge. De aeeen, le eapetele liniiler de tranepert, de obicei in statille de trensfermare, exinth disporitive de pretectie, Gdick, mai concret, comuteteare de mare putere care decupl automat linia im cazul unui ssemenee nceident. Pentru sehema din figure I-63, ate ineesmnd ck fn med bruge, eleeter gi noprevizitil, semutetesrele (C) care leazk generaterul elestrie (GE) eu linte de trenspert (LT) a energiel electrice sint decuplete bruec, tar intensitstes I a curentuluL debitet in retem seade bruse le cere. fea 433 -134- Deci, we ereask situatie de averie in care mementul meter imine practic egel ou valesren existentK tu menentul aecidextulut (e veleare foarte mere) in timp ce momentul resistext este axl. In eeeste eonditii, dezechilibrul dintre cele deuk memeate maxim gi se soldeark eu © eregtere rapidk gi extrem de mare a turatiel care cenduce le distrugeree agregateler (a generaterului clestric, a turbine! sau e embeler) iar fenemenul se mumegte fenemon de “ambalare” el turbinet; iu aceaath situatic, sexvenc- tearele care comand micgerares debitului peatru reglejul le turetic coustanth, au au capecitates de a cations sufieient de Tepid (debitul trebuie edus ls sere, peatruek memextul meter trebuie + laera trebuie reelixet iutr-un timp extrem de seurt, inainte on agregetele sk ee aute-distrugi). Pentru re: rea acestel situatii, turbinele sist previzute eu echipamente speciale care actioneazi im situatille acestes de svarie, desi in momentul tn care ere los decuplares gexereterulut de la rejeeue electrick. Pentru turbinele de tip Pelten, sistemul o fest deja deseris in eopitelul in sere s-a deseris pe lerg ecensté turtixk; consti dintr-un defleeter eare devierd jetul de api de 1s direetia nermal& (scece cktre cupele reterului) amulindu-se astfel monentul meter, Deflecterul scjioneesi fearte repid, seep in care servensterul oate de tipul eu ser comprimat, satinfieind astfel cerinjele pentru eviterea ambelkrii turbinei. Iu canul celerlelte tipuri de turbine, previsute eu eparete directoare, selutia © sonstituie existente wer vaxe suplinentere, speciale peutru sceasth situatic, plasate pe cenductele de acces = pei le turbine gi cere, eu ajuterul user serveneteare speciale, Tealizeasi inehideri repide, iu intervele de timp de 5... 15 secuade funefic de tipul g1 carecteristisile turbinei. Din plente, inphiderile atit de rapide prevesek fenomene Perieulease de levituré de berdes pe conductele de aduetiune gi de aeeen este ebligateriu si ae feck un atudiu al acestul fenene: Care si se Snehete eu misurile de pretectic cele nai edecyiM BIBLIOGRAFIE Anton, I. - Turbine hidraulice, Ed. Facla, Timisoara, 1979. Anton,V. si col. - Hidraulica si masini hidraulice, EDP, Bucuresti, 1978. 2 Carafoli,€., Oroveanu,T, ~ Mecanica fluidelor, vol. IT, Ed. Academiei RPR, 1955. Cioc,D, ~ Mecanica Fluidelor, EDP, Bucuresti, 1967. Cioc,D, ~ Hidraulica, EDP, Bucuresti, 1983. Tamandi,C. si col. ~ Hidraulica instalatiilor,Elemente de calcul, Ed. Tehnicd, Bucuresti, 1985. lamandi,C., Petrescu,V. ~ Mecanica fluidelor, EDP, Bucuresti, 1978. Mateescu,Cr. - Hidraulica, EDP, Bucuresti, 1963. Maruta,Al. ~ Hidraulicd si actionari hidraulice, ICB, 1975. Tatu,G. si col. ~ Magini hidraulice, Indrumator pentru lucrarile practice, ICB, 1984. Viadimirescu,I. - Magini hidraulice si statii de pompare, EDP, Bucuresti, 1974.2 3, 5 6 7 %, 10, at, 183 CUPRINS Introducere Refinitia si clasificarea maginilor hidraulice Puterea unui curent de fluid Tipuri de amenajari. Randamente Similitudinea masinilor hidraulice Ecuatia fundamentala a turbo-maginilor Elemente de teoria aripii portante Probleme cavitationale Galeulul parametrilor de functionare ai turbo-pompelor i Alte princieti de functionare ale masinilor hidraulice Aledtuirea constructivd a turbe~masinilor Bibliografie pag. pag. pag. pag. pag. pag. Pag. pag. pag. pag. pag. 70 83 98 pag. 132Piraj: 250 exemplare Predat multiplicare: aprilie 1993 Dactilografiat: Autorul Desen: Elena Pavel, Dana Stingaciu Corectet: Autorul Multiplicarea s-a ficut in atelierele ICE de reporgrefie aub cdsnr.272 din 27,04.1993