Scrierea corectd a substantivelor 4) ,Unul dintre ei incepu sa se vaiete de hoteluri, altul de caile ferate, si apoi tofi trei se inflacirara in discufie (..)” (Edmondo de Amicis ~ Micu! patriot padovan) e) Ci mai bine-oi spune léutarilor s& zic& si cuparilor s& imple cupele cu vin si-om lega fritie de cruce pe ct om fi gi-om trai.” (Minai Eminescu ~ Fat-Frumos-din-Lacrima) f) .Nu trecu mult, si prin intrigi, tandrul dregator pierdu bundvointa domnitorului.” (Poveste populara) g) Ajutat de binevoitori, Brancusi urmeazi scoala din Craiova si Bucuresti. 3) Atentie! Toate substantivele subliniate la exercitiul 2 sunt compuse, adic& sunt formate din mai multe cuvinte. Spune din ce cuvinte s-au format ultimele dou’ substantive subliniate. 4) Completeazi comunicarile urmitoare, alegind dintre paranteze substantivele potrivite: Privea fotografia cu... . Pe gard se ridicase un fir de . Vara, cerul este senin ca floarea de Mama giteste cu Si-afard era BIANAE no. (Mihai Codreanu Solu! Golgotei) (nu-mé-uita, untdelemn, primivard, Iuare-aminte, bund-dimineata) 5) Adauga in fiecare grupa cate dou substantive potrivite: (Poti folosi dictionarul). a)floare-de-col} |b) ,Croitoragul cel Viteaz” | ) Pasdri-Lati-Lungila iarba-fiarelor Crigul Alb | Strimba-Lemne 1 1 1 ' Alcituieste propozitii folosind trei dintre substantivele scrise. 6) Alcatuieste 0 compunere cu titlul ,,imparifia florilor”, folosind si substantivele: gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, via de vie, condurul-doamnei, lacrémioard, garoafa, trandafiri. 7) Transform, dup% model, substantivele:eee Scrierea corectii a substantivelor Model: ; ; 4) baieti—baieyii; |) fard—t8ri— nis | ©) cimpie — campii - cAmpiilor clevi | mare 1 finie munfi 1 floare \ sane ; pui 1 gridin | poezie copii {lumina | feerie } geamgii | raidicind \ vrabie 8) Dupa model, completeazii: ‘Am gisit stiloul .. (Vlad). T-am trimis 0 fotografie . : T-a corectat caietul J-am daruit 0 carte .. Colegii i-au dus flor: .. Sora rvs (Loan) este cea mai micd. Creioanele erau ale . (Miruna) Model: Bunicul lai Radu a venit ieri Tema luliei este corecta. 9) Serie forma de singular a fiecirui substantiv: aleile, ideile, accente, > lente, noir, ndmoliri, scritori, sine, fim, ice Subliniazi litera dubia. Model: zoologii - zoaloguls 10) Da cdite cinei exemple de substantive care contin grupurile de sunete: 0a, ia, ie, ea, va, ud. oa: coarda, . ia: iarna, ie: ploaie, miez ea: deal ud, roud ua: mugamaua 11) Serie cate tref substantive pentru fiecare gruP de litere invaifat (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi). 12) 2) Incerevieste, in comunicirile de mai Jos dintre cuvintele subliniate, pe acelea care sunt substantive: 70Scrierea corectd a substantivelor Model: Pe drum trece un @ai)cu boi. Poate e-ar merita mist mult. ( Fulei de nea se astem pe pint ‘Ne-a fost dor de scoala! Romani sunt de neam latin. Ne-am amintit de vacanfd. Vics ochii plini de lacrimi, “Prin vis vedeam tot flori de mar. (George Cosbuc ~ Colinddtorit) b) Procedeazi la fel pentru formele: cai/c-ai; cdi/ed-i; ceai/ce-ai; sal/s-al * 1) Serie substantive: a) cu acelasi inteles ca si urmiitoarele: sfiald, copildrie, avere, clipd, imagine, roade, merinde, mahnire, adapost, amurg, sud, pieire, ceafd, praf, intuneric, ramurdi, ndimefi, copac. b) eu inteles opus fata de: cildurd, seard, asfingit, viata, lumind, bucurie, ordine, speranta, rai, iarna, nord, vest. 2) Precizeaza, cu ajutorul simbolurilor, ce este ca parte de vorbire fiecare cuvdnt subliniat in enunturile de mai jos. Motiveaza oral. Model: ,.Jaca mireasa gatise toate bucatele pentru tata-siu fara sare, ci numai cu miere si zahar.”” 8. (Petre Ispreseu ~ Sarea n bucate) Cuvantul sare este substantiv deoarece denumeste un lucru. Unde sapa sapa locul Sare din pamant norocul.” v. (Tudor Arghezi ~ Mamd gard) Cuvantul sare este verb, deoarece exprima o actiune. a) ii-n cer, de-un fit de borangic Un pui de stea (...)” (Oita Cazimir~ Mos-Craciun) .Si-ti mai spun asa, s& stii Ci eu nu-fi cer juctrii (...)"(Otilia Cazimir - Scrisoare)— Scrierea corectii a substantivelor ) .Cu voi vin florile-n campie” (George Cosbuc ~ Vesttorii primaverit) Tot felul de bucate, roade si pahare de argint cu vin rosu se ingirdi de la un capat la altul gi ma imbie.” (Victor Eftimiu ~ Povestile lui Mog Cocos-Cocolos) 6) ,Vrefi si vi schilvifi, s4 riménefi neoameni cu o mini ori cu un picior rapt?” (lon Agarbiceamu ~ La sdnius) | Mircea insusi mand-n lupt& vijelia-n ot jihai Eminescu ~ Serisoarea I!) 43) Aledtuieste comuniciri in care cuvintele subliniate mai jos si fie substantive: _,Vntul sufld rece... Ranele ma dor...” (Dimitrie Bolintineanu ~ Muma lui Stefan cel Mare) ..Si-apoi cu picioarele-mi sap Mormantul pe margine de apa.” {George Cosbuc - Moartea lui Gelu) Las’ s§ vie Oltul mare Caci tatarii-neoace tind.” (George Cosbuc ~ CAntece de vite) {in fiecare zi car lemnele in magazie. 4) Explica oral infelesul substantivelor subliniate mai jos: a) ,Surasul ei mA gidila in crestetul capului.” (B. Stefinesci Delavrancea ~ Bunica) Si de-acolo, din crestetul muntelui, li s-a desparjit cfrarea.” (Legenda Muresului si a Oltului) b) Mama are o brijard de aur. “Pe ferestrele deschise navalea lumina nous ca o fulguire de aur.” (Mihail Sadoveanu — Cheia) ¢) Straturi de neguri s-au adunat deasupra satului.. “Pe sub tavanul scund al clasei treceau eroii altor vremuri in de neguri.” le. lor (Mihail Sadoveanu — Domnu’ Trandafir) 4) S-a lsat intunericul. j N-am indrznit multa vreme 8 intuneric (...)” (Mihail Sadoveanu ~ Cheia) Spune ce ai observat. Care propo i spun nimainui nimic nici despre epoca de ii plac mai mult? | n5) Explici oral comparafiile urmitoare, apoi adaugi doud expresii aseminatoare, folosind substantive. a) ,Muresul era linistit ca noaptea pasnic’.” (Legenda Muresului sia Oltulul) b) ,,Basmul ne fermeca pe tofi ca un cfntec frumos.” (Mihail Sadoveanu ~ Dommu’ Trandafr) c) Un fior rece ca gheata fi trecea prin vine ...” (lon Creang& — Capra cu treiiezi) 4) ,,Am sapte feciori frumosi gi voinici si mi-s dragi ca lumina ochilor.” (AL. Viahua ~ in Vrancea) Ne pregiitim pentru test 1) a) Subliniaza substantivele din textul de mai jos: »Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile pasitilor, si parca era ziua aceea un imn inchinat frumusefilor nemuritoare ale firii Deodata, prima ceata de copii, in frunte cu Steffinifa, s-a ascuns Ja panda intr-o padurice. Cealaltd, in frunte cu Mitrut, s-a ascuns dupa un deal, pe unde nvaleau de obicei t3tarii cei adevarafi. Apoi s-a ardtat Mitruf, ca un han tataresc ce se preficea ci este, iscodind cu ochii imprejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat navala, umpland valea de veselia strigatelor.” (Eusebiu Camilar ~ Stejarul din Borzesti) b) Scrie substantive cu infeles aseminitor ca si urmatoarele: slasurile, firii, ceatd, padurice, strigdt ¢) Alege si scrie din text substantivele la numarul plural, de genul femit singular substantivele care sunt la numarul plural, de genul mase ¢) Analizeazi substantivele din ultima comunicare, folosind un tabel asemanaitot Substantivul | Felul [ Genul | Numérul 2) a) Grupeazi dupa gen substantivele din textul urmator: Mog Cocos-Cocolos era taietor de lemne. Locuia la marginea satului, singur, intr-un bordei dirdpanat, podit cu pamant. Dormea pe o lavitd, lang vatra unde rareori trosneau vreascurile. Dar acel bordei, cind il. batea amurgul, se facea de aur, cAnd il luminau stelele prea acoperit cu sindrila de argint (..): il infrumusefa mosneagul, cu basmele gi cu snoavele lui 3(..) Copiii satului fl indraigira La capatul zilelor, cand se gatea de lucru, ‘mosul fi aduna pe prispa bordeiului si le povestes pains innopta.” (Victor Eftimia ~Moy Cocos-Cocolas) b) Scrie substantivele corespunzitoare yerbelor: a lumina, a trosni, a area, a infrumusefa, a face; a povesti; aaduna, a innopta. Model: a lumina — luminare, luminatul, lamina. ©) Serie substantive cu sens opus fati de: margine, amurg, mosneag, capa. 4d) Aledtuieste propozitii in care substantivul yarra si aibii alt infeles deciit in text. Precizeazi, de fiecare data, sensul cuvantului. ©) Scrie alte trei substantive care contin consoana dublin” formate dupa modelul: a innopta — innoptare f) Analizeaz substantivele din primele dowl comuniciri precizind: felul, genul si numarul fieciruia. 3) a) Grupeazi substantivele din textul de mai jos pe dou’ coloane, dupi felul lor (substantive comune sau propril)= sin stinga se intinde Sabasa, intre dou dealun descoperite; 0 linie ferata cari bustenii din codru. Pe maluri sunt schela de pliste, s-un pod peste rau. Din vale de Farcasa, intre Batca Frumosului si Runcu Popestilor, Bistrita o ‘riteazi de fugl, aruncd pluta peste praguri, plesnind-o de apa, si astfel, in jocuri si cAntece de valuri, intra in tinutul Neamfului.” (Alexandru Vishut ~ Romnia pitoreasca) b) Trece Ia numirul plural toate substantivele care sunt a numarul singular. ) Trece la numirul singular substantivele de genul neutru care sunt Ja numirul plural. ‘d) Analizeazi substantivele: dealuri, rétu, plute, Bistrifa, precizind felul, genul si numarul fieciruia. ©) Serie propozitii In care cuvintele deal(ul), réu(l), vale(a) si fie substantive proprii (sau si intre in alcituirea unui substantiv propriu). f) Scrie verbele corespunzittoare substantivelor: fixed, jocuri, cdntece Model: munca ~ a munci. 4) Serie in casete DA sau NU: Ai vizut cum sti glina pe ou? Asa std si ea. (..) si ploua, ploua de vrsa si ca nu se misca, ca nu cumva si pitrunza 0 picdturé de ploaie Ia oud. Dupa trei sAiptimani, i-au iesit niste pui draguti, nu goi ca puii de'vrabie!. (L Al. Bratescu-Voinesti — Pudul) 4CI in text sunt zece substantive. fn text sunt numai substantive comune. ‘Toate substantivele din text sunt de gertul feminin. by ,Ce frit a pat efind s-a simgitstrins in palma flacdului, numa ela stiut; {i batea inima ca ceasomnicul meu din buzunar; batran Lasicl jos, mai Marine, c& e pacat de el, moare. Nu-l veri ci de-abia e cat luleaua?” dar a avut noroc de un {ran care s-a rugat pentru el: (1. Al. Britescu-Voinesti ~ Puiu) jn text sunt opt substantive. Substantivul frice denumeste o stare sufleteascd Cuvantul béitrdn este substantiv. fn text este un singur substantiv propriu. c) .Pierdut in piduri, Genarul fgi aude calul nechezand. e? il intreba. ~ Fat-Framos ifi furd fata, rspunse calul nazdravan. ~ pute-LLom ajunge? intreba Genarul mirat peste masurd (...)” (Mihai Eminescu - Fat-Frumos-din-Lacrima) fn text sunt opt substantive. in text sunt patru substantive proprii Cuvantul -om este substantiv. Substantivul palduri este de genul feminin, la numfrul plural. a) in 5) Alege varianta corecti, seriind in caset semnul ahi “Luna limpede inflorea ca o fa de aur pe seninul cel adne al cerului. (Mihai Eminescu — Fat-Frumas-din-Lacrima) propozitie cuvantul seninul este adjectiv; substantiv, 15b) El e sol precum se vede Mé-sa I-a trimis in sat,” Cuvantul sol are intelesul: stratul de la suprafafa scoarfei Pamdntului; nota muzicala; mesager, solie. ) ,Altii-n glumd parte-i fin Uite-i, fra pie de vin S-au jurat si-mbete-n cale Pe crestin!” in versurile scrise cuvantul vin este: verb; substantiv. 6) incercuieste cuvantul DA sau NU: a) Nu stiu cum se intimpla, c& aproape de Buna-Vestire, unde nu di o cildura ca aceea si se topeste omatul si curg paraiele si se umf la Bistrifa din mal in mal de cat pe ce sa ieie casa Frinucdi.” (lon Creanga ~ Amintir din copildrie) ‘* Au fost subliniate toate substantivele proprii (trei substantive) DA NU © Substantivele neaua si zdpada au acelasi inteles ca si substantivul omattul. DA NU. * Substantivul paraiele este de genul neutru, la numarul plural. DA NU. b) Si, cum zice, umfla cucosul de-o aripa si-l azvarle in haznaua cu banii, caci boierul acela, de mult bandrit ce avea, nu-i mai stia numdrul. Atunci cocosul inghite cu lacomie toti banii si las toate [dzile pustii.” (lon Creanga ~ Pungufa cu doi bani) 16© Toate cuvintele subliniate sunt substantive. DA NU ‘© Adjectivul corespunzator substantivului Idcomie este lacom, DA NU «© Substantivul numarul este de genul neutru, la numarul singular. DA NU ) .lard palatul in care sedeau mosnegii si cu nora, cu toate bogifille $1 podoabele din ele, s-a schimbat iarisi in stricaciosul bordei al mosneagulu, de mai inainte. Atunci batranii, viz4nd aceasté mare nenorocire si pe nora in aga hal, au inceput a 0 mustra (...) sii zice cu asprime s& se duc& unde stie (-.) Fa viiziindur-se acum asa nenorociti si horopsiti ce sai faca si incotro s-apuce?” (lon Creangl ~ Povestea porcului) ‘« Substantivele bogéttile si podoabele sunt de genul feminin, la numérul plural. DA NU © Cuvintele nenorocire si nenorociti (din text) sunt substantive. DA NU ¢ Cuvantul batrdnii este substantiv comun, de genul masculin, la numarul plural. DA NU © Cuvintul asprime este substantiv comun, nume de insusire, DA NU 7) Bareazi ceea ce nu se potriveste in exemplele date mai j 2) Substantive, nume de insusiri: frumuseje, bundtate, hamnic, infelep- ciune, voiosie, vesel, sensibilitate, duritate, agerimes ’) substantive, nume de acjiune: lupta, intrecere, scriere, merg, urcus. coborire, intunecare, imbarbatare, aducem, inalfare; ¢) substantive comune: oglinda, migcare, rau, Dunarea, Dealurile de Vest, cascada, revistd, moldovean, joi, pesterd, sunet, Podisul Moldoveis @) substantive proprii: Ton Creang’, Vasile Coman, Olanda, Bactu, muntele, Alpii, Strada Alba, rau, Scoala Normaki “Vasile Lupu”, Ziarul de Tasi, Pastele, joi; ’e) substantive la numfrul singular: ‘pAdure, cfntec, stea, firii, tufis, ‘omului, cirfilor, dulap, fereastra, punte, zi, luminile; ‘) substantive de genul masculin: prieten, caine, sarpe, litera, elev, stejari, fagului, albine, fluturi, animal, valoare, teanc; @) substantive care nu au form pentru numérul plural: blandete, sete, foame, numér, nea, sud, smantana, vapor. 1