‘ _ nase 4 vilet Vila re Nene eae) i ‘ \ TEHNOLOGIA | LUCRARILOR © Etaicee NeMINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUI ing. CONSTANTIU POPESCU Ing. MIHA! HUHULESCU profesor Ing. DRAGOS SIMULESCU profesor TEHNOLOGIA LUCRARILOR ELECTROTEHNICE Manual pentru clasa a IX-a, licee industriale si de matemat tu profilurile de electrotehnicd, matematicé-fizicé si aeronauticé {meserii din domeniul nuclear, metrologic, meteorologie si electrotehnica) EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTICAPITOLUL 1 INTRODUCERE Patorit’ calitatilor deosebite ale energiei electrice in ce priveste produ- cerea, transportul si distribufia, cit si multipielor posibilitati de utilizare a acesteia, ea este indispensabili dezvoltarii economice si civilizatiei moder- ne, revolutiel tehnico-stiintifice contemporane, imbunatifirii nivelului de trai al oamenilor, In toate domeniiie vietii economice si sociale, electri- citatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizafici, prin modificarea proceselor tehnologice, mecanizarea si automatizarea iu toate domeniile activitatii omenesti, in sistemul de informare, tehnicd de calcul, iluminat etc. Din aceast& cauzi, electrificarea si industria electrotehnicd au cunoscut in tara noastra, o dezvoltarc impetuoasd. Directivele Congresului al XTII-lea al Partidului Comunist Roman prevad, printre sarcinile de bazi ale dez- volt&tii economico-sociale in cincinalut 1986-1990 si printre orientarile de perspectiva pin’ in anul 2 000, dezvoltarea in continuare a producerii de energie electric’ si_a industriel electrotehnice. fn Raportul prezentat de tovarigul Nicolae Ceausescu la Conferinta National a partidului din 14—16 decembrie 1987 s-a subliniat c& este necesar s& fie luate masuri hotarite in vederea folosirii rationale, stiinti- fice, a materiilor prime si materialelor,, si se respecte neabitut normele de consumuri materiale si energetice, si se actioneze in directia elaborarii de noi tehnologii si mAsuri care s& conducé la reducerea mai accentuata a acestora". In Expunerea tovarisului Nicolae Ceausescu la Plenara C.C. al P.C.R., a organismelor democrajiei muncitoresti revolutionare si a organizafiilor de masa si obstesti din 28—30 noiembrie 1988, s-a ardtat ci in urma- torul decenix, in’ centrul preocuparilor va sta dezvoltarea intensiva a intregii activitafi industriale, infaptuirea programelor de organizare stiin- fifick si modernizare a productici si a muncii, pe baza celor mai noi cu- ceriri ale stiinfel si tehnicii, ceea ce va insemna ci, pe baza consumuiui accluiasi volum de materi prime si de energie, va trebui si se asigure, pe calea valorificirii superioare a acestora, 0 erestere de cca. 40-50%, a valorii producfiel marf%, iar in unele sectoare chiar mai mult. Producerea energiei electrice se realizeazi_ in centrale electrice, prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimic& a combustibililor, energia potenfialé a apelor, cnergia atomicd, energia eolian’ etc.). De ia centrale, energia electrica este transportata pe linii clectrice pind in apropie- tea marilor consumatori (otase, platforme industriale etc.), de unde este distribuité la stafii de transformare situate cit mai aproape de ceutrele de greutate ale consumatorilor. De la aceste stafii se alimenteazi posturile de transformare, unde se gisesc racordutile la tablourile de alimentare a receptoarelor. fn fuactie de rolul pe care il indeplinesc intz-un sistem energetic, insta- lafiile electrice sint: instalafii de producere a energici electrice, instalatii de transport al energici clectrice, instalatii de distribufie a energiei electrice si instalafiile electrice de ulilizare (la consumator). Caracteristicile de bazi ale unei instalafli clectrice sint: puterea in- stalafiei, sistemul de curent si lensiunea nominald.Sistemul de curent cel mai utilizat este curentul alternativ trifazat, cu irecventa de 50 Hz. In domenii speciale se utilizeaz’ 5i curent continu: (tractiune, instalafii cu reglaj mare de turafie etc.) sau curent alteruativ de irecvenf{ mai mare. ‘Tensinmile nominale intre faze standardizate sint : 380 V; 660 V; 6 kV; JOKV; 35kV; 110 kV; 220 kV si 400 kV. Pentra consumatorii monofa se utilizeazd tensiunile de 127 V si 220 V. In alte domenii (industrie minieri, tractiune) se utilizeazé si alte valori de tensiune. Pentru fiecare tip de instalatie se utilizeaz’ tensiunea care conduce Ia costurile de constructie si exploatare cele mai mici. Astfel, generatoarele din centraiele electrice se construicse pentru tensiuni relativ scizute (5 5i 10 KV). Pentru a se realiza un transport economic ai energiei, tensiuaea este transformata intr-o statie electric ridicdtoare, 1a 110 kV, 220 kV sau 400 kV, corespunzator liniei de transport. Cu cit tensiunea de transport este mai mare, cu atit consumml de material conductor si pierderea de putere sint mai mici. La cap&tul liniei de transport, tensiunea este din nou trans- Jormat& in stafii clectrice coboritoare Ia 35 kV, de unde este distribuité prin substafii si puncte de racordare la posturile de trazsformare, sub tensiunea de 6 sau 10 KV. Posturile de transformare alimenteaz’ consuma- torii la tensiunea de 400 V, cea mai convenabilé din punctul de vedere 2! eierilor de tensiune, al securititii omului si al construcfici_receptoarelor. Din punctul de vedere al nivelutui de tensiue utilizat, instalafiile elec trice se impart in instalafti de inaltd tensiune (peste 1000 V) gi insialafii de joasd iensiune (sub 1000 V). Din cele de mai sus se constat& cA instalafi electrice de utilizare a energiei electrice sint instalafii dé joas& tensiune. In functie de utilizarea energiei electrice, instalafiile se clasilic’ in principal in: 5 — instalajii electrice de fort (pentru motoare electrice, cuptoare, masini de ridicat si transportat etc.); i & % — insialatié electrice pentru iluminat ; — instalajié electrice “pentru curenti slabi, cuprinzind instaiatii electrice de semnalizare acusticé, opticd si mixtl, instalatii electrice fonice si video (telefonie, radio si televiziune) etc. P&rfile componente principale ale instalafiilor electrice utilizate sit: — postul de transformare ; — liniile clectrice de joasé tcnsiune (aeriene sau subterane) ; = tablourite de distribuie ; — aparatele clectrice de conectare ; — aparatele electrice de comanda ‘si protectie ; — masinile electrice. Obiectul ,,Zchnologia Iuerfviior electrotehnice” reprezint& o prim’ ini- fiere privind cuncasterea elcmentelor dintr-o instalafie electricd, 2 vilto~ Hlor specialisti din industrie clectrotehnic&, Obiecttd are ca scop, in primul rind, s asigure cunoasterca unor elemen- te de circuit ca rezistoate, coxdensatoare si Lobine, a aparatelor de conectare ccmanda si protectie a instalafiilor electrice, a elementelor componeate ale mazinifor ‘si transformatoar-lor electrice, ‘a conductoarelor electrice, a schemelor si montajelor electronice. In al doilea tind, are ca scop insusirea de c&tre efevi a tchnologiei Incririlor de instalafii electrice, intetioare si exterioare, a liniiJor electrice aeriene si subterane de joast tensive, @ tablourilor de distributie si posturilor de transformare,CAPITOLUL 2 MHLOACE, METODE $I INSTRUMENTE DE MASURA PENTRU OPERATH DE LACATUSARIE Miasurarea si coutrolul dimensional af pieselor are scopul de a asigura posibilitatea asamblirii si functiondrii corecte si indelungate. Marimea unti object sat piesh este o expresie in cifre a dimensiunilor Hzice. Masurarea se face prin comparafie cu o mérime similar’ aleasi ca unitate de masurd, rezultatul find un numér care reprezinti raportul dintre dimensiunea m&surati si umitatea de misura. Sistemul de unit&fi de m&sura adoptat in Republica Socialista Romania este Sistemul International MEKSI—avind ca murimi fundamentale : — lungimea ca unitate metrul ; — masa ca unitate Klogramul ° — Lmpul ca unitate secunda si pentru m&surlri ale mlrimilor electrice suplimentar ca unitate funda- mental intensitatea curentului eleciric cx unitate amperal. 1. MASURAREA LUNGIMILOR MAsurarea lungimilor se face cu di — metrul articulat (fig. 2.1 — panglica de ofel (rileta) — rigia metalicd (fig. 2.3); = subleral fig. 2.4 — micrometrul (fig. 2.6} La masurarile fcute privirea se indreapti cit mei p seara gradati pentra a observa corect suprapancrea gradat misurate. ubleral face parte din eparatele de misura simple cu cursor care svesc Ja masurarea dimensiunilor exterioare si intenioare ale pieselor. Se compune dintr-o rigli gradatd prevEzuti Ia cap’t cu un braz. Pe righ gradat& se afl ux cursor care are un brat de hingime egal cu cel al riglei. instrumente din care mention&im : endicular pe lor si partile Je | OS btabrtedae Fig. 2.1, Metro! arti- Fig. 22. \Panglicl. de Fig. 2.3. Right me- culat din metal sau ofel (ruleta). talicd rigid, Temn co ambele fefe ‘gradate,amt 2 2 0 F e ~~ t 1 _ Vernier : ob _ lt | l / U u Fig. 24, Gubler: Fig, 2.5. Vernier. 7 — gubler cu cioc; 2 ~ gubler cu tije penta indestaten diamtreior 9 adlacilor; 3 — ut fs braj st dun ‘peecht de coco La masurarea exterioar’ piesa se aga intre cele dou’ brafe. La uncle tipuri de gublere brafele sint previzute cu ciocuri care permit misurari interioare si cursorul cu o tija care permite masurarea de adincimi. Rigla si cursorul sint gradate formind in zona comun% un ansamblu de gradatii numit vernier care permite citirea cu precizia de 0,1 mm; 0,05 sau 0,02 dup& constructie (fig. 2.5) La tipul cel mai rispindit de subler, cel de 0,1 mm, I: este imparfita pe scara gradat a cursorului in 10 diviziuni. Astfel fiecare gradafie @ cursorului—vernierului — este de 0,9 mm, adic cu 0,1 mm mai scurta decit gradatia dup’ rigia principal. Aceasta inscamn’ c& atunci cind, de exemplu, a doua gradatie 2 vernierului se suprapune peste © gradafie a riglei principale luni isurati este cu 0,2 mm mai mare decit numétul milimetrilor intregi cititi pe rigla principal® (fig. 2.5). Micrometrele sint aparate de misurat lungimi cu precizia ‘de 0,01 mm. Micrometrele de exterior au forma unci potcoave cu o tiji mobild care avanseazi datorita unui filet cu pas foarte mic. Ele au o cursi a tijei mobile intre 0 si 15 mm sau intre 0 gi 25 mm. Pasul surubului micro~ metric este de 0, 5 mi Pe braful cilindric se afli o scark gradaté previzutd cu diviziuni de 0,5 sil mm. La fiecare rotire complets a tamburului deplasarea axialé a tijei este de 0,5 mm. Extremitatea tamburului are o fafeti pe care sint trasate 50 diviziuni. Deci rotirea tamburului cu o diviziune face ca ngimea de 9mm Fig. 2.6. Micrometru de exterior 1 = potcoavit; 2 — nicovala; 3 — tia ‘nicroinetsiey ~ dispoaitiv de blocaves 9 — fal eilaudnies @ — tambur; 7 diapositiv peatra fimitavea apicaei.tija s& avans rotirea tamburului se zet cu clichet). e cu 1/100 mm. Pentrn a nu se forfa filetul cu pas fit, ‘ace cu un dispozitiv de limitare a efortulni (ro 2, APARATE DE MASURAT UNGHIURI Aceste aparate se folosesc Ia misurarea unghiurilor pieselor sau po- tiei relative a picsclor intre ele. Exist mijloace de misurd fixe si mijloace de masuri reglabile. Cole fixe — echerele se folosesc la verificarea si trasarea unghix exterioare gi interioare, Ele se confectioneazi cu unghitri de 45°, 60°, 90° si 120°. Cele + folosite sint cele cu unghiut de 90°. Echercle pot fi normale (simple cu talpa) (fig. 2.7), profilate si cu lama. Mijloacele de masurd reglabile se confectioneaz’ cu sau fari gradatii Riglele sint mobile si pot face intre cle diverse unghiuri si pot fi fixate jn pozifia necesara Raportorul universal (fig. 2.8) este compus dintr-o talp& si un disc in 4x90° si o right mobili cu un disc rotativ central. In raport eu pozitia de plecare se poate citi orice unghi intre 0 si 360°, deoarece rigla mobili culiseazi si se poate roti impreun’ cu discul central Gradele intregi se pot citi pe discul gradat, iar fracfiunile, pe vernieru! care se misc& cu discul mobil. Spre exemplu in figura 29 se vede modul de m&surare a unghiului planului P cu planul de baz’ B. Pozitia de plecare a tiglei mobile cste orizontali, reprezentata punctat. Diviziunea O se suprapune pe coreul gradat si pe vernier. discul central si rigia mobili in sensul indicat de sigeat& suprapunindt-se peste pozitia planului P. Se citeste pe discul cu unghiul cu diviziuni numarul de grade si pe vernier numirul de subdiviziuni (la fel ca la sublez). Li fu : [at 7. Echere de 90°. Fig. 2.8. Raportor universal: Tipuri uzuale. 1 gis fixa; 2 — aise aivisat ta grade: 5 = guruh de fixare; 4° vermier pents mie Boe; 3 sigla mobil; 6 ~ ripld Ge reazemFig. 2.9, Misurarea _unghiuriloc cu faportorul universal @ = posttin de bari a O° poxitia de elt 3. INTRETINEREA INSTRUMENTELOR DE MASURA manipulirli si intrefinerii ste necesar si se dea o atentie speci inst: ntelor de masura Ble nu trebuie lovite, trintite sau folosite in alte scopuri decit ix masut. Se vor curita si unge periodic. Instrumentele de misurl se pastreazi in tocurife sau trusele spe in care se livreazi de clitre fabrica prod CAPITOLUL 3 OPERATII TEHNOLOGICE DE LACATUSARIE A. TRASAREA Operatia de trasare este operafia prin care ajustorul isi marcheazd pe semifabricatul pe care il va lucra diferite repere in conformitate cu Gesenul dup& care lucreazi. Trasarea se face in special pentru centre, coljuri, curbe. Trasarea se face prin zgirfiere cu trasatorul si prin chermirdire ‘a diferitelor puncte. B‘Trasatorul este o sculd cu virf ascufit din ofel tratat dur si se folo- seste practic ca un creion pe table de ofel sau cupru sau alama, Pentru ca frasarea si se faci in bune condifii semifabricatul trebuie s& fie plan si deci trebuie si fie indreptat. Indreptarea se face prin batere cu ciocanul pe o placd dreapt& din font sau ofel cu masd suficient de mare, B. DEBITAREA Pentru debitarea materialelor sint folosite : — dalte, foariece, feristraie. 1. DEBITARE CU DALTE ‘Nipurile de dalte existente sint urmatoarele: dalte late, dalte in cruce, daite pentru t&ierea sanfurilor si punctatoral. Diaituirea poate fi manuald sau mecanica. Caracteristicile principale ale dalfilor sint indicate in figura 3.1, Conditiile de folosize ale dalfilor sint : — dalta trebuie sé fie corect caliti, si si nu prezinte fisuri. Dalta ni trebuie si fie prea lungi pentru a nu se indoi sau arcui; — loviturile cu ciccanul se dau fu central capului bombat al dalfii; — filoarea care se formeazi in capul dalfii in urmal loviturilor {trebure indepirtat& periodic. 2, DEBITARE CU FOARFECELE DE MINA - } <= p- Foaecde de mint se toisete 12 SP === debitarea tablelor (fig. 3.2). Forfecarea are tre faze distincte : — materialul este atacat din doud pirfi, muchiile de tliere avind o pozi- ‘ fie aproape vertical pe suprafata tablei, faiged_ prosinduse in material (eee — prin avansare t&igul foarfecelui taie straturile exterioare iar secfiunea cuprinsd intre muchii este solicitata la compresie ; ~ straturile de mijloc se rup. Nu este permis thierea cit foarfeceleFig - 3.1. Dalte geometrice si unghturite a profilelor rotunde. ‘Taisul foarfecelor | pene va fi ascufit, fri indoituri sau stirbi- So hid Sets enna de turl, Sales Falcile foarfecelor sint tratate termic, asticl ca si abi duritatca 82-88 HRC. Filcile se string cu surab san pana. Foarfecele se intrebuinteaz’ pentra thierea tablei de ofel de pin’ la Imm, jar pentru cupru, alam& si aluminiu, pig, 9.2, soatiece de mini pentrs de- pin la grosimea de 2,5 mm. ‘tat table,. f Baa fel f—— eo ' 2 3 La tliere stringerea se face cu mina, nefiind permis batere ct ciocanul, pentru a evita accidentele forfeze p 3, DEBITARE CU FERASTRAUL Debitarea cu pinza de ferastriu este o operafie curenté atit peatre, materialele metalice cit si pentru materialele electroizolante stratificate. ‘Paierea en feristriial este 0 operafic de detasare (aschiere) a mate lului ficuté de dinfii care sint ingirafi pe marginea pinzei. Dintii_executé un Incru aseminitor cu cel executat de mai multe dalfi (lig, 3.3). Pinza de ferastriu este at intins in rama de ferastrau. La debitarea cu ferastraul trebuie respectate urmitoarele reguli: — piescle de thiat se fixeaza in menghin’ cit mai scurt posibil, Pinza se fixeazi ct dintii inainte, pentru ca aschierea s& sc tack la impingere ; — la inceput apisarea’ este mai mick, accentnindi-se pe parents; debitarca se executl pe toatd lungimea pinzei. C. GAURIREA aterialelor electroizolante sau pre= Gaurirea sau burghierea se executi asupra m si metalice. Este o operafie pentru a permite trecerea unui mergitoare pentru asamblarea a doua piese. ‘Asamblarea poate fi demoniabila — cu suruburi sau fixd — ow nituri. fn majoritatea cazurilor gaurirea se face eu burghie elicoidale (lig. 3.4) care au urmitoarele pirfi principale: partea util previizuté cu canate pentru evaciarea materialului a dried sau couici si gitul care este portiunea de trecere partea utili Se foiosese burghie elicoidale cu coada cilindrica avind diametrul pind ta 16mm si eu coada conic& pind tr 40 mm. Coada cilindricd se tixeazt chiat, taigurile de aschiere, coada cilin- tre coad’ gi fig. 3A. Burghie elicoidaie 1m viet 4 anal 10in masina de giurit care di micarea de rotatie cu_ajutorul mandrinei cu fAled, iar cele cu coada conic ca ajutorul alezajului conic sau conuriior Morse. O operatic important& este ascufirea burghiului. La Incririle de gaurire trebuie s& se respecte citeva reguli: — central géurii se fie mareat cu punctatorul. Amprenta si aib& adin- cime stficient’, asa incit virful burghiului si conduc’ bine partea activa ; — sa se utilizeze burghie cu lungime activa suficient’. Burghiul au trebuie s& fie prea lung pentru a evita ruperea sau centrarea dificila ; — la fueriri care se repeti se vor folosi dispositive de glurire care elimina necesitatea trasiirii si punctarii; —la executarea giurilor stripunse trebuie si se asigure lungimea necesaré iegirii viriului burghiuhsi sau se va introduce o plac& de lemn intre piesa giuritd si masa masini pentru a evita stricarea mesei; — turafia si avansul burghialui vor fi adaptate materialului gaurit ; -- muchiile de aschiere se ascut la timp util — in timpul lucrului burghiul trebuie rcit. Racirea se face cu lichid san, in cazal giurirfi monuale, prin intreruperi ale agchierii si ridicarii bur- ghiulii in aer. Materialil din care se fac burghicle este ofel rapid sau ofel carbon aliat_ pentru scule. Marines unghiulti ia vif varia’ in funcfie de materialul giurit : H6—H8° — pentru fonti; 120-130 — pentru alam’ si bronz; 130— —140° — pentra aluminiu; 120--125° — pentru cupru; 85—90° — pentru materiale stratificate izolante si plici din risini fenolice ; 80° — pentru marmura. D. PILIREA Pilirea este © operafie de aschiere la care, datorit& danturii pilei, se climin& un strat de Ja suprafaja materialului. Pilirea cere un efort sustinut si este importanté pozitia corpului. Pila se apasé uniform cu ambele miini pe suprafata prelucrati. Pila este o sculi foarte simpla dar obfinerea uriei suprafefe corecte cere 0 oarecare experienta. Pilele pot avea dinfii mai mari sau mai mici cu tietura simplé sau dubli. Denturarea se executé in cinci clase in functie de numiru! de dinfi pe unitatea de Inngime: © — aspre; 1 ~ bastard; 2 — semifina; 3 - fink; 4 — dublu fina. Pilele aspre si bastard se folosesc 1a degrosare si pilire brut&. Cele semifine si fine dau suprafefe netede cu urme fine. Pilele dublu fine sint folosite pentru ajustiri pretentioase, cum este cazul sculelor sau pieselor fine. Suprafafa pilei se curif& cu peria de sir m4. Pilele vor fi fara crapaturi, bavuri si vor avea danturarea uniform. Dup& felul sectiunii pilele pot fi: — pile plate, semirotunde, rotunde, drept- unghiulare, triunghiulare, pitrate sau ovale (fig. 3.5) Pentre 0 pilire corect& : ~ pila se apasi uniform cu ambele miini; rig. 3.5. pila dreptunghiularil. Ww— la locul de Incru in dreapta menghinei se vor afla pilele care se folosesc ; — la pilire fin& se freact suprafafa pilei cu creta; — la materialele electroizolante se vor folosi numai pile noi cu dinti netocifi. Pilele semifine se folosesc numai pentru indepirtarea unui strat de 0.5—-0,3 mm, iar cele fine pentru 0,3—0,2 mm, E, POLIZAREA Polizarea este o operatic de rectificare, respectiv operatia de pre- jucrare a materialelor prin aschiere cx ajutorul materialelor abrazive, Prelucrarea se face cu-granule, ca corpuri abrazive si cu abrazivi pe suport de hirtie sau pinza. Materialele abrazive sint cele naturale sau artificiale. Granulele abra- zive au forma neregulati, sint colfuroase cu taisuri sau virfuri. Netezimea stiprafetei_depinde de miirimea granulelor abrazive. Corpurile abrazive, pictrele discuri, pietrele cu tije se compun din granule abrazive aglomerate ‘prin amestec cut lianfi. Acestia nu particip’ Ta pro- cesul de aschiere, dar determina rezistenfa si duritatea corpurilor. Pietrele abrazive se monteaz’ pe axu! masinilor de polizat fixe sau portabile. La executarea lucririlor de polizare trebuie si se respecte urmitoarele reguli: — piatra trebitie si fie ceutraté bine pe ax! polizorului; se verificd dac& piatra nu este fisurataé si daca flanga de stringere este bine fixat& ; — piesele de polizat trebuie bine finute si bine asezate pe suport ; — piatra se uzeaz& in timpul iucrului si se rectificd din cind in cind cu o seul specialé care iudeparteaz’ stratul uzat. F, FILETAREA Filetarea este 0 operatic de agchiere cu ajutorul cireia se obtin filete interioare si exterioare. Primul tip de filet std la baza piulifelor, iar cot de-al doilea, la baza suraburilor. Prin sistemul surub-piulifa se realizeaz’ transformarea migc&rii de ro- tafie in miscare de translafie. Asamblarea prin suruburi este una din asambisile de baz in tchno- logia Iucrarilor electzotehnice. Filetul este o nervuri clicoidalii executat’ pe suprafata exterioar’ (pentru surub) sau interioari (pentru piulige) @ pieselor cilindrice. Hlementele principale ale filetwiui (fig. 3.6) sint: in&lfimea (Hy pentru surub, Ay pentru piulifa), diametra! mediu (¢, pentru surub si D, pentru piulifa), diametrat exterior (4 peutru surub si D pentru piulifa), dia- metrul exterior (d, pentra surah’ si D, pentra piulif&) si pasul filetului. Ulementele de clasificare ale filetuini sint: — forma clicei; profiiul filetulai (trinnghiular, pitrat, trapezoidal) ;Fig. 9.6. Elementele filetului: 4 — geuctafeatletulal; 8 — clomentcte prinipate sii (stinga-dreapta) ; numfirul de inceputuri; sistemul de tric sau oli) ; marimea pasului (normal, pas fin sau pas mare). ‘mal filetul se noteazi prin M urmat de diametrul exterior MIO. i se adaugi si pasul in mm, Ex,: MI6X1,5. filetulul_se face cu filiete pentru filetele exterioare si cu cle interioare. it scule de aschiere cu muchii tiietoare care se rotese pe tija cilindricd care urmeazi si fie filetatl exterior (ex. surub). Filierele (ig. 3.7) Sint de forma rotund’ si. au in cimasa exterioard adincituri toare sint giurile de evacuare a spanului rezultat. je sint spintecate si in acest caz trebuie s& se monteze intr-un inei de stringere. Filiercie se executd din ofel de scule sau din ofel rapid. Filetarea gistrilor stripanse sau infundate sau 2 piulifelor se execut’ cu tarozi. Tarozii sint scule cu muchii aschietoare in exterior si se fabrict in seturi — unui pentru degrosare si unt! pentru finisare. La pas mai mare de 3mm se folosese seturi de 3 tarozi. Virfuri ilor sint conice (fig. 3.8) in scopul centrarii tarodului gaurk. ‘liere cotunde pentr ttierea filetwlui exterior: pint fa aua; 2 — pentru diamette 3,,.5 mm; 3 — ponte diametze poste 13La filetare se va fine seama de ur- sn&toarele : — giurile ce vor fi filetate vor aves. ‘an diametru corespunziitor diametrului interior al piulitei pentru obfinerea unui filet corect. Dac& gaura este prea micd tarodul se poate intepeni, iar la un dia~ metru prea mare filetul nu iese intreg ; Fig, 3.8, Vieiul torozitor: — nu se permite forfarea sculeior ; fe eeetiate aroaeiel cere — se pot folosi uleiasi pentra un- ia eat sie: “Tuned Trswesh 0 Sn timpul taierii filetulu ; ~ Ja filetarea giurilor infundate se va scoate repetat tarodu! prin rotirea im sens invers pentru a scoate din gauri spanu! rezultat. Asamblizile cu gurab pe lingd solu! de sttingere in uneie cazuri ax. si pe acela de reglare a pozitiei relative a unor piese Important ja o asamblare cu surub este ca ansamblul surub-piulifa si rimind fix si sd nu aiba loc o degurubare intimplatoare. La un unghi mic al filetului autoblocarea este relativ sigur’. Pentru asamblarca fixi se utilizeaz’ aproape in exclusivitate filet cu profilul triunghiular. La executarea asamblirilor cu guruburi se vor respecta printre altcle : — suruburile sat piulifele se ingurubeazd cn mina sau cu scule dina- suometrice (cu moment de torsiuue limitat) pentru a evita blocarea piu- Jitei sau surubului datoriti umor crori ale filetului sau profilului ; la siringere se folosesc numai chei corespunzitoare ; — la supraiefe mari se string intii guruburile in centru si apoi cele de la margine ; — axele siruburilor trebuie si fie perpendiculare pe suprafefele strinsc. Solicitirile asambliirilor cu suruburi sint foarte variate: intindere, incovoiere sau vibratii. Pentru a evita desurubarea intimplatoare, se fo- losese siguranje de tabla sau ince de siguranga. G. ASAMBLAREA PRIN NITUIRE Operatia de reunire a clementeior sau pieselor componente ale unui istem tchnic se numeste asamblare sau imbinare. Asamblarea poate fi x4, realizati prin legituri rigide care nu permit deplasarea relativa a pieselor asamblate, sau mobil&, in cazul in care este posibild rotirea satt deplasarea ghidati a pieselor, de asemenea, asamblarea poate fi elasticd, realizati prin legtturi cu arcuri ce permit deplasiri limi- tate. Asamblarea poate fi demontabil’, dact este posibili desfacetea sau slbirea elementelor componente, sau nedemontabili, in cazul in care pentru desfacerea asamblarii este mecesari deteriorarea pieselor sau cle- mentelor de asamblare. Asamblarile demontabile se realizeazd prin suruburi, pene, bolfuri ete, iar cele nedemontabile se realizeaz prin lipire, sudare sau nituire. Nituirea este operatia prin care se realizeazi o imbinare nedemontabil& a unor piese, cu ajutorul niturilor, Nétul este un organ de masini compus 14dints-o tl vind la cilindricd (corpul nitului) a- dintre extremitifi un cap de 5 jametrul mai mare decit cel ca se realizeazi prin introducerea gaurile in prealabil exe- piesele de asamblat (fig, 3.9) Capol de asezare al nitului este finut pe contracdpuitor sau pe dispozitive speciale. Extremitatea tijei cilindrice se turteste cu ajuiorul anui cApnitor prin ciecinire sau prin presere. Capul de inchidere mai poa- Fig, 8.9, Nituitea Ze = KY te format prin mandrinare, prin eX- 1 — capal formatinnintede nituite; 2 — cor- plozie ets. Nituirea se poate executa YM SURELY Scape! forme Ie aituces manual sat mecanizat epresele de seambla Nituirea necesit’ un proces tehnologic greoi si ca volum mare de mauoperi De aceea, se di 0 deosebit® atentie introducerii mecanizii si ntilizArii de dispozitive si utilaje speciale. In prezent, prin continua ~ sudurii, nituirea a inceput si fic inlocuita, deoarece prin sudare economie de material si de manopera. Prin sudare rezultd, interne si deforméri ale materialului. rimine an proceden de asamblate pentru obfinerea asamblari- montabile cind materialul pieselor de asamblat este nesudabil. Ciasificarea niturilor se face dup forma capului (semirotund, tronconic, troriconie semfinecat, piat, inecat) si dupa fol! tijet (tij plind si tik tubular’) Niturife de rezistenfi au rola! de a transmite forfele intre elementele late. Niturile de rezistenfii-ctangare trebuie si reziste la transmiterea forfelor dintre piescle imbinate, dar in acelasi timp s& asigure etangarea imbiniirii fafa de anumite fluide. iturile de etansare trebuie sd ceziste la forfe mai mici decit cele de a La niturile de etansare se utilizeazd nituri mai subiri si mai cele de tenga. obfine o imbinare corespunzdtoare este necesari 0 pregitire u pieselor de nituit, Pregitirea se face prin indepartarea piese- de zgari, de rugind sau de alte impuritti, urmati de giuri- gi curatirea sit ne tru a asigara un contact cit mai bun al pieselor, Gaurile se prin ytanfare sau prin burghiere, Prin ultimel procedeu, care este mai costisitor, se objin gluri circulare mai bine centrate sian se micsoreazi tenacitatea materialului. G&urile > executa dupa trasaj sau dupa sablon, Tnainte de asamblare, piesele giurite lasarea piesetor in timpul nituirli, niturite nm se monteazd succesiv, ci ueregalat. Nituirea se poate executa la rece sau la cald. _ Nituiter fa rece se foloseyte cind diamatrat nital nitairea Ya rece, tija eapalui de 4 Nituin i este sub 10 mm. La tului umple complet gaura de nit. Dapi formarex hidere tija rimine tensionat si preia forfe de stringere mici. a la rece ctanseaz’ pufinNituirca la cald se exccut& cu nitul incilzit rogu deschis (1000—1100°C, ire nitul se contract&, Prin contracfic longitudinal capetele itului g puternic piesele asamblate. Frecarea care Tezulta intre piesele imb' te impicdick deplasarea lor. Inc&lzirea niturilor se face in cuptoare sau electric. Inainte de iu ducerea in giurile de asamblare nitul se curifi de zgura. Nituirea se executé. manual sau mecanizat. La nituirea mannali se ntilizeazi ciocane de tacktu e, alese in funcfie de diametra! Pentru alegerea uiturilor necesare realizarii unei imbindri se fine seam atit de condifiile cerute imbinarii cit si de grosimea total a piesclor asam- Dlate, astfel incit Jungimea tijei niturilor sa fie suficient& pentru executares capului format. Tn acest scop se poate folosi relatia aprosimativa : fa Lls+12d, GB) incare: Feste Inngimea necesari a sitului, in mm; grosimea fotalé a piesclor imbinate, in mm; @ — diametrul nitului, ih mm. In operatiile de uituire, in afar& de nituri cu tija pling, se mai uti 4 nituri tubulare si nituri explozibile. La niturile tubulare capul se executa prin mandrinarea muchiilor. Niturile explozibile au un cap, iar in interioru! corpului 0 substantS explozibil& care prin incalzire cu un incalzitor electric, explodcaza gi produce rasfringerea marginilor tijei tubulare, asigurind ast! realizarea nituirii, H. LIPIREA METALELOR Lipirea este procedeul prin care se obfine o imbinare mai multe piese metalice, cu ajutorul unui metal sau aliaj care trebuie sk aibi o bund aderenfi dati de metalul de bazi si o rezistenfi mecanich suficient’ pentru a rezista la solicitirile la care este supusé imbiaa in exploatare in timpul lipirii, metalul topit umple rostul executat la cele dowd piese, difazind si in metalul de bazi. Metalui de adaos trebuie sii aib& o temperaturi de topire mai mick dectt metalul de baz, care nu se topeste in timpul lipirii. Metalul de adaos meazi impreuna cu metalul de bazi o aliere superficiala. Dupa rezistenta necesar 1a locurile de lipit si dup’ temperatura Ia ca Jucreaz& piesa in exploatare, se deosebesc dowd metode de lipire : /ipivea moale, la care aliajul intrebuintat se topeste sub 400°C si liptrea fare la. care temperatura de topire este peste 400°C. Sursa de cildur’ este ja lipirea moale: ciocanul de fipit sau arzitorul de gaze; — Ja lipirea tare: arzitorul cu gaze, cuptorul si baia de lipit. in tebnica modern’ metodele de lipire ‘sint foarte diferite gi se ofeluri carbon, ofeluri aliate, ofeluri de ‘scule, aliaje dure maleabile, metale neferoase etc. Lipirea moale se utilizeazi la piesele care nu sint supuse la sol! i presiuni mari, iar lipirea tare — la piesele care siut supuse la solic! portante si presiuni inalte.Metoda de lipire se alege in funcfie de materialul, dimensiunile si numi- tul pieselor care se lipesc, de forma imbinrii, de tipul aliajului de lipit, de instalafiile de lipite existente si de solicitarea mecanici sau termici a imbinirii, imbinarea prin lipire se foloseste mult in constructia masinilor, aparate- lor si instalafiilor clectrice. 1, MATERIALE UTILIZATE PENTRU LIPIREA METALELOR Aliajele utilizate pentru lipirea metalelor depind de felul lipiturii (moale sau tare), precum si de materialele lipite. Aliaje pentru lipirea moale. Lipitura moale este ugor fuzibild si este maleabili. Aliajele utilizate au rezistenj& micd la tracfiune si compresiune. De obicci, aliajul pentru lipirea moale este compus din staniu (cositor) si plumb, La prepararea lor cantitatea de plumb necesari se adaugit staniu- ini lichid. Pentru a se evita pierderile de staniu prin oxidare, aliajul se prepara topindu-se jutii rimisife de lipituri moi intr-un creuzet sub un strat protec- tor de colofoniu sau praf de carbune de lemn, adaugindu-se apoi staniul si plumbul necesar. Aliajul lichid se toarn& apoi in forme de fontd cu sectiume semirotund& sau triunghiular’. Dup& ciocinire sau laminare se taie- benzi. Aliajele pentru lipit la temperaturile de topire foarte joase au, pe 1 staniu si plumb, adaosuri de bismut si cadmiu. Astfel, aliajul cu 13% 26% Pb, 48% Bi si 13% Cd are o temperatura de topire de 70°C si se titilizeazi Ja’ lipirea pieselor subfiri din staniu. Aliajele din staniu si plumb pentru lipit sint standardizate. Aliaje pentru lipirea tare. Lipitura tare are si ea o temperatura de topire mai joas& decit metalul de bazi. Ea trebuie si se poat& prelucra, lamina sau forja. De multe ori este indicat ca lipitura s& aiba aceeasi culoare ca materialul de baza. Lipitura tare se execut in mod obisnuit cu aliaje de cupru cu zinc (alami) continind 40—60% cupru, iar restul zinc, cu temperatura de topire de 800—900°C. Plumbul si staniul coboari temperatura de topire. Argintul si nichelul, in cantita$i mici, miresc rezistenfa 1a coroziune si rezistenfa mecanicé a lipiturii. : Aliajele pentru lipit cu argint se intrebuinfeaz& pentru argint si tombac. Sn, 2, FLUXURI DECAPANTE Pentru ca lipiture obfinut si fie de buna calitate este necesar ca in prealabil suprafefele metalice de lipit si fie bine curafite de oxizii formati la suprafafa lor. : Deoarece oxizii au temperaturi de topire mai mari decit cele ale metalu- lui de bazi, acestia nu vor permite o aderenfi bun’ la metalul de bazi. De aceea este necesari indepartarea oxizilor. In afara de oxizi mai trebuie indepartate ulciurile, lacurile etc. ae Fluxurile dizolva oxizii gi protejeazi metalul de oxidare in timpui lipizii. Se folosesc fluxuri pentru lipitura moale si fluxuri pentru lipitura tare. 7 2 — Tehwologia tverdrilor electrotehntce, cl. a TaFluxurile pentru lipitura moale a tablelor de ofel se compun din cloraré de zine fo parte) si apa (patru parfi). Flusul pentru lipitura tare, cel mai utilizat, este boraxul pur sau amestece* cu clorurs de sodiu (sare de bucit&rie), imeori gi cu carbonat de potas: si cianur& de potasin (foarte toxic). Se mai foloseste ca flux decapant =i acidul boric. 3. SCULE PENTRU EFECTUAREA LIPITURILOR Lipirea Caleulul rezistoarelor din sirm& se face pig, 4.8, Rezistoare din sirmé cu Telafia (4.6), finindu-se seam cd pentr fh anport; B— ce suport ceramic. 3 — Tehnologia Inetdsilor cleetrotelinica, el. a Ka 35segimu! de utoarele va- crearea_ spec jucru al elem 15 kW/mé 18. kW/m! per €a_intermediard ; 43 kW/m? pentru funct: a de scurta duraté { nirea motoarelor). Tamgimea sirmei se calenleaz& din relatia (4.3). 2, REZISTOARE REGLABILE (REOSTATE} Reostatele sint aparate clectrice Ja care rezistenta electric’ poate fi regiat’ Fig. 49. Reostat ca Reglarea valorii rezistentei: reostat ce cursor, ajutoral unui cursor care permite variafia jungimii re zistorului introdus in circuit. Variafia Iupgimii rezis~ torului se poate face continuy sau in trepte. Deplasarea cursorului se face manual sau cu ajutorul unui motor electric {in_cazul unci reglaj automat a valorii rezistene Reostatele cuprind si elemente auxiliare cum sint bornele, carcase de protectie, manete de actionare etc. Reostatele se pot folosi ia: pornirea sau Ja pornirea si reglarea motoare- Jor electrice ; reglarea curentului in cuptorul electric: reglarea ilumina- tului cu incandescenta Reostatele cu eursor ati clemental rezistor din sirm& infagurat{ pe un tub izolant ceramic (fig. 49°, spirele rezistorului fiind bobinate aliturat, Pentru ca spirele s& fie izolate intre cle se realizeazi oxidarea sir- mei prin tratament ter- mic dupa i infagurarea pe suportul ceramic. Ele- mentul de contact at cursorului este realizat din material arcuitor (bronz fosforos), taiat sub formi de laméle. Zona de contact intre cursor si_rezistor_este curatati de oxid. Reo- statele cu cursor reali- zeazi o variafie conti- nua a rezistenfei Reostatele eu ploturi au o variatie in trepte a rezistentei (fig. 4.10). In functie de variafia admis a reristentei se Ploturl stabileste numdrul de 2Sollom dates,“ trepte, De asemenea, se Schema cleeteeFig. 411. Reostat cw lichid: Qs 1 ~ cleettod mobil; 2 + clectrod tix (eur ox tis sport: chu) — iuoleter; s— saactt. 3 — sfectent ja in considerare ca variatia curentului in circuit sd mu product distru- gerea ploturilor. Yn cazul reostatelor cu ploturi diversele rezistoare sint realizate din sirm& cum s-2 aritat mai inainte si capetele lor sint legate la piese de contact fixe denumite ploturi, Ploturile se realizeaz prin strunjire din cupru sau alami. Pe ploturi aluneci un contact mobil lamelar. Este necesar ca acesta s& exercite o presiune asupra plotului pentra a asigura trecerea curentu- iui electric. Din aceasté cauzi contactul mobil este realizat dintr tie. Reostatele cu rezistoare din liehid se folosese 1a reglarea curentilor mari dig. 4.11). Ca electrolit se foloseste solutie de sod’ in apd. Reostatele eu vapori (lig. 4.12) sint de fapt reostate cu lichid la care presiunea vaporilor face si se modifice nivelu! lichidului in camera de pre- ne, reglindu-se automat curentul fn instalatie. La inceput, curentul fiind foarte mare produce intr-un timp scurt o cantitate mare de vapori care evacueaz lichidul din cameri, mirind rezistenfa reostatului. Sciderea curentului produce o reducere a presiunii in camera gi pAtrunderea din now a lichiduiui. Ciclul se repet& pin cind se asiguti pornirea complet’ a mo- torului, contactorul J scofind reostatul din circuit. 1 element elas- 3. REZISTOARE PENTRU iNCALZIRE Rezistoarete pentru incilzire se execut numai din materiale resistive care pot functiona la temperaturi inalte (peste 100°C}, ca de exemplu: crommichel, fecral (kanthal}, silit& cte. Se folosese atit aliaje metalice, cit si materiale pe baz& de carbon sinterizate Rezistoarcle se utilizeazi fic aplicate direct pe suporfi ceramici, fie sub form spiralizati si sustinute de suporfii ceramici. Ele se folosese fic ca surse de cilduri de uz casnic (radiatoare, plite electrice, fiare de cai- cat, plonjoare de incdlzit apa etc.), fie ca surse de uz industrial (acroterme, cuptoare electrice, plonjoare pentru incilzirea matrifelor). 35Exemple de caleut j "'a) Sa se caleuleze puterca disipati de wn sezistor avind 0 rezistengh de 5000 gi care este pareurs de wn curent de 0,1 A. tie. Pe RP = 500-038 = sw. __d} SA se caleuleze cresterca valorii rezistenfei unui rezistor executat din sirmi de ecom- nichel avind rezistenja “de 1009 si cocficientul de temperatura x = 0,002, stiiniuse c& temperatura de Incru a acestuia este de 100°C. “ Ree Roll tal — tel] = 1007 0,002(100 — 20)] = 116.2. ©) Sa se caleuleze diametral si lungimea conductorului unui rezistor de 1000 W. cealizat din sirma de crommichel si alimentat la tensiunea de 220 V care este folosit pentru incitcirea uni fier de cleat, stiindu-se ci puterea specifict disipetti p = 8 - 10+ Wit, coafwientul de crestere a rezistenfei cu temperatura la 400°C este de 1.05, iar materielul exom-aiche! are o Tecistenfai specifica de 1.1» 10-* Om. Diametsu! sirmei rezistorului se va caleula cu relatia (4.6) ft care curentul ce strBbate cezis~ torul va Hi: P1000 454 a. 220 ial | [Dect diametral conductorulut rezistorului va i T-4SR 11-10" 108 ge Vf = 0575 - 1077 10-5 +10 amgime conductorului se objine din relat L RS R , de unde 7=——; 5 e i P_ 1000 R= 9 2. BO 45a Revistenfa la rece va fir Sectiunea conductorulus Deci: 48,5 + 0,26 - 10-* Ja SO 12m. MO Ge G) S& se caleuleze rezistorul incilzitor pentru un cuptor electric avind puterea de 30 kW Ja tenshmea de 380 V, legat in conexiunea stea-triunghi, stiindu-se ci puterea specified disipats Ge rezistor este de 1,7 - 10 Wimt, coeficiental de temperatura K = 1,08 pentru temperatura Ge 800°C, iar rezisten{e specificd @ materialului rezistorului 1,1 + 10~# Omi. Se va fotos: con~ Gneter sub forma de hand’gany Considerim ci yom avea trei rezistoare egale, fiecare ou puterea de } KW, legate ti stea sou in triunghi. .. Cifentul maxim ce stribate rezistoru! apare In conexiunea triunghi, deci P 10000 lease 263 a. 36Grosimea benzii este: 8 Alegindu-se um raport — — 10, se va objine ¢ = 0,077. Dei: a0, Tyifimea Dendii este b= We = 19-028 WA = 28-10 mo. CAPITOLUL 5 CONDENSATOARE A, GENERALITATE 4, DEFINITIL / , Condensatorul, electric este un, dispoziti c&rui functionare se bazeaz’ / pe proprictatea inmagazinarii wnei cantitati de electricitate. Condensatorul este format din dou’ conductoare (denumite armdturi) separate intre ele printr-un material electroizolant (dielectric). Murimea fizic& care defineste un condensator este capacitatea sa. Zn cazul in care intre armaturi se eplicd tensimmca U, exist urmatosrea zelatie : 6.1) iucare: € este capacitatea condensetorului tx farazi (FE); Q — cantitatca de dcctricitate in coulombi (C) ; U — tensiumea clectrick in volti (V). Capacitatea unui condensater este functic de supralafa armiturilor, de distanta dintre ele si de proprietagile materialului electroizolant existent intre ele, proprietate definit’. prin constanta diclectrict @ materialului. Valoarea capacititii este dat% de formula: G (3.2) in care: C este capacitatea, in F; : « — coustanta dielectric sau permitivitates absoluté a materialutui dintre armaturi, in F/m; 37o — permitivitates. vidul , — permitivitates relativa ad @ — distanta dintre armatusi, in m; 5S — suprafata armAturlior, in im’. De precizat ci in tehnicd se folosesc subunit’ifi ai fara — milifaradul : mF = 10~°F — microfaradul : uF = 1078] ~~ manofaradul : nF = 10~9F — picofaradul : pF = 10-8F, In cireuitele de curent alternativ condensatorul intervine in yaloarea curentului lao tensiune data sub forma unei m&rimi fizice denumit& reac tanjé capacitivd, cate are valoarea: ae = (6.3; in care : No este reactanga capacitiva ta obmi (2) ; C= capacitatea in farazi_(F); © — pulsafia curentului electri o=2nf, 64 este frecventa curentului alternativ in herti (142). 8 2. CLASIFICARE Condensatoarele se pot clasificea dupa mai multe criterii: | Dupi natura dieleetricului : ' —Condensatoare cut dielectric gazos (vid, aer, gaz); — condensator cu dielectric lichid {ulei) ; — condensatoare cu dielectric anorganic solid (sticli, email, micd, ceramic’) ; — condensatoare cu condensatoare cu diclectric din ox ‘L Dup’ constructie : — condensatoare fixe ; -— condensatoare variabile ; — condensatoare semireglabile (ajustabil Dup& regimul de lueru: — condensatoare pentru curent contin — condensatoare pentru curent alternativ 1a frecventa refelei (30 Hz) ; | — condensatoare pentru freevente inalte {peste 1 kfz). Dupa tensiunen de Iuern: = condensatoary de joasi tensiume (sub 100 V) ; — condensatoare de inalté tensiume (peste 100 v}. & Dup& material: ~- condensatoare in carcasi de material plastic; — condensatoare i! — condensatoare cer Jectrie organic solid (hirtie, lac, email six i metalici’ (electrolitici) . ic): 383, PARAMETRI NOMINAL Condensatoarele sint caracterizate prin urmatoarele marimi Capacitatea nominal C, a unui condensator este valoarea pentru. care a fost construit condensatorul. Tensiunea nominal U,, este tensiunea maxim& ce poate fi aplicat’ Ja borneie condensatorului timp indelungat ja temperatura maxim’ dc funet ‘e, Tensiunea vominala poate fi indicata in curent continun sa alternativ ca valoare efectiva. Categoria climaties este zona climatic’ in care poate fi utilizat cond: torul {ira a-si modifica caracteristicile in afara limitelor stabilite. Ea este caracterizata prin limitele de variatie ale temperaturii ambiante, limiteic de variatie ale umidititii, precum si prin eventuala prezenf& a unor microor- ganisme (mucegaiul) care pot ataca materialele izoiante. Rezistenta de izolazie R,, este raportul dintre tensiunea continua apii- catia la bornele condensatorului si curentul care circuld prin el dup’ w minut de la aplicarca tensiunii. Proba se face ta temperatura de 20°C si trebuie s% asigure cel pufin 100 MQ, pentru U, pind la 63 V inclusiv cel putin 5- 106 MQ, pentru U, > 100 V. Tensitnite aplivate depind de tensiuca nominali a condensatorului 10 V pentra U, < 100 V, 100 V pentru U, < 500 V si 500 V pentre U, > 500 V. Tensinnea de ineereare U; seprezint valoarca tensiunii aplicate timp de 1 min la bornele condensatorului sau intre terminale si corp, la care trebuie si nu se producé stripungeri sau conturnari. Aceasté tensiune este egalé ca 1,5~5 ori tensiunea nominal’, dar nu mai putin de 200 V. La aplicarea acestei tensiuni trebuie si nu se produc’ scintei care si stribata dielectricul. Tensiunea la care dielectricul isi pierde proprietiigile izolante depinde de natura si de grosimea materialule! izolant, precum si de tempe- ratura si umiditatea In care se face incercarea la stripungere. YValoarea tensiunii la care dielectricul isi pierde proprict&file izolante se numeste fensiune de siriipungere, iar raportul dintre aceasta tensiune de stripungere si grosimea dielectricului se numeste rigidilate dielectric gi se stabileste in volfi (sux kilovolfi) pe milimetru de grosime a diclectricului : a Tangeata anghiului de pierderi tg 6 este raportul dintre pierderile de putere activi si puterea sa reactivi méisurate la o tensiune alternativa de frecventi 1000 Hz si temperatura ambiant& 25°C. 4, REPREZENTAREA CONVENJIONALA A CONDENSATOARELOR in schemele clectrice condensatoarele se reprezinti prin semne con- venfionale, similar rezistoarelor. Conform STAS 1590/2—71, principalele semne convenfionale sint cele indicate in tabelul 5.1. 39,Tabstul 5.4 Senme convenfionale pentru condensatonre Beet Semaut conventions — | Denumirca somal conventional | a | Condensator. Semn general 3 j Distanfa dintre limite paralele trebuie sii fie 1/3—1/5 a din tungimea tor = = ge Su ES | condensator de trecere ae Condensator cu o armaturs pusit la a a Condensa or polarizat = | Condensator cloctrolitic nepolarizat s { Condensator electrolitic polarizat : | Condeusator variabil. Semn general, ; ee ene a ee 0 e * Condensator variabil in functie de temperaturé (de exemplu, condensator ceramic} at Condensator variabil in functie de tensiune (de exemplu, fe condensater ca semieoniocieas) Condensator variabit in trepte Hy '5. MARCAREA CONDENSATOARELOR Pentru condensatoare se foloseste, conform STAS 9109~72, metoda mascirii prin cod de litere si cifre. Litercle folosite sint :p (pico), m (uano), w (micro), m (mili) si F ex- primind coeficientii de multiplicare la marimile exprimate in farazi 6. EXEMPLE DE UTILIZARE A CONDENSATOARELOR Condensatoarele se folosese in suuite ramuri ale industrici, avind o utilizare multipla in circuitcle de curenti slabi si cele de curenti tari. in domeniul eurenjilor slzbi condensatoarele se folosese in : al— radiotehnicd, tcleviziunc, radiolocapie, pentru: realizarea circuitelor dc acord-filtrare 5i a circuitelor oscilante, blocarea curentului continuu, microfoane si difuzoare capacitive ete. ; b] — telefonde si telegrufie, pentru : separarea circuitelor de curent continu alternativ, atenuarca scinteilor la contacte, netezirea curentului redresat, simetrizarea’ Tiniilor, [iltrare ete. ; automaticd, pentr atenuatea scinteilor ia contacte, elemente de teinporizare, traductoare capacitive ete. ; clk médsurdri electrice ca:etaloane, traductoare, aparate de misurd capacitive ete. ; t- tehnica fotografierti :1a instalafiile de iluminat intens cu descizciri iat gaze {tip iulger) Jn domeniul eurenfilor tari condensatoarele se folosese in urm&toarcle cazuri: condensatoare peniru imbundtdtirea factorului de putere (cos q), wtili- zate la: retelele de joasa si medie tensiune, acfioniri cu motoare electrice, cuptoare electrice cu are, masini de sudat, instalatii de medie frecventa, tAmpi fluorescente, finii de transport, transformatoare ; — condensatoare pentru pornirea motoarcior, utilizate la: pornires si iunctionarea motoarelor monofazate, conectarea motoarelor trifazate 1a o fea monofazati ; — condensatoare de deparazitare, utilizate la atenuarea parazitilor ce apar la instalafiile de curenfi tari si produc perturbafii in instalafiile de telecomunicatii. B. CONSTRUCTIA CONDENSATOARELOR 1. CONDENSATOARE CU DIELECTRIC GAZOS (AER) Marca majoritate a cozdensatoarclor cu dielectric gazos folosese accu! ca dielectric. Avuntajele utilizdrii acrului stat : strapungerea dielectricului la aplicarea timp scurt @ unei tensi misri intre placi nu cauzeazd deteriorarea condensatorului, deoarece gazele restabilese foarte repede rigiditatea dielectrict ; -- permite executia unor condensatoare variabile simple. Dezavantajele condensatoarelor ca aer constau in valoarea mici a con- stantei diclectrice si a rigiditafii dielectrice, cea ce duce la cresterea dimea- siunilor condensatorulni. alCoudensator fix cu aer 2.— inolatoare intte armi- fii) = sermina pl&ci metalice paralele si distantate intre ele. Placile formeazi dowd grupe izolate prin stuporfi ceramici. Placile se executé din alam’ argintaté sau luminiu si formeaz’ armaturile condensatorului. Condensatorul este pre- vizut cu o lamel& reglabi permite corectia yalorii capacitatii ob tinute la fabricatie, Se teal ca capacitatea cuprins iutre 50 si 10000 pF, cu precizia de 0,05% sau 0,01%%, Montarca condensatoarelor lixe cu aer se face in dispozitive placile metalice care formeazt armiatutile sint asezate as dintre ele s& fie mentinuté constanta. Asamblarea plastice. Condensatoarele variabile eu aer sint realizate in principiz din pachete mobile de lamele, denumite rofor, ce se introduc prin rotire intre lamele fixe, denumite stafor. Rotorul este fixat pe un a ¢ roteste in lagire cu bile fixate pe carcasi. Statorul este fixat pe carcasa condensatorulu: prin intermediul unor izolatoare ceramice (fig. 5.2}. In functie de numarul circuitelor ce trebuie acordate simultan se reali- zeaxi, condensatoare variabile cu una pina la patru sectiuni. Aceste sectiuni pot fi de capacitati identice sau diferite, in functie de natura utilizirii, Plicile sc exccut din aluminie. Pentru corectarea capacitifii, plicile extreme aie rotorului sint prevazute cu ctestituri. Prin detormarea acestor sectoare de plici se poate corecta capacitatea condensatorulai Plicile sint realizate prin stanfare in scule de precizie, Dup% stanfare se face operatia de platis Fixarea plicifor mobile pe rotor se face prin intermediui rondelelor izo- lante din sticlostratitex stanfat si a tuburilor clectroizolante. Condensatoarele semireglabile (ajustabile) eu aer, denumitesi drimeri sint realizate in principia similar vondensatoarelor variabile, aparate se urmareste indeosebi un gabarit cit mai redus, o finefe a reglaj cit mai mare si o bund stabilitate a valorii capacitat Aceste condensatoare sint de dou si cu armituri plane. a care el ca distanya e face cu tiranti izolanji din mate ch cilindrice‘ajustabil) cu acr sits fix; 2 — Sheed de fisare soa armature Lindrice (fig. 5.3) se executA din aluminiu gi Condensatoarele cut avmdty au atit statornl, cit si rotorul se’ sarea rotorului pe un surub, se 5 ndri concentrici, Prin depla- sau sciderea capacitif 2. CONDENSATCARE CU DIELECTRIC SOLID Dielectricul (stratul izolant dix miturile unui condensator) trebuie si fie cit mai subfire pentru @ cbyine © capacitate cit mai mare lao supra- fafi dati a armaturilor. In acest scop se folosesc materiale izolante an- organice cum este mica sau materiale i ‘Armiturile se fac din folii d suprafetelor materialului electroivolant. Condensatoare eu dielectric solid anorganie. Condensatoarele cu micé sint formate din folii metalice subfiri aplicate prin presare pe suprafata materialuiti izolant sau prin pulverizarea anei pelicule subfiri pe suprafata placii de mick. Varianta cu folii metalice prezinta dezavantajul existenfel unor straturi de aer intre metal si dielectric care, datorit& variatiilor facto- silor externi, pot provoce variatia capacit&tii. Prin comprimarea sau impregnarea pachetului de folii se poate micsora influenga acestor spafii (fig. 5.4). Impregnarea condensatorului se realizeazi in:ceari minerali, rigind epoxidich etc. ~ Condensatoarcle ceramice au dieiectricul format din plicufe ceramice pe bazii de steatit sau titanat de magneziu, Electrozii se realizeazi prin argintarea celor dowd jeje ale diclectricului. In funcfie de forma condensatorului se deoscbese condensatoare cera- mice disc, placheld, oald sau tubuiare (fig. 5.5}. Conexiunile se lipese cu aliaj de lpit pe stratul de argint. Condensatoarele se pot proteja impotriva achiunii mediului inconjurii- tor prin acoperire cu ceari, rZsin& epoxidici, material plastic etc, Condensatoare eu dieleetrie solid organic. Aceste condensatoare sint in principal urmitoarele: cit hirtie; cu pelicul din material plastic. obfin prin metalizarea 43Condensatoarele cu iirts sint formate din folie de alu- miniu intre care se introduce un strat de hirtie special care se impregneazé cii cearé sau wleiuri minerale. Hirtia poate fi sub forma unui strat sau a mai anultor straturi funcfie de tensiunea dintre foliile de aluminiu care for- meazi arméturile condensa- torlui (fig. 5.6). Fig, 5.5. Condensatoare ceramice: Operatiile tehnologice sint : ch ti — ermine 2 = iaic comms, | a agerarea straturilor de sunern cin psteut de srsinghs o> He dhe ww thes ataminia si a hirtiel ; — rularea ansamblului sub forma unui ralox cilindric sau cilindra aplatisat ; — impregnarea hirtici cu ulei, rasin% san ceard mineral fn cazul condensaloarclor cu peliculé din material plastic locul hirtiei este Juat de o pelicula din material plastic, Avantajul este cl aceasta datoriti preprietatilor diclectrice poate fi mai subfire decit hirtia si in consecingé Se pot obfine capacitaji mai mari la aceeasi suprafaté de arm&turd (asa cum rezult’ din retatia (5.2). Tehnologia este asemanatoare cu aceea a condensatoarelor de hirtie. Ansambtul este inchis intr-o capsulA din material plastic care protejeaz’ impotriva agentilor externi. Operafiile se execut® in mod automat pe masini specializate. 3, CONDENSATOARE ELECTROLITICE Condensatoarele electroiitice se bazeazi pe reactia chimicd intre un clectrolit si un metal (aluminia, tantal) care duce la formarea unui strat denxid izolant ce formear’ dielectricul. Acest dielectric are o constant’ ma- re, ceea ce permite realizarea nor capacit&fi mari in volume relativ mici. Satorul introdies tateo “enreanFig. 5.8. Condensator clec- Fig. 5.9. Condensatoare electro trolitic semiuseat : litice cn tantat: J = folie, de aiuminix oxidata f — musa sinterizat; 2 — jzolont; (onoa) 2 metie impregnats $= electrolit 4 — terminal, invaeid boris; J falie de ali sei (Catod)? 4 — teemtinale, Condensatoarele electrolitice se clasificd astfel : — dusé ‘uateriatul folosit la realizarea armdturilor (condensatoare cu aluminiu tantal, én niobiu otc.) ; — dupi ‘pul constructiv (condensatoare cu clectrolit lichid si semi- uscate) ; — dupa modul de utitizare tn circuite (condensatoare polarizate si nepola- sizate; condcusatoarele polarizate se folosesc numai in curent continuy). Condensatoare electrolitice eu aluminiu. Condensatoarele electrolitice cu electrolié Listed sint vealizate (fig. 5.7), dintr-un tub de aluminiu (catodul) in care se introduce anodul din aluminiu oxidat si electrolitul lichid realizat dintr-o solutis de acid boric. Constant: dielectric’ a oxidului de aluminiu este © = 7. Condensatrarele electrolitice semiuscate se obtin prin tularea simultan’ a vrmitoarsior elemente : — folie de aluminiu oxidat formind anodul (fig. 5.8) ; — bandi de hirtie; “a dou. iolie de aiuminiu formind catodul. ralat se impregneazi in solufie de acid boric, glicoletilen’ de amoniu. Operafia se execut sub vid. Deoarece pelicula de erioreaa in timpul tehnologiei de rulare si impregnare, ea trebaie aplicarea usei tensiuni crescuti treptat de la zero, timp de de condensatoare se fabrick ct: capacititi de la 1 la 5000 uF si tensinei de Ja 6 Ja 300 V. warele electrolitice eu tantal, Papi de condeusatoarele electro- litice cu a cele cu tantal funcfioneazii 1a temperaturi mai scdzute sila o gam mai largi de frecvente. Cele mai utilizate sint condensatoarele eu anozi sinterizati (fig. 5.9). Avodul ¢ bloc din pulbere de tantal sinterizati, Datorita finetii pulberii si porozit%{ii mari se pot atinge suprafete mari ale armaturilor condensatoareior pe unitatea de volum si anume 1 m/em’, Anozii sinterizafi se oxideaz si apoi se impregneazi cu electrolit format ‘din acid fosioric sau sulfuric si clorura de litin Catodut se realizeazi dints-o capsula de argint. 454, CONDENSATOARE INDUSTRIALE Generalititi. Condensatoarele industriale se folosese in special in retele Ge curent alternativ peutra imbunétitirea factorului de pulere (cos). Factorul de putere al unei instalafii electrice de curent alternativ depinde Ge decalajut dintre tensiune si curent fig, 5.10). Puterea activit este dati de componenta Curentuiui in fazi ou tensiunea deci de componenta I cos 9 si este: UL cos ¢. 5.5) Puterea data de componenta defazatt la 90° fafa de tensiune este putzrea reactivd : P Q, = UI sin 9. ’ a eb te Condensatoarele au proprietatea ch produc o decalare a curentul sensul micsorarii unghiului 9, deci se comport ca generatoare de reactiva gi micgorind unghiu! @ produc marirea lui cos 9, deci mitrirea factorului de putere. in acest scop in instalatiile industri- | ale se introduc baterii de condensatware atit in refelele monofazate cit si is cele oi + Hazate (fig.+5.11). Puterea reactiv’ produsé de un con- densator de capacitate C este: Th | : Q,= U'e6, in Var 3.7} i unde: , U este tensiunea la bornele conden- satorului in voiti (V); | wo — 2nf — pulsafia curentulsi ; 7 — freeventa, in Hz; C — capacitatea condensatorului, a in F, Construetia. Condensatoarele indus: ' triale au dielectricul supus unor so! citari relativ mari, datorit& functioudrii » 5.10. Decalajul fn timy devala- cee oe . = ig oe ridicatS si frecvenf& industri- jul in unghiuri intre tensiane si corent 1a tensiune produs de un condensator, ala. Pierderile prin dielectric solicits. de asemenca izolafia, provocind incdlzirea ' condensatorului. /\, i. fm general, ca dielectric se foloseste Cy ea hirtia de diferite fabricatii: Ls Va XN. — hfrtia din bumbec are pierderi foar- un (Gn te reduse (0,2%), dar este scump’ : Lane — hirtie sulfit ; ~— hirtia natron (cel mai des folo- : o sitd). Fig 5.11. Congctarea custensetonrr A sy teebule sh Inde industriale : r I bui : 4 = tn triunghiy 5 ~ taste, neasci o serie de condifii: grosime u 46c& mare, a dielectric buna, formé, lips2 poroaitapii, fi mecal absorbfie cidicaté, rigiditar pierderi redu: Pierderile in dielectric peraturi, de tipul hirtiei netezire (satinare) al i Ca materiele de impregnar mineral sau «leiul clorara® ( ssp, dar pre neinilamabilitate, taugen‘a dielectrice redusé, rigidits Wneor! condensatoarel x avantaje de pierderi | ! alectrick inare etc. = ndustriale sint folo- Fig. 5.12. Constructis unai condensator monofazat ia- ees gear alternativ de ireevenfé dicati, eee ca de exemp! oarele de medie irecvenfS 5 _ cava ey utet: 2 — tztator: utilizate pentr pire ete. 3 Soins Conden: ic hirti mu sit ‘olosite [a freevenje mai m:ri de 10 kHz, datorita cresterii mari @ pier derilor cu spovirea frecvent Calitates si siguranta is = Pentru a le feti de umez: in rezervoare de tabla de ote! de porfelan previzute cu d¢ xidice de capacul condensatoruiui (lig. 5.12). Condensatoarele de acest tip se execut pentru joasi tensiune fatre 220 si 500 V sau inalta tensiune fatre 6 si 20 kV. Condensatoarele de inalt tensiune pot fi executate si cu gaz sub presiune intre § si 15 bar. Condensatoarele se ex: strucfie trifazati, montate ctionare depind de etanseitatea constructiv adensatoarele se inchid ermetic prin sudare saa de aluminiu, Bornele se scot prin izolatoare ae metalice si fixate prin lipire cu risini epo- uctie monofazati fie in con- Exempla ds naient a} Si se catouteve eapacitates us © sapraiaté a plieiior de 0,2 faittie, Permitivitizes relative a mdeusetor consctat la o teusiune de 290 V si ayind este de 0,2 mm, iar dieleetrical este Permitivitatea absolut este: +107! = 17,5 uF. 0.0062 3) Sik se ealcuteze sarcina electri wllmentat la o ceasiune de 590 ¥ 3 unui condeasator avind 0 capacitate de 500 yi +107. 309 = 0,28 C. rs satord find 100 - 1078/1, = Colt — Kies] Cy WO le — £00 - 10-890 — 20 tii unui condeasator ceramic de 100 pF la tempera wi se tnodificd le +80°C, coeficientul de temper 99.4 PF, AT4) Care este puterea reactiva pe care o poate debita un condensator cu ulei pentrx tmbu- zea inctoralui de putere avind capacitatea de 400 uF si tensivnea de slimentare 130 V? Q= Ut-o+ C= 390-314 - 400 - 10-* = 18000 VAr = 18 kVAr, ©) Si se calenleze curentul ce stribate un condensator ce poate debita o putere scuctiv’ Q, = 20 KVAr. precum si reactanta condensatorului, stiindi-te of tensimea de aliaentare CAPITOLUL 6 BOBINE A. GENERALITATI . DEFINITIL Prin bobin& se ifelege «in conductor electric astfel infsurat formeze una sau mai multe spire. Dac& conductorul este strabitut «te un curent electric se formeaz un cimp magnetic proportional cu intensitatea curentului electric. infigurarea conductorulud sub forma unei bobine cu mai multe spire crevaz& in interiorul bobinei un flux magnetic, care depinde de neunirul de spire, de dimensiunile bobinei si de intensitatca curentului Bobinele au o larg’ utilizare in tehnich atit in domenisl curenfilor slabi, cit si in domeniul cnrentifor tari, Semnele conventionale pentru bobine sint indicate in tabelul 6.1. Tabetut 67 Semmne convenfionale pentew infisnriisi sf Induetange Ne. ext Semuul conventiont | Denumites eemanhai conventional Poe | Enfisurare, bobind de compensare, bobind de yoo, 2 | dobind Himitatoare Se recomand’ seiumul a 1 {in cazul folosiri venmatalui a se poate face o difersstiore ft i | intre diverse inisgurdsi care apar in acceagi sescuti, | prin numvirul de semicereuri, Astiel, pentru infisw sie | Serie, se vor desena mai pujine semicerenti, ti =ijork | eu infiguranile derivatie Inductanfi cu miez feromagnetic Inductan}a cu miez feromagnetic si intrefier 48Tabelut 6.1 (comtinsare) Seman conscational = im sunirea eemmulul conventional cu prize fixe continun variabili eu miez feromagaetic variabilé cu contact mobil, cu variatie in 2, CLASIFICARE Dupi domeniul de utilizare : — bobine pentru curenti slabi (telecomunicafii, automatizari etc.) ; — bobine pentru curenti iari (declangatoare, electromagnefi, electro- motoare, transformatoare, bobine de reactan}& etc). ; — bobine de inducie (aparate clectromedicale, aprinderea amestecuri- splozive etc.). Dupa constructie: — bobine fird carcasi, atunci cind numérul de spire este mic si grosimea conductorului suficient’ pentru a asigura rigiditatea bobinei. Uncori, aceste pobine sint realizate direct pe miezul magnetic ; — bobine cu carcasé din materiale stratificate (pertinax, testolit), din materiale termoplastice (metilmetacrilat), din materiale termorigide (bache- Jiti, melamin’, poliester etc.), din ceramich (steatit, portelan). Dupé forma — bobine cilindrice ; bobine paraielipipedice ; -- bobine toroidale. Dupa freevenfa de utilizare: — hobine de joasd frecventa ; — hobine de inalta freevenfi (radiofreevent’) ; ~ bobine de andiofrecvenf’. Jor 3. PARAMETRIL NOMINAL! Principalii parametri_ ai bobinelor_sint : Tensiunea nominal (U,) este tensinnea maxim’ pentru care se dimen- sioncaz’ izolatia bobinelor fati de piesele metalice inconjuratoare. ‘Tensiunea de serviein (U,) este tensitnea care se aplic& la capetele bobinei intr-un anume regim de lucru continau sau intermitent. Inductanta bobinei este reprezentatA prin raportal intre fluxul magnetic creat de o bobin& si intensitatea curentului prin bobin&. Inductanta unei hobine este functie de numirul de spire si de dimensiunile geometrice ale Bobineis Se notedZe ci L si se m&soark in henri. Reactants bobinei este data de formula X, = Le (6.1) 4—Tetnotugia tuerrior electroteatce, cl 9 1-8 49gi se manifzst4 numai in curent alternatiy, Se masoar4 ca gi rezistenta Teactaufa cipacitiva in ohini, Freevenja eurentului (f) este importanti atit in domeniu! atifa folosite 2: ‘sufi slabi, cit si in domeniul acelora de curenti tari, ea dete: i teristica constructiva a bobinei. Rezistenja bobinei (R) este important’ in special la bobin in curent continun si fn domeniul curenfilor slabi de inalti freevensi Faetoral de calitate (Q} reprezint& raportul dintre reactanta si rezis- tenta bobissi. El are importanf’ numai la bobinele de iualtf freovenga Induetan{a proprie (Z) a unei bobine este raportu! dintre flusul meg tic produs iatr-un circuit de curentu! care trece prin el si intensitates exten. tului respectiv. Acest parametru este folosit la bobine pontra telecom cati, bobics de reactanté ete. B. CONSTRUCTIA BOBINELOR 1, MATERIALE CONDUCTOARE FOLOSITE LA CONSTRUCTIA BOBINELOR ines se realizeazi din conductor de cupra sau aluminiz izolat. Conductaarele pot fi izolate si cu combinafii de mai multe materiale izolante, ca de exemplu:: email gi m&tase, email si bumbac ete, in caztl in care sint icolate cu un singar tip de material, acesta poate fi aplicat in umn) sau mai multe straturi Uneori conductoarele bobinelor de inalt& frecvenfi se acoperi prin ar- gintare pentru a se reduce rezistenfa ohmicd la curentii de inalta freevenya, La conductoarele parcurse de curenfi de inalti freevenfi apare efectul pelicular, care se manifest prin repartijia neuniformi in sectiunea con- ductorului 2 deusit&tii curentulwi, astfel iucit apare o crestere a acestel densittfi ic straturi de ja suprafafa conductorului, Secfiunes conductoarelor folosite peatra realizarca bobinelor poate fi de mai multe feluri ~ rotund’ pling ; ~ dreptunghiulara sau pitrat& ; — ligata (pentru inaitt si joasi freevenf’) ; — feavi (pentru inaltt ireeventaj. 2, BOBINE PENTRU INALTA FRECVENTA (RADIOFRECVENTE) Bobinele pentru frecvente iualte folosite fn radiocomunicatii sint con- struite fie cu carcasa din material izolant fr& miez, fie cu carcasii continind un micz din ofel special (ferocart san ferit&). Inductanta Za unei bobine este data de relatia: (Hl, (6.2) in care m este numarul de spire; & — reluctanfa bobinci, iu Af 50jar reluctanfa este 6.3) unde: Leste lungimea medie @ circuituiui magnetic, in m3 uo — permeabilitatca miezului bobinei, in H/m; S — secfiunea miczului bobinci, in Reluctanta este raportul dintre forfa magnetomotoare (tensitmiea mague- tomotoare) dintr-o portiune de cirenit magnetic gi fluxul maguetic ce trece prin circuit. Reluctanta este similar& rezistentei electrice si este cu atit mai mica, cu cit permeabilitatea magnetic& este mai mare. Deci, 0 bobind cu :miez de ofel va avea inductanta proprie mult mai mare decit cea a unei boline in aer, deoarece permeabilitatea magneticl a ofelului este mult mai mare decit cea a aerului. Prin introduceree miezului de ofel se reduce numirul de spire fa acceasi inductant& proprie, deoarece : n= JRL. (6.4) Prin micsorarea numirului de spire si prin micgorarea diametrului bobi~ nei rezistenfa ei scade foarte mult, ceea ce permite cresterea factorului de calitate Q. Bobinele cu ierité sint mult utilizate in tehnica radiocomunicatiilor. Faptul c&é miezul este filetat si se poate deplasa in interiorul bobinei permite schimbarea in limite destul de mari a inductantei. In acest mod operatiile de reglaj se simplifici foarte mult. De asemenea, bobinele cu miez de ferité au cimpul foarie concentrat in miezul lor ceea ce reduce mult inductanta intre bobine alaturate. Miezul de ferit este realizat din oxizi de fier (Fe,O,) si oxizii metaiclor pivalente, supusi operafiilor de amestecare cu lianti si apoi sinterizafi. Ca metale bivalente se folosesc imagneziul, bariul, nichelul etc. Rezistivitatea electric’ a feritelor este de 10'—117 ori mai mare decit cea a fierului, ceca ce permite reducerea pierderilor la freevente inalte. Pentru micsorarca capacitifii proprii a bobinclor, acestea se executt uneori cu bobine} incrucisat de tip fagure (fig. 6.1) Uneori, pentry marirea inductanfei se realizeazd mai multe bobine pe aceeasi carcasi. In unele cazuri, pentru a se asigura rigiditatea mecanici a bobinei, aceasta se impregneaz’ in ceara, rigini epoxidice etc. 3. BOBINE PENTRU JOASA FRECVENTA Bobine destinate ‘aparatelor eleetrice si {transformatoarelor. Numirul de spire # al unci bobine de curent alternativ se poate afla cu telafia : n=, (6.5) 444 BFS incare: U este tensinnea aplicatti bobinel, in Vj B — inductia clectromagnetict, im T f — frecyenta refelei, in Hz: SS — secfiunca mlezului, in m*. 514 po 2 3 i e Pig. 6.1, Diferite tipuri de bobine folosite in curen}i stabi obini tink cxrcasd: 6 — bobi gateasi Wralanbh; © — bobiali ex miex de feritd (7 — carcas’ ino 2, tofigarare, 3 — mies de ferita); d — vobine sip tagare (Wobine incrucisate); ¢ smal mite pobine pe ate i 2 infaigurdti, J — sncia de theare, d= Lome}; 7 — bubind deflectmate peti tub cinescop. pentru curent continuu sau alternativ pentru aparate ele trice (contactoare electromagnetice, electromagneti),pentrn mas electrice ‘ansformatoare pot fi realizate cu san [4r4 carcasti suport Carcasele se executi in general din materiale termorigide : bach ita, poliester aminoplast. Utilizarea materialclor termoplaste este limi sal de rezistenta mai sckzuti la temperatura fafh de cea a mate- origide. De exemplu, policsteral are rezistenfi ta + oda Vicat) de 60°C, polistirentl re 6 (relon) 1a temperatur’ de 80°C eutri bobiuare se folosese conductoare de cupra de secfiune rotand& au dreptunghiulara izolate cu email, bumbac sau fire de sticli. Ca materiale olante intis straturi se folosesc: hirtie pelur, banda izolatoare cu strat deziv (tip scotch), fesitura de sticli Miceuitd sau nelAcuita ote Bobinele siat acoperite 1a exterior cu banda izolaut’ de bumbac net), band’ din fesiturA de m&tase Meniti, banda din fesiturd de sticl’, prespan subjire etc. Capetcle bobinelor xecutate de sirmi subfire se leagi la terminale flexibile izotate cu cauciue siliconic. Lipirea terminalelor se executi cu aliaj de lipit Lp 60 (60% staniu restul plumb). Ca decapant se foloseste colofoniul (saciz), care este activ numai la temperatura ciocanului de lipit (250°C). Dupa ricire, resturile de colofoniu ramin pasive si uu atacé conductorul. Uneori colotoniul se introduce in interiorul aliajutui de lipit livret sub forma de tub (fludor). Locu! lipiturii se curaja de email cu ajutorui hirtiei de emeri (sinirghel) si se izoleazA cu band& adeziva bzCapetele libere ale terminalelor se lipese ia borele bobinei care sint executate din cupru sau alam‘ si sint prevazute cu sura- buri pentru legarea conductoarelor la ali- meutarea la retea. in figura 6.2 sint reprezentate carcase de bobine si bobine destinate aparatelor cleettice. © alta categorie specifica de bobine sint cele toroidale (fig. 6.3), care se folosese pentru realizarea’ transformatoarelor de Covent destinate aliment&rii ampermetrelor sat teleclor gi declangatoarelor de curent Aceste bobing se realizeazi de obicei fri carcast. Pig, 62. Bobine pentre aparatele Bobinarea se face cu masini speciale clectrees Gixect pe miezul de fier de forma inelari, — ¢— Swse!# ~ sirsse or toi. Eupi ce acesta a fost in prealabil izolat cu banda de bumbac, banda ulciat&, band’ de scoci sau banda de sticla. ‘Masinile de bobinat pot fi manuale (lig, 6.4), semiautomate sau automate. Masinile semiautomate permit infSgurarea mai mu!- tor bobine simultan (fig. 6.5) Unele bobine lucreazé in condifii grele, de exem vibrafii, socuri, umiditate sporita ete. Aceste bobine trebuie sa supuse operatiilor de impregnare realizate 2 instalasit speciale, Ca materiale de impregnare se folosesc: lac cleo ditnminos, lac oleogliptalic sau rigin& epoxidicd. Impreguarea bobinelor prezint’ urm&toarele avantaje: — cresterea tezistentei de izolajic intre spizele bobinei si intre spire si masa ; -- cresterea rezistenfei mecanice la vibrafii si sarcini, bobina formind am bloc compact ; — imbundtifirea transmiterli clldurii din interior ciitre exterior prin faptul cA lacul de impregnare umple golurile dintre spire. Dupi impregnare, bobinele se introduc in cuptor pentru uscarea si polt- crizarea_materialului de impregnare, la o temperaturi cuprins& intre 100 gi 120°C. Fig, 6.3. Bobine toroidale oot seoffuea meatal elrculari: b — ow ie sesflanee tmiowiat dreptanphiatars, Fig. 6.4. Magind manuald de bobinat 1 = masiveli; 2 — reductors 3 — ax pentru fixarea bobinel; ¢ — avavisitor de spite. 53| Jt Fig. 6.6. Matrigi de turnare a risiuit epoxidice : 1 = suport; 2 — corp mateitds 3 — guest ts Stilagere, sitio’ chipmntalct if. 6.7. Bodin ca carcasi de backsiita eee pentru umplerea cu rigind: 1 careash; 2 — bobing; 3 — sign, Durata operatic’ de poliz e este intre 16 gi 10 h, find cu atit mai redusi, cu cit temperatura mai ridicata, O alti metodi de protejare a bobinelor este inglobarea acestora in risin epoxidice sau raisin poliesteric u turnarea risinii se folosese m: de turnare, executate din aluminiu (fig. 6.6) sau carcase de bobine spe construite. Bobinele se introduc in matrite dup& ce acestea au fost unse in prealabil cu vaselind siliconic& pentru a se impiedica lipirea rasiui: pe mairifi. Rusina se toarn’ pin la umplerea matrifei, avindwse gril se scoaté in afar terminalele bobinei. Risina epoxidicl polimerizeazi in cuptor la temperatura de 120°C, iar ragina poliestericd in acer la temperatura de 20°C (0 sc&dere a tempe- saturii cu 5K duce la cresterca timpului de intirire cu 5h), In figura 6.7 este reprezentatii o carcasa construita special pentra umple~ rea cu ragin’, in figura 6S este reprezentata o bobin& cu turnare in matrifa, a un suport de bacheliti pentru fixarea bobinei pe aparat. 4, BOBINE DE AUDIOFRECVENTA Bobinele de audiofrecvenfé se folosesc 1a transformatoarele de jo: frecvenfi care se monteazii la intrarea, la iesirca sau intre etajele de aij ficare ale amplificatoareler de joasi frecvenf. Aceste transformatosre 54Fig. 6.8. Bobind ox carcasi Fig. 6.9. bacheliti pentra turnaren risinii simpli a is pe matrife transformatoralui de in- nj 2 — risina obi, trare simetric: [HI = sofsgorace prin hear tats sint astfe! calculate, incit s& permit trecerea frecvenfelor din 2 lucca 2 amplificatorului ( mplu intre 100 si 15000 Hz) fara a se produce distorsiuni (deformari ale semnalului de audiofrecvent’}. ‘Transformatoarele de audiofrecvenfi au o constructie simiiar& cele transformatoarelor de joasi frecvenfa, avind citeva_particularitati Transiormatoarele de intrare in amplifieator. Constracfia bobin Pentru a se reduce sensibilitatea transformatoarelor {afi de_cimpurile clectromagnetice exterioare, infasurarea se imparte in doua jumat&ti ide: tice atit ca num&r de spire, cit si ca dimensiuni, In aceasta constructic (fig. 6.9}, carcasa din material izolant este imparfité in dou secfin: ice, in care se bobineazi cite o jumitate din infésurarea secunda: (jos) si din cea primar’ (sus). Bobinarea ceior dowd jumitafi de obi: se executi in sensuri opuse. Intre infagurarea primard gi secundaraé agar un strat metalic, pentru ccranarea infasurétilor una fafa de cealatt: Constructia transformatornlui. Pentru a se reduce nea chr clectromagnetice, bobinele se protejeazi cu un ecran magnetic ct fftate. De ascmenea, pentru realizarea miezului magnetic se foie- ses aliaje de tip permalloy (aliaj de fier 20% gi nichel 80%) ¢ taie mare, laminate in tole cu grosimea de 0,35~1 mm. ‘Fransformatoarele de cuplaj intre etajele de amplifieare, Cons clor, Transformatoarcle de cuplaj sint, de asemenea, inf fa cimpurilor exterioare, Din acest motiy se iau misuri speciale ‘izatea bobinelor. Constructia transformatorului. Pentru micgorarea perturbatiiior produse mpurile magnetice exterioare, transformatoarele de cuplaj se blindeazi A de ofel cu grosimea de 0,5—1 mm. Miezu! acestor transformatoare se executi de obicei tot din tole permalloy. Transiormatoarele de iesire din lamplifieator. Cowstructia bobinelor. Bohinele transformatorului trebuie s& permitd cuplarea etajului o sarcin& simetric& (filtru, difuzor). In cazul amplificatoarelor cu tuburi , intre infagurarea primari si cea secundar& apare o diferenfa permeabili- de cude potential insemnata, ceca ce impune mni- suri speciale de izolare electricd : carcase se- parate pentru infésurarea primar& si secun- dari, turnarea in ragin& epoxidicd a bobiselor, ccran la pmint intre infagurarea primar secundara, infésurarea primari impirtit!. in secfiuni ete. Pentru micsorarea_ distors:uni. lor se iau diferite masuri: cregterca sccjiur miezului, alternarea infisurarilor primase st secundare, Constructia transformatorului. In Fig. 6.10. Constracfia wiui trans- tyansformatoarelor de iesire de putere : formator de ese de putere scnira sealizarea miezului magnetic se folo- 1 = mice magnetic; 2 — infigurins; 5e5¢ tole de permalloy. La transformatoarcle 4 cttsas "elon," “base es de putere medie si mare se preferd utilizarea “ tolelor de ofel cu siliciu, laminate la cece. Aceste tole au {porfiunea rectilinie a curbei de magnetizare mai Iungé decit a cclor jaminate la cald, permitind cc rea inductiei maxime cu 15-20%, ‘Transformatoarele de iesize de putere mici i medie se execut cu miezuri de tip manta, iar cele de putere mare cu miezuri cu dowd coloane. ‘Transformatoarele de putere mica se ecranizeazi cu un blindaj exew din tabla de ofel. Cele de putere mare se pot executa in ulei, pent asigura atit ricirea, eft si ccranarea (cuva cu ulei serveste ca ecra:) in acr, montindu-se cit mai departe de cimpurile magnetice perturbaioare {trausformatoarele de alimentare). fn figura 6.10 este reprezentaté cou- structia unui transformator de iegire de putere mic’, ig. 6.11. Coustructia unei bobine de induetie tip suto: Sea aad cee eae Sf Renee agony 2s Pee fuemaaee wats CT i a ras euiis eel ont ee ag tore Be oe a selena ccna a ae ea 3 Dobini secundarh; 0 — mice reristor de lisitare;. 2 — a fntreruptor; C— clociae: atcas ae fafesul magueticy Z — lamela vibratoare} 7 — soutace ‘de tatrerspere; D — gurub de regia.5, BOBINE DE INDUCTIE Bebina de inducfie este un aparat electric constind dintrm transform cor et miez de ofel moale (cu procent de carbon stb 0,05%}, pe care sint 4 de teusiune joas’ si in cazul alimentarii primarului bobinei de la o sursi de curent continuu, 1 producerea fenomenului de inductie electromagnetic’ este necesar i se prevada fie un intreruptor exterior, fie un sistem de vibrator asemin’- tor mecanismulai soneriei electromagnetice (fig, 6.12). Robina de inductie se foloseste la aparate clectromedicale, 1a sistemal de oprindere al motoarelor cu ardere interna etc. Exempla de ealenl 3 se caleuleze impedanja unei bobine alimentata obinei este de 50 Q si inductanta proprie 0,2 H. Curentul ce trece ptin bobini se calculeazi cu Telatia (6.2) 380 V, 50 Hz, stiind: 471A, ») Si se calculeze inductanfa proprie a unei bobine avind 1000 spire. Lamgimea medie jo citenitulai magnetic este 0,2 m, permeabilitatea 1 10 Him, ior sectiunea miezului mag- netic 4+ 10! m#, Valearea’ inductante! proprit se calculeari ox relafia (6.4): unde = 5-108 a/b, 1.000 > 108 3025. ©) Si se caleuleze numirul de spite al unei bobine de curent altemativ alimentatit Ia tex siviea de 380 V, stiindu-se cf inductanta electromagueticd este 1, iar sectiunea mierului 8-10 Numérui de spize al obinei se calculeazi ou relajia (6.5): u 380 2130 spire. CAPITOUL 7 CONTACTE ELECTRICE A. GENERALITATI Contactul electric reprezint& atit locul de trecere a curentului de la o pies’ conductoare de curent la alt& piesi similar’ conductoare, cit si aceste piese (numite si piese de contact). in toate instalafiile electrice, in construcfia aparatelor si masinilor clectrice aceste locuri de contact sint puncte sensibile, clrora trebuie si aTi se dea o atenfic deosebita in cursul realizirii montajului si in ‘Un contact necorespunzator se incAlzeste din ce in ce mai mult, cauzs istrngerea pieselor izolante inconjuritoare, avind ca urmare apariti: unor defecte grave, cum sint scurtcircuitele, incendiile ete. In consecinfé, trebuie avuta in vedere corespondenta puterii motoarc curentilor diferitelor receptoare cu sectiunile conductoarelor, cablur si curentii nominali si de utilizare ai aparatelor folosite. Reristenfa de contact, parametrul principal al oricdrui contact electric, ete rezistenfa suplimentara cafe apare Ia locnl de contact fat de rezisten eaii de ctuent respective in cazul in care nu ar fi intrerupti in Jocul de con- B. CONSTRUCTIA CONTACTELOR 1, MATERIALE PENTRU CONTACTE Materialele pentru piesele de contact trebuie si asigure buna functio~ nare a acestora atit Ja trecerea indelungata a curentulti electric, eft si te cazul arcului clectric care se formeaz& la deschiderea contactelor cate iutre- rup curentul electric. Aceste materiale tre bune conductoare, sd se oxic putin, si aibdi temperatura de iopire cit mai ridicaté (in special pentru can- tactele care intrerup Cirettalt Cele mai folosite materiale sint: Cupral are conductibititatea clectrica si termica foarte bine, rezisteut® bund la arc (dar nu Ja curenfi de scurtcircuit), cost relativ redus, dar se oxideazi in aer, mai ales la temperaturi ridicate, formind un strat ria conductor si rezistent din punct de vedere mecanic. De aceea, folosirea sa este limitata la contactoarele de curent contiauu, asigurindu-se autocurifirea prin coustructie, si la aparatele ca contacte in ulei. Argintul are cea mai mare conductibilitate electric’ si termicd, cea mai mic& rezistenfa de contact, oxidul care se formeaz’ la suprafata se finde parteaz& ugor, dar in atmosferk de sulf formeaz& un strat de sulfit 12 ductor, rezistenfa sa mecanic& si la arcul electric este redusa ) Wy | S| ary ee) ‘ Foe € o i s a é if Big. 8.42, Grupe de bobine Be = coomatticn; dye — epate 79urere intrun singur strat, Fig. intron singur stew, ce capete de bobiud in trei etaje. Fig. 843. Infigura- Fig. 8.44. Tatts re intr-un singur din bobine concentrice, cu capete de bobi- strat, din bobine ni in dowd etaje conventriee, et pete de bobina in- trun singur etaj. inf&surdrile str singur strat cu bobine r trapezoidale au capetele de bobine in lanf, ca ir ) figura 8.46, ae fnfasuririle in douk 347. Enfigurare in Geoturt a 2 Straturi, din bobine Statesl an capetc egale, cucapete de boing bobin& in_coroand mm eoroand. figura 8.47, in figura 8.48 indicat modul de tare si nelor pe miezul stator al unei masini de cerent alternativ. fnflgurarile = pentru: — “HI. rotoarele masinilor asin- crone cu rotorul bobi- 48. Stator bobinet al unei Fig. 849. Capetele | 8 fie intr masini de curent altemativ: de bobind ta dows At Se exec : an singur strat cx bo- efaje la o tafuurare rotorict, bine concentrice si ca~ pete de bobin& in’ dou’ ctaje (fig, 8.49), fie in doua straturi din semibobine (infésurare in bare) inseriate cu mufe Ja ambelc capete. Capetele de bobina Ia rotoare se bandajeaz sau, uneori, fa inffguric intrun singur strat se consolideazi de un inel de ofel. Vig. 8.46. Infigurare fntrun singur strat, din bobiue egale, 7 coreasas 4, INFASURARI IN SCURTCIRCUIT Aceste infasurati, numite si infiisurdri in colivie de veverit — in colivie, sint formate dintr-in’ num&r de bare introdus izolate, $i scurtcircuitate la capete printr-un inel (fig. 8.50). Infisuririle in colivie pentru masini asincrone in scurtcircuit pot fi: — colivie simpli, realizatA din bare rotunde de cupra (fig. 8.51, a) introduse axial in crestituri si scurtcircuitate la ambele capete prin dowd incle, lipite sau sudate, formind colivia ; ~ colivie dubld, realizaté din doua rinduri de bar la exterior din alam& si cele din interior din cupru rotund e, cele de ig. 8.51, 6); 80y Sy = a Fig. 8.51. Seotinne prin barele eolivie a ~ collvie simpli; b ~ collvie dubll; ¢, d — cullvie din bare iaaltey ef — ta ie din bare inoile din cupra sau aluminia (fg, 8.51, o, d), intro- duse prin deschizitura crestitu la care — colivie tuynatd din aluminiu (fig. 8.51, ¢, f), prin tumare barele, ineiele de scurtcircuitare gi eventual aripioare de ri- cire in partile Jaterale ale inelelor de scurtcircuitare. Iufasurarile de amortizare Ja rotoarele masini sincrone se realizeazd din bare rotunde introduse axial in. crest&turile din piesele polare si scurt- cireuitate la capete prin Hpire san sudare, cu segmente de incle. Capetcte segmentelor se scurtcircuiteazd cu seg suruburi vecine prin sudare saw cu 5. IMPREGNAREA $I ACOPERIREA INFASURARILORI Infasurarile se impregneazd pentru a se imbunatiti calitatile electro- izolante, stabilitatea termici, rezistenta mecanic&, rezistenta Ja umiditate si conductibilitatea termicd a materialelor electroizolante. Pentra aceasta se folosese lacuri de impregnare constituite in principal dintr-o r&si tural sau sintetic’, dizolvat& intr-un solvent. Impregnarea se face in trei faze distincte uscarea in cuploare, pentru eliminarea umidit3fii ; — impregnarea in lac, care pitrunde in porii materialelor electro- izolante si umple golurile de aer din infigurare. Impregnarea se poate face prin cufundarea infasurarii in bazine cu jac, sau prin introducerea in autoclave in care se creeazi vid, inundarea in autoclavi cu lac sub vid, apoi crearea unei suprapresiuni im autoclava pentru a p&trunde lacul in profunzime ; — uscarea in cuptoare a i piitruns in tnfé se evapori solventul, iar la uncle tipuri de lacuri se produce ficare chimic& (polimerizare) a risinii Dup& impregnare, infasurarile se acoperi cu un strat subfire si Incios dejlac de acoperire, prin pulverizare sau cufundare. Acest strat asiguri protectia iufigurarii contra umidit’pii, contra depunerilor de praf si contra diferifilor agenti chimici (ulei, vaselind 1 surare. Prin aceasta io modi- or electivtehnice, el, a Xa 6 ~ Tebsologia IuD, CONEXIUNILE INFASURARILOR, SEMNE CONVENTIONALE 31 MARCAREA BORNELOR LA MASINI ELECTRICE 1, CONEXIUNILE INFASURARILOR, In schemele electrice, o infigurare este reprezentatd conventional ca in Ggura 8.52, a. Dowd infasurdri ale unei masini electrice, de exemplu, infigurarea de excitatie gi InfSsurarea rotorulai la o masind de curen continau pot fi legate in serie ca in figu- ra 8.52, b, sac in paratel ca in figura 8.52, . one O infisurare trifazat& este compusé dix o trei infasurizi. Acestea pot fi legate ix Taian stea sau in triunghi. o Legaturile pot fi executate la placa de mr borne, in caré caz din infisurar cOR- : se la placa de borne sase capete libere ale infasurarilor, sau pot fi executate la inf& Fie Oe ea amie! MPS surare, in care caz sint scoase la placa de bore ‘sumai trei capete libere, Ta conexinnea in stea (fig. 8.53, a Ww | trei capete ale infisuririlor sint legate 12 wea” § 4 ¥ Yun punct comun numit punct neutru sac a | de nul, iat trei capete ramin libere pentra wae | concctare Ia refeaua trifazati. Cind co- nexiunea se execut& la infgurare, punctal a newtru poate rimine izolat, sau poate if . scos si cl afari la placa de borne, ca in figura 8.53, 0. La conéxiunca triunghi (fig. 8.54, @ sfirgitul primed infasurdri de faz este le- Pr K th gat cu inceputul celei de a doua infagu: | | ete., formind un circuit inchis, fn figura fs fue E 8.54, 6 este indicat un alt mod de repre- Fig. 8.54. Cone: Pig, 8.53. Coneciunea stea, zentare a schemei conexiuni triunghi. 2. MARCAREA BORNELOR tea teiuughi. . . Pentru a se putea executa legituri elec- trice cotecte la masinile clectrice, capetele Hbere ale infilgurarilor si bornele 1a care sint legate se marcheaz’ cu litera mari gi cifre, astfel : La masinife de curent continun, marcarea se face ct: -- Ay, Ay, pentrn infagurarea rotorulut ; — By, By, pentru infasurarca de comutatic ; — Cy. Cy! pentra infigurarea de compensati — Dy, Dz, pentru iniasurarea de excitafie legaté in serie cu infiguraree rotorului ; — Ey, E,, pentru infagurarea de excitafie legaté in paralel cu infi- surarea totorulii : pentru invigurarca de excitafie separati, adic& alimentat’ de la o suis separati.La masinile de curent alternativ monofazate fri colector 1 — U,, U,, pentra infigurarea principalé ; — 2, Z, pentru infisurarea auxiliari. — boma pentru nulul scos Ia placa de borne; - — infasurerca de excitafie a masinilor sincrone; ~ bornele infasurfrii rotorului la magini asincrone cu inele. Bornele se marcheazA ca si extremitatea infigurfrli care este legat. la ea, 3. SEMINE CONVENTIONALE Pe pliicuta indicatoare a masini se folosesc urmitoarele semne con- venfionaie pentru a indica: — felul ciirentulii — pentrn curent continau, 1 ~ pentra curent alternativ monofazat, 3 ~ pentru curent altemativ trifazat, ® pentra curent continu si alternativ ; — modul de lucrn M pentru motor (MS 1a motoru! sincron), G pentru generator (GS la generatorul sincron), — modul de conectare a excitatiei la masina de curent continun I pentru excitafie separati (independenta), D pentru excitatie derivatie (conectat in paralel cu infisurarea rotorului), S pentru excitatie serie, C pentrs excitatie compusi (mixtX), cind magina are o infisurare de excitatie legata in serie cu rotorul si! a doua infasurare de excitatie legat& in paralel cu rotorul ~ conexiunca infésurtrii statorului Ia masini de curent alternativ | monofazat, A trifazat in triunghi, Y trifazat in stea. fn tabelul 8.3 sint indicate semnele conventionale utilizate in schemele dlectrice, pentru citeva masini electrice rotative. 83Tabelut 8.3 Semne convenfionale pentru masiut electrice rowative ‘ipa maginit Semuul conventional ny Mogind de curent continuy, genera tor (G) sau motor cu excitatie separatit cu excitatie derivatic “eu excitatie serie cu excitatie mixta Dayind sinerona motor (MS) generator (GS) sau trifazat, conexiune stea trifazat ou gase borne de iesire trifazat, cu rotorul in seurteireuit, infisurarea statorului legata in tri- cunghi (A) sau in stea (¥) Motoare asinevone | trifazat, eu rotor bobinat monofazat tor 84 Motoare de curent aalternativ cu colec- monofazat, cu excitafie serieE. ROLUL S$} CLASIFICAREA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE 1, ROLUL TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE ‘Transformatorul electric este wn aparat clectromagnetic constitui din doua sau mai multe infasurari imobile, intre care are loc un transfer de energie electricé si care modificd parametrii puterii slectromagnetice transferate de la o refea primar& de curent alternativ la o retea secun dara tot de curent alternativ. In procesul de productie, transport si distributie a energiei electr se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic. Ast‘e se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice, tensiun' nalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distribufia energici electrice 1a consumatori. ‘Transformatorul are rolul de a transforma parametrii energici clectrice de curent alternativ (tensiunea, intensitatea curentului si uneori num de faze) dupa nec Parametrii energiei electrice se pot modifica prin bobinarea inffsurliriior cu num&r diferit de spire, iar transferul energiei intre infasurri are loc prin inductie electromagnetic’, 2. CLASIFICAREA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE Dupi domeniul de utilizare, transformatoarele se pot clasifica i transformatoare de putere, pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice ; transformatoare cit destinatie speciald, pentru refele cu condifii dco: sebite de functionare, de exemplu, pentru refele si instalafii subterene miniere, navale ete. ; — tvansformatoare de constructie speciald, de ex ru cuptoare electrice, pentru sudare ete. — transformatoare de masuré, pentru conectarea indir de misuri a tensiunilor si curenfilor mati; — transformatoare de putere mica, cum sint transformatoarsle de si guranfa, de izolare, de separare, de comand, de alimentare etc. Dup& numirul de faze, transformatoarele se clasificd in: — monofazate ; — polifazate (intre acestea, transformatoarele trifazate sint cele ma sitilizate) Dupi modul de raecire, transformatoarele se clasifici in: — transformatoare uscate, a clror parte activa se aflA intr-un dielectric solid (rasind, nisip) sau sint ricite cu un gaz. Cind gazul de r&cire este aerul, se numese transformatoare tn aer, ricirea ficindu-se fie prin circalatia naturali a aeruui, fie prin circulatia forfaté cu un ventilator; — transformatoare in ulei, care sint cele mai utilizate. Protectia contra atingerilor accidentale, pitrunderii corpuiilor »: in interior si protectia contra patrunderii apei sint simbolizate ia ie! ca ja motoare, tipurile de protectie cele mai utilizate fiind: IPO0, IP20, 1P30, IP43, IP44, IPp45. emplu, pentru redresoare, per A a aparate3. PARTILE COMPONENTE PRINCIPALE ALE TRANSFORMATORULU! Domeniile de utilizare si_modu- rile de racire fiind foarte diferite ¢ tipurile constructive sint numeroa: La transformatorul de putere tri- fazat in ulei, care este tipul utilizat, parfile componente pale Sint (fig. 8.55) — circuitul magnetic ; — infasurivile (infasurarea 4: si tensiune si infasurarea de ina tensiune) ; ~ schela (ansambiul de pisse, principal grinzile de presare a igus Jor) care consolideaz circuitul mag- netic si stringe axial infasuririle ; — cuva din tabla de ofel, preva- zut& ta exterior cu dispozitive de ri- cire (ondule, fevi, radiatoare etc. care este umplut& cu ulei de ir: formator ; — comutatorul de prize, ca tul ciruia se regleaza tensiunea +: formatorului riri la comutator si borne ; etany cuva si pe care sint montate bo: vlei, care comunic& printr-o conducta ct este parfial umplut cu ulei, astfel incit preia variatiile de nivel ale ul Ini ce au | anci cind variazi temperatura ulciului ; — alte organe anexa, cum sint: filtrul de aer, releul de. gaze, metrul ete. Fg. 8.55. Parfile componente pr ale transformatorulei trifazat in ul 4, CARACTERISTIC! NOMINALE atorul este caracterizat in principal prin urmitoarele nit — puterea nominal, misurat in kilovoltamperi [kVA]; — tensiunile nominale ale infSsurarilor, misurate in volfi| [VJ sau k'- jovolfi [kV — curenfii nominali ai infSsnrdrilor, m&surafi in amperi [A]; — frecvenja nominal, misurata in’herfi [Hz]; — durata de actionaré zelativi, in procente. Fiecare transformator are fixati la exterior o. plitcufi’ indicatoare in care sint inscriptionate in principal : — intreprinderea producitoare gi tipul transformatorulut ; — mfrimile nominale ; — numifrul de faze : — modul de racire; — conexiunea. 86In tara noastra se executé toat&é gama de transformatoare de putere de la 10 kVA la 400 000 kVA, transiormatoare mici cu puteri de la 18 VA Ja 10 kVA, transformatoare de m&sur& etc. Cele mai importante centre unde se produc transformatoare sint: fn- treprinderea Electrotehnica — Bucuresti si Intreprinderea de transforma- toare si masini electrice — Filiasi. F, CIRCUITE MAGNETICE (MIEZURI MAGNETICE) PENTRU TRANSFORMATOARE 1, CLASIFICARE, MATERIALE UTILIZATE Circuitele magnetice pentru trausformatoare sint pentru ffux varisbil se execut& din tabl& de ote! electrotehnic laminat& la cald sau ! nat& Ja rece. Tabia laminatd Ja cald este bogat aliat& cu siliciu (pind Ja 4%), are grosimea de 0,35 sau 0,5 mm si se izoleazi pe ambele fete cu lau Constructiiic moderne de transformatoare utilizeazi tabl& laminata ja rece ; deoarece la transformatoare direcfia liniilor de clmp nu se schimbé, se poate utiliza tabla cu cristale orientate, care are proprietSti magnetice muilt superioare, atunci ciud direcfia Hiniiior de cimp coincide cu directia de laminare a tablei. Trebuic menfionat c4 in directia perpendicuiara pe directia de larinare, tabla laminaté la rece cu cristale orientate are pro; tapi mai slabe chiar decit tabla laminata la cald, si, de aceea, constructia jezurtilor +4 dup& calitatea de tabi utilizata. Tabla laminat&é Ja rece cu cristale orientate are grosimea de 0,3 — — 0.35 mm i este izolaté pe ambele fete cu straturi de oxizi sau material ceramic nuutit carlif, rezistente la temperatura de 800°C, Dup& numiral de faze ale transformatorului, circuitele magnetice se clasificd in monofazate (tig, 8.56) si frifazate (fig. 8.57). La un circuit magnetic se deosebese urmitoarele parfit — coloanele — p&rtiie din circuitul magnetic pe care sau in jurul c&rora sint dispuse infSgurarile ; — jugurile — pirfile din circuitul magaetic care nu au infagurari si care servesc Ia inchiderea circuitului magnetic, Cind jugul leagi cele dov capete ale unei coloane, se numeste jug Lateral utile constructive principale de circuite magnetice sint: — circuit magnetic in manta, la care ambele capete ale unei cofoane sint legate cu dowd juguri laterale (fig. 8.56, a); {0086 Colona iu a fet a eg og L ibrot Coloase Jeg @ 6 Schema circuitului magnetic Schema citeuitului magnetic trifa~ jmouotazat: zat: in muta; & = of coloane. a co coloane; # ~ ou coloane ff te manta Pig. 8.54