Consideratit introductive
1. Nofiunea de efecte de comery reprezinti un termen generic utilizat in practica
comerciala pentru a desemma un tity negociabil care da dreptul la plata unci sume de
Dani cum este cambia sau un alt tthe de valoare, prin care se constat o crganf8intemeiaté
pe o livrare de marfuri sau o prestare de servicii’. In doctrina franceza” s-a recunosent
calitatea de .negociabil” a titlului care se transmite print-unul din procedeele
simplificate create in viafa economicd: andosasea, tradifiunea, transferul si viramentul
pentru titlurile inserise in cont.
Pentru a putea atribui calitates de efeet de comert unui smut ttle este necesard
intrunirea a cinei caracteristici*: negociabilitatea, obiectul sin <& eprezinte o sum de
bani, sngajamentul de plat, termenul seurt si posibilitatea de a fi aceeptat pent plat
De asemenea, efectul de comert trebuie sf rispunda si urmitoarelor ceringe*: s& aibi
* PhD. Candidate, Assistant, “Petra Maior” University of Tarzu-Mures, Faculty of economies
Law and Administrative Science, Romania Lawyer, Mures Bar Association.
"Mircea N. Costin, Mircea C. Costin ~ Dietionar de diept civil, vol Tl, Fd Tumina Lex,
Bucuresti, p. 158; Patrick Nicoleat ~ Dicojuris. Lexique de droit prive, Ed. Ellipscs, Paris, 1956, p. 144,
* Christian Gavalda, Jean Stoufilet — Instruments de paiement et de exedit, Edstions Litec, Pars
2006, p. 9:
Shidem, p10;
* Stanciu D. Cirpenant ~ Drept comercial roman, Edita a Vi-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti
2007, p. 548:
caracter constitutiv de drepturi, s4 aib% caracter formal, s4 aib% caracter literal gi si
confere un drept autonom.
Tntre efectele de comery regisim atat titluri care au vocatie unie%, respectiv doar
de instrument de plata, cum este cazul cecului. cat si titluri cu 0 vocatie dubla, respectiv
de instrument de plat’ si de instrument de credit, cum este cazul cambiei. in consecint’,
entra a evita utilizaren denwmisti mn focmai coreste de .sithuri de credit’, notiune
‘iilizatt ia dreptul de otigine neolatin’’, unit autori® prefer’ denumirea de .titluri de
‘valoare”, de origine german, mai exact. Considerim cA nofiunea de efect de comert
intruneste ambele curente, desemnand in acelagi timp si obiectul de studin al dreptului
camibial.
In dreptul european exist’ in acest moment curente de innoire si completare a
categoriei efectelor de comert, prin includerea in aceasta 2 unor instrumente de plati
electronic’, cum or fi de exemplu cardul de credit’. Nu putem fi de acord cu includerea
cardului de credit intre efectele de comert. in prinmul rind datorit& faptului c& acesta este
recunoscut drept un simplu accesorin necesar platii la contractul de cont curent
(impropriu denumit uncori sub titulatura de contract de card bancar), iar in al doilea rand,
anu indeplineste conditia esentiala de inseris formal si literal, pe de o parte. iar pe de alta
pert, mare eareeieraurouons el find uilizat in temeil ui contact
2. Dreptul cambial romfn are oa izvosre principale Legea nr. $8/1934 asupre
cambiei si biletului la ordin® gi Legea ur. 59/1934 - legea ceculu®. Reglementisi
secundare a elaborat Banca Nafionalé a Romaniei, ey scopul de a orienta activitatea
Diincilor comerciale in legiturd cu efectele de coment”, De asemenea, reglementiri cu
privire la efectele de coment intalnim si in eapitolnl IX al Legii nr. 105/1992 eu privire la
reglementarea raporturilor de drept intemational privat!', prin care se stabilese raporturile
de crept international privat in materie cembiala. Aceasta lege preia in compul siu cele
mai multe dintre solugiile promovate de Conventia de la Geneva” privind reglementarea § ldo Fiale — Diritto commerciale, XVII edizione. Edizioni giusidiche Simone, 2006, Napoli, p
709; Fedesico Martorano ~ I ttoli di credito cambiari, in Vicenzo Buonocore (a cura di) — Istituzioni di
disitto commerciale, quinta edizione, G. Giappichelli Editore, Torino, 2005, p. 618 si umm;
* Stanciu D. Carpenars —op cit. p. 547;
Aldo Fiale - op. cit. p. 719 si doctrina italiana pro si contra citati acolo;
* Publicats in MOF, partea 1, ns. 100/01 05.1934:
* Publicaté in MOE, partea 1 ar. 100/01.05.1934:
© Norma — cada a BN.R ar. 6/1994 privind comerpul facut de societatile bancare si celelalte
societiti de credit. cu cambii si blete la ordin. pe baza Legii nr. 58/1924 asupra cambici si biletului la
ordin, modificata prin O.G. ar. 11/1993, aprobata si modificata prin Lezea ns. 83/1994, publicata in M.Of.
partea Tar 119bis/14.06 1995, Norma tehnick a BNR. nr. 10/1994 privind cambia gi bilemal la ordin,
publicata ia MOE, partea I nr. 119bis/14.06.1995; Regulament al BNR. nr. 10/1994 prvind compensarca
smultilaterala a platilor interbancate fara aumerar, pe suport de haste, republicat in MOf, partea I, a.
64bis/29.03.1996. Circulard a B.N.R. or. 37/1995 privind compensarea cambiilor si a biletelor la ordin.
publicata in MOE, partes 1 ar. 243/24.10.1995; Regulament al BNR ng. 11/2006 privind ciscuitul
instrumentelor de plata de debit, publicat in MOF. partea I. nr. 1032/27 12.2006.
} Publicata in MOE. partea 1 ar. 245/01.10.1992;
© prima Con‘eringa de Ia Geneva a avut loc intre 13 mai — 17 ianie 1930 sia avut drept rezultat
adoptarea a tre: comventi 9! a umn! act final, prin care statcle pasticipante se oblizau si adopte pe plan intem
Jegea uniform’ a cambiei gi biletulu: In ordin adoptati cu acest pre), cu eventualele rezerve acordate
sfatelor contractante, si respecte protocolul referitor la unele conflicie de legi in materie de cambii si bilete
la ordin, si respecte un protocol prin care se obligau smu conditioneze exercitarea dreptunlor cambiale sau anumitor conflicte de legi in materie cambial’!?, Trebuie sf recunoastem of, desi
Rominia a fost prezenti la dezbateri in 1930 si nu a seumat nici unul dintre actele
Convent a aders ik mod ofiial a aessts, a preluat multe diate prevederile
adoptate prin copicrea adaptirii (este adevirat, neconforma) Bicut& de legiuitorul italian".
opfiuine accentuatl dup& intrarea in vigoare a Legii nr. 105/1992.
‘Un efect important asupra dreptului cambial roman a avut si adoptarea Convenfici
UNCITRAL - CNUDCI de Is New York din 1988", prin care sa incercat modemizarea
si unificarea normelor privind circulatia efectelar de comert in cadrul operatimilor de
comert intemationale. De remarcat este faptul c&, 1a acel moment, sa considerat c&
transferul electronic de fonduri au va determina inliturarea efectelor de comert din
peisajul operatitmilor comerciale intemationale!®,
3. O optiune categorica spre modemizarea reglementirilor referitoare la efectele
de comer o va aca ine dept romAnese pris adpcn Poise de Kae per
suodificarca yi completarea Legit nr. $8/1934 asupra cambici si biletuli la ordin, pr
de Ministerul Econamiei si Finantelor spre a fi adoptat pana la inceputal anului 2008"
in expunerea de motive’® ce insoteste proicctul de lege. Ministerul
Finanfelor invedereaza modificfrile smrvenite in ultima perioada in planul
tehnicilor de preluctare a informatiilor cambiale gi inlocuisea generalizat’ a procesérii
mammale a efectelor de comert cu .procesarea automat’ bazati pe captarea in format
electronic a imaginilor, instrumentelor” de plata. Proiectul are la baz programul de
convergengi al Bancii Mondiale, avand drept scop adaptarea legislatiei relevante, astfel
incat aceasta sA asigure educerea durstei cicluli de compensare i decontare si
costurilor de procesare a instrumentelor de debit, asigurarea uni inalt nivel de secusitate,
chiar prin utilizarea semnaturii digitale, wnmand a se putea fumiza servieii de plati
operative si eficiente pentra tot utilizatorii, baneari si nebaneari
istemul francez al efectelor de comert informaticate
4. Efectele de comerq informatizate an fost utilizate inca din anii'70 in unele dintre
firile ce dispunesu de tehnologia necessra compensirii automate gi de 0 economtie de
papi liber in eare acestea se utlizau in mod eurent, Se preteaza la informatizare dows
dintre efectele de comery clasice, cambia si biletal la ordin
‘Modelul fiancez al cambiei informatizate, lettre de change relevé". respectiv al
bilenutui la ordin informatizat, .Billet d ordre relevé”. a fost utilizat pentru prima dati in
1973, cfnd sa solutionat problema blocajului din sistemul circulator al efectelor de
abbiitatea efsctelor de comery de respectanea dispocitior fiscale referware fa timbru, Toate actele
Confers: sua eunoseue in deepal cambial cept Convent de In Geneva din 1930:
© a se vedea 51 Daniele Massot — Durin in JurisClasseur Commercial, fase. 405, 09,1995, no 39
sium;
* Vasile Luba — Tithusi de credit. Cambia, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1998, p. 35: Silvia Lucia
Cristea — Cambia in dreptul comparat, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 17:
'S Adoptata de Adunazea Generali a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. 43/165 din 9 decembrie
1988:
*© 4 se vedea . Historique de la Convention”, par. 5 din .Note du secretariat”, Annuaire CNUDCI,
vol XXV, 1994 cit de Siva Lucia Castea~op itp 21>
np wrsedonata ofp poral,
Idem,
© Michel Jeantin, Paul le Cann, Thierry Granier ~ Droit commercial. Tnstruments de paiement ct
de cxédit. Titisation, 7* édtion, ed. Dalloz. Paris. 2005, p. 289: comer, datorat supraincarearii acestuia””. Conform acestui model. cambia informatizata
se raporteazA direct la cea clasicd, a cfinti structw este conservatl, unmirindw-se doar
evitarea manipularii intre perticipangi sistemului cambial a actelor comerciale clasiee
(watele propriu-zise de hirtie), care genereazi costuri excesive™. Dacf la inceput,
sistenml utiliza metoda wanserierii cambiei pe band magnetic. ulterior. dupa
descoperirea gi a altor metode de stocare, aceasta a fost inlocuit®. Modifictrile care s-au
‘produ si in sistenmul bancar si al relatilor interbancare din Franga in anul 1987 au condus
Ja stabilizarea modului de utilizare a efectelor de comert informatizate in forma actual’
Economia propriu-zist se face prin eliminarea timiterii in mod fizic a cambiei in
sirul de giruri, in sensul in care informatiile esentiale find wimise prin sistemul
informstic, cambia pe suport de hirtie se regiseste door la momentul initial si la
‘momentul final al cireulatiei sale.
3. In mod practic. cambia pe suport de hirtie, care indeplineste conditiile
previizute de art. L.511-1 si urm. din Codul comereial francez, este transformatat in form
material de cite banca trigitorului, care pllsireazi originalul pe histie. Titlul original
pe bitte, desi mu este destinatcireulaiei inte comercicagi, este asimilat eambii elasie,
cum, de altfel, 2 pronuntet si doctrina mai recent. In cazul in care transerieres tilului
se va face eronat. se va angaja rlspunderea civilA contractual a bincii pentru daunele
aduse clientului™
Sistemul banear fioneez utilizeaz un imprimat tipizat ine§ din anul 1974, care
este polivalent sub aspectul eirculatiei sale ea efzet de comert traditional sau informatizat
Combia clasieS nu poate fi utilizatt in cireuitul interbanear rezervat eambiei informatizate
c= ae la bazk smprimatul tip, nsf acesta din umn poate circula ca © canbie
traditional”.
La fel ca gi cambia clasick. si cambia informatizati poate fi girati gi avalizati,
Avalul va fi det la emiterea cambiei, Acceptarea poate £i dat pe insusi formularul depus
Ja banca tragatorului®, insd, in acest caz, curcuitul cambici informatizate este mult redus,
fapt care se compenseazi prin utilizarea formularului cambial clasic. Spre deosebie ins
de cambia clasic’, cambia infonmatizat’ se va emite intotdeauna cu mentiunea fri
protest”. Alte caracteristici fiecvent intélnite ale cambici informatizate sunt cele
seferitoae Ja clauza domiciliara si la dispozitiile particulare ale cambiei informatizate
fai de cambia traditionali, selative le dreptul limitat al plrtilor de a determina scadenta
in sensul in care aceasta poate fi stablit Ia vedere sau pentru o anume dat, dar numai in
zilele de $, 10, 15, 20, 25 sau ultima zi a unit”
® xavier Linant de Bellefonds ~ L’ informatique et le droit, Presses Universitaires de France,
1985. p. 48:
® Chyistin Gavalda, Jeon Stouflet— Instruments de paiement et de erédit, prec. p. 147,
Joseph Issa-Savech — Billet ordse. in JurissClasseur commercial, 08, 2000, fasc. 490.21:
© Cass Com. 30 in 1998: CA Rouen, ech. 12 fewr 1998, citate apud Christian Gavalda, Jean
Stoufflet Instruments de paiement et de crét pee. p- 149,
* Cass. Com. 17 oct. 1995, Banque BICS c'Sté Poligaf, apud Chuistian Gavalda, Jean Stoufllet ~
Instruments de paiement et de credit prec. p. 151:
Chuistian Gavalda, Jean Stoufliet~Tastrunents de paiement et de créit, prec. p. 149,
* Cass. Com. 30 juin 1998, apud Christian Gavalda, Jeon Stouflet - Instruments de paiement et
de credit, prec. p. 150:
¥ Mickel Jeantin, Pal le Cann, Thierry Granier —op. cit p. 291; 6. De regula, intre procedura de platé a unei eambii tradifionale si a uneia
informatizate existi o diferenti de timp. in defavoares celei informatizate. Aczasti
prelungire 2 duratei este o consecing’ directt a prelueririi informatizate a datelor de clire
ordinatorul de compensare interbancara. Intarzierea rezonabil a plifii nu poati fi opus’
bancheruli, fiind mai degraba un rise al celui care sia asumat constrangerile acestui
sistem, la momentul emiterii eambiei informatizate. Curtea de Casafie francezi™ 0
stabilit ©& win lipsa unei coaventii connare, tiigBtorul se cousider8 e& a aderat la
regulamentul casei de compensafii” interbancare.
Ullterior, banca trigitorlai comnnicA prin sistenml informatic bancar datele
necesare catre ordonatorul de compensafii interbancare. In urma procesarii acestor date.
acesta le comunic’ mai departe bancii tasului. Trasul primeste un imprimat (aumit si bon
pentru plata”) continand informatiile cambiale si in cazul in care accept’, comunicd acest
lucru prin detasarea unci parti a imprimatului care va confine si scmnitura sa pentru
acceptare. parte care va fi comunicata bancii sale.
Plata va fi dovedita de cdtre tras ea find efectuati prin extrasul de cont aliberat de
aged, impreun’ ex partes din imprimanul eambial ce atesté aeceptarea, rimas in posesia
sa! Astfel, plata nu va fi dovedit’ prin remiterea titlului, ca in cazul cambiei tradifionale.
and in vedere ef ttl original se afl in posesia bincii trigitorului, ci prin inscrisurile
furnizate de banca trasului. Pe de altd parte, s-a stabilit’? cA simpla inscriere a debitului
sumei ce face cbiectul cambiei informatizete in contul trasului nu face dovada plaii, nici
chiar coroborati cu imprimatul cambial emis de banca acestuia, acceptat pentru plat
inainte de scadenta, fiind necesar s4 se demonstreze transferul de fonduri cAtre banca
tragatorului,
In cazul refuzului acceptirii, imprimatul se retransmite bancii sale de cftre tras
necompletat sau rimfne la tras, irl a fi retumat. Banca acestuia va comunica bincii
twigStorului refuzul, tot prin intermediul sistemului informatic al casei de compensafii
interbancare, intr-un termen de sase zile®®, in cazul in care acest termen nu este acceptat,
bbanea trasului va suportg, plata sumei datorate de tras, subrogindu-se in drepturile
twightorului fal de acesta™. Insolvabilitates trasului va fi suportatl de cltre trigStor, iar
nu de c&tre bane’,
Refuzul de plata deschide calea actiunii cambiare de drept commun, in temeiul
originalulai definnt de banea traigatorului.
a cazul in care banca trigatorului a scomtat cambia in urma girl, iar trasul au
pllteste, aceasta are Ja indemin8 mai multe solugi: fi aotiune direoth impotiva wasulli
acceptant, fic actiune cambiar’, fic actiune de drept comun™ ori, in fine. fie s4 recurga la
stomarea ereditulni acordat tragatorafui in temeiul girului cambici.
® Michel Jeantin, Paul le Canuu, Thiesry Granier ~ op. cit. p. 293,
» Cass. Com. 28 nov 1985, Bull civ. TV, no. 271, spud Stéphane Piedeliéwre— Instruments de
créditet de paiement. ed. Dalloz.5* edition, Pasis, 2007, p. 124
* Stephane Piedelievre op cit. p. 124
* Jon Tureu - Operatiun si contvacte bancare, Editura Lumina Lex. Bucuresti, 1997. p. 166:
* Cass. com. 12 mars 2002: Bull civ. 2002. IV. no. 55, apud Christian Gavalda, Jean Stoufflet ~
Instruments de paiement et de credit, prec. p 150:
Yon Turcu — Operatiuni gi couttacte bancate,p. 164, Stéphane Piedelidvre— op cit. p. 124
* Ton Tureu — Operation gi coutracte bancare.p. 166.
°* Cristian Gavalda, Jean Stoufilet— Instruments de paiement et de credit prec..p. 152; 7. Asemenea cambici informatizate, pe baza acelorasi principii, functioneazi si
biletul le ordin informatizat, .biller @ ordre relevé”. Fiind remis de emitent beneficiarului
sub form de inscris pe havtic, bencficiarul il depune spre decontare bincii sale. Banca
beneficiarulni va transfera intreaga informatie euprinsa de biletal la ordin clasic pe suport
informatic, ints-o procedura asemanatoare celei utilizate pentru eambia informotizata.
inte cambia informatizatd si biletul la ordin informatizat exist, insl, diferenge
majore. Astfel, dac& emiterea cambici se face de cAtre creditor. iar originalul acesteia va
mane in banca sa (a tragitorului), in cazul biletului la ordin informatizet, care este un
titlu emis de debitor, originalul va fi predat beneficiarului care il va depune in banea™.
‘Astfel, biletul la ordin informatizat igi va pAstra intocmai calitatile pe care le are in forma
clasica, ins pentra a putea fi utlizat ca mod de plata, este necesaré conventia expres a
partilor’
ass a putea fi dematerializat, in scopul tansmiterii informatiei la casa de
compensatiiinterbancar’, biletul le ordin trebuie si fie emis cu mentiunea ..i03 protest” .
pentra a dispensa banea de obligatia dresarii protestufui in eazul refuzului plat si,
respectiv, mentiunea domicilierii bancare*, impusa de necesititile procesdrii informatice.
Orice intirziere a efectuisii playi biletului Ia ordia, raportati la termencle
‘obignnite in decontarea biletelor Ia ordin clasice, este imputabil& bancii in cazul care
beneficiaral a sufert pierderi. motivat de faptul ed seopul informatizirii este accelerarea
prezentirii la plats*. In sens contrar, s-a sustinut si opinia ¢& intarzierile sunt opozabile
beneficiarului, ca remitent al titlului cAtre banc’, motivat de caracterul literal al tithului™.
impartasim prima opinic, avand in vedere si faptul c& banea arc 0 obligatie de informare a
clientului cu privire Ie durata operatiunilor sale
Cambia informatica si conditiile de validitate
8. Efectele de comer informatizate nu au climinat ou totul circulafia tratelor de
hivtic, solicitind existenta oni original pe suport de bitie, iar ulterior @ unei dovezi
liberatorii. pe acelagi tip de suport. Eficieufa economic’ soliciti tocmai climinaea
suportului de hartie si inlocuinea acestnia eu unul informatie, dorinduese a se da nastere
unei cambii informatice.
Din punet de vedere juridic se ridicd problema respectirii prevederilor legale
relative la conditiile necesare pentru validitatea efectelor de comert.
Ant. | din Legea nr. 58/1934 nu solicit ca mentiunile obligatorii sf fie serise pe
hartie si nici nu pretinde existenta unei cambii pe un suport material. Este adevarat cf la
acel moment mu se punea problema unui alt tip de suport pentru inregistrarea mentiunilor
obligatorii, ins legiuitoral de la acea vreme mm a dorit s& limiteze optinnile
comerciantilor.
in doctrins”', pomind de la necesitatea definirii cambiei, s-a stabilit c& se
coustituic intr-un document nccesar, datoriti faptului ci dreptul pe care il confine au
% Michel Jeantin, Paul le Cannu., Thiersy Granier —op. cit, p. 294;
* dem. p. 294,
* Stephane Piedeliévre — op cit. p. 175;
® Stephane Piedelievre — op cit loc. cit,
* Cabrillac et Teyssie, obs. Sous Trib. Com, Nanterre, 27 sept1983 : RTD com. 1984, p. 116,
apud Michel Jeantin, Paul le Canau, Thierry Granier op. cit. p. 295:
Mircea N. Costin, Vasile Luba — Caractersstict structurale ale cambiei. in Revista de deept
comercial, ur. 4/1995, p. 38, poate fi exercitat de titular decat prin posesiunea acestuia. Acest document ce va euprinde
toate mentiunile obligatorii impuse de lege de constituic intr-un inscris, prima conditie
pentrs exigent tithului. Combia verbala nm poate existe, nefiind conform cu prineipitle
dreptulni cambial™. Inscrisul, find incheiat intre persoane private si avand ca obiect
constatarea anumitor raportui juridice de drept privat cArora nm li se impune forma
special a actului autentic, este considerat, pe bund dreptate, un inscris sub semnatura
privat, Caracterul de inseris sub semndtur’i privati nu {gst modificat de formalitatea
instituita prin Normele — cadru nr. 6/1994 ale BNR“, respectiv de a se inserie
mentiunile obligatorii pe un formular tipizat.
Sfera “inserisurilor sa extins ins, prin aparitia Legii nr. 455/2001 privind
inscrisurile eleetronice®, act normativ care asimileaza inserisuile clectronice cérora li s+
au incorporat, atasat sau li s-au asociat logic 0 semndturi electronicA extins’, creat in
condifiile acestei legi, ou inscrisucile sub semndturi privatd. Avand in vedere si
reglementirile fornalismului cambial din Statele Unite ale Americii gi Canada, care
admit imprimarea pe orice tip de suport material", considesdim cf la acest moment nici in
Romania idesa de cambie informatics uu mai poate fi respins cu motivarea cd
‘mentiunile obligetorii mu pot fi cuprinse intr-un document eu valoare probatore"’
Cat priveste scmnitura, chiar daci uni autori“® au sustinut c& trebuic sf fic
autograf&, art. 1, pet. § din Legea nr. 58/1934 au prevede decat of aceasta este unul dintre
clementele de validitate ale cambici. In eondifiile in care gi alte metode de identificare ale
persoanei ce isi manifest voinga au fost admise de lege fara, aga cum am aritat anterior,
considerim ef si cerinfa legala ca inscrisul, chiar in forma electronica, sa fie semnat este
indepliniti. in acelagi sens s-a pronunfat si doctrina francezi” in ce priveste semnarea
combiei informatice.
9. Pe de alta parte, principiile dreptului cambial nu coincid cu posibilitifile
tehnice de cisculatie 2 cambiei informatice. Astfel. chiar dack am mentions in cuprinsul
combici informatice toate menfiunile obligatorii prevazute in art. 1 din Legea nr. 58/1934,
spititul effctelor de comert va lipsi cu desfviusize. Nu vom putea vorbi de efeet de
comet, in speti de cambie, in sensul traditional al cuvantulni, atéta timp cat au exist
posibilitatea tehnic de a o gira, de a 0 avaliza sau de a o accepta, in infelesul propriu al
* Mircea. Costia, Vasile Lua — Caracteristici structurale ale cambiei. prec..p. 39:
© Clara Stefan, Emanuela Casandra — Drept cambial. Aspecte teoretice si practice. Conditiile de
forma ale cambiei in revista de Drept Comercial as. 3/1989, p. 103;
Norma — cadru ns. 6/1954 a Bancii Nationale a Rominiei privind comerwl facut de societatle
bancare si celelalte societati de credit, cu cambii gi bilete la ordn, pe baza Legii nr 58/1934 asupra cambiet
si biletului Ia orcin, modificata prin Ordonanfa Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea
11, 83/1984. pblicats in Moritoral Ofcial. Partea Lar. 119 bis din 14.06.1995:
* Publicatd ia MOE, pactea I, nr. 429 din 31.07.2001;
* Sieia Lucia Cristea — Cambia in dreprul comparat, prec. p. 37 slum. gi legislaya strana citara
acolo;
A se vedea pentru formalism carnbial in Franfa din acest punct de vedere: Catherine Malecki —
Regards sur la formalisme cambiaure 4 'heure de la signature électronique, in La Semaine Jundique,
Entreprise et Affaires nr. $1.21 dec. 2000, p. 2036;
© Clara Stefan, Emanuela Casandra — op. cit, p. 106:
* Ciwistian Gavalda, Jean Stoufilet — Instruments de paiement et de crédit, prec. p. 153; ceestor termeni, cum de altfel sunt inaplicabile regulile cambiale privind seadenfa sau
protestul”,
‘Nu in ultimul rand, nofiunea de drept cambial se suprapune si cu consecinfele
juridice ale Conferintei de la Geneva, incununata prin cele trei Conventii de la Geneva,
respectiv prin Actul final, 0 adevarata declaratie de prineipii ale acestei ramuri a dreptului
comercial. Or. exigentele dreptului cambial, asa cum a fost el definit la Geneva, presupun
utilizarea titlurilor pe suport de hértie, cuprinzind mentiunile obligatori
singura cale de a prezerva principiile stabilite la acel moment.
Fata de aceste argumente. nu putem considera cf intre efectele de comert poate
fi inclust si cambia informatica. Chiar dacd intre cambia informatica si cambia
informatizati exist multe aseminati, 1a acest nivel al telnicii, cambia informatica au
poste inlocui cu succes titlul original pe suport de hartie care sti la baza eircuitului
cambici informatizate. Este probabil ca intr-un viitor apropiat, in uma standardizinii $i
securizirii mijloacelor clectronice de comunicatie, cambia informatics si poati fi
utilizata asemenea eambiei traditionale, prin existenfa unt singur original ce va euprinde
toate mentiunile legale, care va putea fi garantat, protestat gi, in cele din uma, ca un
‘veritabil tit de credit, va putea fi investit eu formult executorie. Pe de alt parte, eambia
informaticl nu poate fi considerati nici cel putin un efect finaneiar, eft timp au exist
posibilitatea creditarii prin scont.
La acest moment ins4, natura juridicA a cambici informatice este asimilata celei
a mandatului si a viramentului, literatura juridicd find unanima in acest sens”.
O incercare de modernizare a dreptului cambial roman? Proiectul de
modificare $i completare al Legit nr. 58/1934.
10. Ministerul Finanfelor Publice a propus. in vara acestni an, un proiect de
lege ee are drept scop declarat modemizarea Legii asupra cambici 5i biletului Ia ordin.
Din expunerea de motive care insoyeste proiectul de lege rezulté cu evident’ o&
modemizarea legii este limitaré la nivelul procestsli cambiilor 51 biletelor Ia ordin, astiel
inedt s se ating un numir de patru obicctive si anume: .zcducerea duratei ciclului de
compensare gi decontare. reducerea casturilor de procesare a instrumentelor de debit.
asigurarea tinui nivel ridieat al secusitafii, in concordanga cu ezle mai bune practici in
domeniu, inclusiv prin utilizarea semuaturii digitale si fumnizarea de servicii de plagi
operative si eficiente pentru instituiile de credit si pentru utilizatorii onbaneari”
Proiectul nu-si propune
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5813)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1092)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (844)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (348)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
