u he cau 024.ase71 ; reas STAS 25618-80 ROMANIA ee Ta STANDARDIZARE PILOTI STAS 2561/0-58 Preseripfii generale de Tohetn oy A a et eee i roca | Magione mee | ee mato mom: 1 GENERALITATT Er 1.1 Obieet gi domeniu de aplieure Prezentul standard stabileste preseriptiile generale de proiectare a pilotilor utilizati in fundatiile eonstructiilor eivile, industriale, hidrotehnice, de poduri ete,, elasiticati conform STAS 2561/1-83. Prevederile prezentului standard se pot aplica si fundafiilor pe pilofi executate in mninturi macroporice sensibile Ia umezire, cu conditia respectirii i a prevederilor din reglemen- le tehnice specifice referitoare la aceste piminturi, Pentru pilotii forati de diametru mare trebuie si se init seama si de preseripfiile de proiectare, executie si receptie detaliate In STAS 2561/4-00, 1.2 Prevederi generale 1.2.1 Fundatia pe pilofi se compune din pilofii proprin-zisi si din radierul care solidarizeaz’s ‘capetele acestora, ‘Dupi poritia radierelor fat’ de suprafata terenului, acestea pot fi: — radiere joase, in eazul in care pilofi sint inglobafi complet in teren j — radiere inalte, la care pilofii sint Tiberi de Ia talpa radierului pink la suprafaja tere- nului (fat de nivelul apei, radierele inalte pot fi situate deasupra, sau sub acest nivel). 1.2.2 _Aleiituirea pilotilor ea elemente structurale se face in conformitate en prescripjiile in igoare, 1.3 Standarde conexe STAS 1242/1-89 ‘Teren de fundare. Principii generale de cercetare STAS 1243-88 Teren de fundare, Clasificarea si identificarea piminturilor STAS 2561/1-83 ‘Teren de fundare. Pilofi. Clasificare gi terminologie STAS 2561/2-81 ‘Teren de fundare. Fundafii pe pilofi, Incercarca in teren a pilojilor de proba si din fundapii STAS 3950-81 Geotehnic. Terminologie, simboluri gi unitiifi de miisuxi borat de: E INSHTTUTUT ROMAN DE STANDARDIZARE| ey MINISTERUL INVATAMINTULUT Str. Jean Louis Calderon nr. 13. | ai Inériritin vies BUCURESTI 1990-11-01 nstitutat de Consteueyt Bucurest ‘Telex 11392 IRS RSTAS 2561/3-90 ee 2 PRESCRIPTI PRIVIND ELABORAREA PROIBCTULUL ate urmiitoarele date rete- 2.1 Pentru intocmirea proiectulni fundatiei pe piloti trebuie preci ritoare 1a condifille amplasamentulut stratificatia terenului de fundare cu caracteristicile geotehnice respectiv — gradul de seismicitate stabilit conform STAS 11100/1-77 5 — nivelul apei de suprafatii: etiaj, nivel maxim gi minim (¢ jormal al apei subterane, precum si modified seestuia pentru vitor; _ agresivitatea apelor subterane si de suprafatii (la fundatiile cu radier nal utilizini pilotilor de lemn ; olor eare ataek lemnul, in ea — presenta organi adineimea probabili de afuiere (cind este cazul), Alegerea tipului de pilot se face funetie de: — natura. terenului de fundare; — inoirearea ce trebuie preluat& de piloti ; — tipul, aleituirea si deformafiile admisibile ale constructiei proiectate ; conditiile specifice amplasamentului : vecinatafi, instala{ii subterane ete. ; — lungimen necesart a pilotilor 5 — nivelul apelor si variatia acestuia ; — agresivitatea apelor ; — utilajele de exceutie avute la dispozitie; — viteza de execut) experienta locala in privinfa comportirit constructillor similare fundate pe piloti de un anumit tip. Stabilirea tipului de pilot se face pe bazii de analizi tebni posibile, 23 Fundarea pe piloti purtitori pe virf se adopt in eazul in care terenul de fundare euprinde siraturi practic incontpresibile la o adincime accesibili tipului de pilot utiliza. Straturi practic incompresibile se consider straturile aleituite din roci stincoase sau semistincoase, sau din paminturi macrogranulare (blocuri, botoviinisuri, pietrisuri) caracteri- zate prin modulul de deformatie linear > 100 000 kPa. ‘fn cuprinsul zonei active (definité, conform STAS 1242/1-89), trebuie si se verifice daci sub stratul in care se gusese virfurile pilotilor, nu existit un strat sau o lentil compresibili care putea produce tasarea Intregit fundafii pe piloti. In cazul prezentei unui asemenea strat, pilofii trebuie considerati Motanti economic a variantelor OBSERVATIE — Duck stualile geologice efectunte in_zond exclud posibilitaten aparfieunet intercalatt ees Eilg in stratel portant de la viru! ploilo,luerdrile de prospectare trebvile sh ptrundl in acest strat pe sdinetme de cel putin 4d (¢ find. dlamelra: sau latura maxima a seetunit pilot); tn earul roclor Compacte se depgeste in mod obligatoria arizontal alterat. 2.4 Nu se recomandi utilizarea pilotilor de indesare (piloti prefabricati, piloti exeeutafi {pe loc prin batere, vibrate, vibropresare ete.) In eazul prezentei unor straturi axgiloase saturate Se consistent ridicat, in care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execufia pilotilor. 2.5 Capacitatea portantit a pilotilor se stabileste astfel : 2.5.1 tn fazele preliminare de proiectare, eapacitatea portant a pilofilor pentru toate tipurile Ge constructii se poate determina folosind formulele empirice de caleul precizate la pet. 3.2.5 +. 3.2.9 din preventul standard, “La construetiile obignuite (incadrate conform STAS 10100/0-75 in clasele de important TIL, IV # V) se admite ca sim faza finald de proiectare, si se determine capacitatea, portant foldsind Tormulele empirice de calcul, dac’ sub nivelal virfurilor pilojilor se gisese terenuri pra tic incompresbile si numai daca numiral total de piloli, pentru toate constractile de pe acelast ‘amplasament 1m este mai mare de 100 ; de la aceste prevederi fac exceptie pilotii forati de dia- metru mare pentru care se aplic& prevederile STAS 2561/4-90 gi cazurile precizate la pet. 3.2.5 observajia 1.Wate ae < forafi de diametru mare numirul minim al pilotilor de probic se stabileste conform SPAS 2561 /4-90 —3- STAS 2561/3:90 2.5.2 fm faga final de profectare, capacitates portant a pilofilor se determink conform pet. 3.2.2. ..3.2.4, pe baza rezultatelor inceresirilor in teren a pilotilor de probit de pe amplasa- ment, executafi cu aceeasi tehnologie si cu aceleasi utilaje avute in vedere in proicetul de-exe- ‘cutie’al fundafiilor pe pilot 1a constructille de important’ deorebitt (incadrato in clasele I i TH) si ori de cite ont este posibil, se recomands ea incerciirile si determinarea capacitifii portante a pifotilor sk se fac in-fazé anterioare fazei finale in proiectare. 2.6 Pentru toate tipurile de constructii, i conditiile specificate la pet. 2.5.2., se efectueaz’ incercarea static& a pilofilor de prob’ conform STAS 2561/2-81. Numaful. pilofitor ce se incearci statie pe un amplasament se stabileste de proiectant si organul cate intocmeste studiile geotehnice in raport en numarul total de piloti, cu intinderea suprafefel pe care se executi pilofii, cit gradul de uniformitate a stratificatiel si cu gradul de cunoagtere al amplasamentului. In cazut in care nu se previd gi alte tipuri de ineeredri in teren, numérul pilofilor ineercafi statie trebuie sé fie cel putin cel precizat in tabelul 1. fn cazul pilotilor : ‘Tabelal 1 Numirt pllotitor ontorm protee- ‘ana ee eee ‘Numarul pllolor | ae proba tncereat sun 100 | 100, 500 soft 2s 5 6 OBSERVATIE — In fyndatiie eu peste 2000 pilot In. atara cclor yase pilot indicati pentru 2600 plot? seta nceare ie uot pers are 100 saa pln ps tn Hehe unformtaten rains + Gin"amplasament. XN In cazul pilosilor prefabricafi introdusi prin batere, eind in paralel cu incereirile statice, se executhpe amplasamentul respectiv si alte tipuri de inceretiri in teren ca de exemplu incer- eiri pe cale dinamici ale unor pilofi de probi (conform STAS 2561/2-81) sau inceresiri de pene- trare statics (conform STAS, 1242/6-76), eare prelucrate conform pet. 3.2.2.2, respectiv pet. 3.2.2.8, conduc la rezultate apropiate de probele statice (in limitele previizute ta pet. 3.2.2.4), numérul pilogilor ineereati statie poate fi redus in mod corespnnziitor, far’ a fi Insi mai mic de jumitate din numarul indicat in tabelul 1 sinu mai mie decit. doi piloti. ‘De asemenea, numérul pilotilor. incereati static poate fi redus pink la jumétate din numérul indicat in tabelul 1 (far a fi mai mic de doi) pentra zone caracterizate prin stratifi- cafie uniform’, in cazul in eare pe amplasamente invecinate s-an executat un numar suficient de ineercdri statice pe pilofi similari cu cei de pe amplasamentul cercetat. ‘ La lueriri cu un numir redus de piloti pe un amplasament, 20 sau mai mic, se admite ca incercirile statice si se realizeze pe piloti care sA rimin& in Iucrare. In acest caz for{a maxim’ aplicata pilotului in timpul incerciinii trebuie si atings valgarea efortuini provenit din inearedrile de calcul, in graparea cea mai defavorabili. . 8 PRESORIPTIE DE PROIBCTARE B.1_—Preseripfii generale ~ 3.11 Caleulul pitofilorizolafi si ak grupului de piloti se efectueaza : — Ia starea limits de capacitate portant, pentru toate eategorile de pilot; — Ia starea limita de deformatii, pentru pilofii flotanti. Considerarea starilor limita de capacitate portant si de deformatii se face conform- STAB 8300/1-85, : 3.1.2 La stares limit de capacitate portanti-trebuie indeplini condifia : ack. a in care 'S. efbrtul de catonl co acjioneari intrun pilot din famdatie, stabilit conform pet. 3.35 RR capacitatea, portantia pilotului, stabilith conform pet. OBSERVATIE — Ln steblizeacapact4iportante Ia compres, in cazurle mentlonte la abervaite 3 #4 4e fa tabelal 7, ce va Une seama de postltatea manifestrit rezsientel negative pe suprafata lateral a pilo- tit : . 7BTAS 2561)3-90 : -4e 3.1.3 La starea limita de deformatii trebuie indeplinit’ condifia : AcA . (2) in care A deformafia probabilé caleulath ® fundafiei pe pilofi; X deformatia admisibilé a constructiei, stabilith conform STAS 3300/1-85 si STAS 330/285 : Caleulal eapacitiqii portante a pilojilor™ ~ 1 Secfiunile pilotuluise dimensioneazi si se verified la solicitirile maxime care pot apare tn diferte tronsouse ale plotului,finind seama de rezistenta decaloul a materilelor ee aleatulese pilotul, conform reglementirilor tehnice specifice. In cazul tundapiilor pe piloti cu. radier inalt trebuie si se fact verificarea la flambaj {individual a pilotilor, considerind pilotul ineastrat lao adincime 1, sub nivelul terenului stabil, {n care I, se determing conform pet. 3.2.10. Pentru pilofii prefabricati este necesars verifiearea seotiunilor Ia solicitirile care pot apare in fazele de tronsport, manipulare etc. La pilofii executati pe loc, valorile rezistenjelor corespunzittoare clasei betonului se afecteazii eu urmitorii coeficienti de reducere : ) argilonse cu Indole de consistent OTpeteat : oerafan napoase os — arate alatpoase sa prlfoase | os 7 = tte z [oe |e) argitoase eu indicele de consistent fe > 1 a: ] : ‘ -Tabslut 6 : | ‘Paminturi necoezive a | ‘Piiminturi coezive cu Te i | Ssip | 7 i T net | Ni | sae | Petri ee prites | aio | 09 [oa fox oa as! om Tater | mart] medit | tine | | | t 7 oe Pe | cs : | 3 ‘7500 |- 500 | 2900. | 1800, | 1200 | 7000 | 4000 | 3000 | 2000-| 1200 | 1000 | 60 4 | dm [> eoo | $600 | sane | 250 | &3o0 | S2o0 | seo | 2300 | Yoon | 200 | 0, 5 | Ss | treo |~Ste0 | aono- | 1300 | sam | a0 | 0 | 3800 | 2ou0 | 3300 | 0 5 | smo | Sooo | 300°) 2300 | sano | Goan | sano |-4300 | 00 | Zao | 1400 | so 16 | saan | Fano | 3800 | 34m | i500 | x0sc0 | 2300 | S000 | 3800 | 240 | 1500 | too {3 ‘| ttm | F300 | doo | 800 | 800 | T3200 | Fano | Seo0 | 000 | Zao | 1800 | 000 3) | tao | sau | 300 | too | Y200 | sno | 200 | Gann | Jano | S100 | 700 | 1700 / 3 | two fsa | B00 | sto | tam | s5an0 | seog] oso0 | samo | Saoo | to | 1200 | 3 | t4a00. | 2400 | S500 | 8400 | soo | sano | S4adh] aann | soo | 00 | i000 | 1300 | 3. | taa00 | sooo | Boop | fe00 | atm | 13000 | 20000 | owe | sooo | ono | 2000 | 1400 OBSERVATH 1 Adineimes de tntgere a pilotulut se msisoard ta nivelut terenutul, natural pind Ja nivelul virfului pitta, End umploture sau ecaptrle previeute nu depayese 3m. Cin umpluturie seu decapaatle sit mal marl de Sm, adtmelmea de infigere se misoana dela un nivel soperiar, respectiv infesiny ew Smy_ivelulul terenulu din tabel “pot fi foloste ou contin a pilotul 4 patrunds tn terewul stabil (care mu este ju alnecdrior) cel pilin 4 m in eazul infrastructunlor podurior sau construelilor hidroteh- Supus afi pice sl eel pufin Sm in cazUl celorlalte eonstrueti 8 Valorile py din tabel sint valghile pentru piminturl indeeate sou Indesare medle (1p>088) : 4 Pentransipuri mani pletrigur, valorile py din tabel se pot folesi-nusal tn cezul in care incastraréa rel tiv viefuul pilotalui in strat este fd'15, Ponten valor! fja Pentru pilofii de indesare (executafi prin batere-sau vibropresare) valoarea p, se ia din 3.2.1.2 Pentru pilofii de dislocuire care reazemi cu baza pe p&minturi coezive, valoarea p. se calculeazd cu relafia (11), eu condifia asiguririi pitrunderii bazei pilotului in stratul respactiv pe o adineitne egald cu col pugin diametral pilotului sau al bulbului. 7 Pe=Neeeti D (kPa) aly _ in care N,=9 factor de capswitate porianta ¢, —yaloarea de caleul a coeziunii, determinati in condiii nedrenate a stratului, in Kilopaseali ; ‘a media ponderatd, prin grosiiaile straturilor, a yalorilor de calcul ale greutifilor ‘volumice ale straturilor stribiitute de pilot, 'in kilonewtoni pe metru cub ; D _ figa reali a pilotului (adincimea la care se giseste baza pilotului, misurati de Ja nivelul terenului, natural, sau — pentru infrastrueturile podurilor — de la nivelul fundului albiei, {inind seama de adincimea de afuiere), in metzi. tu lipsa datelor privind rezistenta la forfecare a stfatului de la baza pilotului, se admite, pentru piminturi coezive, utilizarea valorilor p, din tabelul 10. 1 Pentru valor intermediare ale Interpolate Tineara. icelut de conssten{§ I si ale adtnelmll, valortle py se determind prin s (vas 08, ) : Tabelut 10 ‘Adieinee bazet Je ; loti, Bt ve [oe o7 oe ce a = Pe ie 3 50 750 oso 0 40 0 20 5 1000 a0 0 to co ~ 50 ; iso | x000 0 a0 co eo 40 0 390] iam | 1090 Fa #00 mo | to 2 uo | ta | zo | at00 0 ito m0 as iso | iad | as00 | goo | xt00 | 3000 ico Z Fy zioo~ | io | imo | tem | i300 | so “ Pi zm | dio | tom | tao | aso | 250 1080 xo Fa a ed = - o tom | 408) | Sso0 | S000 | aso . . : onsenvarit 2 Yn canul stratului eoesiy avind indicele poritor ¢> 0.9 se wtilieazk valorllo Pyeq deduse cu relajia:-u- STAS 2561/3-00 3.2.1.3 Pentru pilojii de dislocuire care reazemii cu baza_ pe straturi necoezive, valoarea p, se caleuleazs cu relatia: Pe= ards Net yy Dy Ne) (kPa) a2) in care 2 coeficient dat in tabelul 11, in funefie de gradul de indesare 7, al pimintului dela baza pilotului valoarea de calcul a grentajii volumice a piimintulus de sub bazw pilotuui, in Kilonewtoni, pe motrn cub ; , Y1 _ media ponderat’, prin grosimile straturilor, a valorilor de caleul ale greutiilor volumice, ale straturilor stribitute de pilot, in kilonewtoni pe metru cub; Giametrul pilotului ta nivelul bazei, in-metris 7. figa de caleul a pilotului, in metri, care se stabileste astfel —dack D > Bd,, se consider’ D. = Bd, ; — dack D 1,00 184. ee STAS 2561); ; Forfa criticd orizontalt P.,.. @ unui pilot vertical eu radier jos se determina cu relatiile :/ in cazul_pilotului considerat incastrat in radier (pet. 3.9.7.2 si fig. La): 2M. . Poser = (xy a5) (k (16) in care Ig Tungimea conventional de ineastrare, in metri; Myx _ momentul incovoietor capabil-al sectiunii pilotului, determinat conform regle- mentirilor tehnice specifice privind caleulul elementelor de beton armat, in kilonewtoni-metra. Fig 1 Capacitatea portanti la inedrciri orizontale a pilotului vertical se determina eu relafia : Ry = km Pry (KN) ag) m =07 onsexvarit 1 Retoite (15) 91 (10) pot f wilinte tn eax cind fia pilotulut D> Ely. 2-n cazul unc stratificatil neomogene, ly se stabileste ca medie pondera(it (prin grosimile de straturi) ale val Fon carespunzatoare.steaturilorfntilgite pe o adineime esl eu 15 fy tn €ar@fteprezintd Valoarea Corespun- itoere seatulul de 1a suprafatt 3 Nu se utitizeard Iungimea fp dln tabelul 14 ta enleutul sigettplloitor. 3.2.11 Pentru determinarea eapacititii portante la inedrciri orizontale a pilosilor verticali inclinafi, in special in cazul fundatillor cu-radier inalt, precum gi pentru caleulul la deformatit al fundatiilor pe pilofi supuso atit Ia incireari verticale cit si la incAredri orizontale pot fi uti- | lizate diverse metode de calcul ; se recomanda utilizarea metodelor bazate pe teoria, grinzilor pe mediu elastic, in anexa A se pregintis 0 metodi de calcul a unui pilot izolat supus Ia solieitari trans versale, iar in anexa Bo metod& de calcul a unui grup de pilofi-cu radier rigid. 3.2.12 La radiere joase pe pilofi, (NI (as)BTAS 2561/3-90 —— in care H.« —componenta orizontal a efortului total de calcul care ac jeazi asupra ra- dierulai ; Hq suma tuturor componentelor orizontale ale eforturilor axiale:care acfioneazt in pilofii inctinagi (conform pet. 3.3.4), in kilonewtoni ; R,, _ capacitatea portant » pilotilor’verticali la solicitiri orizontal form pet. 3.2.4, in kilonewtout ; in condifiile specifieate la pet ileste curelagia (17) de la pet. 3.2.10; n — num&rul_pilofilor verticali ; m ——_cooficientul condiillor de Iucra, egal cu 0,9. . 3.8. Caleulul eforturilor tn pilofii fundatie’ 3.3.1 La caloulul fundatiilor pe pilofi se consider e& incirc&rile de la constructie se transmit terenului prin intermedial pilofilor. 7 3.8.2 Bfortul intr-un pilot al unei fundatii cu raiier jos gi pilofi verticali, solicitatg la inedredri ‘Yerticale gi momente, se poate calcula cu relafia : x My s=xXiae at aS oe] a9) : yu he in care WN * efortul vertical de calcul, in kilonewtonj; 2 M, si M, momentele de calcul, fafa de axele principale ale grupului de pilofi, in kilonew- ‘toni-metru ; 51 ye distantele de la axa pilotului { din grup, la axcte principale ale grupului de piloti, in metri; 7 wgiy distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale grupului de piloti, _ in metris » —” numiirul pilofitor in grup s G, ~ qroutatea pilotului, jinind seama de variabilitatea geometriei pilotului gi greue {Afii specifice a materialului constituent, precum si de efectul de submersare al pei subterane, in kilonewtoni, WW, M, i My se iau cu valorile rezultate din incircarile in gruparea special (conform STA§ 10101/OA-77'si STAS 10101/0B-87). 3.3.3 tn cazul in care o fundatie cu radierul jos este solicitati sila incdredri orizontale, tre= buie si se verifice dack pilot verticali din grap sint capabili si preia aceasti inetreare prin ineovoiere, avind in vedere prevederile de la pet. 3.2.4 su 3.2.10. + In caz contrar se prevad pilofi inclinafi. . 3.3.4. _Determinarea eforturilor din pilot joate, aatfel ° — eforturile in pilofii verticali si componentele verticale ale eforturilor in pilofiiinclinagi ¢¢ pot determina cu relatia (19) de la pet. 3.3.2; velnati se poate face, n eazul fundatilor eu radier® = components orizontalé i efortului intr-un pilot inclinat H., se poate determina oa telafia: . "Ha = Vue tg8 (KN) (20) in care Vu coinponenta verticals» efortului in acelayi pilot, in kilouewtonis 3 unghiul taf’ de verticals al axei pilotulut cousiderat. 33.5 Caloulul eforturilor din pilofii fundaiilor eu radier consderat infinit rig in raport éw Pilotii se poate, efectua folosind o metods de calcul care si tind seama de deformatiile pilojilor fi do conlucrarea scestora cu terenul, ca cea prezentath in anexa B. Le3.4 Calenlut Ia deforma ‘Tasaren fundafiel pe pilofi Mlotanfi se verifies eu relagia:: 8 < Sm (21) in care s " tasarea probabilit'a tundatie’ pe piloti ; Seem tasaren admisibild a construefiei (conform STA Tasarea probabilii a fundutiei pe piloti se ealeuleazd eu metode care si asigure 0 eon- cordanti corespunzitoare intre yaluarea estimati si cea masurati a fundatiei In anexa D se prezinta eae ol tas probable «vine funda pe plot cu motoda bazatd pe schema fundatiei conven pion ionale, 3.5 Elemente construetive 3.5.1 La stabilirea dimensiunilor piloilor prefabricafi trebuie sa se find seama de prevedorile STAS 7434-71, 3.5.2 Distanta minima inrtre axele -pilotitor, m&suratt in teren, este de : 3 @ im cazul pilofilor de \lesare ; 2 d + —— D in cazul pilofilor de dislocuire 100 in care . 4 aigmetrt seu Jatura miei a seetiunti pilotului Digg real a pilotului. 3.5.3 Repartizarea pilotilor sub radierul fundafiei se face in rinduri paralele sau radial, unii Areptul celor-vecini, sau in gah, respectind distanfele minime intre pilo{i indicate la pct.'3.5.2 Adincimea de fundare a radierului se stabileste in raport eu : a —existenfa subsoiurilor si instalafiilor subterane 5 ~ conditiile geologice yi hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane si variafia acestuia in Limpul construefiei gi al explontiirii acesteia ete.) ; — posibilitatea de umflare prin inghet a pimiuturilor ete, 3.5.5 Radievul de beton armat se calculeaza conform STAS 1010275. STAS 10107/0-00 Sub deinen inetirearilor de In suprastructuré sia reacfiunilor din piloti. Tnilfimea radieralul se dotermins din ealcul, dar nu va firmai mies de 80 em, Clasa betonului trebuie st fie minim Be 10. : Distanfa intre fata exterioard a pilogilor margindli yi extremitatea radierului trebuie de minimum 1d, dar nu mai mich de 35 em. 5.7 Lungimea pin(ii pilotilor cuprinsi in radierul de beton armat se determin’ functie de tipnl de solicitare si de tipul armaturii longitudinale din eorpul pilotului (nu se include in grosimea radierului stratul de beton armat turnat-sub api, sau betonul de egalizare) conform Feglementizilor. tehnice specifiee, dar nm mai mie’ deeit cea prévizutit la pet. 3.9.7.1. In cazul fundatilor pe piloti supusi la solieitti axiale de compresiune gi la forte orizon- tale teduse, eare pot fi preluate de pilot considerati articulati in radier, pilot trebute sk pk trundi in radier eu tapetele intaete peo tingime de 5 cm, iar armaturle longitudinale ale pilothor ‘s& se inglobeze in radier pe minimum 25 em, in cazul fundatiilor pe pilofi supuyi la solicitairi axiale de smulgere sau la forje orizontale mar care impun preuarca prin piel considera ncastral in tadier, pilot tebuie a8 patrunds in radier cu capetele intacte pe o lungime de 15 cm, iar armaturile fongitudinale ale pilotilor trebuie si se inglobeze in radier pe o lungime determinat& prin ealeul, dar nu mai pufin de-40 ori Giametrul barelor eu sectiune constantisau de 20 ori diametrul barelor cu profil periodic. S STAS 2561/3-90 BT gh 3.5.7.2 ©STAS 2561/3-00 — 16 — ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITARI TRANSVERSALE, j FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC Al Pentru caleulul deformatiilor si eforturilor in Iungul unui pilot izolat, definit’intr-un sistem de axe (fig. 2a) supus la inefredri transversale (forfa tiietoare, moment: incovoietor) terenul de fundare se asimileaz eu un mediu (de tip Winkler) aleituit din resoarte independente (fig. 2b). Caraeteristica de deformabilitate.a resoartelor: supuse la presiuni orizontale poarti denuimirea de coeficient al reactiunii laterale B,. Ale | 8) A2_Datorita variatiei importante pe vertical a natur stiirii terenului, se recomandi si se considere coeficientul Z, variabil cu adincimea : B, = B, ( A.B Considerind ed un pilot actionat de solicitari transversale conform fig. 2 a suferi defor- matia y = y (2), in-urma chreia se mobilizeaz din partea terenului presiunea reactivi B, = B, (2) (lig. 2-6), se poate exprima echilibrul diferential cu relatia : . aty BT), + 0 AA : BD, “EF (aay in care presiunea reactivi J, se determin eu relatia: Pr= Bey iar (HZ), este rigiditatea la ineovoiere seotiunii pilotului. Pentru rezolvarea ecuatiei (A.1) pot fi adoptate inai multe ipotede ca de exemphi: 1) Ipoteza terenului linear-elastic, cu coeficient al reacfiunii laterale variabil linear eu adineimea : . EB, me . (AQ) {in care m, se numeyte modulul coeficientului reactiunil laterale, care se poate determing conform \ pet. C.2 din anexa C, 2) Tpotess terenului nélinear, eu cocficient al renetiunitlatepule dependent de nivelul de solicitare si cu distribugie caregare pe adincine E, = Bs, 9)-% = STAS 2561/3-90 At Caleulul deformatiilor gi eforturitor in ipoteza terenului linear elastic se face eu relafiile: : Pas we 2) = Payal al 3 9 = ayy MDI PAID) (a) PR Fy Mr (21D) + a Ad te) = FIR Adsl + EE BdeiD) (aay Mz) = Pd Anl2/D) + MBulz/D) (A5) S(2) = PA(e/D) + Byspy + (a6) in care y(2), (2), SC(2), §(2) sint deplasarea, rotirea, momentul incovoietor si forfa taietoare in secfiunea pilotului de fa adineimea », iar 4y(2/D), B, (2{D), Aq(s[D) .-- B(s/D) sint. coeficienti de Influen% funetie de figa redusi Zn¢, = D's si functie de adincimea relativa 21D, iar Vs ) Pentru pilofii‘oprifi on baza in terenuri nestincoase coefici form tabelelor 15 $16, de influenfa seiaw con- A.5 _ Caleulul deformatiilor gi eforturilor in ipoteza terenului neliniar se poate face prin metode iterative astfel a) Se dete wurbele p—y la diferite adincimi, acordind prioritate zonei superioare a stratificafie’ pe 0 adincime de aprox. 5 d, in care d este diametrul pilotului sau latura sectiunii transversale perpendiculari pe directia planului de aetiune a inciresrii transversale ; construire curbelor se poate face conform pet. 03 din anexa C; 1b) Se estimeazi o prima valoare pentru modulul 1h; ¢) Cu yaloarea estimati se éalculeazi translatiile y/2) eu relagia (4.3): €) Pe baza datelor din curbele p—y si cit valorile transafillor y(2) se determing coeti- cienfii reactiunii laterale secanti Bz) (fig. 3a); ita valorile #, functie de adincimea 2 gi se construieyte dreapta medie prin 3b). Panta acestei drepte reprezintd noua valoare a coeficientului mt. f) Se compari: ©) Se reprezi aceste puncte, trecind prin origine (fi [mi — m,| < tolerant — ack comparafia este pozitivi, caleulul se opreste, ultimele rezukate fiind admise ea valabile — dacs comparatia este negativi, se reia caleulul dela pet. ¢ cu o alti valoarea pentru ma, — toleranta se accept in limitele 0,02 my -.. 0,05 m,—18 = STAB 2561/3-90 AG AE 109qe9 9p wy oren0 srot0— | s20'0 zxo‘o | se0'0- | soo‘o— | s10%o tor'o | t0'0~ Teor | a9" wea‘ | Foro | ooo | wars aE aero * | es0°0— | e90'0. ‘tao'o— | 9L0‘o— | seoo— | T80"0 wero | & woo | WoT wore fae [wre [eoro aro wae ae | [aw] aero wano—| aioe eof OF woo | eo are ‘e000 z z weoo— | tra | awo- | so ‘ye0"o— | wes‘. — | oor wo weeo [reo | ator San ra seo fra =| are ao wero sare | OPO Torr | EE aa ioe Te Bos Pa ces'o | 1920 98" O— Fe | se6"t— j oFore 7 a aa fare jozeo"o we ") sore TET rere | Go ae = er aT “a | ‘a sr ge | \ |STAS 2561/3-90! ~ 16 aoouy peed 96 ris somand ye 16 FE yy ae aueyporez OTe ANE neqea © puoo> waad wp “cr “3 0 o1r'O— [os0"o | or lise wro> GO (oro BLO ero OTE ir ri ieasra | ooo uo ro Ve To | ono lava" F00rO fee THO | i96°0 | O80BTAS 2561/3-90 - 20 - ANEXA B- ALCULUL U GRUP SPATIAL DE PILOJT CU! RADIER RIGID BL Cunosejndu-se actiunea exterioari pe radier, (F)? = (Fs, Py Fay Mey Muy Ma) (lige 4) se cere : — determinarea -deplasitrilor {Dy}7 = (u, 0, 1, 02, Oy, ®)5 — determinarea eforturilor {f)" = (fr fn fur may my m,). in seefiunen de ineastrare a fieeKrui pilot i, in radier ; —,determinarea diagramelor de eforturi sectionale in lungul fiectrui pilot ; — verificarea de rezistenti a sectiunii pilotilor gi verificarea la capacitatea portanta in raport ei terenul ; - verifiearea, dack esta cazul,’la starea limiti de deformatii. Fig 4 : : B2 —Caleulul se efeotueazsi in urmiitoarcle etape : » Ga determing matrioea. do rigiditate (iC @fleebrut plot, tn raport eu sistem local de axe Owyre, conform: pet. B.3; se determina matricea de rigiditate a rupului de pilofi 6] in raport ow sistemmul general de axe, Ozyz, prin asamblarea rigidititilor locale si transformarea sistemelor de coordonate} se rezolvit sistemul de ecuatii : [kK] {D} = {Fh 2 (Bay si se dotermin’ ‘vectorul deplasirilor radieruiai, {D}5 — se determina vectorul deplasitilor {a,} la, capul fiectirui pilot, propria de axe: : i {a} in care [7] si [14] sint matricele de transformare a axclor prin rotafie si respeotiv translafie ; — se determin’ solicitirile pe eapul pilotului : tf} = [Kd td} (B.3) — se efectueaai ealeutul eforturilor in ungul axe pilotulul, conform prevederilor din anexa Ay paport cu sistemul [rd [td {D} (B.2) — se fac verificdri de rezistenti ale sectiunii pilotului conform reglementiirilor tehnice specifice ; — se fae verifictri la capacitatea portantii'in raport eu terenul conform pet, 3.25 fae verifictri Ia starea Ti it, de deformatii, dack se impuna STAS 2561/3-90 | B.3— Determinarea flexibilitatii pilotului izolat B.3.1 Se considera tin pilot izolat definit in sistemul loval de-axe (fig. 5). Se aplie’, in mod | | suceesiv, cite o solicitare unitari fe = 1, fy = 1, f= 1,me=1,my=1 sim, = in capul || pilotului, si se determin conform’ ‘prevaderilor ‘din anexa A, deplasiirile Bye, By, 8:9 = Busy Bye = Buys Soars $1 Bony tntimi Ce au semnificatia de coeficienti de flexibilitate. oBSERVATIE : i 1 Tn cazul pilotulor cu simetrie axial secfiunii transversale - j Bez = By = 8. : Bone = Bony Bre = Syn = Bor 2 Iucazutplloliloreu fi MBerd lp expresilecoficten{lor de exibilitate se deteriiok addugind la deplasarle Calculate Ie nivel erent, deplasazte peconsols de tungime!,astte, » 2 2 nao 3 V0 so) + A 240) 10+ [any 440+ Gar B00] oh 0) | dam Fie + [aig Oo] eae ioe Fie. 5 B32 _ Pentru gindelo de iihertate necuplate de transagia axialt, deplasared 3, s!Hisucirea 3, se determing atte 8) La’ translatie verticals = din ineireri de probit: No in care 45 deplasaren eapului pilotiui; No inedrearea axial: aferenti, Se recomandi sii se considere incirearea Ny ce revine pilofilor din grup sub aefiuni permanente. — pe baza unor modele teoretice adecvate. | , onsERVATIL 1 Tn eazul pitotlor cu 1is8 Ubedi pe lurginrea J, trebule 64 se {Ink stoma sl de efecteleacestela 2 In cazul gropului de pilot la care efortirile axale pot varia foarte mult se recomand8 folosiren fexibiliti ‘uterenlinte pentra pilocomprimati pentru cet supa! a traehune — pe baza unor modele teoretice adecyate. d) La risueire . |BTAS 2561/3-00 ~ = BA — Determinarea matricii de rigiditate [2] « pilotului izolat. Matricea de rigiditate are forma: in oare 3. Be — BY) K, = 1/8, Ky = Ua QBSENVATIE ~ Indiet dia parantere arati e& relatia se aplied si pe directa (uh a caval pilofilor avind sectianes.tramsversalé cx simetre axiolg mleimile dupa cele 2 drei din plan sint exaie w JE Cazm grypulai plan (lig. 6) Some —-x {n cazul grapulut plan de pilot sistemmul (B.1) devine : 3 Ky; wp Ky wy KW =e Kyu Kyo + Ky Ww =F, ela : ‘ Ky; w+ Ky w+ Ky = My Fs onnte + Resin Be f(s — K,) sin a 008 a + Ff Kay 008 a = Kye ee an) — Fld, con? a Ks sin? a) — F Hog sin a = Kee Teg Streit eas a— 93 — ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOPILOR IN CONLUCRARE CU TERENUL ©. Valorile parametrilor geotehniei utilizati in caleulul pilotilor se recomanda st fie deter minate experimental, ~ . ‘n lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile -precizate in prezentul standard, eu conditia verificirii pilojilor prin ineAreari de proba. ©.2 — Determinarea coeficientului reacfiunii laterale H, variabil linear cu ca relati Coeficientul E, se determi Epo m= Kobe (kP8) (cy in care 'K cocficient de proportionalitate, in kilonewtoni pe metru In puterea a patra, conform tabelulut 17; d, Lifimea de calcul a pilotului, in metri, care se ia astfel : b, =a +11a pilofi forapi si coloane avind diametru d > 0,8 m yi pentru baretes d, = 1,5 d +0,5 in eelelalte cazuris 4 diametrul sau lature scotiunii trunsyersale,: perpendiculara pe direcfia: planului de acfinne a ineirearii transversale, in metti, Cooficientul se determini pentru straturile de pamint aflate pind la o adincime le, in metri, care se calculeaz cu relafia : 4 = 3) d, 415 4 000, 10000 | Nisipuet mart : Nisipurt cu pletis,pietrigurt $1 bok vaniurl eu tanpluturd de alsip 19000. ..20900,‘Tabetal 18 Supme contotidat b | OSERVATIE — tn tipta datelor experimgntale, pente pentru deformatia axial ee — argile ayind Te < 05 ee = 0902 - ~ argile avind 0,5 < Jo< 1,00 cose * ral avind fe > 1,00 ee = 0,005 3.2 Caleulul presiunii wltime pentru piminturi, coezive ©.3.2.1 Cazul acfiunii statice (kPa) in care © unighinl de frécare interioars efectivi, in grade; ‘po presinnea vertical’ efectivis Ia cota 2, in kilopascali €.3.2.2 Cas! actiunii ciclice (kPa) pentru adincimi 2 < 2d, 2 ltsing 2a Taino” Pac KPa pentru adincimi 2>2d. ©8.3 Caleulul presiunii ultime pentru piminturi coezive a Da = My ee. in care ~ ¢e coeziunga aparentis nedrenatt, de caleul; N,cgeficient care Variazi linear cu adincimea; se determina astfel : — in eagul golieitarilor statice : ‘ A W147 te *— in azul solicitarilor ciclice : Xe fy = 10d 1a pimint normal consolidate sau ugor supraconsolidate q, = bd ln’ pitminturi supraconsolidate, alle prelimlare, se pot adapta, urmatoarele valort STAS 2561/9-06 tT 7) (8) (ca) (c.10) (can) (aa)— a STAS 2561/3-90 ‘Tabetal 19 1.00 0.8 ore | os 0333, ons 2 0330 6 0.37 0 oat one 05, onto i 9.08, O08 fo | loa oe Joel tntermediare ale rapoastelor 2B" s1)B vaorile ay se obi prin nterpotare linear OBSERVATIE — Pente 1.32 Limita zonei active se considers la nivelul stratului elementar Ia care Incepe sit se inde- plineased conditia ou < 02 yt (Ds) 14 efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sareina geologic’) caleulat cu relatia : yk (kPa) ¥ — greutatea volumici a fieodrui strat geologic sitnat deasupra nivelului respectiv, in kilonewtoni pe metru eub ; hh grosimea fiecirui strat, in metri, ‘In situafia in care limita inferioard, astfel stabilit, rezult’ in cuprinsul unui strat avind modulul de detormatie linear mult mai mie decit al straturilor superioare, sau avind B < = 5000 kPa, adincimea zonei active se majoreazi prin includerea acestui strat sau pind Ia inde- plinirea condifiei 24 < 01 Ot fn situafia in care in euprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (2 > 100 000 kPa) si exist siguranta ca in euprinsul acestela, pind la adincimea corespunzitoare stingerii conditiet (D-4), nu apar orizonturi mai compresibile, adincimes zone active se limiteazi ja suprataga acestui strat D.3.3 Tasarea probabil a fundafiei conventionale se calculeazii eu relagia Le s= 1006 5 2 (om) (D5) in care 6 coeficientul care corecteaz schema simplificati de calcul si se in egal eu 0,8; oy efortul vertical media in stratul elementar é, caleulat cu relatia + +0 on 7 (kPa) af siof/ cfortul unitar la limita superioari, respectiv la limita inferioart a stratulut elementar #, calculat eu relatia (D'3), in kilopascal i grosimea stratulni clementar i, in metri Ez ‘modulul de deformatie linear’ al stratului elementar 4, in kilopascali,