ANALELE UNIVERSITATI BUCURESTI GEOGRAFIE 1987 SUMAR — SOMMAIRE STUDI Pas, SILE CUCU, DANIELA NANCU, Aseaiirile rurale in Subcarpatii ‘ i 2 LOUIS CHABERT, VALERIA VELCEA, Amenagement et protection de la montagne. Quelques considérations sur les Alpes frangaises et les Car- putes roumaines : : 5 . R JON ‘lL. PISOTA, ION DINU, Observatii hidrologice asupra siului Bistra 29 iON VELCEA, Le potentiel géo:colo rournaine 36 VASILE CUCU, NICOLA CALOIANU, LUDMILA PA CHITU, Axele transversale de polarizare urhandi din 44 GHEORGHE DRAGU, CEZAR POPESCU, Paralclismele oico! si uncle concluzii geograficy rogulists din analiza lor 50 VALER TRUPAS, CLAUDIUS OLARIU, Chimismul apel hidrografie Jiu ‘ & os 54 MINAI GRIGORE, Des délilés et des va'lées de type défilé en Roumanie (1) 65 STERIE CIULACHE, Die Wolkenmenge in der Senke von Sibiu . 68 NICOLAE POPESCU, Pleistocenul — etapa importanta in morfogeneza depre- siunilor pevitransitvane : eu OF MARIA PATROESCU. Indici ecometrici climatic si raportu’ tor cu inveli- sul biotic ta sputiul Subcarpati'or dintre Rimnicu Sarat si Buziu, . 80 (ON MARIN, Observatii asupra reliefului Iitoralului Mari Negre de pe teri toriul R. P. Bulgaria. : a) MIHAI IELENICZ, Relieful Cimpiei Vrane : NICOLAP, COSTACHE, MARIOARA COSTACHE, Aspeeto ale vegetatiel ver santului sudic al Muntilor Almajului : w GHEORGHE PoP! toriul Roma: ‘CU, Amplasarea rational a fortelor de productie pe teri- 101INDICI ECOMETRICI CLIMATICI $1 RAPORTUL LOR CU INVELISUL BIOTIC IN SPATIUL SUBCARPATILOR DINTRE RIMNICU SARAT SI BUZAU MARIA PATROESCU Repartitia geograficd 2 organismelor nu este imuabila, ci se modificd in timp, componentele mediului care concura la aceasta reparlitie supor- tind si ele transformari. Raporturile care se stabilesc intre componentele mediului inconjurator si invelisul biotic al unui teritoriu sint raporturi de interdependenta intre acestea si necesitatile vitale ale organismelor. in spativl Subcarpatilor dintre Rimnicu Sarat si Buzdu, distributia spatialA a inveligului biotic este expresia biologicé a condifiilor de me- diu. C&ldura, precipitatitle, evapotranspiratia, avind caracter_limitat: peniru inveligul biotic, ati o manifestare Spajio-temporala variabila, evi- dentiat atit de repartifia unor speci cit si a unor formatii vegetale Stabilirea raporturilor cantitative si calitative dintre invelisu) biotic al Subearpatilor Buzaului si factorii cosmico-atmosferici ai mediului (temperatura, precipitatii, evapotranspiratie) s-a realizat mai corect pe baza indicilor ecometriei climatici. Favorabilitatea potentialului climatic pentru dezvoltarea in conditii optime, q diferitelor formatii vegetale s-a putut aprecia dupa _dinamics valorilor lunare, anuale si din sezonul de vegetatie a diferitilor indici ecometrici (Tabel 1). Excedeniul si dejicitul de wniditate (-E; —D in mm). Pierder apa din sol prin evaporatie si evapotranspiratie este compensaté sau nu prin cantitatea de precipitatii ce cade pe un anumit teritoriu, In ano- timpul rece se acumuleaz in sol o cantitate de apa care poate fi consu- mata in sezonui de vegetatie, cind plantele se gasesc in plina wvitare bielogica. Daca aceasti rezerva nu este entata in pe poate ajunge in etapele de maxima dezvoltare a vegetatici la un cons care sA depaseasca atit rezerva de apd din sol, cit si cantitatea de x cipitafii lunare, inregistrindu-se un deficit de umezeala (,pericada ‘uscaciune“) Ja care plantele spontane s-au adaptat. Analizind bilanjul precipitatii-evapotranspiratie potentialé anual’ se constata ci in arealul altitudinilor de 100—350 m predomina deficitui de umezeala, ‘ar in cel cu inaltimi 400 m — excedentul. Valorile mexime ale deficitului (60-164 mm) caracterizeaz’ deprosiunile Policiori, Picle- le-Berea, Buda, precum gi dealurile : Enculesti, Arbanagi, Blajani, supra- punindu-se arealului pajistilor stepizate. Valorile minite sint specifice depresiunilor Patirlagele, Trestia-Odaile si cursului superior al Cilnaului. Excedentul anual de umiditate caracterizeazd contactul cu muntele, unde si padurile de fag devisi mai frecvente. Umiditatea sau uscdciunea pot fi evidentiate, in diferite perioads ale anului, $i prin dinamica valorilor excedentelor si deficitelor lunare. Cal-(INDICE ECOMETRICI CLIMATIC! BL culind aceste valori pentru statile Rimnicu Sarat si Buziu se constata cd excedentele maxime se inregistreazi in lunile reci ale anului, iar defi- citul in Junie julie-august, luni de maxima activitate biologic’. Com- pensarea deficiieler din’ rezervele acumulate in sezonul rece si din pre’ pitatii se face in lunile mai-august, dar nu este in mAsuré s& depageasca picrderile prin evapotranspirajie. Acest fapt explicd prezenja in arealtl jocalitatiler respective, cn preciidere, a elementelor xerofile si mezo- xerofile, Indicele pluviotermic, calculat anual gi anctimpua (vernal si estival) reprezinti raportul dintre precipitatii si temperatura. Valorile sale anu- ale oscileaza intre 3,04 1a Buz&u si 6,17 la Bisoca, marcind favorabilita- ea dezvoltarii elementelor xerofile $i mezoxerotile In dealurile Muchia tnii, Badinesti, Piscul Cerbului, Arbanasi, Enculesti, Blajani, Licoi, tra Alba si deprosiunile Policiori, Grabicina, Miculesti, Piclele, Beceni, Murgesti, Buda. Valoarea indicelui pluviotermic vernal si estival exprima acceasi adinti de aridizare a climatului de la N la 8. De asemenea, repartizarea gului corespunde numai perimetrului cu valori estivale 4 ale indice- .: pluviotermic. Tee Dinamica spatiala a indicelui hidroiermic (PERS) taregistreaza eleasi particularitati, el crescind invers proportiontl cu altitudinea. Indici, de ariditaié. Indicele de ariditate ,De Marton- e* (anual, lunar si din sezonul de vegetutie) exprima si el caracterul restrictiv al condifiilor climatice pentru anumite formaii vegetale, Dis- vibutia altitudinal 2 valorii anuale a acestui indiee (Tabelul 2) releva _worabilitatea dezvoltarii eu prectidere a vegetatiei forestiere in arcalul Ititudinilor de peste 200 my Valorile indicelui pentru sezonul de vege- tatie evidentiazé caracterul secetos al climatului in spatiul altitudinilor “> 100200 m si favorabilitatea dezvoltarii esentelor lemnoase la altitu- dini 2250 m (Tabelul 2). Indicele de ariditate Thornth- vaite. Tabeiul- 2 Valoarea anual si din sezonul de vegetafie a indiceluil de ariditate ,De Martonne* = aN] fn | lerdinse= Lecalitatea | 4 zonul a Domeniul bioseografic et (em) | anual] veuotatiel Vintilé Voda 400 | 33.58] c6aL Posobesti-Odaile | 520 3] 16,67 | Subetajul gorunului cu fag Plaid Nucului | 800 | 48,27] 21,92 | Subetajul fagului cu riginoase Bisoca 550 | 5162] 24,73 | Subetajul fagulul cu rasinoase Borat 102 | 25,77) 12.99 Ivostepa Rimniew S 140 | 27,56] 1401 | Siivostepa 179 | o758l 1266 | Silvostepa 250 | 2198] 15,25 ubetaju! gorunulul cu carpen 284 | 32143] 1683 | Subetajul fagului cu gorun si carpen Fundaturile 350 | 3097 15.67 | Subetajul fagului cu carpen Subetajul gorunului cu fag antitaiea anuala de precipitatii; T°C = temperatura medie 6 — Anala ae geogratica2. MARIA _PATROESCU 3 (sr) inregistreazd 0 repartitie spatial dependentd de relief. Va- lorile sub unitate caracterizeazd arealele cu plante xerofile si mezoxe- rofile, iar cele peste unitate, prezenta fagului predominant. Petraterma Mayr. Calculat ca medie a temperaturilor din lunile mai- august, acest parametru exprima optimul de cdldura de care dispun prac- tic plantele dintr-un anumit teritoriu, in perioada cu activitate biologica maxima, In cazul nostru, valoarea tetratermei Mayr scade de la § la N, exprimind 0 racire a climatului local in sezonul de vegetatic. Se constata o favorabilitate mai mare pentru dezvoliarea plantelor tenmofile in arealul treptei hipsometrice de 100—300 m si a elementelor mezoter- mofile in cel al treptei de 250-350 j Bilantul, conventional al uméditiivéi (K). Rbprozinta raportul dintre precipitajiile din perioada cu temperaturi 10°C si suma temperaturilor din aceeasi perioada.Acest indice inregistreaza in perimetrul studiat valori ce oscileazd intre 2,93 la Buziu si 5,72 la Bisoca. Se stie c& valoarea egal cu unitatea a acestui indice exprima favorabilitatea pentru vegetatia de stepi, iar cele mai mari ca unitatea, un optim climatic pentru formatiile vegetale de silvostepa si de pddure. Analiza repartitiei spatiale a acestui indice evidentiaz valorj mult mai mari.ca unitatea, pe tot arealul sub- carpatic, Deci, putem afirma ci prezenta elementelor de stepa in acest spatiu nu éste conditionaté de o seceta climatica, ci de particularitatile fizico-chimice ale substratului, Pentru a argumenta si mai bine interdependenta dintre conditiile de mediu si invelisul biotic au mai fost calculati : factorul de ploaie Lang ; cantitatea de precipitatii din sezonul de vegetatie ; cantitatea de preci- pitatii din perioada Junilor cu posibilitati de acumulare a apei in sol (Pxi-mi) si -cantitatea de precipitatii din perioada de consum maxim al plantelor (Pyn-ym). Indicele Gams {raportul dintre cantitatea de precipitatii anuale si altitudine), calculat pentru spatiul subcanpatic analizat, are valori ce oscileazA intre 5,2 Ja Buzdu si 0,9 a Recea. Ecartul foarte mare al acestor valori atest& o distributie diferentiata in altitudine a unor specti for tiere, in primul rind a fagului. Valorile mai mari de 3 unitaij caracteri- zeazii aria de repartitie a unor elemente termofile ; valorile cuprinse in- tre 1—2 unitAti sint specifice arealului gorunului si fagului, iar cele sub unitate, dar apropiate de aceasta, arealului p&durilor de amestec de fag cu rasinoase. Analiza spatialé a velorilor indicilor ecometrici, corelaté cu forma- tiile vegetale, caracteristice diferitelor faciesuri biogeografice a relevat tn spatiul Subcarpatilor dintre Rimnicu Sarat si Buzau urmatoarele aspecte : dezveltarea optima a invelisului biotic nu depinde de valorile absolute ale elementelor climatice ; factorii climatici nu au caracter res- trictiv pentru invelisul biotic decit prin corelarea lor cu litologia si relie~ ful; existé o dependent intre indicii ecometrici si formele de relief ; valoarea indicilor este dependenta de hipsometrie ; limitele de azi dintre subdiviziunile domentilor biogeografice nu sint de natura climaticé ci antropicd. ** Unde: P = cantitetea anuali de precipitatii; ETP = evapotranspiratia potential anuala.abe Valorite modii ala principatitor indicatori economict ae Indie, phiviotermi Ne Locatitaten ‘atk Ey) BI | Be oma | vemnat | estiva | wi. | & | one | eS iewiec] Praca Pravin] FE | Lesa Faciestl biogeosrafic a. | puso rer | roe | sane] oes | —268, | 308 ant | sae aaa | sas | ure | 1290 | s0¢0| 52] sivostepa 2. | Rm. Sarat v0 | 104 | aozo} 691 | 132, | 3.7 aol 2a1 oso | 200 azoa | 1629 | 103.2 54,03 | 40 | Silvostepa 2. | eres 119] 108 | sco9) oo | — a0 fare | sae] ar ons | 195 | 2a | sa50 1982 | 5190) 34! Storar pufos eu etxpinita, mos aheon 3h setmple 4. | Buda 240 | 00 oo | —100 | oss | — — [oor | 22] oa | wo | — | — | — | = | sano] 26) corunete 8. | puscov 250} 98 ess | —tw4alarr | sa | aes | oan | ave | oar | we | a7 | az27 | aise | s904 | 6190 | 28 | Gorunete eu carpen 6. | Patirlagele aaa] 96 ais | — 92] 3,92 822 433 | 6,10 3243 | 098 13,2 392 3058 | 207.7 | 1402 6092 | 22 | Pageto-goruncte 7 | Costomiru a20 | 95. co | — 5 | 390 =e 6,03 32,86 0.99 18,3, = - - - 60,84] 11 | Goruneto-fagete 8. | Chiojdeni 30 | Ot 635 + $ 3,85, ~ 6,01 18,2 = = - = 62,08 | 19] Fageto-goruncte Fundaturile 93| o997) aa | — 259] 367 sat a1 | 561 15,0 ger | 32q7 | 20a5 | 1420 | 63.07 | 14] Pagete cu carpen 1. | Vinsila Yods zoo] sel cma) os | +e} aar | ao | a6 gen | ame | amg | sae | 1203 | 15 | Gorunoto-tagere a1 | Lopaiaet s2| so] 300 aso | we | — | = | = | = | ato} aa] ravere Cimpulungeanea 78 | 7100 4,82 = 162 = ma - m 91,02 1,2 | Pageto-gorunete 22, | Posobesti-0aaite o20} za] s09a) so | — sor fase | oa | su 28 sige | rea | 199 | 7698) 12 | Pagers cu carmen 14. | Plaiul Nuculut e900 | 5.6 | 7560! 550 +205 | 8,65 979 142 3955 274, 1587 135,00 | 0.9 | Fagete 15. | Bisoca eo] 5a senna | a2 40 Maa zea2 | 20a, | 1588 | 25160) 99 | Péseve cu r8sinoase 16. | Recs s0| 90 soo | = = jaa — | = | = | = | = | rosc0 ] 09 | Pacere eu rasinoase