aborata conform programe! ul a fost tecditat dupt edifia 1980, 4 : ey : si Invat&mintnini om nT, seolare aprobate de Ministerul Educatict 3448/1979. Relerenti: dr. ing. Valerius Stansie ing. prof. Corina Svare Redactor; ing. Marie Beliat ennoredactor: Olle Faraschiy Nersote Coperta: Dumitra Negresow Partea intii APARATE ELECTRICE Capitolul 1 P INTRODUCERE IN FUNCTIGNAREA _ $l CONSTRUCTIA APARATELOR ELECTRICE A. ROLUL S$! IMPORTANTA APARATELOR ELECTRICE in cadrui acestui manual sint tratate aparatele electrice de comu- i (conectare si deconectare) gi aparatele electrice de protectic, uti- ite in domeniul producerii, transportului si distribufiei energiei dlactrice. Ele se gasesc in wumeroase variante constructive si functionale ) toate instalatiile electrice indeplinind, in circuitele dintre gursele de ie gi receptoare, functii de deosebiti important’: inchiderea, deschiderea sau comutarea circuitelor ¢lectrice; —supravegherea si protectia instalafiilor si receptoarelor (impo- Ya suprasarcinilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor ete.). Th fara noastr4, asimilarea in fabricatia de serie a aparatelor clec- € a inceput in primii ani ai constructici socialiste. Sub conducerea Partidulud Communist Romdn, 0 dati cu dezyol- fitea intregii industri, s-a dezvoltat intr-un ritm rapid si mdustria etrotehnicd si, in cadral ei, productia de aparataj electric. S-au linfat nuteroase intreprinderi care s-au specializat gi dezvoltat pe curs si care, datorité intensei activitati desfasurate pentru asimilarea “noi produse si gentru diversificarea productici, pot acoperi astazi etic tot necesarul economiei nationale de aparatej electric de joa: alii tensiune. yincipalele intreprinderi producitoave sint: Blecivopuiere — Cra-Bucwrest?, pentru intreruptoare automate, contactoare, confattoarecn relee, echipamente de tractiune; Iutreprinderea de aparataj electric de tnsialapii —- Titu: Intreprinderea de contactoare — Buxdu> Electrocon- tact -— Botosani, pentru aparataj antigrizutos si antiexploziv, comuta- toare cu came, limitatoare; Blectyomagnetica — Bucuresti, pentru rele} ‘niveprinderea de masini electrice — Bucuresti, pentru aparataj de por- nire ete B.CMARIMILE CARACTERISTICE ALE APARATELOR ELECTRICE Principalele mirimi caracteristice, reprezentind si criterii de cla- sificare sint: numArul de poli, felul carentului, tensiunea si curental nominal etc. Se yor presenta in continuare cileva caracteristici mai importante. e Tensiuni nominale. Distingem iensiznea mominala de tzolare, teasinnea nominalé de utilizave legata de diferiti curen{i-nominali de utilizare 3i tensianes nominald de comandd pentru care este dimensionat dispozitivul de comand’ al aparatului, Cele mai mari tensivni de utili- zare i de comanda nu pot depdsi valoarea tensiunii nominale de uti- lizare. De exemplu, un contactor poute avea (onsiunea nomiaalA de izolare de 660 V, ten- siunea aominals de utilizare de $50 V la 40 A 51 380 V la 63 A si tensinnea nominala de comand’ de 220 V. Pentru circuitele polifazate, tensiunea de utilizare $i tensiunea de izolare se exprima prin tensiunea intre faze, Tensiunile nominale de dzolave siandardizate sint: — pentru aparatele de joasi tensiune: 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000 V ca. 60, 250, 440, 600, 800, 1200 V cc. -- pentru aparatele de inait tensiune: 6, 10, 20, 110, 220, 420, 765 kV Tensiunile nominale de utilizave standavdizate sint: Slabilit de consiructor in functie di i inala 4 er cHie de tensiunea nominal de util Cuventii nominali lermici standardizali pente j eiTenbie i pentru aparatele de joask Wiasione sint: 2; 2,5; 3,15; 4 (5): 6,3; (8); 10; (12,3): 16: 20:25; 315: 0, (50) ; 63 ; 80; 100; 125: 160; 200; 250; 315; 400 (500): 630. 800. 000; 1250; 1 600; 2000; 2'500;°3130: 4000 A © Capacitatea de comutatie. La a, ele de a i Po . atie. La aparatele de joast tensinne, capa- Sitatea de comutatie se exprima prin eurentul de Aen elfen parent Pe care aparatul este capabil si it intrerupa sub o tensiune dati VW prin curental de tachidere, cel mai mare carent pe care aparatul il Poate stabili sub o tensiune dati. Se dau in valori efective, La aparatel inalta 4 E ‘ Dipere Pe de malts tensiune se folosest nofiunile de putere de ivan’ gi PB V3U,7,(MVAJ (1.1) i putere de inchidere: Py = ¥3U,7, (MVA), (1.2) nade: U,este tensiunea nominali, in kV; y — curentul de rupere, in kA: 4; — curentul de inchidere, in 4A. ® Servicii nominale. Servicied continuu (de duraté) este cel in ee principale ale aparatului sint strabatute de curent Ferupere, un interval de timp mai mare de 8 h. Sryvicint intermitent este caracterizat printr-a suceesiune atit d Meeventi de conectaxi si deconectiri ineit in timpul in care apart ale inchis, el nu atinge temperatura maxim, iar in timpul in cae este nine: pt nu atinge temperatura ambiant&. ie ee de scurtd duratd este serviciul in care contactele princi- pit ale aparatului sin strabitute de curent un timp insuficient de lune Pier 2 permite atingerea temperatutii maxime, Car timpul de intre. hiante. —~ 34, 36, 48 (42), 60, 110 (127), 220 sau 250, 380) 440, 500, 669, fae este suficient de lung pentru a permite atingerea tempsraturit 750, 1000 V ca. — 24, 48, 60, 110 (120), (127) 220 san 250, 440, 690, 800, 1 200 Vac. randardizate. Yulorile date cu cifre ingragate sint tensiunile de comand’ @ Curenti nominali. Se disting curentwl nominal formic pe care) 7 @ Freeventa de concctare este dat de relatia : f 3 6011 a (1.3) aparatul il poate suporta timp de 8h firk ca incilzirea diferitelor sale | piri si depas d sci limitele admisibile si curentul nominal de ubilizare WMO % este darata unui cictu.© Durata relativa de conectare se calculeaz’ cu formula _ Capitolul 2 a Sec hat (4) SOLICITARILE LA CARE SINT SUPUSE aie opie APARATELE ELECTRICE unde durata unui cicln este f, =, + i, (unde J, este timpul de lueru si ty — timpul de intrerupere). In functionarea aparatelor, atit in conditii normale de serviciu it gi in caz de avarii, fiecare dintre clementele componente este supus jor anumite solicitari, la care trebuie si reziste in bune conditii, timp le 10—20 ani, fri a fi necesare alte inverventii ale personalului de ploatare decit cele prevazute a se face cu ocazia reviziilor periodice Asa cum se stie de la_,,fehnologia lucririlor electrotehnice” — cl, PAl-a, aceste solicittri sint: _ — Solicitarca electricd a igolasiilor, provocati de prezenta tensiu- iii pe ciile de curent; — solicitarca termicd a cailor de curent si a pieselor invecinate aces- ma ca urmare a trecerii curentului electric: — solicitarea mecanied a cXilor de curent gi a piesclor de sustinere acestora, sub actiunea fortelor electrodinamice provocate de curentii “scurtcircnit ; _— solicitévils termice si mecanice, provocate de arcul electric; —uzura mecanicad a pieselor in miscare; _ — solicitirile provocaie de actinunea mediului in care lucreaz’ apara- (cildari, umezezli, vapori corosivi, prat, lovituri ctc.). Verificarea cunostintelor 1.1, Ce funcfii indeplinese aparatele electrice in instalafit? Ce tipuri de aparate de conectare cunoasteti? . Ce intreprinderi din Bucuresti fabrica, aparate electrice? Ce se intelege prin tensiune de comand? La ce carent trebnie incereat un intreruptor automat de 100 kV si 2500 MVA? 1.6. Care este frecvertta de conectare a unvi aparat la care durata rélativa de conec— tare este de 60% si timpel de Intrerupere — de 1,2 5? A. SOLICITARI ELECTRCE ‘Solicitarea electrica este cea la cave este supus wt izalant electric atuact Ind dow regiuni ale sale se afld la potentiate diferite (fig, 2.1). Tensitmea U aplicati inire cele doud regiuni tinde si formeze o conductoare de curent, fie prin stripungerea, fie prin conturna- Olantului (se numeste strdpungere formarea unui canal conducitor 2:1, Solicitares electric’ a unui pliint ~reprezentare schematicd: Tolan’; 2 — eleettozi; U — ten- aplicat%; ¢ — Tinie de conturnare Miprafata izolantului; s — linie Aipungere .prin izclant.= de clectricitate prin interiorul unui izolant solid, lichid sau gazos gi i 2.2. Varittia in timp 2 inoilziri conturnare —-formarea unui canal conducitor pe suprafata unui izo- conductor strabatut de curent, lant solid). Pentru a rezista in bune condifii solicitarilor electrice, piesele izo- lante ale aparatelor electrice se prevSd cu nervuri si canale care: mirese distanta pe suprafata piesei intre punctele sub tensiune. Pentru a fi eficieate, trebuie ca inaltimea nervurilor, respectiy latimea canalelor, si fie mai mare de 2 mm. Temperatura medister acnbiant B. SOLICITARI TERMICE A este suprafata de ricire, in om?; @ — incilzirea conductorului (supratemperatura sa fat de tem. peratura mediului ambiant), in grade Trecerea curentului electric prin conductoare determina incil- zirea acestora, incdlzirile find mari in locurile in care sectiunea cali de curent este redust (siguranfe fuzibile) sau resistivitatea acesteia este mai mare (bimetale, rezistente). De asemenea, in locurile de contact, prin care curentul electric trece intre doud piese, incdlzirea locali este mai mare decit in restul, piesei, mergind in unele cazuri de defect pint la aparifia unor puncte de topire. Inchlzirea exageral& a piesclor, nu poate fi admisi deoarece ea influenteaz’ negatiy asupra proprietitilor izolante si a duratei de viata a izolantilor, asupra rezisten{ci mecanice a pieselor metalice, asupra elasticitajii resorturilor etc., motiv pentru care temperaturile maxime admisibile sint prescrise prin standarde, Procesul de incdlzire a chilor conductgare de curent se desfigoar& simultan cu procesul de rdcive a acestora prin transmiterea unei parti a cildurii primite citre piesele invecinate sau citre mediul ambiant. Transmiterea caldurii se realizeaz’ de reguli simultan prin conduetie (trecerea cAldurii in interiorul corpurilor solide de la zonele calde la cele reci), prin coaveefie (curenti de fluid formeti in lichide si gaze datoriti diferentelor de temperatura) i prin radiate (emisie de energie termicd sab forma de unde electromagnetice). Pigerea tolalé transmvisd mediului ambiant se aproximeazd cu o relatie simpli: DatoritA racirii, incdlzirea in timp a conductorului ca urmare a tcumularii puierit primite prin efect Joule-Lenz (P,= RE’) se des- “Migoara in servichul de durata dup4 o carba conform figurii 2.2, in care ae vede oti cresterea temperaturit este din ce in ce mai lent’, obtinindu-se dupa un anumit timp {teoretic infinit, dar practic egal cu citeva minute ing Ja citeva ore in functie de masa corpului) o stabilizare a temperaturiit ao valoare maxim, numit& temperatura de regim, _ Atingerea acestei valori covespunde momontulié tn cave din putevea Himmiid nie se maa acumuleazd nintic, ea find tn intregime cedutd medinin nbrant. _ Din relatia de egalitate Py — P, san RI? = KAO, rezulti valoarea Supratemperaturii de regi: @2) eure: peste rezistivitatea, in Q cm; ~ sectiunea condnetorului, in ~ — perimetrul condactoralui, in cm: — densitatea de curent, in Ajem?. Temperatura conductorului se obtine adunind incklzirea 0 ou temperatura mediului ambiant 4,. _ Valoarea x din figura 2.2, obtinut& la intersectia tangentei la curb& 0) cu asimptota 1a curb’ (la 0 = 0,), reprezinta timpul in care Conductorul ar atinge inc&lzirea de regim'in conditiile in care nu ar €eda deloc cildura. P, = KAO, (2.1) unde! Keste coeficientul de transmisie totali a cildurii '6—14}10~* W/cm? grd pentru piese in aer (7—9) 10° W/cm? grd pentru piese in ulei; 8Fig. 2.3. incdlzirea unui conductor in regim ¢ de functionare intecruitent : ! rodiziveg ~— @ — curba, de inealzite: 6 — curba de récire: fy regi © — vasiatia tuoalzirii in vegim intermivent: pevmaneaP i — curentul ce stribate conductorul, é Auodlzirea in regia i datermitent Racire / @ z a TTF fa: Aceast& valoare, tumité comsfantd de tunp, caracterizeazd posibi- } lit&file de inc&lzire 91 de racire ale conductorului. Timpul total de atingere a temperaturii de regim este aproximatiy egal cu 3+. In sevviciul intermatent, in care perioadele de incilzire alterneazd ca perioada de ricive (fig. 2.3), incilzirea maxim’ atins% (0,,) este mai mic’ decit cea obtinuti in serviciul de durata la trecerea aceluiasi curent. Cu aproximatic, 6; = 6,-D,, unde conectare definita anterior (v. rel. 1.4}, in cazul cuvenpiioy de scurteiveuit, de foarte mare intensitate, dar de foarte scurta durata, se poate considera c& intreaga energie primita / este acumulata in calea de curent (conductor). ulti valoarea uproximativa a incilzirii conductorului la scurt- D, este durata relativi de (2.3) idura specific’ a materialului conductorului, in Wsjg gerd; 1 greutatea specificd a materialului, in gjcm?; ; f — densitatea de curent a scurtcireuitului de durata, in Afem* i — durata scnrtcircuitului, in s. dn tabelul 2.1 sint dati cttiva parametri fizici pentru o serie de ma- teriale conductoare si rezistive. 10 te Tabelut 24 Parametrii fizici ai materialelor conductoare si rezistive Cheticieatal | Reristivitaten | ac GARNN «| Conductivi-| catouxa Materiuin) pli, | “rimane’s [fe Tenpmassay ata | spestok Belem) a [W/em gra) (WS.ams a } } i rant 7 105 | 165-10 4,18 2.60 a {3,95 | L7B- 10-* 3.93 3,76 harsiniu | 27 | 2.90. 10-# 240 | 240 et 1 7,86 (10-25) - 10-8 065 | 3.60 7,14 64> 10-8 110 | 2,73 Alena. 3.5 | (6-8) + 10-# rj 320 Tonstantan | | | 54 Cn, 46 Ni 3,96 | 50. 10-€ { o22 | 3,68 anpanina (84 Cx, | 4M, Mn) | 33 43+ 10re 0,22 3,40 Nicheting (67 Cu, | “G1Ni,2Mnp | og.9 40 - 10-8 = 3,54 rom-nichel | 4 W2Ni, 15 cr, | i 33 Fe) | $19) 0-10 O13 3.74 Fonta consis | 7,6 10-* j 2m C. SOLICITARE ELEGTRODINAMICE in regim normal de functionare a aparatelor, solicitirile mecanice latorate fortclor electrodinamice sint mici. In cazuri de accidente tnsi, in instalatic pot s& aparai curen{i de scurtcircuit de mii §t zeci de mii de amperi, asupra cdilor conduciitoare de curent ale aparatelor se exer ita forte de atractie sau respingere de mii sau chiar zeci de mii de new- toni, ceea ce solicit’: mecanie intregul aparat si, indeosebi, cAile condu- toare de curent si izolatia de sustinere a acestora. In cazul a doud conductoare paralele strabitute respectiv de cu- nti J; si Jy, fortele sint de atractie cind curenfii sint de acclagi sens 3 de respingere cind curentii sint de sensuri contrare (fig. 2.4, @ si 6). ® Valoarea fortelor electrodinamice este dat& de relatia BF 2 Inde © - 10°* [dad] a (2.4) itet ee ee Se Se de a aE | focal ellen bao G, b e Fig. 2.4, Forte electrodinamice intre conductonre paralele: a — cutenti in acelagi sens; b — ourenfi tn sens contrar, ¢ — bare conductoare de ow sustinuts de izolatoare-suport. sau, dacd Jy = B= 24.10 (dan), (2.5) a in care: Teste curentul de scurtcirculi de goc* cave stribate cele doua conductoare, In Aga! 1 -- Jungimea de conductor Iuaté in consideratie (de exemplu, distan{a dintre dow izolatoare-suport) ; i a — distanta dintre conductoare (fig. 2.4,c) (J si a se exprima in aceleasi unitii). « Defectele cele mai frecvent intilnife, provocate de efectul fortelor electrodinamice, stint: indoivea conductoavelor si, prin aceasta, reducerea distan{elor de izolare: — slébiren legdturilor si chiar desprindeea conductoarelor din legituri; — slatirea presiunii pe contacie, care poste determina sudarea contactelor ; — distrugerea prin solicitare mecanict a dzolatoarelor-suport: — ideschiderea separatoareloy sub sarcind, lveru deosebit de tare poate produce “scurtcireuite in instalatie gi deteriorari importante ale acestcia ; — dsformarea bornelor. + amplitudinea primei alternante a curentului de sourtciveult, 2 D. SOLICITAR! DATORATE MEDIULUI JN CARE LUCREAZA APARATELE Ta timpul functio Jor, aparatele electrice sint puternic influen- fe de acthimea diferitilor agenti fizici, cum sint: umiditatea, praful, jatiile solare, vaporii corosivi ctc. Acestia, actionind asupra unor ente sensibile ale aparatelor, pot determina functionarea necorect’ mi scoaterea lor din functiune. 1, Conditii normale de mediu Cea mai mare parte a aparatclor se construiese pentru a functiona ditii normale, adic’ in aer, intram mediu cu urmitoarcle carac- (oristici (conform STAS 553/3-80): —altitudinea: pind la 2000 m; temperatura mediului inconjuréter: °C (media zilnic’ nedepisind 35°C) umiditatea relativA a mediului inconjurdtor: maximum 90% Ti temperatura de 20°C sau 50% la temperatura de 40°C; _—lipsi de praf si agenti corosivi. e Aparate de inaitd tensiune se construiesc, in funetic de locul Ie utilizare, chiar pentru ,conditii normale“ de mediu, in dou& va- cuprins’ intre —15°C gi parate destinate sX functioneze in interiorul clidirilor (constractii anterior’); —aparate destinate si functioneze in aer liber (constructii soy") Aparatele de exterior, fiind supuse actiunii Girecte a intemperiilor 2 a, chiciura), actiunii x: a vintalui si a mai bogate de praf, att izolatia exterioat dimensionat’ larg si o constructic mai robust’ (la cate se iau, de asemenea, ma- de protectic impotriva pitrunderii in aparat a apei de ploaie, impo- ive efectului radiatiilor solare si a tumor variatii mai mari de tempera~ L). whe w depune: e Aparatele de joasa tensiune se pot constrni in multe variante -protectic. Gradele de protectie au fost normalizate. “Stmibolicarca gradelor normale de protectie se face (conform STAS M)99-75) prin literele IP urmate de trei cifre caracteristice, caracteri- 1 are dintre cle protectia la o anumiti solicitare: vima cifrd, care poate lua valori tnire 0 gi 6, simbolizeaz grade tnale de protectic impotriva plitrunderii corpurilor solide gi a prafu- 13lui si de protectie a persoanclor impotriva electrocutaril prin atingerea pieselor sub tensiune; — a dowa cifré, care poate Ina valori intre 0 gi 8, normale de protectic impotriva patranderii apel; — a ireia cifrit, care poate lua valori intre 0 si 5, simbolizeaz’ grade normale de protectic impotriva solicitarilor mecanice. De exemplu, un aparat pe care este marcatt protectia 1P-442 este astfel construit incit: — in aparat nu pot patrunde corpuri straine avind dimensiuni peste 1 mm; = in aparat ou poate patrunde ap& sab alte lichide sub forma de stropi, indife- vent do directia din care vin acegtia; mbolizeazi grade it fe 1 cuit (an coy —apatatul suport, £415 deteriovari, caderca pe aparat a unoi greulagi de 0,5 ke de la o indltime de 40 cm deasupra acestaia. 2. Conditii speciale de mediu Exist. numeroase situatii in care conditifle de utilizare a apara- telor electrice ies din cadrul conditiilor normale: — temperaturi ale mediului mai mari—decit 40°C sau (suh —5°C); — altitudine la locul de utilizare peste 2.000 m; atmosferi incircata cu praf industrial ; prezenti de pulberi sau gaze inflamabile ori explozive; —climat diferit do cel temperat (diferit de ,,conditiile normale", eare corespund in Jinii mari climatulal temperat din Europa). Aceste conditii de mediu determin’ solicittri deosebite ale apa~ ratajului electric si, de aceca, pentru astfel de utiliziri se elaboreaz’ constructii speciale, dintre care se mentioneaz’i cele de mai jos. e Aparaie destinate sd functionese tn climot normal, dar tn inea- pert cn umiditaie mévitd (bAi, pivnite, erajduri, instalatii tehnologic in care se produce abur ete,). Aceste aparate se introduc in carcas ctanse. Se folosesc anumiti izolanti rezistenti la umiditate si se jaw masuri deosebite de protectie a pieselor metalice impotriva corozi- unilor. @ Apavate destinate s@ funcfioneze im medin ce aer marin (apa~ rate in cousteucte navala’}, Atmosfera din zona mirilor solicita foarte sever aparatajal electric, deoarece atmosfera umeda 3 siratA fayori- zeazd vorosluuva piesclor metalice si iuriulateste malt comportarea pies lor electroizolante. Se ian misuri de protecjie a metalelor impotriva co- toziunii si se folosesc aliaje rezistente la actiunea corosiva a apei de mare, cum sint bronzul si siluminiul. © Aparate destinate si functionese la altitwlini di 2000 sau in instalatii electrice la bordul avioanclor. La altitudini mai mari foarte joasc Ba cor sie e peste m 14 ealui exploziv, mai importante sint anzer eapsulerca antidefiagrand (simbol d), Presiumea maxitnd ce poate apirea in cazul unci aratului. De asemenea, carcasa metal istruita tncit gazele din interior, aj apcestale Peciiien | bitinena Zin a 2 1,01326 - 105 Nim's, R 7000 m se face simfit influenta rarefierii aerului, = reducerea tensiunii de utilizare; — inrautitirea conditiilor de racire: — mnedificarea, la altitadini de poste iti , la altit peste 6—7 000 m, a con : ere a arcului electric. Cae Aparvate destinate sé functionese ta medi ‘explozive. Arcul electric ¢: a aparatelor de intreruper dente prin strapungerea care determina: i confintnd pulberi sau are se formeazi in mod nozmal la functio- re, Sau cel care se poate forma in caz de prin nu Sau conturarea wnet izolatii imperfecte, er oca incendii sau explozii grave, dacd atmosfera este incdreatd Substante inflamabile sau explozive. Asticl de situafii se intilnese in hele de c&rbuni, in care exist’ pericolal de aparitie a gazului ,grizu” Estec de metan cu aet), in instalatiile de extragere, preluctate gi ee Produselor. Petzolire si in multe instalafii din industria Mics. Aparatele antiexplozive se marcheazi cu simbol (STAS 6877}1-73). ge Dintre diferite procedee care urmires si evite aprinderea ames. stunea n ve? (simbol O) Capsularea antideflagranta este solutia cea mai frecvent folosita, const in tnchiderea aparatului intr-o carcasi metalicd rezistenta explozii in interiorul Wicd a aparatului este astfel iprinse in momentul aparitiel arcului sin ‘ interstitii foarte inguste, care deter ao ricire puternica a gazelor si impiedici astfel transmiterea explo- in exterior, Lime §\ lungimea interstitiului au valori impuse faa hie si pi in functie de volumul carcasei si de natura medinlui tric, sint aruncate in afara prin 15Capitolul 3 ARCUL ELECTRIC DE INTRERUPERE © Aparate destinate sd functionexe tn climaiul jarilor calde (cli- mat tropical), Materialele igolante folosite si acoperirile pieselor me- talice se aleg in functie de tipul climatulni tropical: —climat tropical wned (TH), caracterizat prm temperatura gf umiditate mare, variatii mari de temperaturd intre zi si noapte si micro- organisme (mucegaiuri, claperci) ; climat wopical uscat (TA), caracterizat pi radiatii solare puternice, furtuni de nisip. @ Aparaie desiinate si functioneze tn medii foarte friguroase (con- ditii simbolizate cu ,.F"), caracterizate prin temperaturi foarte joase (—-60°}. Aparatele trebuie construite cu materiale speciale gi locurile de frecare trebuie unse cu unsori siliconice. A. [ONIZAREA $i DEIONIZAREA GAZELOR, CARACTERISTICA VOLT-AMPER A ARGULUI ELEGTRIC temperaturi inalte, | Atomul oricirni corp este format dintr-un swclen si din mai mulfi Wetiyoni care se rotese in jurul acestuia. Blectronul este incireat cu electricitate negativa, iar nucleul — léctricitate pozitiva. In conditii normale, cantitatea de électricitate ativa a tuturor electronilor unui atom compenseaz cantitatea de Hlecizicitate pozitiva a nucleului acestuia, astfel incit, fata de medial Mferior, atomul este neutru din punct de vedere electric Daci insi printr-un procedeu oarecare i se smulge atomului un aciron, sarcina electricé a atomului nu mai este nula (atomul nu mai @ neutru din punct de vedere electric) si el apare ca find inciireat a anumiti cantitate de clectricitate pozitivi. Un astfel de atom Ss numeste ton povitiv. @ Ovice proces prin care se vealizeazd simulgerea electromiloy de pe Dpbitele lov, cu formarea de electrons liberi si toni poxitivi, poart’ numele ionizare. Verificarea cuncstintelor 2A. Ce deosebire este intre coninrnare si stripungere? 2.2. La ce tonsiuae 52 inceare§ un aparat de 35.kV? Dar anu! de 110 kV? 233, Siabilifi relafia de oalowl penton incslziren maxim’ a unui conductor de seolinne ciroulara de diametru f. 24. Stabiliti relatia de caloul pentru incaizirea maxima a wiui cond rentangulark a x bs 25. Determinati inedlzirea maxima a unei bare de alam’ on diemetrul de 20 mum, la trecerea unui curent de 600 A, giitnd ch ¢ = 8+ 10°° Dom; K = 10° Wom ged, 26. Ce curent poate strabate fn regim permanent o bard de cupru de 20x4 mm, astich Sean ede pec ea MENT EES = jindu-se o& g = 2:10"? - Q i i ao ee aes Sangin ea a et te ee ea Hiast’ stare, gazul isi pierce propriesdfile izolante gi devine conduciitor 2.7, Co temprratur’ va ckpata o bark de aluminin oa diumetrul de 20 im fn timp de fie electricitate, conductivitates sa flind cu atit mai mare, cu cit gazul 2,5 s, la @ densitate de curent de scurtcireuit de 49 A/mm?, stiindwac ck ¢ = ste mai puternic ionizat. 7 igel eile ye de Westone erie OEE " La aparatele electrice, ionizarea se produce in special pe doui cli: 8, Cars sint modurile de transmitere a ciildurii? ~- puin ciocnirea unui electron avind vitez (gi deci energie cinetic’) ars cu un atom neutru (tonizare prin sve); —sub actiunea temperaturilor foarte inalte (tonizare termed ) La separarea sub sarcind a@ contacteloy wut aparat clectric, datoritt. diferentei de potential dintre contacte si incilzirii mari a punctelor de ontact ta momentul intreruperii, se produce o ionizare puternicd a Merului, care devine bun conducitor de electricitate si permite formarea itre contacte a unui arc electric prin care curentul continu’ si circule. jor de seotiune Un gaz in care au aparut electroni liberi gi ioni devine dontzat. In 2.9. Co cnergio este transmiok mediudui exterior intro zi de un aparat cu o supratati de racire de 1,25 m? la o difersaf’ de temperatura do 30 grd, stiindu-se ot valoa- rea coefisientniol mediu de transmisie totalé ests K = 8+ 10-+ Wjem*- grd? 2.40, Ce forti, ee exercitd ‘etre domi bate paralele cu lungimes, de Z m situate la dis- tanfa de 36 om, la wa curont de scuricircnit de durath (stabilizat) Jy = 0 kA, indvese c& valoarea curentulai de scurtcirenit de goo este Ty = 1892 Iq? sl 2.11, Ce cfect pot avea forfele clectrodinamice? 2.12, Ce reprint’ a dona cifri din simbolizarea gradelor normale de protectie? 2.43, Sint aperatele in execufic antideflagrantt etange sau nu? e Descdrcarea prin are se caracterizeaz’ prin tomtzare intens® a fiului (ionizarea termici este predominanti), emisie de electront yp metalut caiodules (datorita incdlzirii sale $i cimpului clectrie mare re coloan’ si catod), temperatura foarte inalt# a coloanci arcului i 16 17frinarea proceselor de tonézare CE a a capetelor acestuia (6000... 7 000°C), Lami Uj noxitate extrem de intensd a coloanei, caracte- risticd tensiunc-curent* (voli-amper) negativd . (fig. 3.1). : e In spatiul dintre contacte se petrec inst, in acelasi timp cu procesele de ionizare, si procese inverse, de deionizare, prin care se re- duce numérul de particule lonizate. Astiel de procese de deionizare sint: — recombinarea intre electronii liberi si jonii pozitivi, formindu-se astfcl atomi neutri; esirea electronilor din spatiul de descdr care gi impragtierea lor in spatiul inconjurator. Datorit temperaturii foarte mari a arcului electric, ofectele sale sint foarte puternice si duc la solicitari importante ale pieselor invecinate (atit metalice, cit si izolante). Au loc topiri ale picsclor de contact, ceca ce duce la vuzara lor gi arderi ele pioselor izolante, ale ciror caracteristici se inrdutatesc. Stingerea arcului electric intr-un timp cit mai scurt pentru a limita efectele sale esie o problemi deosebit’ pentru constructorii de aparate. 0? in* Fig, 3.1, Caracteristica ten- ssiune-curent @ unci descar- cari prin arc. B. METODE SI DISPOZITIVE DE STINGERE A ARCULUI ELECTRIC Stingerea arcului cleciric in aparatele de comutatie umiureste i favorizarca celor de devonizare. Favorizarea procestlor de deionizave se tealizeazi indeosebi prin: -— folosirea unor contacte de rupere din sateviale cu pumet de vapo- vizare cil mai rvidicat, —menfinerea unei presiwnt ridioate in zona in care se deavolt% arcul electtic: — récirea spatiuls in care se dezvolt& arcul electric; -- deplasarea arcului electric, prin suflaj magnetic, in zone cu gaze reci sau in contact cu peretii reci ai unet ,,camere de stingere’; —imsuflarea in zona arculul electric a uhui jet de gaz sau lichid rece; ~- folosivea gazelor clectronegative (hexafluorura de sult} care au proprietatea de a fixa electroni pe atomii neutri, formind ioni negativ: Gin metal: ¢ — priz& si figh euplates© Este interzisé intreriperea curentudat prin scoaterea fiset din J. AUTOTRANSFORMATOARE DE PORNIRE rise. i Pentru prizele de 63 A si mai mari este obligatorie includerea in corpul prizei a unui intreruptor prevazut cu un mecanism de blocare care impiedici scoaterea figei din prizi daci intreruptorul nu este deschis. Autotransformatorul de pornire este un transformator trife in Hi mumai doua faze bobinate. Cu ajutorul unui comutator, motorul conectat initial la prizele mediane, fiind astfel alimentat la tonsi- redusa. H. GOMUTATOARE STEA-TRIUNGHI K. REOSTATE DE PORNIRE $! REGLARE Aceste comutatoare servesc pentru comanda pernirii si opriril mo- toarelor electrice asincrone cu rotorul in scvrtcircuit si au rolul de a reduce valoarea curentulud absovbit de motor in timpul pornirit. Comutatorul stea-triunghi se poate utiliza numai daci motorul este astfel bobinat incit si aib&, in regim de lucru, bobinajul statoric conectat In triunghi, Deci la © refea de 380 V intre faze poate fi conectat prin comu- talor stea-triunghi numai un motor pe a cirui eticheti scrie 660/380 V sau A 380 V. Principiul de funcfionare consti in a realiza pornivee tn doud eae: — mai intii se aplici motorulyi. conectat in stea, tensiunea refelei (tensiunea aplicata f ‘ai faze este deci de 1,73 ori mai micd decit tensiunea retclei) ; indaté ce motorul a atins turatia nominalA (nu mai devreme si nici mult mai lirziu}, se modifica legdturile motorului in triunghi. n felul acesta, crventn! de pornire absorbit de motor este vedus le 1/3 din valoarea pe care ar fi avut-o dact se conecta direct in triughi. Deoarcce si cuplil de pornire seade la 1/3, pornirea prin comutatoare stea-triunghi poate fi folositi numai daci motorul porneste in gol sau sub sarcina redusa. Comutatoarele stea-triunghi peniru curenti pind ia 100 A se reali- zeazi acum pe baza comutatoarelor cu came (ve schema din fig. 4.9), pentru curenti mai mari folosindu-se aproape exclusiv comutatuars automate (v. cap. 6). cuitarea treptata a rezisten{elor conectate in cireuitul ro- fe. Solutia constructivi adopiaié depinde de marimea motorului, ectiv a rezistenselory precum si de frecventa pornirilor, Pentru motoare mici si frecvente mici de pornire se folosesc yeostate le pornire cave ouprind in acelasi ansamblu atit rezistentele, elt si co~ Mutatorul de trepte. Pentru motoarele mari, devine necesara amplasarea separaté a Wateviei sie revisteuti (fig. 4.16) $i a comutatorului de tvepte. Se foloscse MH acest ca, pentru scurtcircuitarea treptelor, controlere cu tobd (fig. 4.17), M fare se realize: de obice’ si inwersarea de sens si frinarea moto- In sfirsit, pentra freeverrfe mari de conectare, se preferd sohutia controleve Gidareds acestea comanda scurtcircuitarea treptelor de IL INVERSOARE DE SENS Realizate tot pe baza comutatoarelor cu cams (v. schema in fig, 4 imyersoarele de sens pentru motoare asincrone schimbi intre ele dow: faze ale circuitului de alimentare. Fig, 4.16, Reostat de pornire. 30 31Fig. 4.17. Controler cu tobi: @—ansemblu; b —sisicmul de contacte; 1—ax de acfionare a contectelor mobile; 2—tub izolant; 3—contacte mobile; 4—elomente de fixare a contactelor mobile; 5 contacts fine; 6 — miner de actionare; 7 ~— sistem de sacadare; § — capaci Flact de bari. 9 e Reostatele de pormire pot fi fie cx rezistenfe metalice in aer sau in ulei, fie cw dichéd (solutie de soda). © Reostatele de reglare au acesasi constructie, dar fiind solici- fate permanent, sint mai larg dimensionate si uncori previzute cu ventilatoare sau alte dispozitive de racire fortata. Rezisienjele metalice din constructia reostatelor sint executate din sirme sau benzi din mazertat stiv (crom-hichel, fecral, constantan etc.). Revisienjele pentru moioare mari, amplasate in baterii separate, s¢ execuid din elersentes de fontd sau tabla silicioasd, strinse pe doud saw trei axe izolate, intre ele fiind introdu rarii continuitatii circuitului — rondele izolante sau metalice. L. REOSTATE DE EXCITATIE Se folosese pentru seglarea fensiznii furnizale de generatoare prin modificaree cuventulel de excitajic. StatZlormate, ca si reostatele de pornire, dintr-un comutator cu ploturi fixat de o plact izolant& si dim tr-o serie de rezistoare din sirm& spiralizati, conectate la ploturile respective si amplasate intr-o cutie metalic (fig. 4.18). 32 se alternativ — in vederea asign- Tig. 4.18, Reostate defexcitatie’— diferite forme constructive. M, CONTROLERE e Controlerele cu toba, folosite pentru comiuiarea divectd a curen- mari, sint constituite din urmétoarele elemente principale (fig. 4.17): — un ax izolat care poate fi rotit din exterior si pe care sint mon- contactele mobile in forma de sectoare circulare cu diferite un- hiuri la contur; —unul sau dona axe izolate pe care sint montate contd fiznte cu elemente arcuitoare care asigur& forta de apasare ne- S. La controlerele de curent continu se folosesc $i camere de stin- cu suflaj magnetic. Se construiese pentru curenti mari, de 100~300 A, atit in aer cit baie de ulei. e Controlerele indireecte (de comandi) se construiese, de obicei, arianta de controlere cu came, similare constructiv comutatoare- F cu came, dar realizate intr-o constructie mai solid’ (fig. 4.19}, pen~ WJ curenti pint la 25--40 A. . c fixe N. APARATE PENTRU INSTALATII CASNICE $1 SEMIINDUSTRIALE Distingemn aparate de vacord la relea, aparate de coneotave si apavate protectie. 33Fig. 4.19. Controlere cu came: a — soiutie cu camercle de stingore aplicate; b!— solufie cu camerele de stingere teor porate; 1 — camere de stingere ceramice; 2 — capac cu camere de stingere. 1. Aparate de racord la retea (prize, fige, cuple) fiz, 4.20, Prize’bipolare cu contact de protectio {c, b,c) si tripolare en contact de null si 5 de protectie fs Mpgropata; & ~ dubl& ingropats; ¢ — triplé du cordon; @ — aparent’;e — etansd r Ingropati; f —ctaagh aparenti. ® Prizele fac parte din imstalatiay fixi, contactele lor fiind per manent sub tensiune. Pot fi aparente (pe tencuiald), tugropate (pentru tmontare in doze, sub tencuialé), capslate (in siluminiu sau material plastic). Dap& numirul polilor, pot fi bipolare, bipolave cu contact de pr0- tecfic, wipolare cu contact de protectte, tvipolare cu contact de proleciie st contact de mul. Cele bipolare pot ii simple, duble si triple. Prizele bipolare se executé pentru 10 ¢ tm 10, 16 si 25 A (fig. 4.20). Sint, previzute cu teci de contact care, fie prin elusticitatca materia Jului, fie prin clemente arcuitoare auxiliare, asiguri apisarea mece- sari pe piciorugele figelor. ¢ Fisele, conectate printr-un conductor flexibil la receptorul mobil, se introduc in prize pentru realizarea logdturii electrice. ‘ tn cazurile in care solicitarile termice uu sint importante, se pot riale termoplastice, impreund rizelor, tusi exist& fblosi fise realizate prin presare din mat | cordonul, Tipurile de fise sint aceleasi cu ale pr | fise de 6 A (fig. 4.21) : Cuplele 2s le telesle pentru porniri usoare si > 5s la releele pentru porniri grele. Caracteristica de protectie este prezeniata in figura 5.4. © Observafie, Conditia de declansare in cel mult doui minute (pomind de ta cald) Ja un curent egal cu 1,5 f,, care apare in uncle nonme string, nu mai este impust de nomnels internajionale si de standardele romAncsti. Este totusi util ca ea si fie respectath pentru a se pane de acord conditiile impuse releclor termice cu cele impuse motoarelor electrice. in anumite situatii cu porniri grele, regimuri intermitente etc., releele termice obisnuite nu mai reproduc cu suficient’ fidelitate incil- ziree motorului, putindu Tig, 3.3, Bloc de relce termice TSA 63. se ajunge fic la temperaturi periculose ale infisurarilor acestuia, fie la declansiri inutile, In aceste cazuri este recomandaté introducerea unor fervistoave —- semiconductoare cu re- zistenta variabila cu temperatura -- direct in infisurarile motoarelor; cu ajntorul unui circuit electronic de comandi, schimbarea brusc’ de rezistenti a termistorului la depisirea temperaturii admise conduce la declansarea conductorului din circuitul principal al motoruhii 44 ig. 5.4. Caracteristicile de pro- tie ale unui relen termic: — funofionare trifazict, sime- fies din stare rece; b — func- fonare bifazica asimetrica din fie rece; ¢ — functionare tri- ica simetrick din stare cal- } @—functionare bifazica Simenicd din stars calda. x eas 4a | 1 i S 8 h | ] I i a Ses skal UA 2255 b SET SSI ee ia 2. Declansatoare electromagnetice Pentru protectia impotriva scurtcireuitelor se folosesc declansatoare electromagnetice. Acestea sint electromagneti de tip deschis sau clapetd, la care bebina — strabatuti de curentul principal sau de un curent proportional cu acesta — este astlel dimensionatd, incit armi&tura mo- bil este atras’ numai la trecerea unui curent de citeva ori mai mare decit cel nominal. Reglajul se face prin variafia intrefierului sau a fortei antagoniste, ow De reguli, Ja intreruptoarcle automate pentru protectia liniilor, declangatorul clectromagnetic este reglabil intre 3 si.6 7,, iar la intrerap- toarcle automate pentru protectia motoarelor este fic cu reglaj fix ja 107,, fie reglabil intre 5 si 10Z,, astfel incit si nu actioneze la curentii de pornire (care pot atinge 6—7 7,). 453. Declangatoare de tensiune minima in constructia intreruptoarelor automate pentru protectia motoare- lor este obligatoric prezenta unui déclansutor de tensinne minima, cate deschide intreruptorul Ja disparijia iensinnii sau Ja c&derea ei subs o anumitd valoare si impiedicA inchiderea intreruptorului atit timp cit tensiunea nu a atins o valoare suficienti. Rolul acestui declansater este de a impiedica inchiderva necon- trolati a intreruptorului dup’ o intreruperc mai indelungat& a ten- siunii, care a dus Ja oprirea motorului si a masinii antrerate. Retuchidevea necontrolatd a civcuttului poate provoca: — pornirea directa, la tensiune plind, a motoarelor care trebuie pomnite cu commutator sfea-triunghi, reostat de pornire sau autotransfor- mator, ceea ce duce la suprasolicitarea motornlui si a retelel; -- pornirea neasteptaté a masinii antreuate, putind duce la distru- gerea unor piese san a unor parti de masini si la accidentarea unor persoane. © Observatie. In cazal in care motoarele sint comandate de con- tactoare, acestea preiau si rolul declausatoarelor de teasiune minim’, cu conditia ca butonul de pornire s& fie de tipul contect normal des- chis, astfel incit la revenirea tensiunii contactorului si nu reanclanseze de la sine. Conditiile tehnice impuse declangatoarclor de tensiune minimi de c.a. sint aceleasi cu cele impuse contactoarelor: — si nu depigeasc’ temperatura admisibili la 1,05 7 — si se inchida la 0,85 U im stare calda; -— sh se deschida intre 0,7 gi 0,35 U. D. SIGURANTE FUZIBILE Sigurantele fuzibile sint cele mai simple aparate de protectis tmpo- triva scurictrewitelor. Ble cuprind, in prineipiu, elemente fuzibile, con- stind dintr-un fir sau o band’ subtire de metal, cu sectiunea astfel aleasi incit dacd sint strabitute de‘un curent mai mare decit cel admis de instalatie s& se topeasci, itrerupind astfel circnitul protejat, in care sint montate in serie. Calititile principale aie siguranjelor fuzibile sint constructia foarte simpla si proprietatea de a intrerupe curentii mari de scurteireuit in a inainte ca acestia A fiatins valoarea maxima posibili (se realizeazd deci o Hmitare a curenjilor de scwrtcivcwit care 46 tribai instalafia, veducindu-se foarte mult jamice la care aceasta este supusi: Principalele dezavantaje ale sigurantelor fuzibile sint: intreruperea instalatiei, la arderea fuzibilului, pe un termen Jativ lung, necesar inlecuirii acestuia ; ~ variatia in limite foarte largi a timpului de topire, facind dificila sigurarea selectivitaii (intreruperea liniei numai in punctul de ali- entare cel mai apropiat de locul defectului) ; —raminerea motoarelor in doud faze datorit& topirii unei Sigurante dintre cele trei care protejeazd un circuit trifazic ; — eficienta redusa la protectia impotriva suprasarcinilor. solicitirile termice si di- 4. Tipuri constructive Vom examina in continuare constructia gi caracteristicile cclor ai folosite tipuri constructive de sigurante fuzibile. e Sigurantele in tub de sticla sint utilizate la protectia circuitelor de mick puiere (curenti pind la A) (fig. 5.5). « Sigurantele cu mare putere de rupere (fig. clemente componente: —m invelis izolant cu mare rezistivitate mecanici, executat fie «intr-un tub de portelan, fie prin turnarea unui material plastic intr-o form’ ovoidalé, fie prin asamblarea a doui capace din material plastic de mare rezistenta (politster cu fibre de sticli) ; una sau mai multe benzi subtiri perforate, din argint sau din cupmn, inglobate intr-o masi de nisip curlitat de toate impurit&tile 5.6) au urméatoarcle Fig. 5.6, Sectiane prin elementel de in- lociire al unei sigurente de joasi ten- 1—contact; 2-tub de siune cu mare putere de rapere: 3 fir fusibil —: 4— 1—tb de portelan; Z— fir fuztbil; lipitura.. 3—cntit de contact; 4— capac de in- chidere; 5—inel de fixare; 6 — rone dela de azbest; 7 — nisip. 5.5. Siguran(a in tub de sticld:organice si metalice, sortat la o anumitd granulatie si perfect uscat. Kenzile sint sudate pe cutitele sigurantei care fac legdtura ca circultul exterior. Stingerea arcului in nisip are doua efecte favorabile: —condensarea vaporilor metalici pe granulele de nisip produce o puternici ricire si deionizare a areului electric, limitindu-i yaloarea, durata si energia’ — conductibilitatea termic’ foarte bun’ a nisipului permite folo- siea, la acelasi curent nominal, a unor benzi cu sectiune mai mick decit in aer liber, reducindu-se astfel cantitatea de vapori metalici produsi in timpul topirii. 2. Tipuri functionale Din punet de vedere al caracteristicli de protectic ( functie de valoarea curentului), siguranjele se cla! criterii: impul de topire 2 dupi dow © dupa functiune: g — pentra protectie pe intregul domenin de curenti: a — pentru protectia de la un multiplu al curentului nominal in sus; e dupa obiectul protejat. Cele mai u2uale sigurante sint cele cu caracteristicile gL {sigurante normale sai rapide) pentru protectia conductoaselor, aM (sigurante lent-rapide) pentru protectia motoarelor, aR si gR (sigurante ultra~ rapide} pentra protectia semiconductoarclor (fig. 5.7). Folosirea sigurantelor lent-rapide in cireuitele motoarelor permite reducerea sectiunii conductoarelor de alimentare a motoarelor. Pentru a se intelege aceasta, se mentioneazd ci sigurantele din circuitul unui motor trebuie astfel alese incit si nu se topeascd la enrentul de pornire al acestuia, iar conductoarele de alimentare se aleg astfel incit si fie protejate de sigurantele respective. In cazul folo- sini siguranteloy noymale, aceasta duce, de reguli la necesitatea supra- dimensionanii conductoarelor fata’ de ‘cele corespunzitoare dia punct de vedere termic curentului nominal al motorului, Folosirea siguranfelor lent-vapide, mai putin sen: pornire, permite evitarea acestei supradiinensioniri, Sigurantele wiravapide sint neapdrat necesare in cireuitele redre- soarelor cu siliciu, foarte sensibile la suprasarcini. ile la curen’ 43 Obtinerea acestor caracteris- lici immpune uncle deosebiri in — onstructia sigurantelor, respec- jv in realizarea elementulni fe- bil. Ta sigurantele lent-rapide, pe banda fuzibilé se aplicd © picé- furi de aliaj staniu-plumb, care formeazi cu argintul sau cuprul aliaj ugor fuzibil (fig. 5.8). La suprasarcini de lung du- Tati, lamela se topeste in zona ‘de actiune a meterialului, de a~ daos, iar Ja scurtcizcuite se fopeste in zonele de reducere a ectiunii. Fuzibilul sigurantelor rapide ste fie realizat dintr-un singur metal, fie tot de tipul celor pen- tru _sigurante lente, in vederea ‘pbtinerii amor incalziri generale mai reduse. La sigurantele ultrarapide Henzile perforate au puntile foarte inguste (fig. 5.9) ae 22 ee Sigurantele cu mare putere de D GEES 20 59 ONL, pere au capacititi de rupere foarte mari, pink la 100 kA cn- rent virtual, si un efect de limi, ae ; Z Jare foarte puternic, Ele se fabricd in 5 mirimi, acoperind o gam de curen{i nominali intre 60 si 1.000 A. © Siguranjele tubulare sint tot sigurante cu mare putere de mm pere, dar realizate intr-o constructie mai simpli gi cu gabarit redus. | Fig, 5.7. Caractetisticile sigurantelor fuzibile. oe I Fig. 5.8, Band’ fuzibild pentra sigurante tent-rapide: 1 — pic&turt de alia} ugor fucibil 49In general nu folosesc cutite, legitura cu ciscuitul exterior ficindu-se chiar prin intermedivl capacelor de inchidere a tubului ceramic pro- tector (fig. 5.10), a Siguran{ele cu filet sint folosite in instalajiile casnice si semi- industriale, dar si in cele industriale, pentru intensititi nominale pint Ja 200 A. ; Sint formate din patru elemente (fig. 5.11): — soclil de portelan 1, previeut cu bornele de legare la circuitul exterior ; — eleimeniul de tnlocutre (patronul fuzibil) 3, elcAtuit dintrun tub de porfelan de o anumiti forma, umplut cu nisip si inchis la capete eu capace de contact. Firele fuzibile sint intinse in masa de ni ip intre capacele de contact (fig. 5.12): oe piesele de contact, cu diametrul interior calibrat, avind rolul de 4 impiedica introdacerca unor elemente ce inlecuire de valoare no- minali mai mare (care mu ar putea asigura o protectie corecta) ; — capacui filelat 7 — cu rolul de a tichide elementul de inlocuire, tealizind totodaté presiunea de contact necesar’. Fig. 5.9. Bur s ig cr 10. Sigura ubnlares Pentru siguranti a—Ty : ee oo altraraplda de b= Jy = 32 ALT, = BOKA 32 A. @~ Iq = 125A: f, ~ 100 kar 50 Fig. 5.12. Sectiune prin clementul de inlocuite al unci sigurante fuzibile cu filet: rorp de portelan; 2 — fir fuzibil; —firal indicatorulus de functionars; ~nisip fin; J — expace de contact; 6 — indicator de funchionare 5.11. Siguranté eu filet: ; 2—teacd filetath; 3 — cle- mestul de inloenize capac filetat; 5 —scrunalizator; 6 — plesi de contact; 7 — borne 1 4 Aces tip de sigurante se fabricl pentra curentii nominall de 25, 63, 100 si, mal rar, 200 A. Scara curentilor nominali ai elementelor de inlocuire fuzibile este ins mult mai bogat&: 6, 10, 15, 20, 25, 35, 40, 63, 80, 100, 125, 160 si 200 A. Ele au capacitatea mare de rupere de 5—8 kA. 3. Reguli de exploatare ; sbi Bee Sipsilsearnny (des in exploatarea sigurantelor fuzibile trebuie sa se fins seamé de citeva probleme: : —méarimea sigurantei trebuie aleasi corect in functic de sectiunea conductorului prote! u — trebuic interzisi inlocuirea fuzibilelor arse cu fire de cupru ne- calibrate si in special trecezea firului de cupru pe deasupra elementului de inlacuire ; ; — Ja montarea sigurantelor toate legiturile de contact sé fie bine sitinse si si se verifice periodic mentinerea fortei de apasare pe con- tacte; 51Capitolul 6 APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA — sigurantele si fie asezate in partes de sus a panourilor, astfel incit caldura degajatt de ele si nu afecteze alte elemente ale insta latiei ; — introducerea in furei a sigurantelor cu mare putere de rupere trebuie fienti cu. minusi de protectic, si cu fati aparalti, find scama 4 este posibil si existe un scurtcixenit pe linie, iar siguranta si explo. deze, Cuprindem in accast’i grupi eparate care pot fi comandate de la tunjd sau de catre un velen de protectio: = contactoare si ruptoare : — contactoare cas rele; —éntreruploars automate (a din principal vol de protectie) A. GONTACTOARE §1 RUPTOARE Verificarea cunogtintetor 1, Principiul de functionare $.1, Ce tipuri constructive de relez termice cunoastefi? 5.2. Care sint condijiile tehnive impnse unui relen terniic pentru protectia motoarelor? 5.3. Ce proprictate an termistoarele? 5.4, Ce deosebire este intre un dectansator si un relen? 5.5. Ce protectic asigura un declangator de tensiune minima? 5.6. Ce condifii tehnice se impun unvi declansator de tenslune minims? 5.7, Ce avantaje si ce dezavantaje prezintA sigurantele fuzibile? 5.8, Care sint efectele favorabile ale nisipului in sigurantele fuzibile? 5.9. Ce avantaje prezinti folosizea sigurantelor lent-rapide in circuitele motoarelor clectrice? 9.10. Ce principii constructive se folosesc la realizarea sigurantolor rapide? 5.11. Ce precautii trebuie lnate 14 montarea signrentelor fuzibile? 5.12. Ce se intelege prin protectic antibifazica? Contactorul este wn aparat de comutafie cu acfionare mecanicd, ee romagnelicd sau pneumaticd, ou 0 singurd poritie stabild, dept ea jabilt. suporta si tntrerupe curenfin tn conditic normale de exploatare le unui civcuit, inclusiv curenfit de suprasarct: ; ; “ Figura 6.1, a ilustreazi functionarea unni contactor electromag: etic: la inchiderea circuitului de alimentare a bobinei 3 a electro- Fig. 6.1. Contactoare cu migcaze de rotafle : ie; P us fil; 2 — miez fix; = de cutent contin; 6 — de cusent alternadi¢; £ — armacurd fis; : S ouink, | emidtued mobilay 8 — contact mobil; @ — contact fix; 7 — camend * "de stingore; 8 — bobins de suflaj; 9 — ax. 53magnetului, armatura mobilA ¢ este atrasi gi inchide prin deplasarea contactului mobil 3, care este solidar en ar- matura mobili; contactele ramin inchise numai atit timp cit bobina electromagnctului se afla sub tensione: in momentul in care se intre- rupe alimentarea bobinei electromagnetului, circuitul principal se des chide din non, contactul mobil revenind in pozitia d. unea greutitii proprii sau a unui resort antagonist, © Observatie. Din punct de vedere constructiv, contactoarele ruptoarele se aseamina foarte mult intre ele, dar la contactoare, po: tia de repaus corespunde situatiei cu circuitul principal deschis, in timp ce la ruptoare pozitia de repaus corespunde situafici cu eircuitul principal inchis, electromagaetul intervenind in sensul deschiderii cironifului, cireuitul principal se le repaus prin acti- 2. Tipuri constructive si m&rimi caracteristice © Dupa felul curentului din circuitul principal (circuitul coman- dat), contactoarele gi ruptoarele pot fi de cu alternaiiy. ent continu sau de curent (28238 ~S2258 Tn mod normal, contactoarele se consiruiesc pentru tensiuni pind siBeas la 440 V in curent coutinuu si 380 sau 660 V in curent alternatiy 51 Bones intensiti{i nominale cuprinse intre 6 si 600 A. EHS ES * Dupd modul de actionare a contactelor mobile, contactoarele BaLE REE si ruptoarele pot fi: gegeey= ~- cu actionare prin clectromagnefi (de curent continun sau de eurent Geko lat altemativ, indiferent de felul curentului din circwitul principal). Aceasta ae cS este solutia cea mai frecvent folosité, ca prezentind o seric de avan- Say 2237 taje (posibilithti largi de comandi la distant’, comand ugoari si Bog 1 hSx rapitlt prin butoane sau relee, putere de rupere suficient de mare): gob. e so — or cer comprimat, indeosebi la contactoarele de curent continuu q Ne ee au pentru curengi mari (tractinme electricd), unde este necesara separa~ 3./28e0 rea rapid’ a contaetelor eno es 33 c= Ol AcHonar wmecanic®, prin arbori cu came; metoda este utili- geal} zati rar si numaj la intensita{i mici, deoarece puterea de rupere este Baas gis mici, viteza de separare a contactelor fiind redusa. g- epee s e Dup& numarul de poli, se deosebese contactoare si ruptoare b 128% ok monopolare, b polare, tripolare lecle mai frecvent folosite) si telrapolare. g elses. e Dup3 modul de deplasare a contactelor mobile, se deosebesc: egies le — contactoare cu miscare de rotefie (cu o singurd intrerupere pe BEAz euates faz’) (fig. 6.0); a8" a0 — contzctoure cu iiscare de vansiafie (eu dowd intreruperi pe faz) lealegs (fig. 6.2). 54Contactourele ci mriscare de votatie sint mai robuste la solicit&ri prin vibratii, au o putere de rupere relativ mare (comportindu-se mai bine Ja utilizarea in curent continua) si se pot realiza cu usurinta in diferite variante constructive (cu numér variabil de poli sau de contacte au liare). AC3 — corespunzitor motoarclor cu ro- torul in senrtcircuit ; AC4 — corespunzitor regimului de luern cn gocuri si invorsiri de sens a motoarelor cu rotorul in scurtcircuit. 2 Acest tip constructiv se foloseste pentru contactoare de curent continuu, contactoare cu compozitie variabili, contactoaze de regim greu (cu solicitiri deosebite de mediu, vibratii si socuri), contactoare pentru intreruperea curentilor capacitivi, : Contactoarcle cu miscare de translafie prezinta avantajul unui gabarit redus, ceca ce este favorabil realizirii de panouri compacte; se pre- Similar, sint cinci categorii slandardi- fle pentru contactoarcle de curent continu (DCI—DC5) si doud categorit pentrre con- Motoarvele de comanda si contactele arxiliare ACI1 si DCIL) ‘Durata de serviciu se exprima prin re- istenfa la urd mecanicd, care este la sontactoarele moderne de 5—10 milioane Manevre, si prin reristenfa Ia usurd sub Sercind, caré in regim AC 3 este de ordinul a 500 mii pind la un milion conectari, teazé mai bine unei mecanizéri avansate a fabricatiei si a montaju- Jui; au o duraté mecanic& de serviciu mare si un cost mai redus. Ele reprezintA © solutie practic genoralizati la contactoarele de curent alternativ pind la 400 A. Q varianté a acestui tip constructiy o constituie coniactoarele cu miscare combinatd, la care directia de deplasare a contactelor mobile este perpendicular pe directia de deplasare a armiturii mobile a elec- tromagnetului, Aceast& constructic, folosit’ sila noi pentru unele con- tactoare de peste 100A, prezinti avantajul cé reduce vibratia con- tactoarclor, asigurind o rezistenti marit& la uzura sub sarcina (fig. 6.2, 0). B. COMBINATIL DE CONTACTOARE CU RELEE e Cea mai uzvali combinatie este contactorul cu relee termice, denumit si Fig, 6,3. Reprozentarea grafied aror magnetic, realizat yzual atit im 2 Conditiilor de tucru ale con: By gi wea A eT ai: tactoarelor la diferite categoril ecutic deschisa, cit gi inchisA (fig. 6.4 de regim de lueru. i 6.5). 3. Probleme de exploatare , E Pentru protectia impotri ‘a curentilor de scurtcireuit, in amontele ontactorului cu relee termice trebuie montat un intreruptor automat Domeniul de utilizare al contactoarelor find foarte larg si in con- Sau sigurante fuvibile adecvate, tind extindere, cuprinde situatii foarte diferite in ceea ce priveste natura circuitulni comandat si: solicitSrile pe care acesta le impune corttactorului. Normele internationale define: nativ, patrn ACL — ACL — Se folosesc de asemenea inversoare de sens automate cu doud con~ tactoare imterblocaie inire ele electric si mecanic (cind unul este in- chis, celilalt nu se poate inchide) (fig. 6.6). , pentre contactoarele de curent alter- categorii tiptce de veginn de lucrn (Lig. 6.3}: corespunzitor sarcinilor pur rezistive (cuptoare, de exem- plu; corespunzitor motoarelor cu inele; e Comutatoarele automate stea-triunghi sint formate din trei con- Hactoare (retea, stea si triunghi), un bloc de relee termice de protectie un releu de timp cu care se poate regla fimpul de la pornire pind da trecerea de la conexiunea stea la conexiunea triunghi. 56 57c. INTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE 1. Principiul de functionare Spre deosebire de contactoare, intreruptoarele automate se carac- 4 prin faptul ca, odati inchise contactele principale, ele sint enfinute in pozitia ,inchis“ cu ajutorul unui z&vor mecanic numit roasci; acesta blochea: 4 contactele mobile la sfirsitul cursei de si le mentine in aceast4 pozitie un timp oricit de lung, fara enn consum suplimentar de energie. La comanda voiti a unui opera- sau la comanda automat a unui releu de protectie, se indepar- zi zivorul mecanic, eliberind contactele mobile, care se deschid Wi mare vitezi sub actiunea unor resorturi puternice. e fuchiderea intreruptoarelor automate se poate realiza prin dife- ite metode, ca: Fig. 6.4. Contactor cu rele Fig. 6,5, Schema de coneniuni a unui contactor cu termice de 40 A rolve termice: — contactor; Hy — blve eu refee termice; t — con- wot de totrerupere; C~ bobina Ue actionary a tone I —duton comand a pisare — de c&tre un operator a unui buton de tnebidere, folosit’ la aparatele de curenti nominali mici (v. fig. 6.9, 4); Fig. Intreruptor automat USOL 250 A cu servomotor. 6.7, Tntreruptor automat ew electromagnet de actionare. if Fig. 6.6. Schema de conexitini a unui inversor de sens. 58~ actionarea unei manete (fig. 6.9, 4, 6.9, ¢, 6.9, d) a — folosirea unni electromagnet de actionare (fig. 6.7) sat a unui servomotor (fig. 6.8); i _ —folosirea unui dispozitiv de actionare cu acumulare de energie resort. flere, completat’ cu utilizarca unor dispozi de suflaj magnetic si [anor camere de stingere bine studiate, permite realizarea unor capaci- fifi dé rapere de ordiaul a 5—S80 kA si, ca urmare, folosirea intrerup- [oarclor automate ca aparate de bazi pentru protectia Ia scurtcirenite nemai ie de sigurante fuzibile); — insensibilitate la variatille de tensiune ale refelei, intreruptorul, Fimiuind inchis chiar dac& tensiunea dispare complet ; —economie de energie; _ posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic; in cazul actionarii prin electromagnet — dat find faptul c& el se fli sub tensiune numai o fractiune de secund&, cit se produce in- whiderea ; —rezistenti mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri. me- anice. * « Dezayantaje. Folosirea 24 ele mai importante fiind: —treeventa de conectare permis’ este foarte mic& (cel mult, citeva i de manevre pe zi), durata de serviciu fimd de ordinal zecilor de hii de actionari; —aparatul are o constructie complicaté, find in consecingi si Jativ scump, voririi mecanice are ins& gi dezavantaje, 2. Tipuri si caracteristici constructive Dati fiind varietatea mare a domeniilor de utilizare, se intilneste j © mare varietate a tipurilor constructive de intreruptoare automate. ‘Se pot distinge totugi citeva categorii principale de astfel de aparate. e {ntreruptoarele automate de instalatii sint dotate cu declansa- toate termice gi electromagnetice pentru protectia impotriva supra- scinilor si scurtcircuitelor. In raport cu siguranfele fuzibile, ele pre- se avantaje — posibilitatea de restabilire imediataé a curentului fara a se pierde montérii unui clement de tnlocuire nou in lo- ig. 6.9. Tntreruptoare automate de joasd tensiune —tipuri constructive: 4 ~ intreruptor tripolar en avtionare prin brton, 1 & — inteoruptor tripolar In exec deschisi; ¢ — tutreruptor auton mt _ es capsulat in carcask tzolant’; d — inteeruptor eu- tomat Limitator, 60 cul celui ars; 61 4