Elena Ispas odehnici eficiente de redactare ‘2 Modele de aplicare a acestor tehnici ‘2 Teme propuse pentru a exersa tehnicile de lucrn 2 Raspunsuri cupringdnd unele solutii propuse pentru rezolvarea temelor D Mic dictionar de expresii trumoase clasele OLIN essLucrarea este realizata in conformitate cu programele scolare in vigoare. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ISPAS, ELENA Compunerea gcolara / Elena spas. - Bucuresti Erc Press, 2007 ISBN 978-973-706-778-4 371.3:372,464:373.3 ISBN (10) 973-706-778-9 (13) 978-973-706-778-4 © Copyright Editura ERC PRESS Toate drepturile rezervate Piata Presei Libere, nr. 1 sector 1, Bucuresti Telefon: redactie 031 405.53.29, difuzare 021 318.70.27 Fax: 021 318.70.28 e-mail: ercpress @zappmobile.ro; Referent stiintific: institutor gr. 1 Alexandra Manea Desene: Adina Visan Redactor: Gabriela Mangu Tehnoredactare: Gabriela Mangu, Simona Mogogearni Coperta: Lorena loniciARGUMENT Drag elev, pein sf tent, Folosiea acest moteridl awilior, on ghid de redoctare a compunevilor seolave, aonsit ori la scoala, pune bazde aucinstruinii Dig des, cacti lunae vire in quired vostry, in pregitiven atertii a Sieve legit ck conpene. Inaestaalegpe se gees tote tipsile & cone, find unanitir fidert si deowhit de util pertru cei ave does sit devi, patisfi astrtube: In dave Ig a Ika oti povestit and contrat veur sorte tete Heree, oti vealizet compari onie, aénd on spot de anosstee a heni iopuitoae _foote rede, iregiri dn nonwit, rateride figuative Spe sfargitd das a Wawei pita dbpindoen cb a tedza in mod inkencent corpunen svi, pe baa ei experiarte Lopate de obsarvae a lara nave testi ¢ pininssoen posaypnsatere- olor de vedictare a aston. Exerofiile propuse contribs la fooren si consolidren, aunostintdor dobércite la soon. Expresiile antistice preertote srt puncte de pleaae turedzan onpunile e ke piniti a teni pot avai Stirogi adeg invagitos, han cb fata va fase la dspritie metok ¢ telwiict vowiate de recoctae a tater tiple ce corpewi sole, findunsgot ved in cesfigevcrea ardor cb compare soit tét la linda rors, ot gi la alte dsciplire: echungee plastio’, ehantie avicis, stiirge etc. Sorarale de aru prop la S& exersim! cargrark dfertte de dficltete ¢ treluse aplicate in fincfie de dastt @Masual, derivdu dast respective, dar ¢ in firrtie ck patiadaitiqile ce dezvoltare individucla a elevilor. O pate din exeratfii pot fi aplicate ¢ la axtivitigile tenctice defipeute la sfir gid unei uniti—i de iroigae (la disi- plinde arimite mai ss), su chiar in cod unei secvente de luo Modklde de congameri sat prezentate ca mocks de ovientivi, si mas on solufii saa rezolvini, cic in orice congamere este nevoie, mai mult ca orturek, de ovativitate. Asada, va invit, dagi pricteri, si dati frau liber impginatial! Mak succes | Auloarea 3CUPRINS I, CE TAINE ASCUNDE COMPUNEREA? ,.,..... 6 IL. PARTILE UNEI COMPUNERI .,... .12 Modelul I. Norul cel urias ...... 14 Modelul al M-lea. Emotii de scolar 16 Sa OXereaml oi... co 2 n%: sare My he tame aeG IC nad 18 In, TIPURILE DE COMPUNERI ORALE §1 SCRISE 19 © Companerea dupa un plan de ide dat... eee Modelul I. Aniversarea lui Nicugor .... 06... 0+ e 00s Modelul al I-lea (O intarnplare) . . Modelul al M1-lea. O fapta buna . Sa exersdm!......... « Conpuners artithidat ,., Modelul I. Cartea, 0 comoara de Modelul al Il-lea. Glasul padurii . Sa exersim!.............. eo ie un tablou (0 inngine) Modelul I. ,,faranca din Muscel“ (Nicolae Modelul al Il-lea. Darurile lui Mog Nicolae .... Modelul al It-lea. Jarna, anotimpul solutes albe : Sa Cxersam hos oc sigen es canoe gain * Compunerea dupit un sir de inngini . , , A Modelul I. in asteptarea lui Mog Criciun . Modelul al Il-lea. Singuraacasi ....... Sa exersim! Modelul I. Primavara . Modelul al U-lea. in ziua de I Sd exersdm! oo... 6.150: CaP O eee « Caracterizarea une personne (bunica, maurm, tata a6) ,,,,....67 Modelul I. Mama, dulce minune .... 4... 0.46 meth.» 68|. CE TAINE ASCUNDE COMPUNEREA? Compunerile scolare realizeazd o sintezd a tot ceea ce ai invatat in activitatile scolare, extrascolare, in mediul familial, sub raportul corectitudinii exprimarii. Pe de alta parte, ele constituie cel mai nimerit prilej de valorificare a experientei tale de viata, de manifestare a imaginatiei si fan- teziei creatoare. ¥ Compunerile iti cer sa fii UN BUN OBSERVA- TOR a tot ceea ce te inconjoara: oameni, plante de tot felul, animale mari si mici, fenomene ale naturii, rotirea anotim- purilor, natura fn toata complexitatea ei. ¥ Cum putem observa? Deschide ochii! Asculté-ti simewile! Priveste culoarea gi inspira parfumul florii care te-a fas- cinat, sau al aceleia pe care ai primit-o in dar, ori al florii pe care o vei darui persoanei dragi. Urmaregte surasul cald si duios al mamei, bratul protector al tatalui, parul nins gsi ochii méangaietori ai bunicilor. Pofi scrie frumos si impresionant despre ceea ce cumosti, dar si despre ceva imaginar. Este important doar sa crezi in ceea ce simti, in ceea ce scrii, sa crezi in tine si in oameni. Sa crezi in pomii infloriti ca-ti vor darui parfumul si gingasia lor. Sa crezi in rodul bogat al pamantului, asa cum el crede ca tu il vei ocroti! Y Visoazii on ockti deschisit Viseazi la casa pe care ti-ai dorit-o intotdeauna, la masina viitorului. Gandeste-te cd vei gasi odata bagheta magica. Ce fapte bune poti sa faci cu ea? Ce lucruri posibile sau chiar misterioase ai putea realiza? 6i Y Deschidei inirme! Asciledl Asculta-ti rasul cristalin, atunci cand parintii stiu sa {ransforme orice zi in sarbatoare! Asculta dojenirea caldi a mamei, atunci cand gresesti #au iei o nota slaba. Asculta plansetul de durere al celui ce pierde o fiinta draga! Plangi alavuri de el! Asculta ,zgomotul“ asurzitor al celui ce sta sa cada in pripastie! intinde-i o mand, nu-l lisa sd se prabugeasca! Ce poate sa fie ,un zgomot", copile? Sa fie el, drogul? Sa fie alcoolul? Sa fie tigara? Sa fie neascultarea? Giseste un rispuns mai neasteptat, cada o solutie de rezolvare la toate intrebivile tale! Traieste si tu bucuria reusitei unui coleg, a unui prie- ten. Razi alaturi de el! Prinde-te in jocurile copilariei. ¥ Alege cuvintele cele mai frumoase si mai neobisnuite! De unde iti alegi cuvintele? Cuvintele se pot alege din textele studiate la scoala, din ecturile citite, din povestile pe care ti le-a citit mama cand erai mic, din basmele audiate sau vizionate de pe casete, CD-uri, DVD-uri etc. Nu uita sit iti notezi in caietul de vocabular orice expresie fru- tmoasa sau cuvant neobisnuit! Citeste lecturile suplimentare recomandate la scoala. Prin lectura iti imbogatesti vocabularul cu expresii si cuvinte noi. Scrie-le in caietul vacabular si foloseste-le atunci cand ai nevoie de ele. Dictionarul sa-ti fie prietenul cel mai drag. E] te poate ajuta ori de cate ori nu intelegi un cuvant. Foloseste cuvintele noi in dialogul tau cu parintii, invatatorii, cu prietenii sau colegii, in compunerile scolare.Povesteste mai intai prin cuvinte simple, dar bine ordo- nate, pentru a putea fi inteles. Alcatuieste cu aceste cuvinte planul povestirii (compunerii) tale. Dezvolta apoi propozi- tiile, introduc4nd cuvinte frumoase. Fii atent la aranjarea cuvintelor in propozitii! Y Cum gisim expresiile frumoase? Un lucru deosebit de important este pregitirea vocabularului si imbogittirea lui cu expresii artistice. De exemplu, ca s-o descrii pe mama ta, foloseste cuvinte din ghicitori sau porneste de la o serie de fragmente din textele literare. Poti povesti despre mama ta, alcatuind propozitii cat mai frumoase. Ai putea spune: Mama mea este harnici precum o alhina. Din aceasté propozitie se desprinde o insugire pe care o folosesti in definirea mamei intr-un mod _ neobigsnuit (albimaa harnica). Din propozitia: Jubirea ef este fra de rmargini. ai putea desprinde o alta definitie a mamei. Te gandesti la ceva fara margini. Cine poate fi atat de mare? Desigur, Universul. Cine este precum Universul de mare? Iubirea mamei se identifica cu insusi Universul si o definesti ,,universul iubirii“ s.a.m.d. ¥ Cuvinte care ,,zidesc“! Cum alegi cuvintele cele mai frumoase? ‘Te poti juca! © lpi propunem un joe: ,,Fagurele de miere“. Se deseneaza un fagure de miere. fl definesti apoi printr-un cuvant care are legatura cu titlul compunerii. De exemplu, pentru compunerea ,,Mama, scumpa mama!", definesti fagurele prin cuvantul ,,mama‘, pentru ca este numele de baza pe care ni-l sugereaza titlul si este, totodata, cel mai des intalnit in compunere. in fiecare hexagon scrii denumirea acestui cuvant intr-un mod neobisnuit. 8| yp Desenecai un figure si completeazi-l cn alte expresii gisite de tine! Cu aceste expresii alcdtuieste enunquri. Le ordonezi apoi intr-o succesiune logica, pentru a forma un text despre mama.© Alte exemple de cuvinte magice, pe tema ,,Toamna“, pot fi: zile = zé@ne albe si luminoase; nopti = neguri oarbe; ploi = sinwi i ce ape ce fes vitccubud; pasari = copaci = frunze = frtinnui de raze auvii etc. ¥ Adjectivele in comunicare Toate obiectele din lumea inconjuratoare au diferite insusiri. Lucnwile si fenomenele naturii au doar it insusiri. i fizice, pe cand Siintele pot avea, pe ldngit insusivi fizice, si insusiri aufletesti. Pentru 0 exprimare mai placuta, mai expresiva, mai poetica, mai precisa se folosesc, de obicei, cuvinte care exprima insusiri. Acestea se numesc in limba romana adjective. Ele sunt cuvinte magice. Fara ele, exprimarea este saraca, simpla si produce mai putine emotii si sentimente pentru cititor. ®& iti aduc aminte! Citeste mult si vei realiza compuneri frumoase! Folosegte expresii din opere literare. 10%% Ce propozitii poti forma cu expresiile subliniate in fragmentele de mai jos? © ,,Jooma impristia arove dulci gf amizui, miresme stinse,.. Deasupra ei, merele pline incovoiau crengutele ca cerceii cu grele nesternate... Pe masa de stejar ciileru: frunze, lanini de soare $i uci intunecate in agile verzi. (lonel Teodoreanu, La Modeleni) © Din vitacdsh, aunplita ian cerne norii de zdipack, Langi troiene ciilétoare acmate-n cer grttmacks Fidgii zbor, plitesc in cer caun roi de fluturi albi, Ritspandind fiori de gheata pe ai fiaii umeri dalbi.“ (Vasile Alecsandri, Iara) © ,,S-azvonit atin derbrava fisnoasii si vedte sar oflao zit subtive gi alii, cu ochii albastri si cu pérul de aur. S-a dus faima zanei peste noudi mini si nouit fcr.“ (Mihail Sadoveanu, Durbrava niment?) © ,,Ea deschise ochii plini de viswwi. El sedea langfi ea, intinse broul ¢-i cuprinse nijload. Intrarain polatul de manna.“ (Mihai Eminescu, Rit-Froros dinLevin’)Il. PARTILE UNE! COMPUNERI Caracteristici generale ® Ce trebuie s4 cuprinda o compunere? ¥ O compunere cuprinde mai intai o TEMA, adici tre- buie sa stabilesti despre ce sau despre cine doresti sa scrii. Cum stabilesti tern? Ce inseamna acest lucru? Te gandesti la ceva sau cineva, apoi incerci sA povestesti tot ce stil sau doresti sa stii despre lucrul respectiv. Ordonezi ideile intr-o succesiune logica. #* Exemplu: Gandeste-te la anotimpul toanmma. Ce cuvinte au legatura cu acest anotimp? Poti enumera: zile, nopti, etc. Denumeste aceste cuvintes si alefel, alcdtuind expresii fru-| imoase si neobisnuite. Alcatuieste propozitii despre toamna, folosind, expresiile create, apoi asaza-le® intr-o succesiune logica. ss mae Poti fi personajul principal al povestirii tale. [ti poti imagina cd esti o floare, un extraterestru, un anotimp prefe- rat, un animal neobignuit. Poti intra in dialog cu oricine doresti. Creeaza-ti o lume| ata, asa cum ti-o doresti. Un lucru este necesar: sa stii ce-ti doresti. 12¥ Alcatuieste apoi un plan al coxpumerii, Acest plan poate fi intocmit sub forma de intrebari, sub forma de titluri, sau de enunguri, care s4 contina ideile de baza ordo- mate intr-o succesiune logica a desfasurarii evenimentelor. ¥ Stabileste TITLUL compumerii si ai grija ca acesta sal aiba legdturad cu tema propusa. | Compunerea trebuie sa fie structurata pe trei parti: introducere, cuprins $i incheiere. % 1. INTRODUCEREA. in aceasta prima parte se prezinta load, timpul si personajde compunerii. Sunt si situatii cand unele personaje apar ulterior, in timpul desfasurarii actiunii. Deci nu toate personajele pot fi |prezentate in introducere. Aceasta parte a compunerii este de mici dimensiuni. % 2. CUPRINSUL stabileste cama sau motivd! desfasurtwii intéamplarilor. Faptele sunt redate intr-o ordine fireasca, intr-o suc- lcedare logicé a evenimentelor. Aceasta este partea cea mai dezvoltata a compunerii. % 3. INCHEIEREA arata aun se gfairsesc intarmplirile, ce imatatura sau conchwzie putem desprinde din faptele! prezentate. Compunerea se poate incheia, de asemenea, cu! 0 immpresie personala. Aceasta parte a compunerii este de mici dimensiuni. O compunere trebuie sa cuprinda cel puyin trei ali- neate, conform partilor ei componente. 13& MODELUL | NORUL CEL URIAS Introducerea: locul, timpul, personajele. E ora amiezii. Stau in gradina si privesc indelung bolta azurie. Deodata, pe marea cea albastra a cerului isi face aparitia un nor cenusiu, ce se modeleaza in forme ciudate. # Cuprinsul: couza care schimba situatia de inceput; intémplirile. fnchid ochii si, cufundat in visare, vad uriagul diform apropiindu-se. Se mareste, se mareste, muscand tot mai mult din seninul cerului. Uriasul inghite azurul, apoi se frange intr-o multime de picaturi reci de apa. Cu ultima lui suflare isi imprastie apa peste intregul pamant. — Bine ati venit din imparatia cerului! Va multumesc pentru darurile aduse! zise pamantul. — Am venit sa facem botezul semintelor de grau, spusera bucuroase picaturile de apa. Dorim sa aveti la primavara campuri inverzite, iar culturile sa creascd sub binecuvantarea noastra. - O sa va rasplatesc pentru darnicia voastra. Vreau sa redeveniti ceea ce-ati fost. Eu va ofer stropi de apa din sudoarea vietuitoarelor, din roua florilor si din suflarea calda a miarilor albastre. Vantul si razele de soare or sa va ridice la indljimea de unde ati pornit. Va astept din nou, sa-mi potoliti setea de apa proaspata. — Ideea este minunata. Vom pastra o legatura vesnica, spusera multumite picaturile de ploaie. 14% Incheierea: Rirsitul inedrmpletrilor; 0 i 3 i Deschid ochii. De sus, ploaia deasa si marunta incepe s& curgd. Intru repede in casi, cu gindul la minunea picaturilor de ploaie. Observam! @ Compunerea prezinta un fenomen al naturii. lementele naturii (pamantul, ploaia) primesc insusiri menesti gi devin personajele povestirii. @ In compunere se impletesc naragiunes, cesuieres si ® Compunerea are trei parti: 1. in introducere este stabilita situagia de inceput: fara (locul), la amiaza (timpul), aparitia norului cenugiu in iprivirile celui ce povesteste (personajele povestirii); 2. in cuprins se afla cama care schimbi situatia de inceput (visarea) si tntémplarile ce decurg din aceasta. Este partea cea mai dezvoltata a compunerii; 3. in incheiere are loc sfarsitul visarii gi revenirea la jrealitate. Asemenea introducerii, aceasta este de mici pro- iportii. Autorul compunerii arata aumse sfairseste povestirea, ce invataturd sou impresie se desprinde din aceasta. & Fiecare idee importanta a compunerii este marcata cu alineat. [Nicolae Grigorescu. ] Pere ea =& MODELUL AL II-LEA ©& Citeste compumerea de mai jos. 8 Delimiteazd partile compurerii: introduces, auprins incheiere. EMOTII DE $COLAR Este o zi racoroasd de duminica. Din ingalbenitul codru soseste toamna cea domoala. Soarele palid vesteste inceperea unui nou an scolar. Razele lui timide imi soptesc ca voi invaja bine gi anul acesta. Ma asez la umbra unui stejar. Privesc miscarea norilor si jocul ,De-a v-ati ascunselea“ cu Globul de Aur. Formele ciudate de pe bolta azurie imi trezesc amintirea colegilor de clasa. Parca ii vad pe Razvan, Mihai, Vlad, Petre si Andrei bronzati de soarele verii. Ei se apropie de mine si ma cuprind in brate. Eu ii intreb mirat: - Unde sunt fetele, colegele noastre? N-au sosit inca? ~ Au sosit inaintea noastra, spune Vlad. S-au grupat toate si deapdna amintiri din vacanta mare. Ma uit in departare si zdresc siluetele unor fete mai mari decat cele pe care le-am lasat in urma cu trei luni de zile. ~ Nu te mira, Tulian, cu totii am crescut in aceasta vacanta. ~E adevarat. Simona s-a inaltat de-a binelea. Haideti sa le uram ,,Bun sosit!“ Curtea gcolii devine tot mai neincdpatoare de multimea elevilor si parintilor. Preotul ne da binecuvantarea de incepere a cursurilor. Busuiocul imprastie stropi reci de aghiazma pe chipurile bronzate ale scolarilor. 16Ma trezesc din visare, Picdturile de sudoare imi tradeaza emofiile asteptarii momentului reintdlnirii cu colegii de clas’. Mama ma cheamé in casa. imi aduce aminte ca trebuie sa ma pregatesc pentru a intampina cum se cuvine noul an scolar. 17@ SA EXERSAM! 1. Precizecnai care sunt partile unei compuneri. 2. Ce trebuie sat cuprindé fiecare parte a compunerii? 3. Care este partea cea mai dezvoltata a unei compuneri? 4. Citeste fragmentul dat mai jos. Miaunica statea nemigscata. Cei patru pisoiasi, lipiti de mama Jor, sugeau lapte de la ea pentru prima data. Nu-si dezlipisera inca pleoapele, sA vada lumea inconjuratoare. Bunica mi-a povestit cd asa sunt toti pisoii la nastere. Nu pot vedea din prima zi lumina soarelui. Dar iata ca in zilele urmatoare cele patru ghemulete de blaniga si-au deschis luminitele lor fermecate. Cand m-au zarit, au facut ochii mari, sa-mi arate fiecare dintre ei darul luminos cu care au fost inzestrati. Ai fi putut crede ca au rAsarit licuricii intr-o seara feerica de vara. S-au indreptat apoi spre Miaunica. Se simteau amenin{ati si cdutau protectie. @) cérei parti dintr-o compunere i-ar putea corespunde fragmentul? b) ce ai putea scrie in introdiswere? ©) dar in incheiere? @) oc tithi i se potriveste comynmerii? B® desenecz-o pe sce patel isoiasi ad apoi coloreazii!IH. TIPURILE DE COMPUNERI ORALE $I SCRISE PE CARE LE STUDIEM _ COMPUNEREA DUPA UN PLAN DE IDEI DAT Caracteristici generale O compunere porneste intotdeauna de la un plan de idei. ' Acesta: * poate fi dat de profesor; * poate fi alcatuit in clas, impreuna cu elevii; * poate fi alcatuit individual de elevi. Nu trebuie sa uitém ca un plan de idei bine realizat inseamna o reusita sigura in alcatuirea unei compuneri. Planul de idei dat de profesor trebuie sa fie ca un ghid in alcdtuirea textului gi, de regula, trebuie respectat. De obicei, succesiunea ideilor din plan reprezinta gi succedarea logici a everimentelor prezentate in compunere. Cele trei parti ale compunerii (introducere, cuprins si incheiere) trebuie sa se regaseasca in planul de idei. Se analizeaza planul si apoi se stabileste care sunt ideile ce apartin fiecdrei parti din compunere. Titlul se alege in functie de ideile de baza ale planu- lui. Planul de idei al compunerii se prezinta sub forma de: a) enuntui; b) éntrebiri; ¢) tithai. 19& EXEMPLE a) Plan de idei sub forma de enunturi Introduce 1. Toamna s-a facut stépana peste intreaga tara. 2. Se intalnesc peste tot semne ale toamnei. 3. Soarele isi schimba fata. 4, Pasarile calatoare se pregatesc de plecare. 6. Livezile si gradinile ne daruiesc din roadele toamnei. , . 7. Oamenii intampina acest anotimp prin munca. Incheiere: 8. Bucuria copiilor esté'mare. b) Plan de idei sub forma de intrebari Introduocre: 1. Ce este o carte? Cu cine o poti compara? 2. Cum se scrie o carte? 3. Ce poti cunoaste cu ajutorul cartii? , , 4, De ce este importanta cartea pentru om? Unchacieres 5. Ce ganduri sau sentimente ai pentru o carte? c) Plan de idei sub forma de titluri [Entrodacere: 1. Propunerea unui joc in poenita. 2. Descrierea jocului. 3. Joaca in poiana. 4. Intamplari hazlii petrecute. i 5. Intoarcerea copiilor acasa. 20& MODELUL | ce Citeste plarul compunerii sub formé de intrebiri. ca Cum sunt dezvoltate raspunsurile? a Care intrebari corespund celor trei parti ale compunerii? ANIVERSAREA LUI NICUSOR # Plan de idei Entroducere: 1, Ce eveniment se apropie in viata lui Nicugor? 2, Cum asteapta baiatul aniversarea? 3, Cine sunt musafirii? 4. Ce pregatiri a facut familia pentru aniversare? 5. Ce surprize fi fac prietenii lui Nicugor? , _ 6 Cum se distreaza copii? Inder: 7. Cu ce impresie ramane baiatul? Se apropie ziua de nastere a lui Nicusor. Baiatul este nerabdator sa afle de la mama lui cat mai multe detalii despre sarbatoarea aniversara ce va avea loc simbata, la sfarsitul saptamanii. Nicugor injelege din zambetul misterios al mamei ca i se pregatesc multe surprize. El se gandeste sa-si intampine musafirii Intr-un mod cat mai placut. Stabileste o lista de jocuri pe care sa le propuna la petrecere, dar gi premii-sur- priza. Baiatul face invitatii tuturor colegilor de clasa. fi cheama si pe prietenii lui de joacd din vecinatatea casei. Invitatii 1] asigura ca-i vor fi alaturi de ziua lui. 21Tata si ziua mult asteptaté. Mama impodobeste sufrageria cu ghirlande de flori multicolore. Pe masa incarcata de bunatati scrie cu petale de trandafir ,,La multi ani!. Peste tot sunt bomboane, fructe si flori. Colegii si prietenii lui Nicusor sosesc in numar tot mai mare. Casa se umple de glasurile cristaline ale copiilor. Fete si baieti ofera buchete de flori mamei. Ionela il leaga la ochi pe Nicusor, apoi copiii il conduc in gradina, unde i se pregatise o surpriza. fi dau jos basmaua de la ochi gi ce credeti cd vede Nicugor? Un minunat trenulet serpuieste pe sine intr-un cadru miniatural, Baiatul ramane mirat la ve- derea acestuia. Este chiar trenuletul pe care si-l dorise de mult timp. Copiii se distreazd de minune. Epuizeaza toate jocurile propuse. Nicusor fi premiaza pe toti cu cate un steguley con- fectionat in mod special pentru aceasta ocazie. El este atat de fericit, incat ar dori ca petrecerea sd nu se mai sfarseasca. Nicugor mulyumeste tuturor pentru ziua minunata care l-a facut sa se simta atat de important. Spre seara, copiii hotarasc sa plece la casele lor. Ei propun sa se intalneasca din nou peste o juna, in aceeasi atmosfera de sarbatoare, la ziua de nastere a Ionelei. 22& MODELUL AL II-LEA 2 Citeste planul de idei sub formit de erumturi. Observit dez- voltarea acestuia. ca Citeste plami si spune ce observi. ca Daw titlu potrivit compunerii. % Plan de idei Introciwere: a 1. La un sfarsit de saptamana, Ionica pleaca cu pri etenii lui in parc. Coprins 2. Copiii incing jocul. 3. Din greseala, Jonica loveste o batrana. 4. Oamenii vin in ajutorul batranei. , _ 5. Baiatul regreta fapta. Jncheiere: 6. lonica invata din greseala comisa. Este vineri. Dupa ultima ora de curs, Ionica pleaca la joaca, in parc, cu prietenii. Acolo, Marius, Andra, Jan si Leonora propun jocul »De-a v-ati ascunselea“. Jan pandeste. Unii copii se ascund printre arbustii pitici, altii stau nemiscati dupa trunchiurile groase ale stejarilor. Prietenii sunt nespus de veseli. Alearga cu mare viteza, pentru a nu a fi vazuti de pandaci. Deodata, lonicd se impiedica i loveste o batrana firava, care se plimba pe aleea pietruita. Ea isi pierde cu ugurin{a echilibrul gsi cade. Incearca sa se ridice, dar puterile n-o ajuta deloc. 23Oamenii ingrijorati se string in jurul ei cu dorinta de-a o ajuta. Cu greu, batrana mai incearca o data sa se ridice. De data aceasta, ajutata, reuseste. Cu genunchii insdngerati, sprijinita de braye, se indreapta incet spre casa. intre timp, ceilalti copii se sperie si fug acasa. Jonica regreta cele intamplate. Se simte vinovat de fap- tul ca a plecat in parc fara permisiunea mamei. Ce va gandi ea oare? Ajuns acasa, baiatul ii povesteste mamei toata intém- plarea nefericita si isi recunoaste gregelile. Mama fl iarta, dar ii cere sé nu mai greseasca in viitor.& MODELUL AL Hil-LEA ca Identifici cele trei pévti ale compunerii. O FAPTA BUNA % Plan de idei 1. Locul, timpul si personajele povestirii. 2. Ivirea ocaziei de a face o fapta buna. 3. Desfasurarea momentelor intamplarii. 4, Interventia ta in realizarea unei fapte laudabile. 5. Urmarile faptei tale. 6. Bucuria traita pentru fapta implinita. enufa este o fetita cuminte si buna Ja fnvataturd. La scoala, doamna invatdtoare o vede uneori ingandurata. Pe chipul ei vesel de altadata se citeste 0 oarecare tristete. La ora de educatie civica, Ilenuta asculté cu atentie povestirile frumoase ale colegilor despre faptele bune pe care le-au facut ei candva. Jonel a daruit intr-un Ajun de Craciun toate economiile sale, stranse la pusculita, unui batran vaduv si singur. Maria a impartit la biserica, impreuna cu mama ei, mai multe pachete cu mancare oamenilor saraci. Alti colegi au daruit din jucariile lor unor copii aflati in zonele sinistrate din tara. Doamna invatatoare o priveste lung pe llenuta gi o roaga sa povesteasca si ea ceva legat de acest subiect. Fetita marturiseste cu lacrimi in ochi ca familia ei se descurca foarte greu cu banii in ultima vreme. Tatal ei zace la pat, ranit in actiunea de salvare a persoanelor aflate in casa vecina cuprinsa de un incendiu. Vecinii se aflau la munca in strainatate. Din flicadrile nimicitoare au fost salvati un 25baietel de cinci ani, pe nume Petre, si bunicul lui. Ilenuta o ajutd pe mama sa aiba grijd de tata si de cei trei frati mai mici. Mai mult de atat, acum le poarta de grija si celor doua fapturi neajutorate din vecini. Fetita marturiseste cu sinceri- tate cd i-ar face mai multe bucurii lui Petre, dacé ar avea bani. Ea s-a atasat de baietel gi il simte ca pe un frate. Doamna invatatoare o priveste cu admiratie pe Ienuya si o asigura ca faptele pe care le face ea, alaturi de familie, sunt coronite de lauri ale sufletului. ,O fapta buna nu porneste numai de la pusculita cu bani, ci si din bogatia nesecata a sufletului omenesc“, zise colega ei de banca. Vorbele incurajatoare fi readuc Ilenutei luminiyele in priviri. Fapta buna este pentru om cununa. Observam! @ Indiferent de forma in care este scris, plarud initial dei se dezvolté. Fiecdrei idei principale ti sunt addugate lamanunte care intregesc intelegerea povestirii. Fiecare frag-| Iment scris cu alineat reprezinta o idee din planul dat. Este respectata ordinea intamplarilor. @ Modelul I (Aniversarea lui Niaugor) este mai usor de} realizat, datorita intrebarilor puse intr-o ordine fireasca a! desfasurarii evenimentelor. Raspunsul trebuie formulat prin| propozitii dezvoltate. Pe langa raspunsul la intrebare, se| lalcatuiesc si alte propozitii care sa aiba legatura cu acesta. @ Textul obtinut la modelul al I-lea (pag. 23) devine o compunere narativa, pe care o putem intitula ,,O intamplare“. ® Planul de idei al modelului al IlI-lea (O faptal bow) oferd mai multe variante de a concepe compunerea, spre deosebire de primele modele. Ideile sunt oferite sub forma de titluri, iar titlurile au un grad mai mare de generalitate. 26@ Si EXERSAM! 1. a) Analizeazé plarnd de idei al compunerii cu tithd ,,O fapta brani‘ (pag. 25). Delimiteazd alineatele care apartin ideilor din plan si spune ciror parti ale comprmerii apartin. b) Sub ce formi este scris plarul? 2. De ce poarté compimerea de la pagina 25 tithd ,,O fapta ama“? 3. a) Analizeazé plaruil compunerii ,Aniversarea lui Nicugor“‘ (pag. 21) si delimiteadt alineatele care apartin ideilor din plan. b) Sub ce formi sunt scrise ideile din plan? 4. Contiruxt planul de idei de mai jos al unei compuneri cu tithid »»Prietemil la nevoie se cunoaste“: Tntroducere, Maria este bolnava. Cuprins —_—Prietena ei, Joana, o viziteaza acasa. Maria recupereaza lectiile pierdute. 5. Dezvolté plarud de idei de la exercitiul 4. Ovienteaxit-te dupii cele trei modele de compuneri prezentate la ,,Compunerea dupa un plan de idei“.COMPUNEREA CU TITLU DAT Caracteristici generale Pentru realizarea unei compuneri cu titlu dat se tine cont de legéttura tithiha cu contimmtul creat. Titlul compunerii trebuie sA porneasca de la o expe- rientaé nemijlocita a celui ce creeaza asemanatoare cu subiec- tul dat. Fara o cunoastere a realitatilor sugerate de titlu nu se poate obtine o compunere reusita. @ Se indicd respectarea urmatoarelor etape in realizarea unei compuneri cu titlu dat: * se analizeaza titlul; » se alcdtuieste un plan de idei; * se gasesc cat mai multe cuvinte care sa aiba legatur: cu acesta; | » se alcdtuiesc expresii frumoase prin definirea cuvin. telor intr-un mod neobisnuit; + se alcatuiesc propozitii cu expresiile, cuvintele gasit si actiuniie propuse, astfel incat acestea sa aiba legatura a titlul compunerii; * se ordoneaza propozitiile intr-o logica fireasca 4 desfasurarii povestirii.& MODELUL I G8 Observa legtitura dintre tithd compunerii si ideile ce aleatuiesc planul de idei al acesteia. ©&Cumeste definita cartea? De ce se spume cit este 0 comoaré? © Ce alte expresii frurnoase despre carte mai intélnesti in text? 68 Observit usurinta cu care se exprimit autoarea fn con pumere datoriti experientei traite. CARTEA, O COMOARA DE INVATATURI %*Plan de idei 1. Cum a fost prima ta fntalnire cu cartile de scoala? 2. Ce poti cunoaste cu ajutorul cartii? 3. De ce este importanta cartea pentru om? 4. Ce ganduri si sentimente iti poate trezi o carte? Sunt trei ani de cand paseam pentru prima data pragul scolii. Eram o fetita sfioasa, cu multe spaime in suflet, dar hotarata si invat carte. Abecedarul si Matematica ne-au intémpinat bucuroase cu parfum de crizanteme. Doamna invafatoare ne-a condus pe fiecare in banca si ne-a spus ca urmeaza sd ne dezvaluie o nepretuita comoara. Toti copiii asteptam bucurosi sd vedem minunea promisa. fi urmaream migcarile, gesturile, sa vedem daca nu cumva reusim sa descoperim singuri ascunzisul comorii. Vazand nerabdarea noastra, ne-a intrebat mai intai daca stim de ce am venit la scoala. Eu i-am raspuns cu un tremur in glas: — Doamna educatoare ne-a spus ca aici vom deprinde tainele cititului gi socotitului. 29— Este adevarat. Vedeti aceste doua carti? Acestea or sa va lumineze voua calea intregul an scolar. Vor fi prietenele voastre cele mai dragi, spuse invajatoarea noastra draga, ridicand cartile ca pe doua baghete magice. Deodata, cartile prinsera forta si ma atraseré pe un taram luminos. Am pasit usor, apoi am inceput sa ma inalt pe aripile din file ale cArtii, iar literele inchegau simfonii de slove. Am coborat privirea pe banca. Acolo, un cerc luminos imi invaluia comoara tainicé, pe care pana atunci n-o vazusem. Am strans-o la piept, apoi mi-am indreptat privirea rugatoare catre doamna invatatoare. I-am soptit: ~ Sunt cartile noastre? Le putem lua acasa? Deamna, cu zambetul ei misterios, a dat din cap apro- bator, apoi m-a mangaiat pe cap. O emotie placuté ma cuprinse de atata fericire. Intrasem in lumea cartilor, unde o fntalnisem pe Zana cea Buna. Am inteles ca ea ne va indru- ma pasii, un timp, spre universul cunoasterii. 30ry Conpletecitl cu dite egret gisite ck tine! Observam! ® Prima cerinta pentru realizarea unei compuneri cu titlu dat este prezentarea tithubut. @ Pe baza titlului s-a alcatuit un plan de idei, al carui continut este in stransa legatura cu titlul dat. @ S-au folosit euvinte $i expresti neobismste care au infru- musetat exprimarea. Acestea au legatura cu titlul dat. @ S-a dezvoltat planul de idei si s-a tinut cont de cele’ ® S-a realizat legéitura dintre titls = continutul textului. 31& MODELUL AL H-LEA <8 Citeste compumerea de mat jos. 2 De ce este intitulata comp reren , Glas packet? OR Ce legitusti existit intre tithd compumenii ¢ contiratul ei? GLASUL PADURII Mihai se afla la munte cu familia. Dimineata se arata limpede. Aerul cald te imbia la urcus, pe cararile vaii. Linistea era deplind, iar ramurile brazilor stateau neclintite. — Tata, vino sa privim spre culmile masivului de piatra! Uite, piscul se aseamana cu un con urias gi greu, inconjurat de albastrul cerului, cu sclipiri de portelan! — Sa ascultam si glasul padurii, zise tatal. — Care e glasul padurii? ~ Asculta! incet, incet, am patruns in inima padurii. O pala iute de vant suiera subtire printre vaile adanci. Din vreme in vreme, s-auzea susurul cristalin al unui pardias... Pasdarile vazduhului se chemau una pe alta printr-un ciripit vesel. Zeci de glasuri ne chemau sd ne prindem in armonia de sunete. Ele se amplificau pe masura ce le ascultam cu atentie. Atunci mi-au venit in minte cele mai frumoase cuvinte si am strigat: ~ Tata, te iubesc! Din departare, strigatul meu s-a intors ca o inganare: »Te iubeeesc... “. Nu intelegeam de unde vine rdspunsul pierdut ca o soapta. Acela sa fi fost glasul padurii de care imi vorbea tata? Eu asa am inteles padurea: ca pe o fiinta care ne iubeste. Ocrotiti-o mereu, dragi prieteni, céci ea ne ofera frumusefi tainice din minunatele ei podoabe. 32@ SA EXERSAM! »»Prietena meo/prieternl meu“. 2. Alcituieste cel putin trei enumturi cu expresiile gasite de la exer- citiul 1. 3. Aldituieste un plan de idei care si aiba legitura cu tithd »»Petrecere in familie, ajutandi-te de imaginea de mai jos. 4. Redacteazét o compunere cu titlul prezentat la exercifiul 3. 33, COMPUNEREA CU INCEPUT/SFARSIT DAT Caracteristici generale Compunerea cu inceput/sfarsit dat imbina creatia pro- prie a elevilor cu ideile de inceput sau de sfarsit deja oferite. Introducerea/incheierea este aceeasi pentru toti elevii. L. Compuneren au inceput dat in drwroduceren date prezinta locul, timpul si persona- \jele povestirii. Trebuie continuate cuprinsul si incheierea. Se alcatuieste mai intai un plan de idei, care sa sinte- tizeze cuprinsul si incheierea compunerii. | Cuprinsul si incheierea sunt potrivite cu inceputul icompunerii, dar gi cu titlul acesteia. Aceste doud parti suge-; reaza de regula actiuni cunoscute, din experienta proprie. @ DL. Conpureren ai SGirsit dat Pornind de la fncheierea dati, se alcdtuieste un plan de lidei, care sé cuprinda introducerea si cuprinsul. Trebuie| respectate aceleasi reguli ale unei compuneri. 34& EXEMPLE 1.Compunerea cu inceput dat Introdcre Gigel este un bétietel de zece ani. fi plac dulciurile in mod exce- St, ineat mancarea gustoasit a memnei rat mai contecadi. Thmpul liber si petrece in mare mitsurti cu joawile pe calaiator. Acolo este havea hai virtual& pe care si-a creat-o si de care este atras, izoléaukese de Lian, care isi simtea pind atunci sufletul impovarat, se simte acum si el liber precum puiul de veveritii. 35© MODELUL | CR Citeste compumeren de ri jos, al citrei inceput Gntroduc- erea) este dat. ©@ Observit cum au fost dezvoltate ideile celorlalte douti pitrti: insul si tnchei O DECIZIE BUNA Introdmere: Gigel este un bitietel de zece ani. fi plac dulciurile in mod excesiv, incat méancarea gustoasi a meamei nu mai conteazda. Timpul liber s-l petrece in mare miswii cu joawile pe calailator: Adcolo este urea hui virtuala pe cove si-a creat-o $i de care este atras, izolérhese de prieteni sifamilin '® Plan de idei Cuprins 1. Kilogramele in plus ii pricinuiesc neplaceri lui Gigel 2. Colega de banca ii da sfaturi bune baiatului. 3. Gigel se hotaraste sa-si schimbe modul de viata. 4. Mama bajatului il sprijina bucuroasa. 5. Invatdtoarea este uimita de transformarea lui Gigel Incheiere 6, Baiatu] este admirat de colegi. === ins La scoala, Gigel este un copil singuratic. Orele de sport fi pricinuiesc cele mai multe neplaceri. Kilogramele in plus, pe care le-a luat in ultima vreme, il impiedica sa par- ticipe cu placere la fntrecerile sportive. Mihaela, colega lui de banca, o fetita slabuta, il sfatuieste pe Gigel sa-si schimbe modul de viata. Ea a renuntat demult s4 mai manance multe dulciuri. Le-a inlocuit cu fructe, legume, sucuri naturale... Face multa miscare in parc, in fata blocului, dar mai ales prefera sa joace, in timpul liber, tenis de camp la un club sportiv. 36Baiatul asculta cu multa atentie sfaturile Mihaelei. El ramane uluit de atitudinea colegei de banca. Credea ca nici- unui coleg nu-i pasa de el si de aceea prefera sa stea izolat, cu gandul dus in lumea lui imaginara. Pentru prima oara vede ca Mihaela este o colegd minunata si se bucura nespus sa-i urmeze sfatul. Este chiar hotarat sa practice $i el sportul preferat al Mihaelei. Mama lui Gigel se bucuré de atitudinea luata gi in zilele urmatoare fl inscrie la acelagi club sportiv cu al Mihaelei. Acolo, el practica luni in sir tenis de: camp. Intre timp urmeaza cursuri de inot. invatitoarea este ingrijoraté de la o vreme de aspectul slibut al lui Gigel. Ar dori sa-l intrebe de sanatate, dar observa ca este vioi, alearga repede, este vesel si prietenos. El urmareste ochii grijulii ai doamnei invatatoare si se apropie de ea. Ca si cand i-ar ghici gandurile, ii spune ca se simte minunat de cand a renuntat la numeroasele dulciuri si la statul indelung la calculator. fi Povesteste cum l-a ajutat Mihaela sa-si schimbe modul de viata. Jncheiere: invatdtoarea fl felici pe Gigel si-] lauda in fata clasei pentru efortul lui de a se schimba. Colegii inteleg abia acum de unde se trag reusitele obtinute la ultimele intreceri sportive. Vechii lui prieteni au inceput sa-l strige patletul.& MODELUL AL II-LEA ca Care este legttiwa dintre tithd conynmerii si incheierea data. PUIUL DE VEVERITA Introducere: Este o duminica frumoasa de toamna. Lucian locuieste cu familia la marginea satului. In apropiere se intinde o padure deasa de arbusti. Tufele de alun incep sa-si scuture frunzele ruginii. Cuprins Baiatul se prinde in jocul frunzelor leganate de vant, pana cand patrunde printre umbrele tainice ale padurii. Strange alunele cazute pe jos si isi umple buzunarele. Deodatd aude un zgomot fosnitor. Din coroana stu- foasd a unui stejar se desprinde un ghemotoc de blanita roscata gi cade la pamant. Este un pui de veverita, care isi calculase gresit dis- tanta de la o creanga la alta a stejarului. Acum sta nemigcat printre gramezile de frunze uscate. Lucian se apropie tiptil de el si-i cuprinde cu mainile trupul cald, care se zbate sa-si cAstige libertatea. La o noua incercare de a se elibera din cap- tivitate, ghemuletul rogcat fsi infige ghiarele ascutite in mana bdiatului, lasand dare adanci de tne Lucian reuseste intr-o clipa sa bage puiul in Gautier care tocmai fi cazuse din cap, uitand de usturimea ranilor capatate. Acasa ii pregateste o cusca captusita cu frunze uscate, paie si nigte miez proaspat de nuca. Incearca sa-i vorbeasca 38bland, cu gandul ca intr-un timp destul de scurt il va imblanzi. Puiul de veverita, agitat, face ochii mari gi rugatori catre Lucian. Pina seara nici nu se atinge de hrana pregatita cu atata dragoste de baiat. Tanjeste dupa libertate, dupa mama lui, dupa mediul lui natural. A doua zi, Lucian vede puiul secatuit de vlaga. Aproape nu-i mai simte respiratia. Cateva clipe crede cd e mort, dar, cand deschide cusca, puiul tresare. Copilul se indeparteaza de el si-] lasa liber. Puiul de veverita se uita in jur cu spaima, apoi o zbugheste spre padure. Jncheiere: simte aaan gi el liber precum puiul de veverita. Observam! @ Compunerile de acest fel au un grad ridicat de indepere, denta. Atat introdwwerea cat si incheierea vin in sprijinul ordonarii ideilor in legatura cu tema aleasa. ® Introducerea sau incheierea (uneori sunt date amandoua de la inceput) stinudeaza imaginatia si ofera mai multe posibilitati de continuare (completare) a lucrarii. @ in compunerea data la modelul I (O decizie bumit) s. observa Ca introducerea ofera nulte date veferitoare fennel principal. Din scurta prezentare se pot gasi si alte cai de 4 continua compunerea. Atitudinea de inceput a personajulu se poate modifica fie in sens pozitiv, fie in sens negativ. Apay si alte personaje pe parcursul desfasurarii evenimentelor. @ fn compunerea data la modelul al U-lea (Puiul \veveritd), incheievea sugereazat fitnta in jurul cireia se intreaga actiume (puiul de veverita), precum $i actiunea hig (Lucian) de a incerca sa tind puiul in captivitate.@ SA EXERSAM! 1. Realizeazdt 0 compunere cu tithil ,.La Zoo‘, avand urmitorul ‘inoeput dat: »E duminica. La televizor se prezinta stirile de dimineata. Corina afla cd la Gradina Zoologica s-au adus de cAteva zile doi pui de urs Panda. Ea dorea de mult sa revada animalele ei preferate de la Zoo, iar acum s-a ivit 0 ocazie nemaipomenita.“ Foloseste urmitorul plan de idei, sae alcétuieste un plan de idei propriu. 1. Corina afla de la stiri despre puii de urs. 2. Parintii o duc pe fetita la Gradina Zoologica. 3. Animalele o intampina bucuroase pe Corina. 4, Fetita se imprieteneste cu puii de urs. 5. Corina se desparte de prietenii ei Me 2. a) Citeste introducerea gi incheierea date, Imagineazitti o cxfiune cove sit aibit legitunii cx cole dovsi pitti date si cave sit realizeze (cuprinsul) compunerii. b) Albituieste plana de idei, apoi déi un tiths potrivit com purerii, Introdwere zi Era o zi frumoasa de vara. Impreuna cu Andra, Gheorghita si Marcela am plecat in padure sa culegem fragi. Am luat-o pe un drum mai scurt, insd mai putin cunoscut. Doream sa ajungem mai repede in poienita stiuta inca din vara trecuta. Incheiere Ce spaima cumplita am tras! Am promis parintilor ca nu voi mai repeta niciodata aceasta greseala. 40COMPUNEREA DUPA UN TABLOU (O IMAGINE) AL UNEI PERSOANE, AL UNUI EVENIMENT, AL UNUI ANOTIMP ETC, Caracteristici generale # Un tablou se observa dinspre planul apropiat spre cel| \departat. {ntr-un muzeu, tabloul se priveste de la o oarecare dis- tanja, pentru a avea posibilitatea de a sesiza ansamblul detaliilor infatisate de pictor. ® Se analizeaza detaliile cu privire la personaje, lucruri. Pentru personaje se observa: imbracdmintea, gesturile, mimica, atitudinile acestora, mijloacele artistice folosite de cel care a pictat tabloul pentru a trezi anumite sentimente. Obiectele, ce apar in tablou, trebuie si ele analizate cu mare atentie, deoarece acestea ne ofera detalii importante, care ne pot ajuta sa localizim in timp si spatiu evenimentul sau persoana infatisate. ® Personajele, dar si obiectele, ne ajuta sa descoperim| lideea, mesajul pe care a vrut sa-l transmita cel care a realizat| lucrarea. in felul acesta putem deschide portile fanteziei noastre pentru a ne imagina o multime de intéamplari minunate, care au drept eroi personajele, obiectele sau anotimpurile sur- prinse de pictor. 4Numai procedand in acest mod, vom reugi sa credm o compunere valoroasa, prin care si ne apropiem cat mai mult de intentiile pe care le-a avut pictorul cand a realizat opera sa. ® De regula, in introducerese prezinta timpul, locul si personajele sugerate de imagine. % in auprinsse povestesc evenimentele, care se succed intr-o anumita ordine. Aceasta ordine este data, de regula, de observarea obiectelor si personajelor din planul apropiat| spre cel departat. In fndheierese gdseste un sfarsit potrivit cu ilustratial |prezentata. Theodor Aman. Hora de la Aninoasa 42& MODELUL | Compunerea dupa un tablou al unei persoane TARANCA DIN MUSCEL Priveste chipul pictat al ,,7arancii din Muscel“, tablou al pictorului Nicolae Grigorescu! 43Alexandru Viahua scria despre marele pictor: »Nota dominanta in opera acestui mare artist e linigtea, Oamenii, campiile, marile, cerurile lui te impresioneaza prin poezia linistii lor. Tacere si adancime.* E 0 taranca bruneta, foarte frumoasa, in portu-i traditional muscelean, impodobita la gat cu margele ca pentru o adevarara sarbatoare a tineretii. Este chiar sarbdtoarea primaverii, cand fetele ies pe uliyele satului pentru a se intrece in bogatia motivelor populare adunate pe ii in serile lungi de iarna. Cu cata mindrie isi poarta ia taranca din Muscel! Ai crede ca-si etaleaza trofeul cel mai valoros de frumusete si harnicie. Chipul tarancii ffi da impresia cA te afli inaintea unei fiinte vii, care te priveste cu ochii ei ganditori. Parca te cheama sa-i citesti sufletul cald si iubitor, care se deschide ca o carte de religie, Gura ei técutd ascunde un intreg univers de liniste si poezie. Parul ei negru, invaluit de ingereasca-i basma straluci- toare, se armonizeaza cu ochii tainici si atragatori. Zambetul din priviri se prelinge pe buzele ei calde gi fragede. E un suras venit din eternitate, indreptat asupra ta. Se uitd fix la tine, de parca ti-ar cunoaste toate intrebarileNDacé ii vei asculta cu atentie vor- bele din priviri, vei afla multe raspunsuri. Important este sa simti ceea ce ea simte, redat prin mana mdiastra a pictorului. Tata cum vorbeste pictorul Nicolae Grigorescu despre arta lui: »Pentru mine gura... priveste mai expresiv decat ochii. Sentimentul coloreaza, nu pensula. Poti colora frumos si c-o bucatica de cdrbune... dacd-l porti in suflet.“ Grigorescu a pictat-o pe tarancuta din Muscel pe un fundal alb-stralucitor precum sufletul lui sfant si curat. El ne-a vorbit in limba formelor gi a culorilor despre fara si despre neamul lui. Sa citim istoria neamului nostru in limbajul marilor artisti romani! 44© MODELUL AL l-LEA Compunerea dupa un tablou al unui eveniment © Observit imaginea de mai jos, apoi citeste comyrmerea »Darurile lui Mog Nicolae“ 8 Jn ce ordine sunt povestite int@mplavile? DARURILE LUI MOS NICOLAE 45%*Plan de idei 1. Numele sarbatorii surprinse in imagine. 2. Locul si timpul cand se desfasoara actiunea. 3. Motivul principal al desfasurarii intamplarii. 4. Atitudinea copiilor faya de darurile primite. 5. Un sfarsit fericit al evenimentelor. Este 6 decembrie, sarbatoarea Sfantului Nicolae. Satul Brosteni se intinde de o parte si de alta a vaii Bistrita. In casa familiei Simion este zarva mare. Tatiana, Marcel, Mihaita si Getuta s-au trezit mai devreme ca altadata. Ei au dormit cu mare grija. Cu o seara inainte, fiecare si-a lustruit ghetufele, apoi le-a agezat langa soba. Copiii s-au gandit cd hornul casei tre- buie sa fie locul pe unde Mos Nicolae aduce in fiecare an daruri copiilor cuminti. In aceasta dimineata parintii si bunicii sunt alaturi de copii. Mosul a rasplatit pe fiecare dupa faptele sale. Pe Tatiana o intampina cele mai frumoase daruri: o paptisa si o galetuga cu dulciuri. Getuta si Marcel se desfata cu cate un cosulet de fructe: Ei isi examineaza jucariile de plus. Mihaita primeste un manunchi de nuieluse. Baiatul nu este surprins de acest dar. El tsi recunoaste greselile comise in decursul anului, iar acum regreta faptele. Promite, printre suspine, ca va fi un copil cuminte in viitor, Bunica il mangaie si-i vorbeste cu blandete. Supararea lui Mihaita o induioseaza pe bunica. Ea ii da o cdsuta din lemn frumos colorata, in schimbul promisiunilor sale. [i ofera cu drag si o ciocolata, insa fi aduce}; aminte ca mogul este neiertator cu toti copi ii care nu asculta de parinti. Glasuri vesele de copii rasuna in toatal casa. Pe fereastra se zaresc primii fulgi de| zapada ce coboara din imparatiile albastre. Intreaga familie este fericita. 46© MODELUL Al tll-LEA Compunerea dupa un tablou al unui anotimp 08 Priveste tabloul de iarnié. 08 Cum se regtisesc eletrentele din tablou in comyunerea data? ° °Cuvinte si expresii lacrimi de roud soare sfios gi palid roi de fluturi albi etale de marmura alba ori reci de gheara pomi cu ramuri de argint case ascunse sub ciciuli albe de postav stelute albe de nea nori cenugii fulgi moi ca de vata covor gros al iernii ulberi de argint ujorli reci din obrajii copiilor IARNA, ANOTIMPUL STELUTELOR ALBE ‘* Plan de idei . Ce anotimp este prezentat in imagine? . Ce putem spune despre vreme? . Ce infatisare au norii? . Cum ninge? Cum este soarele? . Cum sunt pomii, casele si pamantul? . De ce se bucura copiii? . Ce sentimente trezegte acest anotimp? pikes Ninge de trei zile. Iarna se face stapana peste intinsa zare. Valentin, Julian, Jeanina si Nicoleta ies afard sa admire tabloul minunat al iernii. Fdgi mot ca de vata tes vazduhul. Peste bujorit reci din obrajii coptilor cad flori reci de gheata cu petale de marnucé alli. Copiii alearga dupa roiul de fluturi albi. li prind in palmele lor, apoi fi transforma in lacing de roud. Nicoleta atinge picaturile 48din palma peste a ei reci, dar gerul le transforma din nou in pulberi de argint. Copiii sunt fascinati de puterea miraculoasa a Craiesei Zapezii. ~ Valentin, hai sA ne scoatem saniile! propune Jeanina. Uite, pe dealul din apropiere iarna ne-a intins un cover gros gi alb de zdpada. Casele s-au ascuns sub cixiulile albe de postav. Pomii cs ranuvi de argint s-au impodobit cu stelute reci de crizanteme. — Suntem de acord! rasunarda in cor glasurile copiilor. Jocurile noastre vor inveseli soarele sfios si palid al iernii. Peste putin timp, dealul isi fntampina oaspetii care vin fn numéar tot mai mare. Saniile urca si coboara intr-o pulbere fina stralucitoare din stelute albe de nea. Vazduhul se umple de chiotele necontenite ale copiilor. Fulgii de zapada isi opresc zborul si privesc ingramaditi in nori cenugii rézleti bucuria de necuprins a copiilor. Cerul se insenineaza la fata, iar soarele zambeste prietenos. ® Observam! Modelul I (Yararca din Muse). Tabloul infatiseaz: chipul unei tardncute muscelene. In introducere se prezinta personajul (tarancuta), spati si atmosfera creata de autorul tabloului. In euprins sunt analizate mai intai trasaturile fizice, car sunt mai evidente in tablou, apoi cele sufletesti. Imbinate it propozitii frumoase, aceste trasaturi realizeaz4 o armonie de tr: si emotii, trezesc totodata sentimente de admiratie pentru per- soana/personajul din tablou. Descrierea se face dinspre planul apropiat spre cel departat; facandu-se in final referiri si la fundalul tabloului. | Incheierea cuprinde teva impresii ale pictorului despr | expresia chipurilor pictate de el, dar si un indemn din pate auto autorului compunenit. | 49rezinta sarbatoarea Sfantului Nicolae, ce are loc in ziua de 6 lecembrie. Aceasta este una din sarbatorile de familie cele mai iubite de copii. In acest tablou, nuieluga este motivul principal al Hesfasurarii intamplarii. Copiii isi lustruiesc ghetutele, in seara de 5 decembrie, apoi le pun langa soba. Cei cuminti vor gasi dimineata daruri frumoase de la Sfantul Nicolae. Copiii obraznici sunt pedepsiti pentru faptele lor rele gi de aceea primesc nuicluse. Bunica gaseste o solutie, pentru ca toti copiii sa fie fericiti. ® Modelul al Dil-lea (lana, anotimpul stelutelor albe). n expresiile date intalnim elementele din desen: fidgt mot ca de! vata, cover gros, bujori reci, por cu ramuri de argint, case asamse. [Aceste elemente din natura sunt comparate cu fiinre omenesti sau sunt insotite de insugiri neobignuite. Jn alcatuirea expresiilor intalnim multe adjective: soare sfias i polics roi de flutri olbi; petale de morrunit albiz flori veci de gheatiz Eau reereai ce cegint; cose ascunse sub ciciudi albe de postay; stele lalbe de nec; novi cerusii; fidgi moi oa de vatés covor gros al terri; bujorii weci din obvajii copiilon ® Modelul al D-lea (Dansile hi Mos Nicolae). Tabloul‘@ SA EXERSAM! 1. a) Observa imaginea data. Ce observi in plarnd apropiat? Dar in cel departat? b) Alcatideste un plan de idei al urei compuneri ax tithd » »Bogitiile toamnei, pe baza desernilui pentru acest anotimp. ¢c) Scrie o compunere dezvolténd acest plan de idei. 2. a) Alcétideste un plan de idei pentru o compunere au titlul 3» Toarma in livadét. b) Realizeazd un desen in care sit ilustrezi ideile din plan. ¢) Redacteaza compunerea ,,Toarna tn livada* folosind deseruil $i plarul de idei alciituit. 51COMPUNEREA DUPA UN SIR DE IMAGINI (BENZI DESENATE, LECTURI ILUSTRATE, DESENE CREATE DE ELEVI ETC.) Caracteristici generale ¥ Banda desenata utilizeaza desene si dialoguri ale personajelor. Dialogurile sunt scrise in bule. Cu ajutorul acestora se pot realiza compuneri. Povestirea intamplarilor se face in ordinea succedarii desenelor si dialogurilor. # In alcatuirea planului compunerii trebuie sa urmezi letapele date mai jos: * observa desenele gi citeste cu atentie mesajele; * pune intrebari in legatura cu evenimentele sugerate| de benzile desenate, alcatuind un plan al compunerii; * ideile din plan pot fi scrise si sub forma de titluri. Fiecarui desen ii poate corespunde o idee din plan. Iataé un exemplu de banda desenata (sir de imagini), care reda una din povestile Rises ale es& MODELULI ca Citeste mesajele personajelor din banda desenata. Care sunt personajele? ce Observé dezvoltarea plarului de idei dat.54 NAOAWNHH % Plan simplu de idei . Cand gsi unde se petrece actiunea? . Unde merg copiii in Ajunul Craciunului? . Ce fac parintii in timp ce copiii sunt la colindat? . Cum este seara de Craciun? . Pe cine asteapta copiii? . Ce viseaza Jan? Dar Ana? . Ce gasesc copiii dimineata sub brad?IN ASTEPTAREA LUI MOS CRACIUN Este Ajunul Craciunului. Ana si Jan se pregatesc sa plece la colindat cu prietenii. Mama le atrage atentia sa nu int&rzie prea mult, pentru c4 trebuie sA intampine impreuna Nagterea Domnului. Bunicii impodobesc bradul. Globurile si beteala argin- tie stralucesc printre ramurile lui verzi si parfumate. Tata aprinde lumanarile. Cantecele traditionale de stea se aud pe la ferestrele luminate ale caselor. Mama asaza crengute de brad pe masa imbelsugata. Ana si Jan se intorc acasa infrigurati. Ei gasesc bradul mai impodobit ca altadatd. Jan este nerabdator sa-l intampine pe Mos Craciun. Mama il linigteste: — inca ne mai vin colindatori. Mosul apare in linistea noptii. Acum trebuie sd ne asezam la masa. Intreaga familie petrece frumos seara sfanta si minunata a Ajunului de Craciun. intr-un tarziu, copiii merg la culcare. in visul copiilor apare Mosul. Mai intdi trece pe la Jan: — Sa-mi povestesti, draga Jane, cur te porti cu parintii, bunicii si colegii de scoala. Ai rezultate bune la invaratura? Baiatul zambeste fericit. Mogul ii intelege tacerea, apoi merge la capataiul Anei, care tre- sare in vis: — Bine ai venit, dragi Mos Craciun! Eu sunt Ana, fetita care o ajutaé) mereu pe mama in gospodarie. iti multumesc pentru darurile minunate pe care mi le | pregatesti an de an. Dimineata, mama ii trezeste pe copii. Le da vestea ca Mosul a trecut pe la ei si le-a lasat daruri sub bradul impodobit.& MODELUL AL II-LEA F Uff Sia fsa seri. Nu mica flat tere (Coo st zicit mama? Tebuie si mit \ \Plan simplu de idei 1. Ajunsa acasa, Elena mananca repede, apoi se joacd Ja calculator. | | 2. Fetita petrece un timp si la televizor. | | 3. Seara, incearca sa-si faca temele in graba. 4. Mama ei ramane mirata, vazand cat de mult timp pierdut Elena. 5. A doua zi, invafatoarea o mustra pentru tema incompleta. | | 6. Elena promite mamei ca-si va indrepta calificativul: 57SINGURA ACASA Elena se intoarce acasi de la scoala. Este singura acasa. Parinyii ei lucreaza la serviciu pana seara. Fetita arunca ghiozdanul intr-un colt al casei, apoi mananca repede un strudel cul mere. Este nerabdatoare sa deschida calcula- torul. Saptamana trecuta si-a instalat niste jocuri pasionante. Nu stie cu care sa inceapa mai intdi, toate o atrag nespus de mult. Dupa trei ore de stat in fata calculatorului, Elena incearca sa se relaxeze in fata televizorului. Acolo o asteapta ,,Peripetiile lui Pif*. Vrea sa vada continuarea aventurilor personajului ei preferat. Spre seara isi aduce aminte c4 nu si-a facut temele. Se gandeste la reactia mamei gi o cuprinde teama. Abia scrie in graba titlul unei compuneri, pe care o are ca tema, ca si aude cheia in usa. Intra mama obosita dupa o zi grea de munca. Elena se plange ca nu are inspiratie si ii cere ajutorul. Mama rimane mirata de atitudinea fetitei. Ea ii atrage atentia ca e tarziu si cd oboseala este cauza lipsei de inspiratie. Elena scrie c&teva propozitii despre anotimpul iarna, apoi inchide caietul plictisita. Ia cina impreuna cu piringil, care o privesc in tacere. Merge trista la culcare. A doua zi, fetita primeste un calificativ mic. Doamna invafdtoare o mustra pentru graba cu care gi-a facut tema. Ea stie ca Elena poate sa redacteze compuneri frumoase. Acasa, fetita cere iertare parintilor pentru calificatival primit la scoala si promite sa-si gestioneze mai bine timpul in vitor. Observam! ® Pe baza dialogurilor scrise in bule se intocmeste mai intai planul compunerii. Acesta respecta ordinea succedarii desenelor gi dialogurilor. ® Dialogurile sunt transformate in vorbire indirectal sau sunt introduse cand vrem sa participe si personajele la) povestirea noastra. ® Pe langa actiunile sugerate de benzile desenate, mai pot fi introduse si altele din imaginatia noastra creatoare. 58© SA EXERSAM! 1. Redacteazti 0 compere pe baca plaruidui de idei alciituit la modelul I (,,in asteptarea lui Mog Crécium). 2. Imagineeitfi o scurtit intamplare pe care sit o redai printr-o banda desenaté (trei desene). Coloreazit desenele asa cum siti. 3. Realizeazé patru benzi desenate pentru o compunere cu tithl ,,O folosind dialogurile date. — Desigur, vreau sa unosc si eu regulamentu de participare. thai, tu esti prietenul Imeu. Sper ca nu vei divulga dom- nului profesor acest secret. ine, dar imi respect si incredere intre partici loreamn atat de mult sa panti. Asti 59COMPUNEREA CU AJUTORUL UNOR EXPRESII $I CUVINTE DE SPRIJIN DATE (DESPRE ANOTIMPURI, PERSOANE DRAGI, ANIMALUL PREFERAT, FLORILE PREFERATE) Caracteristici generale * Expresiile si cuvintele de sprijin sunt date in unele situatii pentru a sugera o actiune, o intamplare, un eveni- ment, o descriere oarecare. ¥ Se creeaza legaturi logice intre cuvinte, apoi se for- Imuleaz propozitii cu expresiile, cuvintele sau grupurile de cuvinte date. # Enunturile se ordoneaza logic, formand continutul lucrarii. fn alte situatii, cuvintele se dau ordonate pe parti ale — compunerii. Astfel, propozitiile trebuie sa fie alcdtuite in ordinea in care sunt date expresiile si cuvintele de sprijin. Cand se doreste imbogatirea expresiilor sau adaugarea altora in alcdtuirea compunerii, acestea se pot construi prin analogie cu cele date. ¥ inainte de redactare se stabileste titlul compunerii. 60& MODELUL | 8 Se dau expresiile: tanara Crdiasa a Florilor, miresme suave, aburi subtiri si albi de catifea, sageti de raze, strai de sarbatoare, raze aurii, zarea cea nesfarsita, argintul luminos, munci de primavari, anotimpul renasterii. C8 Priveste imaginea dati. Alcituieste erumpuri cu expresiile de mai sus, ajutandiu-te de imagine. G2 Observii folosirea bela st expresiilor date in modell de compunere. 61PRIMAVARA Este luna martie. Suflarea calda a primaverii trezeste la viata intreaga natura. Téindira Crétiasé a Florilor irmprastie in jur mtresme suave de ghiocei si toporasi. Pamantul emana in vazduh abwi wi si alli de cotifea. Vantul domol se strecoara printre ramurile inmugurite ale pomilor. Soarele isi timite séagepile de raze in batalia cu ultimele ramasite ale iernii. Pomii au imbracat strai de sarbatoare. Fluturii si albinele se ascund printre alb-rozul parfumat al florilor de mar, ca intr-un joc de culori. Zavoiul a intinerit sub mangaierea calda a razelor aurii, \n zarea cea nesfarsita, inundata de argin- tul haninos, se zaresc pasarile cdlatoare. Ele se intorc la cuiburile parasite in toamna trecuta. Oamenii incep smaile de primivarit In livezi, curata pomii de crengile uscate, improspateaza paméantul de la radacina si le stropesc cu var trunchiurile. In gradina, gospodarii fac straturile pentru legume, zarzavaturi si flori. Ei seamana patrunjel, mor- cov, ceapa si usturoi. Planteaza rasaduri de varza si flori multi- colore. Muncile de primavara le dau speranta oamenilor ca in toammna se vor bucura de roade bogate. Primavara, aduce intotdeauna in sufletele noastre bucuria de a trai intr-o lume mai buna si mai frumoasa. 62© MODELUL Al II-LEA 8 Citeste compunerea ,,in ziua de Pasti“ <@ Observii aan au fost folosite awintele de sprijin (Sfanta Inviere, educatie aleasa, modele bune, fapte bune, pieptul incarcat de dragoste, lumanari aprinse, stralucire, glasuri vesele) én realizarea compunerii. iN ZIUA DE PASTI Vacanta de primavara a sosit. Ecaterina si Emanuel asteapta cu nerabdare sarbatoarea cea mai importanta a crestinilor: Ziua de Pasti, Sfanta bwiere a Domnului. Cand erau mai mici, bunica le spunea ca in aceasta zi oamenii trebuie sd-si innoiascd sufletul. Copiii nu prea injelegeau ce inseamna acest lucru, dar bunica se straduia sa le explice cé aceasta sarbatoare trebuie sa-i faca mai buni, mai milosi, mai ascultatori. Anii au trecut, iar cei doi frati, care au avut parte de o echucatie aleasi, sunt acum modele bune de urmat pentru alti copii. Ecaterina, sora mai mare, a inteles cel mai bine ca numai prin ascultare si fapte lame poti sa fii placut lui Dumnezeu. De Pasti, parintii se ingrijesc sa le innoiasca tinuta, cumparand hainute frumoase pentru ziua cand, pe aleile par- cului, vor ciocni oua rosii cu prietenii. In noaptea Invierii, Emanuel canta alaturi de tatal sau »Hristos a inviat!“. Baiatul tsi simte pieptul ineitrcat de dragoste pentru familia lui, pentru oameni, dar mai ales pentru Dumnezeu. Isi propune sa devina preot. 63Tatal lui fl aproba, apoi ii atrage atentia: - Indiferent ce meserie vei urma, trebuie sa ai intotdeau- na o atitudine corecta fata de oameni. Dumnezeu ne indeamna sa ne iubim unii pe alti, indiferent de pozitia pe care o ocupém in societate si de meseria pe care vrem s-o urmam. Parintii si copiii se intore acasd dupa slujba invierii cu hondnivile aprinse. Mama si Ecaterina impodobesc masa cu flori, oud rosii gi cozonac. Lumina din sfesnice umple casa de strahuire. P&rintii spun cu bucurie ,,Hristos a inviat!“, iar glasurile “vesele ale copiilor raspund tn cor: ,,Adevarat a inviat!“. | z Observam! | © In modelul I (Primavara) propozitiile sunt alcatuite cu ajutorul expresiilor date si prin observarea ele- mentelor din imaginea data: pom, case, drurnusi. Aceste elemente din natura sunt comparate cu fiinte cu fenomene ale naturii, sau sunt insotite de pose neobisnuite. in alcatuirea expresiilor intalnim| ulte adjective. | 64® In compuneri putem atribui lucrurilor si fenomenelor naturii insusiri fizice si sufletesti, specifice lomului. In acest caz spunem ca folosim expresii artistice} sau expresii poetice. Se pot folosi in mod artistic gi icomparatiile. Astfel, mulgimea obiectelor din lumea incon- juratoare poate fi comparata in diferite feluri, in functie de lexperienta traita de fiecare. ® Expresiile frumoase, comparatiile, adjectivele dau ai multa precizie compunerilor. Putem spune ca ele sunt cuvinte magice. Datorita lor, exprimarea este mai clara, mai lplacuta, mai limpede, mai poetica. Expresiile date trebuie sa inspire autorul de com-' unere in realizarea celor mai frumoase creatii literare. Expresiile poetice se intalnesc mai des in descrieri. ® in modelul al I1-lea (fn ziua de Posti) compunerea are drept sprijin de realizare doar cuvinte care au legatura cu’ Sarbatoarea Pastelui. ®@ Spre deosebire de modelul I (Primivara), modelul| lal II-lea este mai sarac in expresii poetice, intrucat lipsesc descrierile, fiind mai mult o compunere narativa. Emofiile sunt transmise prin folosirea dialogului din- tre personaje. 65@ SA EXERSAM! 1. Cu ce sau cs cine putem compara anotirpul primivara? Adauga sf tu ciiteva comparatii la cele prezentate mai jos. ca zana florilor; ca o gradina proaspat renascuta; ca un ram de muguri; ca o chemare la viata; ca o imensitate de smarald; ca 0 trezire din somn}.............05 2. Joc didactic ,,Ocoleste cvéintul“. a) ocolim awéntul copaci: * siluete de ramuri verzi; coroane de flori cu radacini la picioare; strajerii muntilor; martorii vailor; puii codrilor; ..... b) ocolim awéantud campii * mari de verdeata; intinderi de smarald; covoare verzi presarate de flori; ......... c) ocolim awantul flori: * miresme imbietoare; culori parfumate gi vesele; gingase firicele; podoabe din campii; ......... 3. Continua sirul insusivilor neobiguite pentru substartivele sub liniate, dupit modelele date: * cerul ca o mare albastra, % copaci cu plete de eee * primavara cu alai de ghiocei, ° wedihul plin de aburi ealzi, * pamantul invaluit in umeda-i catifea, ... * soarele cu sageti de raze, 66CARACTERIZAREA UNEI PERSOANE (bunica, bunicul, mama, tata etc.) Caracteristici generale & Redarea trasiturilor fizice si sufletesti ale unei persoane| formeaza caracterizarea acelei persoane. Trasaturile fizice ale unei persoane cuprind: higud, ibrticia I ‘elit. # Trasaturile morale rezu!ta din atitudinile si faptele [persoanei, din relatiile acesteia cx alte persoane, dar i din intém} \plarile petrecute de aceasta. Persoana care urmeaza a fi caracterizata trebuie sa fie cunoscuta de autor, fie in mod direct, fie in mod indirect din povestirile altor persoane.Leeman | & MODELUL | CR Citeste compunerea data. G2 Observit inst sivile fizice si sufletesti ale unei persoane : mann, & De unde reies trisiturile ei morale? \/ 68MAMA, DULCE MINUNE Mama este pentru mine fiinja cea mai scumpa gi mai draga. Statura mijlocie, pasii ei ugori pe care-i simt mereu alaturi, chipul vesel si luminos alcatuiesc icoana sfanta ce-o port mereu in’ minte. . Ochii mamei cuprind imensa zare albastra. In ei incap toaté lumina dragostei, bundtatea cea fara de margini, caldura ei ocrotitoare, blandetea gi duiogia. Cand ma saruta, parul ei de aur imi mangaie usor obra- jii imbujorati de emotie. Eu ii ating buclele catifelate cu buzele, sorbind imbratisarea ei dulce. Aceste clipe de tan- drete capata in sufletul meu proportii infinite. in inima mamei mele sunt adunate toate bucuriile si tristetile mele. Ea stie sd-mi vindece ranile sufletului, asa cum tot ea stie sd-mi alunge teama de singuratate si s4-mi redea bucuria unei copilarii fericite. Mama este prietena mea cea mai buna, mai sincera, pentru c4 ma sprijina mereu. Ma invata sa iubesc florile campului, sa iubesc zborul liber al pasarilor prin vazduh, invatatura buna adunata in carti. De la ea stiu ce este prietenia, iubirea, ce este iertarea, ce este munca. Toata viata o voi iubi si o voi respecta pentru ca mama este pentru mine cel dintai rai si dulcea minune a lumii. isi 69er a ee ee ee Te gan ae en QMODELUL Al II-LEA caCe trésitura morala reiese din tntémplarea povestita de autor? UN PRIETEN ADEVARAT Suntem la ora de limba romana. Purtam o discutie libera despre construirea unei relatii de prietenie. Toti sun- tem dornici sa luam cuvantul. — Ce reprezinté pentru voi un prieten adevarat? intreaba doamna invajatoare. — Cineva care ma ajuta la greu, spune Gina. ~ Cel care ma intelege, adauga Ionel. — Persoana care ma ajuta sa-mi indrept greselile, spun eu. — Cel care ma accepta asa cum sunt, intervine Alina. Vazand opiniile diferite ale elevilor, doamna invatatoare propune s4 ne argumentdém raspunsul printr-o scurta compunere. Toti suntem incantati sd facem caracteri- zarea prietenului nostru drag. Mi-am indreptat atengia catre Ionel, prietenul si colegul meu de clasa. Deodaté mi-am amintit de ziua in care |l-am ntalnic. Cu trei ani in urma, Jonel pasea pragul scolii noastre timid, cu ochii mari si negri, la fel de curat si decent imbracat ca si astazi. Nu puteai sa nu-l observi din multimea de cop Luminile din priviri ii dezvaluiau firea lui calda, prietenoasa si inteligenta, gata oricand sa ajute pe cineva la nevoie. Anii au trecut si prietenia cu lonel a prins radacini tot mai adanci. El iubeste mult cinstea si adevarul. Ca sa intelegeti mai bine de unde izvordsc convingerile mele despre acest bun prieten, voi fi nevoit sd marturisesc o fapta necugetata de-a mea, savargita anul trecut. 70Ll Pe atunci, am neglijat o vreme invatatura din cauza antrenamentelor solicitante la un concurs de inot. Temele le faceam in fuga, uneori incomplete. Cand a venit vremea testelor de evaluare la matematica, am reusit sa copiez pe furis rezolvarea problemelor tocmai de la Ionel. El a observat ca lucrarea mea este corecta si m-a felicitat. In recreatie am fost nevoit sa-i spun prietenului meu adevarul. Mult m-a dojenit Tonel, dar m-a iertat, pentru ca i-am dezvaluit fapta. Ba mai mult, m-a ajutat sa recuperez cunostintele pierdute. Am riscat mult. Puteam pierde pentru totdeauna prietenia lui Ionel. De atunci n-am mai gresit fata de colegul si bunul meu prieten. Suntem mereu alaturi la activitatile organizate in scoala si-i sprijinim pe acei colegi care au nevoie de ajutor la pregatirea temelor. Prietenul adevarat este acela care te ajuta sa-ti indrepti greselile, si nu acela care iti lauda nebuniile, spune un stravechi proverb. Observam! @ in primul model (Mama, dulce minme), avem umei persoane apropiate: mama. Este o caracterizare amanuntita, pentru ca este foarte bine 4 autoruha. Sunt descrise frumoase trdiri sufletesti, ce lecurg din relatia apropiata cu persoana caracterizata. rasaturile fizice se impletesc cu cele sufletesti intr-o armonie eplina. Ele se pun in valoare una pe alta, datorita folosirii xpresiilor neobisnuite; se evita enumerarea simplista a rasaturilor ce caracterizeaza persoana. @ In al doilea model de compunere (Un prieten| vitrat) observam ca trisiturile fizice si sufletesti rezulta din 7@ SA EXERSAM! 1. Realizeaxit o caracterizare a trwitétoruhs/invitatoare tale. # Plan de idei 1, Cand si unde ai cunoscut-o/l-ai cunoscut pe invata- toare/invatator? 2. Ce infatisare fizica are? 3. Care ji sunt trasaturile sufletesti? 4. Ce amintiri frumoase ti-au ramas in minte? 5. Ce sentimente sau impresii ii trezeste invaya-| itoarea/invatatorul? 2. Care sunt trisiturile sufletesti ale invigtitorului ce se desprind din fragmentul de mai jos? »Nu-l vazusem de mult pe domnu' Trandafir. [...] Eu il vedeam insa tot ca odinioara, [...], zimbind cu bunatate, incruntandu-se cateodataé, insuflandu-ne un respect nemarginit... Uite, si acum mi se pare ca Domnu' nostru a fost un om deosebit. li scénteiau privirile si era si el miscat cdnd ne spunea despre marirea stramoseasca...“ 2 (Mihail Sadoveanu, Doran? Trandafir) 3. Joc ,,Compara persoanal Completeazst punctele cu cuvintele potrivite din parantexti, apoi scrie cit mai multe uorwi \sau fiinte cu care se poate compara bunicul ti, dupa model, (mierea, profetul, un miel, ...) Bunicul este: ca painea calda, dulce ca say mn ca ..., bland ca ..., ochi limpezi Busad, | a..., privirea lui calda ca ...DESCRIEREA UNUI OBIECT, A UNEI FIINTE, A UNUI FENOMEN SAU A UNUI COLT DIN NATURA Caracteristici generale ® Spre deosebire de caracterizari ale persoanelor, descrierile se fac pentru o categorie mai mare de obiecte: fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, stari sufletesti etc. ¥ Dintr-o descriere pot lipsi trasaturile sufletesti, pe| cand caracterizarea trebuie s4 cuprinda deopotriva atat trasaturile fizice, cat si cele morale (sufletesti). * Lucrurile, de exemplu, se descriu numai_ prin aspectele lor fizice. } Asadar, imaginatia creatoare poate sa produca anumite realitati fictive, avand drept subiecti obiectele din lumea inconjuratoare. In marturisirea sentimentelor proprii, in descrierea unui peisaj incdntator, sau in prezentarea unei fiinte dragi trebuie sa primeze emotia. # Face exceptie cazul cand vrem sa evadam din reali-| tatea inconjuratoare, intr-o lume fantasticd, imaginarda; atunci putem atribui lucrurilor trasaturi sufletesti, pentru al arata atasamentul fata de lucrul respectiv, sau pentru a da o nota mai hazlie descrierii noastre. ®& Detaliile trebuie sa fie exprimate cu finete, reliefand| calitatea de bun observator a celui ce realizeaza descrierea. | 73& MODELUL | ca Citeste compunerea data. Ga Observéi descricrea trisitwrilor fizice ale obiectulua prezentat. Ga Observii cumn se realizeazét dezvoltarea planuhii. PENARUL LUI DANIEL %# Plan de idei 1. Prezentarea pe scurt a obiectului. 2. Aspectul — dimensiune, culoare, forma. 3. Partile lui componente — numarul comparti- Imentelor si marimea + 4. Utilitate - folosirea fiecarui compartiment. 5. O parere, un sentiment de atasament fata de obiect letc. Penarul lui Daniel sta deschis pe banca aproape tot timpul orelor. Baiatul l-a primit de la unchiul sau, care toc- mai s-a intors dintr-o calatorie prin Europa. I l-a adus cadou de Craciun. Nu se mai satura sa-l admire. Pe fondul lui albasctru, doi pauni cu penajul viu colorat strajuiesc cele trei deschizaturi ale penarului, de dimensiunea unui carnetel. Forma lui patrata ascunde trei compartimente. iner- unul are douazeci si patru de culori ascutite, numai bune pentru ora de educatie plastica. Se si gandeste la nuantele de albastru pe care Je va utiliza intr-un peisaj de iarna. Pe partea opusa se afla trei creioane negre si doua stilouri. Unul din 74“stilouri se lauda cu penita lui de aur. Creioanele se mandresc cu schitele de desen nemaipomenite pe care le realizeaza Daniel la ore. Rezervele de cerneala sunt frumos aranjate in dreapta lor. Dinur-un buzunar mic se atid soapte de nemultumire. Baiatul i] deschide. Iese guma de sters, putin roasa de invidie. — Pe mine ma foloseste Daniel atunci cand greseste un cuvant, o litera sau formele desenate. Doresc sa-mi pastrez forma initiala. Nu vreau sa steargi cu mine peste tot. Cand md imprumuta colegilor, simt cum se rupe o parte din mine. — Trebuie sa faci si tu ceva, intervine pic-ul de sters. Pentru copiii neatenti am fost creati. Compasul, linia, echerul, raportorul se prind in jocul figurilor geometrice. Daniel mai admira o data obiectele, apoi inchide penarul cu toate compartimentele sale. Cata multumire este in sufletul baiatului! 7SQ MODELUL AL II-LEA c@ Citeste compunerea data mui jos. @ Ce rol joacit dialogul'tn descriere? NINSOAREA Introduce E iarna. Afara ninge linistit. Gina priveste pe fereastra. Ea nu intelege de unde vin fluturii albi si moi de zapada. Mama ti intelege nelamurirea si-i spune: — Florile de nea se cern din nori si coboara prin vazduh ca o leganare de fluturi jucdusi, scampa mea. — Din nori? Dar ce sunt norii? - Norii sunt formati din picdturi mici de apa, explica mama. Aceste picaturi se ridicd, prin evaporare, de pe suprafaya lacurilor, marilor, oceanelor. Ajunse in \findltimile vazduhului, se jjaduna in nori. Cand acestia trec prin straturile reci de aer, se sparg, iar picaturile de apa sunt transformate de frigul iernii in fulgi ugori de zapada. - Mie nu-mi place nin- | |soarea, intervine fetita cu un \ jaer de supdarare. E rece si ma \Jobliga sa stau in casa. Jocul este mai placut sub cerul senin, in mangdierea calda a razelor de soare. — Zapada este o bucurie jpentru natura, draga mea. Eaee de cald sem&naturilor de toamna. Plapuma ei alba le fereste de gerul iernii. Indice Fetita se lumineaza la fata. Ea isi indreapta privirea catre gradina de flori, care doarme acum sub mantaua moale si alba a Crdiesei-Zapezii. Stie ca la primavara ghiocelul isi va suna clopotelul pentru a vesti trezirea la viata a celei mai tinere Crdiese-a-Florilor. Observam! @ Modelul I (Penarul ui Daniel) este o compunere in| care se descrie un lucru personal al elevului. Asadar, sunt descrise insusirile fizice ale obiectului, intr-o anumita lordine, pastréndu-se ideile din planul dat. Aceste idei se dez- lvolta in functie de experienta si inspiratia autorului. Partile componente ale penarului sunt prezentate intr-un mod creativ. Autorul foloseste si elemente de naratiune in aceasta| descriere, atribuind insusiri omenesti lucrurilor din penar. cestea sunt prezentate in mod direct, folosind dialogul. Ele povestesc cat de importante se simt in penarul elevului. @ Modelul al Il-lea (Ninsoarea) realizeaza descrierea unui fenomen din natura, ninsoarea. Folosirea dialogului dintre personaje (dintre mama si fica) produce emofii cititorului si il ajuta sa inteleaga pas cu pas desfasurarea fenomenului. ® Pentru descrierea unui fenomen din natura reciteste! compunerea ,,.Norul cel urias“( pag. 14). Vei observa cum sunt descrise etapele de formare a norilor.© SA EXERSAM! 1. a) Aloituieste cb idei pentru a descrie pisi isk pe oe a — nadta ie Gad on fee * Plan de idei Introducre 1, Ce fel de animal este pisica? 2. in ce imprejurare ai vazut-o prima data? 3. Cum o strigi? 4. Care sunt insusirile ei fizice? (culoarea blanitei marimea corpului, partile ei componente: cap — ochi, urechi, mustati, nas, gura, mieunat; trunchi; picioare — gheare, mers 5. Ce obiceiuri are pisica? , _ 6. Cu ce se hraneste? Incheiere: 7. De ce o iubesti? 8. Ce proverbe stii despre pisica? b) Dezvolta plan de idei. ckscrierea __» +» Sculat cu noaptea-n cap, st4 cocosul-pasa, cum ii zic toti ai casei — rotofei, imbracat in pene, cu creasta lisata strengaregte, pe o ureche. Cu gatul intins, cu ochii inca cetosi de somn, priveste. E poet." (Emil Garleanu, Din honea celor cari mi cwantd) 3. Conpetarnih porate jes dlegénd cuvintele din paran- tezit, Ale cui sunt insusirile prezentate in ghicitoare? ____ : Primul iese la ... ‘F Alb si firav din ... Capul ede. Si se cheama ... (clopotel, lumina, ghiocel, gradina)COMPUNEREA NARATIVA Caracteristici generale # Textul in care se prezinta intamplari ale personajelor, agezate intr-o ordine fireasca a desfasuréarii lor, se numeste| text narativ, ¥ Cand se povestesc intamplari, se poate folosi fie numai vorbirea indirecta, fie introducem alaturi de vorbirea| indirecta si vorbirea directa (dialogul). intr-o compunere narativa povestirea faptelor sau a evenimentelor in ordinea lor fireascd se realizeaza fie prin folosirea vorbirii indirecte (cu ajutorul verbelor la persoana a IlI-a, numéarul singular sau plural), fie imbinand vorbirea indirecta cu cea directa (cu ajutorul verbelor la persoana I si a Il-a, numarul singular sau plural). in cel de-al doilea caz, exist’ urmatoarele situatii de vorbire directa: * cand autorul povesteste o intamplare din viata lui si se adreseaza in mod direct cititorului; * cand introducem dialogul intre personaje. Prin dia- logul lor, personajele transmit emotii, sentimente, trasaturi de caracter in mod direct, prin participarea lor la discutie. Dialogul creeazd impresia de participare directa a celui ce citeste (asculta) la scena povestita. Cuvintele personajelor pot fi anuntate prin verbele: a spune, a zice, a anunta, a expli- ca, a comenta, a interveri etc, Ele pot fi introduse inainte, dupa, sau in interiorul dialogului, pentru a identifica mai usor personajul care ia parte la discutie. ® Vorbirea directa dintre personaje este redata in scris prin linia de dialog (— ). 80& MODELUL I GR Citeste conyxmerea de tmai jos $i precizeanit cum sunt povestite evenimentele (tntéa 2 Observii ordinea desfirivii Xrtd aderpliilon 2 Cum sunt prezentate personajele? iN VACANTA LA BUNICI Vacantele la bunici sunt intotdeauna o incantare pentru mine. Acolo este locul unde ma simt eu cel mai bine. Duiosia, bunatatea si rabdarea lor ma atrag catre ei ca o forta magica. Bunicii locuiesc intr-o cisuté cu cerdac. Gradina din fata casei este plina cu flori din primavara si pana in toamna. Curtea cea mare este impartita in doud. Prima parte este curtea din fata casei, cu iarba de smarald, moale ca matasea, iar cealalta, in spatele casei, este curtea gainilor, ratelor si gastelor. Dintre toate pasarile, cea mai dragé imi este Tapalaga, o gdina pe cat de prietenoasa, pe atat de buclucasa. Anul trecut, in vacanta de primavara, Tapalaga mea disparuse de acasa. Eram cu totii ingrijorati la géndul ca i s-ar fi putut intam- placeva rau. Am plecat de la bunici cu gufletul innegrit de suparare. Dupa trei séptamani primesc veste de la bunici ca pri- etena mea, gainusa, a sosit acasa cu doisprezece puigori gal- beni si pufosi. Am sarit in sus de bucurie. Incepusem sa ma gandesc deja la minunata vacanta de vara ce urma sa vina. li sunam mereu la telefon sa ma informeze despre proaspata »mamica“ si galbiorii ei. Ce mult mi-as fi dorit sa-i vid cum cresc sub privirile mele, cum ciugulesc din firul crud al ier- bii, cum scormonesc dupa viermisori... Dar iatd incd un motiv in plus sa merg cu placere la bunici, in vacanta mare. Mereu gasesc la ei ceva nou care sa ma atraga. Poate ca exista cu adevarat o chemare misterioas4 catre casa bunicilor. 81& MODELUL AL II-LEA it Cates cep aa dott ree jos ca Cave sunt 2 Ce fel de personaje se nee in conpunere? GHIOZDANUL BUCLUCAS E ora pranzului. Horia gi Iulia sosesc de la scoala. Simt mirosul placut al celebrelor cornulete cu vanilie facute de bunica. Copiii o imbratiseaza cu drag pe harnicuya bunica. Ei isi pun ghiozdanele pe cate un scaun, apoi se duc in baie s4 se spele pe maini. In timp ce familia se afla la masa, ghiozdanul lui Horia se deschide. Cartile gi caietele ies la lumina, insirandu-se pe birou ca la un miting de protest. —Nu mai suport aerul prdfuit si mirosul de suc imbibat in captuseala ghiozdanului, spuse cartea de limba romana. Azi, Horia s-a grabit sa iasa primul din clasa si n-a apucat sa-] inchida bine. Cand s-a aplecat sa-si lege mai bine sireturile la pantof noi am c3zut pe cimentul prafuit. Un rest de suc s-a scurs prin captuseala ghiozdanului. Ghiozdanul luliei priveste mirat si nu-i vine sa creada. Culoarea lui verde paleste, pentru ca il stie pe Horia un copil ordonat, avand mare grija de lucrurile personale. Se gandeste ce solutie si gadseascd pentru aceasta situatie. intinde »bratele“ catre caietul patat de suc si-l asaza pe calorifer. Calificativele de ,,Foarte bine“ suspina printre filele caietu- lui. Scoate un servetel din buzunarul in care-si tine gustarea de la ora zece si sterge toate cartile de praf. Cartile respira usurate de povara nemulyumirilor. Cartea de Educatie civica multumeste pentru ajutorul primit, apoi le cheama gsi pe suratele sale la treaba. Iau 82ghiozdanul lui Horia de brate si de guleras, il leagana de doua ori prin aer, apoi il aruncd drept sub dus. Tesdtura albastra ca florile de nu-ma-uita se invioreaza sub clabucii de sapun. Cele trei compartimente rostesc un intreit »Multumesc!“, apoi se inchid in uscatorul de rufe. Mama intré in baie. Vede ghiozdanul lui Horia in uscator si nu pricepe ce cauta el acolo. Nici nu apuca sa puna vreo intrebare, ca baiatul se grabegte sa-i explice mamei intamplarea. Bunica fi zambegte misterios. Horia 0 saruta pe bunica gi-i multumeste pentru surpriza. Promite sa fie mai grijuliu cu lucrurile. Nu mai vrea sa auda nici reprosurile mamei, nici protestele cartilor. A invatat cd nimic nu trebuie facut in graba. A inteles totodata, pe pielea lui, ce inseamna ,,Graba strica treaba“. Observam! ® in modelul I (in vacanté: Ta bumici), autorul com- punerii povesteste intamplari petrecute in vacanta de |primavara la bunici, care se succed intr-o ordine fireasca, itrecand de la o etapa la alta a faptelor, fara reveniri ulterioare. Unele personaje sunt prezentate in mod indirect (folosind verbe la persoana a IIl-a). intrucat autorul este unul din personajele povestirii, lacesta se prezinta cititorului direct, folosind verbe la per- lsoana I, numarul singular. ® Modelul al Il-lea (Ghiozdarad buchucas) prezinta doua tipuri de personaje: personaje reale (Iulia si Horia); per- je treale sau imagine (caietele, cartile, ghiozdanul), care imprumuta trasaturi omenesti. Naratiunea cuprinde gsi elemente de descriere a lobiectelor scolarului, astfel incat insusirile lor fizice sunt evi- lentiate intr-un mod atractiv. 83@ SA EXERSAM! 1. Alcituieste plaid de idei al unei compameri narative cu tithul _ »Farnilia mea’, 2. Redacteazi compunerea, dezvolténd plamd de idei de la exercitiul 1. Pofi folosi si dialogul in povestire, 3. a) Cerol are dialogud intr-o compunere? b) Ce verbe se pot utiliza in prezentarea personajelor? 4. Imagineadi-fi cit te afi in vacanta la bunicii tai, e varit fierbinte, iar tu te gandesti cit de bine este iarna! Realizeazit 0 compunere narativa, ajuténde-te de deserul dat mai jos. 84COMPUNEREA LIBERA Caracteristici generale Pentru realizarea unei compuneri libere este nevoie de multa imaginatie, un vocabular bogat, nuantat. Acestea le obtii prin exercitii repetate. *% Prima etapa pregatitoare in elaborarea unei com- lpuneri libere este alegerea temei. Aceasta se fixeaza in functie de cunostintele dobandite de fiecare, ct si de deprinderile formate. in urmatoarea etapa se stabileste titlul compunerii. & Celelalte etape in elaborarea unei astfel de com-| lpuneri sunt: * culegerea si selectarea informatiei; * intocmirea planului de idei; * redactarea compunerii. % Se pot alege titluri diferite, realizandu-se chiar com- puneri despre intamplari imaginare. Aceste compuneri stimuleaza mult fantezia si imagi- natia creatoare. ® Tithai de conpumere liber’: % O Europa unita Un joc indrégit La brat cupersonajele indriigite % O intémplare adevirata I? Un oras al fanteziei Vis de vacantit lt Masina viitorvhsi % Staméinta de moxie itt in tara pétsiivelelor % Aripi de vis | |% Povestea unei frurze % Noaptea magicit We Pe wmele hi Brancusi % O scoala aviitorului ‘ Oameni sé fapte Gréidina gookit 85,& MODELUL ! ca Citeste compunerea data. ce Ce amostinte trebuie si stapanesti pentru o compunere despre Europa? UN DOR DE EUROPA Anul scolar se apropie de sfargit. In vacanta de vara, Ciprian va pleca cu familia intr-o calatorie prin Europa. Baiatul este nerabdator sa afle cat mai multe lucruri despre batranul continent. Parintii fi povestesc lui Ciprian despre farile care au format candva Comunitatea Europeana: Germania, Franta, Belgia, Italia, Luxemburg si Olanda. Copilul, nedumerit la auzul acestei denumiri, il fntreaba pe tatal lui: — Tata, dar eu am invatat la scoala despre o Uniune Europeana. - E adevarat, dragul meu. Vechea denumire s-a schim- bat in Uniunea Europeana din anul 1992. Ulterior, si alte tari au dorit sa se alature celor sase, pentru a forma un fel de State Unite ale Europei. Acum, in 2007, Uniunea Europeana este formata din douazeci si sapte de state. Romania s-a alaturat Uniunii Europene la 1 Ianuarie 2007. - Diversitatea dintre culturi nu-i va dezbina pe cetatenii europeni? — Dimpotriva, interveni mama. Cu cat vom cunoaste mai bine trecutul istoric, realizarile acestor tari, cu atat vom putea inyelege mai bine fiecare popor. Uniunea Europeana creeaza avantaje economice pentru tarile membre, ducand la © crestere a nivelului de trai pentru toti cetatenii din Uniune. Se va realiza si o legdtura mai stransa intre culturile acestor popoare. 86Ciprian ramase pe ganduri si incepu sa viseze la minunata calatorie. 87& MODELUL AL Il-LEA aa Citeste compunerea dati mai jos. a Ce sentimente iti trezeste acest text? oa hc Eien faicn Lai? RAMAS BUN, DOAMNA iNVATATOARE! Este ultima zi din clasa a IV-a. Doamna invafatoare soseste in clasa, cu o privire mai luminoasa ca altadata. In ochii ei se zaresc bobite de roua izvorate din emotia clipelor grele de despartire. Pe tabla este scris cu litere mari ,,Ramas bun, doamna invatatoare!“. Cateva clipe de tacere domina peste intreaga clasa. Dupa céteva momente, Vlad se anunta ca doreste sa prezinte un desen mai deosebit. Scoate o plansd cu chipul unei domunite de voievozi, purtand pe cap o coroniga. Este incon- jurata de douazeci gi patru de pitici, avand, in loc de felinare, c4rti in forma unor faclii luminoase. in timp ce privim cu totii imaginea, Vlad intervine: ~ Stiu ca aceasta zi este una deosebita pentru noi. Nu gtiu daca prin cuvinte ag fi reusit mai bine sd-mi exprim recunostinga ce v-O port pentru anii petrecuti impreund. Acest desen ne reprezinta pe noi toti. Dumneavoastra ne-ati daruit fiecaruia lumina calauzitoare pe drumul ce-l vom avea de parcurs in viitor. Va multumim si va apreciem nespus. La auzul acestor cuvinte, noi incepem sa batem din palme. Alexandra iese apoi in fata si propune un moment poetic dedicat ultimei zile de scoala. Invatatoarea abia ‘si stapaneste lacrimile. Tori simtim un nod in gat, iar bobitele de roua incep sa coboare si in ochii nostri. 89Observam! ® Alegerea unui titlu de compunere libera presupune cunoasterea unor realitati si adunarea de informatii care sj ne ajute in povestirea faptelor. @ in modelul I (Un dor de Ewopa), autorul detine informatii despre crearea Uniunii Europene si importanga acesteia. Imaginatia si fantezia autorului vin sa trezeasca interesul cititorului pentru lectura si insusirea unor cunostinte de bazd despre Uniunea Europeana. @ in modelul al Il-lea (Ramas bun, doamnij inviitétoare!), autorul isi exprima sentimentele de emotie si recunostinta fata de invatatoarea lui. Prin fantezia acestuia, invatdtoarea este asemanata cu o domnita de voievozi, iar| copiii sunt douazeci si patru de pitici, célauziti pe un drum de lumina c&rjii primite in dar.alcituit de a sa Ubera. 1 verb dezyolténd plaruil de icki aiideviio as Ia alte popoare. Pune-i un tithu potrivit. Tlustreazét compunerea ta printr-un desen. @ SA EXERS, 1. Alege un tith: de compumere liberdi din cele prezentate la pogina 85. Aleituieste plarad de idei al acesteia. 2. Redacteazit o comyxmere, mere 3. Scrie o compunere un obicei, la romimi sou tine la exercitiul 1. 4. Ajutanchete de imaginea de mui jos, scrie 0 compunere Pune-i un tithu.COMPUNERI 7 CU DESTINATIE SPECIALA Notiuni introductive Dintre compunerile cu destinatie speciala se numara compunerile-corespondenta. Din timpuri stravechi, omul a simtit nevoia de comu- nicare. Gindurile, ideile, sentimentele au fost transmise la inceput pe cale orald intre membrii comuni) Treptat, odata cu aparitia scrisului, in relatiile dintre oameni corespon- denta scrisa a detinut un loc tot mai important. Spre deosebire de mesajele transmise pe cale orala, care adesea erau comunicate printr-un intermediar (trimis, sol), mesajele scrise ofereau multe avantaje, printre care: * asigurarea secretului corespondentei; * pisctrarea timp fndelungat a originalelor sau a c6piilor; * putand infrunta timpul, ele devin documente istorice, literare etc. Datorité avantajelor enumerate mai sus, expeditorul trebuie sa gaseascd cea mai potrivitd exprimare pentru mesajul pe care doreste sa-l trimita (fie pe cale traditionala — prin posta, fie pe cale electronica — e-mail). Daca expri- marea orala beneficiaza de elemente ce-i sporesc expresivi- tatea — mimica, gestica, intonatia — , cea scrisd trebuie sad compenseze lipsa acestora prin cuvinte si expresii artistice adecvate. Preocuparea principala a celui ce redacteazé com- punerile-corespondenta este aceea de a-si manifesta origi- nalitatea, stilul personal, de a se departa de anumite tipare pe care le poate impune scrierea oficiala. 92BILETUL Caracteristici generale #® Biletul este o compunere nepretentioasa, cu un continut simplu, prin care se transmit stiri sumare: 0 pre- cizare, o rugiminte, o scuza etc. Aceasta forma de corespondenya se foloseste intre per- soane apropiate ca varsta, grad de rudenie, pozitie sociala. De obicei, printr-un bilet nu se rezolva probleme importante, nu se dezvolta anumite idei, ci doar se transmit stiri sumare. Aceasta nu inseamna ca exprimarea trebuie sa fie neglijenta sau neingrijita. Biletul se aseamana cu scrisoarea, ca forma, prin: * se specifica data si locul de unde sunt trimise; * formula de incheiere si semnatura se potrivesc in functie de persoana careia i se adreseaza cel ce trimite bile- tul. Biletul se deosebeste de scrisoare prin: * continutul sumar; * expedierea neoficiala (fie printr-un intermediar, fie in mod direct de cdtre expeditor). 93& MODELUL | 8 Joti un bilet trimis Mariei de ciitre sora ei. Bucuresti, 15 mai 2006} Drogt awiout, Vreau sii vii la mine. Te astept mitine, intre orele 14 — 16. undé-ma la mandarul de telefon 0725 55 11 11 in cozad in cave mi i veni. Maria & MODELUL AL II-LEA 2 Jn biletul de mai jos, A. D. Xenopol (istoric, sociolog si filozof romém) se adveseaxé ha Nicolae lorga (istoric, publicist, orator, om politic si scrtitor): "Bucuresti, 4 martie 1895 Vreau sit te vad. Te rog si-mi dai adresa casei tale si ora la} lcare te pot gitsi. Eu stain Caragheorghevici si mi poti gist Lani, merci, vineri si duminica dela 9 — 12. A. D. Xenopol dE. Toroutiu, Studi si docunente literare, vol. VII, ,Semanatoru]", Bucuresti, 1936, pag.17) AD. (1847 — 1920)SCRISOAREA Caracteristici generale Scrisoarea este 0 compunere cu destinatie spe- ciala, care se trimite unor persoane aflate la distanta. Scrisoarea fnseamna comunicare, dar si evidentierea unei intentii artistice. Prin scrisori se transmit ganduti, idei, sentimente etc. # Formulele introductive, prima parte a scrisorii, lau scopul de a-l pregati pe destinatar (cel care primeste scrisoarea) pentru receptarea mesajului, sa-i capteze atential gi bunavointa. # Urmeaza cuprinsul, in care expeditorul (cel care| scrie scrisoarea) transmite un mesaj destinatarului. # Incheierea, in functie de natura scrisorii, poate lcuprinde o multumire, o promisiune, o speranta, o asigu-| rare etc. adresata de expeditor destinatarului. La sfarsitul scrisorii expeditorul se semneaza. Scrisoarea se trimite fie prin oa traditionala, fie prin posta electronica. C Scrisearea se trimite in-plic. Pe fata plicului se scrie adresa destinatarului (persoana cdreia i se adreseaza scrisoarea). G4 Pe dosul plicului se scrie adresa expeditoruluil (persoana care scrie scrisoarea). Calea moderna de trimitere a unei scrisori, prin inter- mediul postei electronice, este cunoscuta sub denumirea de e-mail (acest cuvant provine din limba engleza si inseamna: e = electronic; mail = mesaj). 95MODELUL | | Cuprins de nostalgie, scriitorul on Creanga evoca in cuvinte calde clipele de neuitat petrecute alaturi de marele sau prieten, Mihai Eminescu, si fi trimite acestuia urmatoarea scrisoare. \scirba si amtreald, \stat impreund, unde mata, uitanchete pe cerul plin de mimumétii, jini povesteai atatea lucruri frumoase... \a inceput sit pling... Decembrie, 1872 Bédie Mihai, Ai plecat si mata din Iasi, lasind in sufletul meu multa Aceasté epistolie ti-o scriu in cerdacul, unde de atatea ori am! Srumoase,.. Dar coscogeamite om ca mine, gandituhese la acele vrennai, in Civic si Aroneanu, fava pic de gémduri rele, dar in dragostea mare pentru Iasul nostru uitat $i pavitsit de toti... Ji-as serie mai mailtisoy, ins a venit Endchescu gi trebuie si la tipografie. Cu toata dragostea, as (Nicolae Timirag, Ion Creanga dup documente vechi, tnoomniivi i mvirturii inedite, editia a Wl-a, Bucuresti, 1941) be & ne (1850 — 1889)Exista gi alt tip de scrisoare: scrisoarea deschisa. Aceasta se scrie cu scopul de a se aduce la cunostinta publicului continutul scrisorii. Intaélnim scrisori-omagiu, scrisori deschise adresate unor personalitati politice etc. SCRISOARE INVATATORULUI MEU de Petre Ghelmez Afartti noapte alba at hina arzatoare, eu vorbelor alese le-neerc in taina cheia, intéia mea scrisoare, elevul durrneavoastrit, Mirarea mt va prinda! Asa ni sirt eu bine, sit vit vorbesc in soapta, ca unui bun parinte; [...] Eu mu stiu aan se face, cand sumtem impreund au zarea mai albastri. Vom creste,.. Ani vor trece.., Eu voi rianéne-ntruna, elev in banca treia, in dasa cuummeavoastra. 97Observam! ® Scrisoarea cuprinde in coltul din dreapta locali- tatea de unde este scrisa si data. Exenple Jasi, decembrie 1872; Bucuresti, 15 septembrie 2006; Constanta, 10 iulie 2005 etc. ® La mijlocul urmatorului rand se scrie formula de 'Inceput. Aceasta este diferita, in functie de persoana careial i se adreseaza. Exenple Bédie Mihai, ; Draga mami, ; Dragit lumico, ; Stimate Donende..., ; Stimatté Doamné... etc. ® in coltul de jos, din dreapta, se scriu formula de} incheiere si semnatura celui ce scrie. i ¥ 5 Cu toaté dragostea, Te strut, La revedere, Cu stim, Jonici Cristi Andreea Daniel Hl Stiai ed... . cea mai veche posta a fost organizata in Egiptu antic? Faraonul si magistratii sai primeau scrisorile infasurate) in suluri. .. cel mai organizat serviciu de posta din vechime il aveau romanii, stramosii nostri? Fiecare localitate avea o posta proprie. Acest lucru er: jposibil datorita celebrelor sosele care asigurau mentinereal egaturii intre orase gi capitala Imperiului Roman. 98© MODELUL AL Il-LEA _ S* Citeste scrisorile date mai jos. Spune ce auprinde o scrisoare. © Cum se trimite scrisoarea? Bucuresti, 25 octombrie, Dragis Ali De céind ai plecat din fart, noi, colegii tai, ii simtim lipsa Ne-am inteles focate bine cu tine si mie imi pléicea cit ru te niciodaté pe glumele noastre. Scrie-mi cum este la Paris. Sper cit te-ai imprietenit repede noti titi colegi de dasi. As dori sit-mi trimiti o fotografie cu tine scoala in care trweti. Viecu sit le fac colegilor mei o surprizit. Iti |pastra fotografia in allxand casi, ca sit readiwem printre imaginea gingdsiei si veseliei tale. Cand vei veni in vacanté la bunici, m-as bucura si tre = la mine. Poti simi scrii pe adresa de acasit sau pe adresa de e-1 Cu priectenie, Destinatar: Alina Mocanu, str. Paix, nr. 10, Paris, FRANTA Expeditor: Elena Rusu, str. 1 Mai, nr. 8, Bucuresti, ROMANIAFrom (de la): “Tina Radulescu” To (catre): elena_valica@yahoo.com Subject: BISERICI DIN RUSIA Data: luni, 02 aug. 2006, ora 08:55:23 +0000 Draga Elena, Ma bucur ca ai ajuns cu bine acasa. Imi aduc aminte de caldurile mari de la Braila din aceasta perioada si inteleg cat de greu iti este si tie la Bucuresti. Cuvintele tale deosebite din e-mail-uri ma coplesesc. Parintii mei sunt bine sanatosi. Au devenit mai atenti cu rit- mul lor de viata si in acelasi timp sunt multumita ca isi gasesc imereu cate ceva de facut. Iti trimit aceste imagini superbe, pe care le-am primit, la randul meu, de la niste prieteni din Anglia. Ei imi wimit mereu -mail-uri interesante cu tot felul de glume, imagini, Sunt sim- patici si imi mentin buna dispozitie. Te imbratisez cu mult drag, Tina Attachment scanning provided b Files: Scan and Save to Computer - Save to Yahoo! Briefcase 100@ SA EXERSAM! 1. Prin ce se aseaména cele dowd tipuri de scrisoare ~ traditionala si eral? 2. a) Poti si emsreri céiteva avantaje ale tipulti nou de scrisoare (e-mail)? b) Dar dezavantaje? 3. Scrie o saurta scrisoare unui prieten (nei prictene). Alege dintre Sformallele de adresare de mai jos pe cea care se potriveste: Stimata doamna invatatoare, — Dragii mei parin¢i, Scumpul meu prieten, 4. S& presupunem ci te aflli in vacanté la mare. Trimite o scrisoare pirintilor tai. Alege o formal de incheiere si o sermniituri, care si semene cu cea mai potrivita dintre cele date mai jos: Cu stima, Ion Va saruta mana, Ionut Cu prietenie, Ion Popescu 5. Daci trimiti scrisoarea prin oficiile postei tradigionale, ce vei scrie pe cele dowit parti ale plicului? 6. Transformit scrisoarea, pe care ai scris-o la exercitiul 4, tntr-un bilet. 101FELICITAREA Caracteristici generale sarbatorilor religioase, a sarbatorilor nationale, a zilei de| Inastere sau a onomasticii. @ Felicitarea se trimite, de obicei, cu ocazial personal, nu este nevoie ca adresele expeditorului gi desti- natarului sa fie completate. Aceasta se trimite prin posta. Daca felicitarea se ofera cea a expeditorului pe spatele lui. # Adresa destinatarului este scrisa pe fata plicului, iar Felicitarea se poate trimite si pe cale electronica. Folosind Internetul, alegem felicitarea potrivita cu evenimentul, dar si cu persoana careia i-o adresim. Apoi o trimitem pe adresa de e-mail a persoanei respective. 102& MODEL ca Citeste textul de pe spatele ilustratici. 2 Precizeanii dactt formulele de adresare si de tncheiere sunt nn Ttustratia corespunde tex- Sos qilec-isetioa neal Paste fericit!Observam! @ Felicitarea este trimisd cu ocazia sarbatorilor dé Pasti si ilustratia corespunde continutului acestcia. @ Formulele de adresare, de incheiere si mesajul dq felicitare sunt potrivite cu persoanele carora le este adresata felicitarea. 104@ SA EXERSAM! 1. a) Redacteazét o felicitare pentru un prieten drag, cu ocaxia zilei de nastere. b) Motiveazd alegerea ilustratiet $i a textubui. 2. Deseneazii si scrie o felicitare pe care sit o dai manwi tale de 8 Martie cu ocazia Zilei Internationale a Femeii. Gy Fin desenul de mai jos se araté cum ercu trimise scriso| rile in timpuri mai vedti. Realizeaxit si tu un desen at acest subiect! 5 ; < St OY ee vi > We "sae oy fp eeINVITATIA Caracteristici generale Invitatia este un text redactat pe scurt si cuprinde: @ o formula de adresare; @ evenimentul ce are loc; @ data si locul evenimentului; @ formula de incheiere; @ semnatura celui ce o trimite. Invitatia se scrie de obicei de mana si apoi se introduce intr-un plic. Pe plic expeditorul scrie numele, prenumele si adresa destinatarului. Invitatia poate fi trimisa prin posta sau data personal. # Uneori expeditorul poate trece in invitatie si progra-| mul activitatii. Acesta cuprinde activitatile, in ordineal desfasurarii lor, pentru a le face cunoscute invitatilor. Totodata cel ce face invitatia (expeditorul) poate| comunica si numarul sau de telefon. Unele invitatii cuprind si rugamintea ca destinatarul) sé confirme pana la o anumita data participarea sa la eveni- mentul la care a fost invitat. 106& MODEL Ga Citeste textul invitatiei de mai jos si precizeazi: * cine primeste invitatia; * despre ce eveniment este vorba; * cand are loc evenitmentul; * unde se desfitsoara acesta; * cine sermmeazé invitatia. Draga Elena, "Te cnuct ca deorebiti plicere, damned, 8 tance, 2007, orele 17, ba sarbatorcrea gttec mele de wastere. Petrecerea va auea lee la mine acadd, ote. Piet, ta. 3, rerad. Voi ft bucuroarda de prezenta ta, Maria Observam! @ In redactarea invitatiei este scris numele persoanei kareia fi este adresata: Hlena. @Textul invitatici este scurt si cuprinde: * evenimentul: strbatorirea zilei de nastere; ¢ data si locul acestuia: duminicd, 8 iunie, ora 17; str. Pacii, mr. 3, Arad; * formula de incheiere $i semnatura celui ce o trimite: »»Voi fi bucuwoasa de prezenta ta, Maria“ @ Textul este scris de mana. 107@ SA EXERSAM! 1. Tansoie in caietul ti invitatia de mai jos, completénd ele- lowe hanes 2. Gabriel i-a invitat pe prietenti sii, Andreea si Christian la o ser- bare; tn invitatie le-a comunicat si programul. Citeste | activittiis clagt ght cf iyititi la cele Parada celor mai indragite personaje din povesti. Interpretarea unor fragmente din textul ctorva basme. Sustinerea unor recitaluri de poezie. Dans tematic. 3. Alcituieste o invitatie pentru serbarea de sfarsit de an scolar, impreund cu programul activitatilor, pe care s-o adresezi fostei tale echucatoare, [ 3) Deseneaxti $i coloreazit invitatia de la exercitiul 3! \ . 108CARTEA POSTALA (ILUSTRATA) Caracteristici generale Cartea postala ilustrata, sau vederea, se foloseste pentru a transmite diferite mesaje scurte umor persoane| cunoscute, aflate la distanta. # Exprimarea trebuie sa fie corecta si ingrijita. #& Formulele de adresare si de incheiere trebuie sa fie adecvate cu persoana careia i-o trimitem. & Cartea postala nu se pune in plic. & Cartea postala este trimisa prin posta.& MODEL Kole, 8 februarie 2007 Drager Sofa, Cudeap, | Mie teansmit calutitri din eragul 110Observam! ® Partea din fata a cartii postale este o.ilustratie cul orasul K6In. ® Pe dosul acesteia sunt scrise mesajul si adresa des-+ tinatarului. ® Mesajul este transmis cu ocazia vizitarii orasului K6in de catre prietena destinatarei. ® Se scrie la inceput formula de adresare si la sfarsit cea de incheiere. ® fn coltul din dreapta, sus, se lipeste un timbrul postal. Castell Bran Mandastina Negru-Voda SSS] oe me 111@ SA EXERSAM! 1. a) Ingineazit-fi un mesyj pentru o cote postal pe cae sito trimiti b) Conpleteazd o carte postal pentru a o expedia. 2. Serie un mesaj citre bunici tt prin intermediul unei cirfi postale. 3. a) Reaminteste-i si emarerit tipurile de compnmere pe care le-ai b) Prin ce consideri cit se asearnini aceste tipuri de compuneri trvdttate? ¢) Dar prin ce se deosebesc? d) Care tipuri de compuneri consideri of le vei utiliza mai madt? 4. Dupda aun observi, urmeazd o propunere de Dictionar de expresii artistice. date in aceasta carte. Te sféituiesc sit respecti regulile wma dictionar, adioi st scrit cwvin- tele in ordine alfabeticit si modul de exprimare sit fie intr-o limba En feld acesta vei deveni micul coautor al acestei lucriivi. 112V. MIC DICTIONAR DE EXPRESII ARTISTICE amaxg = asfintit vanat; lucire trandafirie; pap4iri palide de lumina; inserare tainica; val de panza cenusie; fumegari usoare; ceata find a vazduhului; liniste adancd. Ajunal Criciuwafui = Seard Sfanta; Cantarea Preacuratei Fecioare; Chip Preasfant; beteala argintie; ramuri verzi si parfumate; masa imbelsugata; ferestre luminate; bolta captugita cu matase neagrd; lacul albastru instelat cu aur; lumini pierdute-n noapte; luna arzatoare; licuricii de-argint; intunericul orb; linistea noptii; sfintele colinde; cantari divine; vis frumos de iarna; armonie de sunet si culoare; inimi alinate de iubire; daruri minunate brad = verdeata vesnic inmiresmata; copacul credincios; mireasma vesniciei; elixirul vietii; suava tamaie ; imparat al codrilor; podoaba de Craciun bunio/bunici = bun/buni ca painea calda; mierea cea dulce; inteleptul/ injeleapta familiei; chip bland si luminos; ochi limpezi ca apa izvorului; privirea calda ca o raza de soare carte = o prietena draga; avere neprejuira; fruct al cunoasterii; rod lu nos; izvor de intelepciune; drum spre univers; cale a intelege: faclie a cunoasterii; lumina lind; comoara de invataturi; aripa catre cer; leagan al prieteniei; simfonie de slove; taram de curcubee; vatra de iubire; lumina calauzitoare; faclie luminoasd cer = imparatiile albastre; bolta azurie; marea cea albastra; bolta de cerneala sinilie; taria cea inalta; ochiul uriag al imparatiei inaltimilor eqpacoopad = siluete de ramuri verzi; coroane de flori cu radacini la picioare; strajerii muntilor; martorii vailor; puii codrilor = mari de verdeata; intinderi de smarald; covoare verzi presarate de flori dimineapa = fereastra deschisa a zarii; albul zilei; zorii zilei; primele scanteieri ale zilei; inceputul de lumina; lumina de inceput a zilei; limpezimea zarii 113ewusie = dimincata insorita; drum serpuit; privelisti minunate; aer proaspat; podoabele padurii; linigtea tainica a padurii; ramuri neclintite de brazi; culmile masivului de piatra; con uriag si greu; sclipiri de porgelan; vai adanci; glasul padurii; murmurul apelor; susurul cristalin al izvoarelor; armonie de sunete; ciripit vesel de pasarele; inganari de glasuri; prietenii dragi ai padurii fanilie = 9 cetate a sufletului; armonia ingelegerii; arsénalul iubirii; leaganul copilariei; stupul cald de miere parfumata si dulce; taramul viselor; dor nestins; vis de iubire; iarba verde de acasa; cheia implinirilor; sprijin si alinare floti = miresme imbietoare; culori parfumate si vesele; firicele gingase; podoabe din campii; ramuri timdioase; zambetele din gradini; daruri de suflet fieniai = fapturi harnica si neobosita; bob marunt neastamparat; lucratoare neintrecuta greiere = cAntiretul veri; negrul plug jucdus; firicel muiat in tus; bulgare mic de taciune; nefericitul artist al toamnei celei reci; neintelesul cantaret Akinide = jzvor de bogitie; rostul implinirilor; calea spre inaltim’ binecuvantata; dar divin; zbor neobosit jarma = soare sfios gi palid ; roi de fluturi albi; urzeli albe; mantii lucitoare; fluturii botezului de gheata; fulgi argintii; straluciri albe; petale de marmura alba; flori reci de gheata; pomi cu ramuri de argint; case ascunse sub caciuli albe de postav; stelute albe de nea; nori cenusii ; fulgi moi ca de vata; covor gros al iernii; vietuitoare amortite; bujorii reci din obrajii copiilor; vazduhul captusit cu dantele de flori albe; fantasme albe jocdeoppil = cantec vesel; zbor spre soare; vis de copii; imparitia rasului; bucurie de vis; gand liber Jectie = treapta spre implinire; noi cautari; pasi spre mai bine; incercari repetate; zbor spre lumina quam = albinuta harnica; chip bland; univers al iubirii; intinsa mare a sufletului cald; calea infinita a rabdarii; dragoste fara margini; indrumatorul vietii; cel dintai rai; dulce visare; credinta vesnica: belsug de iubire; gura de aur; lumina din priviri; fiinga blanda si draga noapte = neguri oarbe; panza intunericului; uriagul negru; tacere adanca; sfetnicul gandului ; virtute 114onyeamedi = creatie divina; suflu cald; stapanul naturii; gandire libera; grai articulat; artist al cuvantului; suflet ales; creator de val ploaie = lacrimi de nori; pulberi de rou; siruri cristaline fesute prin yazduh; stropi de binccuvantare; botezul semingelor; stropii cernuti din nori Pricter/prietend = frumusete launtricd; sprijin la greu; Zana-cea-Buna; munte de rabdare si intelegere; gandul meu geamin poinivari = Zana Florilor; gradina proaspat renascuta; ram de muguri; chemare la viata; imensitate de smarald; trezire din somn; ténara craiasa a florilor; vegsmant inflorat; suflare calda; suflu de aburi subtiri; val suay de miresme; argint luminos de raze cerul e ca o mare albastra; copacii sunt cu plete de verdeata; primavara vine cu alai de ghiocei; vazduhul e plin de aburi calzi; paméantul este invaluit in umeda-i catifea; soarele este incoronat cu sdgeti de raze randmici = sAgeata vazduhului; vestitoarea primaverii soare = ploaie de lumina; bulgare de aur; lumina dulce; glob de raze aurii; chip vesel cu plete de aur; lumina cernuté printre nori; focul zorilor; ziua alba; sulite de lumina ale soarelui; lumina prietenoasa; fierbere argintie toamed = vii rumenite; ingalbenitul codru; toamna gri; bruma argintie; chipuri bronzate; zilele ca niste umbre ruginii; razele timide ale soarelui; vesminte ingalbenite si vestede; zile umede si reci; lacrimi de ploaie; vant iute si rece; noptile ca negurile oarbe si reci; ploi cu stropi marunti; siruri de ape ce tes vazduhul; sageti de pasari; copaci batrani cu plete ruginii; frunze moarte; frunze leganate de vant; frunze ca niste franturi de raze aurii; ramuri dezgolite fard = vatra stramoseasci; casi de dor; dulce leagan; credinta intregului neam vad = imparatia cea necuprinsa a florilor; vazduhul ?nalt, inundat de lumina; marea galbend a spicelor de grau; mireasma boabelor coapte; spice pline si grele; campul de maci insangerati; vazduhul plin de miresme imbietoare; zumzet de albine; soare arzator; cercei de cirese coapte; bogatie de culori zbor = pilpairi de aripi; vis plutitor; dulce leganare 115VI. RASPUNSURI sA EXERSAM! (pagina 18) 1. Pingile imei comprmeri sunt: introducoven, cuprinsul si incheierea. 2. a) Introducerea trebuie sit cuprindit pe scurt date referitoare la timpul, loaul ¢ personajele acfiunii relatate. b) fn cuprins sunt povestite sa descrise faptele, intémplirile, in suce- lon desfisgaivit c) ncheierea trebuie st cuprindi fie o impresie personalii despre faptele povestite, fie invéitatura desprinsi din relatarea respectiva, fie o conchizie sau un finden. Ea reprezintii sftrsitul povestirii. 3. Partea cea mai dezvoltata a wri compuneri este auprinsul. a) Fragmentul apartine cuprinsului. b) Model de introdxere: yin vacanta de primivari am mers la bunici. Acolo mi astepta caminte pprictena mea cea dragi, Micunica. Ea mit intéonpind cu 0 surprizt. imi dit patru ghemotoace pufoase de blénité cafenie,“ ¢) Model de incheiere: soit zilele wrniitoare, cei patru pisoi au devenit prietenii mei de joacii. Ce Sericitit era Miaunica rea! Ne privea pe tofi ax incintare.“ d) Compunerii i s-ar potrivi tittal ,,Surpriza’., SA EXERSAM! (pagina 27) 1. a) Ideile din plan (O fapta bund) corespund partilor compunerii in Sell urmitor: Inmoducre Loaul, timpul si personajele povestirii. Copins Ivirea ocaziei de a face o fapté bunt. Desfisuraren momentelor intémplitii. : Interventia ta in realizarea unei fapte Kiasdabile. incheiee Unnivile faptei tale. Bucuria triita pentru fopta impliniti b) Plan este scris sub formi de intrebivi. 2. Tithd compunerii O faptd burxi este in strémsi legiitura: at confirndul ideilor din plan. 3. a) Ae Se EL ARE RE ot RR oR ai Ae comyamerent rode retical wishty * prime’ idei i i corespunde primal alineat: ,,Se apropie ziua...“ pénd la,,.. Sfarsitul siptiomai"s 116+ clei dea dou ide it al doilen alineat: ,.Nicssor ingelege... eee ty Ainal 2 oe of conunert (Model I) este scris sub forma de 4, Plamul de idei complet al compunerii , ,Pricterud la nevoie se cunoaste“ este: Maria este bolnava. Cupins Prietena ei, Toana, o viziteczii acasi. Cele doui prictene fac leciile tmpreuavi. i Maria recupereaxit te. Incheiere: Prietenia celor dowi fete a devenit mai trainicé. SA EXERSAM! (pagina 33) 1. de. i aibit tittul ,,Prietena meats Fioeits asst feo apps seston ek sees eae intelegere; génchd meu geaman. 2. Prietena imi este mereu alfituri la bine si la greu, prea ZAna-cea- Bund: din povesti. celelite eats cee - : a Ayvem gusturi comune, de parcit ar fi géndul meu geanin. forties Exermplu de idei principale pentru compuneren cu tithil ,,Petrecere in 1, Local si timpul desfisurivii petvecerii. 2. Pregitivile familie pentru petrecere. 3. Desftiguravea petrecerii. 4. Sentimentele triite de membvii familiei. 5. O impresie despre petrecere. SA EXERSAM! (pagina 40) 1. Cuprinsid compunerii ,,La Zoo's PGringii Covinei se gimdeau de ceva vréme s-o duct la Zoo pe fetité, drept recompensi pentru rezultatele deosebite obfirute de ea la concursul ,,Prieterti natunii“, Au decis cu tofii sti petreact o duumirici de neuitat printre mirmmatele [Signi neonnaitoare. Au ajuns inciircati de emotie. Ursuletii Panda se apropiau de gardul despixtitor pentru a-si intémpina onspefii. Se ridicau in doud picioare, vind, pare’, sit le daruiascit tuturor respectul cuvenit. Papogalii feluviti te invitau la un chalog prictenos. Fi isi preventa cu fal ,costemele vin colorate. Mainutele Fidecas spectacole de acrobatic pe sforile evanjate special printr-o imitare a cadre hai lor natural. 117Dupii o au vizitat fiecare compartiment al Griidinii Zoologice, Corina si-a exprimat dorinta si revadii puii de urs si sti mai petreactt un timp au ei. Fetita ti wmivea cu atentie. Privea mersul greoi al ursonicei, dar aprecia misctzile agere ale puilor ce se intrecemu in tranbe. Corina ti aplauda, iar putt de urs se opreau in loc $i o privean cu nulfumire. Se credeau foarte importanti pentru ci simtecu dragostea si ackriratia privitorilor. Corina s-a despirtit cx greu de ocele fapti drégtilose. Ea a medfumit parintilor pentru marea bucurie ce a triit-o in acea zi. 2. a) Cuprinsul compunerii: Pitrundem in desisul piiduaii, Constatiim cit prin locurile waribroase ms se gilsesc fragi. Deodhtds ziti o mulfime de ciuperci comestibile: vinefele si hribi. Umplem cogsile, apoi incerctim st iegim tntran kaninis, Dupii o ori de mers constatiim oi ne-cm ritticit in pichre gi ra mai @moastem drumul spre casi. Andra incepe sit pléngai. Picioarele o dor. Spaima de intunericul piidurii o face si-si piarcit si bruma de energie pe care o mai are. Gheorghifd ne vine in qjutor. El ne reaminteste notiunile de orientare turis- tial pe care learn stuudiat la goal. Ne ovientiim duspti megchind copacilor, stiinel ct acesta indica norcil, apoi stabilim partea de résivit si ne indreptiim spre acel loc. Cobortm pe cursd urd izvor si ajungem fntr-o poienifé. Recaamoastem zona, Este chiar poienita pe care o cintam. Fefele noastre se insenineaxtt si incepem sti driuien de bucurie, Satul nostru se aflii la un kilomecrus de local unde ne aflém. Veders ta jurd nostru fragi, dar reramféim la ei. Andra se mai opreste din ciind in cind si mindrwe cite o fritguti. Ea rimime in urmii, dar o asteption sti se apropie de not. Jin depirtave se zéweste satul. Ne indreptio fiecare la casele noastre, neribdattori sit povestim pirintilor intéemplarea. b) Un plan dk idei pentru o conynmere at tithd ,,O intémplave din viata meat: 2. Bi aleg um drum mai sat. 3. Copii pitrund in desigul piicharii. 4, Dupii o oti de mers se viitivese in pitchare. 5. Se orienteccais dhupti purctele cardinale. 6. Se indreaptit spre rissirit, 7. Copii recumosc zona, 8. Ei se intore acasa bucurosi dar speriati. 118SA EXERSAM! (pagina 51) l.a) in tmnaginea datit este precentat anotimpul toama. Jn planud se vede un bitiat, care priveste pe fereastrii, aliituri de pision hi. 11 se ofl la buctivie, Po msi sere conserve din fructe sau legiane. Se Pg gt usr Jn plarai depivtat se vede livada si o griormcli de frunze vestede, avziind. b) Plame de idei pentru compunerea, ,Bogitfile tocarmei“ poate fi wmitord: 1. Fructele bogate ale tocernei. 2. Schimbirile petrecute in natura, 3. Muncile de toama. 4, Buawia hui Gheorghité. c) Propunem o compunere cu titlul ,,Bogitiile toanmnei’, dupit plarnul de icki dat: Este oi frumoasii de toamnd, Gheorghiti, un baietel de 9 ani, simte miro- sul pléscut al duloepwvilor faicute de mama tui, Merge la buciitivie si priveste cu fncantare multimea de conserve pregitite frumos pentru iarnd Negril, prieternd escheat es ined ee orn en ee RO placute Gheorghitit se uit pe fereastri: la pomii din livadii si ar dori sii le malpianeaseli pentru imicia lor. El vede ot ittiserea lor se schirb dela o clip laalta, iar vantul spubberit cu ugurinfaé frmnde lor ruginii. in gritmezi mori, apoi le ard pentru curéiteniade toamné a livezii. itt se bucwti nespus pentru derurile bogate ale toannei. 2. a) Planul de idei al comyxmerii ,,Tommna in livadit poate fi urméitonal: 1. Ce anotimy este prezentat in desen? 2. Care sunt semnele toamwei? 3. Com este cerul? 4, Unde pleact pitsivelele toarma? 5. Ce fac oamenii in livadé? 6. Cuan lucreazit oamenii? 7. Cine ti ajuti? 8. De ce lucreazit toti cu voie bunt? c) Propunem o compunere dupit plarui dat la punctul a) si deseruil de la punctl b): vrenm. Frumele ingiilbenesc $i cad la planéint. Copacii se dezbracii de podoaba lor verde, Numai brace ritmiine falnic, pitstrind cu el vegnicia vietii si prospetimea snivosula de cetind verde. 119prevestind ploi mirunte si dese, Pésivile ciildtoare se pregitesc de plecare. Se achaxi in stohsi si pornesc spre firile calde, unde clirra este mai prietenoasi cu ele. In live, oamenti auleg fructele cu more grijd. Le ackexi in copmi, apai le ckpoziternit in loowi bine cerisite. in vie, strugurii sau copt. Gospodarii pregiitesc butoniele pentru tnsti dulce ¢ arornat. Pe ulitele satuli, omnenii merg zgribulifi printre piciturile reci de ploaie. Trebuie sisi soontd: Ia purtare hainele gronse de toarnd. Munca este grea, dar folositocre. Roadele tore’ ti risplittese pe ocanenii eos b) Desemi ar putea fi urmiitond: SA EXERSAM! (pagina 66) 1, Primiwara mai poate fi comparatcz: * cao mere de verckatit $i vahai de ghiocei * caunnugur din arborele vietii etc. 2. a) trupuri armalte brate leginate de vant; siluete cx ramuri umibbroase; 120Db) voakwi de mitase verde; unde miscitoare de flori multicolore etc. ¢) bucwiile sfletuh; parfion de iubire etc. 3. cerul — ca o boltéi azurie; ca um ocean de stele; ca wn veil albétstriu copacti — cu haina de smavald; as suflari de fone... priméwvara — ca o résuflare caldit a naturti; ca o trezire calda dint-un som adéne $i rece... viteduhul — a1 mivesre suave si proaspete de toporasi; mangiiat de hani- na palidi a soarelui... pirrdrtul — primind caama de verceatts risipind ghioci si albistrele... soarele — ca un glob luminos; ca un disc de aur rotitor... SA EXERSAMI (pagina 72) 1. Redactarea compunerii , invititoarea mea". Alt plan de idei ar putea fi astfel: 1. Entélnirea cu tmeifétoaren 2. Emofiile prime intdlniri 3. Descrierea tnvigittoarei 4. Gandini de recunostinf Fra toanwvi. Piseam pentru prima dat pragul soolii, aldturi de alfi copii Ia fel de esotionati ca si mine. Mama tmi atrase atentia asupra unei doamne de staturit potrivité, cu pirul negru $i fata harinoasi, care se indrepta spre noi. Aflesem ci ea va fi docenna mea trititocre tirrp ce potru ani. Am sobitat-o caunzémbet de buawie. Fama privit cu drag, ma luct de mén, apoi m-acondus la dasak Ocdii ci ctiprui cipwindean atita intelegee, atita Gadel Amsintit din prima dipi, aitea va fi a doun firgd dragi, dléturi de mama mea, cere imi va da inerederea i angjul dk ave aveam atét de mare nevoie in aed morrent, la ioe de dian, Au trecut trei ani de atund. Fa a rémas acccasi fiinti bland, | infelegtitoare, preocupatd mereu si invitdim bine. Ne-a inderwat deseori si citisn salt si ne-a sprijinit sii ne mentinem pe primele locuri la concursurile scolare. Voi piistra-o in suflet multi ani si-mi voi aduce aminte de sfaturile ei prietenesti. 2. Histiturile sufletesti care se desprind din fragmentul dat (Mihail Sadoveanu, ,,Dommu’ Tandafir') sunt: fnvététorul era bum, bland, sever atunci cind trebuia, Era un om deosebit prin talentul lui de invitétor. Stia sii se faci respectat printy-o atitudine deni 1214$i corectit fait de levi. Era sensibil si emotionat atunci cind rostea vorbe fre moase despre fara lui. Asadar, era un bun patriot $i incerca sii le transmit si elevilor acest sentiment, 3. Buniaul— dulce ca mierea; inglept ca un profet; blind ca un mick; ochi Timpezi ca cenil; privirea lui caldéi ca socrele de mai... SA EXERSAM! (pagina 79) 1. a) Plared ce idei, orientativ: 1) Tipu, load $i iirprejurivile in care am vizzut-o prima oara, 2) Apropierea de animmalul indhigit 3) Descrierea pisiawei. &) Grawrennaberrdegd ch price ol ofecinw tect fatedepistaad 5) O impresic generali, un angajament. b) Dezvoltarea planus. Bra oz insoritii de prismtivartl. Pom veseli tsi desfticoms mugurasii pufost $i fragezi. Sosi la noi in familie méituga Estera, aducinchene intrim coset un Phooiag drigilas. Mititusa stia intotdeauna sit faci cele mai necsteptate cadowi. Mi-l darui cx multé dregoste $i mit rug sit am grijé de el. Eu am luat in primire pisoiagul. L-am dus in camera mea, i-am dat sit bea lapte, l-am méngéiat si pari seara a devenit pricternd meu drog. Abia peste 0 luntt eam dusmirit oi era de fapt o pisiagit Crescuse mar $i tneepuse sf prindi sovicei. Aven blinita neagré, odui verzi $ agent cu care stia sit iscodeascts peste tot. Pe Iaibutele din fatit aveacéite o pati alli, apa incit ai fi recut cli e tot timpul stropité cu laptele ei preferat pe care il bea mereu a lacornie. Stéitea menai in preajma rea. Ma supraveghea la teme, mii urmivea cr atentie la jociwile pe cclculator, iar ciind mi vedea Fiber’, mii inderma sit wi jor oxen. Fu ii irtindeam ghemele cx afi coloratit, iar ea Ie inedilcea cum stia mai bine. Cand mii intreabii cineva: aie eitecameigel tite preferat?™, eu ti réspund: ,,Negresa este animilutul meu preferat.“ Voi, dragi colegi, ce puteti ritspnude la aceasta intrebare? 2. Descrierea cocogului este evidentiatd prin cuvintele subliniate mai jos: sree Sculat cu noaptea-n cap, ta cocosul-pasa, asm ii zic tofi ai casei — rotofei, imbricat in pene, cu ceasta liisaté strengiweste, pe o weche. Cu gitul intins, ax ochii inci cetosi de som, priveste, E port.“ (Emil Garleanu, Din havea celor cari m cmdntd) 3. Ghicitoare: Pris iese la karin 122SA EXERSAMI (pagina 84) 1. Posibile plarumi de idei pentru compunerea ,,Fomilia mea’ a) Plan de idei sub form de intrebini: Ce reprezintit pentru mine o fearilie? Din cite persoane se compune familia mea? Care sunt tritstiturile fizice $i sfletegti ale fiecitruia? Care este locul pe care il ocup in familie? (volul, importanta, atriburiile etc.) Cian mii sime in familia mea? De co-mmi iuibesc farvilia? b) Plan de idei sub fort de eranitini: Familia mea este ca o cetate. Ea se compure din mai multi membi. Flecare persoanit din ferilia mea este is in familie mii stmt ca intr-um zbor ocrotit de ingeri. Jubesc familia mea pentru of mit sime iubité. ce) Plan de idei sub forndi de tithwi: irda rea ete cx o etate Gnas ce di itt destoic. Eu sunt mezina si, aléituri de ceilalti patru frafi, alcdtuim armonia wntelegerti. Jn ea mii simt protejata pentru of intregu , arsenal de aptrare“ reprezinté. drogostea, leagriral copiltiriei mele, ajitorul pe eare-l primesc de la persoanele cele mai dragi mie: mama, tata si cei patru fropi ai mei, Fi desl le go emit mies meosoamad sate pentru danuile minunate pe care ni le dit Moria. Ne juctim frienos fimpreundi si ne sprijinim uniii pe alii la greu. MG sim mirunat in familie. Rubesc citsuta mea pentru oii aici mi simt oa intr-am palat. Pot sii géndlesc liber, pot sti visez libey, pentru cit farnilia reprecintés pentru mine un vis realizabil. 1233. a) fntr-0 compunere, didlogul are rolul de a transmite emofii, senti- imente, triisitei ale personajelor in mod direct, prin participarea lor la discutie. b) In prezentawea personajelor se pot folosi verte, ca: a sume, a zice, a anunta, a interveni, a striga, a se prezenta etc, 4. ,, Vora, la baanici ( narativa) Evert Mihai se oflé in vacontit la bunici. 5 place forte mult stiude leganele din grédind. Vrea sii le vada cum se oor sub ochii lid, prin grija ce le-o powta. Arsifa verii dl ingrijoreazit pe Mihai. fi este teamvi cit soarele dogoritor #i va conppromite recolta si de aceea udat gréidina de dowé ori pe zi: dimineata $i seara. Uneori std de vorbit cx rosiile, vinetele si dovleceii. Ele simt dragostea ce le-o poartii si- asignnit cit il vor ritspléiti la toamnét cu roade bogate: — Ne simtim fourte bine sub stropii reci de api. aanina si dildura verii ne vor ajuta sit ne coacem in curtind, spuseris vinetele, Bétiatul eta pe génchwi. — Lace te géndesti? il intreabat rogiile. — Mai gandesc la iarna ce va veni, rispunse Mihai. Von avea o citrarit lini: detoritit dlirniciei voastre. Plapuma de ziipali o si preg@itensc apa nece- sarit seninittvilor din Bitiatul si-ar fi dorit in acele clipe si atingt citiva fulgi de zdpadi, sit simtii prezenta iernii, Ist sisi insit buxele uscate gi fruntea fierbinte. Se gfind? si intve in casi. Acolo, bunica il astepta ax vorbe disioase gi o fnghetata ritcoritoare. (pagina 91) tithal ,,Pe unmele 2 bat Brncusi. de idei ar putea, 2 engi he S ciweae at artistul despre opera lui? 4 De ce gumem activitatea bai (-a foicut nenanitor tn cultura roméndi? 5) Care este pierea ta despre sculptorul 2. Constantin Bréncus sa niscut in arud 1876, la Hobita, cormma Pestigani, judepul Gor, a soe i Ce ae sera al anadt de mama lui, dar $i de sora mai micii, Fae ez octet. A plecat de mic la namte si a devenit ciobinel, apot Ia 11 ani a tneeput si ctreiere havea pentru a mmunci $i a strange bani pentru familia hui. A tucrat! sase ant Ia.o priwillie din Craiova, ca ajutor de ospiitar: Tntre timp a wnat 0 scoald de meserii. Mai tiziu a, studiat sculptura la Bucuresti. 124| De aici a plecat pe jos la Paris, féiind aproape clot ani, timp in care a @umoscut mari artist. A treat prin Ungaria, Elvetia si Germania, in pribegia printve stritiri, tn Ehefia, a plecat insofit de un caval. igi construia singur instrumentele traditionale de mmuzicit pastorala si canta nusafirilor exotia, Canta $i in corul bisericii orto- doxe roméine din Paris. Fubea nacica profinutt, dasici: Beethoven, Moxart, Bach. La Paris a tritit in preajma color mai rerenriti artisti: Matisse, Modiglard, Rockin. A foot wn ontist likes siruer gi a-veakzaat o cotil exkeviretii. Operele slo cele al lg alg a agp gg : ,,Pasliven nifiiastyi’, ‘ifiieuda yeaa eagle cb frumoas, a as g Prin opera sa, nepieritoare in cultura romind si international, Bréncusi | aa vinnas in ire vordrlor ca ue veg carta ad Rosvésil i wh artist de ovaloare fart de margini. Cred cit munca neobositii si dragostea pentru oameni iti dans aripi de a te iwilta pe culmile cele mai mari ale umanitégit. o Be ee nee a tenorsen Honea or perp Noaptea mmgici Sunt aproape trei ari de cind Ionela, prietena sea, a plecat ct familia in America, la New York. 125Acolo, si-a fiicat noi prieteni. S-a acomodat destul de repedle cu obiceiurile loculssi, dar tanjeste chapii frarusctea sirbitorilor de Criicium $i Aral Nou. isi aminteste ceseori ck ocde vremasi, cinad mexgean iripreeti sii odlinkan din cnstiin casi, in noapten feericii de Cricim, fiind rétsplétite de gozde at rai $i colaci. Noi comunicimn zinc prin internet. Jonda mi-a povestit cit o traclitie arrericané foarte veche si asavimitoare cu cea a Criiciumdui este cea de Halloween. Pentru aceastit sirbitoare anuanté, care are loc in noaptea de 31 octombrie, copii se deghizeazii in diverse personaje, cae de cave mai ineplionératicor, isi pron meti si morg din cast in east pentru a colinda, Fi Tot mai multe popoare, printre care si poporul romin, au imprumutat aceasta sivbatoare. Jn aceasta toannd am pregitit la bunica un felinar magic pe care Lam dus casi. In seara de 31 octombrie am organizat petrecerea de Halloween impreunit au prietenii mei si am colindat pe la farniliile amoscute de noi, costumati in per- sonajele cele mai hezlii. , ,Felinarul‘ a creat un efect deosebit. Sper ca incetul cu tncetul, sixbiitoarea Haloween sit devina si la noi un prilej de petreceri si bucurie pentru nai, copiti. 1264. O posibiltt compunere liberi ax titlul ,,Arornele toarmei“ ar putea fi wrnwitoarea: Este hmna septembvie. Toarma, anotitrpul belguguli, a soit. E vremen rucilor batute cx araci, a doviecilor aurii, a nucilor coapte. Bruna rece schimbii de la o clipét la alta aulovile aprinse ale picheilor $i livezilor, Ciorchinii de strugure asteaptit ostinnda teascilui. Boabele de struguri isi chu: sufletul in jghealal de lars. Mustul troepe sii fiarbéi tn butoaie. La bunica, in livad’, timpnd se nvisoar’ in cosurile pline an strug, in ciorchinii aduoti in teascuri, Mustul face ochi mari si te cheami, ax duloeata si aroma lui, sit] sorbi. Frumzede rugini se jerifesc pe altanul de foc. Cenusa lor va primeni piimére \ ted la primivaré, iar frumzele copacilor vor invia verdele crud al coroanelor din Tivezi. Mivosul toanmei este prictenos $i primitor, EI ne invéduie sufletul cu arome dhilci si adievi parfisrate. SA EXERSAM! (pagina 101) 1. Cole dowd tipuri de scrisoare se asceaniand prine + formeila de advescre; + mesajul propriezis, * formula de incheiere, 2.9) Asratajee fipetad he ectisonse Aactenedi: aad: * timpul foorte samt de primire a mesajului (citeva sande, fatit de cele citeva zile sau chiar siiptimmimi necesare pentru primirea unei scrisori traditionale); * se pot atasa diferite docunente (poze, imogini, articole etc.), care pot avea.un mumir foarte mare de pogini; * scrisoarea rut se poate b) Dezavantajele sunt mai putine, dar tmeori pot fi importante: * scrievea la tastatura calculatorulisi cu litere de tipar reduce din erufiile el ere epetive cs epee eee de minds * scrierea se nea era rie ales iene RE A rT ale expeditorului (scriere ingrijitd, caligrafict - o persoanit ordonaté; Seneca ee Sere ny 2 Pia etary sie ey Bc peg Ot scvierea la calculator, unde se poate veveni asupra corectitucixii scrisului. 3. Formula de ackesare: ,,Scurmpul meu prieten’ 4. Formula de incheiere: ,,Vé sirutd mina, ec 5. se fpcrpliaad eos bee daca iar pe spatele acestuia se expeditoruha. sore Mf 127lie GH) TUTTO Covey oN TLE i “ Acum poti cumpara onli Prec ' Senn eee sae Mh re ——\ Gare Seki Blac Tren