CUPRINS Introducere PARTEA Fea ACTIONARI ELECTRICE 1, Blemente de mecanicn actionarilor electrice 1. 1, Definifii. Structura sistemelor de aclionare electric . 1. 2. Feuajia fundamental a misedrii rotative ceseae 1. 3, Influen{a unui reductor mecanie sos 1. 4, Elasticitajile si jocurile din sistemele de actionare 1. 5, Reducerea migcdrii de translajie la miscarea de rotajie s1 invers,,. 1. 6. Momente axiale interne de“Inertie .... 1. 7. Caracteristici mecanice de sareind ear 1. 8, Stabllitatea statied a sistemelor electrice de actionare . 1, 9, Integrarea ccuatiel simplificate de miscare .. 1.9.1. Solujia analitied a ecuafiel de miscare ,. 1.9,2, Solujia ecuafiei de miscare Iinearizate 1.9.3, Integrare grafick 4.10. Aplicatil z 2, Organe de fransmisie dintre motor gi masina de Iueru 2. 1, Consideratii generale 2. 2, Raportul de transmisie .. 2. 3. Cuplaje electromagnetice ..., 3.1. Cuplaje electromagnetice de frictiune 2.3.2. Cuplaje electromagnetice cu. pulbere 3.3.3. Cuplaje electromagnetice cu alunecare 24, Scheme de reglare eu cuplaje electromagnetice, 3, Caraeteristicl mecanice si reglmurl de funcflonare ale motoarelor electrlee de aeflonare : 3.1, Caracteristici mecanice ale motoarelor 3.2. Caracteristici mecanice gi regimuri de functionare ale motoarelor asinerone .., 3.2.4. Caracteristica meconict naturali. Regimuri de funcfionare 3.2.2. Comportarea motorului asineron in condifii diferite de cele nominale 3.3. Caracteristicile mecanice ale motorului sineron 3.4, Caracteristici mecanicé continuu, foseeetee 3.4.1. Motorul de curent continuu cu excitatie In derivati 3.4.2. Motorul de curent continuu cu excltatie tn serie 3.4.3. Motorul de curent continuu cu excitajie mixt& regimuri de funcfionare ale motoarelor de curent i 49 49 49 52 55 87 37 60 63Motoare clectrice neconventionale .. 3.5.1. Motorul asineron liniar eu eimp progresiv. Prineipiut de funetionare 3.5.2. Oseilomotoare cu migeare Tineard.....sseeeen —— 3.5.3. Motoare pas cu pas . 3.6. Comportarea general’ a acfiontirilor electrice 3.8.1. Sareint periodice oarecare . : 3.6.2, Sarcind periodic’ cu grafic In dou trepte rectangulare 3.6.3, Sarcin& cu variajie discret oarecare Aplicalit. 3. 4. Pornirea s{ frlnarea motoarelor electrice 4.1, Pornirea motoarelor asincrone 4.1.1, Pornirea direct’ 4.1.2. Pornirea indirect . 4.1.3. Particularitifile pornirii motoarelor asinerone cu rotorul bobinat 4.2. Pornirea motoralui sineron . 4.2.1. Pornirea asinerond directl...., 4.2.2. Pornirea asinerond indirect 4.2.3, Pornirea sinerond cu freeventd variabild Pornirea motoarelor de curent continuu 43.1. Pornirea direct 4.3.2. Pornirea motorului cu ‘exeitatie Independent $i mat multe trepte de rezistent& rotoried «6... eoceeenee = . Calculul reostatului de pornire la motorul de curent continu cu excitajie independents 434. Pornirea motorului de curent continuu cu excitalie In serie sl mat multe trepte de rezistenta 4.3.5. Porniren motorului de curent continu cu excitalie mixta 4.3.6. Trepte pregititoare ale reostatelor de pornire Inversarea sensului de rotalie. . ..... 4.4.1. Motoare trifazate asinerone 4.4.2. Moteare de curent continun Frinarea motoarelor electrice 4.5.1. Frinarea motoarelor trifazate a 4.5.2. Frinarea motoarelor sincrone 4.5.3. Frinarea motoarelor de curent continu 4.6, Energetica regimurilor mecanice tranzitorit 4.6.1. Masinile de curent continuu cn exeitatie si derivajie independent 4.6.2: Masina asinerond trifazata . 4.6.3. Masuri de miesorare a pierderilor in regimurile tranzitorit Aplicatit 5. Sisteme de aeflonare reglahile ou tenslune constanti de 5.1, Generalitati Indici si criterii de apreciere a metodelor de reglare a vitezs Action 5.3.1. Reglarea vitezei prin modificarea numarulul de perechi de poll ...... i reglabile cu motoare asincrone trifazate 5.8.2. Reglarea vitezei prin modificarea rezistentei circuitului rotoric,.. 64 64 70 5 79 79 80 83 84 90 91 1 93 99 104 104 106 106 107 107 109 110 113, a4 114 114 115 419 116 6 126 127 137 137 139 141 a 451 151 153 155 155, 19754. 5.5. 5.8, 57. 5,3:3. Reglarea vitezel cu frlne comandabile . : S34. Reglarea vitezel prin modificarea impedante! statorice Aclionari reglabile cu motoare sinerone trifazate : ese Aclionati reglabile eu motoare de curent continuy cu excitatie independent& 5.5.1. Reglarea vitezei prin rezistenta echivalenta a circuitului rotorie , 5.5.2, Reglarea vilezel prin fuxul de excital Actionari reglabile cu motoare de curent continuu cu excitatie m serie, 5.6.1, Reglarea vitezei prin rezistenja circuitului rotoric 5.6.2. Reglarea vitezei prin fluxul de excitatie 5.6.3. Reglarea vitezei prin Insericrea de motoare Reglarea vitezei prin metoda impulsuritor . .. 6. Acfionarl electrice reglablle cn tensiume de alimentare variablld 6. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 7. Alegerea motoarelor electrice rotative ... 7A. 72. 3. 7A. 78. 76. Generalitati Action@ri cu motoare asinerone trifazate o 6.2.1. Reglarea vitezel prin teustunea de alimentare : on 6.2.2. Reglarea vitezei prin mutatoare directe de frecvenja (eielo- convertoare) ......, srt ro 6.2.3. Reglarea vitezel prin converlonte indirecte de freeven}al (ow circuit intermediar de eurent continau) 6.3.4. Reglarea vitezei prin impulsuri In regim pas eu pas Acfionari cu motoare sinerone Actionari eu matoare de curent continun cu excitatie independenté ... 6.4.1, Instalalii cu mutatoare monofazate 6.4.2. Instala{ii cu mutatoare trifazate Ac{ioniti cu motoare de curent continun eu excitatie in serie Variatoare de curent allernativ eu convertoare tiristorizate ....,, 6.6.1. Variatoare monofazate . eo 6.6.2, Variatoare trifazate os... ‘ Reglarea vitezel prin variatoare statice de tensiune continuil (choppere) 6.7.1. Punejionarea variatorului de tensiune continua in mai multe cadrane 6.72, Comanda variatorului de tensiune Acfionitri electrice cu grupuri de masini... oe cree 6.8.1, Grupul Ward-Leonard eee 6.8.2, Scheme In caseada 6.8.3. Sisteme de transmisie sincron’ Inciilzirea si ricirea masinilor elcetrice Servicii de functionare Determinarea puterii motoarelor funcjionind In servieiul continuu......... Reducerea unei sarcini temporare In o sarcina echivalenté constantd In timp... Reducerea wel sareni variaile periodic In o sarcind echivetenté constant in timp 7.5.1, Metoda pierdetilor medi 7.5.2. Metoda curentului échivalent — 7.5.3. Metodele cuplului $i puterii echivalente Veriticarile netermice in alegerea motorului de aclionare 160 161 161 162 162 164 165, 165 165 166 166 170 170 172 172 180 185 187 187 188 198 203 208 206 209 aut 217 220 220 22a 224 227 230 231 233 235 236 237 237 238 239 2407.7. Alegerca tipului de motor, a tensiunii, freevenjel si turatiet 2.7. Alegerea tenslunif si freeventei 7.7.2, Alegerea turatiel nominale si a raportului de transmisie 7.8. Adaptarea motorului la condijiile ambiante de funetionare , 7.8.1. Tipul constructiv, gradele de protectic si modul de racire a motoarelor eleettice 7.8.2. Protec\ia motoavelor electrice si a echipamentulu electric in atmos- fera en pericol de explozie 7.9. Aplicafii 8. Proteetia sistemelor de acfionare 8.1. Protectia motoarelor de actitnare .. 811.1, Cerintele protectiei impotsiva suprasoleitirilor termice 8.1.2, Variatia tensiunii retelei 8.13. Supratensiuni de ori 8.2. Condifionarea protecliei motorului de etre funcfionarcain diferite servi up - 8.2.1. Serviciul continua (51) 8.2.2, Sgrviciul de seurta durata (S2) a (S3) si uelntrerupt eu sareind intermi- xternd , 1e interna $i 8.2.3. Strvieiile intermitent periedi tent& periodie ($6). 8.3. Tipurt si dispozitive de protectie a motoarclor, 8.3.1. Protectia minimal 8.3.2. Proteclia maximald 8.3.3, Protecfia la suprasareini reduse, de durata 8.4, Protectia ventilelor semiconduetoare de putere z 8.4.1. Protectia diodclor $i tiristoarelor 1a supracurenti . 8.4.2. Protectia ventilelor semiconductoare la supratensiunt ... 8.4.3, Limitarea vitezel de variafie a tensiunii dujét si a curentului di/at Ia tiristoare 8.4.4, Proteclia cireuitului de comanda a tiristoarelor 8.5. Protectia contra tensiunilor accidentale 8.5.1. Brectele fiziologice ale curentului electri : 8.5.2. Producetea accldentelor eauzate de curentul electrie 3.5.3. Determinarea curentulul electrie ce tree prin corp 8.5.4. Mijloace folosite pentra evitarea accidentelor de electrocutare. 8.5.5. Proteclia prin legare Ia pamint 8.5.6. Proteclia prin legare la nul. 8.5.7. Proteclia prin deconectarea aulomatd Ia tensiumea de atingere 8.5.8. Protectia prin deconectarea automat Ia curent de defect , PARTEA A I-A, AUTOMATIZART 9. Instalafil automatizate, Nofiunl Introductive atomatic’ 9.1, Terminologia uzuali folositi tn 9.11. Comanda si reglarea automata... : 9.1.2, Clasificarea sistemelor de reglare automat .... 9.2, Indicatori de calitate si al unut sistem automat 10. Comportaren dinamled a S.R.A. sees 10.1. Metoda ecuatillor diferenfiale,.....ccjsseesene 10.1.1. Generalitati 241 241 242 243 265 266 266 266 267 268 on 272 273 275 27512, 10.1.2, Exemple de stabilire a ecualillor diferenjiale ale unor sisteme fizice lineare cose 289 10.1.3. Normarea si linearizarea 292 10.2. Elemente de wransmiste : 296 10.2.1. Elemente de tip P, D si 296 10.2.2. Element inertial de ordinul tntii (PT,) 298 10.2.3. Element inertial de ordinul al doilea (PT,), 299 10.2.4, Element cut timp mort 302 10.2.5. Elemente de automatizare cu actiune combinata 303, 11, Analiza sistemelor de reglare automati lineare si continue, 303 11.4, Semnale tip de intrare 303 11.4.1, Semnalul treapta 303 11.1.2, Semnatul rampa 304 11.2.3. Semmalul impuls .. 304 11.1.4. Semnalul armonie (sinusoidal) 305 11.2, Raspunsul elementelor de automatizare la diferite semnale de intrare oe 11.2.1, Rispunsul la semnalul treapté, 306 11.2.2. Raspunsul la semnalul armonie (réspunsul In freevent@), 310 11.3, Scheme structurale en cece 316 11.3.1. Reprezentarea.simbolicd a elementelor de _automatizare 318 11.3.2. Algebra schemelor structurale aero 321 11.3.3. Reaeliainversa si cuplarea inversi 325 114, Metoda caracteristicilor de freeventa 329 11.4.1, Caracteristict de freeven|a wee 329 114.2. Caracteristicile de frecventd ale prineipalelor elemente de reglare...., 331 114.3, Reguli de calcul 336 11.5, Stabilitaten sistemelor de reglare automate lneare,....... 338 11.5.1, Noiunes de stabilitate . ee is 11.5.2. Gritertul lul Nyquist 340 11.5.3, Criteriul Ini Bode , : cee . - 343 11.5.4, Stabilizarea clreuitelor de reglare far element I in elementul de executie 345 11.5.5, Stabilizarea sireuitelor de reglare eu element I In clementul de exe= cutie 350 Regulatoare 12.1. Caraeteristici de freeven|a si funetia tranzitorie 12.2. Teorema constantelor de timp inici 12.3, Acordarea optima a regulatoarelor 12.3.1, Consideratit generale 12.3.2. Criteriul modulului 12.3.3. Criteriul simetri 12.3.4, Criterii integrate 12.4. Realizarea practic’ a regulatoarelor 12.4.1, Structura regulatoarelor 12.4.2. Amplificatorul regulatorulul 12.4.3. Girewite de intrare ale regulatoarelor 12.4.4. Cireuite de reactie ale regulatoarelor13, Princlpli de reallzare a sistemelor de reglare automata... 13, 13.2, Reglarea automatd a dowd saw mai multe 13.2, Echipamente unificate romAnesti de reglare, 1, Reglarea automata a unei singure mirimi 13.1.1. Consideralii generale 13.1.2, Reglarea convergent 13.1.3. Reglarea paraleli 13.1.4. Reglarea in cascada 14, Clreulte logice 1 automatiziirl seeventiale, 14.4. Funelii logice si clemente de algebra Boole... 14.2. Cireuite logice M4 14.1.4. Fune{ii logice uznale ,. 14.1.2. Elemente de algebri logicd 14.2.1. Cireuite ‘logice eu diode semiconductoare 14.2.2. Cireuite logice cu tranzistoare 14.3. Sisteme seoventiale si automatizaren masintlor-unelle, 4. Aplicatie on I. Simboluri literale in sehemele de actionsri electrice, Anexa Anexa Aneva Anexa Anexa Anexa Aneva Anexa Anexa IL, Simboluri grafice folosite in schemele de actionari electriee,.. IIT, Motoare pentru marea seria M2, r IY, Motoare de curent continuu ¥. Rezistenje pentru motoare marea Up M-s VI. Rezistente pentru motoare marca tip M-3 B... VIL Rexistente lip ZB, vill. Elemente de ealeul operational IX, Caracteristicile variatoarelor de turatie cu tiristoare fabricate de .Llec- trotehnica” Bucuresti 7 378 378 379 379 380. 381 383 386 392 392 392 395 396 397 308 400 401 405 406 42 44 415 416 47 418 422RODU RE Documentele Congresuluial XIl-lea al Partidului Comunist Roman previd cresterea puternicA a industriei socialiste paralel cu modernizarea continua a acesteia prin introducerea tehnicii si tehnologiilor moderne. Orientarea spre ramurile de inalt& tehnicitate, care valorifica superior resursele de materii prime si munci sociala, va insemna cresterea puternicd a industriei electrotehnice si electronice, Jinind seama de rolul si importanta actionArilor electrice in pfoductia industriala, documentele de partid au nominalizat si evidentiat sarcina dezvoltarii impetuoase a actionarilor electrice reglabile._y Actionarile clectrice acoperi 0 gama foarte larga de puteri (de la 50 W la 100 MY) si de turatii (100 rot/min pina la 50 000 rot/min) find prezente in toate ramurile industriale. Sub acest aspect ele reprezinté evident cea mai importanta cale de aplicare. practica, in industrie, a realizirilor moderne ale electrotehnicii si electronicii. Pe de alta parte, dezvoltarea rapida a unor ramuri ca electronica de putere, calculatoarele electronice si mai recent tehniea microprocesoarelor au impulsionat extrem de mult dezvoltarea actionirilor electrice industriale, modificind uneori sensibil conceptiile refe- ritoare la reglarea acestora. Sistemul de actionare electricé trebuie considerat si tratat ca un tot unitar: masina de lucru, motor electric de antrenare, parte de alimentare si parte de reglare. Acestea, in strinsi interdependenta, determina calitatile dinamice si energetice ale sistemului de actionare si in ultima instant& perfor- manfele utilajului acfionat (masind-uncalta, laminor, masin& textil&, insta- latie de foraj, locomotiva electricd, nava etc.). Pentru rezolvarea acestora se apsleazi la cunostintele din diferite domenii ca: mecanied, organe de masini, i aparate electrice, electronica, calculatoare, teoria sistemelor auto- mate. Simularea digitala a intregului sistem de actionare reglabili permite cercetatorului bilitatea de a decide rapid asupra solutiei optime prin compararea diferite- lor variante)Tinind seama de marea raspindire a actionarilor electrice indus- triale, reducerea permanenta a gabaritelor, micsorarea costului si reducerea consumului de energie al intregului sistem constituie, préocupari permanente ale celor care isi desfisoara activitatea in acest domeniu, Ramura actionirilor electrice reprezinta prin urmare un domeniu de jonctiune interdisciplinar de mare insemnitate pentru orice industrie moderna si in continu’ dezvoltare. Diseiplina de actiondri electrice este deci suscep- tibila de permanente innoiri, inglobind rapid, in rezolvari concrete, ultimele masini sidetermine direct comportarea dinamic’, dindw-i astfel posi- aacuceriri ale stiinfei si tehnicii. Faptul c& in ultimele doua decenii am asistat la trecerea de la sisteme de actionare relativ simple — realizate cu aparatura de comutatie cu contacte — la sisteme de automatizare a actionarilor elec- trice in care se includ echipamente statice de alimentare (redresoare coman- date si invertoare realizate cu elemente semiconductoare), calculatoare de conducere a proceselor si mai recent minicaleulatoare realizate cu micro- procesoare, dovedeste concludent dinamica acestei discipline. In fara noastra dezvoltarea actionarilor electrice aitomatizate s-a realizat prin puternice centre de cercetare-proiectare (I.P.A., I.C.P.E., IPROLAM, IPROMET etc.) si productie (ELECTROTEHNICA, AUTOMATICA, F.E. A. ete).Partea I. ACTIONARI ELECTRICE CAPITOLUL | 1, ELEMENTE DE MECANICA ACTIONARILOR ELECTRICE 1.1, DEFINITI, STRUCTURA SISTEMELOR DE ACTIONARE ELECTRICA In conceptia actuala, un sistem*) de acfionare electricd reprezinta un sistem de conversie a energiei electrice in energie mecanica, care asigura controlul pe cale electrici a energiei meeanice obtinute si a.parametrilor sai. Scopul esential al unui sistem de actionare electrica este punerea in miscare’a unei masini de lucru, veceptcrul de energie mecanicaé. In procesul de productie, energia mecanicd furnizala de unul sau mai multe motoare electrice din cadrul actionZvii electrice este utilizati de mecanismul sau mecanismele executeare ale masinii de lucru, in prezent se disting in principal trei structuri de baza ale sistemelor de aclionare electricA: clementare sau clasice, automalizale si complex auto- matizate. In componenta lor pot intra un singur motor de actionare (sisteme de actionare electried individual’) sau mai inulte, fiecare motor actionind doar un singur ergan al unei masini complexe de lucru. Sistemele elementare de actionare electrica (fig. 1—1) posedi ca element central un inoter, care poate fi privit ca un convertor electromecanic; ali- mentat la intrare printr-un intreruptor si eventual printr-un dispozitiv electric de reglare de la retea, transmite la iesirea sa energie mecanic& unei masini de lucru. Intre motor si masina de lucru poate exista 0 transmisie mecanicX. Un dispozitiv de protectie aré drept scop intreruperea furnizirii de energie electrica motorului, dacd solicitarile elementelor sistemului sint incompatibile eu buna functionare. De cele mai multe ori, marimile de comand& Yar Yo Sint date manual, Pot exista uneori dispozitive de afisare si inregistrare. Ulilizari: aclionari individuale fara pretentii deosebite cu privire la pornirea, reglarea turatiel si frinarea motorului electric de actionare, eum ar fi pompe, ventilatoare (ou debit con stant), betonicre, masini simple de ridicat, benzi transportoare, unele masini-tnelte simple Sistemele automatizate de actionare electrica (fig. 1-2) cuprind supli- mentar, in afara elementelor din figura 1—1, 0 unitate de prelucrare a infor- matiei; aceasta este cunoscuta ca dispozitiv de comanda sau reglare,’ dupa sarcinile pe care le are. Ea serveste la realizarea algoritmului de comand sau reglare, utilizind marimea de prescriere obtinuta de la dispozitivele supraordonate sau furnizati manual, mirimea misurata x5, furnizata dis- pozitivului de reglare printr-o legatura inversi. Aceasta din urma elaboreaza dupa diferite legitafi ordinele de reglare y. Cum se va vedea, absenta lega- turii inverse, deci afurnizarii mérimii 2, este caracteristici sistemelor de comand’ automata. %) Prin sistem se tnfelege un ansamblu de elemente fizice interconectate, servind unui scop functional comun gi tn care fenomenele-ce se petrec respect ‘cauzalitatea. 13Dispozitiv de masurare Dispozitiv ae atisare,comunicare, inregistrare Fig, 1—1. Structura unui sistem clementar de acfionare electricd: DA — disporitiv de alimentare cu energie clectriel; 1P — intreruptor de putere; ER — clement de reglare sau regulator; ME — motor electric; TA — transmisie mecanied; ML ind de Iucra; DP — dispozitiv de protectie; my. yy — mériml de comanda; xy, 2 — mrimi de muisurot, respeotiv de afisat. Legttusile eleetrice: eu linie pling; legttu eu dowd lini paralele. cinematice: Sistemele automatizate de actionare clectrica realizeaza pornirea, frinarea si reglarea turatiei dup& anumite legi de desfasurare a lor, putind mentine in anumite Jimite si tolerante diferite mirimi electrice si mecanice (limitare de curent, de cuplu, mentinerea constanta a turatiei ete.). Ulitizari: aetionirile eu pornire si frnare automate, ca ascensoare, standuri de proba ete. Nola. Dispozitivele de masurare, inexistente deseori in sistemele de actionare elementare, sint absolut nccesare In sistemele automatizate de aefionare ce contin legaturi inverse. Sistemele complex automatizate de actionare electric’ cuprind grupe de actioi de prelucrare a informatiei, dispuse in ordine ierarhic& (marimile de iesire ale unitatilor de rang superior actioneaza asupra celor de rang inferior) (fig. 1-3). Ultimele sisteme de actionare, din cel din urm: plan, sint autonome intre ele, fiind concepute ca cele din figura 1-2. ‘fu 14DA De Ia elementele de prescriere sau de la disporitivele supra- ordonate Dispazitiv de comandd sau ov revere Dispozitiv de mésurare ‘La dispozitivele Dispozitiv de afigare , comunicare,inregistrare suhordonate Fig. 1 Stenetura unui sistem automatizat dv actionare cleetrica (a se vedea legenda figurii 1-1); sistemele complet automa- tizate se pot distinge grupe Dispoztt centrar ae comanao de functiuni, dupa necesi- corcurater ee proces tifile tehnologice, care pri- | mese mirimile - preserise, respectiv ordinele de ape- ratii, de la un dispozitiv de comand’ automata supra- — [ avromorce gnpaww “autematiéa grup ordonat. Acesta primeste la 4 fn Yindul siu ordine de la un eee bodlalts dispozitiv central, de obicei | | be un calculator de proces. | Caleulatorul este dirijat de z lan | [ar] —3. Sistem complex automatizat de facfionare: personalul de serviciu sau de dispozitivele de prelu- pig 1 crare a informatiei ale altui 2, A sisteme de actionare conform figurll 1—23 Fy ++» plan superior. In caz de Fr, — automatica grupelor de funefiie 15avarie, elementele de acelasi rang nu se influenjeazd intre ele, aceasta rimi- nind localizata. Sisteme de actionare avind o structura complex automatizata se intil- nese de exemplu in cadrul sistemelor conduse de calculator in industria prelucratoare de metale, la laminoarele asistate de calculator ete. Exista tendinta actuala ca locu! calculatorului de proces sa fie Iuat de un micro- procesor. 1.2, ECUATIA FUNDAMENTALA A MISCARII ROTATIVE Miscarea elementelor componente ale unui sistem rotativ de actionare electric se realizeazA conform legilor cinematicii si dinamicii, Marea majo- ritate a motoarelor electrice de actionare fiind rotative, in cele ce urmeaza ne vom referi In asemenea motoare, dac& nu se va face alti mentiune expresa, Daca ne referim la 0 actionare individual, la care motorul electric este cuplat direct cu masina de lucru, atunei miscarea arborelui motorului este supusé urunilearei ccuatii diferentiale, care leaga intre ele cuplurile m, ce actionea: asupra arverclui, avind viteza unghiulara Q: Dm J find monientul axial de inerfie al ansamblului rctor-sareing, iar aQ/at derivata in rapert eu timpul a vitezei unghiulare, adica accelerafia unghiulard Ecuatia de mai sus se poate exprima aslfel: cuplul rezultant, adicd suma algebrica a cuplurilor care actioneaza asupra unui corp in miscare de rotafie in jurul unei axe, este proportional cu accelerafia unghiulara imprimata cor- pului, constanla de proportionatitate fiind momentul de inerfie al corpului corespunzitor axei de rolafie. Ecuatia (1—1) a fost serisi in ipoteza ca dis- tribufia relativa a maselor corpului in miscare de rotatie nu se modifica fata de axa de rotatie, cu alte cuvinte momentul axial de inertie J nu depinde de viteza de rotatie Q sau de unghiul de rotatie. Ecuatia de miscare (1—1) poate capita si o interpretare energetica, care uureaza deseori studiul fizic al uncr probleme de actionari. Pentru aceasta inmultim ambii membri ai ecuatie! cu: viteza unghiulard si si observam aaa ag ai,” a) ci JS = (90%), daci J—const., aga. cum am specificat mai inainte, Se obtine m2 (a1) in care este evident c4 termenii m,Q reprezinta puteri mecanice’ primite de sistemul de rotatic din exterior, daca sint pozitive, sau cedate de sistem cAtre exterior daci sint negative; termenul din membrul drept este tocmai variatia in timp a energiei cinetice }JQ2 a sistemului in rotatie. Asadar, suma algebrica’ a pulerilor mecanice schimbate de un corp in rotafie cu corpuri exterioare este egald cu variafia in timp a energiei cinelice de rotafie a corpului. Conform ecuatiei (I—1), daca cuplul rezultant J>m, este pozitiv, accele- ratia unghiular& rezult& pozitiva, in care caz viteza unghiulard creste, iar cuplul rezultant se numeste de accelerare. In aceasta situatie, pe baza relatiei (1—1') rezulta c& din exterior se primeste energie mecanica, furnizata corpului Jo miscare de rotatie, a edrui energie cinetied va creste. 16In cazul cind cuplul rezultant este negativ, acceleratia unghiulara este negativa, viteza unghiulara descrescind in timp. Corpul in rotafie este supus unui cuplu rezultant de frinare sau de decelerare; corpul cedeaz& putere meca- nica spre sisteme exterioare 5i energia sa cinetica scade in timp. In situafia particular importanta a unui cuplu rezultant nul, accelera! unghiulara se anuleaza, ceea ce inseamna o vitez’ unghiulard constant in timp. Energia cineticd ramine invariabili, iar corpul primeste tot atita putere mecanicd din exterior pe cit cedeazi-spre exterior. Acesta constitui regimul stafionar al migcarii de rotalie, spre deosebire de regimurile in care acceleratia unghiulara este diferita de zero, denumite regimuri {ranzitori sau_neslafionare ori dinamice. Ecuatia (11) este analogé ecuafiei fundamentale a misedrit reetilinii a unui corp rigid (legea a doua a Tui Newton), in care SF, repiezinti suma algebried a forfelor exterioare care aclioneazi asupra corpului, m masa’sa, dofdt find acceleratin liniard. In cazul particular al unui sistem masina clectrica — masina de lucru putem aduce unele preciziri asupra cuplurilor m, eare intervin in ecuatia (1-1) a migearii, Astfel, asupra rotorului masini electrice se exercita de catre stator, prin intermediul cimpului electromagnetic, un cuplu m denumit la rindul sau electromagnetic. Acest cuplu este 0 functie de mirimi electrice si magnetice (cum ar fi tensiunea la bornele masini, curentul de excitatie, Tezistenfe, reactante ete.), precum. si de timp si de viteza unghiulari @ a rotorului. Un alt cuplu care actioneaz’ in sistemul maging electric’ — masina de lueru este, evident, cuplul de sarcind, dezvoltat de masina de lueru in urma unei anumite operatii tehnologice executate (de pild’ ca o consecinta a strunjirii unei piese, a deformarii prin presare, a ridicarii unui corp ete. Exist inevitabil si cupluri de freciiri mecanice, atit in masina electric’, ca si in masina de lucru, in lagarele acestora sau in urma frecarilor cu aerul a pieselor in miscare. Cuplul de sarcing si cele de frecairi sint functii de timp, unghi si de viteza unghiulari Q. Mai existé si alte cupluri de mai mick importan{d in majoritatea acfionarilor clectrice, cum ar fi cuplul corespunzator pierderilor in fierul rotoric al masinii electrice prin curengi tur: bionari sau fenomenu) de histerezis magnetic, cuplul de torsiune al arborilor In migcare. Este traditional ca toate cuplurile care actioneazi in acelasi sens in si temul magi a de Iucru, distincte de cuplul electromag- electrici — masina netic, si fie insumate intr-un Singur cuplu rezultant de sarcina m,. Pentru evitarea unor greseli sau ambiguitati, in cele ce urmeazi se va adopta urm&toarea conventie pentru sensurile pozitive ale cuplurilor electro- magnetic m si de sarcin m,: sensul pozitiv pentru cuplul electromagnetic m coincide cu sensul considerat pozitiv al vitezei unghiulareQ; sensul pozitiv al cuplului de sareina m, este opus sensului pozitiv al vitezei unghiulare. Aceste sensuri pozitive conventionale sint precizate in figura 1—4, eu care ecuatia de miscare (1—1) se poate serie sub forma (1-2) care se va folosi ulterior in paginile cursului. 2 ~ Actlonérl electrce 7Aceasta conventie nu inseamna ci aceste cupluri de sarcing sau electromagnetic nu pot avea si alte sensuri. $4 insist asupra acestui aspect. Cuplurile de sarein’ pot fi reactive si Fig, 1-4. Asocierea sensurilor positive polenfiale. Cuplurile reactive de sareind pentru cuplurile electromagnetic m sl sint intotdeauna de sens opus vitezei un- eulpul de sarcind m,. ghiulare (fig. 1-5, a). Exemplul tipic de cuphi reactiv este cuplul de frectri, dar el poate apirea si cind masina de Incru deformeaza in mod permanent piesa prelucrata (taiere, compresiune, intindere ete.), Cuplurile potentiale de sarcini au acelasi sens de actiune independent de sensul vitezei unghiulare (ig. 1-5, 8), de exemplu cuplul unei instalatii de ridicat: indiferent de sensul de deplasare pe verticala a wnui corp, la arborele tamburului pe care se infsoari cablul de sustinere a corpului apare un cuplu de sarcina care este rezistent (adic& negativ, care se opune mise&rii) la ridicarea cor- pului sau activ (pozitiv, in sensul miseirii) la coborire, Cupluri potentiale mai pot aparea si in cazul deformirilor elastice ale unor piese prelucrate de masina de lucru. af iL generator frezistent rezistent vezistent o ’ e Fig, 1-5. Exemple de dependent a vitezei unghtulare de diferite cuplurl: a — cuplu de sareind reactiv; 6 —cuplu de sarciné potential constant; ¢ — cuplu electro- magnetic al motoralui. In ce priveste cuplul electromagnetic al masinii electrice, acesta poate avea un sens sau altul in raport cu sensul vitezei unghiulare, dup’ regimul de funetionare al masini electrice (fig. 1—5, c). Daca aceasta functioneazi in regim de motor, cuplul sau electromagnetic este pozitiv, adic activ, care intretine migcarea. Dimpotriva, daci magina electried se giseste in regimurile de generator sau de frinare propriu-zisi, cuplul sau electromagnetic este negativ, adic& rezistent, neintrefinind miscarea. In multe sisteme de acti- onare magina electricd poate trece in decursul unuia si aceluiasi regim tran- zitoriu dintr-un regim de functionare in altul, din situatia de motor in cea de generator sau de frind propriu-ziss. In unele actionari se folosese toate cele trei regimuri posibile ale unei masini electrice. In consecint&, pentru evitarea de erori grave in studiuf miscarii intr-un sistem de actionare electric, trebuie s& stabilim in prealabil natura cuplu- rilor de sarcin’ cu sensurile lor ca si regimul de functionare al masini elec- trice. Conventia de sensuri pozitive precizat& anterior este de un real folos sub acest aspect. 18Uneori, pentru considerente formale, mirimea din membrul drept’ al ecuatiei (12) este denumita cuplul dinamic, fara ca aceasta marime si aiba din punet de vedere fizic ceva comun cu notiunea de cuplu in afard de unitatea de masura, Prin urmare a-3) »cuplul dinamie* mg putind fi si el pozitiv sau negativ, in functie de semnul derivatei unghiulare. Ecuatia (1—2) se mai poate deci serie si sub forma momma BEET | /(=2') c&reia i se mai spune uneori in mod incorect ecuafia de echilibru a cuplurilor, ed Cuplul dinamic, respectiv momentul axial de inertle J, apar din analiza mipctit de rota bie a unl corp solfa nedeformabil. Pentru aceasta sf repetsm unele chestiuni de mecanicd. Fie eorpal de mast Af, care sf se roteasca fia treeani in jurul axel OO” (fig. 16). Asupra ele: mnentulti diferenfiai de masa aM se va, exercita fora inerfiald df; momentul de accelerare fafa de axa OO" care actioneazd ssupra lui d3/ find dme=r-aperam ae a 2, ° viene x elements de mast dM tnd om Or Fineata$9 aa ne farr= fn 9a, de masi, se poate serie M iQ enna 22, plului dinamie st momentulut axial de inertie. au unde J=f 1 dM este momentul axial de inertie. Acesta reprezint de fapt o integralé trips, eee J= rant ford, a-4 a ® 1n care dM==pdV, 9 densitatea local si dV elementul diferential de volum, M st V-fiind masa totald a corpulul in tmigcare de rotaie, respestiv volumul total al acestula. fn slstemul International de unita{i (SI), momentul axial de inertie se mésoara in kg-m? sau Nms%, Momentul axial de inerfie poate fi exprimat si prin relatia MDE Jae, R fiina raza de girafie, far D=2R diametrul de girafie. O mérime tnrudit’’ cu momentul axial de inerfie gi tnc& utilizata este momentul de gtrafle sau de volant, Jom GD4N “ta, a-5) G fiind greutatea corpulul ta migcare de rotatie, far D diametrul de giraffe, Rezulti imediat egalitatile J=GD¥= mg-4Re ApJ, a-6) * 19care constituie relatia de legiturd dintre momentele de volant si axial de inerfie; mai sus, 9— =9,81 m/s* este acceleratia gravitationala. fn fine, ecualia de migeare (1—2) poate e&pita o forma particular’ prin ut ” (rot/min) in locul vitezei unghiulare Q (rad/s). Avem wrea turajiel na 60 30 eu care ecuafia (1-2) capat& aspectul o105 5 1-2") m—men0i05 1 aa Utilizarea momentului de volant GD* (in Nm) simultan eu a turatiei n in rot/min conduce Ia ecuagia oot an oo Litre 375 dt” ¢ ? deoarece J= GD*/4g. 1.3. INFLUENJA UNUI REDUCTOR MECANIC In unele cazuri, intre motorul electric de actionare si masina de lucru exist4 un reductor mecanie cu roti dintate, deci cu rapoarte fixe de trans- misie intre arborele motorului si diferiti arbori ai reductorului si al masinii de lueru. Motorul si magina de lucru, datorit’ prezentei transmisiei cine- matice, nu mai au aceeasi vitezi unghiulara. Pe un arbore intermediar oare- care kexistd cuplul static rezistent m,, si momentul axial de inertie J,, arborele considerat rotindu-se cu viteza unghiular’ Q, (fig. 1-7). Cuplurile statice my, si momentele de inertie J, vor trebui recalculate sau reduse la arborele motorului, Aceasta fnseamn& inlocuirea lor cu altele de aceeasi naturi, dar fictive, care dispuse pe arbo- rele motorului ar avea acelasi efect ca si mérimile reale my, Jy de pe diferitii arbori k. 4n consecin}i, operatia de re- ducere la arborele motorului inseamna 0 recaleulare la vi- teza arborelui sau; reducerea se poate face, in principiu, fata de orice arbore, dar in cele ce urmeazi ne vom limila numai la arborele motorului. ME — motorul electric; ML — masina de Iueru. ‘Admifind o transmitere a - energiei mecanice de la motor c&tre arborele k, randamentul transmisiei intre cei doi, arbori find a, se poate scrie, observind conservarea puterilor, Fig. 1—7. Actionare electricd individual, cu reduetor eu roti dinfate: Mx Qe=Mx retQ%W Merde unde cuplul static de pe arborele k, redus la arborele motorului de vitezi unghiular’ Q,, este Me a= (1-8) fn cu i; =Qy/Qy, raportul de transmisie-Intre motor si arborele .. Conservarea energiei cinetice va permite reducerea momentului de iner- tie J; de pe arborele k la arborele motorului: Te reaGrn See 2 2 de unde rezulté expresia momentului axial de iner{ie al arborelui k, redus la arborele motorului Je cae (1-9) ra Utilizind notatiile din figura 1—7, momentul rezistent total redus m,, ca si momentul axial de inertie total redus J — reducerea find operata la arborele motorului — vor fi date de expresiile m= ts Jao SE fot tere St fete : (1-10) fn ecuatia de miscare se va lucra cu aceste marimi reduse. Mai sus myo si Jy sint cuphul rezistent ce acticneazi nemijlocit pe arborele motcrului (de exemplu cuplul de frec&ri in lage si eu aerul), respectiv momentul axial de inerlie al rotorului, ca si al piesclor fixate pe arberele acestuia. Retinem c& folosirea m&rimilor totale reduse la arbercle motorului permite de fapt inlocuirea schemei cinematice reale a acticnarii individuale din figura 1—7 cu cea din figura 1—2, corespunziitoare eupliirii pe acelasi arbore a motorului electric cu masina de lucru. In intervalele de timp in care energia mecanicé se transmite de 1a arbo- rele k catre motor, la decelerari si frinari, randamentul y, din egalitatile (1-10) trece de la numitor la numératcr, eapatind in genere alte valori nj. Cunoasterea exactd a randamentelor 7; si %, fiind dificila, de multe ori se neglijeaza pierderile mecanice din transmisiile rigide, inlocuindu-se randamentele cu unitatea. In coea ce priveste reducerea momentélcr de velant Ja arborele motorului, iile de caleul vor fi cu totul similare cu (1—9) si (1—10), data find directa proportionalitate dintre aceste mérimi si mementele axiale de inertie. 1.4, ELASTICITATILE $1 JOCURILE DIN SISTEMELE DE ACTIONARE Pind aici s-a presupus ci ansamblul masin&-electricd de actionare — masini de lucru este cuplat rigid prin transmisia cinematic’, de exemplu printr-un reductor cu roti dinjate sau direct. In situafia existentei unor arbori lungi, a existenfei de benzi transportoare si a existentei unor cabluri de tractiune, aceasta ipoteza simplificatcare nu mai este admisibild, deoarece elementele din transmisia mecanic& prezint’ proprietiti elastice si de amor- tizare care nu mai pot fi neglijate. Apar unghiuri de torsiune, modificari 21de lungime, cit si oscilatii proprii, indeosebi de torsiune, in cazul transmisiei energiei mecanice, datorita procesclor de acumulare de energie potential si cedare de energie cineticd in insesi piesele transmisiei mecanice. Toate acestea influenteazi procesul de miscare, conducind si la o dependen{a neii- niard intre marimile de intrare si cele de iesire, chiar si la o variatie liniara a primelor marimi. In aceasta situatie, in proiectarea si exploatarea sistemclor actionare trebuie si se tind cont de aparitia unor oscilafii nedorite, ca sia unor solicitari dinamice ii clementele transmisiei, luindu-se masuri de micsorare a lor. Sistemul de actionare individual din figura 1—8 posed’ un arbore de transmisie elastic intre motor si magina de lucru; fie momentul axial de iner- fie al motorului J, si al masini de Ineru J;, masa arborelui de transmisie Lam Ay oy Motor] Acbore de tronsimisie tt ‘Magina de electric] a ea 2 ar mud Fig. 1-8. Sistem de actionare individuali cu arbore lung de transmisie, fiind considerat& neglijabilé (sistemul este eonsiderat ca avind dowd mase). Ecuatiile de migeare vor fi dQ, 201 at” (111) mam mIe eI SE; m= Cama) mS Claas), mS =", iar Co constaati do torsiune. Se. poate arita ci in lipisa amortizaeii sistemnalnt, fr ile (1—11), este ‘eventa oscilatiilor proprii, dedusi din ecuati- (1-12) Rezolvarea sistemulul de ecuatii diferentiale (1-11) depaseste preocupirile cursului, flind laborioasd. In practic Insi caleulul frecventei_mecanice proprii de oscllatic a unul sistem eu transmisic elastied permite deseort sf se aprecleze comportarea dinamied mecanich fs sistemului ‘In multe elemente de transmisie mecanica (cuplafe, reductoare ex rott dintate) apar Jocuri, 4m special datorith uzuli, Aceste jocuri se comport nedorit, in special In sistemele automate, im privinta comporlitit dinamice, putind duce, prin eforturile suplimentare de la pornire si fiinure, Ia obosesla. si distrugerea elementelor transmisiel 1.5. REDUCEREA MISCARII DE TRANSLATIE LA MISCAREA DE ROTATIE $I INVERS In componenfa a numeroase masini de lucru se intilnese organe cu imis- cari de translatie (poduri rulante, macarale, raboteze ete.). Existenta orga- nelor cu miscari de translatie se reflecté la arborele motorului prin cupluri dinamice suplimentare cind variaza viteza. Atit masele organelor mentionate, cit si fortele care actioneaz& asupra lor, se pot reduce la arborele motorului, adic& se pot inlocui cu momente de inertie, respectiv cupluri suplimentare, echivalente ca efect cu celal organelor reale, Desigur ci reducerea poate fi efectuata si invers, de la migcarea de rotafie citre cea de translatie. 22Ca si la momentele statice si axiale de inertie, reducerea se face folosind conservarea puterilor si a energiilor cinetice. My/—\\7 Reducerea unei forte /* actionind asupra unui organ in miscare de translatie poate fi ilustrata la o masina de ridicat (fig. 1-9). Daca corpul este ridicat, avem Fo=yM,Q, de unde cuplul suplimentar la atborele motorului (presupus a fi acelasi eu al tobei de ridicare), corespunzitor forfei I, va fi a-13) fe Energia cinetic& a organului de mas m in migcare de trans-Hig.1—9. Tro: latie cu viteza p trebuie si egaleze energia cinetic’ a unui corp Null nasin fictiv in migcare de rotafie cu viteza unghiulara Q de pe arborele motorului, adicd mg ~ torta de sareini, de natura poten Minka; M,—eu- plul de sareind, 1 eo 2 I= (a) (1-14) in relatiile (113) si (1-14) s-a presupus un randament de transmisie a energiei mecanice de la motor la corpul in miscare de rotalie egal cu. In ipoteza unui transfer de energie mecaniea de la masina de lucru spre motor (de pilda la coborirea unor greutati), randamentele tree in relaiiile menfio- nate de la numitor la numarator, eapitind in general alte valori. Miscarea de rotatie poate fi redusi la cea de translatie seotind miarimile F, respectiv m din egalitatile (1-13), (1—14). Pentru ca mé&rimile reduse si fie constante, trebuie ca raportul v/Q si masa m si fie invariabile in timp, ca si momentul axial de inertie 1.6. MOMENTE AXIALE INTERNE DE INERVIE In procesele tranzitorii ale sistemelor de actionare, momentele axiale de inerfie joacd un rol important. Moméentul axial intern de inerfie Jp al unui motor electric reprezint’ momentul de inertie-al rotorului acestuia fata de axa sa de rotatie. Momentul axial extern de inerfie J, reprezinté momen- tul de inertie a pieselor mobile diferite de rotor si reduse-la arborele acestuia. Contributia cea mai mare la momentul de inertie extern este adusi de cor- purile in miscare de rotafie ale masini de lucru actionate. Conform STAS 1893-72, factorul de inerfie FI al unci masini electrice cuplati cu masina de lucru se defineste prin raportul adimensional supra- unitar (1-18) adic& prin raportul dintre momentul de inertie total, redus la arborele masini electrice si momentul de inerfie intern al aceleiasi masini, In anumite ser- vieii standard nominale de funcfionare ale motoarelor electrice, factorul 23de inerfie este 2, 3 si 4. La actionarile prevazute cu volanti, FI este mult mai mare; la actionfrile electrice a multor masini-unelte FI este apropiat de 2. Calculul momentelor de inertie se poate face analitic si experimental, in lipsa valorilor lor din catalog sau standarde de stat ori norme interne. Calculul analitic al momentului de inertie intern se exeeuta mai ales in faza de proiectare a masini electrice, de citre uzina constructoare. Uneori se utilizeaza si diferite formule empirice sau semiempirice ale intreprinderilor constructoare, care in general sint functii de putere nominala a masinilor, ca si de turatia lor nominala. ‘fri a mai intra in detalii, artam ci momentul de inerfie intern Jp, al unui motor electric este proportional cu puterea ne{I; 1,66] a cuplului sau electromagnetic nominal My. Pentru dou& motoare se poate deci serie (ys (16) Mys J Toe asadar, momentul de inerfie intern creste mai repede dectt cuplul electromag- netic nomirial My al motorului. Metodele experimentale pot fi clasificate in metode care necesita demon- tarea masinii si care nu necesita demontarea acesteia (dintre ultimele: metoda lansarii sau a opririi naturale, a pendulului auxiliar ete.). In metoda pendulului auziliar se fixeaz’ rigid de arborele rotorului nede- montat, masina electricd fiind decuplat& de masina de lucru si de transmisie, un corp de mas& mici m,, centrul siu de masa find la distanfa cunoscuta a de axa de rotatie a rotorului (fig. 110). Invirtind rotorul, presupus initial imobil in pozitia de echilibru, cu un unghi de maximum 15°, se determing valoarea medie 7’ a perioadei de oscilatie complet’ a ansamblului rotor- pendul, pe cit posibil pentru oscilatii de amplitudine cit mai mica. Pentru masini de putere nominali intre 10 si 1000 kW, se recomanda ca perioada si fie de 3...8 s. Deoarece momentul de inertie total este J;=Jq-+mea?, rezulti In man 5 4, (1-17) g fiind acceleratia gravitalionala. Niei metoda opririi naturale (a autofrinarii sau opririi naturale) nu pre- tinde demontarea rotorului. Ea se recomanda la puteri nominale ale maginii electrice superioare a 100 kW. Dupi ce se aduce rotorul motorului fune- fionind in gol la o turatie mai mare decit cea nominala ny sau la turatia de sincronism la motoarcle sincrone, deconectim masina de la retea si trasiin curba vitezei unghiulare Q(/), folosind un tahometru si un cronometru, in domeniul 2.(1, 2... 0,8) Qy (fig. I-11). Eeuatia misearii rotorului din momentul deconectarii de la retea va fi dQ =m =Jn—, ar’ m, corespunzind euplului de frectri mecanice din masin&. In cazul particular cind viteza unghiulara atinge viteza nominali Qy, corespunzdtoare pune: tului A de pe curba O=/() din figura 1—11, avem —My -1.(3) ar 24Fig. 1-10. Explicativa la Fig. 1-11. Explicativa la metoda metoda pendulului ausiliar: opririt naturale: m,—masa corpului auxiliar. Qy — viteza unghiular’ nominalé Multiplicind ambii termeni cu viteza unghiulara nominal Qy, avem MaxQy=InOy(B) - ‘af, — Pay = Pyy veprezentind pierderile mecanice la viteza wnghiulari nominala Qy a motorului.. In figura 1—11 marimea (2) reprezint& panta tan- 0-0, gentei geometrice AD in punctul A la curba Q=f() si prin urmare 7 — (3) —-tg Ape——48 a a-9, T find timpul corespunzator intervalului temporal OD. Rezulta T nO? Pay==—, ay = de unde momentul de inertie cdutat Pant Jn, (1-18) a toate mirimile find in SI. Metoda necesiti deci pe lingk curba Q=f(()» ridicaté experimental, si cunoasterea pierderilor mecanice Pyy la viteza de rotatie nominala. De exemplu, la un motor de curent continuu cu exci- tatie in derivatie, excitat eu fluxul nominal (U=Uy, cu reostatul de exci- tatie scurtcircuitat), Pry % Uylop—Ral%ay. Se Va avea griji ca curba Q=/(l) si fie ridieat la fluxul de exeitafie nominal, 1.7. CARACTERISTIC! MECANICE DE SARCINA Dependenta analiticd sau grafiei dintre viteza unghiularaé Q si cuplul static al masinii de lucru m, este cunoscuta sub denumirea de caracteristicd mecanicd de sarcind. Diferitele masini de Incru prezint& caracteristici mecanice 25destul de variate. In cele ce urmeaza se vor da unele detalii in legatura cu aceste caracteristici, impreund cu o anumit& sistematizare si chiar ideali- zare, in scop didactic. Una din masinile de Iucru cele mai simple este aceea la care cuplul static nu variazi cu viteza unghiulara (instalatii de ridicat, ascensoare de mini cu cablu echilibrat, benzile transportoare cu inc&reare liniar§ constanté, strungurile la care spanul si diametrul sint invariabile). Puterea mecanic& Pr=m,Q=M,Q variazi la aceste masini de lucru direct proportional cu Viteza unghiulara (fig. 1—12). Alte masini de lueru prezinté cupluri de sareina variind proportional eu viteza unghiulara Q, caracteristice frecarilor de tip viscos. Printre aceste masini se pot cita calandrele pentru prelucrarea hirtiei sau din industria textili, generatoarele de curent continuu cu rezistenta de sarcind constanta, frine electromagnetice cu curenti turbionari. In figura 1-13 s-au reprezen- tat caracteristica mecanici si parabola puterii mecanice corespunzitoare unor asemenea masini de Incru. Se pot intilni si masini de Iueru eu (fig. 1—14), la care cuplul de sarein& variaza direct proportional cu patratul vitezei unghiulare, iar puterea mecanic’ absorbita viteza la puterea a treia. Asemenea situafie se fatilneste la pompele centrifuge, suflantele si ventila- toarele, elicele propulsoare ale navelor maritime’ si fluviale. In general, caracteristicile mecanice sint greu de. deseris in realitate prin iunctii matematice simple. Cuplul de frecAti, care se adaugi celui de sarcing propriu-zis, poate fi uneori de tip uscat (coulombian), independent de vitezi si, mai mult sau mai putin important. In domeniul vitezelor sedzute aceste freeari uscate pot modifica substantial caracteristica mecanici de sateini, aceasta nemaipornind din origine. Pentru pornirea masini de lucru este necesara invingerea acestui cuplu inijial de »intepenire*. In figurile 1—12, 1-13 si 1-14 s-au reprezentat cu linie intrerupta caracteristicile mecanice care iau in consideratie si cuplurile de frecari uscate, In unele actionari electrice cuplul de. sareini poate depinde nu numai de viteza unghiulard, ci si de unghiul de pozitie al arborelui masini de Iucra, Astfel, la compresoarele cu piston la vitezi unghiular’ medie constantd, cuplul este variabil periodic in functie de unghiul de pozifie al arborelui, racteristici mecanice parabolice 4 oa io Fig, 1-12. Caracteristici me- Fig. 1—13. Caracteristicl me- Fig. 1-14. Caraeteristict_me- eanice de sarcina cu cuplu ‘canice de sarcin’ eu euplu canice cu cuplu de sarcin pro m, constant: Proportional cu viteza un- portional cu_patratul vitezei ghlulard: ‘unghlulare: linie continud — caracteristica idealizata; linée tntreruptd Unie continud — caracteristica Unte conlinud — caracteristica — caracteristica posibild reali. Wealizata; linie {nfrerupté idealizatd; linie _intreruptd caracteristica posibild reali. — caracteristica posibila reald. 26de care depinde evident pozitia pistonului in cilindrii compresorului. 0 dependenta analoga a cuplului de sarcina se regiseste la feristraie mecanice, pompe, foarfeci de metal, ciocane, masini de stantat si presat, pompe de adincime’ pentru petrol etc. In alte cazuri cuplul rezistent depinde, la vitezi’ unghiulara data, de parcurs, de drum, cum ar fi situatia la locomotivele si tramvaiele electrice ori troleibuze. Acelasi Iueru se petrece la ascensoarele de mina eu cablu necchilibrat (pe masura ce cablul se infasoari pe tambur cuplul seade, greu- tatea cablului liber reducindu-se). In majoritatea cazurilor practice, cuplul de sareind. depinde de timp; variatia temporal a. cuplului de sarcind prezint’ o deosebité importanta pentru alegerea motorului de actionare. De aceea s-a rezervat capitclul 7 acestei probleme. in sfirsit, vrem s& atragem din now atentia ci in unele situatii cuplurile de sareina ale masinilor de lucru pot deveni active din rezistente, ca in cazul masinilor de ridieat (acd cuplul de sarcin&’ depaseste cuplul motorului de actionare, sensul de rotatie se modifica), al locomotivelor electrice (la ureare cuplul de sareind corespunzator fortelor gravitationale este rezistent, in timp ce la coborire acelasi cuplu al forfelor gravitationale devine activ), al compresoarelor si al nor pompe de contrapresiune. In ultimul caz, daca compresorul debiteaz& intr-un rezervor de aer comprimat, apare contrapre- siune pe faja activa a pistonului; la forja de impingere redusa, forta generat& de contrapresiune poate rasturna miscarea_pistonului. 1.8, STABILITATEA STATICA A SISTEMELOR SLECTRICE DE ACJIONARE Functionarea in regim stationar a unui sistem de actionare oarecare, indiferent de natura sa (electrica, hidraulic’, pneumatics) este caracterizata de egalitatea dintre cuplul motoruiui m gi cel al sarcinii m,, redus la arborele motorului. Acest regim corespunde intersecfici dintre caracteristicile meca- nice (m) $i (m,), a motorulu, respeetiv a masin‘i de Tueru, cate defineste punctul A de functionare (fig. 1-15). Deoarece acest punct de functionare Fig. 115. Grafice relsritoare Ia natura fune|ionarii sistemului de actionare in regim permanent: a —funclionare stabilé; 6 — funelionare insiabili; 4 — punet de funefionare; 1— earac- twristica mecanick a motorului; 2, 2 — caractoristicl mecanlee de sarcina, 27poate corespunde unei functionari stabile sau instabile, se impune.stabilirea unui criteriu de studiu al stabilit&tii statice a sistemului de actionare motor— masini de lucru Un sistem de actionare functioneaza stabil intr-un punct A corespunzator, unui regim stationar sau permanent, daci la aparifia unei perturbatii oare- care de mica amploare, fie pe partea motorului fie pe partea masinii de lucru, ansamblul motor—masina de lucru intra intr-un regim de vitezi variabila si se stabilizeazi la o nou’ valoare, corespunzitoare unui nou regim sta- tionar (definit printr-un punct A’, situat in vecinatatea punctului A). Dac& la aparitia unei perturbatii de mic& valoare viteza de rotatie nu tinde citre 0 noua valoare de regim permanent sau oscileaz& in jurul valorii anterioare, se spune ci functionarea in punctul initial A a fost instabila. Stabilitatea definita anterior este siaticd, intrucit se mai presupune, pe ling’ perturbatii ale marimilor functionale de mici valoare in comparatie cu valorile corespunzitoare regimului permanent initial, si faptul e& aceste perturbatii au loc suficient de lent in timp, astfel incit caracteristicile meca- nice parcurse de punctul de functionare s& fie cele corespunzitoare regi- mului permanent. Si dim citeva exemple de perturbatii care conduc la modificarea fie a cuplului motorului, fie a aceluia al masini de lucru. Astfel, tensiunea la bornele motorului poate varia uneori cu mai multe procente fatA de valoarea nominal; rezisten{ele infasuririlor se marese in cursul funclionSrii moto- rului, datorit cresterii temperaturii infasuririlor. Aceste variatii conduc la modificarea intrucitva a caracteristicii mecanice Q(m) a motorului, Sau, considerind masina de lucru ca fiind un strung, dac& la un moment dat cuti tul incepe s& taie un span mai gros, cuplul de sareind se modifica la una si aceeasi vilezi unghiulara, ceea ce inseamna schimbarea caracteristicii meca- nice a sareinii Q(n,). Sa ne referim, pentru analiza stabilitatii statice, la figura 115, a. Curba (1) reprezint’ caracteristica mecanica a motorului, iar curba (2) caracteristica unei masini de lucru. A este punctul de intersectie al celor dou’ curbe si reprezint& un regim stalionar (m=m,), in care viteza unghiulara este Q4 Pentru a vedea dact acest punct de functionare este static stabil, si presu- punem c& se produce o mie& perturbatie in furictionarea maginii-unelte, caracteristica mecanic’ a acesteia find acum curba (2'), caracteristica moto- rului raminind aceeasi. In urma acestei perturbatii, cuplul rezistent m, nu mai este egal eu cuplul activ m. Intr-adevir, la viteza unghiulara initiala Q, corespunzitoare punctului A, motorul dezvolta cuplul m, iar masina de lucru un cuplu mai mare, corespunzitor abscisei punctului B. Deoare m0, cuplul dinamic my trebule sf fie negativ, adicd de frinare (<0), pentru ca punetul de fanetionare si revind In A, in vechiul regim ‘stationar, Daed am avea Y>0, punctul de funcfionare A este instabil,, deoarece cuplul dinamic provocat de variajia fhiratiel face ea aceasta si creased, deci punctul de funetionare si se indeparteze de A (fig. 1-17, ¢). in eazul particular d=0 exist un echilibru indiferent, neputindu-se stabili un punet de functionare definit (valoarea exactd a vitezel .unghiulare ‘va depinde de- factori aleator) (fig. 117, 0) Se vede de fapt imediat c& Y<0, pentru AQ>0, inseamna tocmai relatia (1—19). 24 Lim \ Fig. 1-17. Grafiee referitoare la funejionares in regim permanent, stationar: , funetionare indiferenta; ¢~ $>0, functionare a — Y<0, funetionare stabil; 6 — instabil, Inainte de a termina acest subeapitol, precizim ci verificarea stabili tifii statice, care s-a facut pe baza linearizarii ecuatiei de miscare in punctul de functionare posibil, nu exclude o comportare instabilA (cind procesele tranzitorii electromagnetice nu pot fi neglijate si cind pot ap&tea cupluri dependente de viteza unghiular’). Condifia (1-19) trebuie deci Inteleasa ca 0 conditie necesar’, dar suficienté numai in cele mai multe cazuri si nu in toate. 1.9. INTEGRAREA ECUATIEI SIMPLIFICATE DE MISCARE Ecuatia de miseare (1-2), denumita si ecuatia simplificat’ de miscare deoarece presupune momentul axial de inerfie J=const., intereseazi in dife- rite regimuri nestationare, in care ea trebuie integrata, singuri’ daci se negli- jeazi procesele nestationare electromagnetice sau impreund cu ecuatii de echilibru al tensiunilor din diferitele cireuite ale masinii electrice de actio- nare (cind procesele tranzitorii electromagnetice nu mai pot fi neglijate). Vom preciza de la inceput ¢4 prin proces nestafionar sau regim tranzitoriu al unui sistem de actionare electrici se infelege regimul de functionare al acestuia din intervalele temporale in care marimile functionale’(viteza, curenti tensiuni ete.) variazi. Daca se considera fns& c& varialiile de vitez’ unghiu- lara au loc suficient de lent, Incit curentii corespunzitori diferitelor regimuri de functionare se pot calcula pe baza schemelor echivalente din regimul permanent, atunci se poate lua in considerare numai ecuatia de miscare. In orice caz, intre dowd regimuri mecanice permanente sau stationare initial si final (respectiv intre 0 vitez& de rotatie initialA constanta si alta finalé constanta) are loc un proces tranzitoriu mecanic. Asemenea procese se intilnese la accelerarea si decelerarea sistemelor de actionare electric’, in particular la pornirea si frinarea acestora. 301.9.1. Solutia analiticé a ecuatiei de miscare In prim instant intereseazi duratele proceselor mecanice tranzitorii, care trebuie reduse la maximum, avind in vedere tendinta moderna justi- ficati a majorarii productivitatii Prin separarea variabilelor si integrare, din ecuatia de miseare (1-2) — variabila in ipoteza J=const., rezulté formal a m2) t=s( wa +K, (122) unde K este o constanta de integrare. Efectuarea integralei prezinti dificul- tati, deoarece caracteristicile m(Q) si m,(Q) sint date fie grafic, fie 4 duc, in situatia existenfei unor expresii functionale complicate, la expresii dificil rezolvabile analitic. ‘Vom presupune initial ¢& m—m,=const., cu care relatia (I—22) capata forma JQ mm, K, (1—22') Timpul de pornire {,, necesar atingerii vitezei unghiulare, va fi by . (1-23) mom deoarece conditia initiala Q(0)=0 aratk K=O. Pentru ca sistemul si poata porni, presupunind un ansamblu motor-masini de lucru, trebuie ca cuplul de accelerare m,=m—m, si fie pozitiv (adic& cuplul dinamie si fie pozitiv), respectiv m>m,. In cursul decelerarilor, cind viteza unghiulara descreste, avem m—m,= =—m,<0; cantitatea my—m,—m>0 se numeste cuplu de frinare, avind si m,>m. Prin urmare egalitatea (1—22) devine 24K. Inceperea procesului de decelerare fiind caracterizat de conditia initiala (0) =Q,, se deduce K=JQ,/m,. Rezulta ca timpul t, care trece pind Ja atin- gerea vitezei unghiulare Q Rezclvare. Tinind seama de cele expuse in sub- capitolul 1.8, se poate alirma a punctul 1 este static stabil; = Pinetal 2 “aC asemeneny esl motorul te supiaslcta dn pane de vedere teal funetoind af / metal Jat aie a sr / = Pinetul Sate itt aT Mp Msq MMs fn ultimele doud cazuri motorul nu poate porni (la Crate” capi de src ie ste al mate Fig 1-21, Refentoae i apliejia 2. at sede pore 31) CAPITOLUL A ORGANE DE TRANSMISIE DINTRE MOTOR $1 MASINA DE LUCRU 2.1, CONSIDERAT!I GENERALE Organele de transmisie dintre motor si masina de Iueru joac& un rol impor- tant in alegerea puterii motorului electric de actionare, intervenind prin rapoartele de transmisie si randamentele lor. 36Cuplarea direct a arborelui principal al masini de Iucru cu arborele moto- tului electric de actionare constituie, din punct de vedere constructiv, una din cele mai simple si mai ieftine solutii de cuplare. In prezent exista si ten- dinta ca motorului electric de actionare s& i se dea forme cit mai bine adap- tate masinii de lucru antrenate, ajungindu-se la executii speciale care pot eli mina pind si cuplarea directa. La motoarele electrice se utilizeaza lagare de alunecare si lagare cu rul- menti. Lagirele de alunecare sint necesare pentru o funetionare cu un zgo- mot foarte redus, in anumite conditii de cuplare. Motoarele de putere foarte Tedus& sint dotate cu lagire de metal sinterizat sau cu lagire de alunecare a ungere, Lagarele de alunecare de diametru mai mare pot fi prevazute cu ungere prin inel liber, care antreneaza uleiul. ‘Trebuie s& nu se ite cd masinile electrice, impreund cu eventualele reductoare si elemente ale transmisiei mecanice, influenjeazai sau chiar polueazd mediu! ambiant prin zgomote, vibrafil mecanice, incit realizarea efectiva a unui sistem de actionare electric trebuie sa aiba in vedere ire la aeeste aspecte. si cerinjele eu pi Modul in care se realizeazi cuiplarea directa este de mare importanta pentru solicitarea si durata de functionare a lagarului. Lagarele de alunecare pretind un joc mai mare decit lagirele eu rulmenti si sint, faja de acestea, supuse unei uzuri mai mari, De aceea nu este admisibil sa se eupleze printr-un cuplaj rigid un arbore prevazut cu la- gare de alunecare cu un arbore previzut cupia) rigia cu lagire eu rulmenti (fig. 2—1). De asemenea nu se potcupla rigid doi arbori pe lagire cu rulmenti, deoarece este practic exclusi o echilibrare de precizia ceruti, Cuplajul rigid este admisibil on numai intre doi arbori cu lagare de alu- necare in cazul unei echilibrari exacte. Cuplajul flexibil se dispune intre doi arbori cu lagare cu rulmenti sau intre un arbore cu lagare de alunecare si un arbore cu lagire cu rulmenti (ig. 2— 1). Cuplajul este flexibil daci este capa- bil si. compenseze anumite erori unghiu- Jare ale arborilor unul fat de celalalt, }———-—}-posibit cit si mici crori laterale sau de inal- 2 time, La acest tip de cuplaj trebuie realizata o echilibrare riguroasi a ar- : borilor care se cupleazé. Totodata si Fis 2-1. Exemple de cuplare direct co- se aiba in vedere jocul ambilor arbori rect (2,4), gresitd (4 8) st posibita (5) in directia axiala, in practicd exista numeroase situatii cind cuplarea directé nu se poate realiza. In asemenea cazuri intre motorul de actionare si masina de lucru e monteazi un organ de transmisie, Acest mod de cuplare este impus de dife- rite motive, printre care cele mai importante sin — viteza necesara arborelui principal al masinii de lucru nu coincide cu viteza nominala a motorului electrie de actionare; ‘cuptay flexibit 7opririi unora din organele masinilor-unelte (de pilda a ciru- ciorului unui strung cu surub mama) creste dac& se micsoreazi momentul de inertie. Rolul hotiritor in valoarea momentului total de inertie, redus la arborele motorului, il are, in majoritatea cazurilor, momentul de inertie intern al motorului de actionare. Din aceasta cauza, in intervalul temporal de oprire, arborele motorului de actionare trebuie s& fie separat de restul lantului cinematic; — motorul de actionare trebuie s& fie protejat impotriva unor eventuale socuri de sarcin& care apar la arborele masinii de lucru; — este necesard reducerea duratei totale a regimurilor tranzitorii de pornire si oprire a sistemelor de actionare cu porniri, opriri sau reversiri de sens freevente (actionarea laminoarelor reversibile, actionarea masinilor- unelte ete.). Organele de transmisie utilizate in sistemele de actionare electric’ sint: curelele si lanturile de transmisie (folosite din ce in ce mai rar), reductoarele cu roti dinfate de diferite tipuri, angrenajele meleate, (in tabelul 2—1 se dau unele caracteristici ale acestor transmisii mecanice), cuplajele si ambreia~ jele. In ultimul timp cuplajele electromagnetice au cip&tat o rispindire des- tul de larga. Unele intreprinderi constructoare realizeaz& motorul si cuplajul electromagnetic intr-o executie compact’, in acecasi carcas& : TABELUL 2-1 : Caracteristiei ale unor transmisit mecanice Raportul de transmisie Randamental de | Denumirea oleae andamentul © | Pyteres maxiand Qiesire = Pind tn 8 (0 si gurd treapta); 0,96. .0,99, Reduetoare cu roti 6..45 (doud dinate trepte)s 0,91..097 G 30.260 (tre trepte) 0,89. .0,95 =10 MW Transmit melcate Pini ta 60 05.08 =750 kW Transmisti ew curele Pind ta 8 0,94...0,97 =15MW | ‘Transmisit cu lant Pind la 6 0,97...0,98 24 MW Desi cuplarea directa este cea mai simpla si mai sigur, trebuie sA {inem seama ci domeniul de viteze standardizate ale motoarelor electrice nu aco- pera intotdeauna vitezele necesare diferitelor masini de lucru. Pentru motoa- rele de curent continu, considerafii de ordin constructiv si economic limi- teazi gama de viteze ale acestor masini, Cu reducerea vitezei nominale a motorului crese costul, gabaritul si greutatea si scad randamentul ca si fac- torul de putere (la motoarele asincrone). 38In cazul unei viteze reduse necesare la arborele masinii de lucru, intre solutia.de cuplare direct cu un motor cu turatie redusa si cuplarea prin trans- misie cu un motor de viteza ridicata, hotarayte intotdeauna calculul tehnico- economic al celor dou variante. Alegerea este influentata de un numar foarte mare de factori si din aceasta cauza se poate vorbi doar in sens restrins despre-o solutie optima. Indicii comparativi dintre cele dou’ variante trebuie si se refere in principal la costul investitiei, gabaritul instalatiei (mai ales la instalatiile mobile si manuale), cheltuielile de exploatare si comoditatea in .exploatare. Precizdim ef un reduetor cu rofi dinjate poate transmite un cupht aproximativ de zece ort mai mare decit cel produs de motorul electric de acelasi diametru. Costul pe unitatea de volum este de asemenea mai redus la transmisiile cu roti dinjate fat& de motoarele electrice. In cazul actionarii electrice a unor unelte electrice manuale, a perfora- toarelor electrice din industria miniera, a unor mecanisme din industria aeronautic’ etc., care necesita turatii mai mari decit 3 000 rot/min, gabaritul si greutatea ansamblului motor de actionare — reduetor constituie factori decisivi in alegerea solufici de cuplare. Se ajunge deseori la concluzia ca © solutie mai bund o prezint4 dotarea masinii unelte manuale cu reductor si motor de turatie ridicat&, alimentat la o frecventa de 200 Hz, chiar dac& nu este nevoie de turatii ridicate, ajungindu-se astfel la 0 scidere a gabari- tului si greuta{ii ansamblului. Costul investitiei creste ins datorita conver- tizorului de freeventa necesar, Cind gabaritul si greutatea nu sint factori determinanti si existi masini de lucru cu viteze inalte (industria textila, chimic&, a prelucrarii lemnului ete.), se pot folosi motoare asincrone alimen- tate cu o frecvenja mai mare, cuplate direct. Solutia se justified prin difi- cultatile de realizare si de exploatare a reductoarelor de viteze mari si fap- tului ci de la convertizorul de frecventa se alimenteaz simultan mai multe motoare de actionare de vitezi ridicata. Rezolvarea descrisi este aproape singura ce se impune pentru actionarea masinilor de lucru cu viteze foarte mati, intre 12 000 si 60 000 rotjmin, ca de exemplu ferastraie electrice, masini de slefuit interior, centrifuge si supracentrifuge ete. 2.2. RAPORTUL DE TRANSMISIE In alegerea corectii a orgaitelor de transmisie dintre motor si masina de lucru trebuie sé se aibé in vedere urmtorii parametri principali: raportul de transmisie, capacitatea de transmisie si tandamentul, Pe ling acesti parametri principali, organele de transmisie posed& si 0 serie de parametri specifici (modulul — la angrenajele cu roti dintate, unghiul de infdsurare — Ja transmisiile en eurele, unghiul de inclinare al rotii — la angrenajele mel cate etc.). Transmisiile se denumese rigide cind raportul vitezelor unghiulare motor — masina de lueru este invariabil (transmisii prin angrenaje) si elastice cind acest raport este variabil (transmisii prin cuplaje elastice sau ambreiaje mecanice, unele transmisii cu curele). in figura 2—2 s-a reprezentat schema unei actionari electrice individuale, la care intre motorul electric de actio- nare M si masina de lucru ML este dispus un reductor cu rofi dinjate si o singura treapta. Pentru 0 asemenea transmisie raportul de transmisie se defi- nesie ca raportul dintre viteza unghiularé a arborelui motor Q,, si viteza unghiularé a arborelui condus Q, 39o. i _ [eA 2m 2mm a 2m diametrul, respectiv numérul de din{i al roti din{ate de pe arborele motor si cu D;, 2 diametral, respectiv numirul de dinti ai rotii de pe Fig. 22. Schema unel actioniri eleetsice arborele masini de Iucru (arborele con- cu reductor meeanie, Inte motorul ele dus), din egalitatea vitezelor lineare pe~ viferice ale celor doua roti dinlate ce se angreneazi, Q»Dy=OuDr, rezulté Qn Q) Da tw a 1,20 (2-2) Daca intre motor si masina de Iucrn exist un lant cinematic format din mai multe perechi de roti dintate (fig. 1-7), rapoartele de transmisie par- tiale intre cei n arbori sint 1 in-gin-y> (2—3) La transmisiile elastice raportul de transmisie cste variabil. Datorité patinarii curclet de traxsmisic pe saibi sau a pieselor componente ale ambreiajului mecanic, viteza unghiulara reald Qy, a arborelui condus va fi inferioara vitezci unghiulare ideale Q,). Introduemd alu- necarea (ranstisiel prin raportul s=(Qy,—%4,)/2,5 rezultd e& raportul de’ Lransmisie In cazul ‘unci transmisii clastice este Qn ona 2 a9 ee Considerind in egalitatea precedent o alunecare nubi, objinem relajia (2—1), earacteristica transmisiflor rigide, et un eaz particular al transmisillor elastice. 2.3, CUPLAIE ELECTROMAGNETICE Calitatea unui sistem de actionare poate fi imbundtatita si prin trecerea de la reglarea direct a motorului la reglarea transmisici. Aceasta se poate realiza dispunind de cuplaje electromagnetice. Cuplajele electromagnetice reprezinti dispozitive de cuplare a doi arbori, in scopul transmiterii puterii mecanice de la motorul de actionare 1a masina de lucru, folosind in acest scop semnale electrice de comandi, reduse ca putere. In actiondrile automatizate cuplajele electromagnetice se utilizeaza pe scard larga. Acestea pot fi intilnite la actionarea masinilor-unelte, a laminoarelor, a masinilor textile, a transportoarelor, in scheme de urméarire si altele. In figura 2—3 s-a desenat schema de principiu a unui sistem de actionare cu cuplaj electromagnetic. Motorul de actionare ME se cupleaza cu masina de lucru ML prin intermediul a doua reductoare mecanice 1 yi 2 si a unui cuplaj electromagnetic 3. Reductoarele, au rolul de a adapta sarcina, din punc- tul de vedere al cuplului si vitezei unghiulare, la caracteristicile motorului. Cuplajul electromagnetic este comandat de un dispozitiv de comand’ (in 40cireuit deschis) sau de reglare (in cir- cuit functional inchis), electric sau elec- CO) 4) PTE tronic. La excitarea cuplajului, acesta realizeaza-o legatura — rigid sau elas- tic’ — intre arborele conducator si Fig. 2-2. Seffoma de prineipiu a unni sis- He rele words pervnitind aattel range {em as aetonaree cups) ekelomagnete miterea puterii mecanice citre sarcini A/F, ML — motorul cleetrie, respectiv ae aenie ay tae! eae Ht radars 9 In functie de modul in care se efec- ai (dimbol conform Boras, nb13-63). tueazd legatura dintre arberij condu- citor si condus, cuplajele electro. magnetice se impart in trei categorii principale: a) cuplaje cu legdlurd mecanicé sau cuplaje cu fricfiune, la care legatura se realizeazi prin frecarea unor suprafete speciale de contact, forta de apa- sare fiind produsa de un electromagnet; b) cuplaje cu legdturdé electromagnetic sau cuplaje electromagnelice cu pulbere, la care legitura men{ionat& se infaptuieste prin intermediul unei suspensii de material feromagnetic intr-un ulei; c) cuplaje cu legdturd realizaté prin cimpul electromagnetic. La acestea intre semicuplele de pe cei doi abori nu exista un contact mecanic, deci -nici uzura prin frecare. Dintre acestea cele mai raspindite sint cuplajele electro- magnetice de alunecare sau de inductie. in tabelul 2—2 sint indicate principalele tipuri de cuplaje ce pot fi coman- date electric, precum si unele caracteristici de utilizare. Primul tip este intre- buintat pentru executia unei comenzi discontinue bipozifionale de tip releu (»deschis-inchis“). Celelalte dou& tipuri principale permit realizarea unei comenzi continue a cuplului si puterii mecanice transmise. TABELUL Cuplaje electromagnetice Domenil Tipul de putere | Ampliticare | Viteza de | Durata de | Nature wtlizri cuplajulsi | in care se | de putere | anclansare | functionare actionare util Gomanda sau re- Cu frictiume | 50 W pina | 200 Mare Moderata | glare tip relew Ia mide kW (bipozifionala) Cu pulbere | 100 W. 200 Mare Bik Comanda son 500 kW reglare continud cu Foarte | Comanda sau aluneeare de kW | 50..200 ~| Moderata | mare | este contnes Exist un foarte mare numar de tipuri si variante constructive de cuplaje clectromagnetice. Tuturor le sint comune anumite proprietati: constructie mai simpla decit a masinilor electrice rotative; pot fi telecomandate; sigu- rant mare in exploatare; se pot construi pentru puteri de la citeva zeci de wati pini la mii de kilowati. A2.3.1. Cuplaje electromagnetice de frictiune Funetionarea cuplajelor de frictiune se bazeaza pe utilizarea fortelor de frecare ce apar intre dowd suprafete presate una pe cealalti, care prezinta un coeficient de frecare ridicat si rezista la solicitari termice. Un cuplaj elec~ tromagnetic de frictiune se compune prineipial dintr-un electromagnet de acfionare si un cuplaj mecanic, integrate constructiv intr-un ansamblu, Rolul electromagnetului este de a actiona cuplajul mecanic, care la rindul sau efectueazi cuplarea mecanica a celor doi arbori. In figura 2—4 este reprezen- tat schematic un asemenea cuplaj de constructie tipici. Electromagnetul este construit dintr-un corp de form inelar& J, in care este plasaté bobina 2 de excitatie. Corpul clectromagnetului este fixat pe arborele conducator 3. Pe arborele condus 4 se afla fixata bucsa dintata 5, peste care poate aluneca axial armatura 6, previzuta cu caneluri ce se angreneazA cu dintii buesei, Daca se inchide intreruptorul a, se aplicd prin inelele colectoare 7, izolate intre ele’si fata de arbore, o tensiune continua bobinei 2. Cimpul magnetic asociat curentului din bobind atrage armitura 6 in sens axial, presind-o pe suprafata de frecare 8. In acest mod se realizeazd legitura mecanied, cupla- jul intre cei doi arbori. Daca se intrerupe alimentarea, resoartele 9 aduc arma- tura 6 in pozitia initiala, necuplata. Se observ cA armatura 6 apare ca un element comun intre electromagnet si cuplaj. Configuratia si functia electromagnetului sint oarecum aceleasi la dife- ritele constructii de cuplaje, desi partea de cuplaj mecanic este rezolvata in diferite feluri, Pentru realizarea cuplirii mecanice se foloscse in principal doud solutii in constructia cuplajelor electromagnetice, referitoare la trans- miterea cuplului; a) prin forfe de frecare intre doud sau mai multe suprafete de frictiune, supuse la o fort axial& (cuplaje electromagnetice cu frictiune); 4) prin forte tangentiale, rezultate prin descompunerea unej forte axiale pe planuri inclinate (cuplaje electromagnetice cu dinti) Cele mai raspindite si mai utilizate cuplaje cu frictiune sint cele eu discuri plane multiple de freeare, obtinindu-se astfel majorarea suprafetei de fre- care. Coeficientii de frecare ai suprafetelor de frictiune depind de gradul de prelucrare si de-murdarire, in afaré de natura acestor suprafete. Cuplajele electromagnetice se alimenteaza in curent continun, cu tensiuni de alimentare intre 12 si 60 V. Pentru instalatiile mobile se prefera tensiu- nile de 6, 12 si 24 V, iar In domeniul aeronauticii 24 si 28 V. Sursele utilizate sint redresoare alimentate din reteaua de putere, monofazata sau trifazata;la acumulatoare se recurge doar in instalatiile mobile. In figura 2—5 este pre- zenlatd schema de alimentare si comand a unui cuplaj cu frictiune. Circui- tul de alimentare este alcatuit din transformatorul m1 si puntea redresoare pl, furnizoarea tensiunii de alimentare a cuplajului s. Dioda p2 si rezistenta TI reprezinta circuitul de protectie a electromagnetului impotriva supra- tensiunilor, Cuplajele electromagnetice se comporta ca sareini inductive si de aceea, la deconectarea circuitului pot aparea tensiuni inverse mari, de (10 ...30)-Uy. In principiu, limitarea tensiunilor de autoinductie se poate face prin montarea in paralel cu bobina de excitatie a unor elemente rez tive, in care energia acumulat& in cimpul magnetic al bobinei s& se trans- forme in c&ldura. La apasarea butonului de pornire normal deschis 2, contactorul cI anclan- seaz&, iar alimentarea bobinei sale se automentine prin contactul auxiliar normal deschis cJ (butonul de deconectare a alimentirii bobinei de excitatie 61 este notmal inchis). Concomitent se comanda alimentarea bobinei elec- 42Fig. 2-4, Cuplaj electromagnetic eu frietiune, Fig. 2-8. Schema de alimentare si conandi a unui euplaj clectromag- netie cu teyiune, tromagnetului s, prin contactul normal deschis c7. Declansarea se produce prin apasarea butonului $1, Transformatoarele m1 si m2 sint previzute cu sigurantele fuzibile e7 ... €6, pe partea de retea si pe partea de sarcina Avantajele cuplajelor cu fricfiune sint urm&toarele: — siyuranti In exploatare, datorita robustetei si simplitatii; reducerea gabaritului si greuttii sistemului de actionare, prin folo- sirea motoarelor de turatii mari cu gabarit redus, cit si datorita simplitatii echipamentului de comanda; — pret de cost mai redus in raport cu al altor cuplaje electromagnetice; — asigurarea protectiei motorului: la cupluri de sarcina periculos de mari, cuplajul intr’ in alunecare, limitind astfel cuplul transmis; — posibilitatea realizirii de acceleratii mari ale sarcinii (de 4... 6 ori mai mari decit la actionarea cu motoare electrice), din ‘cauzi cA masa rotorului motorului nu mai trebuie acceleraté. Momentul de inerfie al cuplajului este in multe cazuri foarte mic in raport cu cel al masinii de lucru; — se preteaz usor la telecomanda si automatizare. Dezavantujele cuplajelor cu fricfiune sint: — uzura discurilor de frictiune, care reclam& reglarea distantei dintre discuri si chiar inlocuirea lor; — reglarea vitezei arborelui condus se poate efectua numai prin impul- suri, ceea ce implied uzura suplimentari a discurilor; — necesitatea curatirii periodice a discurilor de frictiune, pentru impie- dicarea sciderii coeficientului de frecare datorita impuritafilor. 2:3.2, Cuplaje electromagnetice cu pulbere Principiul de functionare a cuplajelor electromagnetice cu pulbere se bazea- zA pe proprietatea materialului feromagnetic de umplere, in suspensie sau forma de pulbere, de a-i mari viscozitatea sub actiunea cimpului magnetic. Cuplajele cu material de umplere uscat au cipatat o rispindire relativ larga. In figura 2—6 se indic& principiul de functionare a acestor cuplaje electro 43Fig. 2-6. Prinefpiul de fune- Fig, 2—7. ‘Sistemul_mag- fionare a’ cuplajelor —clectro- netic al cuplajului cu pul- magnetice eu pulbere, ew ma- bere cu circuit magnetic terial de wnplere seat. fix (schematic) 1 — infasurare de excita- lie; 2 — circuit magnetic fix 3—tntrefier; 4 — se- micupla condueatoare; ¢— Intrelier de Iveru eu pul bere; 6 — semicupla con- dusky magnetice. Spatiul dintre placile de otel 1 este umplut cu pulbere feromagne- ck 2 (fier carbonil sau fier pulverizat). Daca aceste plici se plaseaza intr-un cimp magnetic, orientat perpendicular pe suprafata acestora, particulele de pulbere cupleaza plicile, impiedecind deplasarea lor in directie perpendicu- lar& pe cea a cimpului. Stratul de pulbere din spatiul dintre placi reprezinta un mediu plastic, cu o rezistenti la deplasare care depinde de inductia magne- tic. Aceast& proprietate este folositd in cuplajele eu pulbere pentru trans- miterea miscarii de 1a arborele condueator la cel condus. Pulberea feromag- netic’ care umple spatiul dintre semicuplele cuplajului electromagnetic mareste permeabilitatea magneticd a acestuia de 4 ... 8 ori, in funclie de com- pozitia materialului pulbere si de valoarea inductici magnetice fn intrefier. Principiul constructiv al unui cuplaj electromagnetic cu pulbere este reprezentat in figura 2—7, avind cireuitul magnetic fix. Cuplajul electromag- netic mentionat constituie un, cuplaj normal deschis, comandat de curentul din bobina de excitatie. La cresterea curentului se mareste induclia magne- in intrefierul umplut cu pulbere. In acest mod creste forta tangential necesara pentru deplasarea pir{ii conducatoare in raport eu cea condusé si prin urmare si cuplul mecanic transmis de cuplaj. Daea cuplul static rezis- tent pe arhorele condus depiseste cuplul de Iucru al cuplajului, se produce © alunecare. Valoarea alunecarii admisibile si a timpului in care poate fi admis alunecarea sint determinate de capacitatea de degajare a caldurii posedata de cuplaj, de rezistenta la solicitarile termice ale amestecului fero- magnetic pulbere si de temperatura de funcfionare a lagirelor. Amestecul feromagnetic este ale&tuit uneori, in afara.de fier carbonil sau fier pulverizat, din aliaj pulverizat de ofel eu nichel sau croim, amestecat cu oxid de magneziu, sticli fin dispersati, grafit coloidal ete. Aceste substante denumite separatoare, se adauga la materialul feromagnetic de umplere pen- tru a crea amestecuri neaglomerante, rezistente la temperaturi ridicate de regim. 44Principalele avantaje ale cuplajelor electromagnetice cu pulbere sint — posibilitatea reglarii continue a vitezei prin modificarea curentului de excitatie. Reluctanta cireuitului magnetic si a intrefierului find reduse, puterea de coiandi este mic& si constituie 50 ... 60% din puterea de excitatie neeesara cuplajelor electromagnetice cu frictiune, cu mai multe discuri; — timp minim de intrare in functiune. La cuplajele electromagnetice eu frieliune, prin deplasarea armaturii, reluctanta cireuitului magnetic se micscreaz’, iar inductanta proprie si deci constanta electromagnetic’ de timp a ciscuitului cresc. La cuplajele cu pulbere timpul necesar patrunderii amestecului feromagnetic in cavitatea de Iwcru este extrem de mic. Datorita acestei circumstante si a posibilitatii execut&rii parti conduse cu inertie mica, se reuseste realizarea unor constante de timp de actionare la cuplajele cu pulbere de 10...15 ori mai miei fal% de cele corespunzatoare cuplajelor cu frictiune; — lipsa uzurii partilor de lueru conducatoare si condusa, in cazul funetio- nari indelungate in regim de alunecare; ~ randament ridicat si uranti mare in functionai Dezavantajele cuplajelor electromagnetice cu pulber constructic relativ complicata, datorita nece: impotriva patrunderii materialului de umplere si a interzicerii patrunderii lubrifiantului in cavitatile interne ale cuplajului; — pulberea feromagneticd se poate aglomera la viteze mari, datorita eforiurilor centrifuge, spre periferia cuplajului, produeind funetionarea nesta- bil&-a acestuia sau chiar griparea sa. Din acest motiv cuplajele cu pulbere se construiese in prezent pentru turalii de pina la 1000 rot/min. Un domeniu important si cu perspective de utilizare a cuplajelor electro- magnetice cu pulbere sint ambreiajele auto dintre motor si transmisie. 2.3.3. Cuplaje electromagnetice cu alunecare Cuplajele electromagnetice cu alunecare sau de inducfie se utilizeaz’ in sistemele de actionare electric’ pentru realizarea pornirii fra soe, pentru limitarea cuplului, pentru modificarea progresivi a vitezei arborelui condus-ete. Din punct de vedere constructiv, cuplajele electromagnetice cu alunecare se realizeazi in dowd variante: eu indus din fier masiv si cu indus bobinat. Cuplajele cu indus din fier masiv sint mai simple din punct de vedere construc- tiv si mai sigure in exploatare, ceea ce le confer o utilizare mai larga. Schema de principiu a unui cuplaj electromagnetic cu alunecare cu indus din fier masiv este redata in figura 2—8. La pornirea motorului de actionare, arborele conducator si indusul. 1, de forma cilindricd cu pereti plini, incep s& se roteasca atingind o vitezi constanta. Inchizind intreruptorul a, deci exci- tind cuplajul, curentul din infasurarea de excitatie 2 produce un cimp mag- netic inductor. Inductorul 3 este confectionat din tole previzute cu cresta- tari, in care este dispusi infisurarea de excitatie. Cuplajul descris are induc- torul cu poli de aceeasi polaritate si din acest motiv se numeste si cuplaj cu inductor homopolar. Datorita tensiunii electromotoare induse prin, miscare, in indusul masiv apar curenti turbionari. In urma interactiunii dintre, eimpul magnetic inductor si curentii turbionari se produce o forta electromagnetica si deci un cuplu, care antreneaza inductorul in sensul de rotatie al indusului, Pe masura cresterii-vitezei inductorului,. viteza relativa inductor.— indus scade, ca si tensiunea electromotoare indusa. In acest fel se micsoreaza.-cuplul ASFig, 2~8, Cuplaj electromagnetic ew Fig. 2—9. Caracteristiet meeaniee alunecare (schematic). ‘le cuplajului cu alunecare. transmis de cuplaj, pin& cind acesta devine egal cu cuplul static rezistent si se stabileste functionarea de regim stationar a actionarii. Cind cuplul static rezistent la arborele condus creste, se mareste alunecarea, crescind tensiunea electromotoare indus’. Rezultatul va fi cresterea ‘cuplului transmis de cuplaj pina la egalarea valorii marite a cuplului static rezistent. Noul regim de fune- fionare stafionara se stabileste la 0 valoare mai mic& a vitezei de rotatie. Deosebirea dintre cuplajele cu indus din fier masiv si cu indus bobinat const din aceea ca la ultimul se practicd crestituri atit pe indus, cit si pe inductor, ambele semicuple fiind dotate cu infasuriri. In aceasta situatie cuplajul va functiona pe acelasi principiu ca un motor sincron. La cuplajele electromagnetice de alunecare cu indus din fier masiv se pot obtine caracteristici mecanice de diferite forme. fn figura 2—9 sint trasate, in valori relative, caracteristicile mecanice obtinute pentru diferite valori ale curentului de excitatie, in procente fati de curentul nominal de excitatie. Prin modificarea curentului de excitatie se niodifics attt cuplul, cit si alunecarea. Cuplajul poate servi la modificarea vitezei masini de Iucru. Pen- tru valori mici ale curentului de excitatie, cuplul maxim al cuplajului seade sub valoarea cuplului siu nominal. Prin diferite solutii constructive, cuplajele electromagnetice cu indus din fier masiv pot prezenta caracteristici mecanice de forma celor trasate in figura 2—10, care permit protejarea motorului de actionare impotriva suprasar- cinilor accidentale (caracteristici de tip excavator). Unele mecanisme, cum ar fi spargitoare de gheath, excavatoare, impingitoare de blumuri ete:, ajung datorita conditiilor grele de lucru s& funictioneze la incdreari exagerate, capabile si decroseze motorul de actionare. Pentru aceste mecanisme carac- teristica motorului trebuie s4 aib& 0 forma particulara, care si permitd ca la © supraincdreare de circa 1,5 My, viteza $4 scad& brusc la zero (caracteris- tici tip excavator). Pentru motoarele de actionare asemenea caracteristici se obtin utilizind grupuri de masini. Folosirea cuplajelor electromagnetice cu caracteristiei de forma celor din figura 2—10 permite intrebuinfarea pentru actionarea motoarelor obisnuite. Cuplajul electromagnetic asigura functio- narea sistemului de actionare dup’ o caracteristici de tip excavator; prin modificarea curentului de excitatie a cuplajujui se poate regla si valoarea cuplului_ admisibil, 46,Cuplajele clectromagnetice cu alunecare poseda atit avantaje, citsidezavantaje. Printre _M%) avantajele acestor cuplaje se pot enumera: | 169 —constructie simpla, pret de cost redus; | ipsa pieselor supuse uzurii si intreti- | 100 nere simpla; — putere de comanda mica, 2...3% din puterea transmis&; cuplare si decuplare usoard a arborilor; — absorbirea oscilatiilor de torsiune si o buna rezistenté la sarcinile dinamice; posi- Fis. 2—10. Caraeteristici mecanice ji iseteeacions ale cuplajului electromagnetic, bilitatea pornirii progresive a actionai wt tna ela valor relatige aie — posibilitatea reglirii continue a vitezei curentului de exictatie (0 si de rotatie si a cuplului transmis chiar la me- 100°), canismele de actionare in servieiu neintrerupt. deoarece ricirea cuplajutui cu indus masiv se face mult mai usor decit la ma- sinile de curent alternativ de constructie normal: Se pot enumera urmatcarele dezavantaje ale cuplajelor electromagnetice eu alunecare: — dimensiuni si greutate mari, ceea ce le face mult inferioare, sub acest aspect, cnplajelor cu pulbere feromagnetica si celor cu frictiune; — ‘inertie mare in raport cu cele cu pulbere, din cauza efectului curenti- lor turbionari produsi in cireuitele magnetice turnate, in timpul proceselor tranzitorii; stabilitate mai mica a caracteristicilor mecanice la variatia tempera- din cauza variatiei rezistivitatii materialului indusului si a marimii intrefierului, In ciuda acestor neajunsuri, cuplajele si frinele cu indus masiv au cApatat in ultimul timp o intrebuintare relativ larga in industrie, Ele se utilizeazd la masinile-unelte, la mecanismele de actionare cu momente de inertie mari, la acfionarea ventilatoarelor care necesiti modificarea vitezei, la actionarea dispozitivelor de bobinat, ca ambreiaje in actionarile navale etc. 109 Sig 2.8, SCHEME DE REGLARE CU CUPLAJE ELECTROMAGNETICE Reglarea manual a cnrentului de excitatie a cuplajelor electrice, in sco pul obtinerii reglarii vitezei de rotatie a arborelui condus, poate fi rareori efectuata, din mai multe motive (variatia tensiunii de alimentare, dependenta de sarcina a caracteristicilor cuplajelor etc.). In prezent se recurge de cele mai multe ori la reglarea automati a curentului de excitatie a cuplajelor electromagnetice. Este posibil& asigurarea reglirii Ja turatie constanta, cuplu constant sau putere constant. In cele ce urmeaza ne vom limita doar la prezentarea sche- melor bloc ale unor atare sisteme de actionare reglabile. In figura 2—11, a, se prezinta o schema bloc a reglarii la turafie constanta. Schema cuprinde motorul 1, cuplajul electric 2, traductorul de vitezt de rotatie 3, amplificatorul 4 si panoul de comanda 5, ultimul prescriind viteza dorits: La intrarea amplificatorului 4 se aplici un semnal proportional cu abaterea vitezei arborelui condus de la valoarea impusa. Infasurarea de exei- tatie a cuplajului este alimentati cu o tensiune de la iesirea amplificatorului 4, Dack viteza de rotatie se abate de Ja valoarea impusi, curentul de excitatie a7? Mt « Fig, 2-11. Scheme bloe de reglare a sistemelor de actionare cu cuplaje eltctromagnetice: a — Ja turafie constant&; > — la cuplu constant; ¢— In putere constant; 1 — moterul de acfionar' plajul electromagnetic; $ — blocul legiturii inverse (traductor de tura tie) 4—amplificator; § — panou de comand’; RA — rejeaua electrici de alimentare; ML —) masina de lueru, se modifica in asa fel, incit viteza de rotatie s& revind la valoarea impusa, indiferent de variatia sareinii — in anumite limite — sau de alti factori perturbatori. Schema din figura 2— 11, b se refer la obtinerea reglirii de vitez la cuplu constant. Legiitura invers4 folosita intre motorul electric 1 si amplificatorul 4 este efectuat dup puterea absorbita de motor. Diferenta intre un semnal de preseriere si semnalul de reactie este aplicatS-intrarii amplificatorului 4. In rest-reglarea se petrece ca si in schema din figura 2—11, a. Mentinerea constanta a cuplului atrage dupa sine reglarea automata a vitezei de rotatie. Sistemul descris are intrebuintiri la ciocanele pneumatice, actionarea pre- selor ete. La actionarea masinilor de bobinat si infasurat se pretinde mentinerea constant’ a vitezei liniare a materialului ce se bobineaz’, ca si a efortului de intindere, cind creste diametrul bobinei, Se utilizeaz4 in asemenea cazuri schema bloc din figura 2—11,c, la putere constanta, Ea este caracterizata de doua legaturi inverse, $ —.dupa turatie si 6 — dupa puterea preluata din retea de ciitre motorul J. Aceste semnale se compara cu semnalul de referinta, semnalul rezultant aplicindu-se apoi intrarii amplificatorului 4, Regla- yea automata a vitezei de rotatie si a cuplului conduce.la mentinerea cons stanti a puterii absorbite. 48CAPITOLUL Iti CARACTERISTICL MECANICE $I REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR ELECTRICE DE ACTIONARE 3.1. CARACTERISTICI MECANICE ALE MOTOARELOR Caracteristicile mecanice ale motoarelor electrice rotative reprezinté depen- dentele functionale Q=f(M), viteza unghiulara in funetie de cuplul electro- magnetic. La motoarele de curent continuu se folosese drept caracteristici mecanice si dependentele functionale 2=f(J,), J, fiind eurentul rotoric. Caracteristicile mecanicé pot fi slatice si dinamice. Primele sint cele cores- punzatoare regimului permanent sau stationar (cind cuplul dinamie este nul si cuplul electromagnetic egaleaz cuplul de sarcina, ultimul redus la arborele motorului); caracteristicile mecanice dinamice corespund regimurilor dina- mice sau nestationare, fiind mai putin studiate Caracteristica mecanieé naturald este caracteristica mecanicd static’ uni corespunz&toare parametrilor nominali ai motorului (Uy, fy, Ray ete.). Dac& cel putin unul din parametrii electrici sau magnetici ai masinii electrice difera dé valoarea sa nominali, caracteristica mecanicd este denumita arlificiald. Rigiditatea sau gradul de rigiditae 8 a wnei caracteristici mecanice este, in procente, 3% =O. 409 “100, 8-1) Al 1 . 2 unde Qo, ng reprezint& vitezele unghiulare (rad/s), respectiv turafia (rot/min), de functionare in gol 5 ideali (cuplul electromagnetic nul), respectiv de sincronism la motoarele asincrone si sincrone, iar © My OM 2x, ny sint aceleasi marimi nominale. ig. $1. Cavactesstct mecae Daca 8% =0, caracteristicile mecanice sint de nice tipiee ale motoarelor elec- tip sincron sau suprarigide; cind 3%, €(0,10), aces- trice: tea sint rigide sau dure. In situatia 8% <(10, 20), 1 — suprarigida san de tip sin- avem de a’ face cu caracteristici semirigide sau cron: 2 — semidurl sau do tip 5 5 . ete derivalic; 3 — elastic& (moale) semidure, iar dac& 5%>20, caracteristicile me- ini ge tp sie canice sint apreciate ca moi sau elastice (fig. 3—1). 3.2, CARACTERISTIC! MECANICE $1 REGIMURI DE FUNCTIONARE ‘ALE MOTOARELOR ASINCRONE Majoritatea covirsitoare a motoarelor rotative de actionare este consti- tuita de motoarele asincrone trifazate, cu rotorul in scurtcireuit sau bobinat. Primul motor asincron de tip industrial apare in 1889, construit de M. 0. Dolivo—Dobrovolski, care a fructificat luerari ante- rioare ale lui G. Ferraris si N. Tesla, Folosirea pe scar atit de larga a motorului asineron se explica prin robustetea si simplitatea sa, pret redus, siguranfa in exploatare, aceasta nefiind pretentioasd. Teoria utilizata in determinarea caracteristicii mecanice naturale a moto- rului asineron, ca si a caracteristicilor sale artificiale, va fi teoria referitoare 4 = Aetlona cries 49la varianta constructiva cu rotorul bobinat (cu inele de contact pe rotor). Aceasta se extinde si la motorul asincron in scurteircuit in colivie simpli, dar nu poate fi aplicat& la motoarele cu rotorul in scurtcircuit cu colivie dubla sau cu bare inalte, la care rezisten}a echivalenta pe faz in rotor este depen- dent de freeventa curentilor rotorici, efectul de refulare a curentului find foarte pronuntat. 3.2.1. Caracteristica mecanica naturala. Regimuri de functionare Se va recurge la schema echivalenta pe fazi in T (fig. 3-2). Daca se considera |Z|<|Zo|, unde Z;=R,+jXo, si Zp=fXyRee(ReetjXy). atunei valoarea efectivd a curentului pe faz in rotor raportat Ja stator Iz este Uy Testo (3-2) +x} ,+Xo, Reamintim ci alunecarea s reprezintaé raportul dintre viteza relativa a rotorului fata de cimpul magnetic invirtitor static, si viteza cimpului invirtitor, 2-0 » — (B=3) 2 1 unde Q, n sint viteza unghiulard a rotorului, respectiv |turatia acestuia, fn raport cu statorul, Viteza unghiu- lari de sincronism sau a cimpului mag- netic invirtitor static este Fig. 3-2. Schema echivalenti in 7, pe fazi, a motorului asineron: . pein (—-4) Ry, Rj — rezistentele pe fazi tn stator res- POP pectiv tn rotor, ultima raportatd la stators Koy Xe, - reactanfele celice de dispesie pe fazd ale Infasurarilor statoriea In raport En rotorul, respect invers, ultima rapartata Ia stator; ‘Rpg Xu — rezistenja echivalentl de plerderl in ler, respectiv reactanta de magnetizare; Jy, Ty, Jy — imagialle tn come plex simplificat ale curentilor de fa28 sta- Eerie, respectiv rotorie raportat la stator si 2 curentului de mers in golsineron; #~ ald hecarea} Uy— imagines In complex simpli cat-a'tensiunil de fazi statorice. Posy =Pem— Pn =3R2 1? =M(Q,— O) ©, fiind pulsatia tensiunilor de alimen- tare statorice, iar f, freeventa acestora, De la stator la rotor se transmite puterea electromagnetic’ P,,—MQ,. Puterea transformata de motor in pu- tere mecanica este Pa =MQ. Pierderile In fierul rotorie fiind neglijabile, puterea de pierderi in cuprul rotorului va fiz rezultind in final cuplul electromagnetic 5)folosind expresia (3—2). Extremele functiei de alunecare M(s) vor avea loc pentru alunecsrile critice ts. (3-6) VR XG obtinute din ecuatia 2¥—0. In regim de motor convine doar semnul -+, as pentru care cuplul electromagnetic trece printr-un maximum Mm, denumit cuplu critic sau de rasturnare, au Men=M(S.) >0. @-7) r 20,(R, + R+Xp Cuplul minim M,,=M(—s,) reprezinta cuplul 2u? Me= 20408, RxD dezvoltat in regimul de generator al_ masini Relatia (3—5) se poate pune sub forma: Se remarcd Mem<|Megl- Pp @-8) 42a, 3 In practic& dependenta M(s) este utilizata deseori drept caracteristica. meca- nicd naturalé a maginii asincrone, La motoarele asincrone mari, as,<1 si relatia (3—8) trece in mats, (3-8) cunoscuta ca relatia simplificaté a lui M. Kloss. Scriind aici My=M(sy), indicele N referindu-se la serviciul nominal, se obfine s=Q+VR—T)sy, +9) convenind doar semnul + in fata radicalului, 2 fiind raportul Men/My (capa- citatea de suprasarcind mecanici a motorului). Se pot distinge trei regimuri de functionare (fig. 3—3): de molor (01 sau Q<0) si regimul de generator asineron (s<, <0, O>Q,). In figura 3-3, a se arati curba M=/(s) si pozitia cuplului nominal My, dezvoltat de motor. Cuplul critic este de cirea 1,5...3 ori mai mare decit cuplul nominal. Cuplul critic raportat la cuplul nominal trebuie s& fie cu atit mai mare, cu eit motorul functioneaz& In conditii mai grele, cu socuri impor tante de sarcini (laminoare, foraj petrolier, masini de presat si forjat etc.). In ceea ce priveste alunecarea nominala s,, aceasta variazi, in functie de pu: . 51mn Moror LEO Ne) [sens derotafle direct} MOTOR | FRINA Soi) | (3) s FRINA a<0 Genengron ; fe rite) Fi 3-3. Caracteri8tici naturale statice ale masinii asinerone trifazate @ — cuplul electromagnetic In funclie de alunecare, M=/(s); # — vitoza unghiulard in functie de cuplul electromagnetic, Q=/(M); Mem, M,y—cuplurile crilice in regimurile de motor, res péctiv de generator; M,=M(1) — euphil de pornire; My —cuplul nominal; s,s, — ahne cirile nominal, respeetiv eritid. teréa nominala a motorului, in limitele 1,5... 10%, valorile mai mici find cores- punzatoare puterilor nominale mai mari. Alunecarea critied are valori cuprinse intre 0,1... 0,3. . Curbele 7, 2, 3 din figura 3—3,b, corespunzatoare diferitor masini de jueru, araté ch punctele de functionare A, B si D sint stabile. Punctele 4 si B sint situate pe portiunea dura a caracteristicii mecanice. 3.2.2. Comportarea motorului asincron in condifii diferite de cele nominale Gunoasicrea comportirii motorului in condifii diferite de cele nominale intereseazi prin evaluarea efectelor abateriiparametrilor sub care este pri- mita energia electric’, ca sia modificarii unor parametri ai motorului, in spe- cial din circuitele sale electrice. In plus intereseazd investigarea posibiliti- filor de reglare a vitezei. unghiulare a motorului. tensiunea de alumentare pe fazi statorici U,, cuplul critic M,,, se modifica eu patratul acesteia (relatia (3—7)), dar alunecarea critied s, rimine invariabila. Caracteristicile me- canice artificiale de tensiune (fig. 3—4) prezinta o-rigiditate cu atit mai redusi pe portiunile lor dure de functionare, cu eit tensiunea de alimen- tare este mai micd. De asemenea M/My= Ui/Uin. Daca varia Cuplurile ecritice Min, Mom, corespunzitoare Fig. 3-4, Caracteristic: me tensiunilor de faz Ui, Ur, satisfac egalitatea canice artifciale relative de fensiune Ia un motor asineron trifezat: (3-10)© variatic deserescitoare cu 15% a tensiunii statorice de alimentare face ca cuplul critic si scada cu aproape 28%. Utilizind relatia (3—10), se obtine valoarea minima a tensiunii de alimentare ce permite inc functionarea moto= rului cu cuplul siu nominal My: (3-11) Men fiind capacitatea de suprasarcini mecanicA a motorului. My In situafia variatiei frecvenfei de alimentare statorica f,, la valori nu prea scizute ale ei avem Ry f'>f7) tive pe fad in ro- mimentare >A™AY Sor Mg inotorel asineron trifezat ex rotor) bobi- nat, fn regimul de motor. Cuplul critie al acestor caracteristici este insi acelasi cu cel al caracteristicii mecanice naturale, nedepinzind de rezistenfa pe faza rotoried. Caracteristicile mecanice reostatice vor avea rigiditifi diferite pe portiunea lor dur de functionare ca si cupluri de pornire diferite, ultimele mai mari dectt cel de pe caracteristica mecanici naturala (fig. 3—8). Folosind relafia (3—-8'), se deduce: La cuplul electromagnetic constant (M=const.), pentru diferite rezistente suplimentare Rg,., Rg. inseriate pe fazi in circuitul rotoric, alunecarile corespunzitoare pe caracteristicile mecanice reostatice vor fi sj, S,.. Avem: Sa 8a Ret Ruy = (3-14) fa Sa Ret Ri, In particular, daca s este alunecarea de pe caracteristica mecanici natu- ral, (-14) Relafia precedenta permite trasarea oricirei caracteristici mecanice reostatice, cunoseind graficul caracteristicii mecanice naturale. Egalitatea (3—14) arata cum se poate construi o caracteristici mecanici reostatica, cind este cunos- 54cut o alta caracteristied de acelasi tip. Utilizarea relatiei (3— 14"), de exem- plu, se va face astfel: pentru o anumit% valoare arbitrar’ a cuplului electro- magnetic, vom calcula alunecarea s,, de pe caracteristica reostatic’, inmul- find alunecarea s de pe caracteristica mecanic& natural cu raportul p, Pro- cedeul se repeta similar cu alte valori ale cuplului, pentru obtinerea unui numar suficient de mare de puncte ale caracteristicii reostatice dorite. 3.3. CARACTERISTICILE MECANICE ALE MOTORULU! SINCRON Motorul sineron trifazat se foloseste in general la actionarea masinilor de Iucru cu functionare neintrerupta, de putere medie si ridicata, la care se pretinde reglarea sau modificarea turatiei (pompe si compresoare, laminoare nereversibile, masini din industria chimica, a cimentului si azotului, din indus: tria petrolifera, grupuri Ward-Leonard ete.). Datorita avantajelor prezentate de motorul sincron de putere medie (randament cu circa 1...2% mai mare fafi de motorul asineron, factor de putere unitar sau chiar capacitiv), utilizarea acestui motor s-a extins in ul mele decenii. Rotorul motorului sineron, se prezint’ in doug variante constructive: cu poli aparenfi sau iesiti si cu poli tnecafi, Motoarele cu poli inecati sint mai robuste la eforturile centrifuge exercitate asupra rotorului lor si de aceea se construiesc pentru viteze sincrone mai mari Statorul motorului sineron are o infSsurare de curent alternativ alimentata de la reteaua trifazata, iar rotorul, o infasurare de excitatie alimentata de la o sursi de curent continu. Caraeteristiea meeanieh naturali a motorului sincron este o dreapta paralelé eu axa cuplului electromagnetic . 3-9), de ecuatie a=9, const. Ea este absolut rigid’ in intreg domeniul de valori cuprinse intre zero si cuplul maxim My, dup’ care motorul se »desprinde“. din sincronism si functionarea nu mai este posibila. Caraeteristien meesnick unghiulard este reprezentata de dependen{a cuplului moto- Fig. 9-9. Caracteristica mecanicd rului_sincron de unghiul 6 dintre axa unui natural’ a masinii sinerone. pol fictiv al cfmpului magnetic invirtitor rezultant si axa polului rotoric, decalat in urma sa side nume diferit, imediat apropiat de primul. Unghiul 0 (sau unghi intern) exprimat in grade electrice este 02: =p63ecm, Ofcom fiind acelasi unghi in grade geometrice, iar p numarul de perechi de poli ai maginii. Fie motorul sineron cu poli inecafi. Aplicarea in complex a teoremei a doua a lui Kirchhoff pe conturul format de linia mediana a conductorului unei faze (statorice de obicei) si o linie a tensiunii 1a bornele inceputului si sHirsitulu sau furnizeazi ecuafia de funcfionare a motorului sincron (fig. —10, a): They 0 MyM ot RIAIKL, (3-15) 55unde Ey este imagiuea in complex simplificat a tensiunii electromotoare indus pe faza statorici de cXtre cimpul invirtitor inductor de excitatie; I — imaginea in complex a curentului pe fazi; R — rezistenta pe fa X,— reactanta sincrona, Din teoria tehnica a motorului sincron se stie cé defazajul dintre fazorii —E, siU, tensiunea de alimentare pe faz statorica, este practic egal cu unghiul intern 6 exprimat in radiani electrici. Daca, la freevenle nu prea scazute, se neglijeazi RUy>Uz); 6 — de flux magne de excitatie (O,<,Re Baz? ar ” 7 Fas? Raz 3—18, Explicativé cu privire la trasarea Fig. 3~19. Caracteristici. mecanice reo- \cleristicilor mecanice reostatice ale moto- statice ale motorului de curent continua : parametru: rezistenta echivalent’t Ry a motorulul (Re name He? ' FRINARE 1 'GENERATOR) Sy i AERECUPERATIVA ra —_++——_> 2 Fig. 3-20. Caracteristielle natu- Fig. 3-21. Caracteristici mecanice reostatice ale rale Q,(M) si J,(M)1a un motor de masinii de curent continuu cu excitatie mixta, in curent continutt eu excltafie mixta. ‘iferite regimuri de tunetionare: parametru-rezistenja echivalent&ia clreuitulul ro: toric (Re< Ra 1 frinare prin conectare inversi, armatura se deplaseazi in sens contrar deplasarii cimpului magnetic; s<0 frinare recuperativé suprasincrona (armatura se deplaseazi in acelasi sens cu cimpul magnetic mobil, dar cu o vitezi mai mare ca a acestuia). Motorul linear poate trece si in regim de frinare dinamica, dac& inductorul, dupa ce este deconectat de la retea, se alimenteazi in curent continuu, Fenomenele fizice din motorul asincron linear fiind aseminatoare cu cele din masina asincroni conventionali, este firesc ca ecuatiile de functionare, schemele echivalente si diagramele fazoriale si aib& forme analoge cu cele ale motorului asincron rotativ. Totusi, datorita unor deosebiri construetive, cum ar fi dimensiunile limitate ale inductorului, apar unele efecte specifice motorului linear, care ingreuneaz& caleulul si proiectarea si inriutafesc per- formantele acestuia. Efectul longitudinal sau de capat const in stabilirea curentilor in indus la intrarea placii in empul magnetic .al inductorului si stingerea lor la iesirea din cimp. Efectul transversal sau de margine consta in faptul c& in indus,’sub marginile inductorului curentii au componente longi tudinale care nu contribuie la producerea fortei, ci deformeaza repartitia inductiei magnetice in intrefier in plan transversal. Ambele efecte sint nega tive, cauzind pierderi suplimentare de energie. Pentru diminuarea efectului de capt se impune utilizarea unor infasurari speciale, care creeazi ins& di- ficultti tehnologice si se impun restrictii asupra lungimii minime a mo- torului si numirului de poli primari, ca si asupra freeventei de lueru, Caracteristica mecanicd a motorului linear reprezinta dependenta forfi- alunecare si este dati de o relatie de forma (3—33) in care (3-34) este 0 constant constructiva, u, — permeabi tivitatea arm&turii; 3 — intrefierul, Caracteristica mecanicd se poate trasa si in sistemul de coordonate v= =f,(F), v fiind viteza armiturii mobile, iar F forta care acfioneazi asupra acesteia, De asemenea, poate prezenta interes dependenta v=f,(J), I fiind curentul din tnfasurarea statoric’, Dacd, caracteristicile mecanice sint calcu- late sau ridicate experimental in absenta fortei dinamice Fz—=m dv/dt=0, adic& in conditiile egalitatii intre forta F si forta static& rezistenta F,, carac- teristicile se numesc statice; dacd Fax0, v(F) reprezint& caracteristica mecanicd dindmied. Cind motorul linear cu cimp progresiv functioneaza fn conditiile pentru care a fost proiectat, o(F) reprezint& caracteristica mecanicd natural; daed cel pufin unul din parametrii electrici, magnetici sau mecanici (de exem- itatea vidului; pg — rezis- 65plu masa armiturii mobile) are valori diferite fat de valorile lor nominale, cafacteristica este artificiald, 1a fel ca la actionarile cu motoare rotative. Regimul tranzitoriu lent al unei actionari cu motor linear este descris de ecuatia migedrii a PaRtm (3-35) v=,(1—s). (3—36) Pentru acest tip de motoare, caracteristica mecanici stationara F(s) este de aceeasi aluri cu caracteristica mecanic& stationaré M(s) a motoarelor asin- crone trifazate rotative, deci portiunea stabilé de functionare se poate accepta ca liniard: unde F, si s, sint forfa, respectiv’ alunecarea nominal. Rezulté s—s,F/Fyi As/dt =(54/F,)AF/ats av/at—vyds/ at —— “, (3-37) cu acestea, ecuatia de migeare devine ar aT PHF rot unde . (3-38) Mirimea T avind dimensiunile unui timp poate fi denumita constanta electro- mecanicd de timp a action&rii. Determinarea functiei F(t) va fi posibila cunos- cind legea de variatie a fortei statice rezistente F,(s). Daci F,(t) nu este cunoscuta analitic ci grafic, se pot intrebuinta diferite metode grafice sau grafo-analitice, analoge cu cele utilizate in actionarile cu motoare rotative. Variante constructive. In afara de motorul linear plan, este posibila construirea unui motor linear cilindric, la care cfmpul magnetic este radial, iar curentii turbionari au trasee dup& cercuri concentrice in armatura cilin- dric& aflaté in interiorul in- ductorului (fig. 3—23). . Motorul linear plan -poate s& aibé doua inductoare bobi- — nate asezate de-o parte si de peat alta a armaturii (fig. 3-24). = =| = Existenta infasurarilor de am- bele p&rti ale armaturii pt zinta avantajul c& se anuleaza Fig. 3—23. Motor linear cilindric, forta electromagnetica unila~ terali care tinde s& atragi armitura inspre inductor. La motoarele lineare cu inductoare duble, utilizarea materialelor active (cupru gi fier) este mai bun& decit la masinile rotative, ceea ce face ca puterea specifica si fie aproape de doud ori mai mare. In uncle cazuri al doilea stator poate fi fara tnfdsurari, servind doar la tnchiderea fluxului magnetic. tw 5] 66Daca partea indus este un metal lichid dispus in- tr-un canal, cum ar fi mereu- rul sau metalele topite Na, K, Al, ofel ete,, atunci se obtine o pompa linear& plana de inductie, care con- stituie de fapt una dintre multiplele masini magneto- hidrodinamice de curent al- ternativ. O asemenea pompa are de obicei doua induc- toare, fiecare cu miezul I si © infasurare trifazata 2 (fig. 3~25). Metalul lichid se giseste in canalul plan, de Fig. 3-24. Motor linear en induetor bilateral: sectiune rectangulara 3; pe~ ; _ pachet de tole statorie; 2 — armatura; $ — inffigu- retii acestuia pot fi metalici rare trifazata. sau ceramici, in functie de proprietatile metalului si de temperatura sa, putind exista si 0 izolatie- termica. In metalul lichid conductor apar curenti alternativi, in- dusi de cétre cimpul mag- netie mobil inductor. Con- secin{a interactiunii dintre Fig. 3-25. Pomp& magnetohidrodinamicd. acesti curenti- si cimpul mobil este aparitia unor forte electromagnetice, care actioneazi asupra me- talului topit. Apare astfel o presiune, metalul lichid _punindu-se in miscare cu o anumité alunecare s, in sensul deplasarii cimpului magnetic inductor mobil. Pompe de ‘acest tip pot avea utilizari in centralele atomice nucleare, in turnatorii, generatoare magneto-hidrodinamice ete. Folosirea lor prezint& in general avantaje, cu tot randamentul lor global relativ scazut. Utilizarea motoarelor lineare.’ Viteza de sincronism a motoarelor lineare, la o freeventa dati, este direct proporfionalé cu lungimea pasului polar; cu cit un motor linear are pasul polar mai mic, cu atit viteza la care lucreazi este mai mici. La 50 Hz, viteze de 50 m/s—=180 km/h se obtin la inductoare cu dublul pasului polar 2r=1m, Pentru viteze de 10 m/s=36 km/h, pasul polar trebuie si scad& la r=0,1 m, dar la aceasta constructie performantele motorului sint foarte sedzute, din cauzi ci pasul polar este scurt fatt de intrefier.. Sub acest aspect trebuie observat ci nu se poate construi un motor scurt si usor, care si dezvolte forte mari'la viteze mici. Scdderea performanfelor la viteze mici este mai pronuntata a motoarele lineare cu inductor unilateral. Randamente mai bune, la viteze mici, pot fi obfinute prin alimentarea motorului cu tensiuni de frecvente reduse. La freevente de 8 ... 12 Hz motorul linear poate avea randamente de 30 ... 40%. Freevente de 0,5... 1Hz se utilizeazi la motoarele lineare ale agitaloarelor lectromagnetice de la cuptoarele electrice cu arc de elaborare a ofelurilor. * 67Actionarea podurilor rulante yy cu motoare lineare (fig. 326) permite eliminarea reductoarelor, simplified intretinerea si asigura * 0 durati de functionare mai lungi decit in cazul_utilizirii 2 motoarelor rotative. De fiecare parte a traversei_mobile a podu- lui se afl& un inductor capsulat. 3 Indusul este constituit din par- tea inferioar a sinei de profil I, care constituie si calea de rulare, in acelasi mod pot fi actionale ascensoarele. Actionarea cu mo- Fig. 5-26, Actionarea, podurflor rulante cu motor toare lineare a. fransporloarelor linear: ee cu banda prezinti avantajul cA 1—role; 2 —armitura; 3 — inductor trifezat forta de tractiune nu este depen- capsulat; 4 — careasd. denti dé frictiune, deci de starea benzii sau a tobelor, In medii cu mare umiditate, cum sint cele din subteran, alunecarea benzii pe tamburul de acfionare creeaza adesea dificult&{i in exploatare. Statoarele sint amplasate pe ramura de intoarcere a benzii, care trebuie sa fie conductoare si suficient de flexibila (fig. 3-27). Motoare lingare- Fig. 3-27. Actionarea transportoarelor cu banda cu motoare lineare. Alte utilizari industriale ale motoarelor lineare se intilnese la actionarea unor masini cu miscare de dir-te-vino (ciocane, perforatoare, prese de stantare), la care cu viteze sincrone de 30 m/s se pot obfine energii cinetice considerabile Tracfiunea electricd si in special cea de mare viteza, este fara indoiala domeniul care are cel mai mult de cistigat prin inlocuirea motoarelor de trac- liune conventionale cu motoare lineare, Tractiunea clasic’, bazata pe aderenta dintre roata si sin’, intimpin’ mari greutagi la viteze ce depasesc 300 km/h, din cauza scdderii aderentei cu cresterea vitezei (la 500 km/h coeficientul de aderenti este de numai 0,15, adicd numai jumatate din valoarea de la viteza de 100 km/h) fapt ce impune eresterea masei locomotivelor, prin adaugare de balast, metod& desigur neeconomic& si limitaté de rezistenta sinelor la masa maxima de 20 t/osie, Pe de alt parte, motoarele de tractiune de curent 68continuu cu excitatie serie cu viteze de rotatie ridicate, impuse de tractiunea de foarte mare vitezi, au 0 comutatie dificil’. In tractiunea fara rofi, cu sus- tentatie magneticd sau cu perne de aer, cu motoare lineare robuste, sigure in functionare, se dezvolt& in prezent viteze de 300 km/h care, in viitorul apropiat se estimeaza ca vor creste la 400..500 km/h. Principala dificultate tehnicd © constituie alimentarea cu energie electric a unit&tilor motoare mobile. Aceasta poate fi rezolvata fie prin producerea energiei electrice pe vehicul, fie prin captarea energiei prin inductie electromagnetic’, de la conducte paralele cu calea de deplasare a vehiculului. In figura 3-28 este aratati 0 sectiune transversali printr-un vehicul pe perne de aer (hovercraft) de 400 km/h, cu motor linear, alimentat prin inductie. Spira, amplasat& de-a lungul cai 7 pe sectii separate, constituie primarul unui transformator al c&rui circuit magnetic deschis 5 si fnfigurare secundara 6 se aflA pe vehicul si inconjoara intregul sasiu. Indusul motorului linear este 0 plac de aluminin, iar inductoarele sint amplasate de o parte si alta a acesteia. Modificarea vitezei se poate face prin modificarea tensiunii si freeventei, prin alimentare cu impulsuri, sau prin modificarea numarului de poli. Carac- teristica F=f(v) mai poate fi influentata prin modificarea numai a tensiunii sau prin modificarea intrefierului (in timpul mersului). Motoarele lineare pot functiona cu alunecari mari, deoarece incarcarea termica ridicat® a in- dusului nu pune probleme, in intrefier intra mereu alt portiune, rece, a ar- miturii. In tracfiunca electricé minierd, cu vagonete, motorul linear poate gi © aplicatie foarte eficient& Pe calea de rulare se afli amplasate inductoare simple (cu infasurare de o singuri parte) la distante egale eu lungimea con- voiului. Indusul este format cintr-o plack dublA de fier si aluminiu, fixat& i ta Le? Fig. 8—28. Secjiune schematicd printrun ve- 2 area motcrulut linear hicul cu moter lincar cu perne de acr (hover €t! indus unilateral, Ya wefienarea vago- craft) eu alimentare prin induejie cleetro- ales magnetica: 1 — inductor tix 2 — plack indus aublé FeAl; 3 — intrelior; 4 ~ rotile vago- 1 — inductor; #— indus; 2 — compartimentul ctu pasagerilor; 4— spatiu pentru echipamentul electric de comanda; §— jugul transiorma- torului; 6 — infagurarea secundara; 7 — spira primard; @ — calea; 9 — fluxul” magnetic. 7solidar de vehicul, la partea inferioard a acestuia (fig. 329). Dupa ce con- voiul a iesit de sub actiunea unui inductor, intr sub actiunea inductorului urmator, Inductoarele fixe au avantajul deosebit de important c& nu necesita contacte mobile (captatori) pentru alimentarea cu energie electrica. 3.5.2, Oscilomotoare cu miscare linear’& Oscilomotoarele electrice cu miscare linear’ exist in diferite variante con- structive, principiul lor de funcfionare bazindu-se pe aparitia de forte electro- magnetice sau electrodinamice alternative, asociate unor curenti alternativi La toate oscilomotoarele lineare este caracteristica deplasarea alternativa a arm&turii lor mobile, in regim electromagnetic stabilizat. Exist& oscilomotoare cu cimp magnetic mobil in intrefier, acestea derivind din masinile electrice liniare progresive, insi majoritatea lor nu posed’ un atare cimp. Din ultima categorie se pot cita: oscilomotorul electromagnetic de tip parametric (Marinescu), oscilomotorul sincron bifazat reactiv (ambele fiind studiate in diferite lucrari ale unor cercetatori romani), oscilo- motorul sincron monofazat cu infasurarea de excitatie in curent continuu sau cu magneti permanenfi, oscilomotorul electrodinamic ete. Studiul acestor oscilomotoare, destinate in special actionarilor de putere redusa, este ingreuiat uneori de ecuatiile diferentiale neliniare care descriu comportarea lor. Oscilomotoare cu cimp magnetic mobil. Pentru objinerea directa a unei migc&ri de du-te-vino, se pot utiliza masini asincrone lineare trifazate cu cimp magnetic mobil in regim de motor si de frina, prin comutarea periodica intre ele a doud din fazele inductoare, Schimbarea succesiunii fazelor modifica sensul cimpului magnetic mobil, masina lucrind intr-un_regim periodic de accelerare, deplasare si frinare a armaturii sale mobile. Desi utilizarea tiris- toarelor face posibila realizarea de scheme relativ simple de comutare, ran- damentul global este mic din cauza frindrilor prin cuplare invers&, nerecu- perabile, care duc la disiparea de energie electromagnetica sub forma de ealdura in armatura mobila-indus. Un motor oscilant spate la spate“ a fost propus de E.R. Laithwaite in anul 1952, pentru actionarea suveicilor in industria textila. Doua statoare inductoare dispuse in continuare, construite din tole si avind in crestaturi doua infasurari trifazate se- parate, fiecare de alt& su cesiune a fazelor, se alimen- teazi.de la o refea trifazata (fig. 3-31). Dac& motorul are o caracteristic’ forta-vi- 20. Motor oselant format ain dou motoare tez% F(0) pentru unul din Tineare cele doua statoare, ca in figura 3—31, cu o forti ma- xim& care actioneazA asupra indusului mobil pentru o alunecare critica cuprinsd intre 0 si 1, iar indusul se giseste initial in punctul A, la distanta a, de centrul motorului, forta care actioneazi asupra indusului va fi F, (fig. 331). Armatura mobili se accelereaza spre centru, unde atinge viteza v, forta electromagnetica care actioneaza asupra sa in acel punct find F,, Intrind in jumatatea din dreapta, indusul se va migca in sens opus cimpului magnetic inductor. Fata de acest cimp, viteza indusului este —», forta electro- 70eleétromagnetica creste pind la F,, cind indusul s-a oprit la distanta a, fati de cen- tru’ motorului. Deoarece fortele de frinare sint mai mici decit cele de accelerare, in ipoteza lipsei vreunei sar- cini, 2% >2;. Indusul porne- ste din nou spre centrul mo- torului, dar el atinge acolo o vitez’ mai mare dectt cea pe care a avut-o la prima Vv trecere si in consecinté se rig, 591. Coracterstica mecanied a motorutul asineron deplaseaza inspre stinga din- Tinear. colo de punctul A, eind re~ useste s& se opreasca. Oscilatia continua s& creased in amplitudine pind cind viteza maxim atinsé in centru se apropie de viteza sincron& vp. Armatura mobil& nu ‘poate depisi aceasti vitez’, forfa scizind rapid in jumitatea de aceelerare a motorului dacd viteza se apropie de viteza de sincronism. Asadar, indusul atinge o amplitudine stabil de oscilatie. Dac& motorul functioneazi pe o sarin (frecari, Iueru mecanic util), este limpede c& intre forma caracteristicii mecanice F(v) si a caracteristicii de lueru F,(v), F, fiind forta static rezistent&, trebuie si existe o anumita legatura pentru ca miscarea si fie stabili. In plus, indusul trebuie s& depaseasca, la prima sa trecere prin centrul motorului, 0 anumita vitez. Motorul prezentat are randament mic si se utilizeaza'la puteri foarte reduse, in industria textilZ, Oscilomotorul electromagnetic de tip parametric, (M. Marines u). Acest motor, utilizat mai ales in calitate de oscilocompresor la agregatele frigorifice de putere redusa, posed in forma sa cea mai simpli dowd perechi de poli aparenti in stator NS si N’S’ (fig. 3-32), dispusi in plane paralele si ale caror axe polare sint rotite cu 90° una fafa de alta, pentru a se permite insta- larea usoaré a bobinelor. Acestea sint conectate adijional pentru fiecare pe- Teche de poli magnetici si apoi inseriate cu cite o diodi redresoare, dupa schema din figura 3—83, alimentarea facindu-se de lao retea monofazata. Miezurile polare, ca si armitura mobil m (fig. 3-32), care este. deplasabili axial, sint constituite din tole de forma circulara. Forfa rezultanta axial electromagnetic’ de atractie, exercitati asupra armiturii mobile, este o fort alternativa de frecventa egala cu frecventa tensiunii de alimentare. Cursa armiturii poate atinge distanta dintre axele an Fig, 3-32. Oseilomotor clectromagnetic de tip Fig. 3-33. Alimentarea oscilo- parametric. motoruhi de tip parametri. ncelor dou% perechi de poli statorici, dac& Iucrul mecanic al fortelor axiale de atractie electromagnetic& este integral absorbit la fiecare capt de cursd datorita sarcinii motorului. Exist posibilitatea demultiplicarii freeventei de oscilafie a armiturii mobile cit si mijloace de marire a puterii oscilomoto- rului, asupra e&rora nu se insist aici. Gseilomotorul bifazat sineron reaetiv. Acest oscilomotor este format. din doua bobine blindate coaxiale si o armatura cilindrici comuna. Partile fero- magnetice ale circuitului magnetic al fiecirei bobine se execut din tole, iar armatura fie din tole, fie masiva, cu un gol central si crestaturi longitudinale pentru micsorarea pierderilor prin curenti turbionari (fig. 3-34). Se va presupune c& cele doua bobine sint identice si alimentate cu tensiunile electrice: 1,=U,, 008 of; tg =Up sinot. LEGENDA: BEER bobinaj ESSN] moteriot feromagtetic lametar Fig. 3-84. Oscilomotor bitazat sineron reaetiv. Pentru a objine comod in practic& tensiuni defazate intre cle cu x/2 rad, se poate utiliza o tensiune de linie de la o refea trifazata si tensiunea de faz’ dintre faza a treia si nul, In acest caz amplitudinile lor vor fi diferite de V3 ori, iar bobinele nu vor mai fi egale, pentru a se putea ‘obtine aceeasi fort electromagnetic’ axial maxim4, exercitat’ asupra arm&turii mobile in in- teriorul fiecdrei bobine, Oscilomotorul poate fi prevézut sau nu eu resort antagonist. Este usor de sesizat ci daca forta electromagneticd axiala ce se exercit& asupra arméturii este maxima la un capt al siu, ea este nul la celdlalt capat. Din aceasta cauza, armatura intri singura in oscilatie, cu o frecventa egala cu dublul freeventei retelei de alimentare. Oseilomotorul bifazat reactiv poate fi_utilizat ca ciocan electric percutant, vibrator, oscilocompresor. Oscilomotoare electrodinamiee. Dintre diferitele tipuri, uncle asemand- toare cu difuzoarele electrodinamice, se va descrie un oscilomotor cu curs mare, folosit la puteri reduse in industria textili a nailonului, studiat de citre West-Jayawant. 72Pe un miez feromagnetic liniar deschis, confectionat din tole silicioase sint dispuse bobinele identice B,, By de inductivitatiL,, L,, in aceleasi pozifii fat de capetelé miezului. Intre ele se gaseste un ine] de aluminiu sau cupru A, care se poate deplasa pe miezul feromagnetic ca pe un ghidaj (fig. 3—35). Bobinele sint legate in serie cu cite un condensator de o asemenea capack tate incit fiecare bobin& si fie aproape la rezonanta si alimentarea lor se face de la o refea de curent alternativ monofazat. Dac& tensiunea efectiva de alimentare depaseste 0 anumiti valoare, inelul conductor parcurs de yu Fig. 3-35. Oscilomotor electrodinamie. curentul indus i, incepe si oscileze cu amplitudine din ce in ce mai mare, pind cind oscileaza de la bobind la bobind, la frecventa de alimentare a retelei. Daci inelul are o vitezit dirijat& citre una din bobine, forta electrodina- mick care acjioneazi asupra inelului conducitor va fi oi bist, Me, (3—39) F(a) =i,i, ae i, fiind curentul din inel. Fora util se obtine prin scdderea fortei de fre- care din forta electrodinamica. Caracteristici meeanice ‘si de cursi. Problema generalé a caracteristicilor mecanice ale oscilomotoarelor liniare nu este tratati in literatura, La oscilomotoarele liniare nu se pot introduce caracteristici mecanice statice v(F), dat find e& de obicei—in absenta unor portiuni din cursa oscilomotoru- Ini parcurse cu vitezi constant& de cAtre arm&tura mobili — v(@) reprezint& o funcfie periodica alternativa, a c&rei derivat{.nu este nul, in cazul curse lor relativ scurte, decit numai in anumite momente. Prin cursa S, a unui oscilomotor se intelege dublul amplitudinii X,, a-mis- cari armaturii mobile, in regim periodic de deplasare a acesteia. In general, la oscilomotoarele liniare, deplasarea instantanee «() a armaturii satisface relatia 1 a)=—2(t+2 te, si viteza 1 (9 ee 2 Ss ee =o (4 1, find perioada deplasirii armaturii. 73Aceste conditii sint indeplinite la oscilomotoarele de tip electromagnetic si electrodinamic. Deplasarea instantanee z(t) a armfturii fafi de pozitia sa median& este descris{ de 0 functie periodicd alternativa, care deseori poate fi asimilaté cu o functie scalar& sinusoidald de timp, dac& miscarea nu are loc cu percutii, iar oscilomotorul este dotat cu resort. Cursa S.=2Xq (3-40) depinde, in afara parametrilor mecanici ai echipajului mobil, de amplitudinea Fp a forte electromagnetice sau electrodinamice axiale rezultante, cit si de forma curbei sale reprezentative in timp. Dac& miscarea armiturii moto- rului oscilant se poate asimila cu o miseare armonic de forma r=X,sin af, : pulsafia @ find egala cu pulsatia tensiunii de alimentare la oscilomotoral electromagnetic de tip parametric sau cu dublul acestei pulsafii la oscilo- motorul bifazat sineron reactiv, amplitudinea Vq a vitezei armaturii mobile este 1 Vn=oXq=— 0S, (3-41) 2 iar amplitudinea acceleratiei armaturii mobile A,, poate fi caleulata cu relatia AgmWtXp=LOrS,, (8—42) Cursa poate fi considerata ca o marime mecanic& de baza la un oscilomotor liniar, mai importanta dectt amplitudinea migcirii arm&turii sale mobile, prin posibilitatea mai comoda de masurare a ei. Dup& cum se vede mai sus, Ia oscilatiile care se pot asimila cu cele armonice, prin curs se pot exprima si alte mérimi mecanice importante. Prin caracteristici mecanice statice se inteleg dependente funcfionale de tipul Se=Sc(Fm)s (3-43) Fp, find amplitudinea fortei electromagnetice sau electrodinamice rezultante axiale, care actioneazd asupra arméturii mobile prin analogie cu definitiile uzuale ale caracteristicilor mecanice 1a motoarele conventionale, calculate sau ridicate in ipoteza atingerii unui regim periodic de deplasare. »Static* se refer aici nu la inexistenta fortelor inertiale, ci la regimul periodic per- manent al deplasirii armaturii mobile. La oscilomotoarele de curent alter- nativ reactive si la oscilomotoarele cu excitatie in curent continu, pentru o solenatie de excitatie constanta forta electromagnetica rezultantd axiald are amplitudinea Fn=Fna(Us fs (3—44) dependent& de tensiunea efectiv’ pe fazi a oscilomotorului si de frecventa tensiunii de alimentare, existind deci posibilitatea obtinerii de caracteris- tici_mecanice artificiale de tensiune si freeventa. Pentru aceiasi F,, U, f, dar pentru diferiti parametri mecanici echivalenti ai echipajului mobil m,, 8,, k; (respectiv masé, rezisten}a viscoas’ si constant de rigiditate), se pot obtine caracteristici de cursi, Se(Br)s Scime)s_ Sele)» (3-45) - 7Acare redau dependen{a dintre curs si unul din acesti parametri mecanici echivalenfi cind tensiunea efectiva U este constant, ca si frecventa fa ten- sivnii, Caracteristicile de cursi ar putea fi denumite si caracteristici de sar- cind, desi ar putea fi luata in consideratie tot drept caracteristic’ de sarcina si o functie de forma S,(Pq), Py find puterea mecanica activa util’, cedata veceptorului oscilant. 3.5.3. Motoare pas cu pas 3.5.3.1. Principiu! de functionare si tipuri constructive Motoarele pas cu pas, utilizate pe sear& din ce in ce mai larga la actio- narea mecanismului de avans si de pozitionare a masinilor unelte cu comanda numeric, ca si in alte domenii, sint micromotoare sincrone de o constructie special, care au 0 functionare discreta, in pasi. Infasurarile statorice con- centrate, dispuse pe poli aparenti, sint alimentate cu impulsiri de tensiune practic dreptunghiulara. Rotorul, cel mai frecvent fara infasurari, cu un numar de poli (sau de dinti) putin diferit de cel al statorului, se deplaseaz cu unghiuri bine determinate de constructia masini si de modul de alimentare a faze- lor statorice, ocupind o pozitie pentru care reluctanta magnetica a circuitului de inchidere a fluxului si fie minima. Motorul care functioneaz& pe acest principiu se numeste motor pas cur pas cu reluctanjé variabilé sau reactiv. DacA motorul are poli magnetici (permanenti sau. cu infasurari alimentate prin inele), acesta se situeazi in raport cu repartitia discreti a cimpului magnetic din intrefier in pozitii determinate de compénentele tangentiale ale fortelor de atractie magnetic a polilor de nume contrar. Acest tip de motor pas cu pas este numit activ. Un motor pas cu pas simplu de tip reactiv (sau cu reluctant& variabila), care realizeaz’ »pasi* de 30° este artat schematic in figura 3—36. Prin ali- mentarea fazelor statorice in succesiunea: AA’, AA’ si BB’, BB’, BB’ si CC’ ete., rotorul se va deplasa succesiv cu unghiuri de 30° in pozitii pentru care »rezistenta* opusi de circuitul magnetic la inchiderea fluxului este minima. Fig. 3-36. Explicativa la prineipiul de functionare a motorului pas cu pas. In afara de succesiunea de alimentare a fazelor aratate mai sus numité seeventi mixta, se “poate utiliza secventa simpli: AA’, BB’, CC’ etc. sau seeventa dubla AA’ si BB’, BB’ si CC’ etc. Unghiul de deplasare la secventa mixta este jumatate din unghiul de deplasare la secventele simpli si dubla. Unghiuri mici de pas se obtin daca atit statorul cit si rotorul au dantura. Nomérul de dinji trebuie s& fie diferit (Z,-Z,4-2) pentru ca circuitul mag- 75netic s& fie nesimetric, deci reluctanta magnetic s& fie maxima dup& si minima dupa alt axi. Unghiul de pas este dat de relatia (la seeventi de alimentare) 360° in cazul din figura 3—36, m=3, Z,=2, 9, 0 axa mixt& (3~46) =30°. Unghiul de pas al motoa- relor pas cu pas de tip reactiv poate fi de ordinul fractiunilor de grad. Succesiunea de alimentare a fazelor motorului pas cu pas de tip activ poate fi de asemenea cu secvent& simpli, dubl& sau mixt& (fig. 3-37), cu deosebirea cX la terminarea unui ciclu, fazele se alimenteazi cu polari tate inversa, corespunzitor cu schimbarea polaritatii polilor rotoriei. Daca p este numérul de perechi de poli ai rotorului si m numirul de faze statorice, unghit de pas este 2 1 Lf l jm i i b 2 oS, aA lll a 88" MUL cc l a oo nA 7 2 ° ° c 37, Principiet de functionare a motoraiut pas eu pas ce magnet peimanentt a — secvenfii ge slimentare simpli # — ssevent de alimentary mixta Ja seeventele simpla si dubla si la seevenfa mixta. (3-47) @-48) Pentru mérirea cuplului dezvoltat s-au construit motoare pas cu pas cu mai multe sisteme stator-rotor pe acelasi arbore, Un motor cu trei statoare, 7seu infasurari distincte, are rotoarele cu acelasi numar de poli ca si statoarele, fixate pe acelasi arbore, dar cu polii a dowd rotoare vecine decalati cu cite © treime de pas polar. Alimentind pe rind, tntr-o anumita ordine, infasurd- rile celor trei statoare, rotoarele se vor deplasa cu un unghi egal cu o treime de pas polar. In cazul unui motor cu m statoare si 2p poli, la o rotafie completa se executé 2mp pasi, deci unghiul de pas este 360°/2mp. Cuplurile dezvoltate de motoarele pas cu pas de 3 statoare pot depasi 10 Nm, la unghiuri de pas de citeva grade. in afara de motoarele pas cu pas cu intrefier radial s-au construit si motoare eu inirefier axial, cu circuite imprimate pe un rotor in forma de disc, carac- terizate de momente de inertie mici si de inductivitati mici ale infasurari- lor de comanda, ceea ce asigura actionarii calitati dinamice superioare. Deza- vantajul acestor motoare il constituie intrefierul mai mare decit la motoarele eu rotor cilindric. Motorul pas cu pas cu circuite imprimate pe un rotor in forma de pahar inlatur& acest neajuns. Puterea motoarelor pas cu pas cu cir euite imprimate nu depaseste citeva zeci de wati. Motorul sincron reactiv poate fi de asemenea utilizat ca motor pas cu pas, pate alimentare corespunziitoare, consecutiv’, a infasurarilor stato- rice. In pofida puterilor relativ mari obtinute, acest motor se utilizeazi rar, datoritd unghiului de pas relativ mare si a preciziei reduse, cauzate de armo- nicele de dantura. Exist de asemenea si motoare pas cu pas lineare, cu 0 marime a pasului de ordinul zecimilor de mm. 3.5.3.2. Caracteristicile motoarelor pas cu pas Caracteristica cuplului static sincronizant reprezinta dependenta cuplului dezvoltat de unghiul format de axa de simetrie a cimpului magnetic cu axa rotorului M,=f(9). Indiferent de tipul motorului, caracteristica trece prin originea axelor de coordonate si are o forma apropiata de sinusoida (fig. 338). Cuplul sincronizant dinamic M, este cuplul maxim pe care-l poate dez- volta, f4rd a iesi din sincronism motorul pas cu pas la 0 anumita vitezi unghiu- lara si un anumit unghi de dezacord. Caracteristica dinamici a motorului este dependenta M,=/(Q) la $=const. Cuplurile limita ale motoarelor pas cu pas arat& cit de mari pot s& fie cuplurile rezistente la arborele motorului in anumite regimuri (regim perma- nent, pornire, oprire, reversare) la o anumita freevent’ de comanda, fara SA se produca pierderea de pasi, adicd iesirea motorului din sincronism. Caracterul de masina sincrond al motorului pas cu pas este dat tocmai de depen- denta vitezei de deplasare a rotorului, exprimata prin numatul de pasi par- cursi in unitatea de timp, de freeventa impulsurilor de alimentare. Cuplul critic cvasistationar, corespunzitor regimului permanent, scade cu cresterea freeventei. Variatia cuplului critie cu freeventa reprezintS caracteristica de sarcind limita a motorului pas cu pas (fig. 3—39). In mod asem&nitor se poate defini 0 frecvenfa limité de comanda, la care, pentru un anumit cuplu rezis- tent, se mai pastreaz& sincronismul. Utilizarea motoarelor pas cu pas. Dezvoltarea constructiei de motoare pas eu pas a fost impulsionata de introducerea comenzilor automate numerice intr-o serie de actionari, in special la masinile unelte. Calitatea motorului pas cu pas de a converti numarul de impulsuri intr-o deplasare unghiulara, deci acela de convertor numeric-analogic face ca acest. tip de motor sa fie foarte adecvat unor actionari de mare precizie si finefe eum este aceea de pozi- 77f imox o mers fmax p 6 $ Mmox Fig, 3-26. Caracteristic statict Fig, 9-99. Caracteristicile limita ste unut ‘ motorulut- pas eu pas motor pas eu pas. fionare a meselor masinilor de gaurit tn coordonate si de frezat. Aceastd calitate permite utilizarea unui circuit deschis de comanda automata, spre deosebire de actionarea cu motoare conventionale a céror comanda se face cu regulatoare in circuit inehis, complexe si costisitoare datorita existentei traductoarelor de misuri, a convertoarelor numeric-analogice, a blocurilor de prelucrare a abaterii, care afecteazi nu numai pretul de cost al masinilor unelte cu comandi numeric’, dar si siguranta in functionare. Fig. $49. Schema bloc a dispozitivului de pozifionare pumericd 1a masini-unelte, Schema-bloe a unei actionéri cu motor pas cu pas pentru pozitionarea numerici, in doud coordonate, a mesei unei masini de giurit sau frezat este aritaté in figura 3--40. Deplasarea mesei pe cele doud directii x, y este asigurati de dou motoare pas cu pas MX si MY printr-un mecanism de surub- piulita (cu bile), Dimensiunile cotelor se introduc prin intermediul unor comutatoare decadice CDX, CDY. Impulsurile de tact de la generatorul de impulsuri GIX se transmit prin distribuitorul de impulsuri DIX si amplificatorului de iesire AEX spre motorul pas cu pas MX de pe axa x a mesei. Numaritorul NX contorizeazi numarul de impulsuri primite de motorul pas cu pas, deco- dificatorul DX il decodifica in zecimal, iar blocul de afisare AFX il afi- seazi. Cind numarul impus la CDX (cota impusa) coincide cu numarul de 78impulsuri primitla MX (cota realizata) circuitul de coincident& emite un impuls de blocare generatorului de impulsuri GIX. Un sistem identic exista si pe cealalti ax y. Programarea manuali cu comutatoare decadice poate fi inlocuita cu programarea automat cu banda perforati, daci numarul de cote necesar aceluiasi reper este mare, cum este cazul gauririi placilor cu circuite imprimate. Dintre alte utilizari ale motorului pas cu pas se amintese: actionarea avan- surilor la masinile de rectificat, strunguri si raboteze, actionarea dispoziti- velor de divizare la masinile de danturat. De asemenea motorul pas cu pas este aplicat in industria metalurgicé (comanda valturilor la laminoare), industria usoara, in sistemele periferice ale calculatoarelor numerice, in eine- matografie, in aeronautica (comanda rachetelor, radar) si in tehnica spatiala. 3.6, COMPORTAREA GENERALA A ACTIONARILOR ELECTRICE Datorita repetarii procesului tehnologic al masinilor de Iueru — mai ales in industria prelucratoare mecanici — cuplurile de sarcin’ ale, masinilor de lucru variazi periodic. Dup& expirarea timpului f, sau al unui multiplu intreg al acestuia, cuplul static se reproduce identic; 1, defineste perioada sau ciclul de lucru al Imasinii, 3.6.1. Sarcini periodice oarecare Indiferent de forma’ concret a graficului cuplului de sarcin{ intr-un ciclu, se pot obtine unele concluzii de ordin general, referitoare la compor- tarea sistemelor de actionare electricd ce funetioneaza cu sarcini periodice. In intervalul temporal diferential df, motorul furnizeaz’ lucrul mecanic m-da, m fiind cuplul electromagnetic al acestuia, iar de diferentiala unghiu- lui de rotatie al arborelui motorului. Se giseste imediat c& lucrul mecanic finit furnizat de motor fn intervalul temporal t,—{, este Ay=Jmda= Jmaat, " Qa, Presupunind motorul cu caracteristica mecanici tip deri- o(1—s) si deci Inerul mecanie furnizat de motor pe cielu va fi 4, 4, A,=Q, fmat— {mnsat. (8-50) 3 Pe de alt parte, fnmulfirea ambilor membri ai ecuatiei de miseare aQ mametJ cu df conduce la =m dt+JdQ, de unde te be 7 f mat= fmdt+s fda.In regim stabilizat de functionare, vitezele unghiulare Q, (de la 4; =0) si Q, (de la f, =t,) sint egale si deci ultima integrala este nul&, avind limitele de inte- grare egale, Se deduce t. 1 § mat=J mat, ° 3 sau @—51) adica cuplul mediu aritmetic pe ciclu al motorului m egaleazd in regim stabi- lizat de funcfionare ciclict a unui sistem de acfionare cuplul mediu aritmetic pe ciclu al sarcinii_in,. Rezultatul (3-51) permite transformarea egalitatii (3—50), intrucit Admifind 0 caracteristica mecanicé liniara a motorului de actionare, s—= Lucrul mecanic al motorului pe ciclu devine in consecinfi Inerul mecanic furnizat de citre motor intr-un ciclu de functio- nare stabilizati rezult a fi A,=Qytt (@- a M| (3-52) Rezultatul precedent implica cunoasterea graficului de sarcind m,(f) intr-un ciclu de funetionare. 3.6.2. Sarcina periodica cu grafic in doud trepte rectangulare Sarcinile cielice cu un astfel de grafic posed in intervalul f, un cuplu constant de sarcini M,, de obicei relativ important; fn intervalul f,>¢,, cuplul de sarcina este de asemenea constant, M,M,;, el va seadea. Doar in situatia particulara M,,—M,, cuplul electromagnetic m al motorului se va mentine constant si egal eu M,,,. 3.7. APLICATII 1. Un motor asineron cu rotorul bobinat are urmétoarele date nominale h Hz; Py=340 KW5 ny=1 480 rot.Jmin.; 4y=0,955 €08 Gy =0,91; fy SB. ENS Uyp—790 V5 Lay=310 AS A= Mew/My 3,1. Si se caleuleze: 1) alunecarea erltied s, a motorul 2) raportul dintre euplul de pornire direct i cel nominal (M,/M,): 3) raportul dintre curentul de pornire si cel nominal, in stator’ (/)/1yy); 4) Rezistenga suplimentari Fz, ce trebule tnseriatd pe flecare fazé rotorieg, pentru ea euplul dervoltat de motor la pornire si fle dublul celui nominal (M,/fy=2). Rezolvare. 1° Alunecarea nominald a masinti sy, care are turafia sincron& n= 1 500 rot/min. (masina are 4 poli la 50 Hz), este = Dy rym y _ 1 500—1 480 Sy= 0,0133. Q, Ny 1500 Folosind relatia (3~9), se obfine aluncearea critica $= O4FVFHD sym (3,14 YET =H) ,0,0133=0,08. 2 Recurgind 1a relajia tui Kloss simplificata (3-8) serisa pentru pornire (M= M, s=1), se obtine: 2Mow Se yede de alci c motorul asincron din problemd dezvolté Ia pornirea direetd un euplu egal eu jumAtatea celui nominal. Acest motor nu poate porni deci n pling sarcind. 3° Din paragraful 3.2.1 se stie cd: Pany_3Palt 50) 5 Pentru ccndttiile nominale, Aone peal) seo fa jxe lay V My ty 84fh fine, Ia pomirea direct Iy= Igy M= My, s=1, cu care te YET owgig ie |e a 90a De fapt se cere raportul joie Deoareee raportul de transformare poate fi caleulat cu rela fa ke Uyy/Uggy Tezult: ae tae tao Un 290 sg Aree lees Tet Uae ae 4° Fie s; noua alunecare criticd, corespunzitoare rezistentei totale pe faz in rotor Ry+ + Ray. Ecuajfa caracteristicii mecanice reostatice corespunzitoare poate fi scris§ folosind rela- ieee La pornire M=M,= 2M, si s=1, eu care 2Mew 2My= 7 rezultind ecuajia: Ea are solupiile: ad 2 |(GYo 121.558 08S Pentru ca valoarea cuplului sa fie maxima dupa pornire, lum semnul minus tn fata radi- calului, obtinind urmatoarea alunecare critici a caracteristicii mecanice reostatice dorite, Pe de alta parte, conform egalitii de unde 1} Rem 3.69% Reaistenta suplimentard clutatd trebule si fie deel de 9,63 orf mal mare dectt rezistenja unet Inflgurdsi de fax R, in rotor. Pentru a calcula valoares acestei Fezistenfe Rg, trebule In. prea- abil determinat Ry. Se observd cf se poate scile: wv Une808 Paw V8 haw presupunind conexiunea tn stea in rotor. Dar din schema echivalentd pe fazi a motorulul se obtine 85si deci 01932), 2. Un ventilator radial, al eirui cuptu rezistent este proportional eu patratul vitezel sale lunghiulare, este acfionat de un motor asineron trifazat, avind datele nominale Py—5,5 kW3 Uyy=380 V3 Ly=11,7 A5 008 9, Hz5 Uyg=182 V $l Iyy=27,5 A. Vent latoral este aeflonat la turajia nominalé a motorulul, ny—1 245 rot/min, ‘S& se determine rezistenja Az, ce trebule Inseriatd tn circultul rotorle, pe flecare faz’, astfet ea puterea ceruti de ventilator si seadi Ia jumiitate, (mai sus a reiesit 51 R= Rezolvare. La acest ventilator — sl dealtfel si este proportional cu cubul vitezei unghiulare si deci majoritatea ventilatoarelor — puterea rezultind turajia necesara n= VOB ny La aceasti turafie alunecarea este: De Ia cuplul nominal 5.500 1515 = 36,3 Nm, cuplul seade 1a valoarea 2 _ (4) M y= (He = = ny 1445 Acceptind o caracteristick mecanicd liniard a motorulut, cuplurile s1 alunecdrile sint propor- flonale, inelt pentru cuplul M, fra rezisten{a suplimentara introdusi, ar trebul ca alunecarea sa fie 36,3 22,9 Nm. ~ syM _ 0,035-22,0 My 968 avind In vedere & sy= (1500-1 445)/1 500=0,035, La turatia nominal tensiunea rotoricé electromotoare este H_y=s4Ug~ 0,035 +132— 4,62 V. Freovenfa tn rotor va fi fey==y/,y-= 0,085 -50= 1,75 He. Ea este atit de micd, inclt reactanja de dispersic pe fazi rotoried in Faport cu statorul poate fi neglijati fay de rezistena pe faz8, ‘Aceastd observafie permite si se calculeze rezistenfa rotoried pe fazd Ey 4,62, Vilyy 1473-275 0,0248, R= 0,097.0 86Avind tn vedere ci 1a cuplu constant alunecarile sint proportionale cu rezistenfele totale in rotor, se poate serie: Se Rat Rue sR rezultind rezistenja suplimentaré. cdutata 1] R= |— —1] 0,097— 0,801. (3-1) Gia) Puterea de alunecare este, neglijind pierderile prin frecare, "Pye 5, Pm 5, ME 0,205 -22,9 2141190, 565, Ww, 80 30 Ja care trebule dimensionat rezistorul inseriat pe fazi la rotor. 3. O masind de Ineru este actionatd do un motor asineron trifazat In seurtetreuit, avind datele nominale Py =4KW, ny =2 910 rot/min; momental axial tntern de Inerfle Jy=0,04 kgm 2yp=M,/My=1,7} A=Men/My—3. Masina porneste tn gol, puterea necesard mersulat in gol find 2,=0,5. KW. Momental axial de inerfie al masinit de Iucru, redus Ia arborele motorulnt, este J =0,05 kgm? Caleulafi timpil depornire gi de oprire al sistemului de acfionare. Rezolvare, Viteza unghiulard nominal a motorului este: Oy Bw 314-2910. 30 30 104,6 rads. Cuplul mecanfe nominal util al motorului este Py _ 4000 Dy 3046 My 13,15 Nm, Alunecarea nominal este: y= Rye, 30002-91005, 000 Cuplui maxim de pornire al motorului este: My= My Cuplul eritie al motorului este: Mey= 2M y= 17-13,15= 22,36 Nm. -13,15= 39,45 Nm. Alunecarea critica este 8am (A+ fit T)sy— (3+ ¥3*—1) 0,03=0,18. Cuplul mediu Ia pomnirea motoruluiadmitem ci este: (M,+M cq) = 0,5(22,36-+ 39,45)= 30,9 Nin. Cuplul rezistent la mersul in gol utilajulul este: Mga Pon 80 Po. 50-5002 1,6 Nm, 2 My 3414-3000 c avind st Qo= 314 rad]: Cuplul de accelerare la pornirea utllajulul va fi: Mg= I —My= 30,9—1,6= 29,4 Nm. 87Momentul axial total de inertie, redus 1a arborele motorului este: T= Int Sy 0,044 0,05= 0,00 kegm?. Timpul de pornire al utilajului poate fi caleulat eu formula: tym 20 0:08-3,44 M, 30,9 0,91 s. {in cazul opriri bere (tard frinare electrick sau mecanicd), aceasta are loc numal datorita cuplu- lui de functionare in gol; timpul corespunzator de oprire liber este: D5 009-314 Mo 16 Daca frinarea s-ar face in regim de frinare propriu-zisi prin schimbarea polaritatit tensiunit Ja periile rotorului, timpul de frinare ar fi, cu un euplu de frinare egal eu cel nominal, = 1% 0,09-314 99 g MotMy 16+1315 te 7,8 8. - "nee ‘Timpul de pornire al motorului in gol (necuplat cu utilajul) se poate calcula mai putin exact cu formula: Qy_ 004-314 309 As. 4. Un motor de curent continu tip CE 41N, de fabricasle LALE.B. toarele date nominale: Uy=220 V; Ty. 3,5 KW3 My tenjele Anfasuritilor sale stot: rotorled H,—0,36 2; a polilor auxiliari R, tajle in derivayie Ry=420 Q. 1° Ce vitezd unghiulard are motorul pe earacteristlea meca tromagnetic egal cu Jumétate din euplul electromagnetic nominal? 2° Care esto valoarea rezistentet ce trebule Inserfatd In cfrenitul rotorle, pentru ea la euplal nominal viteza unghlulard si fle 2/3 din cea nominal » Romania, are urmd- ‘3.000 rot./min. Rezis- 0,205 Q; de exel- natural, 1a un enplu elee- Rezoloare. 1° Curentul rotoric nominal este: 19,75 —0,52= 19,23 A. Neglijind rezistenta de trecere perii-colector, rezistenfa efreuitului rotoric va ti Rg Ry} Rye 0,36-+0,205= 0,565 2. Viteza unghiularé nominalé este =3000. 0 314 rad/s. Dy Viteza unghiulara de funetionare in gol ideals este: 220 270 326 rad/s. © 0,676 Cu aceste elemente calculate, putem trece la, scrierea expresiel analitice a caracteristicit mecanice naturale a motorului: 68Cuplul electromagnetic nominal este: My ¢lay== 0,676 19,2313 Nm. Viteza unghiulard, corespunzAtoare cuplului My/2 pe caracteristica mecanicd naturald, © putern determina imediat: Rally — 396—1,24-6,5=318 radjs. 2c Qy= Dy. Observiim c& aceasta viteza este foarte aproplath atit de viteza nominald, elt si de viteza de funcfionare in gol idealé a motorului. 2 Ecuatia analiticd a caracteristicilor mecanice reostatice, objinute prin Inserierea unel rezistente R, in circuitul rotorie, este: tablija sa indicatoare: Py=11 kW: Uy—220 V3 Iy SK se determine rezistenfa Infagurdril rotoriee “R, rezistenta Infiguririi de excitasle Ry s1 turajia la mersul fn gol ideal 1. Rezolvare. Puterea nominalé absorbita de motor este P, y= Uy y= 220-59= 12 980 We = 12,98 KW; puterea de pierderi totale nominale este: Pyse Pyy~ Pye 12,08—11= 1,98 KW. Apreciind ci picrderile in exeitatie sint: Py, pe=P¥= 0,36 kW, curentul nominal de excitatie este: Deei rezisten{a tufdisurdrit de exeitafie este: Rae 73,3 0. Tw 3 ‘curentn! rotorle nominal este: Apreciind pierderie in eupiul rotorie egale cu py/2, se giseste Rez lm) Rew 2 fn cazul de fafh reaistenta rotorieh nominslé este: ean avis 220_ 3,93 0. iar randamentul nominal: 845; 89agadar, Ry 20,5(1 -0,845)3,93=0,324 O. Pentru determinarea turafiet ng la mersul in gol ideal se caleuleaz tn prealabil mirimea constantd c= kO din egalitatea Uy~Reloy _ 20-0,324:58 _ g,9973 Y-min By 3.000 rot} objintnd, Uy __ 220 © 0,0673 267 rot/min. 6. Un motor de curent continu eu excltatie tn serle are datele nominale: Uy=220 V, Ty=300 A, ny=650 rot/min; R,=0,0533 Q. Ce rezistemsi R, trebule inseriati in ctroultal motorulul pentru ea la cuplul nominal, turafia si seada lan, =400 rot/min? Rezolvare. in serviciul nominal, viteza unghiulard este Oyen Un=Rely iy La viteza unghiularé Q,, corespunzatoare rezistentei R, curentul trebuie si fie tot curentul nominal Iy, iar fuxul magnetic pe pol principal (abstracfie fAeind de reactiunea indusului) trebuie s& fle tot @y. Prin urmare, . Uy= (Bat Rly, Ky Q, 7 Uy (Pet Roly Qy ty Uy Balen de unde se deduce rezistenta cautata Real (Ya Cu datete numerice din problema aver deci: R= S040 Fm 00°89) 0,262 Q. 50 1300 CAPITOLUL IV. 4. PORNIREA $I FRINAREA MOTOARELOR ELECTRICE Motoarele electrice rotative pot porni si sub sarcind, spre. deosebire de motoarele cu ardere intern&, avind si randamente nominale ridicate. In dife- Tite regimuri de frinare electricd, masinile electrice de actionare permit oprirea rapid’ a ansamblului masin& electricé-masin’ de lucru, unele din aceste regimuri putind fi recuperative. In afar& de aceasta, motoarele elec- trice permit o schimbare simpla a sensului lor de rotatie. 90In conditiile tehnologiei moderne contemporane, nu este lipsiti de inte- res mentionarea faptului cd utilizarea motoarelor electrice in diferite scheme de actionare permite reducerea la minimum a timpilor neproductivi de por- nite, frinare si reversare. 4.1. PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE Alegerea procedeului de pornire a motoarelor asinerone trebuie si aiba loc cu respectarea anumitor factori legati de cerintele sistemului de actio- nare, de cele ale retelelor uzinale de distributie a energiei electrice, cit si de tipul constructiv al motorului. Se prefera o pornire lind, fara socuri dinamice periculoase mai ales elementelor transmisiei. Cuplul electromagnetic al moto- Tului este necesar s& asigure accelerarea rapida, in anumite limite, a sistemu- lui de actionare; curentul de pornire nu trebuie si conduca la suprasolicitari termice, mai ales ale infasurdrilor motorului. Procedeele de pornire diferk dupa tipul constructiv al rotorulul, bobinat sau in scurt circuit, In alegerea unela sau a altela dintre metodele de pornire vom avea in vedere si consi- Gerentelo de ordin economic, . Dack la motoarcle de curent continua cuplurile electromagnetice maxime sint limitate de citre comutatie in cursul porniri, 1a motoarele asinerone apar ea esenfiale incBlzircs, dato- Hild cuvenfilor mari din zona cuprinsi pentru alunecare intre unitate si alunecarea critick, pre- ‘cum si solicitanile eleetrodinamice dintre capetele de bobine. Este adevarat cf acestea din urmé sint bine suportate, in general, de motoarele moderne. Desi toate procedeele de pornire a motoarelor asinerone in scurteircuit pot fi aplicate si celor cu rotorul bobinat, acestea din urma se pornese aproape in exclusivitate cu reostat in circuitul rotorie, datorita realizarii unui cuplu mare la pornire. 4.1.1, Pornirea directa Acest procedeu de pornire conduce la schemele cele mai simple si mai sigure in exploatare, el constind in aplicarea simultana in stator a tensiuni lor nominale pe faz. Curentul de pornire J, coincide cu curentul de scurt- cireuit la tensiunea nominal, find relativ ridicat. La motoarele cu colivie simpla in rotor, de’ puteri pind la cirea 110kW, avem J,=(5...7,5)Ly. In tabelul 4—1 s-au dat curentul si cuplul de pornire relativi, in situatia pornirii directe a unor motoare asincrone. TABELUL 4—1 Curentut relatiy gg sl euplul de pornire relativ My, ia pornirea direetii a unor motoare asinerone (valori orientative) Putere nominalii = 2 ] ns 2 | a | 1,6 | 12 Ad 09 1Dupa cite se stie, curentul mare preluat din refea produce importante e&deri de tensiune in reteaua de alimentare, care pot deranja si alli consu- matori, mai ales iluminatul electric din refelele mixte. Sint de asemenea soli- citate aparatele electrice de conectare si masurare. Pornirea directa este bruscd si rapid’, cu socuri dinamice ridicate in elementele cinematice ale transmisiei. Dezavantajele descrise care acompa- niaz& pornirea direct’ a motorului asincron, practicat’ in exclusivitate la motorul cu rotorul in colivie, nu se accepta fn general, in retelele energetice relativ slabe, decit la puteri nominale mici. In cazuri speciale, in care se pre- tinde insi acordul intreprinderii furnizoare de’ energie electric’, se permite si pornirea direct’ a motoarelor asincrone de puteri nominale mai mari. Puterea nominala a celui mai mare motor asincron pornit direct nu trebuie 8& depaseascA 20% din puterea nominal a transformatorului care alimenteaz& Tefeaua de alimentare. Pornirea direct a motorului asincron in scurteireuit se inttneste la actio- narea a numeroase masini-unelte, polizoare, ventilatoare. ack motorul asineron posed con- struetiv un numir de poli ce poate fi mo- Gifieat (cele mai frecvente sint asa-risele motoare eu doud viteze, fabricate si la in- treprinderea Electroprecizia" Stele) si se porneste direct, initial pornirea se efectueaz® cu numérul de poli mai mare. Cind viteza unghiulara a motorului sa apropiat mult de prima vitezd de sineronism y., punetul de functionare ajungind in A pe portiunea Dor Oop B Fig, 4—1. Pomirea direeti a unul motor asin- cron eu doud viteze sincrone (Qq— 20) a — caracteristicile mecanice parcurse (linte plini); 6 — curentul statoric efectiv pe fazi, In functie de viteza unghiular’. stabild de functionare a caracteristicil me- canice a motorului (fig. 4—1, @), infisura- rea statorici se comuti pe nunvirul mat redus de poli, continuindu-se accelerarea motorului pind la viteza unghiulara de regim stationar Q,. Punetul de fuetionare va ajunge in B. Procedind de aceast4 mai era se reduce curentul mediu pitratic tm cursul pornirii (fig. 4—1, b), dect si solici~ tarea termic&. In acelasl timp, valoarea medie cuplului electromagnetic in timpul pornirll este. mai ridicat& decit dack porniren ar fi realizatd direct, pe caractoristiea mecanic& corespunzitoare vitezel de sincronism mai mari. In figura 4—2, a, este redata o schema de comanda automata a pornirii directe unidirectionale a unui motor trifazat asincron in scurteireuit. Inchi- derea intreruptorului tripolar a1 pregiteste schema de functionare. La apa- sarea butonului normal deschis (n.d.) 61, bobina contactorului ¢ primeste alimentare si se Inchid contactele sale principale n.d. din cireuitul 1; infasu- rarea trifazati statoric’ a motorului asincron m este conectatd la retea. Simultan se inchide contactul auxiliar n.d. ¢ din circuitul 3, asigurindu-se automentinerea alimentirii bobinei contactorului c dupa terminarea apasarii pe acest buton. Motorul se opreste apisind pe butonul n.d. 52, in orice moment dorit, schema revenind in situatia initiala. Releele electromagnetice ¢2 de curent maximal si releele termice e3 protejeazi motorul impotriva scurt- cireuitelor, respectiv impotriva suprasarcinilor moderate (5...20%), dar de lungi durata. Sensul de rotafie al motorului m din figura 4—2, a este determinat de succesiunea fazelor statorice, respectiv a retelei trifazate de alimentare; aceasta fiind invariabild in timp, motorul va functiona in consecinta numai intr-un singur sens de rotatie. 92RR» 3~.50 Hz ,380V R S——p—}— 3~, 50H, 380 s T u T > Fig. 4-2, Gomanda automata a pornirii, directe a motorului asineron in scurtcireults 3%} a — unidirectional; 5 — bidirectionala. 23 In figura 4—2, , este prezentat schema de comanda automata a pornirii directe a motorului asincron in scurtcircuit, denumita bidirectionala qato- rit’ faptului c& permite pornirea in ambele sensuri ale motoruluj. Pentru aceasta, folosind contactorul suplimentar c2, se inverseaz& succesiunea faze- lor statorice, Apar de asemenea contactele normal inchise (n.i.) de blocare e1 (circuitul 5) si c2 (circuitul 3), care asigura evitarea unor comenzi gresite (daca ar fi alimentate simultan bobinele contactoarelor ¢1 si c2, in lipsa con- tactelor n.i, de blocare, s-ar scurtcireuita refeaua de alimentare). Necesitatea mai multor puncte de comand’, amplasate in locuri dife- mite, se rezolva conectind toate butoanele de oprire n.i, in serie si toate butoa- nele de pornire n.d. in paralel. In practica se cuprind intr-o aceeasi carcas’ de masa plastic un buton de pornire (negru) si unul de oprire (rosu). 4.1.2. Pomiraa indirect Se realizeaza, dup cfte se stie de la cursul de masini electrice, folosind pornirea stea-triunghi, pornirea cu autotransformator sau cu impedanfe suplimentare inseriate in cirenitul statorului, La motoarele cu rotorul bobi- nat se recurge in exclusivitate la pornirea cu reostat in circuitul rotorului, simetric sau asimetric. 934.1.2.1. Pornirea stea-triunghi Dup cite se stie, aceasti metod’ de pornire indirect se poate aplica numai motoarelor asinerone trifazate ale caror infasurari de faz’ statorice au accesibile toate bornele de inceput si de sflrsit (deci sase in total), care posed o tensiune nominal statoried de fazi egala cu tensiunea de linie a e{elei trifazate de alimentare. In rejeaua trifazati de distributie de j.t. din Europa (220/380 V), vor putea fi pornite ‘cu acest procedeu motoarele asinerone care vor avea menfionate pe tAblita indieatoare 380/660 V. Motoarele care posed inscriptia 220/380 Y mu pot fi pornite in stea-triunghi, deoarece ten siunea statoried nominal pe faz este de 220 V si nu de 380 Y, elt ar fi tensiunea ce s-ar aplica pe fazi la conexiunea tn triunghi a tnffigurarii statorului. Motorul in cauzd s-ar arde foarte repede, data flind aplicarea unei tenstuni cu 73% mai mare faté de tensiumea nominal& de faza. Procedeul de pornire denumit stea-triunghi consist in aplicarea tensiuni- lor nominale infasurarii trifazate statorice, conectatd inifial in stea. La atin- gerea unei viteze de rotatie de circa 90 ...95% din cea de sincronism, infa- surarea trifazat& statoricd se comut& in triunghi. Comutarea poate avea loc manual (fig. 4—3,-a), folosindu-se comutatoare stea-triunghi sau controlere, cit si automat, in care caz se folosese contactoare si relee de timp (fig. 4—4). La noi fn {ard se fabric’ comutatoare stea-triunghi manuale si automate, de curenfi nominali de 25,63, 100, 200 A, in ulei sau aer, cu maximum 30 conectari pe ora. 4 oe cm dh mem oh RAZSOXTCY cipegagt Cutu: *« Borne @ ‘retorutut Fig, 4-8, Pornirea_ stea-triunghi: a—cu comutator manual stea-triunghl; b—schemele etectrice statorice, corespunzatoare conex uunilor fn stea (4) st triunghi (A). Neglijind influenta saturatiel_magnetice a circuitului magnetic asupra reactantelor de dispersie, curentul se micsoreaza la pornirea In stea de trei ori fata de curentul din cazul pornirii directe cu infigurarea statoricd conec- tata in triunghi. Cu notatiile din figura 4—3, b, curentul efectiv de linie de Tegim permanent, in situatia unei conexiuni statorice in stea, are expresia Un _ UW In=Ip=—= 7 Bay Sizy 94La conexiunea fn triunghi, curentul de linie absorbit este re au, 7 Ui Ia=V3 In V3E = VES, t zi verificindu-se c& Jat = (4—1) ta 38 a» In relafiile anterioare Z, semnificd impedanta echivalenta pe faz a motoru- lui, Din cauza saturatiei magnetice, raportul I:q /I,A poate lua in realitate valori cuprinse fntre 1/3... 1/4. Tensiunile de faz se4zind de +/3 ori la legarea in stea, cuplul electromagne- tic de pornire scade de trei ori fata de cel corespunziitor pornirii directe cu infasurarea statorica conectat’ in triunghi (se stie c& acest cuplu este pro- portional cu patratul tensiunii statorice de fazi). Inconvenientul mentio- nat limiteazi aplicarea pornirii stea-triunghi numai acolo unde pornirea se face in gol sau cu un cuplu static rezistent redus, excluzindu-se pornirile in plind sarcing cu acest procedeu. In figura 4—4 s-a trasat schema de comanda automata a pornirii stea- triunghi. Functionarea sa este urmitoarea: prin 62 primesc tensiune bobinele contactorului c7 si a releului de timp d7. Motorul va avea deci {nfisurarea —— R. Tit : 71 yy a area etea | eanr A | ie LA Fe eee Eelegat& in stea (a/ fiind in prealabil inchis). Prin inchiderea contaetului n.d. cI din circuitul 3 se alimenteaz’ bobina contactorului c3 si prin aceasta si motorul. Contactul n.f. c3 din circuitul 4 face automentinerea aliment&rii bobinei contactorului cs. Dup& expirarea timpului reglat, bobina cI pierde alimentarea datorita deschiderii contactului n.i. cu temporizare la deschi- dere d1 din circuitul 1. Se deschid contactele principale ale lui c1 din circuitul 43 si se inchide contactul n.i. c7 din cireuitul 3, Primind alimentare bobina c2 din circuitul 3, se inchid contactele n.d. c2 din circuitul 32; motorul va fi conectat in triunghi, raminind si functioneze cu aceast& conexiune in stator. Bobina di a releului de timp isi pierde alimentarea datorita contactului ni, c2 din circuitul 1. La comutarea in triunghi au loc salturi de curent si cuplu, motorul tre- cind pe alt caracteristica mecanica de functionare (fig. 4—5). Nerespectarea atingerli vitezei de rotatie de circa 90... 95% din viteza de sincronism, la trecerea’ din conexiunea stea in trie i unghi, face s& apara salturi de curent si de cuplu apropiate de cele realizate la es 25° 5° 25° Ip 125 Fig. 4—5. Variatia cuplulut electromagne- tic relativ M,=M/My si 8 curentului sta- torie relativ Tye J/fryy. 0 cursu porniri stea-triunghi, tn func de alunecare, 1a. un fanumit motor asincron trifazat in seurteieuit. pornirea directa in triunghi, ceea ce anuleazi avantajele specifice acestui procedeu de pornire. Daca dupa efectuarea pornirii stea- triunghi apar sarcini reduse in functio- narea motorului, mai mici de 1/3 din valoarea nominal, statorul poate fi comutat din nou in stea. In acest mod scade curentul absorbit, factorul de putere si randamentul imbundtatindu-se; se realizeaz& astfel reducerea pier- derilor de energie. Pornirea stea-triunghi se utilizeazi la motoarele asincrone fn scurteircuit de putere nominala mic%, de regul’ 3 ... 10 kW, 220 V pe faz statorica, 5,5 ... .. 14 KW, 380 V pe faza statories. Acest procedeu se poate aplica si la motoa- re mai mari, cu acordul intreprinderii furnizoare de energie electrica. 4.1.2.2. Pornirea cu autotransformator Pornirea cu autotransformator trifazat coboritor permite initial ali- mentarea infégurrii statorice a motorului asincron cu tensiuni si mai sca zute decit raportul 1/4/, realizat la pornirea stea-triunghi. Conexiunea sta- toried folosita in statorul motorului poate fi atit in stea, cit si in triunghi, corespunzitoare tensiunii de linie a refelei de alimentare. Pornirea cu autotransformator va avea loc in felul urmator, dacé se folo- seste o singura treapta de tensiune redus&: contactele normal deschise ci si c2 sint initial deschise, ca si intreruptorul tripolar a (fig. 4—6). Motorul porneste cu tensiunea redusi U,1, curentul de pornire de linie se micgoreazd de k* ori, ca si cuplul de pornire, fata de valorile lor corespunzitoare pornirii directe cu tensiunile nominale in stator: Ma : patie. (4-2) Explicatia este urmétoarea: reducind de k orl tenstunea de alimentare, curentul In stator va fi de k ori mai mic. Dar k= U,y/U, este practie raportul de transformare al autotransforma- torului. Din acest motiv curentul de alimentate al acestuia va mai seddea de k ori, devenind deci de K? ori mai mic fata de pornirea direct. Sciderea de k? a cuptului de pornire se explic& imediat, prin aplicarea unei tensiumi pe faz in statorul motorulut de k ori mai micd dectt ten- siunea nominala corespunzitoare. In practic’, pentru motoare de putere medie este suficient ca tensiunea redusi U, si aibi o singura valoare, (0,5 ... 0,7)U,y. Autotransformatoarele de pornire cu o singurg treapti de reducere a tensiunii sint construite free: vent cu o schema in V (fig. 4—7), pentru reducerea prefului lor de cost. De ta refeave ifasoed Gitre Infasurarea rritaratd statoricd @ motoruut 4 4—6. Pornirea motorului Fig. 4—7. Schema electrict a unui asineron trifazat in scurteireuit autotransformator de pornire in V. cu autotransformator trifazat. Deoarece preful de cost al pupitrului de comanda, insumat cu cel al trans- formatorului, este mai mare decit preful unui motor asincron de mic% putere, acest procedeu de pornire se recomand’ la motoare avind puteri nominale medii, de peste 100 kW. Refinem ca autotransformatorul permite utilizarea motoarelor in scurteireuit, mai ieftine si mai robuste, in locul celor cu inele. Pierderile la pornirea cu autotransformator sint de asemenea mai reduse, comparatiy cu cele de la pornirea direct’, Dezavantajul principal al pornirii cu autotransformator rezid’ in sei derea cuplului de pornire, ca si la celelalte metode de pornire indirecta. Din aceasti cauzi, acest procedeu de pornire se va aplica la pornirea in gol a motorului sau cu o sareina foarte redusi. 7 ~ Action’ electrics: 7In B.S. RomAnia se construiese autotransformatoare trifazate cu puteri nominale tntre 40... 1 000 KVA; cele de puteri mici se construiese la I. M.E. Bucuresti, jar restul la Electro- putere Craiova. Rapoartele uzuale de transformare sint ken 1,65 si 1,59. Pentru k= 1,59 cuplul si curentul de pornire sead de 1,59" ori, adiek la aproximativ 0,4 orf tay de valorile realizate 1a pornirea directa. 4.1.2.3, Alte procedee de pornire a motoarelor asincrone in scurtcircuit Uneori se mai recurge si la alte procedee de pornire indirect a motoare- lor asinerone cu colivie de veverita in rotor. Dintre acestea se pot enumera: tnserierea simetrick sau asimetrica pe liniile de alimentare statoricd a unor bobine de reactanta sau a unor rezistoare, folosirea unei frecvente de ali- mentare crescitoare, utilizarea constructiva de saturistoare in rotor s.a. Cu exceptia ultimei metode, toate celelalte afecteazi descrescitor cuplul de pornire, simultan cu limitarea curentului de pornire. In anumite cazuri motoarele asincrone se pornese in triunghi deschis in stator, ceea ce cores- punde de fapt introducerii unei rezistente infinite pe una din faze. = Prin fnserierea simetric& a unor bobine de reactanta sau a a unor rezistoare pe liniile de alimentare statorici (fig. 4—8) I I se realizeaza la pornire 0 ciidere de tensiune pe aceste ele- mente de circuit, incit tensiunile de alimentare a motorului a in stator devin [inferioare celor nominale. La inceput se inchid contactele de linie normal deschise ¢Z, apoi celé de e2 accelerare c2, ultimele dup’ ce viteza de rotatie a motorului a atins o valoare apropiata de cea nominala. 5%, Raportul dintre cuplul de” pornire dezvoltat de™ motor M an M,; raportat la cuplul delipornire direct M,z," va fi (ob- servind schema echivalenta pe fazi a motorului), was. M, RELY eas (4-3) Fig. 4—8. Porn. Mss (Ra+Rs)'+ XE rea’ motorulut a- fincron in scurt cirenlt, cu veri. cu Ry=Ry-+Rj; Xi—XoztXh notatiile fiind cele consa- tare Grete: crate, Din scliema echivalenti simplificata pe fazi a moto- nea tn’ stator rului asincron — fri ramura transversal — se deduce ci poate fi cafe” curentul de pornire J,, raportat la curentul corespunzitor pornirii directe I,,, este r Ve Hoc a4) (Rat BY tXt Tos Relatia precedent arat{ e& micsorarea de a ori a curentului scade de a ori cuplul de pornire si deci metoda se va utiliza acolo unde masina de lucru actionata porneste in gol sau eu sarcind mica. Impunind o anumité valoare subunitara pentru a, se poate calcula rezistenta R,,, care trebuie sa fie inse- riati pe fiecare linie de alimentare statorica. In anumite circumstante se poate utiliza doar un singur rezistor, fnseriat pe o singurd linie de alimentare statoricd (montajul Kusa). 98In mod similar se pot utiliza bo- 3 Dine de reactant in locul rezistoarelor, an inseriate in liniile de alimentare, mai ales Ia motoarele mari, alimentate cu tensiuni ridicate in stator. In acest mod se elimina o serie de dificultati legate % * ¥ a de asigurarea unei izolatii trainice a rezistoarelor. © metod& relativ moderna referitoare 1a pornirea. motoarelor in scurtcircuit apeleaza la inserierea pe flecare linie de alimentare stato- ried a unui rezistor cu. lichid, cu comportare i neliniar’, de rezisten{d termovariabila. i Pornirea motorului asincron inscurt- circuit mai poate fi realizati si cu Fig. 4—9. Pomirea motorulul asineron trifa- ajutorul a cite doud tiristoare montate zt in scurteireuit cu un montaj antiduetor, paralel in opozitie in fazele motorului (fig. 4—9). Modificind unghiul de comandi a tiristoarelor se poate regla valoas Tea tensiunii de alimentare; curentul poate trece in ambele sensuri, dac& tiristoarele de un sens sint comandate in alternanta pozitiva. In general, acest procedeu de pornire este asociat cu un sistem de reglare a turatiei tn cireuit inchis, pentru a se putea folosi eficient calitatea de intreruptor’ static al tiristoarelor. In figura 4—10 se red& schema de comand& automata in functie de timp a unui motor asincron in scurtcircuit de putere medie. Intreruptorul tri- polar aJ find inchis, ap&sarea butonului 61 produce alimentarea bobinei contactorului de retea ci (circuitul 1), deci pornirea motorului prin rezis+ toarele r si contactul siu de automentinere. Contactul ¢1 din cireuitul 3 ali- menteaza si bobina releului de timp d; dupa temporizarea reglat&, se inchide contactul siu d din cireuitul 4 si astfel contactorul c2 scurteircuiteazi rezis- toarele de pornire r. 4.1.3. Particularit motoarelor asincrone cu rotorul bobinat Procedeele de pornire indirect a motorului asincron’in scurtcircuit posed& marele inconvenient comun al reducerii cuplului de pornire simultan cu redu: cerea curentului de pornire, Din aceasti cauzi aceste procedee stnt improprii pornirilor in plina sarcina, deci pornirilor grele. Motorul asincron cu rotorul bobinat sau cu inele se, porneste intervenindu-se fn circuitul lui rotoric, obti: nindu-se cupluri de pornire de valori ridicate si cu,curenti de pornire mode- rafi. Motorul asincron cu inele este prin urmare adecvat pornirilor grele, Pornirea acestui motor se rezuma la modificarea impedantei pe faz in rotor, modificare efectuat{ simetric sau nu pe fazele rotorice. Cea mai rispindita este pornirea cu reosiat (trifazat la motorul trifazat), mseriat in cireuitul rotoric si mai rar pornirea cu bobine de reactant& in rotor. Exist’ si scheme de pornire combinate, la care se folosese in rotor simultan bobine de reactanfa si rezistoare, primele putind fi fnfasurarile de Iucru ale unor amplificatoare magnetice. Dat fiind raspindirea redus& a acestora din urm&, nu se intra aici fn detalii. r ”s 3~50 Hz 380 T ee ay —S= TT Tt oye ef a a Cl q <2 Fig. 4-10. Comanda automat @ pornirii in funefie de timp a motorului asineron tn scurt cireuit de putere medic. Reostatele de pornire sint denumite simetrice, daci scurteircuitarea ‘dife- Titelor trepte de rezistenta se efectueaza in acelasi moment pe toate fazele rotorice; la aceste reostate rezistenta totali pe faza rotorica este aceeasi simultan. Treptele de rezisten{a a reostatului au de asemenea valori egale pe diferitele faze rotorice. Daca scurtcircuitarea diferitelor trepte de rezis- tent are loc succesiv si nu in acelasi timp, reostatele de pornire sint asimetrice. Acestea prezinta unele avantaje legate de gabaritul mai mic si de costul lor mai redus, dar nu pot fi oricind utilizate, datorita gradului de asimetrie introdus, care poate modifica defavorabil forma caracteristicii mecanice a motorului in cursul porsiri Reostatele rotorice simetrice de pornire se conecteazit in general in stea simpla, la motoarele asincrone cu inele avind puteri nominale mici pind la mari si curent nominal pe faz pind la circa 900 A (fig. 4—11, a, b,c), unde scurtcircuitarea treptelor de rezistenta r, r, ... se face prin contactele nor- mal deschise ale unor contactoare. Pentru curenfi rotoriei mai mari se uti. lizeazii reostate simetrice de pornire legate in stea dubla. Schema cea mai economica este cea din figura 4—11, a, aceasta prezen- tind numérul minim de contacte necesare; cea mai sigur in exploatare este ins’ schema din figura 4—11, ¢, care pretinde un numér de contacte cu 50% mai mare. Schema din figura 4— 11, b se aplic& rar, la tensiuni rotorice ridicate. 1002 > a Fig. 4-11, Scheme eleetrice ale reostatelor rotorice tn trepte, uilizate Ia pornirea motoarelor asinerone eu. inele Calculul reostatului simetrie de pornire. In cele ce urmeazi ne vom referi numai la calculul acestui tip de reostat, calculul reostatelor asimetrice, descris in diferite manuale, reducindu-se in final tot la calculul unui reostat simetric. Contrar celor ce se intimpli la pornirea directa a motorului in scurteir- cuit, pierderile rotorice Joule de la pornire se repartizeazi in majoritate in reostatul de pornire, sedzind deci substantial solicitarea termici a infagu- rarilor rotorice din cursul pornirii. Din acest motiv, pornirea cu reostat in circuitul rotoric al motorului asincron cu rotorul bobinat este adecoatis sisteme- lor de acfionare cu cuplu de sarcind si moment de inerfie mari tn timpul por- nirii. Pentru gribirea procesului de pornire, cuplul electromagnetic al motos rului este fficut si varieze intre doua limite, una maxim M, (cuplul de virf} si una minimi M, (cuplul de comutare); ambele cupluri depasese cuplul nominal al motorului. In general M, <0,85 M.,, fiind deci de maximum 85% din cuplul critic in regim de motor, pentru preintimpinarea eventualitatii unei scideri incidentale a tensiunii de alimentare. Corespunzitor cupluri lor My, Mz, curentii statorici relativi sint Lye —hy/T,y=1,5 ... 2,3 $i Toa = 05... 1,3. Calculul la incalzire a reostatului de pornire se face cu curentul de por- nire mediu, geometric I,~—=*/TyIz; acest calcul este de domeniul aparatelor electrice si'nu. va fi abordat aici. Reostatele se dimensioneaz& pentru por- niri in pliné sareind si la jumitate de sarcin La reostatul de pornire trebuie s{ se determine numirul total de trepte de rezistenta z, ca si valorile treptelor de rezistenta r;(k=1,2, ..., 2). In aceasta consta, din punctul de vedere al aceluia care proiecteazd sisteme de actio- nare electric, dimensionarea reostatului. Numarul de trepte ale reostatulul depinde de puterea nominal a motorului, ea si de dife renja M,—M, admisi. Orientativ, la un motor de-5,5 kW se recomanda minimum trei trepte pefazi, lar la dn motor de 110 kW minimum sapte trepte. In planul caracteristicilor mecanice reostatice, punctul initial de func- tionare al motorului este a (fig. 4—12). Cind euplul, dupa inceperea. invir- tirli motorului, s-a micsorat devenind M,, punctul de functionare ajungind fn b, are loc scurteircuitarea primei trepte de rezistenta r,. Cum scurteircuis tarea se produce practic instantaneu, punctul de functionare trece la aceeasi vitez atinsi Q,, in punctul c, dupa care se repetd accelerarea motorului. 101In situafia a numai trei trepte de rezis- tenfa, in punctul f are loc scurtcircuita- rea ultimei trepte de rezistenta. Punctul de functionare trece in g pe caracteristica mecanici naturala, de unde ajunge in final in punctul A, corespunzator functio- nari motorului in regim stabilizat, cind motorul dezvolta cuplul M,O, sau s<0. (4-30) Aceasta are loc cu furnizarea de energie cinetick masinii, fie prin transfor- marea energiei potentiale gravitationale (coboriri de pante tn tractiunea elec- tricd de orice fel, de greutati fn instalatiile de ridicat). Cuplul electromagnetic isi schimba semnul. Masina electric Iucreazi in regim de generator, pri- mind energie mecanica si transformind-o in energie electromagnetic’, fur- nizata apoi refelei de alimentare cu randament apropiat de cel nominal. Pier- derile de energie corespund acoperirii lucrului mecanic de sarcin’, pentru invingerea cuplurilor static rezistente de natura reactiva Caracteristicile mecanice naturale corespunzitoare functionarii in regim de frinare suprasincrona sint trasate in figura 4—21, corespunzatoare.sensu- rilor de rotafie direct (cadranul II) si invers (cadranul IV), ca si caracteris- ticilor reostatice pe care masina asincrona se afl in acelasi regim. La motoarele asincrone cu doud turafii, trecerea de la viteza mai mare de rotatie la cea pe jumatate are loc printr-un regim ‘Ray |sens dcrotateairecr intermediar de frinare recuperativa a cenbRaron 2} CU RECUPERARE’ ‘sens de rotate direct m (22Ngl Mam 9H GENERATOR CU RECUPERARE Sens de rotatie invers Fig. 4-21. Caracteristici mecanice de fr1- nare suprasincron& a masinii asincrone: Fig. 4—22. Trecerea dela o vitezd mai mare (numdr k de poll) la 0 2, 2 — caracteristici_mecanice naturale, vitezA pe jumatate (nuindr 2k de corespunzitoare sensurilor de rotatie direct, . poll), 1a iotorul asineron trifazat respectiv Invers. cu doud viteze. 117Frinarea suprasincroné nu poate fi utilizaté pentru imobilizarea siste- mului de actionare, folosindu-se ins la limitarea vitezelor in instalafiile de ridicat si in tractiunea electrica la coborirea pantelor. Cuplul static poten- fial de sarcina trebuie si rimina inferior cuplului critic in regim de generator asincron, pentru a se obtine nedepisirea unei anumite viteze de coborire. 4.5.1.2. Frinarea dinamicé sau reostatica La frinarea dinamics (regim des utilizat) masina trece in regim de genera- tor nerecuperativ cu excitafie de curent continu dup’ deconectarea de la reteaua de alimentare (de exemplu prin deschiderea contactelor n.d. cl, fig. 4—23), alimentindu-se ulterior in curent continu cel putin o fazd statorica. Inchizind con- tactele c2 sint parcurse de curentul continuu cel. putin doua infasurari de faza statorice, indiferent de conexiunea utilizata. In cir- euitul rotoric bobinat se inseriaz’ de obicei rezistoare variabile. Alimentati astfel in curent continuu, magina asincrona se comporti ca un gene- rator sineron cu poli inecafi si freeventa variabilé. In infSsurdrile rotorice apar ten- siuni, respectiv curenti alternativi, ultimii conducind la aparitia unui cuplu electro- magnetic de frinare. Freeventa curentilor rotorici indusi scade simultan cu reducerea turatiei, Fig. 4—23. Schema de_principin | : A js frinarea divamict a maqinit asinerone ‘Energia cinetic& a corpurilor in migcare luifazate cu rotorul bobinat. de rotafie se transforma integral in caldura, nefiind deci recuperabila. Desi, in principiu, frinarea dinamica poate fi realizata la ambele variante constructive de rotor al masini asincrone (eu rotorul bobinat si in colivie), in ultima, solicitarea termic& a infiguririlor fiind mai redus’, deoarece numai © parte din c&ldura degajata apare in maging, restul disipindu-se ‘in reos- tatul de frinare. Acesta are pe faz 0 rezistenti maxima de citeva ori mai mare decit rezistenta unei faze rotorice. Exista diferite scheme de conectare a sursei de curent continuu la infa- surarea trifazat statorieg; cinci dintre acestea sint cuprinse in tabelul 4—2. Tensiunea continua U, necesara este relativ mici, ea putindu-se obtine de la o sursi comandabila sau nu, in particular de la un redresor alimentat din reteaua uzuali de curent alternativ. Analiza functionarii masini asincrone in regimul de frinare dinamic%, cind aceasta se comporti ca un alternator in functionare nerecuperativa, se face de obicei prin echivalarea cu un regim de motor, in ideea de a bene- ficia de teoria cunoseuta a sa. S: trice, Amplitudinea armonicei fundamentale a tensiunii magnetice a unei faze din stator, alimentat& cu curentul alternativ sinusoidal de valoare efectiva Ty, este 2 ky lV, (4~31) =P 118unde: w, este numérul de spire pe faza statori p — numarul de perechi de poli; ky; — factorul de infasurare. Intreaga infasurare trifazaté produce o tensiune magneticd rezultantd, a eXrei amplitudine corespunzateare aceleiasi prime armonice este Fut Fy. (4-32) Pe de alti parte, tensiunea magneticd produsa de curentul continuu J, depinde de schema de conexiuni din stator si de sensul de parcurgere al infasurarilor de fazi statorice de cdtre curentul continuu. De exemplu, pentru schema numéarul | din tabelul 4—2, tensiunea magnetica creata pe faza de curentul eontinuu are drept amplitudine a primei sale armonice Fyn kyle (4-33) =P conform relatiei (4—31), in care [y,4/2 se inlocuieste cu I,. Tinind cont de diagrama vectorial corespunzatoare schemei studiate 1 (dowd infasuréri de fazi parcurse de curentul I,, decalate cu unghiul electric de 120° intre ele), se poate scrie expresia amplitudinii primei armonici a tensiunii mag- netice rezultante F,.=2 — Fy, 3 Fy..4 (4— 34) co Face i Daca se accept’, pentru o buna utilizare a cireuitului magnetic al masinii, drept conditie generala de echivalenta intre regimul de motor si cel de fre nare dinamicd egalitatea Fia=Pre (4--35) rezulti pentru schema concreti studiata “curentul continun | — i \z The 2 In tabelul 4—2 se mai dau, pentru 5 scheme posibile de alimentare a stato- rului trifazat in curent continuu, rezistenta totali in functie de rezistenta de faz Ry, raportul 1,/,., eft si U./ Ryly, Ue fiind tensiunea continua necesara, Pentru a se atinge un cuplu mai important de frinare, se poate admite un curent continun care si solicite termic statorul ca si curentul nominal {deci se poate lua I,,=J,y). Puterea necesara a sursei se poate calcula ime~ diat, U,J,. In general valoarea curentului continuu este mai mare decit valoa- rea efectiva a curentului alternativ pe fazi, din regimul de motor echivalent fadicz I./I,.>1)- Se poate demonstra valabilitatea unei formule similar relatiei lui Kloss pentru dependenta cuplului in functie de alunecare m(s), in regimul de fri- nare dinamica: m= us, (4-36) 19i 4) Eh nis of covet osvem 9 | "yura z | sve op vee th : voor elt cai=t f on oe | ons een ; 4 | S. 2 sd<>F0 | avworgzunasasoo 4 a 2 ‘ “A enojan teats NSF ; i. : 1a g on le . | 25/8 2. bt] p?|* 2 8 consoqne nnmaos sits df a] al ||a al | “arareauys 2 choae oie Jo! ®/0 a + + 4 y v Es duexoujse TuSuEE ¥ YaRIHENTP eaLLULLY vf a9]s0)eIS a7U2 a-) TOTIEVL 4 [EapANsETUY vw opaISod fuM}XeuOD ep aUELLEA 120unde alunecarea s este inlocuita de raportul as 5 (4-37) 2 adic viteza unghiulart a rotorului Iuata cu semn sehimbat, raportata la viteza de sincronism a masinii, In formula (4—36) s_ este alunecarea careia fi corespunde cuplul maxim de frinare M,4, ambele date de egalititile sp— REE My = Sele _, (4-38) ot Non 2D Kot Kou unde X, este reactanta de magnetizare (Xp~Ey/Iy), 1% fiind rezistenta suplimentar inseriata simetric pe ‘fazele rotorului, celelalte notatii find clasice, In figura 4—24 sint redate caracteristicile mecanice de fri - nare dinamicd pentru _diferite ' rezistente totale inseriate in rotor. Utilizarea regimului de frinare dinamiea a masinii asincrone are loc pentru oprirea completa a sistemului de actionare, frinarea fiind lina si sigura. Dezavantajul principal consta in necesitatea operarii de schimbari in schema de conexiuni sia sursei de ten- siune continua. Frinarea nu este cficienta la viteze de rotatie mici, anulindu-se la 0 viteza nula de rotatie. Frinarea dinamiea se foloseste pentru oprirea rapidi a nume- Toase masini de Tucru si pentra reducerea timpului de oprire a sistemelor de actionare cu mo- ment axial mare de inertie. Fri- rig, 424, caracteratict mocanice static de frinare narea dinamiea se practiced pind dinamiel a masini! asincrone trifaante Ta circa 50 kW. Datorita valorii relatiy sctzute, pe caracteristica mecanici natural de frinare, a valorii vitezei de rotatie pentru care are loc. dezvoltarea cuplului maxim de frinare, la frinarea dinamic& se introduc si rezistente in cireuitul rotoric. Modificind aceste rezistente sau influentind excitafia de curent con- tinau din stator, cuplul de frinare poate fi adaptat diferitelor cerinfe, el pu- tind fi variat uneori in cursul frinarii imtre doua limite — una minima si cealalta maxima. 4.5.1.3. Frinarea propriu-zisé Masina asineron& polifazatd se afla in regimul de frinare propriu-zis@ (cunoscut si sub denumirile de frinare prin cuplare inversd, contraconectare sau coniracurent), dac& rotorul sau se invirte in sens invers celui al eimpulut magnetic invirtitor statoric, deci in sens opus sensului de actiune electro 121magnetic ce se exercit& asupra rotorului. Acest lueru se intimpla pentru alu- necari s>1. Masina electrica primeste putere mecanica pe la arbore, fie pe seama energiei cinetice a corpurilor in migcare de rotatie din componenta sistemului de actionare, fic sub actiunea unui cuplu static potential, de pilda la coborirea unei greutiti, pe seama energici potentiale gravitationale. In acelasi timp masina absoarbe putere electried din reteaua polifazata de ali mentare. Aceste puteri se transforma nerecuperabil in putere termica, in rezis- tentele circuitelor infasurarilor masinii asincrone degajindu-se cildura, inelu- siv in rezistoarele suplimentare inseriate de regula in rotor, abstractie ficind de cota parte necesara invingerii cuplului reactiv de sarcina. Plecind de la regimul de baz de motor, regimul de frinare propriu-zis& se realizeazi in doud variante: J) prin variatia rezistentei rotorice pe fazd, la o succesiune invariabila a fazelor statorului dar inversind sensul de rotatie (cuplu static de natura potentiala) ; 2) prin modificarea suecesiunii fazelor statorului si inserierea de rezistente suplimentare in fazele rotorice, la acelasi sens de rotatie. Frinarea propriu-zisi prin inversarea sensulni de rotafie. Daci se creste rezi tenta pe faz rotorica suficient de mult, la acelasi cuplu rezistent de natura po- tential, masina poate trece din regimul de motor in cel de frinare propriu-zisa (cadranul IV din planul OM, portiunile e, f de caracteristici reostatice, fig. 4—25). Desi sensul cuplului electromagnetic nu se schimb&, rotorul este antrenat in sens invers sub actiunea cuplului static po- tential, iar cuplul electromagnetic devine un cuplu de frinare, opunindu-se misca Daca valoarea rezistentei introduse in cireuitul rotoric pe faz este astfel aleasa incit la cuplul rezistent M, =const. viteza motorului sé fie nul (eurba ¢, pun ctul de functionare £), rotorul masini | electrice, ca si intregul sistem de actio- Fig. 4—25. Caractevisticl mecanice sta- pare, ramine imobil. In acest punct de Hee ee aera muere funetionare masina electric’ asincron& se regim de frinare-propriu-zisi cu inversa~ ti rea sensului de rotatie (cadranul IV), comport’ ca un receptor pasiv, nefiind Ja acecasi suceesiume a fazelor statorice. niei in regim de motor, nici in regim de frinare propriu-zisa. Energia electrieg activa primit& de la retea se” transforma in cildura, mai ales in rezistenta rotoricd suplimentard pe fazi R,.. Nu se produce energie mecanic&, viteza de rotatie fiind nula, Pentru ca masina s& funetioneze in cadranul al patrulea al caracteris- ticilor mecanice, masina asineron’ trebuie si functioneze pe 0 caracteristica mecanici reostaticé cu o rezisten{i pe fazi, inseriat& in rotor, superioara rezistentei _R,., de exemplu R,,>R,,. Punctul de functionare va ajunge in final in E,, pe caracteristica notata cu f (fig. 4—25), in domeniul vitezelor de rotatie negative. Variindu-se Ry, care trebuie s& ramind superioara lui R,,, la cuplul constant M,, se poate varia viteza de coborire a greutat sau eventual a trenului, actionate de masina asincrona. Evident c& pentru Ry, 122cresc&tor, pozitia caracteristicii mecanice din cadranul IV va fi tot mai apro- piata de axa ordonatelor, pe portiunea sa practic rectilinie. Remarcdm, pentru a recapitula, dezvoltarea unui cuplu electromagnetic de acelasi sens cu cel in regim de motor, numai ca, in aceasté variant de fri nare electric’, va fi de frinare, opuninduse cuplului potential, care a devenit activ — intretinind miscarea. Frinares propriu-zisi prin modificsrea suecesiunii fazelor statories. in acest scop, dup& ce masina asincrona a functionat initial ca motor in punctul de funclionare A, de viteza stationara (fig. 4—26, a,) se intervertesc intre ele doua conductoare de alimentare statorica. Simultan se intercaleaza in fazele circuitului trifazat rotorie si rezistoare de limitare a curentului, de rezistenta convenabila, ca in figura 4—26, b MOTOR FRINARE sens de rotatie direct PROPRIUZISA A ‘sens de rotatie direct +Ms MOTOR sens de rotatie invers Fig. 426. Frinarea propriu-zis prin inversarea suecesiunii fazelor, cu mentinerea accluiast sens de rotatie, Ia masina asinerond trifazata: a —caracteristici mecanice de frinare; 5 — modificarea sehemei de conexiuni. Presupunind 0 modificare practic instantanee in schema de conexiuni, atit in stator cit si in rotor, punctul de functionare trece la viteza unghiu- lar& constanta in A’; sensul cimpului magnetic invirtitor statoric se schimba. Are loc 0 frinare in cadranul II, cuplul static, ca si cuplul electromagneti neintretinind acum miscarea; punctul de functionare se deplaseazi spre punctul B, in care viteza unghiulara a masinii se anuleazd. Masina asincrond se aflA in regimul de frinare propriu-zisi pind in punctul mentionat B. In acest punct trebuie s& se deconecteze masina de la retea; in caz contrar, masina trece din nou in regim de motor, cu sensul de rotatie invers celui initial (cadranul II). In aceasta situatie punetul de functionare ajunge din nou intr-un regim stationar in A*, daca cuplul static reactiv pentru noul sens de rotatie a devenit M; const. (fig. 4—26, a). In schemele de comanda automata deconectarea masinii asincrone se face de catre un releu de vitezd nuld, care declanseazi contactorul de linie. Suprasolicitarea termica a infa- surarilor maginii este micsorata prin introducerea de rezistente fn circuitul 123rotoric, ceea ce modific3 si forma caracteristicii de frinare. Situatia cea mai dezavantajoasa o are masina asincron& cu rotorul in colivie, care nici nu per mite obtinerea de cupluri de frinare initiale mari (fig. 4—26, a). Frinarea fn regimul de frinare propriu-zisa, in oricare din cele doug vari- ante (care nu difera intre ele decit prin felul in care se ajunge ca sensul dé rotafie al rotorului s& fie opus sensului cuplului electromagnetic), are loc la orice vitezé subsincrona. Acesta este un avantaj substantial. Un altul il constituie neanularea cuplului de frinare simultan cu anularea vitezei, Fri- narea se realizeazi cu un cuplu mediu de (1,5... 2)My, fiind deci eficienta, sc&derea cuplului de frinare in cursul frinarii nefiind prea accentuata. In afara avantajelor enumetate, trebuie s& se aiba in -vedere solicitarile termice relativ mari, mai mici la masinile cu rotorul bobinat. La inceputul frinarii apar socuri dinamice importante in transmisii. Siguranta in func- tionare este diminuata din cauza prezentei si a eventualelor defecte ale releu- lui de vitez’. Masinile asincrone ce urmeaza s& functioneze in regimul de frinare propriu- zisi se dimensioneaza special, avindu-se in vedere 0 mai bund evacuare a caldurii degajate find de constructie special’. Frinarea propriu-zisa se utilizeazd in sistemele de actionare in care se pretinde realizarea unor opriri si revers&ri rapide ale masinii de lucru, fie din considerente de protectia muncii, fie datorita cerintei de majorare a productivitatii agregatului actionat. 4 4, Alte regimuri de frinare a maginii asincrone Masina asincron’ mai poate fi frinata pe cale electromagnetica si prin utilizarea unor alimentiri cu sisteme nesimetrice de tensiuni, frinarea cu condensatoare, frinarea cu doi curenti, ca si frinarea prin scurtcircuitarea bornelor statorice, dup% deconectarea de la retea. Unele din aceste metode de frinaré, care dealtfel se pot incadra in regimurile de frinare studiate sau reprezint& regimuri mixte de frinare, vor fi examinate sumar in cele ce urmeaza. Masina asineron& trifazat& se frineazi uneori in regim de alimentare a infagurarilor statorice cu un sistem nesimetric de tensiuni; in particular, alimentarea monofazaté a masinii trifazate reprezinti un caz limita de ali- mentare trifazati nesimetricd. Frinarea realizati ca si forma caracteristi- cilor mecanice statice de frinare depind de gradul de disimetrie UUs, Us fiind valoarea efectiva comuni a componentelor simetrice inverse, iar Us valoarea efectiv§ comun4 a componentelor simetrice directe, in care poate fi deseompus sistemul trifazat nesimetric al tensiunilor statorice de alimentare. Vom mentiona doar frinarea subsincrond monofazatd. Pentru aceasta, se intrerupe o faz de la alimentarea din retea sau se utilizeazi schema din figura 4—27; in Infasurarile de faz% rotorice, nefigurate, se introduce in serie pe faze cite o rezistent& relativ mare. Caracteristica mecanica de fri- nare obfinuti pentru o anumit& rezistenta inseriata pe fazi in rotor este redat& in figura 4—28, caracteristic’ apropiati de o dreapta care trece prin origine si prin cadranele II si IV pentru o rezistent& suplimentara pe faz de cirea 3OR,. Frinarea este independent de sensul de rotatie. Deoarece tensiunea pe fazi devine 1/4/3 din cea din regimul de motor, cuplul maxim de frinare va fi mumai de 1/3 din cuplul critic nominal al motorului. 124Fig, 4~27. Alimentarea monofazata pen- Fig. 428. Caracteristica mecantcd de ‘tru frinarea subsinerond a masinii asi frinare subsincron& a. unei maint asin crone trifazate crone trifazate. Frinarea cu schema nesimetricé din fi- an gura 4—29 se bazeazi pe faptul c4 inver- ____ sind inceputul cu sffrsitul unei faze statorice a statorului conectat in triunghi, apare o earacteristie’ mecanicd de frinare in cadra- nele II si IV, situata intre cele de frinare subsincron& monofazata si de frinare pro- priu-zisa. Caleulul exact se face eu ajutorul teoriei componentelor simetrice. Frinarea cu doi curenfi a motorului asin- cron se bazeaz& pe suprapunerea regimurilor de frinare propriu-zisi si dinamic, adic ¢ a regimului de generator nerecuperativ. De- numirea acestui regim de frinare mixta se Fe eet a ocean oar sprijind pe faptul c& in tnfasurarea statoricX — Grone trifazate prin inversarea.ex- trec simultan curen{i alternativi si 0 com- _ tremitafilor unel faze statorice, ponenta continua. In figura 4—30 sint tra- sate uncle scheme posibile de frinare cu doi curenti. Frinarea incepe dupa deschiderea contactelor c/ si inchiderea contactelor c2, ultimele modifictnd succesiunea fazelor. Schemele utilizate contin diode redresoare, care permit trecerea unidirectional’ a curentului, ca si rezistoare suplimentare. Caracteristicile mecanice de frinare cu doi curenfi ale masinii asincrone rezulta insumind algebric caracteristicile mecanice de frinare propriu-zisi si de frinare dinamica (fig. 4—31). Dup& cum se vede, caracteristica meca- nied rezultant& notata cu 3 din cadranul II prezint& cupluri de frinare apre- ciabile. Nedeconectind masina de la refea in punctul A, masina trece pe portiunea AB (cadranul III) in regim de motor, cu sensul de rotatie opus celui avut initial. Se pot realiza viteze sedzute pe aceast& portiune, de citeva procente din viteza nominala a motorului. Fat de frinarea dinamica, frinarea eu doi curenti are o eficacitate mai mare — cuplu miediu de frinare mai ridicat. La vitezA ould cuplul de frl- a 125. 9 elf cif cy, cf afaf ttl tors C2 2 o ’ e Fig. 4~30. Scheme de conexiuni tn statorul masinii asincrone trifazate, pentru frinarea eu dot curentt. nare este inca apreciabil. Desi frinarea cu doi curenti pretinde modificiri in schema de conexiuni si utilizarea unei scheme de comanda automati mai complicaté, acest regim de frinare s-a rispindit in ultimul deceniu la motoarele de putere medie. 4.5.2. Frinarea motoarelor sincrone In general, frinarea la motoarele sincrone de actionare nu_prezint& interesul pe cares1 ridicd la celelalte tipuri de motoare elec- trice. De cele mai multe ori nu se pune, pur si simplu, problema frinarii motoarelor Fig. 4—51, Insumarea algebried a ca- ¢lectrice sincrone. Totusi, pornind de la racterlstictlor mecanice de frinare pro- Tegimul de funcfionare ca motor, masina priu-zisd (curba 1) si de frimare di- sincron& poate functiona si in regimuri amici (cura. 2), pentru obfinerea caraeterisiell mecanice de frinare cu © #tinare, ee Frinarea in regim de generator ew recuperare mu 2 poate fi luata in discutie, deoarece masina fiind legat& Ja rejeaua de allmentare trifazatA en Trecventi cons- tant, viteza sa aré o valoare invariabilé. Desi aceasta frinare s-ar putera realiza sub influenta unui cuphu static potential, frinarea nepermifind reducerea vitezel nu poate fi folositd niet Ia limitarea vitezel de rotatie. Region de frinare propriw-risd ar putea fi objinut Ia masinile sincrone posedind cuplu asingron prin intervertirea a doud faze de alimentare si schimbind dest succestunea azelor statoriee. Cuplurile de frinare asinerone relativ. mici, suprasolieltarile termice mari 4! socurile importante de curent nu recomandA acest regim de frinare. Singurul regim de frinare utilizat la masinile sincrone este frinarea dina mica (regim de generator nerecuperativ). Dup& deconectarea statorului de la refea, infisurarea de excitafie rotoricd ramine alimentat’ cu curent con- 126tinuu, iar infésurarea trifazati se conecteaz’ pe un reostat trifazat (fig. 432). Energia cinetica a corpurilor sistemu- Tui de actionare, in miscare de rotatie, se transforma in c&ldura prin intermediul energiei electrice, abstractie Facind de partea necesara invingerii cuplului static rezistent. Cu- plul de frinare obtinut depinde de turatie si de fluxul de excitatie, anulinduse odatd cu tensiunea electromotoare indus pe fazi, la anularea vitezei de rotatie, Cu eit rezis~ tenta pe fazi a reostatului de frinare va fi mai mare, cu- plul de frinare la aceeasi vitezi va fi mai mie. Din punct de vedere fizie acest regim de frinare nu diferi de frinarea dinamic{ a motorului asincron; din acest motiv caracteris- ticile mecanice de frinare obfinute au aceeasi formi cu cele Tis. 482. Schema de la acest motor. arco Uausamieatiat masini sinerone tri- fazate 4.5.3. Frinarea motoarelor de curent continuu Aceste motoare pot fi frinate pe cale electrica in diferite regimuri, apa- rind unele particularitafi in functie de felul alimentirii excitatiei masini conerete. Regimurile de frinare de baz, pornind de la cel de motor, sint de generator (cu recuperarea energiei sau fara recuperare, ultimul find denu- mit si regim de frinare dinamicd) si de frinare propriu-zisd. Ca sila masina asincronii, ultimul regim se prezinté de asemenea in doud variante, cu schim- barea sensului de rotatie si far schimbarea sensului de rotatie. 4.5.3.1. Regimul de frinare recuperativa In acest regim de functionare, denumit si regim de frinare cu recuperarea ‘energi¢i, masinile de curent continuu cu excitatie independenti si derivatie tree din regimul inifial de functionare ca motor, daci menfinindu-se acelagi sens de rotatie, viteza masini depageste viteza de functionare in gol ideala Q. La flux de excitajie constant, tensiunea electromotoare produsd prin rotatie este Ey=—cO (c=const.); pe de alti parte, tensiunea retelei poate fi serisi ca fiind U—c(Q. Pentru o vitezd unghivlarlé Q supericara Ini Q,, este limpede c& |E,!>U. Consecin{a este schimbarea sensului curentului rotorie J, care eu sensurile pozitive introduse in figura 4—33 este (4—39) faf% de cel din regimul de motor, ca si schimbarea semnului si sensului cuplu- luj electromagnetic exercitat asupra rotorului. Cuplul electromagnetic din cuplu activ devine rezistent, care se opune miscirii. Lucrul mecanic furnizat arborelui masini electrice se transforma in energie electrica, cedata retelei de alimentare, exceptind pierderile — comparabile cu cele nominale, Acest regim de frinare nu pretinde modific&ri in schema de conexiuni a masinii, fata de functionarea acesteia in regim de motor. In vederea deducerii ecuatiei caracteristicii mecanice de frinare recupe- rativi, vom porni de la ecuatia de echilibru a teusiunilor in cireuitul rotoric, Aplicind teorema a doua a lui Kirchhoff conturului inchis I’ (fig. 4—33, a), se obtine: 127Fig. 4-33. Sensurile pozitive pentru frtnarea cu recuperare a masinil de curent continu: a —cu exeitatie in derivatie; b — cu ex tie In serie. By=—c2=—Ryl,—U, de unde RM 2=Q,— 4 = a8 (4-40) deoarece cuplul electromagnetic de frinare este My=—cl,=—M. Se releva cA ecuatia familiei de caracteristici mecanice statice de frinare recuperativa coincide cu ecuatia caracteristicilor mecanice din regimul de motor, fiind in prelungirea acestora in cadranul al doilea (pentru sensul direct de rota- fie) si al patrulea (pentru sensul invers de rotatie) al planului caracteristi- Fas Faz Fag? Ray Ray Ra Ra =Ra i GENERATOR CU | RECUPERARE | sens de rofatie ceneraton cu ™ RECUPERARE ‘sens de rotatie invers [2 <0) [07 A> Ay) eretbdtor Fig. 4—34. Garacteristicl mecanice ale masinli de curent continua cu excitajie n derivafte, in regi- mul de generator cu recuperare. cilor mecanice. In figura 4—34 s-au trasat caracteristici mecanice de frinare cu recuperare, cores- punzitoare ambelor sensuri posi- bile de rotatie a motorului. Pentru oanumita viteza Q>Q,, cuplurile de frinare vor fi cu atit mai mari cu eit rezistenta rotorica Ry=R,+R, (R, find rezistenta inseriata) va fi mai miei. Fri- narea cea mai puternica are loc pe caracteristica mecanica natu- rali (R,=0, Ry=R,). Pentru un acelasi cuplu de frinare, viteza de rotatie este cu atit mai mare, cu cit valoarea rezistentei R, este mai ridicata. Datorita particularititilor pe care le prezint&, regimul de ge- nerator cu recuperarea energiei nu poate fi utilizat pentru oprirea agregatului_ motor — masina de Iueru, ci doar pentru limitarea vitezei sale, ca si la masina asincron’. Uti- lizrile acestui regim de frinare sint similare cu cele indicate la masina asincrona (paragraful 4.5.1.1). 128La masina de curent continuu cu excitafie tn serie, frinarea recuperativa nu poate avea loc pe caracteristica mecanicd naturala, aceasta neinter- vitezelor unghiulare in zona vitezelor de rotatie admisibile. Se poate obfine o functionare in cadranul al doilea si al patrulea (ultimul pentru sensul invers de rotafie), intr-un regim de functionare de generator cu recu- perare de energie, prin suntarea indusului sau inserierea de rezistente in cireuitul rotorie, deci cu modificari in schema de conexiuni a motorului. Avantajele recuperdrii sint ins mai miei, aprind pierderi in aceste rezistente. La vehiculele cu tractiune electric se recurge adesea la alimentarea separata a infisuririi de excitatie, de la acumulatoare sau redresoare, tensiunea acestora find aleasi adecvat, Masina este de fapt transformata intr-o masina cu excitatie separata, comportarea sa si caracteristicile mecanice de frinare fiind identice cu cele ale masini de curent continuu cu excitafie separata si flux de excitafie constant. In situatia masinii de curent continuu cu excitajie mixtd, aceasta prezinta in regimul de functionare ca motor o anumit& vitez’ de functionare in gol ideali Q,—U/k®z, 4 reprezentind fluxul magnetic pe pol principal (reactia indusului fiind presupusi compensata) al infdsurarii de excitatie derivatie (fig. 4—35). In’ regimul de generator recuperativ sau de frinare recuperativa, curentul schimbindu-si sensul in infagurarea de excitatie serie, pentru a se evita sedderea fluxului pe pol al masinii, aceasta infasurare se scurtcireui- teazi. Procedind insA in acest mod, caraeteristicile mecanice de frinare devin identice cu cele obtinute la masina de curent continuu’ cu excitatie in derivafie. Daca in functionarea ca generator cu recuperare se trece numai datorita vitezei unghiulare Q>Qo, fara a se efectua scurteircuitarea infa- surarii serie, cuplul de frinare creste foarte putin la cresterea curentului, caracteristica mecanic’ de frinare avind astfel panti mare. 5 [ FRINARE 8 | RecuPERATIVA MOTOR § sens de-roiatie direct 2 Ray i 3 2 é R 2] rrivare, pS tar B| omamicd Paz ~ Fag Fig. 4-35. Caracteristici mecanice reostatice ale masinii de curent continuu cu excitafie mixta ‘im diferite regimusi de funetlonare (sens de rotatie direct): parametra; rezistenta echivalenté circuitului rotorie (RayRq, cea mai mare parte din caldura disipata se degaja in R,, deci in afara rotorului. La trecerea din regimul de motor in regimul de frinare dinamica sensul de rotatie si cel al curentului de excitatie ramin néschimbate, dar se schimba sensul curentului rotoric, ea si al cuplului electromagnetic. Ecuatiile de fune- tionare ale masini in regimul de frinare dinamica sin 1OQ=c0=Rylai M=-kOI, =—F0)R,=—-—, (4-41) Ri daca se neglijeazi ciderea de tensiune la perii, Eliminarea curentului rotorie intre ecuatiile anterioare conduce la ecuafia caracteristicilor mecanice de frinare dinamica: RM RoM eo e Pentru diferiti R; se objine un fascicul de drepte care tree prin origine situat in cadranul II (cuplu static reactiv) sau 1] si IV (cuplu static poten tial), trasate in figura 4—37. Ecuatia (4—42) se poate obfine si direct din expresia analiticd a caracteristicilor mecanice reostatice din regimul de motor, facind nul tensiunea U de alimentare, Dac& motorul funcfiona initial in punctul P de functionare stajionar& pe caracteristica mecanied natural (fig. 4—37), presupunind e% modificarea 2 (4-42) + Rag?Ray Rar? Ra FRINARE oINaMiCA sens de rotate | heer Ra" Ro Ms oa | ERINARE, Dinamica sens oe rotatie ‘vers Fig. 436. Schema de conexiuni la frina- Fig. 4~37. Caracteristici mecanice statice de frt- yea dinamic& a masini de curent continux nave dinamiei a masinii de curent continuy en cu excitafie tn derivatie, excitatie in deriva parametru: rezistenja total Ry a circuitulut rotoric, Ru=RetRi (fig. 4-36). 130,de conexiuni are loc instantaneu, acesta trece fn P’ daci Ry—Rgy, la ince- putul frinarii. Datorita cuplului de frinare inijial M;=—M,, punctul de functionare se deplaseaz’ spre viteze de functionare mai mici. In origine masina s-a oprit (cuplu static rezistent reactiv). La cuplu static potential M, =const., punctul de functionare stationars se va stabiliza in P”, in cadranul IV, cind masina se roteste in sens invers celui avut in regim de motor, Pentru sporirea eficienjei frinarii, aceasta poate fi efectuata pe mai multe caracteristici mecanice de frinare dinamicd, obtinute cu diferite rezistente de limitare inseriate, tot mai mici ca valoare, cuplul de frinare fiind facut s& varieze intre doud valori, una maxima si alta minim. La atingerea vitezelor de rotafie apropiate de zero se poate folosi si o frinare mecanica. Regimul de generator sau de frinare dinamica poate fi realizat la masina de curent continuu cu eacitafie in serie in dou moduri: prin excitare separati sau independent si prin autoexcitarea masini. Frinarea dinamicé sau reostaticd cu autoexcitafie are loc prin trecerea din regimul de motor, eu schema sa obisnuiti de alimentare, la schema redata in figura 4—38, care presupune separarea completi a motorului de E reteaua de alimentare. fn prealabil 2 Exe s trebuie inversate legaturile la periile 1 rotorului, pentru a se evita demagne- tizarea cireuitului magnetic al masini % si neexcitarea acesteia ca generator. Aceasta face s& se pastreze sensul curen- tului prin infasurarea de’ excitatie, deoarece in regim de generator sensul curentului prin rotor se schimba fata de acela in regim de motor. Autoexci- tarca se produce datorit fluxului mag- | netic remanent inductor. Fenomenele | __ fizice sint identice cu cele de la ma- R, sina de curent continuu cu excitatie in derivatie, care functioneazd in re- gimul. de frinare dinamica. Ecuatia caracteristicilor mecanice de frinare dinamici, pentru diferite valori Ry ale rezistorului de frinare — destinat limitarii curentului — va fl dedusi din ecuatia de functionare kOQ—(Re+R)L, Fig. 4—38. Schema de conexiuni la frinarea dinamick cu autoexcitatie a masini de curent continu cu excitatie in serie. de unde Q= Ft Rol _ 9, Get Ral (4-43) rr u Utilizarea ecuatiei (4—43) si a caracteristicii (JM) permite trasarea a ori- careia din caracteristicile mecanice de frinare Q(M) din cadranul II al pla- nului © OM (limitindu-ne numai la un cuplu de sarein de natura reactiva), desenate in figura 4—39. Observam cf cuplul de frinare este mai mare la viteze mai mari si curenti mai importanti (rezistente Ry mai mici), curenti ce reprezint& simultan si curentii de excitatie. La viteze mici masina nu este suficient excitata, timpul de frinare crescind; masina se poate chiar dezexcita. ” 131FRINARE. DINAMICA Fig. 4-39. Caracteristici mecanice statice de frinare dinamiea cu autoexcilajie a mayinit de curent continnu cu excitafie In serie, eu sens de rotalie direct parametru: revistenla de frinare R/(Iq>Ry> Ry) Re Fig. 4—40. Schema de frinare dinamie& cu exei- lalie separa’ a masinii de curent continuu cu exeitatie In serie. 132 Se poate demenstra cA rezistenta totalA Ry—R +R, a circuitului masinii electrice nu trebuie s& de- paseasei o anumith valoare cri- lied; in caz contrar masina nu poate intra in regim de frinare dinamic& cu autoexcitatie. Frinarea dinamica cu excilafie separatd @ masinii de curent con- Hinata cu excitafie in serie, deseori utilizata, foloseste schema de conexiuni din figura 4—40. Ea nu prezint& dezavantajul sedderii pronuntate a cuplului de frinare eu viteza, deoarece fluxul de ex- citatie rimine constant. Infasu- rarea de excitatie se inseriazi cu un rezistor de limitare a curen- tului, dac& alimentarea se face de la aceeasi retea. Masina se comporti identic cu 0. masind cu excitafie derivatie, caracteristi- cile. mecanice de frinare find asemnitoare cu cele ale acestei masini in acelasi regim.La frinarea dinamicé a motorului de curent continuu cu exctlatie mixta, cu sensu de rotatie din regimal de motor, excitatia serie care ar actiona demagnetizant si ar produce o scddere a cuplului de frinare va trebui s4 fie scurtelrenitata, Frinarea realizindu-se doar cu inf’surarea de excitatie derivatie, caracteristitile mecanice de frinare-vor coincide cu cele ale masinii de curent continu ew exeitatic in derivat 45.3.3. Frinarea propriu-zisd Ja motoarele de curent continu acest regim de frinare se prezint& variante, pornind de la regimul de baz de motor, in care rotorul se Invirte in sens opus sensului cuplului electromagnetic, masina fiind conec- tati la retea: cu schimbarea polaritdfii tensiunii apticate ta peritle rotorului (prin cuplare inverst) si prin inversarea sensului de rotafie, in prima vari- ant& mentinindu-se acelasi sens de rotatie ca in regimul de motor. Frinarea propriu-zist prin inversarea polarilatii tensiunii se intilneste la numeroase actionari electrice ce folosese motoare electrice de curent con- tinwu, in care apare problema opritii rapide a instalatiei mecanice. antrenate. Pentru fixarea ideilor, si ne referim la cazul action&rii unui laminor rever- sibil. In asemenea instalatii se pune problema ca dupa ce masina a functionat in regim de motor, rotind valturile laminorului intr-un anumit sens, si se frneze rapid intreaga instalatie si apoi si se accelereze valfurile in sens con- trar. In acest scop, dupa ce masina de curent continuu cu excitatie indepen- denté sau in derivatie constant’ a functionat ca motor intr-un anumit sens de rotatie, se inverseazA sensul tensiunii U aplicate la bornele infasurdrii rotorice. Masina trece in regim de frinare propriu-zisi, pind cind viteza de rotatie devine nula, iar apoi in regim de motor cu sens invers de rotati In regimul de motor cu sensul de rotatie direct, la bornele infasurar rotorice se aplicé 0 tensiune de o anumita polaritate, punctul de functionare stationara find P pe caracteristica mecanicd naturalé din cadranul intii (fig. 4—41, b). La aparitia necesitatii frindrii bruste a intregului sistem de actionare se intrerupe alimentarea rotorului, se conecteaz in serie cu acesta o rezistenti Ry convenabil aleas’, iar apoi se alimenteazd rotorul cu o tensiune de polaritate inversata (fig. 4—41, a). Se poate utiliza si reteaua de polaritate nemodificati, inversind pur si simplu legaturile la periile roto- rului. Noua caracteristied mecanica de functionare a masinii electrice este, de exemplu, P’P’. Expresia sa analitici rezulta din ecualia caracteristicilor mecanice reostatice, schimbind semnul vitezei la funcfionarea in gol ideala. Intr-adevar, daed se schimbi tensiunea U in—U, Q, devine —Q, si se obfine deci Q=—9,— Ret ROM (4-44) cu c=k®. Toate aceste caractéristici mecanice, obtinute pentru diferite rezis- tenje Ri, sint drepte care tree prin punctul (0, —0,) al planului caracte- risticilor ' mecanice Pentru a cerceta ce se petrece cu punctul de funcfionare (care in regim de motor era P, fig. 4—41, 6), si observam c& in momentul inversarii polari- talii tensiunii rotorice punctul de functionare sare brusc din P in P’, la aceeasi vitezi de rotatie cu cea din P, din cauza imposibilitatii variatiei bruste a vitezei. In nou! punct de functionare P’ masina lucreazi in regim de frinare propriu-zisi, cu sensul direct de rotatie, Ea absoarbe in continuare putere electricé de la releaua de alimentare (tensiunea schimbind de semn, 133RINARE PROPRIUZISA (prin cuplare inversd) polaritate negathvd a tenant polaritate pazitiva a tensiuni 7 ’ Fig. 4—41, Frinarea propriu-zisi prin inversarea polaritai. tenstunii, continu cu exeitalic in derivate: masina de eurent a Inversarea polarititii tenslunii la perlile rotorulul; D — caracteristici mecanice statice de frinare (parametra: rezistenta rototied total Ry= Ry-+ R)). curentul de asemenea, deoarece $i tensiunea electromotoare indusi si ten- siunea la borne actioneaz& acum fn concordan{a pentru schimbarea sensului curentului rotoric J,) si in acelasi timp absoarbe putere mecanica pela arbore pe seama micsorarii in timp a energiei cinetice acumulate in corpurile in miscare de rotatie ale laminorului. Toata aceast% putere absorbita se trans- forma in calduié in rezistenta R,+ Ri. Cuplul dezvoltat de masina in punctul P” este de semn schimbat fat de cel corespunzator punetului P (s-a inversat curentul I, la acelasi curent de excitatie) si actioneazi in sens contrar cuplu- lui de inertie, dinamic, al corpurilor in miseare de rotatie. Punctul P” (fig. 4—41, b) separa regimul de frinare propriu-zisi de regi- mul de motor cu sensul de rotatie invers. Nedeconectarea masinii de la reatea fn acest punct, in care viteza de rotatie este nul, face ca ea si inceapa sa se roteasca in sens invers celui avut inifial, trecind din now in regim de motor. Regimul de frinare propriu-zisi cu schimbarea polarititii tensiunii la periile rotorului (cunoscut si ca regim de frinare prin cuplare inversi sau prin conexiuni inverse), nu se distinge prin nimic fafA de regimul de frinare propriu-zisa cu inversarea sensului de rotatie. Diferi doar modul de trecere de la regimul de motor la cel de frinare. La masina de curent continuu cu excitatie in serie, regimul de frinare pro- priu-zisa prin inversarea polaritatii tensiunii la periile rotorului conduce la caracteristicile mecanice de frinare din figura 4—42. Aspectele fenomeno- Jogice sint similare cu cele de la masina derivatie sau cu excitatie indepen- denta. Atit la masina serie cit sila masinile derivatie si cu excitatie indepen- denti, regimul de frinare studiat conduce la greuti{i in comutatie si la pierderi Joule: importante. Frinarea propriu-zisd prin inversarea sensului de rotafie, la aceeasi pola- ritate a tensiunii la borne, se intilneste frecvent in instalatiile de ridicat cu cuplu de sareina potential (de exemplu la un pod rulant) si are loc prin 134Frinare pRomU-zI84 1 potatoe negate ores Sens de rope direct Ta tia eaten Prenat © | motor sens de rotarie direct Nc JPROPRIU ziSA leu inversarea ISensului de otatie ‘a ffsens de rorarie ‘invers) Fig. 4—42. Caracteristici mecanice statice de frinare Fig. 4—43. Caracteristici_me- prin inversarea polarita{ii tensiunit rotoriee (Irinare eanice statice ale motorului de Propriu-zisi), la masina de curent continua eu exel- curent continun cu exeitatie atic in serie independent sau derivatie . (@=const.), _corespunzitoare Parametru: rezistenfa echivalenta Ry a cireuitulut unel rezistente de diferite va- masinil (RaR}, punctul de functionare stationara trecind in D fn zona vitezelor negative (in cadranul IV al planului QOM). Variindu-se rezistenta R, in continuare, poate fi variat& viteza de coborire a greutat In aceasta ultima situatie, masina electrich Iucreazd in regim de. frinare propriv-zisé. Ea primeste putere mecanica pe la arbore, pe seama scaderii in timp a energiei potentiale a greuta{ii in cimpul gravitational al pamintului. In acelasi timp absoarbe putere electricé de la retea. Puterea totalé absor- pita este transformata prin efect Joule in rezisten{a rotoricé totala Ry. De refinut ca masina dezvolts cuplu electromagnetic de acelasi sens ca si in regimul de motor, numai c& de data aceasta cuplul are sens invers fala de viteza de rotatie, devenind un cuplu de frinare care se opune cuplului dez- voltat de greutate. In figura 4—44, a, sint rrivane +0 OCIA leprezentate diferite caracte- cu inversorea sensului : tie rotate emo. vistici_mecanice reostatice de (sens ce rotate direct} | MOTOR frinare propriu-zisa prin inver~ sens e rototie sarea sensului de rotatie, situ- ate in cadranele IV si Il, co- respunzatoare inceperii frinarii pornind de la regimul de motor din cadranele I, respectiv III, e erescBlor adic& avind in vedere posibili- erinare Propriv2isk — tatea functionarii masinii in 2, “inversorea senautviae regi de motor in ambele sen- (sens de rotatie invers) suri de rotatie. sens de rotate’ Invers emp, fn cavul unui motor de curent continu cu exeitafie in serte, frinarea propriu-zisA cu inversarea’ sensului a de rotalie are loc de aceeasi manieré : cu cea descrisi anterior Ia motorul ew excitatie independent, sul» aspectul ‘MOTOR fenomenologic. Caracteristicile meca- \ sens de rotofie direct | nice de frinare sint situate In cadra- nul IV al planulai QO.M, daca sensut de rotatie a functions ea motor este cel dircet, considerat_pozitiy, trasate In Figura’ 4—44, 6. Gonstruivea aces- +4 tor caraeteristicl mecaniee de are, 3 Faiwane propria 7K pentru diferite rezistente rotorice Fz | Gl esac sna chivatente, se face conform. meto- > | BPR Gicit indicate im paragraful 34.1.2. Caracteristicile mecanice de irinare sint asemiinitoare cu cele ale motor . A—Ad. Caracteristici mecanice de frinare propriu- yy isi prin inversaréa sensului de rotajie, la maginile de curent continua: : a — ou exeltatie. independent sau In derivajies 9 — cu functionare, dar prezint® particular exeltatle in serie. tatea de a fi curbe si mu rectitini de curent continu eu excita- tie in derivatie, in acelasi regtin de 136Aplicatiile frin&rii_propriu-zise ale masinilor de curent continu sint aceleasi cu cele mentionate la masina asineron’ ce ar functiona in acelasi regim. Se subliniaza necesitatea dimensionarii speciale a masinii care urmeaza s& functioneze in regimul de frinare propriu-zisa, ca si a folosirii unui releu de vitezi nula, care s& deconecteze masina, in clipa anulrii vitezei, de la refea. 4,6, ENERGETICA REGIMURILOR MECANICE TRANZITORI Energia de pierderi variabile (Joule) care apare in masinile electrice din sistemele de actionare aflate in regim electromecanic tranzitoriu, cind za viteza unghiulara (in particular Ia porniri si frindri), este deosebit de importants, fiind prineipala surs& a solicitarii termice a izolatiei infasurarilor. Evaluarea energiei de pierderi variabile din regimurile tranzitorii, ca si masurile ce pot fi luate pentru reducerea acestor pierderi, foarte importante in economia noastra socialist’ prin consecintele pozitive pe care le poate avea economia de energie, formeaza obiectul acestui subcapitol. Calculul analitic este dificil la masinile de curent continuu cu excitatie in serie si mixté, ca sila masina asincron& cu dubla colivie ori cu colivie simpla cu bare inalte, datorita variatiei in cursul proceselor tranzitorii a unor parametri ai acestor masini. 4.6.1. Masinile de curent continu cu excitafie in derivatie si independenta Energia de pierderi variabile in intervalul temporal 4—G, eit dureazd regimul mecanic tranzitoriu, este AJ Ryizdt. (4-46) Aceasta energie se transforma integral in caldurd, in rezistenta totala Ry a circuitului rotoric, Insd, neglijind pierderile in fier si prin frecare, se poate aprecia ca Ryig=mQ,—mQ, adic& puterea de pierderi variabile poate fi aproximata prin diferenta intre puterea electromagnetica ideala mQ, si puterea mecanicé mQ, deci 4 A=J m(Q.—9) dt. (4—46’) Deoarece, din ecualia de miseare, avem admitind c& cuplul static rezistent este M, onst., se deduce & a, A=M, J (Q,—Q) dt+J J(Q.—Q) dQ. (4-47) h a, 137Aici ,, Q, sint valorile vitezei unghiulare a rotorului, corespunz&toare momentelor t, initial si f, final, procesul tranzitoriu desfisurindu-se in inter- valul temporal t)—f,. Efectuind calculele, se obtine A Miduo—1)-f oan}+5] 0,(0-0,)~ A’ “A” Energia A’ reprezinti cildura produsi in decursul procesului tranzitoriu datorit& prezentei sarcinii, iar A” cAldura degajata in acelasi interval tem- poral delimitat de procesul tranzitoriu si cauzat de variatia energie cine- tice a corpurilor in miscare de rotatie ale sistemului de actionare. In gol, M,=-0, A=A”. Pierderile de energie la pornire. Motorul functionind cu cuplul de sarci reactiv constant M, si o rezistenta rotoric& totalé Ry invariabila, cond initiale si finale vor fi 4=0, Q= Aici Q, este viteza unghiulara de regim stationar sau permanent, de la sfir- situl procesului tranzitoriu de pornire, corespunzatoare cuplului static rezis tent M,, adici Q,—Q)—R,M,/k#®®, Cu aceste conditii, relatia (4—48) devine a 3 tte 2,—2,. AG | ts 2 M[Qole fron +s(a,0.-8) (4—49) Ag find energia de pierderi variabile la pornire. In cazul particular interesant al pornirii in gol (M,—0, 2, energie de pierderi va fi 0), aceasta Aw=> JO; (4-49) energia de pierderi variabile la pornirea tn gol a motorului cu excitafie inde- pendent sau in derivatic egaleazd energia cineticd acumulaté in corpurile in miscare de rotafie, antrenate de acestea. La frinarea propriuezisd cu menjinerea sensului de rotatie, dar prin inver- sarea polaritdfii tensiunii aplicate la periile rotorului, presupunind ca fri- narea are loc de la functionarea in gol, energia dé pierderi variabile se poate obfine tot prin particularizarea relatiei (4—48). Se vor opera urmatoarele modificari: Q,=0, Q;=—Q, (schimbindu-se polaritatea tensiunii, viteza de functionare in gol ideali Q, trece in —Q,), cu care energia de pierderi variabile la frinarea propriu-zisi de la gol (M,—0) devine (4-50) In cazul studiat, pierderile de energie sint de trei ori mai mari decit energia cinetic® acumulata initial de c&tre corpurile in miscare de rotatie. Aceleasi pierderi sint de trei ori mai mari decit pierderile la pornirea in gol, Aypeo= =3Aay. Frinarea tn regim de generator nerecuperativ sau dinamicd se realizeaz’, dupa cite stim, mentinind infasurarea de excitatie conectata la refea, dar conectind rotorul pe el insusi, dup inserierea unei rezistenfe convenabile 138de limitare a curentului. In acest regim de functionare totul se petrece ca si eum viteza dé functionare in gol ideal’ Q, s-a anulat, drept consecint’ a disparitiei tensiunii aplicata de la refea circuitului rotoric. Daca frinarea se realizeaza tot de la mersul in gol (M,=0), relatia (4—48) vom face Q, =, Q_=0 si se obtine cAldura produsi in cireuitul rotorie in cursul fri dinamice de la gol, Ajo =~ IM%, (4-51) 2 egal cu energia cinetica initial’ a corpurilor in miscare de rotatie din sistemul de actionare. Reversarea produce o degajare de cilduré ce se poate calcula particu- larizind de asemenea relajia (4—48), socotind c& ea consta dintr-o frinare proprin-zisi cu mentinerea sensului de rotatie, urmat& de o pornire in sens invers. Dac& reversarea are loc in gol (Q,—O), Q,——Q,), energia de pierderi este 2 303 A= Arpt Aa : (4-52) observind egalitatile (4—50) si (4—49"). Asadar energia de pierderi variabile in decursul procesului de reversare tn gol este de palru ori mai mare decit energia cinelicé acumulaté in, corpurile in miscare de rotafie ale sistemului de acfionare la funefionarea in. gol. 4.6.2. Masina asincrona trifazata Daca se neglijeazd ramura tranversali corespunzitoare functionarii in gol, in schema echivalenta in T pe fazi a masini asincrone trifazate, patra- tul curentului de faz’ rotorie raportat la stator iy egaleazi patratul cufen- tului instantaneu statoric pe faz i}. De aceea energia de pierderi variabile a masini asincrone trifazate in cursul unui proces tranzitoriu este A=3f(R,+ Ride $poa (1+ a dt, (4-53) 4 4 R, fiinded puterea de pierderi in cuptul rotoric este Peug=3Rji;. Dar aceste pierderi mai pot fi serise mQs 1-8 Pow =MOs= (4-54) s fiind alunecarea masini. Exprimind puterea mecanic& mQ prin intermediul ecuatiei de miscare (J=const.), rezulta mo=M,0+7022— m,a—joo, “, at a deoarece “2. -2, =. Egalitatea (4—53) trece in 139RY)? A=(14+—\( (3,0. a ( Ml un+I0 S | ; =k|m,o,{s a+ J9% oi} (4-55) cu . R K=14+-4>1. (4-56) Aici s, sis, reprezint& alunecdrile masini din momentul 4, cind incep2 pro- cesul tranzitoriu, respectiv f, de la terminarea acestuia. Rezultatul (4—55) se obtine observind cA QdQ=—O5(1—s)ds. Relatia de calcul (4—55) este valabilA numai in situatia invariabilitafil rezistentei roto- rice pe fazi Ri, in timpul procesulul tranzitortu (eolivie simpla, rotor bobinat). La motoa: ste {unetie de alunecarea rele cu dubld colivie sau cu bare tnaite ale coliviei, raportul ,/R 5, deci nu’mai poate fi sos in afara integralel. Ca si la motorul de curent continu cu excitatie independenta, egali- tatea (4—55) arati ci energia degajat& sub form de cAldura in cursul pro- cesului tranzitoriu se compune din dou parti, una datorita prezentei cuplului de sarcina M,, iar cealalti pricinuita de variatia energiei cinetice a corpurilor in miscare de rotalie, antrenate de motor. La pornirea in gol, M,=0, s,=1, s=0. Caldura degajata se obtine par- ticularizind rezultatul (4— Ag = K+ J95. (4-87) La frinarea propriu-zisd cu menfinerea sensului de rotafie (frinarea prin cuplare inverss), de la gol (M,=0, s,=2, sp—1), energia degajati sub forma de cAldura in timpul friuarii este, dupa un caleul similar, Agw=K-3-+ JQ. (4—58) In regimul de frinare dinamicd se va aprecia numai energia de pierderi din circuitul rotoric, deoarece. in statorul alimentat cu curent continua aceasta poate fi usor caleulata. Avem Ar 4 4 B J Poezdt=f m(Q,—Q)dt=— J mQat, 3 a 3 intrucit in acest regim viteza de sincronism Q, trebuie fnlocuitaé cu zero. M,Q+4JQ oa ; se obtine Ultima integrala se calculeaza observind ca mQ (4—59) La frinarea dinamica de la gol (M,—0, Q,—=Q,), energia disipata in circuitul rotorie este (4—59') 140Reversarea de la gol va conduce la pierderile variabile de energie 1 An Asp} Aiag =K 4: I, (4—60) Se observa cA la masina asincrona se mentin in general concluziile de la motorul de curent continuu cu excitatie independenti, cu deosebirea ca apare un factor multiplicativ supraunitar in diferitele formule deduse, K=I+R,/R%, care tine scama si de stator. 4.6.3, Masuri de micsorare a pierderilor in regimutile tranzitorii Pe baza rezultatelor deduse in paragrafele 4.6.1 si 4.6.2 se pot trage concluzii importante in privinta misurilor care pot conduce la micsorarea solicitarii termice a motorului de actionare, respectiv la reducerea pier- derilor in cursul regimurilor tranzitorii de functionare. Micsorarea vitezei de funcfionare tn gol ideald sau de sincronism Qy si a momentului axial de inerfie J conduc la sedderea energiei de pierderi variabile. Viteza la functionarea in gol ideal, ca si viteza de sineronism, pot fi scizute temporar. Aceasta se realizeaza fie prin reducerea tensiunii aplicate la periile rotorului, fie — 1a motorul asineron — prin cresterea numérului de perechi de poli. Cu titlu de exemplu se poate mentiona c& pornirea la motoarele asin- crone cu poli comutabili in raportul 2: 1 (cu doua viteze"), efectuata direct initial cu numérul mai mare de poli, face s& scad& energia de pierderi la por- nire. Intr-adevar, viteza de sincronism initial’ va fi jumatate din cea finala, $M caldura produsi va fi aproximativ a patra parte din cea care s-ar degaja la pornirea directa in gol cu numérul mai mic de poli, deci Agg/4. Dupé comutarea pe acest numar de poli, viteza de rotatie creste aproximativ de la + Qy la Oy, degajndu-se, conform egalitatii (4—55), 0 edldura egal cu Agg(0,5°—-0) =Ago/4. In consecint&, ealdura total produs& va fi aproxi- mativ Ago/2, jumitate din cea care s-ar degaja la pornirea direct’ cu numi- de poli. Rezultaé consideratii similare dac&é doudé motoare rul cel mai mi de curent continuu identice sint conectate la pornire mai intii in paralel, ca in tractiunea electric’. _ cazul reglarii vitezei de rotatie la motoarele de curent continuu prin variatia continua a tensiunii (de pild{ cu ajutorul mutatoarelor comandate), se poate elimina practic degajarea caldurii ce ar avea loc la aplicarea unei tensiuni constante. Aceasta explica in parte longevitatea deosebita pe care a dovedit-o grupul generator-motor sau Ward-Leonard (paragraful 6.4.1). Pentru reducerea momentului de inertie de la arborele motorului, dacd momentul de inertie intern este comparabil cu momentul de inertie total redus la arborele motorului al celorlalte organe in miscare, se vor util motoare cu lungime mai mare si diametru rotorie mai mic. Daca este posibil, se poate recurge la dowd motoare de actionare identice, de putere nominala pe jumatate din cea necesara; procedind astfel, momentul de inertie intern echivalent scade eu circa 20%. Solufia aceasta se intilneste la acjionarea principal a cajelor laminoarelor, La puteri mici, se pot utiliza si masini electrice cu flux axial si rotor disc, la care momentul intern de inertie este mic. Astfel de motoare se fabrici pe bazi de brevete proprii de citre LC.P.E, Bucuresti. serie si apoi 14147. APLICATII 1. Un motor de aejionare de curent continun eu exeltase Independent are datele nominate: 140 kW3) ny=1100 rot/min.; Uy=440 V3 Igy=345 A: L..=5 AS R,=0,03 obml; Poll; Bo8 eal de eureat In infasuzaren rovorieks N=306 conductor weiv. Sh se ealeuleze constanta ky fluxul nominal de exeltajie Oy, viteza ungbtulard 1a funetio narea tn gol Heald 2, eupll electromagnetic nowinal iy, puteril de plerderl variable st totale fn servieol eontinay’ nowinel, citi randamentul nominal’ eal motorutul. Rezolvare. Avem: 3-508 73,09; 2-3,14-2 SHAT 100 15,13 rads; 30 5 44 ky 73,09-113,13 Pe baza acestor rezultate, giisim: Dy=73,09-0,051—5,73 Wes viteza unghinlaré de funetionare in gol tdealé este Uy _ 440 200 __20-117,96 yg hm 117,96 radjss m= Z 3,73 = 344 197 rot/min, nal rezulta Ta Cuplul electromagnetic nor 3,73 “B45= 1 286,85~ 1 287 Cuplul mecanie util nominal se caleuleazii cu relatia 140 000 115,13 1216 Nm. Pierderile Joule rotorice nominale sint Rul y=0,09-345%= 3.571 W 57 kW. Pierderile tn excitafie find Uy Tay 440-5=2 200 Wa 2,2 kW, plerderile totale vor ff yes Uyley + Uyley— Pym 410 -345-4-2 200~140 000= 14 000 W- Randamental fominal cerut are expresia Py 140 Px. 10 _~o,91. Put Py 1140 m= 2, Motorul de curent continun en exeltafle independent din exemplul de ealeul precedent se -porneste intr-un sistem de acfionare cu cuplal de sareind constant M,=1 050 Nm (redus Ia arborele motorulni), eu un eurent rotorle de virt 1,=1,55/.y. Momentul total axial de Inerfle, redus Ia arborele motorulut, este J=52 kg-m*, Care este durata pornirii fy, presupunind ed in decursul acestela curentul din rotor este 1,7 Ce accelerajie unyhiulari ¢ se imprimé rotorulul ta pornire? Rezolvare. Viteza de funcfionare in gol ideal este, conform eelor calculate anterior, Qy— 117,96 rad/s; curentul de virf I, este T,=1,55 [uy 1,55-345— 534,8 A, 142cdirula ti eofespunde cuplul electromagnetic My=chy= 3,73 -534,8= 1 994,8 Nm. Viteza de regim stationar de 1a sfirsitul porniril va {1 Roly 0,03 +534,8 = 117,96- 2113,66 rad/s. Dm My ¢ 3,73 Durata pornirii, conform relatiei (1-23), va fi 13,66 1 994,8—1 050 115060, at, 626 8,16 radjs8, 3, Motorul asineron de tipul M2-46-6, fabrieat Ia LM-E.B. are urmiitoarcle da Py =2,5 KW5 ny=940 rolfmin.; £2175 V (Lenstune de linte) 5 1; ‘Si se dimenstoneze reostatul de porntre al acestul motor, egal cu cel nominal. Rezolvare. Alunecarea nominala este sy TOT 1000-040 9 og Te 1000 jar viteza nominala unghiulard Bly _ 314-940 8,39 rads. jar cuplul eritic (neglijind cuplul de pierderi) va fi Men= My= 3.4 +76,23= 259,19 Nm. Alunecarea critic’ a motorului (relatia (3—9)) este (4 VET) sy = (3,44 VFR) 0,06 0,309. fntructt tn problem’ nu s-au impus restrieli_asupra accelerafiel la poi doua limite intre care variaz’ cuplul la pornire: Myo tigge= 2,2 My=2,2 My 2 My 1,2-76,23= 91,47 Nm. Notina 167,7, 2M iq 2°250,19 din retatia Toi Kloss tn care se face cuplul egal eu’M, se obtine alunecarea s acestul cupla pe earacteristin mecanies naturald AL (1a a/im tal) = 2899 (1 IR TORR) = 0,148. ee 2-0,928 ‘Analog se caleuleaza alunecaren s,,., corespunzitoare cuplului de comutare My pe caracteris- ‘ica meeanied naturalf. Cu a 0,323, , corespunzsitoare s Mz, __ 9147 2M oq 2-259,19 143se poate serie % Taagt) =0:398 i 1a a/iaaal,,) = Dates a ) 2-0,18 Numérul de trepte ¢ al reostatului de pornire este dat de relatia (4—8'): (1 Y= FOTH) =0,0742 logs, log 0,146 Tog S.,—l0g 8, log 0,0742—Iog 0,146 = 2,84, Alegem :=3. Din relatia necdrii s,, respectiv sf, im care inlocuim s, cu $,,,/8,, rezultd noua valoares; a alu- CO7HH 0,142. ‘Acestelaluncedrt 1 carespunde o altA valoare pentru cuplul maxim My fle ea Mi; aceasta este 2.259,19 Sua, 0900 “0300 4 63,74 Nm. Rafia progresiei geometrice necesare continudril calculul analitic este 0,142 Sea 0,0742, Y 913. Rezistenfa pe fazi a masinii in rotor poate fi dedus&: Essy Rezistenfele de pornire totale, pe diferite trepte, se obtin astfel: Baur Rem Rem 0,207 25 Ry= Ry= yRe= 1,913 0,20; Ria Rea Rye 1,919? -0,207= 0, y= Ry= 1,913 -0,207= 1,45 2. Rezistenfa totalia reostatului de pomire este Rea R,— R= 1,45—0,207= 1,243 Q. Reristentele treptelor sint: y= Ry — Ry= 1,45—0,757= 0,693 25 y= Ry— Fy= 0,787 —0,896=0,361 Q: 14> Ra— Re= 0,396—0,207= 0,189 Q. Consultind anexa V, adoptim cutia de rezistenje tip TR-.2, de fabricatie LME.B., cu ‘montajul Ri=ay—a= 1,407 R= a—a=0,469 0 Ri=a,—a,=0,201 2. 1444, Sa se calculeze pe cale analitied reostatnl de pornire pentru un motor de curent continu ‘eu exeitafie In derivatie, cu urmitoarele date nominale: Py=11 KW, Iey=60 A, Uy=220 V, ny =810 rot/min, Coeficientul de suprasareina dupa curent este A1=Inesl!ay=2,5» Se cere ca in timpul pornirii curentul mediu $8 fie Ze w Rezolvare. Pentru obtinerea curentului mediu de pornire impus, se aleg din elteva incer- e&ri valorile cucenfilor limit& J, sb J 2+60== 120 A; 14-0084 A, Tt Ty Ralia progtesiei geometrice este Rezistenta totala din circuitul rotoric se calculeazii astfel ea in momentul pornirit curen- tl prin indus s4 aibi valoarea 1, Uy 220 so R, a 120 Randamentul nominal al motorului este __ Py __ 11.000 Uyly — 220-60 my 0,83. Rezistenta Ry a Infsuririi rotorice, necunoscutd, se caleuleazi eu relafia 1 Uy 220 R =n) ,9(1 0,83) = 0,312 2. 2 0 1 + mR 20 ew Numérul de trepte al reostatului de pornire va fi Jog Py—log Re_- log 1,83—log 0,312 . log y log 1,43, Reristenjele totale pe diferitele pozitit stnt Rem Re 0,812 25 430,312 0,446 3; 43% -0,312= 0,64 Q; Ry= 7" Re= 143?-0,312= 0,914 2; Ryn yom 1 43-0,3126 1,31 2; RavR, 1,49°-0,312=1,87 Q. Reristentele treptelor se determina imediat: ry Ry—R21,87—1,31—0,56 2; Ry= 1,31—0,914= 0,396 25 0,914—0,64==0,274 05 14 Ry—Rg= 0,640,446 0,194 05 Ry— Re 0,416-—0,312000,134 2. n= Re r= Ry—R, Din punet de vedere al comutatiel, curentul maxim admisibil al motorului este Taz hylan 2,5-60— 150 A. Remarcim c& I1Igy, avind 84 A>60 A. 18 Actionait etectice 1455. Si se determine valorile rezlstenfelor de pornire pentra un motor de curent continua eu exeltajfe In serle, avind datele nominate: Py—8,6 kW; Uy—220 V3 y=47 As 11y— =1 270 rol/min.; R.=0,30. Pentru a se Imprima la pornirea sistemulul de acjionare o aceele- rafle de 0,15 m/s, este necesar un cupn medi de pornire M,—125,5 Nm, Cardcteristiea meca- nnled natural QU) si cuplut electromagnetle in funetie de curent (I) stat reprezentate in figura 4-48, Rezolvare. S& examinam initial @ melodd graficd de dimensionare a reostatulut de pornire, Dazat pe cunoasterea caracteristicit mecanice naturale Q(T). La tensiunea U de alimentare constant si pentru un curent i= const., fluxul de excitatic este si el constant; asadar U__ Rat kb kb Ky-K,Ry cu = UND, Ka Ry) Initial 4 determina vitezele de rotatie ). Q, corespunzitoare curen- + filor maxim sair de vir J, si minim sau de comutare 7, (fig. 4—45). In cadra~ nul Il, in sistemul de axe coordonate Ry Ose traseazd dveptele O(R,), care 77 corespund curentilor constanti Zy si ly. ‘Aceste drepte s¢ trascazi prin‘ urmi toarele pereehi de punete: Fig. 4—45. Meloda grafic de doterminare a trep-— Aa(Ryy )5 AgRy Q2), cu Ry= Ulles telor de revislentd ale reostatulul de pornire ta motont! de eurent continua eu exeltalie Im serie. A(R, 0); Ai(Re, Q,). cu Ry Ully Coordonatele acestor puncte se caleuleazai {inind seama eit 1a 0 vilezi Qu=0 rezistentele se pot determina aplicind legea Tui Ohm rotorului imobil eu comportare pasiva (Q=0, Ey=0). Pentra vitezcle unghiulare Q, si Q, tebuie ea dreptele si treacd prin puncte avind abscisa Re. Dreapta Ap) corespunde curentului de comutare J, Jar dreapla AyA; curentulul de virl Ty. La inceputul pornirii avem Q=0 si im J,; rezistenta total a motorului este R= UI. In planul Ry, @ punetul corespunzitor inceputului pornirli este A,. Cresterea vitezel de rota tie are loc Ia vezisten{a constanta sl egala cu. R,; punctul de funejfonare se deplaseazd pe o paraleld Ja axa OO. In punctul b, la interseefia cu dreapta A,A,, curentul a sc&zut 1a valoares curentulut de comutare J,.-Tn acest punct are loc scurteircuitarea primel trepte de rezistentis ny a reostatului. Curentul ereste practic Ia viteza constanta, deci punctul de funcfionare se eplaseaza pe o parsleld la axa OR, in punetul ¢, eurentul devenind din nou J,. La scara rezis~ tenfelor segmentul be va reprezenta chiar 7,, prima treapté de rezisten|i a reostatulul de pornire. {In continuare, in planul Ry, Q, punctul de funcfionare trece paralel eu axa OO pe seg mentul ed, simultan cu eresterea vitezei de rotafie si diminuarea curentulul. Dreapta cd tale axa OR, in punctul de coté Ry, valoarea rezistenfei totale a circuitului motorului pe cea de a doua treapti de rezistent’. Dupa descrierea segmentului ed se trece pe segmentul dAj, ajun- gindu-se in punctul Aj odati eu scurtelreultarea culei de a doua} trepte de vezistonti. La scarm realstenfelor, aver drept corespondent pentru r, segaventul dj. Pentru mai multe trepte de rezisten}i, lucrurile se vor petrece similar in planul Ry, 0. Conditia dimensiondrit corecte a reostatulul rezidd in necesitatea ea punetul Aj sk aib& abscisa egal cu Rj, iar ordonata Q,, gisindu-se pe dreapta AA}. in caz contrar inseamn& cd scurteircuitarea ultimel trepte de reristent (in azn! coneret al figurii 4—45 sint numa doud trepte de rezistenta) nu condace la cresterea qurentului la viloarea J,. fn particular, daci Aj rezultd eu 0 abseis mai mare decit R,, curentul de virt, la scurtelreuttarea ultimel trepte de rezistent4, va {1 mal mic dectt valoarea prestabilith 4, Procedeul grafic descris va fl reluat tn situafia descris, modificind pe J, ales inijal la o valoare 1<. Dae A; are o abscish inferioar& lui Rg se va lua o valoare @ lui J, ceva mal mare, 1{>%, Dupi dous, trek tatondrl, reostatul de pornire se dimenstoneazk corect 146Reisen total a restatuta rom RyRy (easatl avd tepte) va Ga de segmentul indicat in figura 4—45, unde 2=2. Folosind aceast’ metoda grafic, pentru alegerea curentilor limit Jy J. maxim si minim, se determina in prealabil eurentul corespunzitor cuplulul mediu de pornire. Din caracteristica ‘M(1) pentru M,=125,5 Nm rezulté Je=76 A. Se alege Ty 1,87 [y=1,87-47=88 A; Ty= 1,35 [y= 1,35 -47= 63,5 A. Gu notafiile folosite anterior se caleuleaza Uy __220 at 22,5 0 t 88 Ry Gonstruim in figura 4—46 dreapta A,j care reprezinta In ca. dranul al’ doilea funetia liniaré 2.2), corespunztoare eurentului de visi J,. Un punet al dreptei este Ay, de coordonate Ry=2,5 Q si Qo. Abscisa celuilait punct j 7) este R,=0,3 ©, iar ordonata re- zulta din ‘curba Q=(1) pentru T= I,=88 A. Se construieste apo @reapta Agi, care corespunde curentului de comutare Iq. Un punct este Ap, de coordonate Ri= 3,5 31 Q==0. Abscisa eehullalt punct {este acceasi (Ry=0,3 2), jar ordonata se determin’ din curba Q(/) pentru T= Iy= 635.4. 9 35 3252 Grafieul se completeazi —apoi, dupa indicatille date anterior Ia Fig 4—46. Caracteristica mecanicd naturalé si curba expunerea prineipivlul acestei me- ‘M(), aplicatia 5. tode gratiee, Se observa et paralela la axa absciselor dusi din punctul h trece prin punetul j de inter- secfie dintre dreptele A,j si paralela la axa ordonatelor, dus prin punetul de pe axa absei- Q. Rezultd prin urmare c& graficul este intocmit corect. Determiném apoi din grafic urmatoarele trepte de rezisten}a: 103! 19203040 50607 80 90100 (AS Bewrg 0,8 23 den ry= 0,6 25 To~re= 045 Qs Rjmrs=0,35 2. Ramine si se verifice dac& cuplul mediu de pornire (sau. curentul corespunzator) are valoa- rea impus& pe baza acceleratiel alese. Curentul mediu rezultat din grafie este a= VTla= 88-63, 6. Motoral de curent continuti eu datele nominale Py=11 kW, Uy=220 V, 1,=59 As ny=8000 rot/min, fumefloneazd cu exeliajle tn derivate, trebulnd s& funcflonexe ca — 147 = 75 AxI= 76 A.a) generator fard reeuperare (rtm de fnare dinamled), eu un eurent egal eu eel nomtnals itera Inifiaid este Jumatate din siteza nominala, Care sint rezstenja suplimentara ce trebule Ingeriatd tn rotor sl euplal decvoltat ta arborele maginll? 1) fend, tn regim de frinare proprluzish cu schimbaren poli tensiunit la borne roto- rulu, eu curental rotor iniial Z,=100 A si viteza unghiulard inifiald egal eu viteza nominal Qp. Se cer rezistenta suplimentart tnserlatd tn cireultul rotole, pueriieabsorblte de 1a refen, riaité pe la arhore al dsipate In ereultal rotor. ) generator eu recuperare, eurental rotor filnd 1=00 st realstengi nul de lmitare @ curentulul Care este viteza de rotate? Rezolvare. a) in problema 5, subeapitolul 3.7, s-a determinat rezistenla infaigurdrit Fotorice Ry= 0,324 obmi si Vemin. _ 0,0673-60 V-s =D = 0,0673 = 0,643 wo. rot. 23,14 rad ‘Viteza unghiulara nominal este Dye 34°39 000 514 rads. 5 30 Cuplul electromagnetic nominal rezulti My Tay= 0,643 57,82 37,2 Nm. Cuiptut mecanie nominal uti este: Py _ 11.000 Qy aid Muy 4,9 Nm. Cuplul de pierderi la funetionarea in gol este deci My= My —Myy=37,2—34,9=2,3. Nm. In cazul frinarit cerute, euplul la arborele motorului va fi: My-+My= 39,5 Nm, deoarece cuplul electromagnetic de frinare actionca7’ In acclast sens cu cuplul de pierderi My. Rezisten{a suplimentar’ ce trebuie inseriat’ in circuitul rotorului R, se determina cu relatia RARE, 7M de unde 0,643¢-157 2-395 0,324~0,733—0,324=0,408 obmi ) Rezistenta Inseriat& A; in regimul de frinare propriu-zisi se calculeazX dint egalitatea rezultind jm 2200643 6 2945,800 ohn 100 Cuplul electromagnetic al masinii clectrice este DM’ =0F',=0,634-100—63,4 Nm. Cuplut la arborele siu va fi Moz M’+My= 64,3-+2,3— 66,6 Nea. 148Puterea absorbitd de la retea n rotor poate fi serisi astfel: 120-100-2200 Wa 22 kW. Puterea disipata in reristenfa rotoried totald este (Ret RD Ppt Py de unde puterea primita pe la arbore P,, neglijind pierderile in gol, va fi 20 kW. 6) Viteca unghivlard, corespunzitoare functiondrit In regim de finare eu recuperare, pe caracteristica miecanicd naturald si cn curentul 17, este Uy , Fels 220 0,924-80 on Ux, “He 0643 0.6432 441 rads, respectiv n= 4210 rot,/min. 7. Motorul derivajie de curent continua, eu datele nominale din problema 5, subeapttolul 3.7, se iriueazi de Ia viteza unghinlara nouinali Qy=314 rad/s, in regim de generator t3r& reeuperare (dinamic). In timpul trinarii, cuplul de saveini redus Ia arborele motorului se men{ine constant si egal cu M,=My=13 Nm. in cursul procesului tranzitoriu, flux magnetic de excltatie are valoarea constanti si egal eu cea nominali, Se eere ea in momenta ‘inesperii frinarfi eurentul rotorie si fle Z=2/.y. Momentul axial total de inerfie redus Ia arhorele motorului, este J=0,1 kgm, Sii se determine expresiile analitice ale functiilor (0), ig) i m(0). Ce deosebiri apar in cazurile cuplurilor de sarcind de natura reactiva si potenfiald ? Care este timpul de oprire ? Se neglijeazi inductivitatea elreuitului rotorie. Rezolvare. Inifial vom calcula rezistenta R, a rezistorylul de frinare, din ecuafia de echilibru a tenslunilor tn cireuitul rotoric Ey hOQ= Om (Ret RMo de unde | Dy 0,676-314 R, 0,565—4,06 2. 2ay Rezistenta total din circuitul rotoric, neglijind ciiderea de tensiune perii-colector, este deci Ram Ry t Ry 0,565+4,96= 5,53 Q. Dupt comutarea de la schema uzualé de motor la schema de frinare dinamicd, ecuatiile ce descriu compoitarea masinll electrice sint: — ecuatia de echilibru a tenstunitor, ot Ral (4-61) — ecuatia de migcare, aa mam oo ncis : at a Mai sus I= M,Je reprezint& curentul rotorie de regim permanent in funefionarea ca motor, a IRav care pareurge rotorul, 1a euplu de sarcing constant si egal cu M,, {ar Tj ——2@4 = 2PM. este Ot constanta electromecanied de timp a sistemului de actionare, 149Eliminarea curentului f, Intre ecuafiile sistemului (4—61) duce la ecuatia diferentialé Uinear de ordinul I i cu.coeficienfii constan}i T, 22 +9—-a9, ai cu A= 741 const. Din ecuatia precedent se obtine, prin separarea variabilelor, de unde prin integrare rezulta AQ+Ke Constanta de integrare K se determina cu conditiile initiale (=0, 2=2,, gisindu-se K=O, +AQ. Asadar legea ciutatd de variatie in timp a vitezei unghiulare a motorului (0) va fi: io ‘ A2+(O+ ANC Te. Curentul rotorie se afl ugor, avind em elt Lee, cu T= Mle, 1=eQ/Ray I; iind curentul inifial in citeuitul rotoric, Deoarece cuplul clectro- magnetic este mencfa, rezulta M,— (Mr+M)e-Fa cu My=ely, © lege de variatie de acelasi tip-cu cea a curentului. Aceasta se explicd prin directa proportio- nalitate dintre cuplul electromagnetic si curentul rotoric, existent la flux de exeitafie constant. De observat eH in regim permanent sau stafionar se obtine Aceste valori nu se ating decit dac& cuplul de sareind ar fi de natur& potentiald, eapabil ea dupa oprirea masinii si o invirteascd in sens invers. In cazul cuplului static de natura reactiva, {l- narea se termind dup timpul fg de la inceperea sa, cind (f,)=0, fclo)—0. Scriind aceste egalitafi si izolind timpul de opriref, rezult 2,449 AQ in tle t= Tat Tal Im caul coneret al problemel, avem: qe Bah _ Ral Dem Oy 314 rays; TR Te Tye Mo y19,23 AS ely —2ely= —2My= —26 Nm. 150 .testnt: Apadar, legile de variagietn timp cd 2. TIS7+ATL €—0.81€ (rads); 19,23--57,69 e-081¢ (A); m=13—39 050.81 ¢ (Nm). in figura 4—47, a s-au reprezentat curbele Q(0), ig(0), la scdrile indicate, Cuplul electromag. netic in functie de timp m(l) nu sa trasat, el nefiind de fapt deett curba i,(2) Ia alt scard, Cu Tinie punctata s-au desenat portiunile de curb ce ar fi pareurse dupa oprirea motorului, dacd cuplul static ar fi de naturi potentiala: In figura 4—47, b sint redate caracteristica mecanteA de frinare si curentul in funcfie de cuplul electromagnetic. Punetele de functionare initiale in regimul de frinare dinamicd FRINARE DINAMICARR, MOTOR Nia sens de rotatie in dreapta |"* sens de rétatie Ip dreapta DIMjcon ay Nh om “An AN scara: 100 rad/s 410A — 13Nm 2 b Fig. 4-47. Graficele (0, i4(0. a ~ eu linie puntata cazul cuplului static potential; b ~ caracteristica mecanled de frinare QCM) si curentul rotorie in functie de cuplu L440). sint P’ si F’, Punctele P” si F” ar corespunde {unctionarii finale cu cuplu static potential in cazul unui cuplu static de natura reactiva, originea va constitui punetul final de functi onare (2=0,i=0). CAPITOLUL V 5, SISTEME DE ACTIONARE REGLABILE CU TENSIUNE CONSTANTA DE ALIMENTARE 5.1. GENERALITAT! Reglarea vitezei de rotatie a masinilor de Iucru actionate cu motoare electrice este ceruté de necesititile proceselor tehnologice. Primele sisteme de actionare electrica permiteau 0 reglare a vitezei in limite mici si deseori cu pierderi importante de putere. In prezent cerintele au crescut mult, atit in privinta domeniului de reglare realizat, cit si relativ la randamentul global atins, mai ales in condifiile economiei severe de energie. S-a trecut, de ase- menea, printr-un proces evolutiv pozitiv, de la reglarea mecanied a vitezej de rotatie, respectiv de la modificarea raportului de transmisie dintre moto- rul electric de actionare cu vitezi de rotatie constanta si masina de lucru, 151la reglarea electricé moderna. In ultimul caz se recurge la reglarea vitezei de rotatie a motorului electric, cu tensiune constanta sau variabila de ali mentare. Sistemele de actionare electrica cu tensiune variabild de alimentare constituie actualmente clasa cea mai moderna de actionari eleetrice regla bile, cu utilizari largi (masini de fabricat hirtie, laminoare, unele masini- unelte ete.). sti, totus unele sisteme de acfionare electric elementare, necesare antrendvii_ unk Gispozitive de bobinat, masini-unelte de precizie redusA etc., la care se mai pastreazA 0 reglare pe cale mecanicd, cu cutil de viteze. Acestea sint Ins din'ce in ee mal pulin réspindite. In acest capitol ne vom ocupa de sistemele de actionare reglabile, la care motorul electric de actionare este alimentat de la o refea cu tensiune constanta; in cazul refelelor polifazate, vom presupune ca valorile efective ale tensiuni- lor de faz% sau linie sint constante in timp. Ne vom ocupa ins in exelusi- vitate de reglarea vitezei de rotatie a motoarelor electrice de actionare, fara a maj examina modalitatile de variafie pe cale mecanica a vitezei masinilor de lueru. In uncle Inerdri se face o distinetic ntre modificarea si replarea vitezsi. Prin reglarea vite- zei se infelege variatia viteret sau mentinerea sa constanta In arma unel comenzi date in elr- cuit Inchis, adied Intr-un circuit tn care marimea de iesire — vilesa de rotatie a motorului — este comparata en mirimen de intrare — viteza impust. Deoareee ponderea sistemelor electrice de actlonare automatizate este astazl importanta, iar in viitor va fist mai marc, vom folosi sm continuare termenul de reglare a vitezei, Sistemele de reglare automata formeazd obiectul pir{ii de automatinast a secstai ews In practic& este des intilnita reglarea vitezei la cuplu static constant. Pentru a varia in aceasta situatie viteza motorului de aclionare pe cale electrica, acesta va trebui si functioneze pe caracteristici mecanice artificiale, obti- nute pe calea modificarii cel pufin a unui parametru electric sau magnetic, respectiv prin modificdri in schema de conexiuni, Fie un motor de curent continun cu excitafie, independenta, functionind in regim stationar in pune- tul N, (fig. 51), pe cacacteristica sa mecanied natural 1, corespunzitor cuplului statie rezistent f, =const. Pentru ca.viteza de rotatie si scada de la Q, la Q, punctul de funetio- nare trebuie sa ajunga in N,, pe alti caracteristicé mecanicé, de e- xemplu reostaticd, obtinuta prin in- serierea unei rezisten{e in circuitul rotoric. In orice caz, datorita exis- tentei inertiei, aceasta trecere se. va face — in ipoteza unei_ modificari practic instantanee a rezistentei echivalente rotorice Ry — in felul po | urmator: punctul de ‘functionare ¢ ™ — trece initial in N’, la vitezi constant& Variatia vitezei a cupla static x, dupa care se deplaseaza in sensul constant. sigetii spre Nz. In acest din urma punct se stabileste din now echilibrul dintre cuplul electromagnetic dezvoltat de motor si cuplul de sarcina M,. Pe portiunea N’,N, sistemul de actionare este decelerat, cuplul electro: magnetic find aici inferior cuplului de sarcini M,, in toate punctele acestei porfiuni de caracteristici, cu exceptia lui Np in care il ege Fig. 5— 152Desigur ci aceeasi variatie de vitezi unghiulara AQ—0,—Q, poate fi realizata de pilda si pe alt& caraeteristica mecanica artificial, de exemplu pe caracteristica 2" (fig. 5—1), ce s-ar putea realiza sedzind bruse tensiunea de alimentare de la Uy la U ereste de asemenea, scdzind tensiunea Fis: 5—17. Reglarea vitezel prin fuxul nenea, i" de excitatie la motorul cu excitatie electromotoare indus% prin rotatie, Do- 1m serie. 165meniul de reglare, la putere constanta, atinge 2:1. Desi pierderile prin efect Joule crese, reglarea de vitezi cu aceastA metoda este considerata relativ economic’, intrucit pierderile suplimentare din reostatul Ry de cimp sint destul de mici. 5.6.3, Reglarea vitezei prin inserierea de motoare In tractiunea electrici, in particular la electrocare si tramvaie, se folo- seste inserierea a dou& motoare serie identice ale vehiculului pentru obti- nerea de viteze mici, dupa care acestea se tree in paralel, pentru obtinerea de viteze mari ‘(functionare nomi- nala) (fig. 5—18). Desi tensiunea de alimentare -a retelei este constanta, U, la legarea in serie tensiunea la bornele unui motor devine U/2 si deci ecuatia de functionare a unui motor va fi kOQ= u & =(RetRele—Z, 6-16) rezultind (6-17) unde am notat R=R.+Res. Ins Ujkd Oreste viteza limitasi relatia Fig. 5—18. Etapete trecerti de ia pornire si vie (5 hi teze reduse la fumelionarea nominalé si viteze (17) trece In inatis dou motoare de curent continua eu v-2R excitagie in serie. Q=O, cone (6-18) Acest rezultat arata-ci pe caracteristica mecanica realizata la conectarea a doud ‘motoare serie de asemenea in serie se atinge aproape jumatate din viteza corespunzatoare tensiunii nominale. La locomotivele electrice cu patru motoare acestea se. pot conecta in serie, serie — paralel sii in paralel, aplicindu-se respectiv ficctrui motor tensiunile U/4, U/2 si UL 5.7. REGLAREA VITEZEI PRIN METODA IMPULSURILOR Atit la motoarele de curent continun, eft sila motoarele asinerone trifa- zate, alimentate din retele cu tensiune constanta (ultimele cu tensiuni efective de faz sau linie constante), o metoda moderna de reglare a turatiei o constituie aga-numita mefodd a impulsurilor. Ea consta in esenté in modificarea ener- giei electromagnetice, absorbita de la refea’ sub forma de pulsuri_perio- dice; motoarelor li se modifica periodic, cu 0 perioad mic& de timp, diferifi parametri electrici sau magnetici sau acestea se tree succesiv dintr-un regim 166de motor intr-un regim de frinare, de exemplu dinamic&. Aceste modificari periodice se realizeazi cu clemente de circuit cu o comportare similar cu cea a unui contact electric, Reglarea vitezei prin metoda impulsurilor a capatat azi o raspindire mai mare in’ domeniul puterilor mici si mijlocii, prin utilizarea de tranzistoare de putere si tiristoare din componenta variatoarelor statice de tensiune. Principial expunem aici numai ‘unele detalii, chestiunile mai de amanuht fiind examinate in capitolul 6. Pentru fixarea ideilor, si presupunem un motor de curent continu cu excitatie in derivatie sau independenta. In situatia schemei de alimentare din figura 5—19, a, in intervalul temporal activ (, rotorul este alimentat (contactul ¢ inchis). Motorul dezvoltind un cuplu electromagnetic superior celui de sarcind se va accelera. In intervalul (, al perioadei (=(,+f, (fig. 5—20), viteza va scidea, fiinde’ odat& cu disparijia tensiunii de alimentare cuplul motor se anuleazi. Pentru o Fig,,5—19. Reglarea vitezei_ prin metoda impul Fig. 5-20. Reglarea vitezei de ro- surilor, prin alimentarea periodic a rotorului unui tatie prin mctoda impulsueilor: motor de curent continutt cu exeitatie in derivatic tu) ~ grafic! tensiunil _aplicate; a — schema de prineipiu; # — earactoristici meea- Q() — graticul vitezei motorului; nice obtinute = viteza unghiutard medie a mo- torului, motorul este cuplat in permanentf la-refea ([,=0) si va functiona pe carac- teristica sa mecanied natural&. Pentru o duratt relativé a impulsului e=0 {i,=0), motorul este decuplat in permanenté de la retea. Deci pentru o durata relativ’ a impulsului ¢=(0,1), caracteristicile mecanice realizate se vor situa intre caracteristica mecanica natural si axa ordonatelor din planul carac- teristicilor mecanice. Caracteristicile mecanice obtinute sint aseminatoare caracteristicilor reostatice (fig. 5—19, b). Deosebirea este tn faptul cA in ordonata si in abscisi trebuie s& se ia viteza unghiular’, respectiv cuplul electromagnetic in valori_ medi Fizic trebuie s4 precizam cA in prezenta pulsurilor de tensiune motorul se accelereazi, iar in absenta lor el se decelereaza (fig. 520). Daca durata unui ciclu {, este mic& in raport eu constanta electromecanicd de timp Ty, a actionarii, in regim stabilizat viteza instantanee a motorului oscileazd in jurul unei valori medii Q. Vitezele instantanee, in situatia ipotezei ante- rior admise, se vor abate foarte putin de la valoarea medie, atit la ince- putul, cit si la sfirsitul oricarui interval temporal activ 1. Abaterea va fi cu atit mai redusa, cu cit perioada 4 este mult mai micd decit constanta 167de timp a actionarii Ty. Cresterea freeven{ei impulsurilor sau majorarea constantei electromagnetice de timp Tn, (ceea ce se poate realiza, de exemplu, prin majorarea momentului total axial de Tului) micsoreazi oscilatiile vitezei_ motorulu —21, a, motorul este alimentat continu, dar curen In schema din figura 5 Fig. 5—21. Regiarea vitezei pi surllor, prin schimbarea valorii indus: prineipin; 6 — canice. uv to Fig. 522. Reglarea vitezet_prin metoda_impul- Surilor, prin modificarea periodied de scurta du- rata a flusulul magnetic inductors a— schema de principiu; b — caracteristiet me- cance metoda impul- curentului prin a — schema de a Mon Fig. 5—23. Reglarea vitezel prin metoda_impul- surilor, prin schimbarea periodied de scurt4 durata ‘a regimului de functionare a@— schema de principiu; 6 — caracteristici me- 168 nerfie, vedus Ia arborele moto- tul prin indus variaza, prin in- «troducerea sau scoaterea rezis- tentei R,. In intervalul temporal t,, cind este inchis contactul c, motorul se accelereaza iar ‘n in- tervalul f, viteza motorului scade (contactul c¢ deschis). Pentru o durata relativé a impulsului e=1, rezistorul R, este in permanent scurtcireuitat si motorul functio- neazi pe caracteristica sa meca- nici naturala. Pentru ¢=0 rezis- tenta R, este permanent men- tinut& in circuitul rotorului si se “obtine funclionarea motorului pe caracteristica mecanica reosta- tied corespunzitoare rezistentei rezistorului R,. Caracteristicile mecanice obtinute sint deci limi- tate, pentru diferite valori ale lui e, de caracteristica mecanica naturala si de caracteristica me- canica reostatica, corespunzitoare rezistentei ce s-ar mentine con- tinuu in cireuitul rotorie (fig. 5—21, b). Daci motorul s-ar conecta conform schemei din figura 5— 22, a, reglarea vitezei are loc prin variatia periedic& a fluxului de excitatic. In acest caz motorul se accelereazi in intervalul [, (contaetul ¢ deschis) si isi reduce viteza in intervalul f, (contactul ¢ inchis). Familia de caracteristici mecanice ce se objin este situata intre caracteristica mecanica na =0) si caracteristica ar de flux corespunzatoare fluxului thagnetie produs de curentul de excitatie limitat de rezistenta R, (e=1). Reglarea de vitezi este de asemenea cre: citoare, asemenea regl&rii obti nute prin imodificarea fluxului inductor (fig. 5—22, b).Utilizarea unui inversor 3q, ge met permite treceri succesive din regimul de motor la cel de frinare dinamiea (fig. 5—23, a). 4 ie a fn intervalll 4, corespunzaitor . pozitiei 7 a inversorului, ma- eB} sina functioneazi ca motor, iar in intervalul ulterior t,, B corespunzator pozitiei 2, func~ ° 2 : fioneaz’ in regim de frinare dinamicd si viteza sa scade. ig 5 94, scheme de reglare prin impulsuri a vitezel Caracteristicile mecanice sint ‘matoarclor asinerone trifazate in scurteirewit, cuprinse intre caracteristica mecanici natural (e=1) si caracteristica mecanica de frinare dinamica (c=0), care corespunde rezistenjei de frinare R, (fig. 5—23, b). Caracte- risticile mecanice obtinute sint asemanatoare cu cele obtinute prin suntarea rotorului in cazul Ry=const., R,=variabil. Citeva din cele mai uzuale scheme de reglare prin impulsuri a vitezei motorului asineron trifazat in scurteireuit, prin metoda impulsurilor, sint reprezentate in figura 5—24, in care nu s-au desenat cireuitele de comanda ale contactoarelor, Utilizarea schemelor 5—24, a si b, conduce la o reglare in limite largi numai pentru cupluri de sarcina apropiate de cele nominale, la arborele motorului. Folosirea schemei 5—24, c, permite reglarea vitezei sila sarcini mici. Corespunzator schemelor a, B, ¢ (fig. 5—24), caracteristi- cile mecanice obfinute, pentru diferite durate relative ¢ ale impulsurilor, sint trasate in figura 5—25, o o 2 Fig. 5-25. Caracteristiei_mecanice ale motoarelor asinerone trifazale la reglarea vitezei de rotatie prin impulsuri, corespunzdtoare schemelor din figura 5—24 Experimental s-& pus tn evident o inedlzire pronunfata a motoralui pentru valorile miei ale Tui ¢, ceca ce se explicd prin contimutul mare in armonice superioare din componenta curentilor de alimentare. Din aceasta cauri, elt si a caracterulul oseilant al vitezei de rota- tie, aplicarea acestui procedeu de reglare a vitezei motoarelor asinerone In scurtelreuit este Umitata. Ea are o aplicabililate mai mare la motoarele asinerone cu inele, Ia care se folo- seste tun reostat trifazat in cireuitul rotoric, Metoda se aplicd Ja sclionarea mecanismelor cu moment mare de inerfie, In care caz freeventa coneetirilor si amplitudinea oscilatiilor sint destul de midi 169in ceea ce priveste aparatajul de comanda, folosirea mumai a unor contactoare sau a unor contacte mecanice comandate cu molorase sincrone nu ar fi permis o raspindire mai larga 2 melodei impulsurilor, avind in vedere inertia mecanicd i fiabilitatea sedzutd ce s-ar fl obli nut, Utilizarea elementelor de comutatic statied de tip tiristor’ au permis construirea de variatoare statice de tensiune in diferite variante, eare permit funetionarea motoarelor in diferite cadrane, ea si o fiabilitate relativ ridieata, CAPITOLUL VI 6. ACTIONARI ELECTRICE REGLABILE CU TENSIUNE DE ALIMENTARE VARIABILA 6.1. GENERALITAT _ Alimentarea motoarelor de actionare cu tensiune constanta (continua sau efectiv) nu permite obtinerea unor domenii mari de modificare economicd a turatici. Electronica de putere realizeazi acest deziderat, punind la dispozitia actionirilor electrice 0 mare diversitate de scheme de modificare continua, fara pierderi a tensiunii de alimentare. In cazul sistemelor de acfionare cu motoare asinerone se folosesc, pentru reglarea vitezei de rotatie: — mutatoare directe de freeventi (cicloconvertoare) ; — mutatoare indirecte de frecven{& (cu circuit intermediar de curent continuu); — variatoate statice de tensiune alternativa; ade asincrone, recuperative si nerecuperative. La sistemele de acfionare cu motoare de curent continuu; in marea lor majori- tate cu excitalie independent’, se folosesc diferite solutii pentru realizarea surselor de tensiune continu& modificabilé in anumite limite extreme ; — redresoare, comandate si semicomandate, cu tiristoare; — variatoare statice de tensiune continug (choppere). Ambele aceste tipuri de surse pot fi unidirectionale sau bidirectionale, care permit realizarea unor actionari ne-eversibile, respectiv cu ambele sensuri de rotatie, in unul i la patru cadrane. ca surse de tensiune continua modificabila se mai folosese: — generator de curent continuu autrenat la o vitez’ de rotatie cuasicon- stanta de un motor primar (asineron, sincron, Diesel). In principiu acesta este sistemul clasic generator-motor (Ward-Leonard), cunoseut de peste sapte decenii si folosit inea si astazi. Reglarea tensiunii se face in circuitul de exci- talie al gencratorului; — alimentarea prin amplificator magnetic din refeaua de eurent alterna- tiv, realizindu si redresarea necesari. Comandind infasurarea de polarizare se realizeaz’ modificarea tensiunii. Aceasta ultim& solutie este insadin ce in ce mai rar ulilizat&, datorita consumului exagerat de cuprusifier desise lucreaza fara contacte mecanice mobile. In tot ce se va expune In continuare se va presupune cA ventilele electrice sint realizate efectiv cu diode semiconductoare si cu tiristoare. Ventilele electrice de alte tipuri (de exemplu mecanice, tiratroane, ignitroane) sint = 170socotite actualmente ca depisite, desi ignitroanele au avantajul c4 pot suporta suprasarcini mari, jar tensiunile de lucru peste 1 kV nu pun probleme construc- tive insurmontabile. Se reamintese pe scurt prineipalele nofiunt referitoare 1a functionarea si de putere (diode si tiristoare) a cdror structurd, reprezentare conventional voltampermetrici sint date In figura 6—1 Dioda d¢ siliciu este un ventil aledtuit din doud straturi semiconductoare, unul de tip p (da care conductivitatea eleetricd se asigur prin deplasarea ,golurilor® de clectroni) si unul de tip n (Ia eare conductivitatea este data de deplasarea electronilor). ‘Trecerea curentului prin jiconductoarelor si caracteristie’, DIODA TIRISTOR A k Anod' ” Catod Electrod de id ‘comar larizat direct ‘comandat Polarizat direct jandat Fig. 61. Structura, simbolul si caracteristica voltampermetried a diodel de siliclu si a tiristorului Jonctiunea J a acestor straturi este posibild numai dac& dioda este polarizata direct, adicd eu plus 1a anod si ctr minus la catod; In caz contrar zona jonctiunit rimine fird purtitori de sareini, electronii din stratul m se ingrimadese la catod (++), iar golurile la anod (—). Diodele de pulere permit trecerea in sens direct 2 unor curenti de mii de amperi, cdderea de tensiune pe ventil fiind de numai 1...2 V. La polarizarea inversi, prin diodd tree curenti de ordinul zecilor de miliamperi, tensiunile inverse ce pot fi suportate fra si se straipunga, ating, Ia unele tipuri 2000 V si mai mult. Tiristoral este wn ventil format din patrn straturi semiconductoare (fig. 6—1) intre care existd trei joneliani. Tiristorul este redresor, adied 1a polarizarea inversa nu permite trecerea curentulut Gonctiunile JJ, si J, rdmin far& ‘purtatori). $i la polarizarca direct, jonctiunea Je vimine firk purttori, aga Iheit in lips unwi semnal de comand&, tiristoru) rimine blocat. Daca se aplicd electrodului de comand’ o tensiune pozitiva fati de catod, curentul de comands prin jonctiunea Jy provoacd deblocarea jonetiuinii J, si-tiristorul rimine In conduetie, chiar dupa disparitia semnalului de comand. Blocarea tiristorului nu se poate face decit prin sca- derea curentului sub valoatea curentulut de menfinere I,. Trobule retinut faptul ed la tiris- tor, ca si la tuburile cu gaz (tiratron) electrodul de comanda are doar rolul de amorsare, de deblocare, dupa intrarea in conduclie a ventilului, curentul de comanda nu mat poate influ" en{a curentul de sarcind prin tiristor, spro deosebire de tranzistor si de Mimpile electronice (tieda), la care curentul anodic poate fi mnodificat prin intermediul curentului de baz 171sau a tensiunil aplicate gritel de comand’. Pentru prevenirea incdlzirii eleetrodului de comanda tiristorul se comanda de regula cu impulsuri, iar pentru impiedicarea schimbarii sensului curen- tului in eizeuitul de comands, se folosesc diode de putere micd. In prezent tiristoarele se fabric& pentru curenti directi de sute de amperi si tensiuni inverse de 1000... 2000 V, curentit de comanda find de ordinul zecilor de miliamperi, tensiunea de comandi de ordinul voltilor. Pentru curenti mai mari, tiristoarele si diodele se pot conecta In paralel, iar daci tensiunile inverse sint mai mari, acestea se pot lega in serie. 6.2, ACTIONARI CU MOTOARE ASINCRONE TRIFAZATE 6.2.1, Reglarea vitezei prin tensiunea de alimentare Printre metodele de comanda a turafiei motorului asineron trifazat se numar& reglarea prin modificarea tensiunii efective la bornele infAsurarii_statorice, la freeventa constanta. Reglarea vitezei se face cu pierderi, deoarece in motor apar pierderi suplimentare, iar la motorul cu rotor bobinat si in reostatul supli- mentar introdus in cirenitul rotoric, Desi modificarea tensiunii statorice se poate realiza si cu ajutorul unor infasurari de lucru ale unor amplificatoare magnetice trifazate, acestea nu se mai fntilnese decit foarte rar. In prezent se utilizeaz& variatoare statice de tensiune alternativa cu tiristoare, sub forma unor contactoare statice, obtinindu-se importante avantaje ca: greutate si gabarit redus, randament bun, putere de comand mica, functionare practic neinertiala. In figura 6—2 sint prezentate variatoare statice trifazate, care permit comanda simetrica in tensiune efectiva subnominali a motoarelor asincrone trifazate; acestea sint cu rotorul bobinat, pentru limitarea curentilor. Medi- a 3m Fig. 6—2. Variatoare statice trifazate: 4 — infigurarea statoricd mm stea cu nulu] izolat si cu“nulul accesibil; 6 — infAsurarea statorics in Uriunghi. ficarea tensiunii elective pe faz are loc prin variatia unghiului de comanda al tiristoarelor. Apar armonici in componenta curentilor si tensiunilor sta~ torice, a chror determinare cantitativa mai ales fn sarcina — este greu de executat, Armonicile superioare produc in motor pierderi Joule si de magne- tizare majorate, eit si cupluri pendulatorii, 172Schemele din figura 6—2 cuprind cite trei grupe de cite doua tiristoare montate paralel in opozitie (contactor static de curent alternativ); in fiecare grup unul din tiristoare ar putea fi inlocuit de o dioda semiconductoare. Tensiu- nile pe faz se aplic& prin intermediul acestor contactoare, forma de unda a fiectirei faze fiind dependent de starea tiristoarelor fiecrei grupe. Caracte- ristica schemelor diseutate este prezenta armonicilor de ordinul 3,5 si 7, cea ce constituie un inconvenient prin scderea randamentului global al sistemului de actionare. Analiza raportului dintre valoarea efectiva a curentului fata de valoarea efectiv’ a fundainentalei arata c& in cel mai favorabil caz, la un unghi de comanda apropiat de 150°, valoarea efectiva a curentului ereste cu circa 25%, fafa de armonica sa fundamentala, Pierderile prin magnetizare—demagnetizare si prin curenti turbionari nu prezinta practic interes, deoarece scdderea tensiunij efective duce la mi rarea pierderilor datorita fundamentalei si deci pierderile suplimentare datorita armonicilor superioare ale tensiunii se compenseazi aproximativ datorita scaderii amplitudinii fluxului magnetic, Cuplurile pendulatorii stnt mai mari la unghiuri de comand& mari, ceea ce inseamna ci ele pot deranja rotirea uniform a sistemului de actionare, mai ales la turatii joase. Pentru a infelege funcionarea variatorului static de tensiune alternativa folosit in stator, vom examina mai intii comportarea unui contactor static monofazat (fig. 6—3, a), eu o sareing pur ohmic, la care intilnim cea mai simpli comportare. Formele de unda ale tensiunii si curentului sint cele din figura 6—3, b dependente de unghiul de comanda a. Caracteristica de comanda Uy Urw =fla) este vizibila in figura 6—5. Fiecare contactor monofazat este deschis, atit timp cit tiristoarelor nu le este aplicat un semnal de comand. Daci tiristoarele sint parcurse permanent de un curent de comanda, ansamblul se comporta ca un intreruptor inchis. Mes u/| ! x2 a uel ~ Ug Rs oe) t , tam oo 0 qn on 0% oo ° Fig, 6-3. Comanda monofazat& a tensiunii cu un contactor static de curent alternatiy sl sar- ind pur activa: a — schema; 5 — forme de unda a tensiunil pe sarcin& ta diferite unghiuri « de eomanda. 173In situatia unei sarcini pur inductive (fig. 6—4, @), lucrurile stau altfel. Fiecare tiristor conduce si dup trecerea prin zero a tensiunii alternative la bornele sarcinii uj.; numai dupa ce curentul printr-un tiristor s-a anulat, se poate influenta tensiunea prin ventilul celalalt, al doilea tiristor legat paralel in opozitie cu primul. De aceea, la sarcina pur inductiva, tensiunea instantanee pe aceasta decurge ca in figura 6—4, b, curentul instantaneu prin sarcina find trasat, pentru diferite unghiuri a de comand, in figura 6—4, c. a 4 ¢ Fig. 6—4, Comanda monotazata a lenslunit eu iin contaetor static de curent alternatiy si sareina pur inductive: a~ schema; & — forme de wmaa a onsiuinii pe sareini uy, Ia diferite wnghluri x de comandé; Conform caracteristicii de co- manda din figura 6—5 in situ- alia sarcinii pur inductive L, (R,=0), unghiurile de comanda Lg (gx 0) a<90° hu au nici o influenta as pra tensiunii efective pe sarcina, a8 REO, LAO deoarece in acest domeniu m: conduce tiristorul paralel in opo- Rs(lg=0) zitie. in situatia unei sarcini induc- tive (R.#0, L.#0), ou unghiu! de defazaj o,=aretgo +, influ R, enfarea tensiunii efective pe sar- cing este posibilA numai pentru un unghi de comandit ¢> 3,. Un- ghiul 9, variazi la motoral asin- cron intre aproape 90° (la func- tionarea in sincronism) si aproape 0° 30° 60° 90° 120° 190° 180° a 0 (la sarcina nominal), deci in Fig. 65. Caractevstelle do comand ale conta. limite largi. Existi de accea po- clorulut static (pe aretguoL,/R))- sibilitatea ca in momentul trecerii 174in conductie a unui ventil tensiunéa pe acesta si fie nula, incit si nu urmeze o absorbtie de curent. Mai rezulta ea in locul impulsului de aprindere tiristoarele trebuie supusé unui impuls rectangular de aprindere de durati unghiulara 180°—a (indicat in figura 6—4, b prin hasurare). Din figura 6— 4, c iese in evident ca la sarein& pur inductiva curentul variazi dup& por- fiuni de sinusoidy de baz’ 2c. Principiul de comand& prezentat se poate usor extinde si pentru recep- toarele polifazate, in particular trifazate. Circuitul trifazat cu punctul neutru legat la retea (fig. 6—2, a) este avantajos sub aspectul solicitarii tiristarelor la tensiune inversa, dar incare& conductorul neutru si fazele motorului cu o armonic a 3—a importanta a curentului, Armonica a 3—a exista si in fazele motorului Jegate in triunghi (fig. 6—2, 6). in cazul schemei din figura 6—2, a fara punct neutru legat la retea, armonica a 3-a a curentului dispare si inlo- cuind cite unul din tiristoare din fiecare contactor cu o dioda redresoare vor fi necesare numai 3 tiristoare. Curentul din stator parcurge intotdeauna doua ventile, din care unul este un tiristor, Cu aceasti schema motorul functio- neaza intr-un singur cadran; eu o sareing de natura poten{iala, el poate func- tiona si in cadranul al patrulea. Pentru a obfine funetionarea ma:inii asinerone trifazate in regim de motor in ambele sensuri de retatie (eadranele 1 si 3 din planul caracteristicilor meca- nice), trebuie si existe posibilitatea schimbarii suecesiunii fazcl r, cea ce s-ar putea realiza cu ajutorul unor conlactoare electromagnetice prin inter- vertirea a doud faze statorice. Totusi, dacd sistemul de actionare va functiona in jurul unei turatii foarte mici cu un cuplu static rezistent redus, cuplul electro- magnetic rezultant poate deveni pendular, schimbind de sens. De accea se recomanda schimbarea succesiunii fazelor pe cale electronica, ca in figura 6—6. Dupa sensul de rotatie dorit se tree in conductie contactoarele 7, 3, respectiv 1’, 3’, simultan cu grupa 2. Grupa opusa trebuie trecuta in conductie de obicei dup& ce nu mai trece curent prin. grupa aflaté in functiune. Se remarea necesitatea ca toate contactoarele si fie formate din tiristoare, ceea ce complica si scumpeste functionarea masini asincrone in toate cele patru cadrane. La actionarile de mic& putere se pot folosi si montaje simetrice pentru comanda simultan’ a doud—trei masini asincrone, in scopul simpli- ficdrii montajuluf. Se recomanda ca rezistenta rotoric si fie variaté in doud trepte, in functie de turatie. Motoarele asiticrone in scurteircuit hu vor fi folosite decit in servicii intermitente ori de scurti durata. Caracteristicile mecanice se pot calcula analitic destul de greu, neintrin- du-se aici in detalii. Se poate arata c4 pentru un unghi de comanda « oarecare, cuplul electromagnetic este m(s, 2) =K(s, @) m(s), (6-1) unde m(s) este caracteristiea mecanick naturald a motcrului asincron, iar K(s, a) un factor de corectie care depinde atit de «, cit si de alunecarea s: < * — exp [28 (145) {1-exp[-4242 04-9 ]- exp [se a+03] [fa exp|- nae ata}. (6—2) Guplul m(s) se poate calewla cu re m(s)= Ja{ia euncseuta a lni Kloss: 2M, (6-3) 175,Qn 4aOd Fig. 6—6. Motor asineron trifazat eu rotorul bobinat comandat cu variator static trifazat bidireefional. 1500 500 o 50 10 [Wem Fig. 6—7. Caracteristici mecanice obtinute 1a mo- torul asineron cu un variator static de tensiune alternativa. 176 In figura 6—7 s-au reprezentat caraeteristicile mecanice ale unui motor avind Py=10 kW si ny = =1450 rot/min [20], pentru di- ferite unghiuri de comanda a, observindu-se aseminarea lor cu caracteristicile artificiale de ten- siune pentru un montaj uni- directional. Dimensionarea.variatorulut de ten- stune alternativa.plesed de la tesstune Inverst maxim cdmisblt st de la ewe fentul nominal al ventllelor.Galevtul tste compllcat de marele numr al md- Himilor reelproc Influentabile, Se are In vedere cuplal maxim ee trebuie dezvoltat i domentul_prevazut. de vartofle vir fecet,respectiv curentul maxim stator. Se recomanda si se alba tn vedere ca: ‘actoristile mecanice alfa reallzate, ‘Daca curentul maxim admisibil pia motor este limitat printr-o reglare aute-mati, independent de turatic, rezalti un cuplu descresedtor cu scdderea turafiei. Dack se pretinde un euplu constant in intregul domeniu de variajie a turajiei, contactorul trebule dimensionat pentru un curent mai mare. Cuplul electromagnetic al motorului variind mereu intre zero 51 un multiply al cuplalui nominal, sistemul de acfionare este supus unei solicitiri mecanice mari, de aceea este necesar si mi existe transmisit sau euplaje mecaniec, Precizim c& reglarea vitezei prin modificarea_tensiunilor statorice efec- tive de alimentare pe faza se poate realiza si cu un autotransformator trifazat reglabil (fig. 6—8). Caracteristicile mecanice obtinute sint cele artificiale de tensiune, studiate in capitolul 3, In cireuitul rotoric se introduc rezistoare pentru a prelua o parte din cal- dura degajata aici. Dezavantajul caracteristicilor me- nice artificiale de tensitine este similar cu ale celor din mai reduse (in figura 6—7 pentru unghiuri de comanda tot mai mari). Reglarea vitezei de rotatie prin modifi- carea tensiunii efective statorice are loc in limite re- strinise, cuplurile critice descrescind cu patratul redu- ceri tensiunii. Valoarea tensiunii de faz in stator pen- tru care cuplul critic egaleazi cuplul nominal este (6-4) (relatie care se obfine tinind seama ci A=Men/My sic Mz este proportional cu Uty, iar My cu U2); sub aceasti valoare a tensiunii nu se poate realiza 0 func- tionare stabil la cuplul constant de sarcina, egal cu cel nominal. Sensul reglarii este descrescitor, iar finetea sa‘este Fig. ¢—g, Alimentarea mare, dac& autotransformatorul este cu reglare con- motorului asincron tri- ‘i ae fazat de Ia un auto- tinud a tensiunii. transformator tifazat. 6.2.2. Reglarea vitezei prin mutatoare directe de frecventii (cicloconvertoare) Un convertor direct de freeven{& (cicloconvertor sau mutator far& circuit intermediar de curent continuu) transforma nemijlocit energia de curent alternativ cu anumiti, parametri in acelasi fel de energie, avind ins& alti para- metri. In particular, un cicloconvertor permite ca dintr- refea monofazata ori trifazata de freeventa f, si anumita tensiune de fazi U, s& se objind la iesirea sa o alta frecventa fyf,. El acoperi si puterea reactiva de orice semn, necesar. consuma- torului, ceea ce constituie o caracteristicd a schimb&torului direct de freeven{a (cicloconvertorului). Comanda cicloconvertorului se face de obicei utilizind un regulator de curent, valoarea impusa a curentului de sarcina fiind furnizata de o tensiune care aproximeazi o sinusoid’. Din practicd rezultA cA dac& se foloseste un cicloconvertor cu mutatoare trifazate, frecventa maxima de lucru este circa 40%, din freeventa retelei. Ventilele convertorului direct de frecvenfa nu sint inedreate la fel in orice regim. Utilizarea lor este cea mai defavorabila dac& freeventa de iesire f, este foarte apropiata de zero intr-un serviciu S,, deoarece in aceasta situatie un mutator conduce mereu practic tot curentul, pe cind celalalt este netncarcat. Folosirea convertoarelor directe destinate comenzii motoarelor asincrone are avantajul obfinerii convertirii directe a energiei retelei de curent alterna- tiv in energie de acelasi fel, deci cu randament ridicat. Dezavantajele lor sint insa si ele consistente, datoritd numarului mare de tiristoare necesare, domeniul de freevent& redus (circa 1 : 20), factorul de putere realizat relativ sedzut si, la freeventa variabila, dificultatea obfinerii unui flux maxim constant la motorul asineron alimentat. 6.2.3. Reglarea vitezei prin convertoare indirecte de frecvent& (cu circuit intermediar de curent continuu) Reglarea cea mai economicd a turatiei motorului asineron in scurtcircuit din punctul de vedere al pierderilor este cea prin variatia freeventei tensiunilor de alimentare statorice. Se pot atinge turatii suprasincrone, iar pierderile suplimentare sint mult reduse intr-un domeniu mare de variatie a vitezei de rotatie, Se reaminteste ci la motorul asineron trifazat, la freevente nu prea joase, cuplul critic este invers proportional cu patratul freeventei f, de ali- mentare si direct proportional cu patratul tensiunii de alimentare pe o fazi U,, oF | Men~ e (6-5) iar alunecarea criti invers proportional’ cu freeventa f; de alimentare, Se, in aceleasi cond 1 Senee (6-6) i ) Pentru mentinerea invariabila a capacita{ii de suprasarein’ mecanicd, la diferite cupluri rezistente My si Miz se deduce De aici se deduce cum trebuie s& varieze tensiunea de alimentare cind variazi turatia odat& cu modificarea freeventei de alimentare, avind in vedere si cuplul rezistent: puis here ate (6—8) fz Ma 180Intrucit trebuie ca fluxul magnetic maxim pe pol s& fie mentinut in jurul valorii nominale (el este limitat superior de saturafia fierului, iar inferior de o exploatare eficient’), rezultd necesitatea ca ee ho hw care la freevente nu prea joase mentine si cuplul critic constant. La freevenje joase, aproximativ sub jumatatea frecven{ei nominale, ca urmare a scdderii valorii reactanfelor, rezistenta infasurarii statorice nu se mai poate neglija, relatia (6—5) nu mai este satisfacuta, iar legea de variatic a tensiunii de alimentare cu frecventa U,/f,const. nu mai asigura acelasi cuplu critic. Pentru mentinerea constanta a cuplului maxim trebuie stabilita © lege de variatie aparte pentru fiecare tip de motor, in functie de raportul dintre rezistenta si reactanta de scipari a acestuia, In figura 6— 12 sint repre- zentate caracteristicile artificiale de frecventi cu U,/f,—const. pentra un motor de putere mic& (4,8 kW). Se observa o scédere pronuntata a cuplului maxim, in special la freevente sub jumitatea freeventei nominale. Cuplul maxim la acest motor poate fi mentinut constant dacd tensiunea variaza cu freeventa dupa relatia [25]: ~ Uh Uy const=K, (6-9) relatia redata grafic tn figura 6—13. 22 ayo KH a 4 ist OA ps i 2 a ; Boe oa 4 as a Z @ f T 0 0 2 OF 04 A506 G7 OF m1 9 OW BF AC aS OFFI Re 6—13. Variajia tenstunit eu un motor de Fig. 6~12. Caracteristietle meca~ nice artificiale de tensiune si frec- Ireevenja’ pentru ven}i exacte, pentru Uy/fy= const. 4,8 kW la care e1 mine constant in freevemld fe rlfas fi) In figura 6—14 sint trasate caracteristicile mecanice artificiale de free- venti ale unui motor asincron trifazat comandat cu relatia (6—10) care pas- treazi cuplul critic constant si practic aceleasi rigiditati pe porfiunile ce pot fi asimilate cu segmente de dreapti. Din analiza caracteristicilor mecanice artificiale obtinute prin modificarea concomitent& a tensiunii si freeventei dupa o relatie care si asigure constanta cuplului critic (deci a gradului de supraincdrcare) sia rigiditatii, rezulta c& acestea asigur& un domeniu larg de modificare a turatiei si ca sint competitive cu caracteristicile motorului de curent continu. 181Convertoarele indirecte de frecvenft sau cu circuit intermediar de curent con- finuu sint cafacterizate de o dubl& conversie a energiei electrive: prin inter- mediul unui mutator static in doua sau patru cadrane u,, se transforma ten- siunea alternativa de frecventa constant f, a refelei intr-o tensiune continua, intr-un circuit intermediar. Din acest circuit tensiunea continua obtinut® se transforma prin intermediul mutatorului static ug intr-o tensiune alternativa monofazata sau trifazata, de freeven{a variabil& si de obicei de alta valoare efectiva de fazi (fig. 6—15). a Joy 400 2% 250 Uz const 4, =const 2 0h 06 G8 iP m Mem Fig. 6—14, Caraeteristict mecanice ar- Fig. 6—15. Convertor indirect static de freeventa tifleiale de freeventé cu euplu eritic CISF: constent, = ‘m, — transformator trifazat; m, — motor asineron parametra — fyjfyyi alunecarea eritied ‘tuitazat. nominal s,,=0,15. Exist{ un inare numér de convertoare indirecte de freeventa, care pot fi clasificate in functie de locurile de reglare a freeventei si a tensiunii de iesire. Daca acestea nu coincid, convertorul de frecventa este format dintr-un muta- tor comandat fn regim de redresor si un altul in regim de invertor, alimentat cu tensiune variabila. In acest caz tensiunea.de iesire se variaza in circuitul de redresare, Daci reglarea tensiunii si freeventei se face in acelasi loc, la invertor, acesta va fi alimentat cu o tensiune continua constant{; mutatorul u, este un redresor necomandat, iar mutatorul u, un invertor. In figura 6—16 se prezinta cele dou categorii de convertoare indirecte de freeven{a, cu mutatoarele wy, in trei variante A, B, C si uy in doya variante folosite. Pentru realizarea frinarii recuperative sau suprasinerone, mutatorul u, trebuie s& fie un redresor comandat in patru cadrane. Convertoarele statice indirecte cu tensiune continua modificabila in circui: tul intermediar au diferite grafice ale tensiunii de iesire, in functie de clasi- 182ysod sy2eiypur oxvoyaauioD ap “a [2/074 940/604 ap jnjuawog 24d} 6a4 ap Dza}iA aup2upoujpsdng, $9) ap Daunysua} 13 4 pjuensery PANDIedNI01 asDUsss join} jD aspj6as ap jnjuawog pIDWION 2) auisol POIW 210/684 ap Dz—1IA DIDWION PIDWuoN ***"*" DOW esp2uo2ujosdns ep vjueazesg °N PINGD}IDA pajposednoer on Pau auDulss (40;J9AU) 2p ynsoyoinw (vosespe.) 'n ynsoy040Wficarea fdcuta. Cele la care tensiunea redresatA in circuitul intermediar de curent continuu poate fi variati, posed& un invertor care da la iesire 0 ten- siune alternativa in tiepte rectangulare (fig. 6—17, a). Cu cit numdrul de trepte intr-o perioadi este mai mare, deci cu cit tensiunea de la iesire este mai aproape de sinusoida fundamentalei, cu atit complexitatea invertorului creste. Armonicile superioare ale tensiunii, multiplu de trei, nu exist in spectrul de frecvente ale tensiunilor de linie, daci invertorul este comandat simetric pe toate cele trei faze. Daci tensiunea redresata in circuitul intermediar al convertorului indirect este constant, armonica fundamentala a tensiunii de iesire poate fi reglata prin modificarea timpilor de blocare a invertorului. Aceasta se poate realiza prin utilizarea de variatoare statice de tensiune continua (choppere), modu- lind deci prin impulsuri de amplitudine constanta tensiunea alternativa de iesire. Dacd dufata relativa de conectare pe intervalul de conductie a unei faze este constant, toate trepiele au amplitudine egala (fig. 6—17, b). Dac aceasta durati este modulata in functie de,o marime sinusoidal de referinta, tensiunea de iesire va avea o forma sinusoidala datorita variatiei sinusoidale a valorii medi (fig. 6—17, c). ot Fig. 6—17. Grafiee ale tensiunii de iesire la convertoarele indireete de freeventit: @— cu tensiune continu’ variabili in circuitul de curent continu. Cu tensiumea constant in acelasi circuit: 8 — cu impulsuri de dural de conectare relativi egale; ¢— cu impulsuri cu durati de conectare relativi modulate in litime. Complexitatea schemelor convertoarelor indirecte depinde de invertor. Daca tensiunea in circuitul intermediar este modificabila, invertorul este mai simplu, deoarece el indeplineste doar rolul de modificator al frecverifei de ie- sire. In schimb daca tensiunea mentionat& este constanta, deci redresorul e simplu, invertorul devine mai complicat, trebuind si se comande tensiunea. ‘Asadar convertoarele de frecventi cu circuit intermediar de curent continu sint complexe in ansamblu; ele oferd ins& independen{a marimilor de iesire Uz, fa fata de cele de intrare Uy, fy. 184Caracteristicile de functionare ale motoarelor asincrone alimentate cu ten- siuni nesinusoidale, obtinute de la convertoarele de frecventa sint diferite de cele obfinute in cazul alimentarii de la reteaua industriala trifazata. Tensiunile nesinusoidale inrdutatese caracteristicile prin producerea-de armonici superi- care de curent, care determina 0 incalzire suplimentara a motorului, si de flux, care dau nastere la cupluri parazite. Cuplul rezultant nu mai este constant, ci péndulatoriu. fn figura 6—18 este reprezentata variatia in timp a curentului printr-o fazi a motorului asincron alimentat cu tensiuni in trepte (ca in fig. 6—17, a), confinutul in armenici supericare a acestui curent (se observa absenta armonicilor multiplu de 3) —¢, si a8 avem u,z. Din momentul « si pini in momentul y, cind ig =Iem, Se acumuleazi energie in eimpul magnetic mentionat, avind dia/dt>0, u,>0, care provine de la sursa. Din momentul y ping la x, di,/d!<0, u,>0, energia localizat& in eimpul magnetic al infasurarii rotorice incepe s& fie retro- cedata cireuitului; sursa continu’ sa livreze energie circuitului, i, si u avind aceleasi semne ca mai inainte. In fine, intre m si 8, cind i, devine nul, u<0, i,>0, deci puterea uig isi schimb& semnul, sursa primind energie din circuit. Pind la of = pierderile Joule rotorice si puterea mecanic& dezvoltata de motor sint acoperite pe seama energiei inmagazinate in cimpul magnetic rotoric. Prelungirea raminerii in conducfie a tiristordlui tn intervalul wt@(8, B) este posibild prin urmare datoritd energiei temporar acumulate in cimpul magnetic’ al cireuitului rolorie. 189De remareat cd integrind ecuatia de echilibru a tensiunilor (6—11,) intre limitele a, y si apoi y, B reaulta: Y—(Rate— eg) alot) = fee (6—12) a a oLalem- 8 ° u-Rate—@)] doo] Ladin Relatiile de mai sus arata ci ariile hasurate diferit din figura 6—22 sint egale intre ele si proportionale cu curentul maxim rotoric atins Jon. Se mai remarci, in intervalul I, cuplul electromagnetic m nenul, datorita faptului ci ism #0. Cind m>m,, rotorul este accelerat, viteza unghiulara crescind si acumulindu-se energie cineticd in corpurile in migcare de rotatie, necesara intrefinerii migcarii in intervalele cind avem m0 si conduce tiristorul 7; ea intra in conductie cind u=0, deci la of=m, preluind curentul i, care se inchidea anterior (fig. 6— —21) prin tiristorul 7. Curentul i, =i, pind cind,nu va mai exista energie inmagazinata in eimpul magnetic rotoric, Variatia temporal a marimilor u, 12, ig $i ¢y este redata in figura 6—24 b. Ariile hagurate diferit trebuie si fi egale, conform relafiilor (6— 12). i, a & ° Fig. 6—24. Alimentarea motorulut de curent continu cu excitatle independent de la un redre- sor monofazat monoalternanta cu diodé de circulatic libers D: schema de principiu; 6 — graficcle tensiunilor, curentului si vitezei unghiulare, 191Cum in cele dou& scheme de redresare monofazati si monoalternant& (6—21) si (6—24, a) curentul rotoric i, era nul din momentul 6 pind in momen- tul 2x-+2 cind tiristorul T cap’ta din nou un impuls de aprindere pe poart, se spune c& functionarea este tn regim de curent tntrerupt. Daca, in decursul unei perioade, i, nu se anuleaza, avem de a face cu un regim de curent netntrerupt. In situatia redresarii unei singure alternante, acest regim se poate intilni Ja inductante rotorice foarte mari, la cupluri mari de sarcina si la viteze nu prea mari. In figura 6—25, a se arata influenta tensiunii contraelectromotoare —ey (deci a turatiei), presupusi constanta (moment de inertie axial ridicat la arborele motorului), iar in figura 6—25, b in ipoteza unui curent continuu perfect filtrat de armonicile superioare, diferitele forme de unda corespunza- toare acestei ipoteze. Fig. 6—25. Formele de unda ale curentulut: ig) fas — regim de curent intrerupt; fay — regim de curent neintrerupt; 9 — formele de unda ale curentilor si tensiunilor in situajia unui curent de sarcini perfect continuu (neglijind fenomenul de comutatie). Pentru schema din figura 6—24, a si un regim de fanctionare cu curent neintrerupt, se poate deduce expresia analitic’ a caracteristicilor mecanice ale motorului de curent continuu cu excitafie independenta. Tensiunea medie U, va fi, la un unghi de comanda (de intirziere la aprindere) ug d (ool Sa(sin ofd(wt) =2(1-+e0s ee) =U sig oe (6-14) Varo Se vede cd raportul Usol(Um/V— 2 =0,45. Avind, conform relatiei (6—13,), Us=Reletk®)Qqmea $i M KO, Iq, rezultd expresia analitica ciutata Daa 22 ‘) 2 J RM k®y 0” Qqyea (6— 15) 192Agadar, in’regim neintrerupt, viteza unghiulara scade foarte putin (la unghi a dat) odat& cu cresterea cuplului mediu electromagnetic M. Vail +0080) Pentru Ry~0, Qmea= kD, const. («=const). Tiristorul este solicitat cel mai mult de curent la a=0. Tensiunea maxim’ aplicata tiristorului in sensul iavers este U,—Y/2 U=nUaig- Redresoarele monofazate monoalternanta sint folosite la puteri de pind la circa 500 W; avantajele lor sint simplitate si pref redus. Dezavantajele le fac prohibitive la puteri mai mari: functionarea sacadata la viteze reduse si cupluri de sarcin& mari, ceea ce influenteaz negativ si eventualele transmisii mecanice; raportul dintre valoarea efectiva si cea medie a curentului ce par- curge rotorul motorului este mare (prima valoare este cea care influenjeazd solicitarea termica a motorului, secunda valoarea cuplului mediu electromag- netic), Daca exista un transformator monofazat de adaptare la reteaua de alimentare, componenta continua care parcurge secundarul transforma- torului satureazd eireuitul magnetic al acestuia. 6.4.1.2, Redresoare monofazate bialternanté Schemele uzuale din tehnica actionirilor de curent continu sint desenate in figura 6—~26 (cu punct median in figura 6—26, a si in punte in figura 6— 26, 1), cu observatia ci schema in punte este mai freevent utilizata. Schemele instalatiilor prezentate posedind numai ventile (cu exceptia diodei de cireu- latie libera) de gen tiristor sint denumite complet comandabile, putind lucra si in regim de invertor. Daca in figura 6—26, 6, ventilele V,, V, ar fi simple diode redresoare, puntea respectiva ar fi denumita semicomandabila sau dsi- metric. La puntea cu toate elementele comandabile, curentul se mentine prin Fig. 6-26. Redresoare monofazate bialternanta: @— schemZ cu punet median; 6 — schema in punte tiristoare si prin transformator si dupa trecerea prin zero a tensiunii transfor- matorulni pe seama energiei magnetice inmagazinate in induetivititile cireui- tului (tensiunea redresat% are forma prezentata in figura 6-27, a). La puntea semicomandata, cu 2 tiristoare i 2-diode, in intervalul fn care tensiunea trans- 13 = Actionéri electrice 193Fig, 6-27. Tensiunile redresate de puntea complet comandabila (a) si semicomandabilé (0). formatorului este negativa, curentul se inchide prin diode, fara a se incdrca reteaua cu energie reactiva, transformatorul fiind separat de partea de curent continu (diagrama tensiunii redresate in figura 6—27, b). Din acest motiv, puntea semicomandatd are factor de putere mai bun decit puntea comandata in toate bratele, Puntea semicomandati nu poate trece in regim invertor. Pentru a avea posibilitatea frinarii cu reeuperare, se folosese tiristoare in toate bratele puntii, iar pentru a funetiona ca redresor in punte semicomandata, pentru a avea un factor de putere mai bun, doui tiristoare (7 si T,) se comand cu unghiul a=0 (sint deblocate pe toati durata alternanfei pozitive), deci au rol de diode. Fie in schema din figura 6—26 ventilele V, si V, diode, notate cu Ds, D,, iar ventilele V, si Vz tiristoare, care st functioneze succesiv, primind impulsuri de comand alternativ, de perioad’ jumatate din perioada tensiunii u de alimentare. Tiristorul V, comanda cu o fntfrziere reglabil& « alternanta pozitiva a tensiunii u, iar tiristorul V, redreseazi cu aceeasi intirziere alter- nanta negativa (fig. 6—28). Cind.conduce tiristorul V,, curentul debitat de sursi se inchide pe traseul ABmDG, priv dioda Dg; tensiunea la periile motorului uz egaleaz5 tensiunea wa refelei (fig. 6—28, a, 5). Dacd se afl fi conductie tiristorul V,, curentul trece pe drumul CBmDA, prin rotor trecind in acelasi sens ca mai tnainte; in acest interval temporal, ug——u. Dupé ce tiristorul V, se blocheaz& (la wf), la anularea_ tensiunii u, curentul rotoric i, se Inchide In continuare prin diodele D;, D,, ansamblu care suplineste asa-numita dioda de circulafie liber. Acelasi lucru se intimpla apoi la blocarea tiristarului V,. Curentul rotoric poate fi in regim nentrerupt si fntrerupt, ca si la schemele monoalternanta. In primul caz (fig. 6—28, a), inductivitatea rotorului este relativ redusi, ca si energia acumulata in clmpul magnetic rotoric in intervalul temporal de crestere a curentului rotoric. Curentul rotoric se anuleazi in momentul wf=8, inaintea trecerii in conduetie a tiristorului al doilea V, (la wt=a+n). Intervalul wi<(B, a+) este deci caracterizat de i,=0, in schema intervenind pauza P tn functionare. Dac& L,/R,> T=2n/a (deci dac& constanta de timp rotoricd este sensibil mai mare decit perioada tensiunii de alimentare), cu alte cuvinte daca se poate considera inductivitatea rotorica ca relativ importanta, energia acumulata in cimpul magnetic rotoric este capabila s& prelungeasci curentul i, pind la trecerea fn conductie a tiristorului al doilea. Redresorul lucreaza deci in re- gim de curent neintrerupt, cfnd curentul rotoric variazi in regim permanent 194vitezet unghiulare @ sl tensiunit contra- Fig. 6—28. Graficele tensiunilor u, ue» curentulUl fay , b (Vy, Ve — tiristoare; Vy, Vy — diode electromotoare — ¢, pentru schema din figura 6— redresoare): 4 — inductivitatea rotoricd redus&; b — inductivitate rotoricd mare; ¢ — induetivitate roto- ric infinitd. Cuplul static rezistent si unghiul de comanda « au fost considerate aceleasi. Intre dou’ limite, dar nu se anuleaza (fig. 6—28, 0). Evident ci la aceeasi valoare medie, curentul rotoric i, este mult mai ondulat in primul caz (regim intrerupt), la fel si viteza unghiulara*), Gina = 00, caz teoretic limit de care’se apropie inserierea in cireuitul Totoric a unei bobine de reactan{i de mare inductivitate, curentul rotoric instantaneu i, =I, const. (adic& este constant si egal cu valoarea sa medie). * Ondulatia unet m&rimt pulsatorli {, tntr-o perfoad® este misurabila prin raportul Ginlre valoarea efectivi a armonicilor acesteia sl valoarea sa medie, depinzind deel de unghiul de comanda-2. a 195Daca si momentul axial de inerfie J al sistemului de actionare este foarte mare, viteza unghiulara Q va fi de asemenea constanta, ca si tensiunea contraelec- tromotoare —e,. Acest caz, ilustrat in figura 6—28, c, ar fi cel mai favorabil motorului dat, fiinded valorile medie si efectiva ale curentului rotoric sint egale, adic& fnedlzire mai redusé la aceasi sarcind a motorului. Se poate demonstra ca alura caracteristicii mecanice realizati depinde, la unghi de comanda invariabil al tiristoarelor, de faptul dac& curentul rotorie ig este intrerupt sau nu. In regim de curent neintrerupt, valoarea medie a ten- siunii rotorice us, intr-o semiperioad& a tensiunii de alimentare, va fi (a se vedea fig. 6—28, b): sin of A(t) =22 (1+c0s 2). (6~16) Avind in vedere Uz=Relo+k®,Qmeai M=kOyIq, remulti Te (1 +0080) ORM Qu —2———— et, Lid kD, BOR (6-17) eu aceleasi concluzii ca si la schemele monoalternanta. Se arati c3 Ones f(M) pentru diferite unghiuri de intirziere la aprindere a, are alura din figura 6—29. Schema din figura 6—30 utilizeazd o punte redresoare bialternanta for- mat& numai din diode si tiristorul 7. Tensiunea pulsatorie mereu pozitiva de la iesirea puntii nu solicit’ in sens ‘invers tiristorul, care primeste doud impulsuri de aprindere intr-o perioad& a tensiunii de alimentare. Este ins necesar 0 dioda de libera circulatie D: a 6—29. Caracteristicile mecanice f= f(01) Fig. 6-30. Schema Gandet parametru: unghiul de inttrziere Ia aprindere 2. 6.4.2. Instalatii cu mutatoare trifazate 6.4.2.1. Mutatoare trifazate monoalternanté Aceste mutatoare sint putin utilizate, dar tntrucit ele formeazi baza redresoarelor trifazate bialternanfa vor fi examinate aici. Pentru a evita o premagnetizare a transformatorului de alimentare (necesar datoriti faptului 196c& schema lor este de fapt o schema eu punct median), secundarul acestuia trebuie conectat in zigzag. Se examineazA totusi, pentru simplificare, 0 sche- mA fark diod’ de liberd circulatie, cu secundarul transformatorului in stea, (fig. 6—31), care permite o mai usoar’ intelegere fenomenologic’, mai ales a regimului de invertor. Acest redresor mai este cunoscut si sub denumirea de redresor trifazat cu punct neutru. Rotorul motorului de curent continuu . cu excitatie independenta constants, inseriat cu o bobind de reactant Ly (pentru a mari inertia magnetic% a circuitului rotoric sia face ca in acest circuit i, si fie practic invariabil, i¢—J,), se conecteazi intre neutrul stelei tiristoarelor si neutrul secundarului in stea a transformatorului de alimen- tare. Suplimentar se va presupune c& motorul actioneazi tamburul. unei instalatii de ridicat, pentru a ridica sau cobori greutatea G. oe tone ue ce Fig. 6—31. Schema de prineipiu si formele de w:d& pentrn mutatorul trifazat eu punct neutru (monoalternanta): a) am 30° (rl6)rad; b a= 90°= (r/2)rad; c) a= 150"=(Or/6)rad. Tensiunile instantanee de fazi in secundarul transformaforului ue, uss u., presupuse ca faeind parte dintr-un sistem trifazat simetric echilibrat, sint reprezentate in figura 6—31. Tiristoarele Vz, V,, V- primesc succesiv impulsuri de aprindere in aceasti ordine. Unghiul de comand @ al unui ti ristor oarecare reprezint intirzierea la trecerea sa in conductie fat& de mo- 197mentul cind tensiunea fazei pe care se giseste tiristorul devine mai mare decit ale celorlalte dou’ faze (respectiv devine pozitiva fat& de faza prece- dent’), moment denumit si al comutafiei naturale. Teoretic, « poate varia intre 0° si 180° el. S-au presupus trei situafii, fiecare din ele corespunzind tinui unghi con- stant si anume 30°, 90° si 150°; regimul de curent prin rotorul masinii electrice este considerat neintrerupt. Pentru «30° (fig. 6—31, a), caz situat in domeniul «<(0, 90°), se indic& unghiurile a, %, a cind tree in conductie tiristoarele V,, V,, V,. Fiecare dintre acestea conduc curentul i,=Z, in intervalul de 120°=(2n/3) rad el. De fiecare dati cind conduce un tiristor, tensiunea la bornele rotorului ur- miareste variatia tensiunii instantanee a fazei in care se afla tiristorul in con= ductie (graficul cu linie ingrosat). La bornele rotorului tensiunea médie U., este constant, de acelasi semn ca si curentul 4, deci masina absor- bind putere electric’ functioneazi ca motor, ridicind greutatea G. Schema cu tiristoare functioneazi in regim de redresor, Admifind ec R,~0 si Q~ xeonst., tensiunea medie U, trebuie si egaleze tensiunea contraelectromo- toare —ey, aceasta find de asemenea constanti. Conditia ariilor egale este evidentiata numai pentru conductia tiristorului V4. In situatia a=90° (fig. 6-31, b}, Us=—ep=0, ceea ce inseamna ci si viteza unghiular’ Q a motorului se anuleaz’, greutatea G devenind imobila. Curentul rotoric este acelasi ca mai inainte si cuplul electromagnetic M dez- voltat egaleaz cuplul statie rezistent al sareinii, insé puterea mecanic& dezvoltata este nula (MQ=MO=0). Magina electric se afl la limita func- tionarii sale cu motor, dezvoltind cuplul electromagnetic la vitez’ ung! Jara nuld. In cazul #=150° (fig, 6—31, c), caz situat in domeniul «= <(90°, 180°), tensiunea medie rotoricd U, devine negativa, ca si tensiunea contraelectro~ motoare —¢. Ori aceasta inseamna c& masina electrica trebuie si-si schimbe sensul de rotatie fati de situatia cind 2—90°. Curentul rotorie i, trece in acelasi sens (sensul contrar nu este permis, datorita comportarii specifice a tiristoaretor V,, V;, V.), sens care coincide cu sensul tensiunii electromotoa- re ¢,. Desi cuplul electromagnetic nu si-a schimbat, sensul de actiune, indicat de sageata curbilinie, else opune miscarii, cuplul activ fiind furnizat acum de cuplul static de natura potential produs de catre greutatea G care coboara. Masina electricd primind pe la arbore putere mecanic& si transformind-o in. putere electric’ cedats retelei de alimentare prin intermediul puntii de tiristoare, functioneaz’ in regim de frinare recuperativA sau de generator recuperativ. Instalatia eu redresoare functioneazi in regim de invertor. Deci pentru a= (90°, 180°) masina electricd se giseste deci in regim de generator recuperativ, iar instalatia cu tiristoare in regim de invertor, ul- tima transformind puterea electric’ de curent, continu primita de la ma- sina electric& in putere clectricd de curent alternativ si redind-o refelei. Asadar instalatia functioncaza fie ca redresor, a= (0°, 90"), fie ca invertor, a = (90", 180°). Pentru regimul de curent neintrerupt, tensiunea medie redresati U, la bornele rotorului va fi caleulata (a se vedea fig. 6—31, @), pentru un unghi a, 6 =U, sinet. Prin urmare, : , = 0, adicd pentru u,90°, deci lucreazA in regim de invertor (pasiv) si este parcurs doar de curentul de circulatie. Dac& turatia motorului are tendin{a si creasc&, ca urmare a sc&derii sarcinii, sau daci se di comanda de micsorare a turatiei sau de oprire, tensiunea elec: tromotoare devine mai mare ca tensiunea medie redresaté (> Ug), curentul rotoric se anuleazA si schimbindu-si sensul, trece prin grupul invertor B 207Sensut energie: tat teire Regim de 5 Regim de Redresor invertor generator Redresor invertor (adffSdre) (eash) activ) ene ay (acti “pas 0 Fig, 6-43. Funejionarea eonvertorulut in primele doud cadrane. (Vz, V4), care devine activ, iar redresorul A (V,, Vz) devine pasiv (parcurs fiind doar de curentul de cireulatie). La functionarea cu alt sens de rotatie, printr-o comanda adecvata grupul de tiristoare care fusese redresor (2 <90") devine invertor («>90°) si invers. Trecerea grupului de tiristoare din stare activi (parcurse de curentul motorului) in stare pasivd (parcurse doar de curentul de circulafie), ca si regimul energetic al masinii de actionare (motor sau generator), depinde deci de jocul -valorilor absolute Uzs,=— Use, $i @ =k ®,Q. Fig. 6-44. Schema-bloc a sistemului de reglare automat’ a variatorulul V1. mm, —transformator principal; m, —motorul de actionare; m, — transformator de excitatie; TS — transformator de sineronizare; DCG — dispozitiv de comand’ pe gril; AI ~ ampli: fieator de intrare; BL — hobind de’llmitare; SM — unt de misurk; TG — tahogenerator; RI, RN — regulator de ‘curent si de turatie. 208Curentul de circulatie produce pierderi suplimentare in infagurari si in tiristoare, iar bobinele de limitare scumpesc instalatia, desi rolul lor este si de netezire a curentului prin motor. Pentru limitarea curentului de circulatie, sistemul de comand limiteaz& unghiul de comanda la «30° (pentru redre- sor) si 2=150° (pentru invertor). Cu toate acestea, schema reversibila cu curent de circulatie este mai avantajoas4 decit schema fara curent de cir- culatie, prin simplitatea comenzii, care nu mai trebuie si blocheze grupurile de tiristoare in concordant cu sensul de circulatie a energiei si prin asigu- rarea regimului de curent neintrerupt. Reglarea turatiei si a curentului rotoric se face cu dona bucle dispuse in cascada: una de vitezd, elementul de misura fiind un tahogenerator si una de curent, valoarea acestuia fiind dati de un sunt de m&surd (lig. 6—44). Valoarea impusa a turatiei se stabileste la un potentiometru. 6.6.2. Variatoare trifazate Se utilizeaz’ urm&toarele scheme de alimentare: — eu convertoare reversibile, cu punct median si motoare cu inertie redus&, cu excitatie cu magneti permanenti (V3.2, putere 1,5...5,5 kW); — eu convertor nereversibil, in punte trifazata si contactoare de sens in rotor (V3.3, putere 5,5...15 -kW); — cu convertor nereversibil in punte trifazati complet comandabila, contactoare de sens in rotor si redresor monofazat comandat, in punte, nereversibil, pentru reglarea excitatiei (V3.4, putere 15...30 kW); —. eu convertor nereversibil in punte trifazata complet comandabili si redresor monofazat reversibil, pentru reglarea fluxului si schimbarea sensului de rotatie (V 3.5, putere 55 kW); ~ cu convertor nereversibil in punte trifazata, semicomandabila (V 3.6, nereversibil, putere 15...100 kW). Caracteristicile tehnice ale variatoarelor sint date in tabelul din anexa IX. Varialorul V 3.2 are o schema de alimentare a motorului identicd cu cea din figura 6—35, a, cu singura diferent& c& transformatorul (Dz,) are in se- cundar conexiunea zigzag, pentru a evita, asa cum s-a mai spus, premagne- tizarea miezului de cdtre componenta de curent continuu a curentului. Pentru asigurarea calitatilor dinamice impuse de actionarea avansurilor cu réspuns rapid al masinilor unelte cu comand numeric%, motorul de curent continuu este in executie cu rotor disc, cu circuite imprimate, care fi asigura o inertie foarte mica. (Variatorul V 3.2 MV alimenteazi un motor cu inerfie redus& cu rotor cilindrie). Exeitatia acestui motor este asigurata de magneti perma- nenti; pentru evitarea demagnetizarii polilor de citre reactia indusului, la socuri de curent de pind la 10 Iy, motorul are si o infasurare auxiliara serie. Convertorul Jucreazi cu curenti de circulatie limitati la valori admisibile de catre bobine de reactanta, care au si rol de netezire a curentului moto- rului, Pentru un anumit sens (de rotatie) o grup de tiristoare (0 stea) este comandata in regim redresor (90°), iar cealalt& in regim invertor (90°) unghiu- rile de comanda respecti relatia a4-+o,—=180°. Trecerea motorilui ‘in regim generator la frinarea cu recuperare, apare, ca la schema monofazata, cind Usaf,; in cazul to—Ey, se comand contactorul T;.cu impulsuri de 0 anumité durat’ si freeven{a, curentul prin Schema de principiu a unui variator static de Lensiune continua (a), functioning tn gadranul al doilea (0). ° Fig. 653. Schema de principiu a unui variator de tensiune continua, care permite inversarea polaritatil, ensiunit u, (a) si cadranele in care functioneazd ()). motor fiind mentinut in intervalele de pauzi de catre dioda de circulatie liberi D,. Pentru a trece la frinare, cind U,<—Eq, se comanda T;, curentul de inc&reare a bateriei inchizindu-se prin Dz, fenomenul de recuperare a ener- giei decurgind ca mai sus. Daca sursa de curent continuu este un redresor, care nu permite inversarea curentului, frinarea recuperativa nu poate avea loc; in acest caz, in locul sursei se conecteazA un rezistor, care asigura fri- narea dinamica. 218Variatorl cu functionare in cadranele I si IV (fig. 6—54) permite inver- sarea polarititii tensiunii fr a permite inversarea sensului curentului, Con tactoarele T, si 7; se comanda in trepte simultan. Cind acestea sint inchise, tensiunea aplicat’ motorului este egala cu tensiunea bateriei U (polaritatile indicate in parantez4); cind contactoarele sint blocate curentul motorului se inchide prin diodele D,, D, si sursi, pe motor aplicindu-se tensiunea U (polaritatile indicate fara parantezi). Valoarea medie a tensiunii aplicate motorului Uy, deci functionarea in cadranele I si IV depinde de raportul e: dack emt deci t,>t,, Us>0(cadranul 1); ' pentru ty 1 ps €= 12, Ua =05 pentru tef. Curental de sarcing de asemenea poate fi pozitiv sau negativ. Curentul pozitiv trece prin T; si T; sau prin D, Ds, cind contactoarele sint blocate. Prin modificarea lui e, la comanda simultand a lui T; si T, respectiv Tz $i Ty se pot obfine tensiuni si curenti de diferite sensuri (fig. 6-55), res- pectiv turatii si cupluri in toate cele 4 cadrane ale caracteristicii mecanice Q=f(M). UI Ua) ® f nee a Fig. 651. Variator de tensiune conlinud eu funetionave tn dowd eadrane (a): b — eadrancle T si 10 Fig. 6—55. Variator de tensiune continua (a) cu functionare In patru eadrane (6). 219Se recomand§ posibilitatea’ schimbarii sensului de rotatie a motorului alimentat far a modifica polaritatea tensiunii continue de alimentare a ex- citatiei sale (nedesenata in fig. 6—55, a) Reducind viteza motorului, cuplul electromagnetic al motorului tsi poate schimba sensul, permitindu-se frinarea recuperativa. Daca variatorul este alimentat de la un redresor, sensul curen- tului in redresor nu poate fi schimbat. Intr-o astfel de situatie, puterea elec- tromagnetica poate fi disipatd intr-un rezistor de frinare conectat in locul sursei de alimentare (frinare dinamica). 6.7.2, Comanda variatorului de tensiune Cum s-a aritat, reglarea tensiunii la iesirea variatorului se efectueaz’ modificind factorul de comand& ¢=(f,/t.)<1, in urmatoarele moduri a, Modulafia lafimii impulsurilor (fig. 6—47, a) este cea mai adecvata schemelor de actionare prevazute cu circuite de reglaré. Avantajele decurg din frecventa de lucru constant&, adic’ din raportul constant dintre perioada 1, si constanta de timp a motorului alimentat. Se asigura mentinerea in li- mite impuse a continutului de armonici ale curentului rotoric, b. Modulafia densitafii. impulsurilor sau comanda frecven{ei impulsurilor (fig. 6—47, 8) permite sa se utilizeze cireuite de stingere simple, de tipul cir- cuitului oscilant. De refinut c& simultan cu cresterea freeventei erese si pier- derile de comutatie. c. Reglarea bipozifionald se realizeaz’ prin includerea variatorului intr-o schema de reglare a curentului, fiind in fond 0 combinatie a metodelor a si b. Domeniul de utilizare a variatoarelor de tensiune continua este larg: trac- tiunea eleetried de la baterii de acumulatoare (electrocare, automobile elec- trice) sau cu alimentare din fir de contact aerian, sistemele de actionare elec- trica a c&ror functionare nu trebuie si depind% deranjamentele retelei (ali- mentarea de la redresoare, care inearei 0 baterie tampon de acumulatoare). Avaniqjele care rezulti din utilizarea variatoarelor de tensiune continua sint substantiale in intervalele temporale in care motorul nu functioneazd Ja puterea nominal, ci sub aceasta, rezultind importante economii de energie, Manevrabilitatea este ridicata, intrejinerea practic nuld, iar fiabilitatea mare, Aceste avantaje fac ca sistemele clasice de ieglare a turatiei motoa- relor de curent continuu si fie tot mai putin utilizate. Dezavantajele rezid’ in principal in pretul de cost inc& ridieat (care va scidea in timp), personal de intrefinere cu calificare mai inalta. 6.8, ACTIONARI ELECTRICE CU GRUPURI DE MASINI Gupurile de masini folosite in sistemele de actionari electrice pot fi cla- sificate in grupuri de masini pentru: a) objinerea turatiilor reglabile; b) obfinerea de caracteristici mecanice de forme speciale; ¢) sincronizarea functionarii diferitilor arbori necuplati cinematic, in regim dinamic (arbori electriei) si static (selsine). Degi la ora actual grupurile de masini si-au pierdut importanta avuth odinioard, dato- rit& posibilitajit realizarii de scheme electronice de reglare automat, se prezinté unele scheme de achionare care mai pot {i intitnite in practica. 2206.8.1. Grupul Ward-Leonard Acest grup, folosit pentru modificarea si reglarea turafiei in limite relativ Jargi, cunoseut si sub denumirea de grup motor-generator, a dovedit 0 lon- gevitate remarcabili, de peste 70 de ani. Cu anumite perfectionari, el se mai intilneste in aplicatii industriale moderne; cu titlul de exemplu se citeaza folosirea sa in forajul ‘petrolifer pe platforma artificial romaneasea »Gloria” din Marea Neagri, unele actionari de la Combinatul Siderurgie Galati, actio- narea instalatiilor de extractie miniere etc. Multe din schemele moderne de acfionare cu elemente cu comutatie static au avut ca punct de plecare acest grup de masini. 68.1.1. Schema simplificaté a grupului si principiul de functionare In figura 6—56 s-a redat schema simplificata a grupului generator-motor (daca in componenta sa exista si volantul V, grupul mai este cunoscut si sub denumirea Ward-Leonard-Ilgner). In componenta grupului exista trei masini electrice de putere nominal practic egale, motorul asincron sau sin- cron mI, de vitezd de rotatie constant, care antreneazd generatorul m2, ale carei perii sint legate direct la periile motorului de curent continuu cu excitatie independenta (ca si m2) m3, ultimul antrenind masina de lucru ML. Excitatiile Exo si Exy ale masinilor m2 si m3 sint alimentate de la o Fig. 6-56. Grup Ward-Leonard: a — schema simplifieat& de principiu; 6 — schema, echivaienti (Eyo>Euu)- mic refea operativd de curent continuu (in concepfia clasic& aceasta, la rin- dul ei, era alimentata de la o masin& excitatoare m4, nereprezentata in fi- gura 6—56), care ar putea veni de la un redresor. Aceste excitatii sint ali- mentate In asa fel incit curentul in Ex, SA poata fi variat eu reostatul Reig, iar in plus, in excitatia Exo, curentul se poate si inversa, modificind pozitia cursorului K fata de punctul median N al reostatului potentiometric Rye Reglarea turafiei motorului cu excitafie independenta m3 se bazeazh pe variatia continua a tensiunii sale de alimentare rotorice, obfinuta prin mo- dificarea curentului de excitafie al generatorului m2, atit ca valoare, eft si ca sens de cireulatie. Daca punetele K si N coincid, curentul in excitafie Ezg este nul, tensiunea la periile comune ale masinilor m2 si m3 va fi extrem de redusi, produs& doar de magnetismul remanent al generatorului m2, 221Grupul de masini considerat fie initial in repaus. Se porneste motorul m1. Inainte de a porni motorul m8, se verified coincidenta pozifiilor cursorului K si punctului median N; reostatul Rey se pune pe pozitia de rezisten mi- nim. Deplasind cursorul K spre stinga, curentul prin Eze ereste, pind la tensiunea: la periile generatorului m2 necesara vitezei pe care trebuie s-o atingd motorul m3, Sensul de rotatie este dictat de polaritatea tensiw obtinuta la periile masinilor m2 si m3. Variind distanta dintre K si N variazA deci turatia lui m3, Daca tensiunea de la periile generatorului m2 devine inferioara tensiunii contraelectromotoare indus& prin rotatie in infasurarea rotorica a masinii m3, caz ce poate interveni la reducerea rapid a curentului de excitatie al masinii m2 si folosit la frinari bruste, regimurile de functionare a masinilor m2 si m3 se schimba. Prima din ele trece in regim de motor, iar a doua in regim de generator recuperativ; energia cineticA inmagazinat& in organele in miscare de rotatie ale masini de lucru ML se transforma in energie elec- tromagnetic’, transformata la rindul ei in energie mecanic& de c&tre m2 si cedata volantilui V sau retelei de alimentare de curent alternativ, in ulti- mul caz prin intermediul masini m1. Ultima situatie. devine posibila daca viteza de sincronism a masini mi este depasita. Sensul de rotatie invers al masinii m3, in regim de motor se realizeazi prin deplasarea inspre dreapta punctului median N al cursorului K. Domeniul de variatie a vitezei realizat de catre masina m3 este de circa 8:1; daca se recurge si la micsorarea fluxului siu de excitatie, acest domeniu poate atinge 12:1 sau chiar 16:1. 6.8.1.2. Caracteristici mecanice realizate Ecuatia caracteristicilor mecanice statice ale masini m3 se face plecind de la schema echivalenta circuitului rotorie in regim stafionar (fig. 6— 56). Indicii G si M se refera la masinile m2, respectiv m3. Notind rezistenja echi- valent a circuitului rotorie comun al celor dou& masini cu Ry=Raat Rea in care se include si rezistenta conductoarelor de legituri, ecuatia de echilibru a tensiunilor va fi: Eqet Eq =Rales (6-39) cu Ege kePeQc, Egy =k PQ. Deoarece cuplul electromagnetic al motorului mg este M=ky®yJq, eliminind marimile Eyc, Ey si M intre res latiile anterioare, inclusiv (6—39) se obtine ke@eQe uy =const., Qe=const., se observa ca relatia Qu= (6—40) Presupunind ®¢ variabil, ©, (G—40) mai poate fi serisi Quy =K,Po~ KM (6-41) cu: Ky= aoe 3 a . ky Oy By Dy Ecuatia (6—41) este ecuatia familiei de caracteristici mecanice ale masini m3, care sint drepte in planul QOM. Viteza de functionare in gol ideala K,®¢ 222variazi odat& cu ©p, iar cdderea de vitezi AQ=—K,M este mai mare la cuplu M dat fata de ciderea de vitezd pe caracteristica mecanicd naturala a motorului m3 (deoarece in loc de Ray intervine R4—=Rao-+ Rasr> Rom) Relatia (6—40) arat& c& reglarea vitezei poate fi efectuata: fie prin men- tinerea constanté a fluxului ©, al motorului m3, de obicei la valoarea-sa nominala si varierea fluxului de excitatie ©, al generatorului m2, fie menti- nind constant ®c, deci tensiunea sa electromotoare Eye, variind sc&zitor fluxul de excitatie ©, al masini m3 (crescind rezistenta reostatului Rew). In practicd se preferd succesiunea indicata, nefiind uzuala folosirea simul- tana a ambelor modalitati. Caracteristicile mecanice obfinute folosind relatia (6—40) sint redate in figura 6—57, zona I corespunzind cazului ©, —=const., ®g variabil si zona IT situatiei ,, variabil scizitor si ®,—const. Prima zon’ corespunde deci alimentirii masini md cu tensiune rotoricd variabild, caracteristi canice fiind aici paralele — deci de aceeasi rigiditate — ceva mai scizatoare decit caracteristica me natural a lui m3. Zona a II-a este corespunza- toare function’ magnetie micsorat a masini m2, cblinindu-se ri- : Egg variabil oO fhe negativy — [~~~ ~~~ > | By voriabit Ee, =const, Fig, 657. Caracteristicile mecanice statice ale grupulul Ward-Leonard. Limita minima ping a care se poate modifica viteza motorului este de cirea 10% din viteza nominala, deoarece la viteze mici tensiunea la bornele generatorului se apropie ca valoare de cdderea de tensiune din cireuitul in- dusului, Din acest motiv o variatie mic& a sareinii produce 0 modificare ime portanta de vitezi si chiar oprirea motorului. Viteza maxima este limitatt Ja (2...8) Qy, datorita eforturilor centrifuge si a comutatici, Din figura 6-57 rezulti proprietatea esentiali a grupului generator-motor de a putea fune- fiona {n-toate cele patru cadrane, deci in toate regimurile. 223Dag masina mI este un motor Diesel sau turbind cu aburi, masina m3 poate ‘actiona numai in cadranele I si III. In actionarile cu reglare automata, in excitatia masinii m2 se pot utiliza amplificat oare (chiar rotative, ca amplidinele). In acest fel se pot regla cu numai citiva wati puteri de ordinul megawatilor. 68.1.3. Avantojele, dezavantajele $i utilizdrile grupului Ward-Leonard Principalele avantaje ale grupului generator-motor sint: 1. Variatie lina, practic continug a turatiei motorului de curent continuu cu excitatie independent m3*, intr-un domeniu de cirea 10:1. Acest do- meniu poate fi extins eu scheme si masuri speciale. . 2, Nu se produe pierderi suplimentare; pierderile din masinile grupului sint comparabile cu cele nominale. 3. Accelerare si decelerare rapid& a masini de lucru, pornirea putindu-se face cu mase inertiale mari si in plind sarcina. Durata pornirii este inferioara celei realizate cu reostat de pornire. Frinarea poate fi lind sau foarte rapidi, cu recuperarea energiei cinetice acumulate in corpurile cu miscare de rotatie. 4, Lipsa necesitatii folosirii de rezistoare si aparate de maneyra in cirenitul principal rotoric al masinilor m2 si m3. Folosirea lor in cireuitele de excitatie, de puteri de ordinal procentelor fata de puterea nominal a acestor masini, seade sensibil costul, gabaritul si puterile acestor aparate. Dezavantajele grupului generator-motor sint: erea instalati mare, de circa trei ori mai mare ca a celei necesare acti- masini de lueru. 2, Cheltuieli de investitie mari datorita dezavantajului precedent, ea si a gabaritului mare. 3. Randamentul global mic la puteri nominale reduse si medii. Dac randa- mentul individual al masinilor este circa 0,8 (masini de putere redusa), ran- damentul global va fi 0,8° =0,51. Totusi, la puteri ridicate, randamentul global este inc’ acceptabil; pentru randamente individuale de 0,93, randamentul global ar fi 0,93* =0,80. Utilizarile grupului generator-motor nu deriva din randamentul global, ci datorita proprietatilor bune pe care le poseda si a posibilitatilor de reglare in orice regim; el este folosit mai ales la porniri grele, unde este necesard reversarea sensului de rotatie. Grupul Ward-Leonard este intilnit la: actionarea cajelor principale ale laminoarelor reversibile, la actionarea funicularelor si instalafiilor de extractie in industria minierd, la macarale portal, masini-unelte mari, in industria hir- tiei, la actionarea excavatoarelor, in tractiunea Diesel-electried, teleferice de persoane, masini de bobinat fire textile etc. 6.8.2, Scheme in cascada Exist diferite sisteme de actionare de puteri mari si foarte mari, la care se pretinde un domeniu de variatie a turafiei in limite relativ reduses moto- rul asincron trifazat utilizat nu poate fi reglat reostatic in rotor, datorit& Pierderilor importante, inacceptabile intr-un servieiu de funefionare con- tinuu, de lungi durata (S 1). * ExistA si grupurl motor-generator cu exeitafie serie sau mixti, 224Recuperarea energiei electromagnetice de alunecare din circuitul rotoric al motorului asineron cu inele folosit pentru antrenarea masinii de Incru se izbeste de inconvenientul principal al freevenei rotorice f, si al tensiunii efective de fazi rotorice Uz, variabile odati cu variatia vitezei de rotatie si deci a alunecirii s a miotorului, Dup& cum se stie, f=sf, si Ug =sUy9. Sche- mele concepute initial erau grupuri de masini conectate in cascadd, uncle dupi altele, de unde si denumirea cZrora li s-a dat. Dup’ un anumit proces evolutiv pozitiv, s-a ajuns la eliminarea unora din masinile folosite initial, in special a unor masini speciale convertizoare de curent alternativ — curent continun, Schemele in cascad% cu recuperare au fost menfinute de aceea, in acest curs, in categoria grupurilor de masini, chiar daca la unele nu mai exista decit o singuri masina rotativa electrica. Recuperarea energiei de alunecare din rotorul motorului asineron eu ri torul bobinat se poate face, in principiu, pe doud cai, care au condus la doud tipuri de scheme in cascada: — cu recuperare mecanicd, energia de alunecare dupa transformarea sa in parametri de curent continuu find transformati prin intermediul unui motor de curent continu in energie mecanicd si livrat arborelui motorului asincron (fig. 6—58, a). Cascadele de acest gen se numese si cascade Kramer; | Masing ‘Motor Motor de Mosing |_| motor ae lucru | ~|_asineron_|~|derecuperare de tucra FP asincron Redresor i ‘Convertizor static static > Fig. 6—58. Schemele funcfionale ale cascadelor cu recuperare de energie: a — mecanick (Kramer); 6 — electromagnetied (Scherbius). — cu recuperare electromagnetic, la care parametrii energiei de alune- care se transforma in parametri de curent alternativ, fiind restituit’ apoi refelei de alimentare (fig. 6—58, 6). Schemele de acest tip sint cunoseute si sub denumirea de cascade Scherbius. Instalafiile redresoare si convertizoare sint dimensionate pentru valoa- rea maximi a puterii de alunecare, atins& evident la viteza de rotatie mi. nimi necesara. 6.8.2.1, Cascada cu recuperare mecanicd a energiei de alunecare Schema simplificata a cascadei s-a desenat in figura 6—59. Redresorul trifazat bialternanta u nu este ‘comandabil, diodele redresoare fiind cu siliciu, de foarte bun randament, Tensiunea de la iesirea punfii redresoare u alimen- teazi motorul de curent continuu cu excitafie independent’ m2, cuplat ci- 15 = Actions lectrice 225nematic direct sau prin inter- mediul reductorului R cu arbo- 2 Ex rele comun al motorului asin- ih cron mi cu rotorul bobinat si al yt ie Re masini de lueru ML. Dup pornirea motorului_asin- ~ * cron m1 (contactele ¢7 inchise, c2 deschise) cu reostatul trifazat. la maximum, acesta este scurt- cireuitat. Cind viteza se stabi- lizeaz&, se deschid contactele cl si se inchid c2 si cd, Fig. 660, Cased cx reuperave mecnichs ener. Marind eurentul de excita giel de alunecare (Kramer statici), schem& sim- al motorului de recuperare m2, plificata, tensiuneasa contraelectromotoare creste, curentul Ty scade si se reduce curentul din rotorul motorului asincron m7. Consecinta va fi sciderea cuplului motorului asincron si deci, la cuplu ‘static rezistent invariabil, se reduce viteza motorului mJ. Scdderea vitezei continua pini la egalitatea cuplului rezistent si a cuplului total dezvoltat de cascada. Lucrurile se petree invers dac& curentul i, scade. Proprietatea esenjialé a cascadei eu recuperare mecanicd de energie este funcfionarea sa la putere constanta, Pentru a demonstra aceasta, fie i raportul de transmisie al reductorului R(fig. 6—59), raportul dintre vitezele moto- rului asincron Q si a motorului de recuperare Qy(i=O/Q). Ins& puterea de alunecare, presupunind c& puterea in regim de durata a motorului asincron mJ este Py~MyQ», are expresia Py =sMQ,=M ,Q,= x0 ' (6—42) neglijind unele pierderi. Puterea mecanic total disponibild la arborele motorului asincron va fi: MQ+sPy (6-43) deoarece se mai poate scrie : MQ4sPy=MO4sMO,—M(Q Comparind (6—43) si (6—42) rezulti c& (w+) Py =const., (6—44) ceea ce trebuia demonstrat Cascadele cu recuperare mecanici a energiei de alunecare se executi uneori sub forma de masina special, pe acelasi arbore fiind montate masinile my, mg, tn aceeasi careas& fiind dispus si redresorul static. Cascadele de tip Kramer la putere constanti se folosese acolo unde exist necesitatea obtinerii de cupluri mari la viteze sedzute, ca si la diferitele ti- puri de laminoare (finisoare de {ev ete.). 2266822, Cascada cu recuperare electromagneticd a energiei de alunecare Schema-bloc a unei asemenea cascade a fost dati de figura 6—58, b. Apa- ritia convertoarelor statice a dat impuls cascadelor de acest tip, mai ales la cuplu constant fa intervalul de reglare. In intreg domeniul de reglare a turatiei, neglijind modificarea conditiilor de evacuare a cildurii cu variatia turatiei, motorul asincron poate folosi puterea maxim’ admisibilé P, din retea, din care, neglijind unele pierderi, puterea maximi utili la arborele motorului va fi P,(1—s). Dar avind viteza unghiulari a motorului Q=0,(1—s), rezult% ck motorul asincron va dezvolta cuplul Pains) _ Pd~a) a Qt —s) Cuplul M admisibil de durat& la arborele motorului este deci constant, in domeniul de reglare a vitezei, motorul neincalzindu-se peste limita admisa. Avantajele cascadelor cu recuperare electromagnetic a energiei de alune- care rezidi fn randament ridicat, putere redusi de comanda, posibilitatea realiz&rii unor actionari cu masini asincrone ueori superioare celor cu motoare de curent continun. Inconvenientele principale sint: domeniul redus de reglare a vitezei, factor de putere seizut, schema de comanda relativ complicata. M= =const. (6—45) 6.8.3. Sisteme de transmisie sincrona Pentru a face ca doi sau mai multi arbori, necuplati cinematic intre ei si uneori dispusi la distante mari unul de altul, si se roteasc% sincron, se poate reeurge la sistemele de transmisie sincrond sau la arborii electrici, daca este vorba de o rotire sincron a arborilor in regim dinamic. Sistemele de transmisie sincrong sint utilizate si in regim static de functionare, cu cuplu redus la arbore si folosite de multe ori in telecomenzi ori telemisurari; tn acest caz intereseazi in special transmiterea de indicafii unghiulare intre doua sau mai multe axe. In aceasta situatie se utilizeazi masini electrice speciale, denumite selsine. 6.8.3.1. Arbor electrici Asa-numitii arbori electrici, folositi in actionarea ecluzelor, macaralelor portal, masinilor din industria celulozei si hirtiei, trenurilor cu role ale la- minoarelor, se pot realiza cu diferite masini electrice cuprinse sau nu in sis- teme de reglare automati. Fark si se epuizeze gama arborilor electrici, se vor menfiona doar unele dintre schemele utilizate. Schema de principin a unui arbore electric cu masini auziliare asincrone se vede in figura 6—60. In componenta sa intra dou& motoare asincrone eu rotorul bobinat m1 si m2, cuplate cu maginile de lucru MLI si ML2, cit si dous masini auxiliare asincrone tot cu rotorul bobinat, m3 si m4. Masinile ml, m2 si m3, md sint de obicei identice, ultimele doua putind fi rotite si in sensul opus cimpului lor invirtitor statoric. Caracteristicd este legarea fazelor omoloage rotorice tntre ele. Sarcinile diferite de pe arborii 1 si 2 s-ar traduce prin pozitii unghiulare diferite ale rotoarelor masinilor auxiliare m3 si md, respectiv printr-o cir- culatie de curenti fntre fnfasurarile lor rotorice, denumifi curenti de egali- 1 207Frenkel ecg uxare fel; Fig. 6—60. Schema de principiu a arborelui electric cu masini auxiliare asincrone. zare, Acestia tind ca prin cuplurile electromagnetice ce actioneazi asupra rotoarelor masinilor m3 si m4 si menting in sincronism arborii J si 2. Alu- necarea masinilor m3 si m4 este dictati de motoarele de actionare m1 si m2. Se demonstreazi necesitatea functionarii celor doud masini auxiliare in domeniul unor alunecari destul de mari, 0,8...2, adicX rotoarele lor sA se in- EZ Fig. 6—G61. Arbore electric cu motoare asinerone: a— cu reostat trifazat comun; 6—cu rezistor bipolar alimentat de o punte redresoare trifazata bialternanfa si scurteircultat periodic de un co- mutator static; ¢— cu punte redresoare trifa- zat blalternan{f si invertor trifazat, 228 virta in sens opus cimpului invir- titor din stator. Eliminarea masinilor asincrone m1 si m2, al caror rol il preiau masinile auxiliare m3 si md din fi- gura 6—60, a condus la un arbore electric denumit cu motoare asin= crone si reostat comun (fig. 6—61, a). Evident ca utilizarea numai a doud thasini poate fi socotita un avantaj. fn circuitul rotoric este obligatorie legarea unui reostat trifazat (schema 6-61) sau dupa redresarea curen- filor rotorici se poate lega un rezistor bipolar scurtcircuitat periodic de un contactor static (schema 6—61, ). Ambele aceste scheme sint nerecu- perative. Se mai poate folosi (schema 6—61, c), la care o parte din ener- gia de alunecare este redresata si apoi cu ajutorul unui invertor tri- fazat, reinjectata in refeaua de ali- mentare trifazata.Exist si posibilitatea folosirii unui redresor trifazat, de la care s& se ali- menteze motoare de recuperate amplasate pe arborii 1 si 2* . Ultimele sche- me permit simultan si o reglare a vitezei acestor arbori. orice caz, alunecarea ce trebuie asigurata masinilor m1 si m2 trebuie s& fie relativ mare, de obicei superioara lui 0,2 Daca cuplurile rezistente de pe arborii 1 si 2 sint egale si motoarele mI si m2 asincrone identice, curentul de circulatie dintre rotoarele lor se anu- leazi; la diferente intre cuplurile de sarcind ale celor dowd motoare apar componente active ale curentilor rotoriei de circulatie, care prin cuplurile electromagnetice produse realizeaz{ funefionarea cu turatie identieX a celor doi _arbori, respectiv cu aceeasi alunecare a’ motoarelor de aetionare. Pot fi si mai mult de doi arbori. In lipsa reostatului rotoric comun, turatia ar fi apropiata de cea de sin- cronism, freevenfa si curenfii rotorici ar fi mici, functionarea la aceeasi tu- ratie nu va mai fi asiguraté. Nu se poate realiza fnvirtirea rotoarelor decit in sensul cimpului magnetic nvirtitor statoric. 6.8.3.2. Sisteme de transmisie unghiulardé sincroné Im aceste sisteme exist un arbore conducdtor si unul sau mai multi arbori condusi. La rotirea arborelui conduc&tor cu un unghi oarecare, arborele sau arborii condusi trebuie si se roteasc cu acelasi unghi sau cu unghiuri pro- portionale cu cel efectuat de arborele conducator. Sistemele de transmisie unghiular& sincron& isi gisese aplicatii in telemecanic (telecomanda, tele- misurare), dar si in sistemele automate de urmarire, Puterile nominale ale masinilor utilizate-sint foarte reduse, de ordinul zecilor sau sutelor de wati. Aceste masini, denumite selsine sint de tip spe cial. Selsinele se prezinta de obicei cu rotor bobinat trifazat si legat in stea, statorul fiind monofazat. Se pre- supune existenfa unui singur selsin condus m2 si a selsinului conducitor mI (fig. 6-62); ro- toarele se conecteazi fazi omo- loga la faza omolog’. Daca rotorul selsinului mI (conducdtor sau emifitor) a fost rotit fafi de axa de Teferinté intr-o pozitie diferit& de rotorul selsinului_ m2 (condus sau receptor), deci dac& ayéaq, datorita tensiunilorelectro- motoare rezultante in cireuitele comune ale fazelor rotorice, apar curentii ij, ig, is, de egalizare, Presupunind selsinele identice se demonstreazi ¢% tensiunile Fig. 6~02. Slstem de transmisie sineron& un- ghiulara: electromotoare rezultante sint, mi—selsin conducdtor sau emifitor; m2—selsin in valori efective, condus sau receptor. * Exist gl un brevet romén in acest sens, titular Universitatea din Brasov (autor cont. ar. ing. Topa 1. 229AU g=2U em sid («-4] ic! AU g=2Uensin (a-£-1) sin 2 AU g=2U em sin (a-S+7] sin 2, (6—46) unde a=a%—d, rad. Mai sus Usm reprezinti tensiunea electromo- toare efectivi, indus& fn faza infasurarii rotorice, a carei ax’ coincide cu axa infaguririi de excitatie. Dac& 2Z este dublul! impedanjei rotorice pe fazk, rezulté eurentii de circulatie efectivi n= AU (k=1,2,3). (6~47) 2 Interactiunea curentilor de circulafie rotoriei produce aparitia unui euplu electromagnetic sub actiunea c&ruia rotorul receptorului m2 urmareste ro- torul emitatorului m1, pina cind pozitiile lor unghiulare relative coincid. Bineinteles ca lucrurile se vor petrece ca mai sus numai in ipoteza unui cu- plu static, pe arborele selsinului receptor, inferior cuplului electromagnetic de sincronizare. Pentru eliminarea erorilor ce ar putea fi introduse de cuplurile de fre- c&ri, s-au execntat selsine fard contacte, deci fara peri. CAPITOLUL VII 7, ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE Orice sistem de actionare electric& trebuie si constituie o solutie optima, indiferent de domeniul de utilizare a masinii de Iueru si a regimului sau de functionare. In consecint&, alegerea motorului electric va trebui fcut’ ast- fel incit acest deziderat sa fie realizat, Alegerea motorului va consta in precizarea marimilor sale nominale si a tipului constructiv. Inclzirea motorului electric de actionare este un factor hotaritor in stabilirea corect’ a puterii nominale a motorului. Un motor supradimensionat termic va costa mai mult si va lucra cu randament mic, pe cind unul subdimensionat se va »arde“ repede, va conduce si la 0 productivitate redusi sau chiar la imposibilitatea pornirii. Dupa verificarea termic& a motorului de actionare, acesta va trebui su- pus obligatoriu unor verificiri netermice, in special la suprasarcini meca- nic& si la cuplu de pornire. In fine, alegerea tipului constructiv al moto; rului va depinde de conditiile de mediu, cit si de alte cerinte. 2307.1, INCALZIREA $I RACIREA MASINILOR ELECTRICE Incilzirea masinilor electrice este produs& de pierderile de putere (in fier, in infasurari, mecanice tab, 7—1). Prin supratemperaturd sau inedl- zirea $ a unui organ al masinii electrice se injelege diferenta de temperatura 6, a acestuia si temperatura 9, a mediului de ricire, cel mai adesea ae- rul ambiant: : 9=0,— : (7-1) TABELUL 7-1 Plerderi de putere tn masinile electrice ae | Dentiminea Componenti si aplleati Proporjionale eu: Histerezis magnetic BF (F=1,8.02 Pierdert eee Buf (46-2) oe Curenti turbionari Bap Pierderi ; fonstante | pieraest | Ventilase mecanice aon Jn lage frecare) Perli (colector sau inele de contact) Le Pieri | Fleder! |_ st rotore varlabile Rezistenfele de contact per dncapru) | Rezistenfele de contact pe Gn cupru) | colector, peri-inele aur Legenda: By — amplitudinea inductlel maguetice in miezil feromagnetic; Q ~ viteza ‘ughiulars de rotatie @ rotorului; A Re~ redistenta. activa; 7— curent efectiv; AU — c&derea de tensiune perii-colector sau inele; f — freeventa; d— grosimea tole. In STAS 1 893—72 se indic& supratemperaturile maxime admisibile in func: fionarea masinilor electrice, pentru diferite clase de izolatie (definite in STAS 6247-60). Aceste supratemperaturi se injeleg pentru o temperatura a mediului de ricire de +40°C si altitudine maxim’ de 1000 m fata de ni- velul mari, Depasirea Incdlzirilor maxime admisibile conduce la o scidere rapid’ a duratei de exploatare sau a »vietii* masinii, iar neatingerea aces: tora echivaleazi, pe de alta parte, cu utilizarea lor nerafionala, In consideratiile ulterioare se va presupune cA masina electrica se com- porti ca un corp omogen si izotrop, de conduetivitate termic4 infinits (aceeasi temperatura simultan& in orice punct al ei). Puterea totali a pierderilor fie p=const. __ In intervalul infinitezimal, dt, In magin§ se degajeazd cildura p.df, din care 0 parte C¥ d® se acumuleazi in magin’, iar alt parte A** dt se cer deazi agentului de ricire: pad =Cdd-+ Addl, * C este cumoseuta sub denumirea de capacitate termicd (cildura necesard ridieBrlt tem- peraturll masinii cu 1K, masuraid m J/ged. “+ A represinté capaeitatea de cedare a ciidurii (céldura cedat& fluidului de rictre tntr- Secunda, corespunzitoare unei supratemperaturi de 1K a masinii), masurata in Wierd. . 231A si G find m&rimi constante, iar d9 diferentiala supratemperaturii 9.Cum p=const, este evident ci supratemperatura $ va tinde citre o valoare fi- nit& 87 (cind d9=0); din ecuatia (7—2) se obtine Integrarea ecuatiei diferentiale (7—2) conduce la solutia 9=9,+Kexp (- unde T,=C/A, avind dimensiunile unui timp, este constanta fermica de timp la incdlzire. Impunind conditia ca la t=0, inceputul funcfionarii masini, incalzirea acesteia si fie 9, oarecare, datorita.unei funcfionari eventuale anterioare sau a altei cauze, K=A(y—9,) si se obfine: 98, (1-exp(—}}+F0es0(—4)}. Dac 9)=0 se zice c& masina porneste de la »rece caz in care rezultatul (74) devine: 9=9,(1-exo(——1}}- In ambele relatii (7~4) si (7—5), lim9=9, ceea ce arati ci curbele 9, au too @—4) tm planul cartezian 90, o asimptot’ comuna, paraleli cu axa timpului, de ordonata la origine 9, (fig. 7—1). e Constanta termick de timp la ineilzire Ty creste cu volumul maginii, deoarect capacitatea termicé C ereste mal rapid deett capacitatea de cedare a cildurii A. Marimea T, variaz§ intre 20 de minute si 300 de minute, ea find mat se€zuté la masini cu diametrul rotorie mai redus si Ventilajie mai activa. -La_masinile mari si la cele In executle capsulata, T, are velori mai ridicate. Dac& motorul este prevazut cu auto- ventilatie si se deconecteaza de la retea dupa ce a functionat un timp oarecare Det eee sre cr, Fig. 71. Incilzirea maginilor electrice (cazul 8,>9,): 2 — cu supratemperatura inlfials 9540; 2— cu supratemperatura initial nua (T_— constanta termicd de timp Ia tncilzire). protejata, eu autoventilatie interioar’ cu un cuplu static de natura reactiva, el se va opri. Condifiile de evacuare a caldurii se Inrdutafesc, cea ce echiva- leaz cu scdderea capacitatii de cedare a céldurii_A. Constanta termicd de timp devine T,>T,; raportul B=T//T,, sub- unitar, va fi cel mult egal cu unitatea numai la maginile cu ventilafie forfata independenta. La motoarele in executie 0,25...0,35. Deoarece dup& deconectarea motorului puterea de pierderi p se anuleaza, fncalzirea limita finald se anuleazi. Admitind cA incalzirea atinsi de motor la t=0 (cind are loc deconectarea sa) este 9(0)—9; functia 9(f) la ricirea motorului se va obfine din relatia (7—4) in care 4, T; find substituit’ prin 7,: 232 0 si 8)=0;, constanta9=S,exp (-+) (7-6) ~ Micsorind numai sareina motorului, puterea total de pierderi p’ (3...4)T,]. Diferitele organe ale motorului ating echilibrul ter- mic, ajungind la supratemperaturile de regim stationar. Desi la pornire pu- terea de pierderi din motor este superioara puterii de pierderi de durata, influenja puterii majorate de pierderi la pornire este neglijabilé asupra pro- cesului termie din motorul care porneste de la rece, nefiind luata in consi- derare. Uttltzéri: ventilatoarele cu debit constant, transportoarele cu band& cu sarcini lint ar& constant ete. Serviciul S2 sau de scurtd duraté se caracterizeazi printr-o functionare aperiodicd a motorului cu sarcin’ constant in intervalul de timp f<(3.1.4) T,, inferior deci celui necesar atingerii echilibrului termie, Motorul este. de- conectat apoi de la refea, o noua functionare avind loc dupa ricirea completa asa. Duratele standardizate pentru durata activa f, sint 10,30,60,90 minute. Ututzart; ecluze, masini de bucktarie, mecanisme auxiliare ale larainoarelor ete. 234Serviciul $3 sau intermediar periodic (f4r& influentarea incalzirii moto- rului de porniri sau frindri) este ciclic, un cielu de durata t, contine un interval activ ¢,, in care motorul este inc&reat de o sarcind constanta, urmata de re- pausul {,. Sint indeplinite inegalitatile 1,<(3...4)Ts t,<(3...4)T;, ceea ce arata cA nu se atinge echilibrul termic in cursul unui ciclu de functionare, Factorul de inertie FI nu depiseste de obicei valoarea 2. Utilizart: masini de ridieat cu motoare asinerone cu rotorul bobinat i frinare mecanica ete. Serviciul S6 sau netntrerupt periodic cu sarcind intermitenta. Fiecare din ciclurile sale confine un timp activ f,<(3..4)T; de functionare la putere constanta, urmat de un interval ty<(3...4)T, de functionare in gol, fara a interveni un timp de repaus. Nu se realizeaz& echilibrul termic. Utittsdrt: actionarea nor masini-unelte 1a care sarcina” se aplied sau se elimina prin intermediul unui cuplaj. Im serviciile ciclice 0 marime adimensionala importanta este durata re- lativt de funcfionare activt D4. Prin definitie ea reprezint{ raportul dintre durata functionarii in sarcin (inclusiv timpii de pornire, frinare electrica) si durata total a ciclului. Pentru serviciul $3 (intermitent periodic) D4 are expresia: te te es) In procente, durata relativa de functionare activa este D,% =100D,. Pentru serviciile §3,...,87 sint standardizate valorile D4,%—=15,25,40,60%. In ser- $8), durata standardizata a unui ciclu este de 10 7.3, DETERMINAREA PUTERII MOTOARELOR FUNCTIONIND IN SERVICIU CONTINUU In acest serviciu puterea nominala Py a motorului de actionare va fi egal cu puterea de sarcini constanté P a masini de lucru, inclusiv pier: derile din transmisia mecaniea, Dacd P este cuprinsi intre doua puteri no- tiinale standardizate, se alege motorul de putere nominala imediat supe- rioarg. Cuplul de pornire nu trebuie, fn general, verificat, cu exceptia cazu- rilor in care mecanismele antrenate prezinté un cuplu rezistent majorat la porire (frec&ri uscate la pornire). In situatia unei puteri mecanice necesare masini de Iueru variabile eu circa 20...30% in jurul unei valori medii, se poate alege un motor avind Py egal sau imediat superior puterii medii fr& efectuarea de verifiesri termice suplimentare, Puterea ceruti de masina de lucru se determing analitic prin formule empirice sau caleule teoretice. Cu o temperatur’ a mediului de racire superioaré celei de 40°C, puterea tominal{ a motorului devine PySean, Taportul «, =9,/Seam > 1 este denumit coeficient de suprasarcind ter- micd, rezultind sareind Psy1, denumit coeficient de suprasarcind mecanicd. Dar de mai sus rezultd a, in functie de coeficientul de suprasareina termick «4, Trae ay =V ar ae =| Fissure (7-11) Odata calculat a s-a rezolvat de fapt problema calculului puterii Ps, din serviciul continuu corespunziitoare puterii Ps, impusi in serviciul $2, adic& reducerea sau recaleularea sarcinii temporare din serviciul de scurti durat& la cea de durata din serviciul continuu. Considerind p. ¢ geri sau patrunderii corpurilor ___straine, a doua cifra(0...8) se Figh?—7£piterite Upur de motoare electrice: pefers 1a proteotia contra patrune a — motor eu"arbore orizontal si lagire in seuturl deri lichidelor in motor. {siinbot eod I: TMBS, cod: TT IM 1001); b motor In tabelul 7—2 se dau defix eu arbore orizontal, fixat ex flans8 (simbol cod I: nitiile gradelor normale de pro- IMB 5, cod U1: IM-3001); ¢— motor en axbore ver-tectie utilizate la masinile elec tical, fixat cu flanga (simbol cod I: IMV 3, cod I: trice rotative, iar in tabelul 7—3, IM 3031), gradele de protectie ale motoa- relor electrice. TABELUL 1-2 Grade normale de protectle a masinilor clectriee rotative (STAS 5325-70) Paina] a ‘A doua cifra ire ltr enumirea caracte- Denumirea caracte- o tied Fistica | oO Fara protectie 7 0 Fara protectie + | Protejat contra eorpuriior solide | 1 | Protejat contra piofturllor de tit grosimi tai mari de 50'mm apa de condensafie 2 Protejat contra corpurilor solide 2 Protejat contra piciturilor de ap& ce cad sub un unghi de ma- en grosimi mai mari de 12mm. ximum 15° fata de vertical Protejat contra corpurilor solide Protejat contra apel sub forma ca grosimi mai mari de 2,5 mm de ploaie Protejat contra corpurilor solide Protejat contra stropirii cu api ew grosim! mal mari de 1mm Protejat contra jeturilor de apa Protejat parfial contra prafulul | sub presiune | 6 | Protejat total contra prafului 6 | Protejat impotriva condifiilor de pe puntea navelor 7 | Protejat contra efectelor imer- | sari in apa | Ceiay submersibar Gradul de protectie se marcheazi pe plicufa indicatoare sau pe carcasa. Un motor electric cu gradul de protectie IP 22 este o masina in executie prote- jat& contra patrunderii corpurilor solide mai mari de 12 mm grosime si prote- jata contra picdturilor de ap ce cad sub un unghi maxim de 15° fafide vertical, IP 44 reprezinta de exemplu, 0 masin protejata tmpotriva atingerii cu unelte si a patrunderii corpurilor solide striine de peste 1 mm (pentru locurile des chise f4rd praf), protejata contra stropirii cu apa din orice directie. 204TABELUL 1-3 Grade normale de proteetie pentru masinile eleetrice rotative (STAS 625-71) Prima eitrk (Protectia A doua cifri Protectia contra pltranderii apel) ci eee eo ao folide strine) Grade de protectie 0 P00 j i | a iis] i 1P2is| 1P225| 1P235| |_| 1P335| Pe Pas In functie de locul unde trebuie si fie montat motorul electric si de diversi- tatea condifiilor legate de mediu, protectia motorului se va adapta in con- cordan{ cu prevederile STAS 625-71. Asttel, de exemplu, motoarele neprotejate (IP 00) se pot utiliza in ne&peri cu aer curat, fara praf, instalate in spafii inchise (macarale, exeavatoare, elevatoare, ascensoare), IP 11, IP 22 —'m inedperi far praf, cu ap& sub form de pickturi (sala cazanelor, sau sala masi- nilor, in ateliere); IP 33 aer’ cu mult praf, api in cddere libera (exploatici miniere fara pericol de explozie, fabrici de ciment, chimice, de cauciue, de zabir, metalurgie, lami- noare ete.) Motoarele electrice utilizate in aer liber sint protejaie contra intemperiilor si sint simbolizate cu litera W. La aceste motoare, aerul de ventilatic, in circuit deschis, inainte de a intra in masin& trece printr-un filtru, {Zcind coturi (de exemplu la IPW 83 aerul intr lateral si iese frontal sau vieeversa). Gradul de protectie afecteazi foarte mult gabaritu! motoarelor si deci pretul de cost, motiv pentru care alegerea sa trebuie fcuta foarte judicios. Dupa modul de racire sau tipul ventilatiei_motoarcle elcctrice pot fi cu veittilatie naturala, cu autoventilafie forjata sau cu ventilatie fortat’ inde- pendentt. La motoarele cu ventilatie naturala, evacuarea caldurii se face prin convectie natural, fri a dispune de ventilatoare sau aripioare Ia'ro- tor care si intensifice circulatia aerului. Acest tip de racire se utilizeazi la puteri mici sau la motoare deschise (IP 00). Majoritatea motoarelor au venti- Jatoarele montate pe arborele motorului, eu rolul de a intensifica convectia aerului, deci schimbul de cilduri cu mediul ambiant. La motoarele eu un grad ridicat de protectie (IP 44, IP 55) ventilatorul se amplaseazi in exte- riorul careasei. Masinile cu autoventilatie la turatii mici trebuie incarcate eu sarcini reduse, deoarece cantitatea de caldura vehiculaté de ventilator scade cu p&tratul turatiei. La maginile cu ventilafic forfati independent& ventilatorul nu este agezat pe arborele masinii, ci in exteriorul acestuia sau se utilizeazi un alt mediu de ricire (apa sau hidro- gen) pus In migcare In exteriorul masinti. Nu numai mediul ambiant poate si influenteze comportarea motoarelor de actionare ci si invers, acestea pot si actioneze asupra mediului inconju- ritor prin ventilatiile si zgomotele pe care le produc, lucru de care trebuie sivse tind seama la alegerea motoarelor. 245Nivelurile admisibile de vibrafii (STAS 8 681—70) se precizeazi pentru masinile cu masa intre 0,1 kg si 2000 kg, turatia intre 300 si 3 600 rot/min, cu lagare. proprii, in functie de inaltimea axei arborelui. Nivelul de vibratii se m&soara prin valoarea eficace V,; a vitezei de vibratie (mm/s). Sint sta- pilite 4 trepte de calitate a masinilor sub aspectul vibratiilor: N—normala (nivelul admisibil de vibratii de la 1,12 la 4,5 mm/s); R—redus& (V,,=0,45, 12,8)3 S—speciala (V.y=0,28...1,8); P—foarte redusi (Viy=1,2-1,12). Valorile mai mici se referd la fnaltimi mai mici ale tmalfimii axei arborelui. Nivelurile admisibile de vibratii se referi la motoarele insesi, necuplate cu masinile de lucru. Pentru reducerea vibrajiilor, cuplarea masinilor trebuie facut’ in asa fel ineft arborii sa fie paraleli, iar axele lor si coincid’. Elemen- tele elastice puse intre masinA si fundatie pot si amortizeze vibratiile de falta frecventa (cauciuc, pisla, pluta) sau cele de joas& frecvenfa (reostate elicoidale). in prezent se fabried o gama larga de amortizoare de vibrafii nu; mite vibrasoc. Nivelurile admisibile de zgomot (STAS 8 274—74) se exprimd in decibeli (dB) si reprezinta valoarea admisibila A a nivelului ponderat al presiunii acustice L4, la distanta de 1m de carcasa masinii, la mers in gol, pentru gradele de protectie IP 22 si IP 44. Nivelurile maxime de zgomot admise de standard sint cuprinse intre 67 dB (A) la puteri sub 1,1kW si turatii de 600...960 rot/min si 100 dB (A) la puteri de 400 kW si turatii de 3 150...3 750 7.8.2. Protectia motoarelor electrice si a echipamentului elecitic destinat funcfionarii in atmosfera cu pericol de explozie iu actioniirile electrice care functioneazi in atmosfera exploziva cum este cazul fn minele de cirbuni cu degajare de griz (gaz metan) sau in alte sectoare industriale, unde este posibild formarea unor amestecuri explozive de gaze, vapori, ceaf’i. sau praf combustibil impreun& cu aerul atmosferic, trebuie Iuate masuri constructive de protectie, care sA impiedice aprinderea acestor amestecuri ca urmare a scinteilor sia arcului electric format din caus za unor contacte electrice imperfecte sau ca urmare a supraincilzirii locale a anumitor parti componente cum ar fi infasurarile motoarelor sau tran- sformatoarelor. Echipamentul electric protejat contra exploziilor se imparte in doug grupe (STAS 6877,1...10,1973—74): — grupa I, cu protectia antigrizutoas& (simbol Ex 1) destinat lucrérilor miniere grizutoase; — grupaalLa, eu protectie antiexploziva (simbot Ex II) destinat unor locuri de muncd in care exist pericol de atmosfer& exploziva alta decit ga+ zul metan. In functie de caracteristicile atmosferei explozive, echipamentul din aceasté grupa se subdivide in trei subgrupe de explozie in functie de compozitia chimica a gazelor (II A, II B, ITC) si sase clase de temperatura (F 1...T 6) in funefie de temperatura maxima admisa la suprafata echipa- mentului. Echipamentul electric cu protectie antigrizutoasd si antiexplozivd poate impiedica aprinderea atmosferei explozive exterioare acestuia in urmatoarele moduri de protectie: 1 — capsulare antideflagranta — simbol d; 2—capsulare presurizaté. © — simbol p; 2463 — siguran{& intrinsecd — simbol i; 4 — inglobare in nisip — simbol q; 5 — imersiune fn’ ulei — simbol 0; 6 — siguranta marita — simbol e; 7 — protectie special — simbol s. Exemple. Protectie antigrizutoas%, capsulare antideflagrant’ — simbol Ex d I. Protectie antiexploziva, capsulare antideflagranta, subgrupa II A, clasa T3 de temperatura (temperatura maxima de suprafata 200°C), Ex a IITA T 3. Protectic antigrizutoas’.cu siguranti mari, combinata cu cap- sulare presurizata—Ex p I. Protectie antiexploziva, cu capsulare presurizata pentru clasa T 5 de temperatura (100°C)—Ex p II T 5. Capsularea antideflagranté (d) const’ in inchiderea echipamentului elec- trie intr-o cutie, carcasd ete., in care, chiar dacd se va produce explozia, ca urmare a patrunderii amestecului exploziv, socul dinamic al acesteia.va fi suportat far& deteriorari si totodata va fi impiedicat& transmiterea exploziei fnspre mediul ambiant. Acest Iucru se realizeaz’ adoptind o constructie de rezisten{& mecanic& sporita, care se verified prin incercari hidraulice, prin laminarea si racirea gazelor fierbinti futre suprafefele de imbinare carcas’- capac. In constructia utilajelor antideflagrante s-a renuntat la realizarea unor carcase perfect etanse, cu garnituri de cauciue sau azbest, care se deterio- reazi repede si s-a adoptat principiul slefuirii suprafefelor de contact, prin care pot sa iasa gazele fierbinti. In figura 7—8 se arata o sectiune schemati- c& printr-o carcas& antideflagranta si se exemplified modul de constructie a capacelor de rulmenti de la motoarele antideflagrante. sistem ge Lung Wehicere “Interstate No Fig. 78, Capsularea antidefiagrantit (a) s1 eapace’ de rulmenti utilizate in constructia anti- Edeflagranta: — cu labirin{l; © — capace netede. Motoarele electrice antiexplozive antideflagrante utilizate im actionari tn industria chimic& petrolierd ete., se construiese In far cu puteri cuprinse intre 0,8 si 100 kW, cu 2...8 poli # tensiunt de alimentare pind la 660 V, in tipurile constructive. Gradul normal de protectie este IP 44, Careasa cu nervuri de ricire este exccutata din tabla de ofel sudat, de mare rezistentA mecanied. Seuturile, placa si cutia de borne gi capacele de etangare a rulmentilor si a trecerilor arborelul sint turnate din fonté cenusie. Etansarea intraril in cutia de borne fe face fie cu garnituri de eauciuc, fle prin turnare de smoald (compound). fn figura 7—9 este aritatd o sectiune printr-un motor in constructie antlexploziva, antidefiagranta, tar figura 7—10, un transformator antigrizutos antideflagrant. Capsularea presurizatd (p) se obtine prin inchiderea partilor echipamen- tului electric care prezint& pericol de amorsare a exploziilor intr-o carcas& in care se mentine o suprapresiune de gaz (aer curat sau gaz nepericulos, inert) care impiedicd aspirarea amestecului exploziv din mediul ambiant. Suprapresiunea se asigura prin ventilatie frontal continua sau prin venti- 247Fig. 7—9. Motor asincron cu dubla colivie in cons- ‘truchie antiexploziva antideflagranta. Fig. 7—10. Transformator antigrizutos antideflagrant (Ex a), Fig. 7—11. Capsulare presurizati. tectie IP 54) care prezinta pericol de ap nisip de cuart deo anumita granulatie, lafie initial si mentinerea in exploatare a_suprapre-. siunii statice. In figura 7— 11 este ilustrat principiul pro- tectiei prin presurizare. Siguran{a intrinsecd (i) se bazeaza pe principiul ¢& o scinteie electrica nu poate aprinde un amestec exploziv dack nu are o energie su cienta. Aprecierea sigurantei intrinsect se face cu ajutorul curentului minim de aprin- dere (in circuite cu caracter inductiv) sau a tensiunii minime de aprindere (in cireuite capacitive), care re- prezint& valorile minime care la 1000 scintei proveac& numai o aprindere a ames- tecului exploziv. Micsorarea energiei scinteilor se poate face prin micsorarea induc- tivititii sau “capacitafilor. Siguran{a intrinsecd 1a gene- ratoare si motoare urmareste ani- hilarea acfiunii induetivitatilor. ‘Suntarea bornelor masinilor elec- trice cu rezistente obmice de des- clircare duce la cresterea de.3—4 ori a curentului de aprindere, deoarece in cazul tntreruperii cir cuftului, energia inmagazinata in ‘cimpul magnetic creat de infiisu- ririle masini se disip& pe aceste rezistente, micsorindu-se in mod ‘corespunzitor energia disipati tn scintele sau in arcul electric de la contacte. Gradul de protectie normal al echipamentului eu siguranta imtrinsecd trebule si fie minim TP 54. Protecfia cu tnglobare tre nisip (q) const& in izolarea de mediul ambiant prin in- chiderea fntr-o careasi a partilor echipamentuluiclec- tric (cu grad minim de pro- rindere si inglobarea acestora in umiditate si compozitie chimicd. Protecfia prin imersiune tn ulei (0) se. asigura prin scufundarea in ulei de transformator a partilor componente ale echipamentului (grad minim de protectie IP 54) care in functionare normal produc arcuri electrice, sein 248tei sau se incalzese (fig. 7— 12). Adincimea de seufun- dare trebuie astfel aleasi incit temperatura maxima produsi la suprafata biii de ulei si nu depiseasca o valoare limiti la care amestecurile explozive de deasupra s& nu poata fi aprinse. Aceasta protectie este aplicat’ in echipamentele cu supraveghere continua, far posibilitatea producerii de deranja- mente. Protectia cu siguranja mdrité (c) se asigura prin Fig. 7-12. Protecfia prin luarea de masuri suplimentare de proiectare si cons- imersiune fn ulel. tructie fati de cele adoptate in practica industrial obignuita, astfel incit si fie exclusi formarea de scintei, areuri electrice sau temperaturi periculoase, capabile si aprinda amestecurile explozive. In special se acfioneazi prin imbunititirea izolatiei, a legiturilor la contacte, protectiei contra solicitarilor exterioare si limitarii suprasareinilor in functionare. Siguranfa mirita se poate obtine prin utilizarea gradului de protectie IP 44 la careasele ce contin elemente sub tensiune, respectiv IP 54, daca aceste elemente nu sint izolate, prin utilizarea unor materiale izolante antihigroseopice si neinflamabile (suprafefele prelucrate ale stratitexului se lcuiesc, materialele plastice se folosesc numai daca au stabilitate termica, mecanic& si la foc corespunzdtoare), prin asigurarea unor distante minime de conturnare si stripungere, prin executarea corect’ a racordarii conductoa- relor, a izolatiei electrice. Intreprinderea de masini electrice Bucuresti fa- bric& motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurteircuit eu siguranté ma- Tita la pnteri pind la 100 kW. Protecfia speciala (s) cuprinde misuri diferite de cele enuntate mai sus. De exemplu, la timpile electropneumatice, utilizate in minerit,- aerul com- primat care actioneaz& turbina si generatorul electric are acces in primul rind in globui de sticli ce protejeaz4i lampa, astfel incit la spargerea acestuia, aerul comprimat iese in exterior si nu mai actioneaz turbina generatorului, care nu mai produce tensiune. Indiferent de modul de realizare a protectiel, masinile electrice antiexplozive trebuie s& aib& gradul de protectie normal eu cel pufin IP 23, iar cele antigrizutoase de cel putin IP 44. Aceasti conditie nu este obligatorie la masinile electrice antiexplozive cu puteri de peste 150 kW, dacé& acestea sint montate In Incdperi supravegheate. Transformatoarele cu protectic antiexploziva sl antigrizutoasa trebule s&aiba gradul deprotectie normald de cel putin IP 54. Protectia antiexploziva depinde nu numai de tipul constructiv, ci si de modul de utilizare, de solicitirile exterioare la care pot fi supuse echipamen- tele. Diferitele tipuri de protectie sint incercate la solicitarile si modul de Jucru estimate a fi intilnite fn exploatare. De acest lueru trebuie s& se fin’ sea- ma la alegerea echipamentului. De exemply, motoarele asincrone cu rotorul in scurteicuit cu siguranf mérité nu se pot instala in acele locuri unde sint solicitari mecanice puternice sau daca sarcinile sint intermitente, cu variatii mici. De asemenea nu se vor utiliza astfel de motoare in locurile unde exist posibilitatea ca amestecurile explozive acumulate si persiste timp indelungat, deoarece izolatia infisuririlor, chiar si la executiile tmbu- n&tZtite si la solicit&ri moderate, au o viata limitata. 2497.9. APLICATIL « se foloseste ua motor asineron en Inele coleetoare 975 Pentru acfionarea unei miasini de te ae tipul M 2~91—8, de fnbricajio romAneased, avind datele nominale Py=60 kW3_ nm, rot/min; Ujy—380 V3 Tayy=136 As my=0,915 cos oy=0,79. Motoral se witzeait fn serveiul continu (St) dar munial eu 71% dim puerea si nominal, find dect supradimensionat. ‘Enumeraji ce dezavantaje apar faf3 de un motor ales corect. Rezolvare, Puterea motorului ales corect este P=0,71-60=42,6 kW. Din anexa 111, tabelal A. 3.3, ar trebul si ludm un motor é¢ patere nominal 45 kW, de tipul M 2-726, La motorul folosit M 291-8 apar, in primul rind. cheltuieli de investifie suplimentare. Gabaritul este do asemenea mal mare. Desigur ef intreaga instalafie (aparate de manevri, de protectie, conductoarele folosite, racordul ete.) trebule si fie supradimensio- nate. 1n plus, cheltuielile de exploatare erese la motorul de 60 kW, datoriti curentului renctlv, respectiv a ‘puterii reactive Qy mal mari. Ultima depinde de puterea nominalé (activa), find practic’ independent de’ sarcind. Aven em Py tg ym PLEO BH gy VOTE 66 var 08 Gy 0,79 In ce priveste factoral de putere sl motorulul supradimenstonat, de 60 kW, el este ae 675. a - =o, Tero, Vinee S-a neglijat varlafia randamentuiui si chiar aceasta marime adimensionala. Motoral corect ales are datele nominale Py=45 KW, ntym975 rot/min, U,=380 V, Iajy=82 A, COS Qy=0,78; qy=0,89. Puterea sa reactivi nominald este Qy= 45y1—0,76t—= ='56,1 kvar. Se remared deci ca motorul supradimensionat absoarbe o putere reactiva mal mare cu cantitatea AQ—46,6—36,1— 10,5 kvar. 2. O seara rulanti Intr-un mare magazin trebule #8 ridico N=6 000 de persoane pe ord, de mask medic m=75 kg, Ia Indiljimea i=5,5 m, Randamentul searii rulante este 7=0,6. S& se determine puterea necesard pentru acfionarea seétil. Rezolvare.” Puterea utili mecesari este 6 000-75-9,8 3.600 047 W=-4,05 kw. Putereanecesard actionirii scdrii, considerind un randament de 60%, va fi Py _ 4,05 7 06 3. Un strung taie un span de sectiune S—=4 mm, en o vitezti v=30 m/min, Plesa de ojo! prelucrati are o rezistenfi la rupere o=-600 N/mm, Admifind un randament =0,7, si 50 de- termine puterea necesaré aejiondrli strungulul, = 6,75 kW. Rezolvare, Forja de tilere ce trebuie invinsijeste FeikoSm 4600-429 600 N, senljind petra fctoral do tiere kveloarenmiflace 4. Puteren de aefonareefutath este 6857 W~6,9 kW, any unde am avut fn vedere ci v=30 m/min=0,5 m/s, 4. La un gater (ferdstrau de tdiat bugtent) sa ridicat eu un dispozitiv wattmetric tnregts- trator dlagrama de sareini din figura 7-13. In ecombinatul de prelucrarea lommulul, In eare 250‘trebule montat gaterul, existd disponibil un mo- tor asineron tn seurteireait eu hare Inalte, amv) avind datele nominale Py=75 kW3 ny=725 1001 rot/mins jy =0,9085 08 “py =0,845 Io Iy—54 a MplMy=1,25 hoe M/My=25 momental axial B intern de Inerjie Jn=0,69 ky +m? td Verifieati dae acest motor poate fi folosit Ja acfionarea gateralal respectiv. 80 Rezolvare, Cu. notatiile din figura 713, puterea medie pitraticl o vom calcula lund ori- . 42 ginea de timp in momentul elnd P= Py, adick Ja tie3 s, Ecuafia dreptel eu care apro- 29 ximim’ variafia puterii misurati in kilowafi, in timpul tHierit (deet tre puterile Py=50 kW si Py=83 kW), va fl sto ee to Py Py Fig. 7-13. Diagrama de sareini 1a un gater, folosind cunostintele elementare de geometric analitics, Puterea medie pitratici echivalentd, pe Portiunea de Incru activ de circa t,=40 s, este [PP P,P.+ PE e (7: Pam Pay p, Jae] Pub Piet Pa [Pee Et aor kW. aA Puterea mecanicd utiliila arborele motorului este Pe= 7y P,= 0,908 -67,2=61 kW, avind tn vedere e& puterea masurati a fost esa absorbitd chiar in clrcuital unui motor identic eu cel disponibi Viteza unghiularé nominala a motoralui are expresia Ry _ 314-925 30 30 Dyn te = 96,8 rad/s, far cuplul nominal util al motorului este Qy Din figura 7—13 se vede c& puterea maximA necesard In procesul de tiiere este Py= = Py=83 kW. Intr-un prim calcul aproximativ, si considerim ef viteza motoralui rimine nemodificati in cursul socului de sarcing. In aceste condisii, acestei puteri maxime Py ii corespunde cuplul desarcina Myon PH 88000654 Nn Qn 96,8 Raportul dintre cuplul maxim My si cel nominal My are valoarea May 887A ag, My 7 De ale renal of motorul corespunde Ie suprastcing mecanloldeoarece 7 Mu ssgr=2. My Totusi, un caloul exact trebuie si find seama de scdderea vitezei in cursul suprasareinily elt si de eventuala scidere posibili a tensiunii de alimentare. In acest ‘seop se poate utiliza metodica de mai i — cuplul critic: Mag AM yo 2+775= 1 550 Nt 251— alunecarea nominal: sy=(Mg—y)/ = alunecarea criticd: $= Ot Y= i)sy= (24 JF—1)0, 033: — turafia corespunzitoare alunecdirii eritice: 790(1~0,125)= 656 rot/min; (750 —725)/750= 0,033; 1235 Rem ng(—s, — viteza unghiulard corespunzitoare aluuecirit critice: mn, _ 314-656 30 30 2. = 68,6 radjs; = puterea corespunzitoare cuphului eritic: Pe Mo Q.m= 1 550 °68,64= 106 400 W=106,4 kW. In eventualitatea sciderii tensiunii de alimentare cu 10%, cuplul critic scade la 0,81 din valoarea sa nominali, adici devine Mpg 0,81M y= 0,811 5501256 Nm. Puterea corespunzitoare acestui cuplu critic este Pim My 36,2 kW. Avind P(> Py (adled 86,2 kW>83 kW), motorul satisface la suprasarcina meeanied, puterea corespunzitoare cuplului critic, chiar in eventualitatea sciderii tensiunii de alimentare Himtnind superioar& puteril maxime din eursul taieril. 5. Mecanismul de ridicare al unul pod rulznt normal are urmitoarele date: raza toh Rym22,5 cms vitera de ridicare v,=10 m/min; aecele sensed a,-0,2 m/s Cunoseind raportal de transimisic total (= 192,86 dintre motorut de act are $1 tobi, au caleulat pentru operafiiie de ridicare 5! coborire a s2 operatiile de ridieare si de coborire a eirligulul gol, urmiitoarele eupluri statice, reduse ia arho- rele motorului; M,=109,58 Nm; M,=~—76,7 Nm; M,=18,01 Nia; M,=1,07 Nm, Motorul funeffoneazii Intr-un servicin intermitent periodic (8%), avind durata reletiva de fumeslonare activ’ DA%—40% si durata etelutai (.-=869 5. SA s¢ aleaga $1 si se verifice motorul de acficnare. Rerolvare. Pentru alegerea initial’ a motorulul se neglijeaz& intervalele de functionare tranzitorie si se presupune cd duratele celor patra operafii din ciciul mecanismului de ridicare sint egale. Cu aceste aproximéri, formula cuplului mediu patratic echivalent devine a1 009,584 7; Pentru calcularea puterii echivalente ne fixtim la un motor asineron cu turatia de sincronism ‘no=1000 rot/min, alegind orientativ turatia n=940 rot/min. Rezultd astfel viteza unghiulard + 18,01°+1,079/4= 67,5 Nm. Mi=V ORME MEM) nn _ 3,14-940 30 a: 98,38 radjs. Puterea echivalenté va fi 10" 67,5-98,38 -10-*= 6,64 kW. Din seria motoarelor construite pentru a funchiona in serviciul intermitent periodic (83), indi- cata in anexa Il, alegem motorul M2-42-6, de fabricajie LM.E.B., R.S. Romania, cu urma- toarele date nominale la DAY%= 40%: Py= 75 KW; ny= 940 rotimin; A= 3,4; GD? 7,69 Nm 0,6 ketm*). Pentru verificarea termick a motorului trebuie si se find seama si de regimurile tranzitoril. Momentul de inerfie intern este _GD"Nn') _ GD%kgtm") _ 0,6 gms) 4 4 = 0,15 kam, 252Piesele de pe arborele motorului au momentul axial de inerfie J,=0,045 kgm, Momentele axiale de inerfie, reduse la arborele motoruluf s1 corespunzatoare funcfionarii cu sarcina maxima ait si funcfiondrii in gol, se pot calcula. Fie acestea In= Ina 0,018 kgm? si respectiv Jra= J-<= 0,003 kamt, Deci momentul de inerfle, redus la arborele motorului, Ia funcfionarea in sarcind maximé, este d= = In tJ,+Jq=0,15-+0,045-+0,018=0,213 kgm’, far la funeflonarea in gol Ig Iga Iu Tet Tra= 0,15-+0,045 + 0,003 0,198 kgm? Acceleratia unghiulari Ja arborele motorului se ealeuleazi eu relatia aQ at _ 0,2-132,86 118,09 radjst. dt Ry 22,5-10* Deducerea acestei relajii se face observind e& dact Oz este viteza unghiulari a tobei, viteza linear a sarcinil este 1j— Or Re, iar raportul de transmaisie motor-tob& este t= Q/Qr. Caleu- lind acceleratia liniar& a,—do,/dé si fintnd cont de egalitatile de mai sus, se obfine dQ/dt acceleratia uhghiulara la arborele motorului. Aplied ecuafia de miscare, rezultd cuplurile dezvoltate de motor in regimusile tranzi- tori de accelerare (indie a) si de foinare (indice f), corespunzAtoare eclor patru operatil: a 109,58-40,213 -118,0 134,73 Nm; 213 -118,00— 84,42 Nin; 101,85 Nm; Magritte ntBasg01s0s88t800~ M9 No MyeMy— a 18,01 —0,198-118,09m5,37 Nm; Mam M et, SE a.01-+0108-118,00=26.45 Nm; 070,198 +118,09— —22,31 Nm. ‘Timpii de accelerare si de frinare, egali pentru toate cele patru operafli, se calculeazt cu relatia 10 a, 60-0,2 0,833 s. ‘Timpul corespunzitor miselirii unltorme pe operatie este 4 4 tao (2, 7 3) 360 +0,4—(4-0,833++4-0,833) 4 4 t= = 34,33 5. 253Guplul p&tratie medin echivalent este ‘ a, ftw TM SMU TMP e (DA, 0,883(134, 798-4 51,5424 41,3084 24,45%) + 34,33(109,58+ Mea 360-0,4 soe FIG TO SUSIE AOL STS IB) gry ey 360-0,4 Puterea echivalenti este Pym M Qy= 67,7 -98,38= 6 650 W= 6,65 kW, avind prin urthare P= 6,05 KW< Py= 7,5 KW. Agadar, din punct de vedere termic motornl ales Initial este corespunzittor. Urmeazt st ‘verifieim motorul la suprasarcind. Cuplul nominal al. motorulai este cuplul critic Ia tensiunea nominala de alimentare tm regim de motor este Must AM y= 3,4-76,25= 259,19 Nm. Dack se fine seama de ciderea de tensiune maxim admisi tn refeaua de allmentare de 10% cuplul maxim admisibil al motorului este My=0,9" Myy= 0,81 -250,19= 200,95 Nm. Guplol mediu de pornire este Hm 0,85M y= 85 -209,95= 174,45 Nm >My 134,73 Nm st dect motorul ales corespunde si sub aspectul verificdrilor de ordin mecante. 6. Un motor asineron de macara, fabricat pentra servicinl intermitent periodic (53). are datele nominale Py=17,5 KW sl DA%= 25%, Recaleulafi puterea sa nominal fa duratele relative de funoftonare netiva DA,%= 20% gl DAy%= 30%. Rezolvare. Un calcul exact necesiti cunoasterea pierderilor motorului, constante si vari- abile. © rezolvare aproximativa se poate efectua apreciind c& la trecerea de la o duratd relativi defunctionareactivi Day la alta DAy, puterea medie pitratich a motorulul trebule si rlimind aceeasi, Avem deci - Ppa DAy= P yaNDAy de unde Day, Da% Aici Posy Posy stnt Putetile nomnale corespunziitoare celor doud durate relative de functio- nare activa. Prin urmare = Praga Pan | Pam Pp 254CAPITOLUL Vill 8, PROTECTIA SISTEMELOR DE ACTIONARE ELECTRICA Im sistemele de actionare electric dispozitivele de protectie trebuie si asigure protectia motorului electrie de actionare, protectia refelei de ali- mentare (in sensul separarii selective a portiunilor defecte), ca si protectia masinilor de lueru antrenate. Sistemele moderne de actionare trebuie si posede o asemenea protectie, incit si tind’ la inliturarea cauzelor insisi gi nu doar a defectiunilor. Aceast& cerint& este necesari pentru evitarea de- teriorarii masinilor de lucru prin suprasolicitari dinamice, care apar in pro- cesele tranzitorii mecanice de accelerare sau decelerare accidentale. fn sis- temele uzuale de actionare, cu pretentii mai reduse, se tinde la limitarea efectelor defectiunilor. 8.1. PROTECTIA MOTORULUI DE ACTIONARE Protectia motorulni este extrem de important, in vederea asigurarii unei bune fiabilit&ti in funcfionare si a unei durate normale de exploatare a izolatiei, cit si a tuturor organelor motorului. Dispozitivele de protectie a motorului au urmitoarele functiuni: 1, Evitarea suprasolicitirilor sale termice, care ar degrada in special izolatia infdsurdrilor. Suprasolicitirile termice pot aparea la scurteireuite, funcfionare in doud faze, punere la pAmint sau masa, cit si la suprasarcind mecanici. In asemenea cazuri protectia trebuie si deconecteze motorul. 2, Evitarea functionarii motorului eu tensiune prea mici, din motive ce vor fi expuse mai departe. Intreruperea tensiunii de alimentare poate conduce la accidente, atit pentru personalul de exploatare, eft si in functio- narea_masinii de Ineru. F 3. Eliminarea supratensiunilor interne, datoriti proceselor de comu- tatie, ca si eliminarea supratensiunilor externe, de natura unor supraten- siuni atmosferice. 4, Excluderea posibiliti{ii functionarii .motorului in condifii anormale ale mediului ambiant, care este legata si de clasa de protectie a motorului. 5. Avertizarea personalului de exploatare si semnalizarea cauzelor defec- fiunilor. lor termice 8.1.1. Cerinfele protectiei impotriva suprasoli Suprasolicitarea termica constituie una din cele mai frecvente cauze de distrugere a izolatiei infésurarilor motorului, datorit{ modific&rii structurit chimice si mecanice a izolatiei. Aceasta poate avea loc mai lent sau mai raz pid. Sarcina motorului este determinanté decarece curentul motorului depinde de aceasta. Pierderile variabile depind ins& de p&tratul curentului. In ser- viciul continu (S,) se pretinde ca motorul sa poata furniza puterea meca- nici nominal, la alimentarea cu 0 tensiune egal& cu 0,95 Uy, cea ce cores, punde unui curent de circa 1,05 Iy. In aceasta situatie se cere ca dispozitivele de protectie si nu deconecteze alimentarea motorului timp de 2 ore. Pentru © suprasarcing de (15...20)%, motorul pornit in stare cald& trebuie si fie 255deconectat dup& cel mult 2 ore. Daca sarcina a devenit 150% din cea no- minala, deconectarea motorului trebuie efectuati in maximum 2 minute, Dispozitivele de protectie nu trebuie si stinjeneasc& pornirea motorului, ceea ce tidied probleme mai ales la pornirea direct’ a motoarelor asincrone trifazate in scurtcireuit, la care curentul de pornire I, poate atinge (6...7,5) Iy. Aceasta impune suplimentar ca in conditii de pornire usoari (pornire in gol sau in sarcina redusa) pentru I,—6Iy, dispozitivul de protectie si deconecteze motorul dupa cel putin doua secunde. In condifiile unei porniri grele la acelasi curent de pornire, deconectarea motorului trebuie s& aibi loc dupa mai mult de cinci secunde. Funcfionarea in doua faze este periculoasé cind intervine serviciul con- tinuu al motorului asineron trifazat. In serviciile intermitente funetionarea in dou’ faze nu este periculoas’, motorul neputind porni din nou (motorul asineron monofazat nu are cuplu de pornire). Intreruperea uneia dintre liniile de alimentare poate avea loc prin to- pirea unei sigurante fuzibile incorect dimensionate, prin ruperea conduc- toralui sau datorita intreruperii contactului la borne. Motorul aflat in ser- vieiul continuu de functionare se poate roti mai departe, cuplul dezvoltat fimd suficient de ridicat. Curentul absorbit din retea fn celelalte dow’ linii poate atinge insi valori de (1,5...2)Jy. Acest curent este prea mic pentru a face s4 functioneze sigur dispozitivul de protectie la seurteireuit, dar su- ficient pentru a distruge dupi un anumit timp izolatia infasurarilor. Sigu- ranfele fuzibile nu pot fi folosite pentru aceasta protectie, iar releele de ten- siune nu sesizeazi de obicei usoara deformare din triunghiul tensiunilor de alimentare, mai ales daci punetul neutru al motorului este conectat la con- ductorul neutru al retelei. Consideratiile expuse fac ca problema sesizarii acestui defect si fie delicata; se apreciazi totusi ed releele de suprasarcing de durata sesizeazi suficient de sigur functionarea in dou faze. Pot fi folo: site relee termice cu bimetal. Supracurentii de valoare mare pot si apari la un scurteircuit in motor sau in cireuitul motorulul. Pentru tnlaturarca deteriorarii motorului, ca si a scdderil tensiunii refelei de alimen- tare, in cazul acestui defect este necesard separarea rapid de refea a parti deteriorate (in fracfiuni de secunda). Protectia motorului la scurtcircuit trebuie si fie selectiva. 8.1.2. Variatia tensiunii refelei Variatia tensiunii refelei se va Iua in considerare daca aceasta depiseste -£0,05 Uy. De obicei variatia tensiunii retelei are loc deserescator la acelasi cuplu de sareing, curentul preluat din retea creste. Aceasti crestere trebuie controlata de relee sau de sesizoare termice, amplasate in ergstiturile tnfa- suririlor, constituite din termistoare, Scéderea tensiunii provoaci sciderea cuplului electromagnetic, liniar la motorul sineron, ptratic a motorul a- sineron. Dack viteza de rotatie a scfizut prea mult, in mod practic trebuie si aiba loc un now proces de pornire la revenirea tensiunii la valoarea normala. In cazul existenfei mai multor motoare, pornirea simultani poate produce cresterea curentului absorbit si deci o noua scddere a tensiunii. Evident ci in aceasta situatie pot fi periclitate atit masinile de lucru cit si personalul de exploatare. Pentru prevenirea acestor pericole, motorul trebuie si poata fi deconectat de o protecie de tensiune nuld, existenta la intreruptoarele automate sila unelé contactoare de linie. O protectie temporizata de ten- siune poate aduce unele avantaje, daci sistemele de actionare suporta o 256sclidere accentuat& sau chiar disparitia tensiunii de alimentare pina la citeva secunde, mai ales la masinile de lucru cu moment de inertie mare. La aces- tea sciderea vitezei de rotatie poate rimine redusi. Motoarele asincrone in scurtcireuit si cele sincrone cu cuplu asineron se comporta mai bine decit motoarele asinerone cu rotorul bobinat si motoarele sincrone ce nu pot dez- volta cuplu asineron Ja pornire. Pornirea acestora din urma la revenirea tensiunii este complicata. Din cele aratate rezult cA protectia la tensiune scazuta constituie mai ales o protectie a masinii de lucru si a personalului de exploatare. La motoarele a ckror functionare nu este deosebit de importanta se prevede protectie de tensiune scizut& netemporizata. Aceste motoare pot fi pornite din nou dupa inlaturarea defectiunii din retea. Protectia poate fi amplasata centralizat, pe panouri cu avertizare optica si acustica, pentru o grup’ de motoare de actionare, 8.1.3. Supratensiuni de origine interna si externa Supratensiunile pot periclita izolatia infisurarii motoarelor; aceasta este in general dimensionat& pentru a face fat supratensiunilor ce pot aparea in decursul proceselor de comutatie. In anumite situatii, la motoarele de inalta tensiune poate aparea uneori strapungerea izolatiei, mai ales fafa de masi. Procesele ce au loc posed’ un caracter oscilant, determinat de inductivitatea si capacitatea echivalenta a infasurarilor in ansamblu si intre spire, ca si de durata proceselor de comutatie, find in general complicate si dificil de studiat analitie. Cind motoarele de inaltA tensiune sint alimentate direct din rejea, supratensiunile de origine atmosferied pot deveni periculoase pentru izolalie. Undele cAllitoare de-tensiune ct front abrupt sint cele mai periculoase. Punctul neutra al acestor motoare trebuie legat Ja pamint, iar pe ultimul stilp al refelei aeriene trebuie amplasate descarcdtoare. Se recomandi eonectarea unor condensatoare 1a bornele motoarelor (la tensiunea de 6 kV, capacitatea este de 0,15 HF). 8.2. CONDITIONAREA PROTECTIE! MOTORULUI DE CATRE FUNCTIONAREA IN DIFERITE SERVICH TIP In acest serviciu motorul tinde la incalzirea limiti admisibila, pe care ulterior 0 mentine. S-ar parea ci dac& motorul este corect ales, protectia motorului la suprasarcini nu mai este justificata. Trebuie totusi avute in vedere major&rile accidentale ale cuplului de sarcind sau sciderea tensiunii de ali- mentare, care conduc la majorarea curentului. Functionarea in doua faze duce de asemenea la supraincarcarea termic’ a motorului. Deci si in serviciul continuu (SI) este necesara, pe ling protectia la scurtcireuit, protectia la suprasarein’ de durata, 8.2.2. Serviciul de scurta durata (S2) Stabilirea protectiei motorului la funcfionarea in acest serviciu este 0 problema delicata. Intr-adevar, daca protectia se regleazd pentru curentul admisibil de scurti durat% motorul ar fi periclitat daca ar functiona accidental 17 = Aajiondth olectrice 257in serviciul continuuy, datoriti unei exploatiri incorecte sau unor defectiuni. Daca protectia s-ar regla corespunzator curentului nominal in serviciul con- tinuu, de valoare evident mai mic&, functionarea n-ar fi posibila la curentul mare admisibil de scurti durata. 0 protectie adecvata ar fi complicaté si de fiabilitate scazut’; de aceea se preferd adesea o supradimensionare a motorului cu 20... 25% fati de puterea corespunziitoare din punct de vedere termic. 8.2.3. Serviciile intermitent periodic (S3) si neintrerupt cu sarcina intermitenta periodic (S6) Aceleasi dificultti la reglaréa protectiet termice ca si fn serviciul $2, apar in serviciile 88 si S6. ‘ Considerind serviciul intermitent periodic S3, curentul de reglare a protectiei ar putea filuat egal cu valoarea curentului admisibil de durat& Iya DA, DA fiind durata relativa de functionare activi a motorului Curentul de reglare s-ar putea alege si puntnd condifia ca protectia si nu deconecteze motorul la sarcina nominal in serviciul $3, adic Jy Igo tt Zy find curentul nominal in servieiul $3 a1 motorulul, Coeficientul k reprezinté. raportul aintre curentul de actionare a protectiel tn serviciul $3 si curentul de reglare al intrerup- torului, deci factorul de suprasarcind al releului termie eu bimetal. Acest coeficient depinde de mai multi factori, printre care constanta termici a proteetiel, durata relativa de funcfionare activa DA; el scade simultan eu cresterea Iui DA Dack Jq>Inq drept curent de reglare a protectiei poate fi adoptat Ir. In caz contrar se preferd, ca gl in serviciul $2, alegerea unui motor de putere mal mare decit ar fi fost mece- sar in urma verificirii termice. 8.3, TIPURI $1 DISPOZITIVE DE PROTECTIE A MOTOARELOR Motivul principal de deteriorare a motoarelor electrice il constituie supra- temperaturile exagerate. Mijloacele de protectie trebuie sa sesizeze corect incilzirea motorului, si se comporte la fel ca si organele cele mai sensibile ale acestuia, adicd variatia in timp a temperaturii elementului sensibil al protec- tiei si a motorului si coincid’. Acest deziderat nu este realizabil decit partial, din cauza masei diferite ea si a conditiilor de evacuare a caldurii. Dispozitivele de protectie au, in general, o constanti termicd mai redusi, inedlzindu-se si r&cindu-se mai repede decit motorul electric. Incilzirea motorului nu depinde numai de valoarea curentului absorbit ci si de durata trecerii acestuia. Curenti de (6 ... 8) Zy, caracteristici proceselor tranzitorii de pornire, frinare, reversare, pot fi suportati pentru un timp scurt daca aceste fenomene nu se repet& prea des. In schimb suprasarcinile reduse de ordinul 1, 2 Iy dar de durati pot conduce la arderea motorului. Din aceste consideratii rezult’ necesitatea urmatearelor tipuri de protectie: protecfia minimala (de tensiune nula), protecfia maximalé sau de scurteireuit si protecfia la suprasarcini relativ reduse, dar de lung& durata. 2588.3.1. Protecjia minimaia Aceasta protectie asiguri deconectarea motorului de la refea la sciderea pronuntati a tensiunii de alimentare — de obicei sub (70 3)% din valoarea nominal sau la disparitia acesteia. La revenirea tensiunii motorul nu trebuie si porneascé mai inainte de a se fi luat masurile necesare de protecfia muncii sau de functionare corect& a utilajelor actionate, inclusiv masurile legate de pornirea propriu-zisi a motorului. Contactoarele electromagnetice asiguré automat acest deziderat, deoarece sedderea sau ipsa tensiunii din circuitele de comand& conduce la declansarea lor. Unele motoare pot fi prevazute cu dispozitive de reanclansare automaté, care la aparitia unui deranjamet insofit de o seidere pronuntata, a tensiunii retelei, de obicei scurtcireuit, intrerupe alimentarea motorului un timp limitat (0,25 ... 1 s), dupa care se conecteaza din nou la refea, Daca defectiunile nu au fost inlaturate in acest timp, motorul ramine deconectat definitiv. 83.2. Protectia maximala Curentii de seurteircuit, care depisese 8 Jy, trebuie intrerupti intr-un timp cit mai scurt. Pentru aceasta se folosesc intreruptoare automate cu relee maximale de curent sau sigurante fuzibile. Siguranjele fuzibile sint cele mai vechi si cele mai raspindite aparate de protectie si functioneazi pe un principiu deosebit de simplu: un fir sau 0 lamela din material conductor (de obicei de argint) se topeste si intrerupe circuitul, dacd este stribitut de un curent mai mare decit valoarea pentru care a fost construit fuzibilul, numit& curent nominal. ‘Timpul de topire este cu atit mai mic, cu eit supracurentul este mai mare. In functie de timpul de topire, sigurantele se impart in: lente, rapide si ultrarapide. Timpii de topire & fuzibilelor la scurtefreuit este de ordinul milisecundelor. Fuzibitul se monteaz tntr-un patron de portelan umplut cu nisip de cuarf, care favorizeazi stingerea arcului electric. Construc- tiv, sigurantele fuzibile sint unipolare cu filet (pink Ia 100 A) sau cu mare putere de rupere (eu patron ceramic prismatic si eu fured), ale e&ror curenfi nominali sint de 315 A si 630 A. Sigurantele fuzibile trebuie astfel dimensionate incit si nu se topeasci la pornirea motoarelor (la pornirea direct’ a motoarelor asincrone, curentul initial de pornire atinge (...7) I), dar in acelasi timp s& intrerupa cireuitul fnainte ca conducta de alimentare si se deterioreze ca urmare a incilzirii produse de curentul de scurtcireui Dimensionarea fuzibilelor de protectie a circuitului unui motor se face in functie de curentul de pornire J, al acestuia si de timpul f, de pornire. Curentul nominal al fuzibilului se caleuleazi cu relatia: yet, Jar>Tei Ing 10,s (pentru porniri grele)*; [, este curentul de calcul, corespunzitor puterii cerute P, de un grup de Feceptoare, care fine seama de gradul de incircare al acestora si de simul: * Timmpul de pornire poate fi exprimat eu autornl relatiey t= 4+2/Pyy 4, Py flind puterea motorulul ta kW. 7 259taneitatea funetionarii lor. In cazul unui singur motor, [,=Iy;"Inam Tepre- zinté curentul admisibil de lung durata al conductei de alimentare. Protectia cu siguran{e fuzibile are urmatoarele dezavantaje — datorita timpului foarte scurt de intrerupere a circuitului, in special la sigurantele ultrarapide utilizate la protectia semiconductoarelor de pu- tere (diode si tiristoare), se produc supratensiuni importante de comutatie. Timpul foarte scurt (2...5 ms) este ins necesar pentru a impiedica curentul de scurteircuit si ajunga la valoarea sa de soc, care determina solicitarile mecanice date de fortele electrodinamice; — sigurantele fuzibile nu pot asigura o protecfie a motorului la supra- sarcini mici de lung& durat& (conditiile de pornire impun ca fuzibilele s& aib& un curent nominal de 2...3 ori curentul nominal al motorului). Chiar dac& cu- rentul nominal al fuzibilului ar fi egal cu cel al motorului, la curenti de su- prasarcin’ mick de 1,5...2 ori curentul nominal, fuzibilul sigurantelor rapide se topeste numai duj 2 ore, timp in care motorul a depasit cu mult tem- peratura admisibila; — patroanele cu fuzibile arse trebuie inlocuite cu patroane noi sau eu fizibile calibrate, timp in care motorul este oprits — arderea sigurantei pe o singura faz (in special la utilizarea fuzibilelor improvizate) cauzeazA raminerea motorului in doud faze. Aceasta situatie poate fi totusi inlaturata prin reglarea corecta a protectiei la suprasarcini de durata. in instalatiile importante, la care cerintele continuitatii in alimentarea cu energie sint mari, in locul sigurantelor fuzibile se utilizeaz’ intreraptoare automate. Intreruptoarele automate, au protectie maximala de curent reglabila, temporizata, pe toate fazele, relee termice pentru protectia la suprasarcini de durata si eventual relee de tensiune minima. Curentul de declansare al intreruptoarelor automate, cu relee maximale, faré temporizare, se stabileste la valoarea: Ty>12ly; [e<4,5leam, fn care I, este curentul de declansare al intreruptorului automat; J, curentul de pornire al motorului; Iam — curentul admisibil de durat% al conducte- lor de alimentare. Intreruptoarele automate destinate protectiei motoarelor electrice, fa- bricate in tara, au curenti nominali de pina la 3 150 A, tensiuni de pind la 1000 V ca. si 1200 V cc. Curentii de rupere ai intreruptoarelor automate sint de reguld mai mici decit curentii de rupere ai sigurantelor fuzibile de aceeasi curenti nominali. De aceea, in instalatiile cu curenti mari de scurteircuit, se pot intilni atit intreruptoare automate, cit si sigurante fuzibile, solutie care la prima vedere ar parea superflud. 8.3.3, Protectia la suprasarcini reduse, de durata Astfel de suprasareini pot aparea frecvent in actionarile electrice, fie datoritd utilizdrii incorecte a masini de lucru, la parametri care depisesc parametrii nominali, fie datorita unor deficiente tn exploatare (ungere ne- corespunzitoare, deteriorarea unor lagire la motor sau la masina de Ineru etc.). Raminerea in doua faze a motoarelor asincrone trifazate nu este, in- 260totdeauna sesizaté, motorul continué sa antreneze masina de lucru, dar cnrentul Iuat de la retea atinge (1,5...2)Iy. Deoarece supracurentii redusi, care de regula nu depasese dublul curentului nominal, nu pot fi sesizati de protectia motorului, dar care provoacd inedlzirea exagerati a infasurarii motorului, conducind adesea la scoaterea din functiune a acestuia, este ne- cesar& 0 protectie la suprasarcing de durata. Protectia la suprasarcing de durata poate fi asigurati de relecle termice cu bimetal. Lamelele bimetalice, care constau din doud plicute confectionate din metale cu coeficienti de dilatare diferiti, laminate impreuna, se defor- meaza prin inedlzirea produsa de curentii motorului ce trec prin ele. Prin deformare, se poate inchide sau deschide un contact, care poate comanda deconectarea motorului. Pind la 100 A releele termice incdlzite direct de curentul de lueru, iar la curenti mai mari acestea se inciilzesc indirect, fiind conectate in secundarul unor transformatoare de curent sau in paralel cu sunturi de m&sura, in cazul curentului continuu. Curentul de reglare a releelor termice este J, 405...1,2)Iy. ‘Timpul de deconectare al releelor termice este de ordinul minutelor ta suprasareint mici (11...1,2) Jy si de ordinul secundelor la supracuren{i mari (2... 8) Iy. Din acest motiv releele tetmice utifizate la actionarile eu durata mare de pornire trebuie $8 aib& imertie mare. Dezavantajul protectiei cu relee termice consta in faptul cd regimul de incalzire a motorului protejat diferé de cel al relewlui, inconvenient mai im- portant la acfionarile cu sarcini variabile. Actionarile moderne cu motoare de putere medie sau mare au 0 protec- tie termicd bazatA pe misurarea temperaturii punctelor critice ale motoru- Jui, cu ajutorul unor traductoare termice, montate in aceste puncte de cétre fabrica constructoare, Semmalele date de aceste traductoare (termocupluri, termorezistente sau termistoare) indicd in permanentd temperatura cu aj torul unor milivoltmetre sau logometre. La depisirea temperaturii admi bile se comand deconectarea motorului. Tevmistoarele utilizate ca sonde amplasate in punctele critice ale mo- torului au o rezistent aproximativ constanta, pina la atingerea unci anu- mite temperaturi, la care valoarea rezistentei creste bruse (fig. 8—1). Aceasta proprietate poate fi utilizata la protectia motorului, ca in figura 8—2. Te! mistorul, inseriat cu un releu sensibil, este alimentat de un mic redresoi a rote Y 4 Btw "0 4 _ sles cone coer arc| Fig. 8~1. Caracteristica unui termistor Fig. 8—2. Schema de principin a protectiei motoa- utilizat la protectia motoarclor electrice relor cu senda termistor a suprasarcina, 261