VINDECAREA PSI eK MG Catt COM ener e Tait AU Oa) | Alexandra MosneSga A i) BI By HI rs cl = FI z 3 | q Pa 2 a ORFEU 2000Colectie ingrijitt de: CASANDRA MIHAT Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MOSNEAGA, ALEXANDRA. *vindecarea PSI- Tehnica deschiderii celui de-al treilea ochi / Alexandra Mosneaga. - Ed. a 2-a. - Bucuresti : Ort 2000, 2006 ISBN (10) 973-87354-4-0 ; ISBN (13) 978-973-87354-4-6 © Editura Orfeu 2000, Bucuresti ISBN (13) 978 - 973 - 87354 -4-0 paral eects SC LUMINA THPO ark SE lg Galen 2 et 2 Bore tic 113260, th 2122927 Ean offieeaaminatip.com ‘er nti com INTRODUCERE In epoca noastré de raspandire a sistemelor radar, a felefoanelor mobile si a radiatiilor de tot felul, nu ar trebui sa ne uimeascd perceptia vicuald fard interventia ochiului, doar cu ajutorul censrului optic din creier. Parapsihologia uimeste, yocheazd, opreste pared timpul in loc, iar valtoarea vies cotidiene este brusc inlocuitd cu zeci de intrebari care asteapta raspuns. Te trezesti intr-o lume in care cunostinjele acumulate par a nui fi de folos. Simi cat paméntul ii fuge de sub picioare si caufi cu disperare un sprijin, Este oare posibil? Care sunt limitele umane? Pari a nu mai sti care este granija ure real yi ireal. Acest lucru ni se intdmpla pentru ca am fost obisnuisi st cantarim, sa delimitdm spafiul yi timpul, Fara sa nne dam seama, am ridicat ziduri si ne simjim siguri si protejati in aceasta cunoastere limitatd, Vai de cei care au ridicat ziduri yi au pus spiritul tn la i nu vor reuyi niciodata sé vad omul in Lumina lubirii ine. Distrugesi zidurile, eliberati-va spirial din lanjurile necunoasterii si vor fi alungate di sufletul vostru frica, neincrederea, indoiala. O s& simtiqi ca suntefi o parte a Universului si cd el este in voi. Nu veti mai avea destinul frunzei purtate de vant, caci vefi merge acum pe drumul calduzitor al Lumis Portile vi se vor deschide catre lumi nebanuite. lubirea a distrus limitarea. Ea este arma ce va ajutd sé depasiti orice ‘obstacol. Fiti sinceri céind va privigi chipul tn oglinda, pentru a vedea ce suntefi, nu ce vrefi sd fifi. Daca doriti sa va dezvoltagi6 Vindecarea PSI capacitajile psihice, aruncafi orgoliul tn focul purificator si renunjagi la victoriile desarte. Daca tn aceasta carte, care trateazd dezvoltarea capacitajilor psihice, vi se vor parea ciudate $i lipsite de seriozitate unele cuvinte sau idei, pe care le indlnifi pentru prima datd, nu va grabiji cu concluciile Pentru a folosi energiile care existd in voi si in Univers, trebuie s@ stipi cu precizie ce anume doriti si sd vd comporta in asa fel incdt sd vi se indeplineasca visele. Uneor veti obfine succesul, alteori nu. Este posibil si rémdneti uimiti de ea rapidd a dorinjelor, sau nu veti objine ceea ce vit Trecefi peste alte procedee de vindecare pe care le-ai studiat si prin care afi obtinut succese. Revizuiti ce v-a incdmat in aceasté practica gi ce egecuri afi avut, Nu toate maladiile pot fi vindecate, alifel cum s-ar explica moartea prematur? Oamenii se nase cu destinul deja scris, au liberul arbitra pentru a se orienta in viajd, ceea ce exista poate fi schimbat de cdtre Ceruri numai printr-un miracol. Vindecarea psihica este una dintre cdile spre eliberare prin care v-afi putea ajuta semenii, A fi vindecdtor este 0 karma frumoasd, un prilej si 0 posibilitate de a-fi verifica gandirea, irdirile si observatiile care vai vor fi de mare folos in viafd. Pacientit pe care o sd: avefi nu vor pune pret pe tipul dumneavoastra de medium, Afland ca puteji face ,,minuni", c& putefi vedea aura, ca descifrati destine, va vor cere aceste lucruri indiferent de locul in care vd aflati. Cu toate aceste inconveniente, faptul cil veti deveni medium vai va oferi satisfacyii. Veti avea posibilitatea sd vii dezvoltati capacitatea psihica. In urma exercifiilor féicute corect, vefi avea posibilitatea sd vi delimitayi senzatiile propriilor sentimente, pentru a sti exact unde se termind ale dumneavoastra si unde incep cele sirdine, s@ ascultaji si sa observafi fara sd va implicati in trairile altor persoang. Teoria Introducere i §i practica deschiderii celut de-al treilea ochi, fiind studiate cu Perseveren(a, vd vor aduce 0 mare mulfumire spiritual. Va veii da seama de importanja celor studiate in prezemta carte de lucruri al edror rétspuns nu l-aji gasit pana acum, si vet fi uimiti de cat de usor se face descifrarea tainelor rsulul omenesc. Lucrarea este accesibilé tturor acelora care au dorinja de a face lucruri iesite din limita rajionalului. Deschiderea clarviziunii si a altor simpuri va va ajuta sit percepefi lucruri mai complicate si mult mai serioase decit poate percepe creierul uman obisnuit. Unele persoane posedd nativ capacititile mediumice, altele si le vor putea dezvolta studiind aceasta carte. Vii doresc succes pe acest tdirim al cunoasterii Alexandra Mosneaga Maestru de extrasenzorial bioterapie si psihoenergochirurgie de clasa internafionala, Bucuresti, 2006CAPITOLUL I Medium 1. Ce inseamna sa fii medium? Dafi drumul la televizor pentru a urmari un meci de fotbal. va cstiga mec ja 0 serata i intl © persoana pe care nu af convingi cA parca afi mai vazut-o Cunoastem cu simple coincideny minunile sunt ceva obignuit, iar noi suntem niste zei, cunoas- tem ceea ce nu pot afla muritorii de rind. Aceasta este imparatia propriei noastre realitafi pe care o ignorim pentru ci ne este teamf, sau poate pentru ci nu o {nfelegem, nu infelegem in ce fel tirdmul acesia este in legatura cu viafa noastrd cotidiana. Daca vom observa cum ne ocupim de treburile noastre de fiecare zi, vom constata cit de des venim in contact cu acest tardm tainic gi de cate ori dirijam in viaja noastrd lucruri necunoscute, dar pe10 Vindecarea PSI memoria sufletul Despre ,,s vom discuta in aceasta carte. Tofi acesti termeni definese acea parte din noi care existi in alte planuri ale existenjei, cea care simte 0 iubire cuprinzdtoare pentru toate fiinfele gi ne permite sd nutrim acest sentiment, obligdndu-ne s& recunoagtem ¢& este pur $i simplu pentru | Avem in vedere acea parte a ste dupa ce nu mai suntem, dupa ce trupul ne-a pierit, dupa ce au disparut mintea, intelectul, cu adevarat dacd supraviefuieste ceva dupa ce dis- pare trupul, in afara de amintirile celorlalji despre noi, Dar vorbim despre ,,suflet” sau ,,spirit”, acesta avand proprietatea de ane explica multe din ceea ce ramane tainic, iar pe masura ce patrundem tot mai adane in domeniul psihicului, cunoastem mai indeaproape propriile noastre versiuni ale trairilor. Posibilitijile unui medium gi capacitatea de a trata si vin- deca sunt atit de strans legate intre ele, inet aproape cli nu se poate face distinctie. Vindecatorii sunt oameni care au invaat s&-gi orienteze capacitafile si talentele de medium intr-o anumit& direcfie, lecuind durerile fizice gi suferinjele. Aga cum uneori stim cine este la celalalt capat al firului inainte de a ridica receptorul telefonului, stim gi in ce fel sa-i vindecdm pe altii si pe noi insine, dar pur si simplu nu dam atentie acestor capaci- {Afi nebanuind cA exista in n Omul se teme de necunoscut, dle cea ce nu infelege sau nu poate patrunde cu mintea sau cu sufletul, Sper ca aceasti carte si arunce lumina peste lucrurile neclare ale constiinfei voastre, facdndu-le accesibile injelegeri. Ne temem de ceea ce nu infelegem, sau injelegem prea pufin, Una dintre misiunile acestei cArji este si fact aceste Jucruri gi probleme neinfelese mai accesibile injelegerit noastre. Medium Cu cat le veti cunoaste mai indeaproape, cu atat mai mult le veti constientiza, In raport cu propria viata, ele vor parea mai putin tainice gi veti obfine un nesperat succes in dezvoltarea capacitatilor pe care le posedafi, Studiafi cu atenfie trairea propriei dumnea- voastra vieti si vefi vedea dacti se confirma cele spuse 2. Animism si spiritism proceselor naturale sau a proceselor fizice cunoscute. Un medium-vindecator este un om care gi foloseste capacitatea de ice in procesul de vindecare a maladiilor fizice. In istoria vindecarii prin mediumuri predomina dou teo1 importante. Ele sunt cunoscute ca teoria animistd si teoria spiritise. Teoria animista sustine c& toate forfele psihice sunt ascunse imteriorul sufletului individului, desi la majoritatea oamenilor cle nu sunt dezvoltate gi sunt aproape In teoria spiritista se recunoaste existenta s rilor), lips prin imtermediul oamenilor vii, aga numitele ,mediumuri”. Nu putem demonstra existenfa sufletului, nici a entitajilor difuze numite ,,spirite", aga cum am putea dovedi realitatea unui lucru. Faptul c& nu putem palpa spiritele nu este 0 dovada i inexistenfei acestora Tntr-un anume sens nu are importanfa care teorie ne atrage mai mult, Daca vi se pare c& avefi capacitati psihice, trebuie si le eliberati din adincul constiintei dumneavoastra, s le dezvoltati12 Vindecarea PSI si si le punefi in aplicare. Dac& vi se pare ca spiritele ac neaz& prin dumneavoastrd, sau cA inget trebuie si chem oricare din cazuri, vefi actiona asupra nivelului psihic al Eu-lui dumneavoastra, Noi suntem atrasi mai mult de teor reugind astfel mai usor sa gasi fiecare dintre noi este tn ul sale trairi. Procesul de studiere a c: icum acelasi gi vom constata in ce fel se imbind cele dowd 4, care ne este calea pe care ‘orul propy aceasta carte este faptul c& in viafa, in lume, in Cosmo: evolueaza aga cum este prevaizut chiar dac& ne dim seama de asta sau Aceasta nu fhseamna ca trebuie si ne intindem in. pat asteptim sa se intdmple ceea ce trebuie sa se intimple. Ambele teorii ne conduc spre acelagi adevar: c& trebuie si traim din plin, in sens emotional gi etic, c nu suntem lipsiti de posib ‘OS spunea s&-i dam Cezarului ce este al Cezarul Domnului ce este univers binar, in care Cezarul si Domnul primese fiecare ce i se cuvine. Va plitifi impozitele nu pentru ca va face pl priului Eu sau fntru Domnul, deve aceasta va va face mai feri tigi are rida i vindec&tor nu pentru ci aut mai buni, ci pentru c& aceasta le in interiorul dumneavoastra. - 3. Comuniunea Oricare ar fi baza religioasé sau filosoficé a formarii dum- neavoastr’, cunoast i suntem ” sau chiar ,totul este un tot”. Exist o stare sau un nivel de constiinja in care aceasta idee inceteaza si fie o ingiruire de Poate cf suntem deja familiarizayi cu aceasta stare, Ea devine clari pentru numerosi oameni care traiesc simfamantul atunci cfind simt c& sufletul lor se contopeste cu sufletul persoane, Uneori, straiduindu-ne fntr-un grup de oameni sa realizim un scop comun, trim aceleasi senzafii de comuniune, de legatura mem| grupului, Aceasta nu reprezinta decat un Ja trdirea puternicd si atotcuprinzatoare a sentimentului de jubire gi de contopire cu fiecare in parte sau chiar cu tot ceea ce ne inconjoara. Starea de comuniune este starea despre care vorbese to propriul Eu si nniune trim mai puternic si mai deplin Eu-I propriu, aga cum Mai mult decat in oricare al pentru cf singurul mod de a trai comuniunea de ‘di in deplin acord cu tine in: dragoste, numai asa o s& reusiti sa dever este usor de mode! Aprofundand studiul acestei cai descoperi cateva imple, care va vor conduce la dezvoltarea acestui tip4 Vindecarea PSI Una dintre primele etape ale procesului de vindecare este aceea de a aduce pacientul in stare de armonie cu vindecdtorul. Avand harul bunului psiholog, acest lucru reugeste perfect. Daca iubirea dumneavoastra izvordste peste oameni vei pu- tea percepe toate lucrurile reciproc legate si interdependente, congtientizéndu-le ca parti ale aceluiagi intreg unic si atotcu- prinzator. win afara binel ‘n care nu exist& nimic corect sau icorect, nimic bun sau rau. Cfind va transformagi intr-un observator, aflandu-va in starea de comuniune, deveni medium absolut, Dac afi reusit s& percepet infon cu un foarte mic efort suplimentar, pute diferite forme - vi animale, peisaje, energetice. Intre comuniunea cu ci A poate lua orice forma, dar in toate cazurile este Medium 15 premergatoare procesului de vindecare si este o parte a acestuia, Cand dorifi s vindecati unul dintre prietenii dumneayo: intrafi in starea de comuniune cu acesta, apoi_ intrebati-va despre starea lui fizicd. Cunoasteti deja raspunsul, in momentul acesta prietenul formeazi o parte din propria dumneavoastra infa. Pe baza inform: afi primit, puteji trece la vindecarea prietenului 4. Corpul astral La fel cum avefi o structurd fizicd, aveti si o structura ic8, alcdtuita in principal din aura (emanatiile energetice fi ) precum si din chakre (puncte Ps care inconjoar& energetice deosel aurei Aceasth structurl este cunoscut sub numele de ,,corp El este capabil s4 piriseasc& pentru un timp or fenomen cunoscut sub denumirea de ,,cAlatorie examina legatura dintre calatoriile in astral gi vindecare tn 5. Aurele i culorile Aura nu existé num cu aparate foarte sensi in imaginafie, Ea poate fi fotografiata , 1m experimente ionale si psihice a pa dar adesea ca poate fi vizuté sub forma unor unde sau alte manifestiri energetice (halouri cu forme strict definite).16 Vindecarea PSI Unele mediumuri nu vid aura, dar 0 creeazi inchipuindu-si cum ar trebui s& arate daci ar putea-o vedea. Alte persoane imt doar energia care fnconjoara omul, far a o exprima in imagini vizuale. Diferite tradifii atesta existenja unui numar de ‘Sapte straturi succesive ale aurei. Considerim c& ne sunt pe deplin suficiente informatiile pe care le obfinem din citirea formei aurei. © aur sanatoasd invaluie intregul cor Picioare, pana la cdiva centimetri de corp. Unele persoane au 0 aura incompleti. De exemplu, daca aveji o viuja sedentara, va plimbafi rar gi nu facefi exercifii fizice, de ln genunchi in jos vefi avea o aura subiatd, 14. Dacd o anumita parte a corpului este afectata de boala sau a fost inlaturata prin operatic ca urmare a unei afectiuni patologice, in zona respectiva aura va fi mai slabs Dupa cum am mai spus, nu intotdeauna aura este vazuti in culori, incepatorii 0 vad ca pe o fasie albicioast, ca 0 ceaff valurita, Pentru a o citi ins, mediumurile isi pun in funcfiune »ecranill mental” propriu, spre a vedea intreaga diversitate a culorilor aurei, pe care o folosese in stabilirea starii pacientul Chiar dac& putem da o descriere general a semnificatici diferitelor culori gi nuanfe, trebuie si subliniem c& acestea pot fi vazute intr-o perceptie strict individuala si nu exista doud persoane care si vada simultan nuanfe identice in aceeasi aura Je aurei psihice, trebuie si aveti o imagine generala asupra semnificatiei culorilor acesteia, Dar este mult mai important si putem vedea de fiecare data in mod distinct fiecare culoare, ca si cum nu am fi vazut-o niciodatd pind atunci, gi s& stim s& descoperim din nou ce semnificd aceasta culoare fntr-un anumit context. Aurele sunt intr-o continua schimbare, Culorile si formel aurelor se schimbé 0 dati cu gandurile gi senzatiile individul Totodati, culorile se atenueazai i se contopese, se intrepaitrund din cap pana in Medium 7 cca fntr-un curcubeu, adesea nu se poate spune unde se termina o culoare gi unde incepe alta. ‘Va sfaiuim s& citifi aura de parca afi descoperi de fiecare data fntregul proces ca la inceput. Misiunea dumneavoastra va fi mai ugoar gi veti invata mai repede tehnica citirii aurei dac& veti avea o imagine generald a semnificatiei culorilor. Lista de culori care urmeazi este intocmitd conform expe- rienfei pe care am acumulat-o. De obicei culorile pot fi interpretate astfel: Negru = culoarea mori si a distrugerii, Poate fi citita ca semn al unei depresiuni, indeosebi cdnd apare ca un nor intone- cos care invaluie capul pacientului. Dar mourtea este o stare care precede renasterea, iar distrugerea este premergatoare creatiei: ,,ntunericul cel mai adine se lasa chiar inaintea zo In acest caz, culoarea neagri poate fi considerata pozitiva, De asemenea culoarea neagra este considerat drept culoarea care reprezinta lumina Dumnezeiasca invizil vine si lumineze si sé pu culoarea copertei Bibliei). Cenusiu — culoarea plictiselii yi a bolii, care mascheazi de obicei emofii cum sunt teama gi furia. Maro - de obicei, culoarea Pamantului, araté puternica legitura cu planul fizic. Dac tnvaluie talpile i gambele, poate fi un indiciu c& persoana respectiva face multe exer i izice, Uneori, dact este stearsa si difuzd, poate fi un semn al lipsei de energi Verde ~ culoarea care senmificd creyterea. Prezenga sa in aura arati de obicei c& persoana respectiva se gaseste in faza de alegere, de stabilire a atitudinii sale in viaté sau fn raport cu credinja, Este 0 culoare pozitiva, care poate si apard cand omul, derutat de schimbari interioare radicale, crede cA viafa |18 Vindecarea PSI nu este bine alcAtuitd, Culoarea verde deschis este un semn al dezvoltirii psihice. Albastru - culoarea creafiei, a imaginayiei si auto-expri- mérii, Asemenea mari cerului, al cdror simbol este, culoarea albastra exprima natura feminind sau latura feminina a persona- litajii masculine, Albastrul inchis este un semn al depresiun aparute atunci cfind omul este nevoit sA actioneze dupa idei altora, pentru care trebuie si lupte mai mult decat pentru ale sale proprii Galben - culoarea intelecrului, semnifica procesul de trecere de la inconstient la constient. Galbenul presupune migeari si schimbari de toate felurile, indeosebi cele care duc la Purificarea i dezvoltarea minjii, De cele mai multe ori culoarea se vede ca o aureola sau un nimb in jurul capului Portocaliu ~ culoarea vindecatoare prin excelenja. Ca si Soarele pe care il simbolizeaza, indica natura masculind sau Jatura masculina a persons ine, Cand apare in aura, Poate si indice c& individul respectiv are calitaji puternice de vindécator sau se afla intr-un proces de crestere fizica ori de autovindecare emofional Roz - culoarea in @ unor cunostinfe extinse despre -uloarea intuifiei planetare”. Rogu — culoarea emotiilor si a pasiunit de a trdi, a se mentelor puternice, cum ar fi ura, frica sau iubirea, Culoarea rosu aprins si pur fnseamna perseverenta gi pasiune Purpuriu ~ culoarea sj iayii si a devotamentului, Oamenii care practic meditafia sau au sentimente religioase puternice au de obicei aceast culoare in aura lor, Auriu ~ culoarea intuifiei pure, a curajului psihic $i a auto- stralucitoare pot fi vazute adesea deasupra capului misticilor si persoanelor aflate in starea de extaz. Culoarea aurie este o culoare masculina, reprezentatd adesea de Soare. Este totodata culoarea purificari si vindecarii, Argintiu — culoarea feminind a Lunii, cu semni analoaga culorii aurii, desi intdlnita mult mai var, Mult argintiu {in aura inseamna curaj si inzestrare psihicd in cea ce priveste telekinezia sau levitajia. Argintiul este culoarea cdlatoriilor in astral, Se consider c& intre corpul astral si cel psihic, cind sunt separate, legatura se face printr-un fir argintiv. ‘Alb — daci este pur e culoarea celui mai inalt nivel spiritual, a purificarii gia ilumindrii, Unele tipuri de meditafie, cum ar fi ‘meditafia transcendentald, pot aduce sau nu iluminarea, dar pot colora aura in alb. te ca niste harfi. Culorile lor apar adesea De exemplu, putem vedea culoarea rosu inchis in preajm 6 putem interpreta drept furie, care provine din strafundurile unei fiinfe puternic afectate de un traumatism emofional, Duck dup& rogu urmeazd portoci nseamna ci persoana trlieste un proces de vindecare a acest traumatism, portocaliul semnifiednd vinde Daca in aceeasi aura se observa verdele (culoarea cresterii gi imbinat cu galbenul (culoarea intelectului), aflat jn jurul capului, se poate trage concluzia cf, vindecdndu-se, omul descopera noi cai de gandire gi de modificare a structurii sale mentale anterioare. Culorile pot si apard in aur fie sub forma unor benzi, stratificate, fie ca niste pete haotice, fie se pot amesteca intr-o mas dezordonata. Oricum ar fi agezate, foarte rar se poate vedea 0 aura care si aman neschimbatd, ale cirei culori sii nu treacd unele prin altele si sf nu se modifice, reflectind schimbarile survenite in starea individul Toate atesta variafiile cele mai mici gi mai delicate survenite fn constiina si fn starea mental, care intervin cu mare rapidi- te, de aceea este att de dificil si se dea o descriere verbala a Aurele pot fi legate unele de alt20 Vindecarea PSI aurei. Culorile de baz, culorile pure din aura se modifica mult mai incet, in séptimani, luni sau chiar ani. Nuanfele sunt citite ca si culorile gi indica energia persoanei respective. De exemplu, undele care strabat aura pornind de la Corpul persoanei cdtre exterior pot s semnifice forja ‘Gi putere asupra altora~ este stralucirea pe care o au oamenii deosebit de putemici. Aceste unde pot si semnifice si absenfa interesului faya de planul fizic 6. Chakrele Mediumurile eitese culori Jegatura cu chakrele, care sunt puncte energetice distribuite pe intregul corp astral, in tradifia hindusa dezvoltarea chakrelor unui ind vid arata faza dezvoltirii sale psihice. In sanscrita, ,,chakri inseamna ,,roata” si yoghini wualizeaz chakrele sub forma unor discuri mici, slab colorate, de marimea unei monede. Asa arata chakrele tn cazul persoanelor cu un nivel redus de dezvoltare psihica, Pe masura dezvolti de sine a individului, chakrele s: si semene cu niste flori viu col Desi consideram c Taport cu parjile componente ale corpului fizic, ele nu exista in acesta in sens determinat, Chakrele se manifesta tn corpul astral. Vorbim despre dispunerea lor pe corpul fizic, pe suprafaja acestuia, pentru a ugura citirea si tratamentul bolnavilor. Energia orientata spre o anumita” chakra a corpului astral va actiona in egalAi masura gi asupra parfii corespunzatoare a corpului Distingem si operim cu gapte chakre principale $i patru secundare. Cele sapte centre de energie sunt reunite fntr-un eanal energetic” care trece prin spatele coloanei vertebrale, Medium 21 paralel cu aceasta. La dorinta chakrele pot fi ascunse sau inchise, pentru manifestarea sau refinerea unor capacitifi psihice. Figura 1. Cele sapte chakre principale Ghakrele vatimate pot fi vizwalizate. De asemenea, poate fi dereglata legitura dintre chakre si canalul energetic. Aceste perturbajii ale chakrelor sunt provocate tn principal de stresul psihic sau de un traumatism. Stresul sau traumatismul sunt produse de fenomene numite negative”; ele pot fi neutralizate prin evenimente sau senzafii numite ,pozitive”. Tot ce perturba funcfionarea normala a organismului unui individ poate distruge gi chakrele. De exemplu, rememorarea unui eveniment dureros (care poate fi recreat mental, reconstitut ca2 Vindecarea PSI ‘imagine fn adevaratul sens al cuvantului) se depune pe chakra, stajioneaza acolo si frineaza sau blocheazA fluxul de energie care vine dinsp Perturbatile fizice si psihice pot avea drept cauzl astfel de frindr si adesea vindecdtorul depune eforturi mari numai pentru a curifa sau vindeca aceste chakre . i este agezatd 1a bairbati la baza coloanei vertebrale iar la femei intre ovare. Este singura chakra agezata diferit la cele doua sexe. Ea este de baza”, iar uneori chakra ,,de supraviefui legata” de mecanismele organelor umane care mentin corpul fizic in viapi. De exemplu, cAnd pe neasteptate suntefi in pericol sau ica, prima chakra se deschide pentru a le acumulate, care sf supravi Daca afi rmas fara bani sau fara serviciu, proprietarul v-a scos din cas etc., aproape sigur va aflafi concentrat tn chakra de supraviefuire — prima chakra, intreaga dumneavoastra aten- ‘A este indreptatii spre men| 2. A doua chakra, sau chakra pelv deoarece va permite s& fiji mai sensil i le de pericol. Dar o chakra larg deschisii poate conduce la traumatisme, Tati unul dintre exemp! jice de comportament al unui om care are a doua chakra larg deschisa: sunteji bine dispus i primifi vizita unui prieten, cu, care vreji s servifi o cafea gi si Medi Vii exprimafi compasiunea i partea bund mult mai bine, capt curaj si la plecare este mai linistit $i mai Fara sa clarsensil tatea, deoarece exist’ procedee mai simple si mai putin difi de adeveni medium. ‘A doua chakra este legatd gi de de excitatie si receptie a senz important in practica tantra yoga, u pe comuniunea sexual ca mod de a atinge sti {n ,contemplarea ombilicu aceastii chi A treia chaks in corp, dezect corp, cea ce creeaz’ un haos energetic speriat sau nervos, sau daci sunteti constipat, tracfie in acest centru. 4, A patra chakra si iubirii fata de un alt om, faja de un grup de tipuri de_medi 5. A cincea chakra, Daca trebuie s spunem ceva $i nu o facem, acea: chakra se strange gi se declangeaza o boald a gatului ~24 ndecarea PSI hipertiroidie sau amigdalité, Dac sunteti foarte sensibil simfifi anumite senzafii neplicute in cea de a cincea chakra atunci cfind cineva va obliga s& vorbifi In cazul speci lor in citirea aurei si a vindecatorilor, inchiderea partiala sau totald a chakrei Visuddha duce la desci- frarea eronata a informatiilor primite. Ca §i claraudibilitatea, telepatia tn grup este legatd de asemenea de cea de a cincea chakra. Putem spune cd a cincea chakra este centrul prin care comunica spiritul sau sufletul (care stie intodeauna ce vi prieste) cu mintea sau personalitatea dumneavoastra. 6. A sasea chakra, Ajna, siruatd in mijlocul frunyii numita gi al treilea ochi. Este chakra care creeazi imagi vizuale, ne permite si vedem aura gi decodificd informatiile PSI. Capacitatea de a crea imagini vizuale se numeste ,,clarvi- Ziune” gi este folositi adesea de cea mai mare parte a cititorilor de aura. Un simptom ca a sasea chakra este inchis& poate fi durerea de cap Acest centru ne permite si stim cand alte persoane se gindese la noi, Este o forma de telepatie, Cand cineva tndreapta tre noi un flux puternic de energie pent a afla la ce ne gindim sau pentru ca se gindeste la noi, persoana ,,patrunde in mintea noastra”, Putem percepe aceasta ca pe o durere surda de cap, sau doar ca pe apisare tntre sprincene. Multe tradifii mistice considera deschiderea celui de-al treilea ochi ca un eveniment deosebit, deoarece reprezint con- stientizarea si iluminarea spiritual. Pentru a deveni medium nu este obligatoriu s& dezvoltim acest centru. 7. Cea de-a gaptea chakra, chakra superioard, este asezatd in crestetul capului (chakra parietala). Este chakra cunoasterii sau a intuifiei pure. Cénd un medium intra in transd, el 1asd si pltrund’ energia cosmic& in corp, orientind-o spre ceilalji este Medium 25 centri. Energia cosmicd este legaté nemijlocit de energia Pamantul intrebuinjarea cu precizie a celor doud forme de energie si contopirea lor confera vindecdtorului o anumita sensibilitate psihic&, favorizdnd de asemenea evolufia acestuia si trans- formandu-I intr-un canal luminos”, atat in timpul cit simptomelor bolii, cAt si pe durata vindecdrii. Cand a saptea chakra este deschisd si dezvoltata corespun- zitor, cel mai mare dar al omului este intuifia care ajunge pana Ja clarviziune. Prin meditafia asupra acestei chakre, mi ing starea de igte totald gi de constiinga cosmica. in aceasta stare perfecta nu este nevoie de nici un fel de efort orientat spre dezvoltarea si folosirea capacitatilor psihice deoarece, privind din interiorul fu, fiecare poate si primeascd informatiile de care are nevoie, fara a pune intrebari gi fard a intampina piedici. ‘A saptea chakra este de asemenea chakra folosita de mediu- muri in spiritism, atunci cand acestea igi pairisesc trupul permit spiritelor si vorbeasci prin ei. Transa in care intra mediumul este un fenomen foarte complex si poate sa repre~ zinte pericole pentru cei nepregatii. Datoritd complexitafii sale, aceasta trans& nu poate fi invajaté din carfi. Ea se poate studia numat sub conducerea nemijlocita si observatia atenti a unui medium sau profesor care are mult experienfa in atingerea starii de transa, Mai exista si alte chakre secundare in palmele mdi Chakrele din ‘dipi ajuta la menfinerea legaturii omului cu PAmAntul, realizdnd echilibrul vital intre energia pamanteand gi primite prin a saptea chakra. inchiderea chakrelor din tilpi provoaci adesea racirea picioarelor si limi- tind cantitatea de energie terestra pAtrunsa in organism, poate26 Vindecarea PSI face omul si se simta nesigur, debusolat sau s& se comporte de parc n-ar fi fn toate mintile, Unele persoane cu aptitudini de medium, cfind intra in transi, cautd sa-si desprinda complet talpile de pe Pamént, pentru a reduce la minimum contactul cu planul material. ince- patorii care doresc s& devind medium sunt sfatuifi st parcurga pe jos zilnic 3-4 kilometri, pentru a-si focaliza atentia psihicd asupra chakrelor din talpi gi a le deschide Chakrele mainilor sunt sediul energiei creatoare, Ele sunt asezate in punctul central dintre degetul mare $i ardtator. Aceste chakre intra in acfiune cAind fnf’ptuim sau mesterim ceva: multi vindecdto transmiterea energiei Exista gi alte posibilitaji de citire a starii organismelor, dar aura gi chakrele sunt aproape totdeauna obiectivele cele mai importante, 7. Legitura reciproca vindecitor-pacient Dupa cum va putefi imagina, legatura reciprocd dintre vindecatorul care examineaz si pacientul examinat este unica si adesea foarte strinsd, Dac eu vin la dumneavoastra si ma vindec si imi dau acordul s& aflati despre mine lucruri pe care Je ascund cu mult& grija de prietenii cei mai apropiafi, sau chiar fata de mine, imi dau de asemenea acordul pentru folosirea energiei noastre reunite ca s4 provocém schimbari in interiorul corpului meu, posibil si in afara limitelor lui Dac ma dau pe mainile dumneavoastrd, am convingerea c& veti face tot ceea ce trebuie facut, si cat se poate de calificat, Am convingerea si c& nu veti folosi informayiile pe care le-afi mine in dauna mea sau a oricare Medium 21 ‘Am convingerea ci dack nu stifi rispunsul la unele dintre problemele mele, mi-o vefi spune direct si nu va vefi preface din orgoliu ca putefi vindeca, de exemplu, cancerul, atunci cAnd va sti in puteri doar vindecarea durerilor de cap. Am convingerea cA nu ma vei minji nici din greseald, nici in mod constient, Si stiu c& tot ce facefi, facefi cu sufletul curat, in cazul in care dumneavoastra, ca vindecitor, crede{i cd este admisibil si comiteji fapte lipsite de etic’, acum este ‘momentul cel mai potrivit si intrerupefi lectura acestei car{i si s4 v& ocupati de cu totul altceva mai putin impovardtor. Tehnica vindecdrii nu este prea compli Vindecdtor este nevoie de ceva mult mai deprinderile tehnice sau sensibilitatea la stari psihice. dar pentru a fi ios decat 8. Karma gi etica Karma este o amintire incongtient& — cunoastere, atagament, relatii nefinalizate, dorinfe nerealizate si alte cicluri neincheiate, in limba sanscritd acest cuvant inseamnd faptd gi actiune. Dicfionarul Webster defineste karma ca pe un termen buddhist sau hinduist care inseamna ,totulitatea actiunilor umane intr-una dintre stirile fericite de existent’, care este considerata definitorie in soarta omului in cadrul vi urmitoare, altfel spus destin, soarta”. Sa actionezi pe baza celor mai profunde amintiri $i sentimente acumulate in memorie din vietile anterioare inseamna si actionezi conform propriei karme. A fi fericit de existenja” nu inseamnd in mod obligatoriu vieti sau tntrupari incununate de succes, aceasta ‘inseamna si momente fericite ale prezentului, Cand pronunjati .Acum”, acest moment al prezentului nu mat exista, el devine trecut gi se duce pentru totdeauna,28 Vindecarea PSI ‘Timpul este un sistem de masura inventat de fiinfele umane pentru a se simfi mai bine gi a fixa in congtiinfa viaja fizica proprie. Dar fn activitatea superioaré desfagurata de vindecator, timpul ne va ajuta si ne dam seama cd el poate s& nu existe, c& fn locu! lui exist’ un lant nesfirsit de momente ,,Acum”, Aceasta a avut in vedere filosoful gree Heraclit fn sec. V 1. H., find afirma: In acelagi rau nu se poate intra de doud ori”. ‘Timpul interactioneazi cu karma: orice afi fi facut pnd in aceast clip este ceca ce suntefi chiar in clipa respectiva. Vechiul precept care ne sfatuia s& trdim fiecare clip de parca ar fi ultima nu inseamna de fel cf trebuie sa plecim cu trisura pind in iad sine desfatam! El inseamna, pur si simplu, c& trebuie si fim gata si rispundem, fiecare pentru sine ~ fie in fafa conducatorilor nostri spiri ie in fafa lui Dumnezeu. Comportamentul lipsit de etic’ afecteaz karma gi ne este mult mai greu sd patrundem in fiecare ,,Acum” fericii, liberi $i neimpovarati de datorii psihice. Daca totalitatea faptelor dumneavoastrat fn acest moment, in aceasti anume stare de existen{i superioari, va determin’ soarta pentru momentul urmator, cunoasterea acestui fapt va ajutd s& vi comportafi in momentul acesta, Cind faptele dumneavoastra vin in contradictie cu etica, va complicafi munca de vindecitor, care se va dovedi prea putin eficienté, deoarece va tulburafi constiinta, Astfel vi complicati viaja gi mergeti pe un drum gresit, Vindecarea ofera posibilitafi nebanuite pentru 0 comportare eticd pe tot parcursul viefii, atunci cind acordafi ajutor altor oamen A fi etic nu inseamna cd trebuie s& procedafi totdeauna aga ‘cum va sopteste ,,instanta” dumneavoastra interioara. Uneor ea VA poate dicta fapte contrare eticii. Suntefi un suflet supus judecdii, Constituiti o parte a intregului, suntefi esenta propriei fiinfe. Atunci cind vi aflaji in starea de comuniune, EE Medium 29 cunoasterea se afl in dumneavoastra in toate detaliile viet coidiene. 9. Ce este vindecarea psihici? Se naste intrebarea: cine realizeaz’ vindecarea de fapt, dumneavoastra ca vindecdtor sau omul pe care il vindecaji? Ce se poate spune despre ,,spiritele vindecitoare” sau despre ‘mentorii vindec&tori”, despre care poate aji auzit? Daci Yindecarea nu o realizaji dumneavoastra, ce insemniitate mai are comportamentul conform normelor eticii. Neconforman- du-vi eticii, puteti provoca un mare rau ca vindecator? Pornind de la premisa c& vindecarea vine dintr-o stare in care totu! este un intreg, in realitate nimeni nu realizeazt vindecarea, ci aceasta se produce in conditiile unei coordonari de forte care face ca o stare de existenfa si poatd fi schimbata cu alta, Cfnd pacientul se afl in stare de comuniune cu vindeci- torul, acesta din urma focalizeazd energiile asupra unui rezu tunic si dorit de amandoi - vindecarea pacientului. Cand are toc schimbarea starii se produce vindecarea, ‘Aceasti mobilizare a forfelor cosmice aminteste mult de meditafia sau rugaciunea orientala. {in realitate este chiar o rugiiciune in care nu avem decit o credin{&, a cdrei forfé este capabild si umeasci munfii. Vinde- area este un proces in cadrul cfiruia vindecdtorul intra in acord cu armonia energiilor cosmice (pe care, daca doriti, © pute considera Dumnezeu), si prin aceasta se transforma intr-un canal prin care poate circula aceasta energic, Tehnica prezentatt in aceasta carte este destinatd si ajute vindecatorilor incepatori si atingd aceasti stare de comuniune30 Vindecarea PSI cu pacientul si Cosmosul si si actioneze in armonie. Energia transmis in timpul procesului de vindecare psihic& este uneoti mare gi este evident cA, folosit4 incorect, poate distruge echilibrul. Au existat fapte atestate de insemnarile unor vindecdtori, care au facut rau, utilizindu-si deprinderi Vina o poarta si cAjiva vraci ai unor triburi primitive gi cei care Noi ins vom deveni vindecdtori ‘mai degraba in folosul celorlalti. Deprinderile viitorului vindecdtor se vor dezvolta in functie de durata de mentinere a acestei stiri de comuniune. Pentru c& am considerat ca punct de plecare in activitatea Roastra afirmafia c& tot ce se petrece reprezinta o parte din evolufia armoniei cosmice, chiar daci nu constientizim tot- deauna, este un sens anume in faptul c& nu poti face nici un fel de riu atunci cfnd esti vindecator. In fine, ca vindecator, sunteti pe deplin responsabil de toate le proprii, 1a fel cum tofi ceilalfi sunt responsabili in ultima instanga de propriile lor trairi. Ca vindecator nu puteti si facefi nimic unei alte persoane fart voia acesteia. Puteti doar si ajutafi oamenii s& facd cea ce aveau de gand, tntr-un fel sau altul. Dac& un organism nu doreste s& fie vindecat, nu veti putea face nimic pentru ajuta. até de ce tofi mari vindecatori au avut si pacienfi pe care nu i-av putut trata. Cand intrafi in armonie cu un pacient, comunicarea la nivel spiritual cu acesta vA poate ardta ci in momentul respectiv aceasta persoana nu doreste sa fie vindecatd de dumneavoustra Poate, conform karmei sale, el trebuie s& va intalneasca si si primeasca un sfat despre bos va, soarta lui este s& fie prins prin legaturi karmice de un alt vindecator si sa se trateze, in mod obli celalalt. Legile universale ne frat c& Jucrurile sunt aga cum sunt, nu cum vrem noi s& le vedem. Medium 31 Jn acest caz vA putefi pune intrebarea: care este diferenfa dac& voi fi sau nu vindecdtor, dac& voi proceda etic sau nu §i {mi voi folosi capacitatile pentru a face bine sau rau? Probabil este greu de injeles si este si mai greu de accepts dar nu exist nici un fel de diferenfa. Cum am mai spus, devenind dec&tor, nu veti deveni nici mai bun, nici mai fericit. Veti deveni vindecitor ca sf fifi vindecator, pentru c& aceasta se afl in interiorul dumneavoastra si nu din alte motive. Dact vefi incepe si credefi cl titi in ce const& binele pentru celilalt, aceasta 0 si vi complice munca si 0 si vi product numai insatisfacti. Ca vindecdtor, nu vefi putea niciodata si impuneti altuia ideile dumneavoastra, dar daci il vefi ajuta si-si infeleagd viata si ideile propri, el va putea fi interesat de ale dumneavoastra. Cu orice rise, trebuie sf stabilim un adevar incontestabil ~ viafa fiecdrui om este propria lui viati. Orice am descoperi, pe masura ce avansdm pe drumul viefii, de la nastere catre moarte, este ceea ce am creat, Un mare psiholog spunea: Eu nu exist ‘in aceasté lume ca sa-fi indreptafesc asteptarile. tu nu triesti ca s4 mi le indreptajesti pe ale mele...” Vom merge ceva mai departe si vom formula putin diferit: nu ma aflu aici ca si fac ceva pentru tine, iar tu nu te afli aici ca s& faci ceva pentru mine. Existenfa in comuniune este o realitate pe care 0 constatim dedesubtul dramelor si ai noastre cotidiene, Totdeauna suntem in comuniune, desi sesizim aceasta doar {intamplator. Aceasta inseamna cd Eu sunt Tu, iar Tu esti Eu Poate c& aceasta sund ca o formul mistica, dar este un adevar care devine evident, dac& traim macar o singurd dati. comu- niunea cu un altul sau cu tofi ceilalfi. Scopul lucrarii de fay este de a va orienta spre trBirea acestei stari.32 Vindecarea PSI Coleridge recomanda s& se practice ,,dorinta de a stopa necredinja” pentru a percepe re: Chiar dacd nu veji reugi, nu aveti a sare lecturii gi exerc actice, dar pu experienta in domeniul psihicului. in majorita~ tea lor, exercifile prezentate in aceast& carte nu sunt complicate. Doriti-va stoparea necredinfei si veti vedea ce se necesare avertismente vindecator s nu va im medic, pind cdind nu v carte cu absol reuni cunostinfele expuse in aceasti facultaji de medicina. Vindecatorul de cele scontate, cnc actioneaz contrar Forfele cu care opereazi vindecatorii pot fi percepute gi controlate la unele nivele de existenja. La altele, nu se supun controlului. Vindecdtorul poate s& cunoasca esecu! neavoastra un om bolnay de cancer, a psihic posibil, dar ob i orice procedeu | sA se adreseze si unui medic in singur procedeu, prin care va pi in valoare capacitajile psihice, Dezvoltindu-va cap: vindecttor ~ cale de tntoarcere nu mai exist. Bu- cunoasterea spirituala, De rejinut: tot ceea ce faceti © Medi 33 r-un alt plan, Aceasta vA elibereaz& gi va permite sa facet gi ceva, cAci a fi vindecator nu este mai important decit a fi sau inginer. deschis Ia toate posi , fol asayi_ orgol va capucital nu sunteyi acum mai Devenind vindecatori, faceji un pas mare pe drumal spi si plin de aventuri pe care putefi merge slujind pe c Aceasta trebuie si vi indemne in permanenta s& va descops tot mai mult fn interioru! dumneavoastr& noi capac Pentru a deveni vindecdtori, nu vi se cere mai mult dect s& i durmneavoastra insiva.Capitolul II Procedee de yindecare 1. Energia psihica Energia psihic& este 0 forfi puternica. Dar este 0 sabie cu doud thiguri, Nu trebuie s& o transformam futr-o sperietoare sau ‘in ceva tainic, Exist nenumérate sisteme si metode de folosire a energiilor psihice In realitate, oricine practic’ vindecarea se bazeaza fn final pe un sistem care este totalitatea creafiilor sale proprii. Cei care se preghtesc 8 devin& vindec&tori pornesc prin a studia, Ca in orice domeniu al artei sau gtiinfei, este mult mai simplu gi mai eficient si-i gisesti drumul propriu dupa ce fi-ai tnsusit deprin- derile practice i bazele teoretice existente. In acest capitol sunt prezentate principalele etape ale proce- deelor de vindecare prin comunicare vizualA sau la distanfd Vom vorbi de asemenea despre vindecarea cu ajutoru! spiritelor conducitoare gi despre chirurgia mediumistica. 2. Energii Pentru a simplifica efectuarea exerci Insugires fn prealabil a terminologiei de spect , este necesard tate,36 Vindecarea PSI Pentru inceput vom spune cite ceva: despre energie, Prin energie injelegem ceea ce chinezii denumtesc gi iar indienii Prana. Folosind terminologia simpla din zilele noastre, putem considera energia ca 0 ,,vibratie” fie bund, fie rea sau de alta naturd, Energia este acea forj& magica invizibila care umple Cosmosul, pentru exprimarea careia ficare limba are un termen propriu gi pe care nimeni incd nu a putut sa o explice. Vorbind despre energie, facem distinctie intre ,energia teres- wenergia cosmic&”, ,,energia vindecatoare”, etc. Denumiri definesc diferite subcategorii de energii. Unul dintre pi Roastre, care este si un principiu susfinut de teoriile foarte avansate ale multor fizicieni, este acela care sustine c& in Univers totul este facut din energie, ea rmfindnd mereu aceeagi forf8, chiar dac& are forme diferite de manifestare, De exemplu, © energie oarecare ia forma unei bucdfi de lemn, iar o alta ia forma unui cotlet. Ambele forme pot suferi o transmutafie - pot fi schimbate printr-un proces de oxidare. Cind ardeti o bucata de lemn, energia acesteia se transforma in c&ldura, fum, cenusa; efind mincagi cotletul, energia acestuia ia forma dumneavoastra. 3. impim4ntarea Impaméntarea este un proces implu gi deosebit de eficient, care asiguré stabilirea sau menfinerea conitactului cu energia terestra. Ea este foarte importanta fn toate {ormele de meditatie sau in activitatea de medium, ca un mijloc ce ne mengine filnfa jn contact permanent cu trupul, cAci nivelele psihice pot fi controlate numai dintr-un loc aflat intr-o tainica legatura cu Pamantul, De-a lungul intregii noastre activi ‘numai fotr-un singur Procedee de vindecare 37 ‘mp&imantare, si anume fn cazul levi “pera cp mpm, sede ders atin pe un seu x splitar drept si cu tilpile pe podea, Mainile si picioarele nu se Inemucgeuz, aezim miinile pe coupse cu palmele tn sus, Inchidem ochii, ne relaxdm gi ne eliberam mintea de gdnduri (veri Fig. 2). Fig 2. fmpaméntarea ‘Acum ne imagin&m un yarus sau un cordon, un cablu sau ceva asemAnttor prin care trece energia din prima chakr& si ne Teagd de miezul Pamantului. Chiar dact locuifi la etajul zece al unui bloc, va imaginaji c& acest conductor de energie strabate toate etajele, prin locuinfele vecinilor si prin toate planseele, indiferent dack sunt confectionate din ojel, beton $i sticla. Nimic nu poate st8vili energia psihicd.38 Vindecarea PSI Repetati acest exercitiu pnd cfind veti fi foarte familiarizat cu el. TArusul dumneavoasted de fmpimantare vi conferd siguranta cA suntefi bine legat de Pamfntul-mam& gi corpul dumneavoastri se afld in sigurangl din punct de vedere fizic, fiind mai bine pregatit pentru a primi nouu energie psihicd pe care o subordonafi, Nu vi nelinigtii cl aceastt operafiune o sa vil ripeascd mult timp, Imp&mdntarea este un mijloc atit de pretios fn arta vindecttrli, tneat meritt timpul consumat, 4, Imagini vizuale ai importante tehnici folosite tn arta vindecdrii, Timp de mai multe secole aceasta capacitate era mult solicitatt dour de diferite gcoli consacrate misticismului oriental, dar tn prezent este folosita de aproape toate gcolile care-si propun ridicarea nivelului de constiingt Pentru a deveni medium sau vindecttor nu este necesar si vedem imagini clare. In timp ce unii creeazi cu ugurinfa adevarate tablouri, aljii nu pot obfine niciodatt o reprezentare lari. Majoritatea oamenilor igi formeaz mai ugor imagini vizuale dupa o oarecare practict, Dac& reusifi s& va canalizaji tntr-o singura directie intreaga energie psihict, concentrandu-va asupra reprezentarii mentale, yeti transforma cu usurinta aceasta reprezentare tn realitatea fizie& a vindecdrii. Cand lucrati ca vindecdtor, trebuie s& va aflati de obicei intr-o usoara trans, Cel putin pind cind va instrvifi, aceasta va va fi de ajutor pentru a nu fi distras de alteevs radioul in fi si nu n fortele ce efectuafi actiuni de vindecare, Nu ful mestecaji gum. ‘Transformagi-va tntr-o cale purd Procedee de vindecare 39. proprii. $i nu v8 grabiti. Relaxati-va, convingeti-va c& final fiecare etapé a efli pe care o urmati gi bucurati-va descoperind uuimitorul dar al natu 5, Procedee simple de vindecare zufi un prieten pe un seaun cu spiitarul ite de podea, Aceasth pozitie permite energiei si circule prin chakrele sale, Pe genunchi nu trebuie sf aibd nici un object. MAinile se ageazi pe genunchi, cu palmele fn sus Acoastt pozitie este deschis& si creeazt posibilitatea percepjie! ‘energiilor. Persoana care st& pe scaun poate fine ochii tne sau deschisi (cum doreste ea), dar nu trebuie sti mediteze sau si intre fh transt 2 Inchideti ochii, relaxati-va pe cft posibil, eliberaji-vi de griji gi tndreptati-vs atenfia cltre prietenul dumneavoastri, pacientul. 3 {mpamantafi-vt mai fntdi pe dumneavoastr, apoi pe pacient. vil se reulizewzi tn acelagi fel, imagindndu-va legatura care porneste de la prima chakri a acestuia cftre central pamdntului. $a nu vi mirayi dact fmpamantarea lui va ardta altfel dectt a dumneavoustrd, Acum foperaji cu energia acestuia, care poute lua alte forme decit energia dumneavoastra, 4, Dupa ce afi tncheiat primele trei etape, suntefi gata si {incepeji vindecarea propriu-zisd. Puteti deschide ochii dacd sunteti obignuifi si lucrafi tn acest fel, sau putefi lucra cu ochii inchigi. Stafi in picioare Inga prietenul dumneavoastra percepiindu-i aura, finnd mainile deasupra capului su, cu palmele in jo © distanga de 2-3 cm. Veti simfi o caldurd puternica, 0 senzatie40 lecarea PSI de preaplin sau usoare tnfepaturi, Cand vedeti sau sesizafi aura, Incepeti sA cobordfi ugor mfinile, alunecind dinspre cap de-a picioarelor, i. Purtati palmele de-a lungul tntregii aure Pentru a compara senzi le care va vin tn minte, trece in corpul si mintea dumnea- Voastra in timp ce efectuaji aceastt operatiune si invatati si ingeti propriile reacfii de reflectarea fenomenelor interioare ale pacientului dumneavoustra, Nu exist& o tehnicd spec care si ajute la Insugirea acestei metode, Pe masura ce capita experienga, veti invata sd v8 bazati pe sim&mintele proprii, care va Vor sugera cum s& procedati. Priceperea de a face aceste comparatii este fn sine un proces mediumi le gi gnd gandirea ca surs& de informarii, Plimbind palmele de-a lungul aurei pacientului, tdvep- ‘ati-val atenjia spre acea parte a corpului sau tn care acesta crede sau stie c& se afld o durere sau 0 boala, 5. Dac in anumite regiuni ale corpului pacientului aveti senzajia de rece, sau incercfind si palpati energetic nu se produc nici un fel de senzatii in palmele dumneavoast ‘Inseamna c& tn acele zone energia nu circula cum trebuie Adesea fenomenul apare tn portiunea de la genunchi tn jos a Picioarelor, deoarece oamenii nu se ingrijesc suficient de intre- inerea propriului corp, Pentru a corecta fluxul energetic, creafi imaginea mentala a ‘unei lumini portocalii, care:se scurge din palmele dumneavoas- tra clitre aceste zone reci, frebuie sa Portocalie este fncdrcata de propric curative. In plus, culoarea portocalie este calda ca Soarele, Energia care se scurge din palmele dumneavoastrd nu va aparfine. Aceasta este © forma a energie’ cosmice neutre, Este foarte important aceasta distinctie, Nu existi doud corpuri formate din una gi Procedee de vindecare 4 aceeasi forma de energie, aga cum nu exist& doi oameni absolut identici. Fiecare corp poate funcfiona normal doar la nivelul de energie propriu. Dact donafi o parte din energia dumneavoastr& uunei persoane oarecare in timpul vindecairii, aceasta nu va face decft s4-i polueze organismu! lu-vi pe dumneuvoustra. Daca v pentru vindecare energia cosmic8, ace dumneavoastré, Cind 0 transfer Minile dumneavoastra {n corpul pacientului, aceasta devine deja energia lui, Procesul 1A Tntrucditva cu transfuzia de singe, doar c& este mult mai simplu. Pentru a folosi energia cosmic gi proprie trebuie doar sé dorim aceasta. carea” vA voi propune citeva metode, pe care le vefi putea folosi in acest scop. Multe persoane cu cal i vizuale cu energie coloratd, care variazA in functie de intensi- tatea energiei transmise. in unele cazuri dor folos sector al aurei Pentru a inlatura blocajul exista doua metode: a) V4 imaginafi ci mAinile dumneavoastr& imping aceastt densi ca pe o past fierbinte cAire zonele mai reci, mperatura fn fntreaga aurds inaji din aur& cAldura tn exces, care se va contopi in oceanul de energie cosmicé, Oricare din lege, trebuie si vi obisn ibui energia. Vefi orienta cu ‘in aura pacien a te nevoie de ea. La adevarat aceast& energie acolo unde42 Vindecarea PST fnceput putefi intAmpina anumite dificultdfi, puteyi fi jenat, dar trebuie st perseverafi si vefi obtine rezultate palpablle tn aceasta activitate. 7, Etapele 5 si 6 pot fl parcurse th doud minute sau o jumatate de ori. Le vefi consacra att timp cAt este necesar. Clind veti incheia aceste etape, creafi-vi imaginen vizuald a unui flux de energie curat si clar, de culoare aurie, care izvorigte din palmele dumneavoastra si scalda tntregul corp al pacientului, Neteziti aura pe intreaga suprafatA, din crestet pind 8, Daci pacientul a stat cu ochii tnchigi, il veyi determina sti deschida, Apoi, céteva minute, si stea cu palmele strans unite, incrucisindu-si degetele. impreunarea mAinilor impie- dicd pierderea energiei din corp prin chakre, iar cele clteva minute de linigte fi vor permite pacientului s& se adune fn cel mai adevarat sens al cuvantului. E posibil ca dupa o echilibrare energetic pacientul st se simta putin obosit. Dupa o singura sedinj& de acest fel unii pacienfi se pot simfi timp de doud sau trei zile mai rau decdt s-au simfit pana au venit Ja dumnea- voastra, Este foarte bine si-i prevenifi, fiinded energiile vor lucra altfel iar vindecarea va sosi in cel mai scurt timp. E bine ca intreg tratamentul si fie efectuat de acelasi vindecdtor, in timp ce pacientul sta linigtit pe scaun, realizafi imaginea mental a unui magnet. Acest magnet trebuie si aduc& tnapoi cea parte din energia proprie pe care poate cl afi transferat-o pacientului tn procesul vindecarii, Tineji minte c& nimeni altul fn afara dumneavoastra nu se poate folosi de energia care va aparfine. Reluaji acelagi procedeu in sens invers - tnapoiati priete- ‘nului cantitatea de energie ce+i apartine, pe care eventual i-afi Juat-o fn timpul vindectiri, Acest procedeu cu magnetul tl va readuce fn starea de calm gi puritate de la tnceputul procesului vindectili, intensificand eficacitatea procesului. Nu trebuie si Procedee de vindecare 43 Luitafi niciodata aceasta, pentru cB nu vit permiteti sto vA pute{i sctidea din potenfialul energetic, imbolnavindu-va, ipa este inutilé, deoarece prietenul nu se poate fol energia dumneavoastra, nici dumneavoastra de a lui, Dacd sunteti un medium hipersensibil trebuie sa fiti prudent pentru & o daté cu energia primita de 1a pacient puteji prelua boala acestui Pentru uni vindeedtori este firesc st ia asupra lor problemele celorlalfi. Daca un astfel de vindecato fracturd a membrului inferior, probabil va schiopaita o zi sau dou’, alungind boala pacientului din propriul trup. 9, Excesul de energie extras din corpul pacientului tn timpul vindecdrii trebuie returnat energiei cosmice inofensive, neutre, Unii vindecatori se spald pe mAini dupa fiecare gedinyé pentru a se clibera de vibrafiile nocive pe care ar fi putut s@ le preia de Ja bolnavi. Altii fgi scuturd doar mainile, in timpul gedinjelor, pentru a se elibera de surplusil de energie, Trebuie si procedati cum crede{i ca este mai bine, ler o gedinfa de lucru a unui medium un ritual vrdjitoresc. Aceste persoune pot fi tnspaimantate de procedurd, de aspectele sale tainice, Este bine s& vorbiti cu ele, SA glumii, ajutdndu-le s& se relaxeze, Atdt pentru dumnea- ‘oastrd, cft si pentru pacienfi, este indicat sA terminati gedinjele fntr-o nota de optimism, Dact veji reusi s& nu fifi excesiv de sobru, ceea ce nu inseamna c& trebuie s& aveti o atitudine neserioast faji de activitatea dumneavoastra de medium, fi vefi ajuta pe prieten si pacientii dumneavoastra si-si depaseasc® teama, crisparea, feactiile alergice, plrerile inadecvate despre propria lor persoand. 10. La terminarea gedinjei rugafi pacientul sf fuck o aplecare bruscd fn fay, eft se poate de jos, tinziind s8 ating podeaua cu de44 Vindecarea PSI Procedee de vindecare 45 palmele, apoi si se ridice intinzindu-se, Proce: voastri la fel, Aplecarea inainte cu capul in jos ajutt 1a deasupra abdomenul evacuarea surplusului de energie prin a gaptea chakra aflata fn Veti act supra aurei din zona afectaté pfind in crestet gi v8 face sa vA simtiti din nou corpul ,,fizic gi re momentul in care veti simfi c& procesul s-a incheiat, Destramati imaginea fiicind-o s& dispar& lent, apoi solicitafi pacientulut si procedeze Ia fel cu: imaginea alcatuitd de 5, Imaginafi-va acum o energie aurie luminoasé, care circu 6, Vindeciri prin crearea imaginilor mentale prin ambele corpuri, pacient si vindec&tor. 6. incheiafi procedurile si vindecarea efectudnd etapele 9 si aginilor mentale, la cure pot 10 din subcapitolul ,,Procedee simple de vindecare”, pacientului; dac& trebuie eli Tatd un exercitiu de creare a toate etapele acestui subcapitol pfind la punctul 7 qT , Tratamente la distanta pentru ca pacientul dumneavoastra s& se pi Hie besos iH seidevink mal receptiv la operafille ulteriozre, Vindecarea 1a distanj& se poate face pri nivel mental tabloul persoand care nu se afla alaturi de noi. De exemplu, la 6 dimineaja putefi trimite unchiului dumneavoastr& care locuieste foarte departe un fascicul de energie luminous de culoare portocalie, care s8-i vindece genunchiul bolnay, dupa ce in prealabi anuntat ce aveti de gand. Energia A poate fi transmisA gi flr a preveni destinatarul asupra ntentiilor dumneavoastrd. Acest caz genereazi o problema important de ordin etic: este oare cinstit s& acfiondm astfel zoneiufectate sau a fntregulut co asupra unui om care nu stie nimic despre toate acestea si nu sree cam cin wie om | eure nog ree Este gresit s& procedim astfel, deoarece nici un om nu poate mentul, ; ri i imaginea care trebuie s& repre- cata el Feehan meng sy pea sau al porfiunii afectate, le oprobler ide erfecte. Cand im : bun obiceiul persoanelor-medium care-si perfectioneaz8 per- asupra aurei pacientului, Dac& lucraj i 4 dureri de cap, tineti mAinile deasupra manent tehnica asupra propriei persoane. pentru inlaturarea uw46 Vindecarea PSI Majoritatea oamenilor consider c& nu ar fi o atitudine tocmai prieteneasc dact tn secret s-ar apuca s& mute mobila din casele r numai pentru c& nu corespunde gustului lor. La fel de lipsit de tact ar fi s& transmit energie tn corpul altei persoane fara acordul acesteia. Mulfi incepatori in domeniul vindecarii psihice sunt tentafi sf acfioneze asupra a tot ce le iese in cale: plante, animale, autobuze, persoane cu aspect bolndvicios. Dar acest gen de acfiuni nu constituie altceva decit amestec tn viafa altcuiva, Vindecatorul respectiv procedeaz& astfel pentru propria si distractie gi nu pentru binele celorlalti. Daca cineva este bolnav, aceasta este problema lui personala act omul vi se adreseazA solicitind vindecarea, atunci devine si problema dumneavoastra, Totul este foarte simplu, Nu puteti face bine cuiva tmpotriva voinfei sale, deoarece astfel o parte din el se va supra pe dumneavoastra pentru aceasta tentativa, Desigur, exist cazuri cfind vindecaren pacientului este permis. Dac& afi discutat problema cu cel implicat, iar acesta si-a exprimat acordul sau a solicitat vindecarea, putefi acjiona Metoda prezentata tn continvare este simpla: 1, Dact dorifi, scriefi unui prieten data gi ora lu care dorifi st tucragi cu el si rugati-! $8 se relaxeze, Aceastl pregttire nu este {ntotdeauna potrivitd, unele persoane devin nelinistite end cunose momentul acjiunii noustre, Vefi decide singur cums procedati. 2, Agezai-vl pe un scaun cu spatar fnalt gi drept. Rela- xafi-vd, apoi va fmptimantati, 3, Eliberafi-vi mintea de griji gi creati imaginea ment omiului pe care! vefi vindeca, Dact nu stigi cum arata, imagi- nafi-vi o siluet, o imagine destul de aproximativa, fra det caracteristice. Nu este important si-i stiti cu exactitate infatisa- rea, important este s& stiti cu precizie cine este persoana pe care © vefi vindeca (procedeul se mai numeste vindecare pe fantom), Procedee de vindecare 47 4, Clind reprezentarea va deveni destul de clara, faceti Jegatura cu Pamifntul pentru aceastt imagine la fel ca pentru un ‘om viu aflat in aceeasi camer cu dumneavoastrd, Realizati impamfintarea folosind imaginea farugului, care apare pe repre~ zentarea mental& a pacientului. Apoi va imaginafi o lumina de culoare portocalie care umple imaginea pacientului absent si strluceste in interiorul corpului gi aurei lui, 5, Dac& acfionafi pe 0 anumitd zona a corpului, concentrafi asupra acesteia o lumina portocalie deosebit de putemict si de stralucitoare. Apoi, pe un ecran separat din mintea dumnea- voastri, va imaginati c& zona respectivé a pacientului are un aspect diferit, de sfindtate perfects. Acum suprapuneti fn gind imaginea organului sanBtos peste imaginea initial a zonei bolnave. etl 6, Efectuafi etapele preliminare atat timp eft veji considera necesar, In incheiere faceti imaginile 4 se destrame gi imagi- nafi-va un Soare galben gi stralucitor care patrunde tn trupul pacientului gi fl umple cu towl, Repetaji upot procedeul gi pentru propriul dumneavoustrd corp, 7, Incheiati gedinta printr-o aplecare tnainte, ca tn punctul 10 al subcapitolului ,Procedee simple de vindecare”. Clind omul este de acord si fie tratat, rolul dumneavoastré en vindecdtor este foarte clar, Dar ce vom face dacti vine un ieten gi ne spune: Mama mea este intr-adevar foarte bolnava. Este internat& fn spital, are o forma foarte rar a nu stiu cBrei maladii complicate si se pare cl nu mai este nimic de facut... Nu vrei s& fii atdt de bun gi s& fncerci si o vindeci? Te rog. Am intrebat-o dac& vrea, dar ea nu crede fn toate astea. Daci nu puteti refuza pur gi simplu, existd o singura cale, 0 manevra de tnvaluire, fmpamantati-va, imaginafi-va c& vorbiti cu bolnava absent si spunefi-i cA aveti de gind s& ti transmiteji energie pozitiva48 Vindecarea PS] vindecdtoare. fi veti spune c& organi i i aceat energie allot dort, stl va vein ae aus La tneeput poate prea de necrezut, dar incheiafi cu adevarat ee 51 stabil cu bolnavul un contact Ia nivel psiie inta lui precis i, ‘ seen al pecs nu vA va auz, dar apeul duress Dup& ce afi stabilit contactul, folositi-va. pre pentru tansmiterea energiei de vindecure PU nage Ne nea unui flux de energie placut colorat, care se Indreaptl cAtre Pacientul dumneavoastra, sf va puteti gindi numai ¢8 boala | a fost infrintd si st va imaginati c& este s8ntos gi feticit, Dupa cum am mai spus, suntem de Parere cA nu trebuie sa (inden {mn aura persoanelor neavizate, care nu banuiesc nimic. Dar dacd onsiderim aceasta patrundere necesart, trebuie 38 actont ‘sor gi cu grija, iar rezultatele obinute vor fi uimitoare, 8. Vindecarea cu ajutorul unui spirit-mentor Asa_cum am mentionat tn pri it i Primul capitol medium urmeazt dout feluri de tradtis animist $i springs Dupa cum am mai spus, suntem adep deoarece ele pun mediumul in apro du ~ propria persoand. Dar tualistd) @ pareurs un drum lun a tual) paren 8 si glorios, incununat de Mento! \Conducatos vi : vali”, indec&tori" sau Mentorii vindecatori” sunt tn esenfa ajutoarele gi sfatuitorii a humerosi vindeoatori. fn vocabularul obisnuit, duburi” fhseamnd si »spirite”, ,fantome”. Preferdm primul termen, eoarece al doileane face sine gindim la diferte povestiri nat Procedee de vindecare 49 mult sau mai puin neserioase, potrivite mai mult de sirbi- toarea tuturor Sfinjilor. Ambele tradifii se bazeaz pe faptul c& tofi oamenii au un suflet”, care fntr-un anume sens este nemuritor si care pe fn trup. Cand omul moare si forma sa fizicd tsi incheie ciclul pe Pamant, ,,fiinja interioara” — sufletul = igi continua existenga intr-un plan diferit pe care fl denumi conventional ,,planul astral”, Sufletul continua sa ia diverse alte forme fizice gi s& traiasc& alte viefi; el ia noi forme de fiecare data cfind pitrunde intr-un nou corp la nasterea acestuia. Fiecare om are amintiri subconstiente (si intr-o oarecare masur constiente) despre vieti le anterioare. fn unele ‘credinfe in care trecutul, prezentul gi viitorul sunt considerate fajete diferite ale unui prezent atemporal, oamenii considera ca au ,,amintiri" subconstiente si despre vietile viitoare. Aceasti versiune explic& previziunile ~ capacitatea de afla viitorul Intre tncarnarile succesive, de la moartea unui corp pint nasterea altuia, in care va trai acel suflet, el se afld in aceasta stare astral, posediind toate informatiile gi tntreaga experienta ruparile anterioare, dar féré emojiile puternice care nsofesc existanja fizicd, Multe spirite care au acfionat pe Pamfnt ca vindecdtori igi pastreazd interesul si continua si ‘toveye si in planul astral. Din dorinfa de a se perfectiona, din supunere fai de karma proprie sau doar din prietenie, duhurile pot dori si colaboreze cu oamenii tn carne gi oase. Aceasti colaborare poate fi avantajoas pentru ambele p&rfi: vindecttorul profit de cunostinfele gi sfaturile duhului, iar duh de trup, care nu are suficientd fort tn plan fizic, sporeste efectul actiunilor sale cu ajutoru! persoanei fizice cu care colaboreaza, ‘Cum objine un vindecator ajutorul unui spirit? U vindecatori spun c& este posibil prin apropierea de spirite50 Vindecarea PSI prin viziuni, Alfii stabilese chiar ei contactul inifial, acordan- du-se pe lungimea de undd a lumii spiritelor $i solicitdindu-le ajutorul. Alte persoane sustin cf duhurile sunt pur gi simplu printre noi Indiferent de caz, primul pas in vindecarea cu ajutoral unui mentor va fi stabilirea contactului tntre vindecdtor si a spiritualA cu care va colabora. Uneori spiritul se prezint& Vindecdtorului pentru a inlesni contactul, Cand vindecatorul Ye mainile deasupra pacientului, el roaga spiritul sau mentor sa se concentreze asupra méinilor sale gi sf actioneze asupra pacientului prin ele Vindecatorul se poate pune la dispozitia spiritului lasandu-si mainile conduse de acesta. Aceasti supunere incepe cu o imagine vag a directiei in care trebuie s& actioneze vindeci- ‘orul si creste pana la un magnetism puternic, care conduce pur si simplu mainile vindecttorului de-a lungul gi de-a Jatul aurei pacientului sau le opreste fntr-un punct, deasupra unei anumite zone din organismul acestuia Unii vindecttori preferd si-si aleagt singuri locul de acyiune, apoi si se lase in voia mentorului, CAnd vindecdtorul simte c& si-a incheiat munca sau spiritul fi spune aceasta, el foagé duhul s& se fndeparteze, Aceste entitai comunicd de obicei cu vindecatorii prin unul dintre cele dout procedee pi ul procedeu este cel mai simplu gi este cunoscut sub denumirea de vindecttorului, Al doilea procedeu se numeste ,.claraudibilitat (vindecatorul aude vocile fiinfelor fara trup sau discutd cu ele), Claraudibilitatea” nu este asemangtoare auzului obignui este mai curind un auz interior, asa cum ne auzim glasul interior, Multi oameni care aud voci si cred c& au thnebunit au {mn realitate de-a face cu fenomenu! de claraudibilitate, fara tnsa afi congtienti de aceasta, Procedee de vindecare 51 Fenomenul claraudibilitajii psihice nu este ugor de descris gi nu toate mediumurile au aceustd capucitate, sau stiu si o foloseasct, Aceast& capacitate poate fi dezvoltata prin practicd. Pentru unii este mult prea neobi chiar fi sperie, Unot persoane, duhurile le pot da sugestii psihice le vindecare, Nici un practician nu trebuie s& intré tn panic atunci cind duhul actioneaz’ prin el sau intr& nemijlocit in trupul unui vindecdtor sau clarvizitor. Nu trebuie s& incercim si folosim in activitatea de vinde- care ajutorul duhurilor mentor pand nu ne asigurtim sprijinul unui vindector spiritualist experimentat. Afi putea invaja foarte multe din contactul cu prietenii cu sau fara trup, totugi scopul intregii dumneavoastra activitayi psihice nu este decat congtientizarea a ceea ce suntefi tn realitate — creatorul absolut jului Bu, care fgi dezvolta forta i libertatea aleg ituale nu au totdeauna solufia problemei pe care o formulim, Existenta extracorporalé este doar o forma diferita de existana fizicd, Nu toute spiritele sunt sfinyi, Mul spiritigti gregesc crezdind c& un duh trebuie sa stie totul mai bine dectt ei, Fiinfele fard trup pot s& uite cum trebuie si actioneze fn plan fizic, Duck suntefi posedat de un duh, sau in casa dumneavoastra bantuie fantome, aceasta constitute rezultatul nemijl faptului c& nu stifi s& spunefi Ni deprindere folositoare care trebuie dezvoltaté tn planul activitatii psihice, Dacd vrefi ca duhurile si plece din casa dumneavoastra, ar trebui s& le solicitati aceasta, desi nu cred c& sunt mulfi oameni care ar avea curajul s& procedeze astfel pentru a se elibera de prezenta unei fiinfe fara trup.52 Vindecarea PSI 9. Chirurgia psihica sau PSI Chirurgia psihicd este exact ceea ce reprezinta denumirea ei: © chirurgie fara instrumente chirurgicale, aparatura, sj Preparate anestezice. Chirurgu| trupul pacientului, iyi introduce degetele in interiorul corpului executé migedri necesare gi scoate ,,ceva” din interior — jesuturi afectate sau corpuri strdine, Operatia poate dura 2-3 minute gi doar rareori are o durata de jumatate de ori. Cnd operafia se termini, chirurgul face cfteva pase si rana se inchide in fara si ramfina semne sau cicatrice. De obicei aceste 1u sunt insofite de nici un fel de dureri Desi aparent nu prezint& tncredere, aceasta metodé a fost de ajutor multor bolnavi. Foarte popular este chirurgia PSI tn sulele Filipine. Cel mai cunoscut chirurg PSI este Tony Agpaoa, care a practicat tn Fi sf intreprinda ostisitoare pind in Filipine, pentru a-1 vedea lucrdnd. sunt insofite de singerdri, dar la el singele se coaguleaza in ciiteva secunde, tn timp ce oper nevoie s& deschida de sfngerare. procedeazi la deschiderea pacientului si determind mi 88 aib& m: 000 de dolari gi strabate 11 000 de mile, el are nevoie si vada o mic& patti de stinge, ca si creada c& este vindecat si cd Tony I-a operat. fntr-adevir, Ia Procedee de vindecare 33 Inceput toate acestea erau destinate oamenilor americanii si-au format convingerea ci aga trebuie si se petreacd lucrurile. Tofi vor s& vada singe.” Cand degetele chirurgului patrund in corp, ele atrag ca un magnet fesuturile bolnave. Unii cl nici nu trebuic sa patrund’ in corpul bolnavul mabe oho ft fo apropierea imediati a zonelor afectate - magnetismul lor cextrage totul din orice parte a corpului. Nimeni nu stie cu exactitate ce anume face chirurgul eu degetele pentru a patrunde tn corpul pacientului. Probabil ci energia modific& forma materiei sau lucrurile se pet relateaz8 yogh ieni, care fyi infig sf simtl nici o durere. Ei spun cf aceste Multe cuzuri au fost vindecate introducdind paci de trans& sau hipnoza.CAPITOLUL I Autovindecarea Cid aveti o durere de cap $i aceasta trece, v-afi tat Ja un eget gi rana s-a vindecat, dac& seara afi racit iar dimineaja va simgiqi mai bine, v- Autovindecarea este un proces natural. Este o sarin a organismului intr-o masura atdt de mare, neat, tn cazu! bolilor neinsemnate gi nu numé sistemul nervos perifer tre care comanda res; Ja fiecare sapte ani, a tuturor celulelor din corp. Diferenfa intre vindecarea prin intermedi ie procesul ,,trezirii”. Toate aceste sco! ja cf, tn cea mai mare parte, ne aflam cu t fntr-o stare mai mult sau mai putin inconstient& a mit Marele mistic G. 1. Gurdjieff denumeste aceasta stare ,ador- mire”. Intr-adevar, cfind ,,incepem s& ne trezim”, senzatia este56 Vindecarea PSI cA pur si simplu am morait toata vi proces de trezire ca 0 ,,clidere a panzei de pe ochi”, pentru c& dintr-o data incepem si vedem $i s& infelegem lucrurile fntr-un plan inaccesibil anterior. Primul pas pe drumul trezi {il reprezinta introspectia, observarea a ceea ce suntem, ceea ce facem in raport cu noi $i ceilalfi. Observaim ce ne face fer petrece in 4 fim acum, ai Majoritatea oamenilor constati c& se conecteaza la realitate pe o durati de cfteva secunde gi se ,deconecteazs” timp de efteva ore. Apoi fgi urmaresc comportamentul si se conecteaz’ din now pentru cfteva secunde, pentru a se deconecta iar pentru te cAteva ore. Oamenii observa accidental (dacd vor continua acest exercifiu), uneori dupa cateva zile, dar de obicei dupa cfteva stiptimfni, c& Mncep s& se conecteze perioade ceva mai lungi de timp si se deconecteazi pentru perioade scurte. Ouspensky, unul dintre cei al lui Procesul de autoobservare activeaz zonele latente ale creie- pe care le cunoastem drept ,,subcongtient”, cind aceasti parte a ea elibereazA o forta imensa, acumulati da 4 de individ. Aceasta este Forfa zonei PSI si eliberarea ei di un nou sens viefii, Este inceputul autocunoasterii, pe care tofi mari Tnfelepti au considerat-o rept primul pas catre eliberarea de c&tugele vi in prezentul capitol vom analiza diverse metode aplicate in autovindecare cu rezultate asupra tuturor bolilor, de la o durere de cap la cancer. VA putefi observa oriunde gi oricdind, Este un proces con- tinuu, care, atdt timp cat fl veti practica, va deschide toate usile. Autovindecarea 37 Nu va trebui s& atingem un anumit nivel al con te cunostinfe Intr-o alta forma, Cnd va autoob: jaja dumneavoastra devine 0 parte a procesul ie. propriu de evo 2, Durerea si boala Durerea si boala intervin prin perturbatiile de echilibru ale le, Aceste dezechilibre pot avea loc ca urmare a ‘unor suparari iritari sau in urma unui conflict mai vechi care nu a fost niciodata uitat gi nici solufionat in intregime. Ele se pot ins foarte recente. Daca v-ati petrecut un timp cu o persoand pe care o considerati ‘© cunostinf& banalA gi intimpl&toare, s& nu va mirafi dac& veti simfi dureri in zona cervicala. in cazul unei iubiri puteti suferi de dureri cardiace. Zona afectat a corpul \cepe SA semnaleze starea se afl, O boald a organelor genitale determing refuzul r . Laringita sau faringita se manifest prin refuzul de a © boald a ochilor duce !a refuzul de a vedea ce se pettece fn jurul nostru, Durerile de umeri si de spate ne araté ca persoana respectiva poartt pe umeri greutai Pn cfind boala devine sesizabil& la nivelul corpului fizic, ic sau astral, De aceea, 0 a psihic poate pune un diagnostic sau, cel pufin, poate afla Ain curtind se va declanga 0 boalA. ‘Aceast8 capacitate poate fi folosith atft in ceea ce priveste propri ne informeazi despre sau urmeuzi sd se58 Vindecarea PS! instaleze, CAnd se observ in cmpul aurei c& se apropie boala, ne putem Intreba ce anume s-a dezechilibrat in afara psihicului si ce se poate face pentru restabilirea dezechilibrul Procesul de imbolnavire reprezinté o parte din starea de saindtate, de 1a care uneori trebuie sine abatem probabil gi st ne fmbolnavim, Dar un dram de prudenfa face eft un car de leacuri, Dac putem capita inform ice despre noi tngine, vom putea evita de cele mai multe ori apa ; sau le Yom putea atenua, tntrebindu-ne organismul ce anume este necesar pentru refucerea echilibrului sau psihic gi ‘ndeplinindi le, i de actiune, Tot studiat despre vindecarea celorl vindecarea propriei persoane. Procedeul de autovindecare mental prezentat mai jos este asemanator celui din capitolul al II-lea, |, Agezafi-va pe un scaun cu spatarul drept, cu talpi pe podea, Picioarele nu se tnerucigeaz’. MAinile se ageaz pe genunchi, de regula cu palmele tn sus. Nu mestecaji gum&, nu furayi, nu ascultaji radioul, Vom denumi aceasta etapa ,,gede- rea tn postura PS ntrarea fn transi 2, Inch ‘eeu ce am i poate fi aplicat pentru 3. Real ‘ 4. Imaginafi-va aura, incepand de la cap, Nu are importanja acd putem sau nu si o vedem. Vom studia ci capitolul urmator. Urmari reaga aura, pornind de la cap, de-a lungul picioarelor, pana la 18 aura la nivel mental. jal sau percepem una sau 4, un aisberg, o imagine foarte sau dac& intro ic, aceasta inseamn& ci energia rafinat a ceea ce reprezinta ‘anumitd zona nu percepem nit 39 este blocata tocmai fn acens in minte o Jumind portocalie neutré nergia tncepe si nea unei ener pure si limpezi, de culoare aurie, luminoasé gi neutri, care scalda tn intregime corpul propriu care ne netezesc aura din imp de un minut, Apoi aplect ip de un minut cu capul lasat in jos, In final ideti-va bine. Dack simfiji cd ceva nu este tn reguld, ibati-va timp de cfteva minute, thainte de a apfrea th ‘Vom denumi aceasth etaps ,iegirea din tran 3, Dirijarea energiei si realizm 0 curdjare completa a sistemului energetic propriu. Degi nu propunem cu precidere o anumita practic de pentru a ne revigora la terminarea programului de lucru, De60 Vindecarea PSI este foarte util nceperea unui proces de vindecare de durat& acestuia, in restabilirea echilibrului psihic. inainte de la incheierea 3.1, Dirijarea energiei terestre 1. Efectuim etapele 1-3 din capi 2, Ne imp&mantam, apoi ne foc asupra cha- krelor de pe talpile picioarelor (amplasate in scobitura tal Ne imaginém energia Pamantului, de culoare cafeni care trece prin chakrele le noastre gi circula cioare, ajungind apoi 3, Ne imaginim cum strdbate energia terest intregul corp, trecfind din prima chakra in sus pind tn Sahashara, Trimitem o ‘capului o dirijam inapoi, in jos, prin corpul nostru, Cand energia f prima chakra, 0 vom dirija drept in jos, tija noastra de impamAntare care ajunge in centru) Pamantului unde aceasté energie va fi neutralizata, luand cu sine toate stre- surile psihice, 5. legim din transa, 3.2. Dirijarea energiei terestre si cosmice Dupa ce am tnvajat si dirijam cu uguring& energia terested gi ren energi 2, In timp ce energia Pamdnt circula prin corpul nostru, Autovindecarea 61 ne focalizém atenfia asupra chakrei din crestetului capului. Ne imaginim energia aurie a Cosmosului, care patrunde Sahasrara si coboar& net a treia chakra, aflata in plexul solar, 3, Ne imagindm energia terestra gi cea cosmicd intalnindu-se cea de a t chakra si intrepatrunzdndu-se lent, pana la ‘omogenizare. cum noua energie creat circula prin tot corpul orientind fasciculul de energie spre centrul Paman jin continuare, cind vom vorbi despre , vom avea in vedere dirijarea energiilor terested si cosmic aga cum am prezentat aici. 4, Deschiderea si inchiderea chakrelor Cind vorbese despre deschiderea si inchiderea chakrelor pro} si considera c& nu vor reusi niciodaté sd le efectueze. Sine relaxdim. Am mai facut-o si pana acum, in exerci cfind am facut s& circule energia terestr& prin chakre Je-am deschis, La urma urmei, nu ice inchise. In find facem s& p&trund& energia cosmic prin chakra crestetul capului, deschidem tn acest fel cea de-a saptea chakrd. Deschiderea gi inchiderea chakrelor este in intregime o problema de voinja, Realizim aceste operajiuni foarte simplu folosind o imagine mentala, realizém comanda chakrelor in mod automat, un dispozitiv astral care regleaz& fluxul de energie psihica, la fel cum sistemul nervos periferic regleaza car puter crede c& energia ar circula prin p acel62 Vindecarea PS! de aer care patrunde fn plimani sau cantitatea de sfnge care circula prin artere gi vene. Uneori tns& c&patam p chidem gi s& nchidem anumite chakre, Cand am inceput s& vorbim despre chakre am mei situayie delicatd fn care ne putem afla atunci cand cea de-a doua chakra este larg deschist. Dac un prieten care are o multime de probleme ne inviti la o cafea gi vrem s&1 ajutim s& depiigeascai starea de depresie, trebuie sa ne inchidem, mai tntdi cea de-a dowa chakra, macar partial, si vom evita astfel pre- luarea stresului psihic de la cel in cauza, Dorim ca energia noastra si ne fie de folos, s& nu fie in opozifie cu EU-ul nostru. Dorim ca centrii nostri energetici s& neze in conformitate cu situafia dati. Dac o perioada ‘ndelungata reusim cu greu s& ne descurctm, pierzindu-ne locul de munca, venitul, umbland flamanzi, mim. sumA mare de bani, seful ne trimite un buchet de flori etc., nu mai este nevoie s& luptim pentru supravietuire, Dar prima chakra poate si nu stie de aceasta tntorsaturd a sortii gi va continua st functioneze, cu toate puterile, in direofia supraviefuirii, inc un numér de stptiméni sau luni, riméndind deschisa Dac& yor reugi si consolidam situafia, prima chakra se va finchide treptat, de la sine. Aceasta poate crea insti o stare de igte gi tensiune, c&ci vom continua s& actiondm pentru supraviefuire, Este mult mai simplu sf tn cfind ni se pare cl a sosit momentul, O vom deschide mi tirziu, cdnd va fi nevoie. Acelasi lucru este valabil tn raport cu fiecare chakra, Tata un exercitiu care ne invafa s8i deschidem $i s8 inchidem chakrele, Acesta aminteste intr-o ourecare masura de decolarea uunui avion. Cind tnvajam s& ne comandam centrii energetici, puter deschide si inchide chakrele tn orice moment. poi, tntr-o bund Autovindecarea 63 1, Ne vom ageza in pozitia Psi, ne purifictm mintea si ne Impamantim, _ 2. Ne focalizim fntreaga atenfie asupra primei chakre, Chakrele au de obicei aspectul unor mici discuri de marimea uunei monede, usor colorate, Dac& cineva si le imagineaz& altfel, nu are nici o importanta, important este s& ni le reprezentim, 3, Ne imaginim prima chakra deschizindu-se ca petalele unei flor. 4, Clnd prima chakra s-a deschis astfel incat simtim o stare de confort, ne imagindm c& aceasta se inchide din nou lent. 5, Acum ne imagindm din nou cum se deschide chakra. 6. Ne imagindm din nou cum se inchide chakra. 7, Repetiim etapele 3-6, pind clind avem senzajia clara a pozitiei deschis sau tnchis tn care se afla prima charka. 8, Repetiim toate aceste exercitii pentru fiecare dintre cele gapte chakre principale, apoi pentru chakrele miinilor si tn sflrgit pentru chakrele din talpile picioarelor. Durata acestui exercitiu variazi tn functie de capacitasile si puterea de concentrare a practicantului, Veti reusi si inchideti si si deschideti chakrele instantaneu. 9, Dup& efectuarea exercitiilor, aruncdm o ultimA privire supra fiectrei chakre §i stabilim in ce masurd dorim s& fie deschise: tn totalitate, pe jumatate, pe sfert, etc., dar nici una din chakre nu trebuie fnchis& complet. Deschidem chakrele in rsura fh care ne-am propus. *10, Tesim din trans®. 5, Stagnarea ‘Acest exercijiu are drept scop si ne anunfe cA suntem focalizafi tn fntregime asupra controlului propriei energii, Pe64 Vindecarea PSI Manga faptul c& ajuté la perfectionarea capacitatilor noastre jcc, acest exercifiu este foarte util in citire, tn cazul pe care o exercit&m extracorporal si pentru stabilirea diagnosticului, 1, Ne agezdim in pozitia psi impamantim. 2. Dup& impamantare, deschidem ochii pentru o clip’ si privim tn cele patra c le camerei, tn. punctele in care perefii se imbina cu plafonul. 3. inchidem ochii si ne imagindm cd ne aflam fn acest col, de unde privim in jos c&tre corpul nostru, Ne imaginim c& putem vedea aura care ne tnconjoara trupul, Cum aratd aceasta? Daca nu o putem vedea, cum ar arata ea dac& am vedea-o? ic, ne purificim mintea si ne vedeti 6, Iesim din transa, Nu se efectueaz& acest exercitiu mai mult de 15 minute. 6. Meditatia si vindecarea cu ajutorul culorilor In cay cum se foloseste energia colorata vindecdtoare. Pind acum am folosit energia Pamin- tului de culoare cafeniu deschis, energia cosmict de culoare energia curativa de culoare portocalie. Este cunoscut faptul c& starea nfluenfata de culo ‘magazine cumparatorii cautt mai ales produsele tn culori Autovindecarea 65 vii; cu ambalaje frumoase; saloanele de moda veche in culori fnchise de cele mai multe ori in tonuri cafenii, produc o de confort si apropiere de Pamant, de naturd; o camera nuanje albastru deschis in culori portocaliu ~ au un efect contrar. Daca, doua zi 0 rochie negru cu alb, iar culoare roz, inseamnd cd ne alegem imbracamintea de dispozitia noastra. Pentru a determina ce efect au diversele culori asupra noastra, vor trece la meditatia urmatoare asupra culori Mai intai ne impimfntam. Intrdm fn transd, folosind energia terestra, cea cosmic& si energia coloratd. Folosim culorile dupa lista de mai jos, imaginindu-ne mai intdi pe ecranul nostru mental c& aceasta culoare patrunde picioarele noastre, prin crestet, si circulA astfel prin tot corpul. Consumam pentru fiecare culoare intre 30 de secunde gi 1 minut, apoi o funcjie urmatoarea o1 % Negru ~ este culoarea cu care ince; Cenusin ~ constatdm diferenja. Cafeniu ~ incepem in cafeniu-d urmeaza Rogu - din nou incepem cu rosu-aprins si observaim cum se Zeste Portocaliu - culoare pe care o cunoastem, in acest exerci portocaliul ne apare diferit fafa de cele anterioare? Galben - urmat de Verde deschis ~ intensificim culoarea pind la verde intens si verde inchis, apoi Albastru.azuriu ~ intensificim culoarea treptat pant la albastru inchis si trecem la Roz — urmat de S, apoi fl intunecam si66 Vindecarea PSI Mov intensificdm nuanfa pana la Indigo ~ urmeaza culoarea ‘Auriu ~ dup@ auriu trecem Ia Argintiu ~ 5 fn fina Alb Tesim din transt. in timpul acestei me care ne da senzajia de confort un exercitiu de dirijare a energie’ sau de autovindecare, chiar de la inceput trebuie s& destin o clip pentru a circula prin corp culoarea care ne place. Nu trebuie s& reluam tn tntregime tot acest exerci doar s& ne imaginm c& aceasta apare spontan $i trece prin corpul nostru din tilpi pani fn crestet Foarte eficienta este folosirea cul altor persoane, Ne imaginim o procedat tn cazul cul noastre fn trupul pi mai om urmari care este culoarea xxim, Cand ne agezdm pentru care trece prin mai i practica ne vor ajuta cel nu este 0 culoare prea putemnicé si are 0 actiune excitanti, pe almeazai pe cei excesiv de nervosi. ‘impamantat, nu fi putem dauna mari de energie. El va tua atat eft poate folosi se va scurge prin tija de tmpamantare, Va fi mult mai simplu dac& suntem suficient de sensibili pentru a le necesara. Chiar dach trebuie s& finem bine minte c& aceasti nu este o jack, Energia pe care o orientim asupra pacientului actioneaz asupra corpurilor sale, astral gi fizic. ‘Unui om care n-a mancat nimic timp de o stiptamdnd nu. vom da hrand obignuita; vom fi suficient de tnfelept Autovindecarea 7 oferim la fnceput ceva ugor, un suc sau o supa, pregatindu-1 astfel pentru un de hrand, Nu trebuie s& le provocim lor 0 astrala”, Vom incepe cu culorile mai pregatind trecerea la culorile ari $i lao tehnic& mai ferma. 7, Readucerea corpului din starile PSI sA v8 aplecafi fnainte si s& lasafi capul in jos, nut, Poate urma o scurta plim- find astfel scurgerea de energie, Prin aplecarea capului mai jos de genunchi permitem in exces, Plimbarea prin camera readuc corpul nostru tn tf psiice. toata atensia mai mult asupra corpului astral decft a celui fic, Dac imediat dupi aceea intdrim legitura noastri cu corpul aven 0 nous percepiie asupra Iu 8 de cei din jur, Reusind sf ne cunoastem68 Vindecarea PSI este mai dori, astf altora, Tofi acesti factori determin schimbari in corp si prima lui reacfie ca réspuns la ele este s& spund Nu”. Cauza 0 cons faptul cA, bune sau rele, obiceiurile si deprinderile corpului sunt cunoscute. Daca se instaleazd impresia cd tot ce este cu- noscut va fi alungat corpul este cuprins de deprimare. ine pentru noi, nu propr s& traim conform voi noastre considerafii. Vom proprii, nu dup& voia corpului sunt de apat . fite tn perioada tn care efectuam act Eee maemo sc aoe in astfel de cazuri suntefi o persoand care reacfioneazd cu team& si furie cénd descoperd o iubire nemfsuratd. Exist ‘oameni care reacfioneazé astfel, in loc sf raspunda cu cAldura sunt regulile Nu pot renunja la ele!” Corpul trebuie si tnvefe treptat noile Dup& cum am mai spt rospectia propriei persoane constituie prima etapa in evolutia psihicd, Dacd vom constata ceva ce trebuie schimbat, putem s& efectuim aceasté schi bare. Schimbarile le vom face ins& cu blindeje, caci corpul nostru se va simfi anormal sau de iubire. In nici un caz nu ne vom reproga ceea ce am fost, suntem sau vom fi. in schimb ne vom convinge cf orice decizie de schimbare este un cadou pe care facem, si oricum am fi, esenfa noastra lucreaz pentru noi. Daci avem anumite trisituri care ne pot fi de ajutor, este un motiv suficient de serios pentru a le dezvolta, dar numai din aceasti cauz& gi nu pentru cd acum suntem ,, pti 69 putin mai buni”, Exist numeroase procedee pentru a transfor- ma corpul din now fe, trdsdtura lor comund find faptul cf se realizeazA concentrarea atel : corp. Scopul acestui exercifiu este focalizarea capacitatii de concentrate, deci fl vom executa cu acuratefe maxima, Vom ‘observa cu atentie ceea ce facem gi, dac& ne iesim din fire, vom refine pe ct posibil momentul exact si ce anume gindim atunci. Exercifiile sunt simple si amuzante, Curaj! Dar ascunde 0 capeand, Pentru c& exercifiile sunt simple gi atat de amuzante, este foarte usor s& fie efectuate automat, faré si le 1, Mancati ceva. 2, Facefi sex in orice forma sau dansay 3. Mergeti pe jos. Este deosebit de util pentru corpul real, asupra chakrelor de pe talpile picioarelor, le de Pémént. 4, Facei o baie sau un dus, Dugul cu apa rece face minuni in ui corp. avea procedeul lui propriu care fl ajuti la i, In acest caz vom efectua acest procedeu. ropriu, fn care nu se poate simi comod nimeni altcineva, Din nefer- cire, unii inealea acest spajiu al nostru, fie pentru cd vor si ne atraga ate pentru c& vor sa intre in contact cu ~o forma sau alta (telepatie, teleghidare). Folosind un termen psihic, denumim aceste preten(i altor oameni de a ne atrage atentia prin termenul70 Vindecarea PSI Clarvazttorii pot vedea fluxurile de energie care ies din chakre realizeazA legatura intre noi si o alt& persoant, Nu este iu sti vedem aceste legaturi. Putem si ne dim seama gi stile simfim ca ele exist. Acestea leaga in permanen(f chakrele diferitelor persoant nu exist oameni care s& fie complet liberi de ele, In exercitiul vom fnvé{a cum si ne amplasim gi s& ne retragem care nu trebuie sf ne nvaluie permanent, in mod vom fi nevoiti si actionam mai mult cu energia altor persone dectt cu . Ar fi thst o greseald si ne plangem c& suntem legati de cineva, cu nigte prizonieri, sau sf credem c& cel care ne-a legat ne face vreun rau. fn realitate, nu putem recepfiona astfel de legituri de 1a 0 altd persoand, dact nu 0 dori, Nimeni nu vi poate agresa th nici un fel din punct de vedere psihic, dack dumneavoasted nu dorifi acest lucru. Legaturile au tnsemnatate diferita, depinde ce informatie s-a transmis prin ele, gi produc tn chakre efecte diferite, Prima chakra, centrul supra’ legaturd plasata tn ‘acest centru inseami eau sii ma ajuti sf supraviequiesc,” Poate ascunde pericole in cazul in care cei doi oumeni nu au ajuns la un acord clar privind linia de urmat, de exemplu, un copil plaseaza o astfel de legatura tn centrul de supraviefuire lor din jurul sfu. Dac& avem un prieten bolnay sau ranit, pe care il ingrijim, intre noi exist o injelegere privind faptul cA, pentru o anumita perioada de timp, vrem sa 1 ajutim s& supravicjuiasca gi se va crea o legatura puternica pe perioada convalescentei, Legatura pornita de la prieten este plasata in prima noastra chaked gi ne transmite informajia ,,am nevoie de tine”, Uneori, putem avea dorinfa si indepartim aceasta legdtura si sd revizuim natura relajiilor cu persoana respectiva, Autovindecarea n Atenjie! Nimeni nu poate s@ plaseze o legaturd, dacd noi nu dorim sd o primim. plasatd tn a doua chakr& tnseamna fie: interes sexual pentru dumneavoastré”, fi emotional, dati atentie emotiilor mele. rim sau nu aceasta legiturd, duct nu ne face placere, sau sf 0 plstraim, Este fnsii mai bine si inlaturtm o legiturd emofionala din aceasti chakr&, deoarece poate priva de energie gi este Ingofitd adesea de vibratiu ,necesitatii", Este mult mai bine s& rdspundem nevoilor emofionale ale ‘euiva din chakra inimii, dee din cea de-a doua chakra, ‘A treia chakra, centrul energetic. O leg&turd plasatt aici inseamna: ,Am nevoie de o cuntitate de energie de Ia durnnea- voastr4, tmi este insuficient& energia mea proprie”, sau: Prefer sf lucrez cu energia dumneavoastr’, decfit simi asum respon- sabilitatea energie propr Este evident c& o legaturé plasaté fn a treia chakri nu poate decht s8 ne absoarbit din energie, de aceea trebuie sA 0 ‘tnlaturim, © legtturd puternicé in a treia chakra ne poate crea o senzajie de tensiune sau golire tn zona abdominal8, Ea poate duce la ulcer. A patra chakra, centrul iubirii $i atasamentului, © legatura in a patra chakr& poate insemna: .,V& iubesc”, si Ami place de dumneavoastra”, Putem si dorim inlaturarea legaturilor din 1 patra chakr& pentru a rimfne singurul om care dispune de propria energie, dar in general aceste legituri nu sunt atat de apfisAtoare ca la celelalte chakre. Curdfandu-ne chakrele, putem lisa intacte legaturile existente in aceast& a patra chakra, pentra ch este plicut s& te simi legat de prieteni. Acincea chakré, centrul comunicdrii. O legatura plasata aici Vreau si comunic cu dumneavoastra.” O legaturdnR Vindecarea PSI Puternic& tn a cincea chakré ne poate provoca dureri de git, poate duce la imbolnavirea glandei : A sasea chakra, centrul clarviziunil, O legaturk plasaté in a $asea chakrd fnseamnd: ,,Cineva este tn permanenga in mintea oastra ~ se gindeste permanent la noi sau vrea s& afle la ce ne gndim sau ce credem despre el”, Aceste legaturi pot provoca dureri de cap, La fel, deochiul duce la scurgerea energie! din acest centr A saptea chakra, chakra cunoagte, Plasat aici nu i »»Vreau $8 condu mentori plasate aici inseamna fi. Deoarece crea te 0 forma de exprimare a propriei persoane, legitura plasata in mAini poate dauna modului nostru de a efectua ceva, de la prepararea hranei §i jocul de tenis pind la serierea unei c F& pentru mine ile se leaga de Pamant, O legatura in tilpi deregleazd impémantarea noastra, invioxare sau ne poate face, sf, plasata in chakrele determina o inaljare, in nori Priceperea de a ide! ajuta si fim mai puri si m propria dorin Cpatind deprinderile de a vom afla mai multe Putem descoperi legaturi de la persoane cu z&toare, cele mai neastey Autovindecarea 3 Cum putem afla dac& cineva ne-a plasat o legatura fntr-o chakra? Ne privim aura si chakrele, Daca sunt legaturi ~ si cu siguranyé sunt, intr-o masuré mai mare sau mi = le vom vedea. Ce este de flicut dacd descoperim astfel de legaturi tn chakrele proprii? Le vorn tnlatura. 8. Cum se inlatura legiturile energetice 1, Ne agezim in pozifia psihica, tnchidem ochii, ne relaxam sine impimantam, 2, Facem st circule energia prin corpul nostrul timp de aproximatiy un minut, 3. Ne imagindm propria aura si o purificém conform i jiilor anterioare, 4, Dup& ce ne-am curajat aura gi energia circulé in mod corespunzator, ne focalizim atenfia asupra pri cum am facut tn etapa a doua a subei inchiderea chakrelor”. Privim (daca p imaginea primei chakre gi nu reusifi de la inceput, perseverafi. Daca descoperim legaturi in prima chakra, ne imagindm ajung la chakra si smulg lega- pot fi mai mari sau mai mici, mai subfiri sau mai groase, se pot extrage mai greu sau mai usor. Nu trebuie s& ne speriem. Majoritatea leg&turilor se desprind foarte usor, fart 4 rimand nici un fel de orificiu in chakra. Daca unele legaturi nu se last indeplirtate, ne punem fntrebarea (pe care o adresim legaturii), cine este autorul, urmérim directia in care se indreap- jica- legatura4 Vindecarea PSI Poate fi un om apropiat, un bun pricten sau chiar sojul (Sofia), poate fi un gef sau un subordonat, poate fi chiar cergetorul caruia i-am dat de diminea{é o moneda. Poate fi oricine, chiar persoane care au murit cu ani in urmé. Trebuie doar si privim cu multi atentie si s& credem e& omul care ne apare pe ecranul mental este autorul legaturii, fn cazul in care ne apar mai multe persoane, ne vom ocupa de distrugerea fiecarei legituri separat, Urmatrim traseul legiturii pana la autorul acesteia, carui ‘mulfumim pentru interesul ardtat si fi explic&m c& nu dorim sa fim ,,legati”. Daca aceasta persoana doreste sa pastreze legatura cu noi, ti propunem sd o transfere in planul constient fizic, nu fn planul Apoi revenim la prima chakra gi extragem legatura respectiva. Ea trebuie st ias cu usurinfa, Daca, orice am face, legitura nu poate fi inlaturata, este posibil ca in ealitate sf nu dorim inlaturarea ei. in acest caz putem legatura, dar s@ recunoastem cd este opfiunea noastra Dac&.vom fnlatura o legatura pe care de fapt nu dorim si o {nliturdm, ea revine. Sistemul de comunicare prin aceasta lega- tura exist deja, Prezentul exercifiu are drept scop si ne ofere alternativa de a permite sau nu altor persoane sA ne foloseasca energia sau s&.o amestece cu a lor. 5. CAnd ne eliberam de toate legaturile din prima chakra, trecem la a doua. Efectuam si aici toate operatiunile de la Punctul 4, apoi, pe rind, repetim aceleasi operafiuni cu toate celelalte chakre, inclusiv chakrele de la mini gi de la picioare. 6, Dupa ce am extras legaturile din toate chakrele, cream imaginea mental a unui guvoi de apa curata si cristalina care ne scald sistemul energetic, patrunzand prin Sahasrara (cha- kra din crestet), tn jos pind la Muladhara chakra (putem trimite acest suvoi gi prin chakrele de la maini gi picioare), apoi trece prin impamantare si se scurge spre centrul Pémantului, unde este neutralizat Autovindecarea 15 7. Acum creim imaginea vizuala a unei energii neutre, curate si clare, de culoare aurie strdlucitoare, care tvaluie {ntregul nostru sistem energetic gi tntregul corp. 8, Ne imagindm mainile cum netezese aura de Ja cup la baza picioarelor, 9, Iesim din transi. Facem ceva care si ne convingi de realitatea corpului nostru: ne spalim pe faja, bem o ceased de ceai sau cafea, ori ne imbratigam cu un prieten. Acesta este cel mai dificil exercifiu din cele prezentate pand acum. in restul zilei trebuie s& aveti grija de voi. 9, Neutralitatea si nonrezistenta in jurul nostra actioneaza diverse energii. Cum ne putem mentine echilibrul psihic fara s& fim atrasi de unele persoane gi fri sti le atragem, fri s& ne subordonim reprezentarilor proprii sau ale altora privind ceea ce ar fi trebuit sa fim, cum sa ne mentinem fe, SA rimfnem sindtosi sis ne pastram in echi wopriu? Trebuie s4 rAminem neutri si si nu ne impotrivim, s& nu opunem rezisten{a fuj& de nimic. Dupf cum constatati, nu se recomanda s4 nu eredeji tn nimic din ce vi se spune, dupa cum nu se recomanda s& nu avem sentimente, ganduri sau reactii fizice a anumiji stimuli, Dimpotriva, dact procedam astfel, aceasta inseamna rezistenfi faj& de impulsurile proprii, iar aceasta nu este 0 pozifie neutr, Am menfionat c& starea de comuniune cu Universul nu inseamn& si vedem lucrurile asa cum vrem si fie, Mai degraba aceasta inseamnd si le vedem ‘aga cum sunt in realitate, tnseamnd curajul de a spune ,.Da" propriilor triiri, oricum ar fi acestea16 Vindecarea PS} Oamenii tsi vor fixa in permanenfi legaturile in sistemul nostru de chakre iar noi nu ne vom afla mereu tn starea de meditajie fn care sX percepem patrunderea acestor legaturi, Dac ne impotrivim acestora sau dac& toat& ziua discutim despre cineva si ne comparim cu fiecare cine vagabond care traverseaza strada si ne taie cale © oarecare duri tre noi gi ceilalti, fntre Chakrele noastre sunt blocate, Devenim ceea ce este mai rau, incercdm s& credem ca vom el de cum suntem, Agadar rezistenta este o parte u i de om. Deci vor incepe prin a nu opune re: faptului c& ne impotrivim. Cand comunicim cu cineva, ti putem spune cu ce anume suntem de acord gi cu ce nu, Dar persoana cu care comt este o alt& part oastre, care se va repeta mereu, iar si » pan cand ne vom permite o traire completa, iar pang cfind nu vom admite aceasta traire completa, Yom actiona conform propriei noastre rezistente si imagini create, Dact_nu v-au convins cele prezentate despre karm& ij primul capi trebuie s& recitim aceste paragrafe si si le intr-un alt punct de vedere. Dup& cum am mai spus, Pe Inga toate celelalte, un rezultat al proj reprezentari gi al lor nefinalizate. Cand ne tmpotrivim Propriilor trdiri, acumuldm o anumita karma, cu care vom avea de-a face mai rarziu, Daca cea ce urmeaza si facem este rezistenja tn fafa propriei trairi si acumularea karmei, nu mai faceti acest lucru, Nu ‘opunefi rezistenfa. Dar vom urmiri ceea ce facem si vom remarca faptul cA noi suntem cei care 1 rocedam astfel, nu acfiunea este cea care primeuzl ra. Cu timpul vom constata ci incetam si mai rezistenfei noastre — aceasta este o mai mult rezistim si ne tenfie acestui fapt Devenim exact obiect axioma a evolutiei psihice, Cu c opunem la ceva, cu att acordiim mai mu sine inarmam tot mai puternic impotriva lui ; inci cfind o persoana este furioasa pe noi ), furia persoanei respective trece aproa- pe instantaneu (2), nu ne vom mai frdmanta din cauza acestei trairi neplacute, : Aceasta este esenja ideilor despre iubirea fafa de aproape, obraz etc, Aceasta este legitura dintre pe care am mai exersat-o: 1, Ne agezam in postura psihica, inchidem ochii, ne purifi- cm mintea i ne tmpamantam. picioarelor si continudnd spre cap. Verificdim daca exist vreo parte care resimte dureri, sau a fnfepenit, se bucuré sau vrea si se odihneasc&. Sesizim sfingele care circula tn corpul nostru. Sesizim energia psihicd care circula in noi si in jurul nostru. Dact ne doare ceva, n-are decat, Dact exista undeva o doring& foarte mare si puternic&, 0 lasim s& se manifeste. Nu ne tmpo- im, nu opunem nici o rezistenfé, suntem intru totul de acord, lasim si doar ceea ce doare, s8-si manifeste bucuria sau tristejea, lism senzaiile si dispard, dar nu intreprindem i doar observim. . Ce anume simjim? Nu opunem nici o rezistenja, doar simfim. en 4, Lace ne gindim? $i ce credem despre ceea ce gindim?8 Vindecarea PSI Nu ne oprim din ganduri, doar si n 5 suntem de acord Continuam s& ne gandim la aceasta. oes 5. Unde ne aflim? Ne aflim in propriul trup? Suntem de azi hoapte cu persoana iubité? Coboram tn strada st lum o inghetat? Ramfnem aici. Cand ne aflam in colful camerei continuam sa fim fn centrul propriului cap. Revenim. 6. Cand am revenit ‘ fo nit in centrul propriului cap, iegim din A doua metodd este un exercitiu care poat la oviend gi oriunde, Pesupunem c8 ne-am Init eu un pneton iar acesta are 0 mulfime de probleme, cu care ne copleseste: niu-l jubeste prietena sau mama, tatal sau copilul, edinele nul asculta, magina s-a stricat, contul in banca este epuizat, nu mai are nici un ban, papagalul s-a imbolna teaua de cauciuc s-a spart. Este posibil sd sesizim c& la nivelul primelor dou cue apar anumite senzafii, Avem de giind s& le inchidem? Le Seen ok : larg? Ce se petrece cu a patra chakra? Inima are au ne este pieptul Incdtusat? Care este directia Ne imagintm cA suntem tn tntregime di poveitete prietenul tec prin nol Desigut, seule ce oo spune gi intervenim cu ete o vorba cid ni se pure oportun Lasdm insa toata tnearedtura emofionala sd treacd de noi $i st se neutralizeze tn aerul din jur. Acum urmarim atent ce petrece in chakre, Vom efectua exercitiul = i de cte ori avem 10. Socurile psihice Nici un om nu poate raimane imfine permanent neutru $i legat de Pamant. Dupa cum am mai spus, cand ne impotrivim, trebuie \ Auovindecarea 1” st continuam s8.0 facem. Nu putem ajunge intr-un alt foc, pana find nu incetam s8 ne aflam acolo unde suntem acum, Uneori, cfind nu suntem impamantafi, intervine cineva si ne aplicd un soc psihic. Cea mai simpla explicatie « unui astfel de goc este perceperea furiei care se ndpusteste asupra noastra, Traversim strada si un gofer trebuie s opreasca exact cénd nu are chef si © faci, fn gandul sfu, aparem in chip de ticilos gi gocul este gata, Resimjim o slibiciune ciudata in timp ce traversim. Am Tuat de pe raftul magaziului ultima pungi de lapte, exact cfnd s-a apropiat altcineva s& o ia, Persoana vede c& lum laptele si intr-o data, datoritd socului, ne cuprinde teama. Socurile psihice pot lua si forme placute, Ne plimbam prin pare gi pe Ifinga noi trece 0 persoana foarte atrigatoare care- ‘opreste privirea asupra noastrd. Soc! Tot restul zilei n petrecem giindindu-ne cft de placut ar fi fim cu o fiinga ata de fermecatoare, Caracte orientate tn interior A general a acestor gocuri este faptul c& sunt corpului nostru. Ele ne distrag de la momentul respectiv $i ne reorienteazA trairea in interiorul pro- priei mingi. Socurile ne fac s& pierdem contactul cu realitatea, si nu mai stim unde ne aflam, Ele ne transfert tn inconstient, ne obligé s& ne cedam intreaga putere in favoarea celui care ni Je aplicd. $i majoritatea acestor socuri nu sunt deloc distractive, Nu exist exercitii speciale referitoare la gocurile psihice. CAnd constatim c& suntem supusi unui goc psihic, putem ‘consuma o cantitate oarecare de energie pentru a efectua actiuni simple de vindecare sau pentru a extrage din chakra legaturile ccare ne-au fost implantate acolo. Dar cel mai eficient este si observam socul care ne este aplicat i sf nu-l intoarcem impotriva celui care ni-l aplicd, deoarece astfel nu am face decit si declangam un r&zboi al socurilor psihice. Pot fi aplicate aceleasi metode gi la ic din partea altor personne. Atucul psihic este mult mai periculos, deoarece este80 Vindecarea PSI care indvirea lor creaturilor, pe care cfteodata nu le mai poti controla si incep sa te domine daca fi-a scazut potenti lul energetic. Datoritt neate Poate ajunge la cabinetul de psihiatrie pe post de pacient CAPITOLUL IV Citirea psihicd Putem spune e& fiecare om este un medium si se ocupa de irea psihicului, adesea chiar ffr& a-si da seama, De fiecare data cfind ne intdlnim cu cineva si ne spunem in sine: ,,Araté i pe care 0 poarta fiecure, Ea se inregistreazd sub forma de culoare, sunet, energie, alc&tuind starea noastré pe moment, eva poate spune cA nu se intémpla nimic deos: . Intr-adevar, oF oat Au fost obfinute informafii pe care nimeni nu le-a exprimat in cuvinte, Exemplele de mai sus sunt cazuri de perce dezvoltata. Aceast paind la nivelul intui dere care, ca oricare alta, poate fi cons perfectionaté prin practica. In plus, vom fine seama de o recomandare apa- rent paradoxala, 1. ‘iata noastra de medium Dac infelegem aceasta exprimare neobisnuitd, ne vom pu- tea interpreta viafa ca pe a unui medium, Cind ne nagtem, se82 Vindecarea PSI spune cA tocmai ne-am fntrupat. Totul este nou, suntem deschi pentru lume, toate impresiile noastre s i u Impovicte de amintin, ie si aliferite aa ra juntem constiel nut i Sati content nui interes Cu ale ein, ear Dupt cum putem afla intrebsindu-i pe coy SEAS er cio) sac Renu potckahi a desenele lor, ei reprezintd aceste aureole colorate, Mulfi copii au in permanent insofitori fermecati, cu care stau de vorba si se joaci, Mai mult, copiii care sunt foarte buni observatori, dar, in acelagi timp, sunt extrem de lipsiti de tact, exprima cu glas tare fafi de toati lumea ceea ce vedem cu tofii, dar consideram ci nu este potrivt st spunem. Pe masurl ce copii crese, patin- fii fi Thvafd si se ,adapteze” mediului, Chiar dact a ‘azul aureola fnnegritd sau cu limbi de foc gi sclintei a unei persoane apropiate, care se schimbl brusc tn diferite forme deasupra capullui expulzand din ea, gi zice cu glas tare ca matuga lui este ca o viperd sau c& seamind cu un monstru (realizind de Capt pereeperea informatici din gandul ei), parinfi T invayt eu tuct ofl nu este adevarat, cf matuga Iui a fost gi este © doarnnd, | Daca stim de vorb& cu unele persoane sau le ‘observa, in timpul icului vo afla cd tn copilfrie multi au fost speriayi de adulfi care le-au explicat cu insistenja care este realitatea, Pe.cfind erau copii, ei erau suparati c& tofi cei mari it mii, dar treptat au fr seerkghiol reall cular Seams preci pier sgerea acestui prag, fie inceteazd s& mai creada fn real itatea copilarie, fie invaja si tac, Pentru multi dintre cei care au he tat, cu timpul, si i ji ii mg go creada in propriile perceptii problema devine . Ei nu se mai gindese la aceasta pind nu se petrece ceva care st-i socheze. De pilda, unele persoane patrund din nou in tumea Citirea psihica 8 psihicului dup o trie dramaticd neasteptatd, cum a fl contac: ful cu persoana iubith displruté recent sau prevederea unui eveniment viitor. Persoanele care preferd s& pastreze pentru ele propriile per cepti fizice pot avea tri intimplatoare pe toatl durats viet firh si povesteascd nimanui nimic, din teama de & pares ridicoli sau de a fi considerafi nebuni. Poate cf intro discutie fu un prieten, printre alte Iueruri marunte, vor mentions cu alm gum simfit ed ma vei suna astizi”, dar niciodata nu vor putea povesti despre visele lor cludate sau voctle pe care le pid. Malfi se tem tntr-udevar sf nu fie nebuni, de ueeen tsi sound eat mi ea $i indoielile, Cei care nurgi reprima niclodath tririle deosebite, nu ascuncl cen ce aud, pot fi cu adevdrat personne cu preocuptri de medium sau spiritigti, sau T5i pot folosi observatie si traiile fntr-o alt directie, cu orientare creativa, artistic, ‘Alfii pot sf fnnebuneasch gi st ajungl fn clinicile de trie, Uneori, astfel de oumeni sunt considerati dezechilibrafi gi excentrici, Adesea, cdnd timp de mulfi ani omul este nevoit sf Tupte tmpottiva proprilor sale triri, el ponte fi expus wnor serioase deregltti psihice. Devine paranoic gi simte cl toji t turmarese gi fi resping trfirile; sau poate deveni schizofrenic, Jumatate a sa exprimdnd o puternich pereeptie psihicd gi emoti ‘intense, iar cealaltA jumatate find normal; poute devent cali tonic, tnchizfindu-se in sine gi preferdind s& tinsel exclusiv tn uni psihic al mingii sale, nu th mijlocul confruntarilor de opinii si judecai ale celorlalfi Prezentam aici citeva exemple comune. Desigur nu toate bolile mentale sunt rezultatul reprimarii capacitafilor psihice Dar de foarte multe ori impiedicarea manifestarii acestora duce ia reprimarea nor emofii cum ar fi furia sau teama de pe- deapsa. Aceste emofii neexprimate pot provoca boli fizice sau84 ndecarea PSI mentale. Nebunia poate fi acjiunea, modul acest a se manifesta intr-o lume separa de re: jotodati este modul prin care persoana respe: rdspunderea faptelor sale. Poate nu stie cum s-o faci sau are nevoie, prin constructia fiinfei sau prin educatie, de cineva care s-o ghideze. Interiorizarea nu aduce nimic bun in acest caz gi ar trebui cau a din impas prin simpla ruga cltre Dumnezeu de ada lumina, Dar s revenim la problemele noastre. Poate ne este absolut strind ideea de a deveni medium si citim aceasta carte doar pentru a gasi ceva ce am mai putea invaja, Sau poate c& am considerat dintotdeauna c& avem ceva deosebit, poate chiar persoane de tea, dar am vrea si ine, Ar fi un mare 1 controlului_asupra im clit m plcat duct dintr-o stare de goc prin ‘giindurilor afi ajunge la psihiatrie 2. Tablouri i imagini irationale ‘multime de lucruri, ca gi in timpul vindecarii, unde pri surse de informatii vor fi aura gi chakrele. Acestea pot ajunge la noi gi sub forma unor chipuri sau imagini mnentale, pe care le vom analiza in prezenta lucrae acientului putem vedea realmente adevarate tablouri, Ele pot aparea tn prim-plan pe ecranul nostra mental sau pot avea aspectul unor miniaturi, Aceste tablouri provin din universul nostra subi Citirea psihicd 85 3, Stergerea informatiilor negative din aurd rm fn transé. experien{& o stare in care nu ne-a ne manifestim lipsa de sensi- 1, Ne tmpamantim gi 2. Alegem din pro placut s& ne aflam gi staruim s& iferenfa, Poate fi 0 sau altceva de acest gen. 3, Ne concentrém asupra imi sii se estompeze aceste chipuri unul dupa ch le expediem posesorilor lor. Daca, privind aceste chipuri, simfim furie, revolt, durere etc., revenim pentru a retrai aceste sentimente. Le vom comuni acestora tot ce simtim nevoia sf le spunem, Dac& simfim satisfactie in urma celor spuse, la estompare: acordam iertare acestor persoane, Dac& nu dorim sa le iert&m, inseamné cd n-a sos inca momen- tul, dar prin iertare se face o stergere automatf a sursei de goc re loc schimbarea radical a aurei in alte culori. Cand suntem pregi jertim, ne vom ierta mai usor propriile noastre probleme si astfel ne vom apropia de renuntarea la toate acestea. SA nu uitim c& nu trebuie sine grabim. Dact dorim s& savurim un timp oarecare furia, supararea sau triste- Jea pe care le simfim, nu trebuie s& ne refuzim aceasté placere 4, Crem 0 imagine a propriei noastre persoane si ne stré- duim si indrigim aceasta imagine. Apoi o facem sa dispara. '5. Chemam in imagine Soarele mare si auriu al energi care fl lastim s ne umple in totalitate corpul gi aura. 6, Iesim din transa. |. Pe86 Vindecarea PSI 4, Citirea aurei Expresia ,citirea aurei” creeaza o impresie a ceva tehnic foarte complicat, fnainte de a trece la acest exercifiu, trebuie sa facem o relaxare complet, striduindu-ne sa vedem aura. 1, Cream un trandafir care il reprezinta pe pacientul nostru. tn acelasi tinip ne imaginim c& trandafirul acesta are un nimb. Nimbul reprezinta aura individului, tot asa cum trandafirul idul. Incepem cu observarea unej singure culori rizeazA in jurul petalelor. Daca nu putem vedea culoarea, ne imagindm ci nimbul aratd ca si cum am vedea-o. Facem si dispara trandafirul, 2, Repetam exercitiul de patru oi cfite o culoure pana ajungem la un ti 3. Jesim din transa, Urmatorul complex de exercijii reprezintd o etapA mai avansata, Aceasta ne va ajuta si fol irea aurei tn scopuri curative 1, Ne fmpimantam gi in intra tn transa, 2. Realizim imaginea pacientului. Cu o pensul& imaginard cu vopsea neagra intunecim tabloul realizat pana cfind obtinem doar silueta pacientului, Lasim lumina interioard, mental, si lumple spafiul din jurul siluetei, mai inti sub forma unui nimb alb, Observam unde este nimbul mai mare si mai dens, in ce puncte este mai subjire sau care sunt zonele corpului tn care addugind de fiecare data I de cinci culor dispare. Toate aceste imagini aparute sunt legate de clarviziune, 3. Lasim nimbul alb sa capete diferite culori, Acestea sunt culorile aui acientului nostru, Daca vedem o singur& culoare wl, Daca vedem chiar zece te fourte bine. Cel mai adesea vom vedea dowd sau trei culori, dar cfind vom chplta deprinderea de a distinge culorile, vom putea analiza aura mult mai bine, Pentru tceput vom incerca si ne oprim doar culorile pe care le vedem sau sesiztm. Unde sunt acestea Citirea psihica 87 agezate in jurul corpului? Trebuie si finem minte c& semni- ficatia culorilor poate fi confirmatt numai de propria noa experienfa, de aceea ne vom urma intuifia. 4, Liisim imaginea sii se estompeze. Alegem acum alta per soana §i repetdim procesul. Analizam cu atenfie diferenjele dintre cele doua aure, apoi le 5. legim din transa gi ne readucem corpul in real necesar s& o facem, cfnd tocmai am efectuat 0 acti deosebit de complex La exercifiile acestea este nevoie de o cantitate mai mare de energie psihici, care vine prin relaxarea perfe Rezultatele vor veni singure la un moment dat gi va veti bucut nespus cfind vefi reusi s& faceti acest lucru fara prea mult efor 5. Citirea aurei cu oc! deschisi Clarviziunea sau vederea psihict, de care tocmai ne-a folosit, se realizeaz& fara participarea simjului fi Aceasta se realizeazi prin intermediul vederii ps persoane vad aura gi cu ochii deschisi, in stare de Aura apare ca un nimb auriu valurit, Uneori este colorat culori deschise, alteori seamand cu niste fotog sau culorile dominante sunt plasate in centrul teile sau exploziile de energie de alte ci spafiul din jur sau se deplaseazd imprejurul cu Nu este nimic neobignuit c& unele persoane pot vedea au cu ajutoru! vazului obignuit si nu prin clar ajutorul vazului normal putem vedea mult mai multe detal mfrunte decét cu ajutoru! vazul eu 0 deschigi este foarte interesanté, iar procesul tn sine pare mai putin fantastic, mai real, Dar totul se creeuzi pe un ecran 488 Vindecarea PSI Centruldintre sprancene si oricum vederea normalé nu participa la descifrare, ochii stand intt-o pozitie de parca n-ai avea ne- vole de ei. Totul se petrece in spafiul de vid aflat in aceasta regiuine a fruntii, indiferent de distanja de la pacient la vindec&- ‘orul medium. Prin crearea imaginilor si descifrarea informatiilor venite are loc stergerea acestora din cémpul energetic al per- soanei pacient si reechilibrarea energiilor lui mentale, Putem afirma c& are loc procesul de vindecare. Avem nevoie de cineva cu care s& colaboram in astfel de cazuri, ca s& vedem rezultatal final si st ne convingem ct am procedat corect, ~Ne alegem o persoand care s& ne ajute in efectuarea acestui exercifiu. Rugim persoana s& se ageze sau s& stea in picioare cu Spatele la un perete alb. Peretele poate fi si de o alta culoare, dar neaparat deschisa, 2, Ne impamantam, Pentru a vedea aura nu este necesar s& intrdm in trans, ci doar s& fim relaxafi, Ne indepartam de a tentul nostru la 0 distanfa de circa gase metri si ne concentrim atenfia asupra unui punct tm spatiu aflat lao distanfé de un metru fafa de corpul acestuia. Punctul ales nu se va gsi pe Perete sau pe chipul asistentului, ci intr-un punct oareeare tn Spafiul pind la el. Dup& un timp oarecare vom incepe s& vedem ‘aura asistentului, Unele persoane vad aura cu vederea periferi. 4; desi asistentii au impresia ca fi priviti finta, 3. Putem exersa vizualizarea aurei f&ra a mai tmpirtagi aceasta respectivelor persoane. Dar este foarte bine sa fim pru- dent. Este foarte neplicut clnd cineva priveste fint& in crestetul cuiva sau in gol chiar deasupra umarului. fn timpul acestor exercifii putem ajunge la concluzia c& vizualizim aura nu numai pe fondul peretului alb ci si pe fundalul unor culori inchise. Puteti incepe prin a vedea aura florilor, fructelor, obiee- telor. Relaxafi, priviti in gol obiectul care intereseaza neapérat. Vefi rimdne uimiti de rezultate. Nu trebuie s8 mijiti ochii sau s&-i marifi, ei nu participa la viziuni, participa gla pineal. ee Citirea psihicd 89 6. Cum se citesc chakrele Citirea chakrelor este tn fond acelagi lueru cu citirea au dar nu yom trece la acest exerciiu pind nu ne vom insusi Fi intregime citirea aurei, deoarece, in cuzul chakrelor, exercijiu are durata mai mare si necesito mai mare Incordare. f imantam tram in transa, 2 Pan albs asistentului pe ecranul nostru mental 3. Ne concentram atenfia asupra punctului din aura care repre- zint& prima chakra, Realizém imaginea vizualé a unui disc fn aceastt zont si urmtrim dact discul este inchis sau deschis si umplem cu galben-portocaliu-rogu-maro, in ordinea descrisa si itm c& acum citim o harta. Aenea prima chakra legat& de supraviequire, Dac8 este larg deschis8, dact este coloratf tn culori fntunecate sau cl rite, paciental are probleme, legate de supraviefuire sau de 0 patologie a organelor care in de centrul energetic respectiv. Dac& aceasta chakra este inchisd, persoana nu are in acest moment probleme de supravieiuite, Dact chakra este colorata 1m verde (culoarea cresterii), cel in cauza poate gai noi cdi care 1 vor ajuta st supraviejulases. Dact chakra este coloraté fn rosu (culoarea simfurilor si sentimentelor) capacitatea de supra- vieWuire depinde de incBreBtura emoyionala, 4, Trecem de la o chakra Ia alta, citindu-le in acest fel pe rnd, atét cele sapte chakre principale, cét si chakrele mainilor gi picioarelor, Este foarte important s& ne concentrém asupra fiectrei chakre tn parte, s& nu incercim s& Je analizdim pe toate " Da ce am studiat cu mult atentie fiecare chakra, aruncaim o privire asupra tntregului ansamblu de chakre. Ne imaginam ca le privim mai de la distanfa, pentru a le vedea pe90 Vindecarea PSI toate. Comparim dimensiunile gi forma diversilor centri ener- getici. Care este cel mai mare? Care este cel mai intens colorat? fy Facem si dispard imaginea si iesim din trans&. in acelasi fel, vom examina chakrele aceleiasi per i doun 2, apoi din now peste 0 siptimdn. Veco, dah intervenit ceva schimbari, Pot interveni schimbari daca 1! ve umple cu o alt forma de energie vital, dar pot ramane cae dificate dact persoana este la fel de complexata de grijile sa 7. Determinarea pozitiei durerii in aura gl in corp ui supllngnace fat de chakrelor, La fnceput vom, exersa independent, ca tn exercifiul pre i ae precedent de citire a aurel if . Deptt trim fn transi, » Pe ecranul mental obfinem imagit i wees fi wginea (silueta) persoanel 3. Ne autosugestiontm ca 3 Pe imaginea obsinuta, tn puneti in care prietenul nostru acuzA dureri fizice, trebuie st Bid Be rosie care st marcheze zona afectat, Urmarim cu atentie it ce raport se afla pata sau petele din auri. Dupa ce studiem Cia it imaginen o facem s& dispara, . Readucem imagines prietenului, Ne suges i . Ne sugestionam ca rosii apar in zonele fn care acesta are dureri. Comparim cca ie cu prima, Estompam imaginea, . Repetaim exert legiind mi i meee -gind mereu alfi prieteni, La tnehe- Citirea psihica a pe procedurile, vom efectua acest exercifiu, Putem si-i spunem sau nu ceea ce vedem, El poate veni si ne caute, plingindu-se: wAm © durere groaznici de cap. Vindeci-ma mai repede!” Efectuind exercifiul, putem vedea o pata rosie deasupra sau in jurul capului stu, Dar putem vedea 0 patd rosie si mal mare gi ‘mai intensi tn cu totul alt loc, la baza coloanei vertebrale, in zona ombilicald, la genunchi, oriunde, Trebuie sa dam atenyie celor ce vedem chiar dack ne deruteaza, Adesea, durerea se manifest tn cu totul alt zoné a corpului decat aceeu tn care este localizatt sursa maladiei ‘Clind trecem la vindecare, von acorda atenfie deosebitt z0- nelor fn care am descoperit petele rosii. Ele trebuie inlaturate, 8. Autoapiirarea Pentru a ne dezvolta deprinderile putem realiza citi icului anumitor persoune, cu acordul acestora, tnsojind-o de procedeul de vindecare, dacdi ni xe pare potrivit si nu este di de realizat, ‘Trebuie si ne buztim pe intuifin noastrd, Dupa ce ne vom tnsusi sufiefent citirew aurei gia chakrelor, vor trece desigur la citiri mai complexe. Destivargindu-ne practica citirt ps ; vom constata cf putem rispunde singuri la toate tntrebltrile pe care gi le pun cellalfi oameni, doar formuldind aceste intrebar Cand ne pregitim sd citim psthicul unui prieten sau al un pacient, reluiim procedurite pe care le efectutm tn cazul vindectrii, Ne asezdim fafa tn fay cu pacientul gi realizim ‘TmpAmAntarea pentru amandoi. Desigur, inainte de a incepe ne vom goli mintea de orice alte ginduri, pentru a nu ne fheurea. Trecem apoi la citirea aurei gi a chakrelor, efectudnd toate procedurile necesare.92 Vindecarea PSI Citirea nemijlocita a psi psihicului este mult mai seat sbaervare de la distana, dar este mult mai di al cArui psihic 11 citim poate fi speriat, emo l emofionat sau foart curios, Ca urmare, el poate patrunde tn mintea noastr§ ine va ataca prin atentia, gindurile, ideile, emotile sale gi prin tot ce i poate avea cele mai bune intenfii, atacu- He sale psihice ne pot face s& ne pierdem tnpkntnaea a Ee 'zam imaginea vizual& a unui trandafir care’ gi striinge e tal transformandu-se tntr-un boboc de floare, dar tn loc el Plasa pe ecranul nostru mental, t! aducem chiar tn faja t trandafir va fi magnetul care le care pornese de Ia subiectul Noastre si st ne absoarba energia, firul rimdne tn acest loc gti verificdm prezenta de flecare dath, inainte de a tncepe o noua citire, Daca simtim o stare de nel : nigte subitd tn timpul ei Foi ‘trands La terminarea Folosifea trandafirutui pentru protecfia psihicului nu ve teazi la procesul citiri El este de neprejuit tn viata cotidiand, De fiecare data cfnd cineva ne va ataca, cfd ne vom cone cu cineva sau vom intra tntr-un ,rdzboi” psihie, vom meee, ‘sa ne imaginam trandafirul Pentru a realiza o detens ionare. we . Acest Procedeu poate fi util in ‘mentinerea echilibru interior. El poate face s& nu mai avem nevoie de protectie psi ick. Dac nu ne impotrivim la tot ce ne agreseazi in proceeul citirii psihicului sau fn afara acest ja, Constatam ci Eu fo 8 1 nu ne mai atacd'nimeni, Cu eft vom permite mat mul 8 fim agresati de tot ce ne deranjeaza si ne creeazd o eae ‘ wt mai mult citirea noastra nu va avea e vom pierde legaturile. Nu trebuie s8 res. Pingem ceea ce simtim, dar aceasta nu ne va ajuta sf perce 'n propriul nostru spayiu psihic ceea ce simt ceilalti oueni. 93 9, Comunicarea icArei activitayi psihice este foarte important sé despre ceea ce vedem, ca si cum am avea pe cineva alAturi, Cu alte cuvinte, trebuie sf gisim un mod de a transmite acele senzafii puternice pe care le percepem, pentru a nu se acumula fn interiorul nostru si a nu ne bloca a cincea chakra. in timpul citirii, putem descifra viziuni sau imagini de- spre care n-am dori sd-i vorbim persoanei de fafa. Este posibi s& nu fim prea siguri de informatiile primite, sau s& simjim ca subiectul s-ar putea supara sau gi-ar bloca in continuare centrii pentru descifrarea cauzei simptomelor apfirute. Trebuie si ne eliberim de cele percepute, indiferent dac& vom comunica subiectului datele citirii psihice, sau putem transmite intr-o forma care s& ne elibereze de tensiune, Este posibil s& astepttim plecarea pacientului si prezentim toate da- tele fn fata oglinzii, vorbind cu propria persoan& sau deasupra unui pahar cu apa, care ar prelua informatiile, ap apa, Dac& dorim, ne putem lua notife, Dac& simfim c& ne este mai ugor s& transmitem informafiile si s& ne exprimam prin pictura, dans sau intr-un alt mod, fara a recurge la cuvinte, trebuie s& procedam in acest fel. Orice forma de at bund pentru a gasi o iegire gi a ne elibera de imagi Je-am vazut. Unii vindecatori transmit informatiile cele mai serioase unei terfe persoane sau unui obiect (capac, zid, lac). De cele mai multe ori aceast& transmitere este eficienta. De aceea nu susfinem c& nu trebuie s& comunicam nimic di cele aflate, ci doar cd, atunci cand comunicam altei persoane, care nu cunoagte pacientul, cele aflate in timpul citirit psihicu- lui, nu trebuie sf fntoarcem cele aflate tmpotriva acestuia, Vom proceda tn aga fel tnedt tncarcatura emofionala a informafiilor objinute s& nu diuneze nici pacientului, nici nou’, reusind astfel eliminarea lor din cAmpul nostru psihic, tn procesul discutém ment: pe carens Vindece gfe conan aici jucd ne-am hotdrat sf 0 facem, si fim foarte grijul am aflat ceva secret, dar ne este teami cd pac rl se ays auzind informajiile. Va trebui sil abordtim fn felul urmator: Vaid ct va puteti imbolnavi. Acordayi prea multé atentie unor probleme nedemne de atentia dumneavoustré, Pan& nu veti infrunta adevarul si nu vefi gisi ceva care sf va distr de la tonte acestea, nu v8 voi ajuta sti vi vindeca expus considera tins punctul sensibil gi pacientul ne poate cont rans ees es ore Pg ricerca Reena provoca un goc energetic (pe care I-am denui ). De aceea, tn primul r i : percepem. $i tn fine, daci ne tmpotrivim furiei pacientului (prietenului), aceasta va trece prin noi fara si ne afecteze. 10. {mbinarea imaginilor In acest capitol revenim Ja unul dintre cele mai importante pes ale activit i psihice: la priceperea de a raméne neut nu ne implica in i cit il seamen emofiile persoanei c&reia fi citim psihicul Pentru noi, ca si pentru pacient, va fi mult mai ugor daca Ti ‘vom solicita s& nu mediteze gi $8 nu intre tn trans& impreund cu noi, Oamenii cred adesea ci ne-ar putea ugura munca dacd ar reund cu noi. Dar nu este aga, Gi oamenii mediteazd tn mod diferit gi, aflandu-se tn ae sfere, le va fi greu s& umiireascd cu atentie cuvintele noastre. Este necesar doar ca ei sa fie prezenti Citirea psihied 95 ind intrim fn transa este gi mai important nivelul energetic propriu, Dac8 prietenul sau pacientul medi teuzt Impreund cw noi, el poate s& ne tnsofeascd foarte natu fra sti dea seama, chiar de In intrarea tn trans, Astfel, poate fi inealeat unul dintre principiile de baz& ale intrérii tn trans, care constf in ridicarea obligatorie a nivelului energetic propriv ‘un nivel suficlent de fnalt, care st-l depageascd mult pe cel al pacientului, pentru a ne asigura de impartialitatea emotional 91 etagarea necesare tn timpul citiril sau vindecdri, acd gi noi gi pacientul ne aflam In acelagi nivel energetic, putem Tmbina tablourile objinute cu cele ale pacientulul, ceea fe inseamnd cB trBirile pacientului pe care-1 observaim se ‘tmbind cu trdirile noastre analoage. Propriile noustre amintiri se pot constitui la rindul lor in senzajii puternice, care produc vonfuzie fn mintea noastrd si haos in citirea psihicului, De obicel aceasta constituie cauza senzatici c& nu putem vedea subjectul citirii fn timpul acestei operatiuni. Tata un exemplu simplu de imbinare a tablourilor: incepem procedura cu sueces, citim in conditii optime aura pacientulut gi, deodata, vedem o patéi de culoare rogu inchis, fi comunicam pacientului c& aceasta paté in aur este un semn de furie dupa ce i-am spus-o, devenim nervosi, ne simjim jenati, Dact ‘am avea mai mult experienfa tn clarviziune, am putea vedea imaginea real8 sau tablourile proiectate in aura pacientului, Sau am putea sf le sesizam. Sau, mai degraba, am infelege pur §i simplu de ce dintr-o data nu ne simjim bine, Se poate intampla ca pe la varsta de cinci_ ani pacientul nostru sd fi mancat 0 bataie zdravand de la mama gi sf nu fi putut niciodatd s8-i ierte accusta, Poate cA si mama ne~t tras cAteva palme pe la cinci ani, lueru care ne framantd si acum, Daca nu suntem neutri gi nivelul nostru energetic nu se ridicd deasupra celui al pacientului,tablourite incep sA se tntrepatrunda96 Vindecarea PSt Amintirea noastra despre tr se amestec& cu amintirile analoage ale pacie concentrm exclusiv asupra acestui eveniment neplacut, chiar daca nu suntem constienti de aceasta. Nu trebuie sa disperam, Oricine isi poate combina tablourile imaginare cu ale noastre, dar nu este deloc greu s& scipim de aceasta. fn primul rand fi vom spune pacientului s& ne scuze 0 clipa pentru a pune la punct starea de trans& sau a ne calma cea de-a gaptea chakra. Revenim in propria minte, ne impamantim iar si ne ridictm nivelul energetic, circuland prin corpul nostra ‘© cantitate mai mare de energie decat a pacientului. Astfel vom putea observa imbinarea tablourilor far a le simfi. Apoi tl ‘imp&mantim din nou pe pacient. Dac& avem idee ce reprezinta tabloul nostru care partip& la combinatie, fl aducem pe ecranul nostru mental gi fi facem s& dispard, Acesta poate reprezenta orice: se poate sa fi avut aman- doi In adolescenjai cosuri pe fafa care ne faceau s& suferim am fi putut avea prieteni gelosi, rau de tnalfime etc. Se pot imbina de asemenea unele tablouri pozitive, desi acestora li se acord& ‘mai pusind atentie 5i creeaz& mai pugine greutdfi la citire. Daca nu putem vedea clar tubloul, ne agezim tn spatele pacientului gi fl lasam s& ne umple mintea orice reprezentare imaginari, Dact tncepem pe neasteptate s percepem ceva, facem s& dispar& reprezentarea imaginara, Dac& nu percepem nimic, facem s& dispar totul. Dac& aceast& disparijie nu ajutd, he imagin&m cA senzafiile noastre neplacute formeaz& o c&tura mare de energie de orice culoare dorim. O plasim pe ecranul nostru mental gio facem s& dispar. Apoi tnchidem pe jumitate cea de-a doua chakra. Aceasta ne va separa de pacient. Apoi ne gindim la cinci puncte care ne deosebese de pacient; are pArul castaniu, spre deosebire de noi, este tnvaystoare ~ cen ce noi nu suntem, fi plac trandafirii - noua nu, are 27 de ani — noi avem alt varsti, crede c& procedurile psihice sunt vrajitorii ~ noi 97 stim c& nu, Metoda este fourte simpla, dar ti vom aprecia calitt- ind © vom aplica. Nu suntem una cu pacientul, Suntem rsoane diferite. Privind la problemele si distractiile pacientu- lui, trebuie s& ne spunem: ,,Acestea nu sunt problemele mele, dar doresc s decodific cauzele care provoaca suferi Durerea de cap care poate apirea ca urmare a suprapun' Jblourilor poate fi important pentru noi. Ea ne indic& zonele fn care s-a acumulat sau este blocaté energia si ne poate ajuta si clarificam situatia, obligindu-ne scot Cand cA ceva nu este in regula, in timpul procedim astfel: 1. Facem impamantarea, att a pacie’ a noast, 2. Ridicdm nivelul energetic propriu fata de cel al pacientului 3, Facem s& dispara orice imagine, oricare ar fi 4, Cream un trandafir 5, inchidem a doua chakra. 6. Ne gandim la cinci puncte care ne deosebesc de pacient. Vindecdtorii incepato de volumul mare de informatii despre chakre, legaturi, spirite-mentor, aura, simbo- le viefilor anterioare. Uneori vindecatorul incepitor nu este sigur de ceea ce vede. Putem evita aceste probleme dacd decidem de la inceput ce anume dorim s& vedem: aura, chakrele, legaturile etc. Ne concentram asupra alegerii noastre, acordin- ‘oath atenfia, Dupa ce studiem cum se cuvine zona aleas’, putem trece mai departe 11. Perfectionarea citirii psihice Nu pute vindeca un om tmpotriva propriei sa fel, nu-] putem privi impotriva voinjei sale. Luerdnd, ne putem da seama cd informay ate, Nu putem obfine nici98 Vindecarea PSI un fel de date, desi recurgem la toate procedeele tehnice cunos- cute de izolare, de neutralizare. Citirea nu se poate face, pind {In momentul tn care pacientul nu doreste aceasta. De cele mai multe ori cu toata jena, pacientul raspunde ,.Di Trebuie s& subl puina practica, si ineeream procedeele psihice pe care le-am aflat din prezenta lucrare. Ideal ar fi ca ei s& ne vind tn tntampi- nare, Dar trebuie si-i rugm sa fie de acord intr-un mod foarte Politicos, astfel incat si poata refuza daca nu vor si ne sprijine, Lumea psihicului este de temut pentru multi oameni, dintre ei sunt speri La inceputul act care-i consi dovedese cei mai speriati cei mai severi Dimpotriva, persoane care nu se mai interesaser niciodata de se dovedese des- inceput pe cei speriati de aceste fenomene, S& ne amintim cum imfit in aceasta lume necunoscuta cu cAfiva ani tn urma! Trebuie sa fim ateny Citirea psihic& este mult mai mult decat slujirea celorlalti, este slujirea propriului Eu. Chiar daca pare paradoxal, trebuie s& subl ‘ne este mai clar cA suntem asemanatori aceleasi probleme ca noi icdrui om, care are CAPITOLUL V Etape avansate de vindecare PSI prezentate fn acest capitol au un grad de dificul- ridicat. Este bine si nu ne grabim si si nu avansim la 1 urmator dac& nu st&pdnim bine tehnica. Unele dintre exercifiile prezentate in acest capitol ne vor parea mult mai simple decat cele din capitolele anterioure. Dar nu trebuie s& precupetim timpul necesar efectuat , sau cu ceea ce, dupa impresia noastrd, am fi putut realiza. Fiecare om este o individualitate gi merge pe propriul su drum, 1, Purificarea chakrelor Purificarea chakrelor este extrem de important, atft vindecarea altora, cit $i in autovindecare. Tati o metoda pentru purificarea proy 1, Ne tmpami 2. Ne instalim in cea de-a treia chakré. Ne imaginam cum energia excitant& care s-a acumulat aici se transfera in cea de-a doua chakra, se acumuleaza aici, urmfnd a fi transferat& in prima chakra. Repetdim acest proces. inlaturim prin tija de impmfntare tot ceea ce avem acumulat in aceste chakre. in100 lecarea PSI timpul acestui exercitiu nu trebuie si cercetim ce anume inlaturam, desi, desigur, o putem face, 3. Ne instalam in a patra chakra, Acum proced&m in sens invers. Transferdm intreaga cantitate de deseuri psihice din a patra chakra, in a cincea, apoi in a gasea gi a gaptea chakra, iar prin aceasta le evacudim fn exterior. Ne imagindm ca totul a fost {nlAturat din aura noastrd si se dizolva in energia neutra 4, Ne intoarcem in prima chakra, Umplem acest centru cu energie de culoare portocalie si ne imagindm c& aceasta circul prin fiecare chakra. Am evacuat tot ce era strain. De fiecare dati, evacuind tot ce nu ne era necesar, sp umple cu energie puri. Natura nu suport vi ct si in cel psihic; daca vom lisa spafi trebuie s& mai menfionam ce se poate acumula in el. 5. Repetim etapa a patra pentru a doua gi a treia chakra Apoi inchidem fiecare dintre chakrele inferioare, astfel incdt sa ne fie comod, 6. Umplem cele patru chakre superioure, una dupa energie portocalie. Culoarea portocalie este totdeauna o culoare eficienta, dar daca preferam s& folosim alta, vom proceda cum credem mai bine, Cele patru chakre superioare nu se inchid, Tesim din transa, Procesul de purificare a chakrelor este o procedura pe care 0 putem efectua cat de des dorim. Dupa efectuarea etapei a sasea, putem inldtura toate legiturile, gasind tablourile agasante care ‘impiedicd fluxul de energie. Pentru a vindeca o alt persoand prin aceasta metoda, ne jeocupat, nu cu i de-a treia chakre a pacientul mina noastra impinge tot ce nu este necesar chakrelor inferioare in tija de impamantare, iar de aici adiine in Pamant, Apoi ne agezim mind deasupra celei de-a gaptea chakre a pacientului gi ne imagindm cA extragem tot ce nu este necesar Etape avansate de vindecare PSI 1 din a patra chakra in sus si inlaturim cea ce am extras prin a saptea chakra in atmosfera. Apoi se umple fiecare chakra cu energie curata, portocalie, 2. Stapanirea corpului Tati un exercitiu, care poate plea oarecum neobisnuit destinat s ne reinnoiasc& legatura cu propriul nostru corp, si tipini” ceva anume inseamna in limbajul psi 1a face s&-fi aparfind in totalitate”, De exemplu, pat wa sé rin urmare ei pot cont 1 noastre, iar noi este posi gerea cA organele ge aga cdi niciodatd nu vom putea sf le stépanim pe deplin si si le folosim ca pe ceva ce ne apartine. ‘Acele zone din corp pe care nu le stipanim sunt zonele i ccare se poate bloca energia terestra si cosmic’. Aceste zone, in Daca doriti si dever parcurgem urmatorul exercitiu. Ne impamantim, apoio joarelor (la fel cum ne-am plasat in centrul capul chakre), Mobiliziim intreaga noastra putere de consti aceste puncte. Probabil nu ne-am gin a degetele mari ale picioarelor si vom determina cum ne102 Vindecarea PSI imfim aici si ce simt degetele noastre, apoi ne mutam la talpile Picioarelor. Cum sunt acestea: ugoare, friguroase, tngreunate, amorfite sau dureroase? Ne instakim apoi in gambe. Astfel, ne vom afla pe rand in fiecare particic& a corpului hostru: fn genunchi, in coapse, in fese, in organele genitale, in abdomen, torace, umeri, in braje, coate, antebrafe, palme, degete, in partea dorsala a toracelui, la ceaf’, in gat, barbie, buze, limba, dinfi, nas, obraji, urechi, par, cap. Pentru fiecare opas vom consuma atit timp edt va fi necesar i, pardsind 0 Parte a corpului, vom fi gata sa ne oprim in urmatoarea, Patrunzand in fiecare parte a propriului nostra corp, vom vorbi cu aceasta. Vom da bineje abdomenului si-1 vom intreba dacd nu doreste ceva pentru el. El poate raspunde: ,,Mai usor cu alimentele picante”, sau: ,,Largeste cureaua", Vom sta de vorba cu talpile noastre, Ele ne pot spune: ,.Nu ne uita. Avem nevoie de i Trebuie sA menfiondm ca in unele parti ale corpului ne vom simi bine si comod, confortabil, pe cind in altele ne poate inconjura plictiseal pe cele placute, cat si pe cele neplacute, Primul pas care ne da sentimentul c& intregul corp ne apartine va fi senzafia cd putefi stabili in ce parte a corpului ne simjim confortabil si unde ne simfim straini, Vom examina cu atenfie daca nu cumva s-a acumulat durere in acele zone ce ne sunt strdine, dacd este aga, vom sterge aceste imagini. Dupd ce incheiem procesul de luare jn posesie a corpului nostru, revenim in centrul capului. De aici, construim pe ecranul nostru mental tabloul intregului corp. Inconjuraim aceasta imagine pe cat posibil cu maxima iubire si tandrefe inlaturém imaginea si iesim din trans, Etape avansate de vindecare PSI 103 3. A fi sinatos Procesul de vindecare presupune restabilirea echilibrului tn organism, Vindecdtorii cauté si-si concentreze atengia de cele mai multe ori asupra a ceea ce nu este ,,in regula” in corpul fizic sau psihic, nui asupra a cea ce este ,,normal”. Trebuie si privim corpul in ansamblu sau in legaturd cu Universul pentru afi feriti de erori. Vindecarea este un proces de corectare a corpului energetic, care permite corpului fizic s& functioneze normal Urmatoarele exercifii sunt destinate readucerii sub controlul nostru a starii naturale de forj& si voinja. Sunt destinate si ne dezvefe de unele modele pe care le-am invaat in copilatie si care erau utile copilului, Aceste modele nu ne sunt potrivite totdeauna, iar uneori pot fi chiar nocive. De pilda, astmul bronsic poate fi urmarea atenjiei exagerate pe care ne-au acordat-o parinfii in copilarie. Dar oare dorim acum s& ni se acorde aceeasi atentie? Poate plitim pentru aceasté atenfie cu imposibilitatea de a respira usor sau poate fine de destin. 1, Ne impmAntam si intrdm in transa. 2. Identificim in propria aura zonele care emit o energie slindtoas’, vibrant’, purd, de culoare aurie. 3. Ridicam nivelul energetic din celelalte zone ale corpului, astfel incat si corespunda energiei inalte din zonele sAnatoa Trebuie si ne sugestiondm c& nivelul energiei creste daca vom ordona aceasta. Atunci vom putea ridica acest nivel cat dorim. 4, Facem s& circule energia prin chakrele gi aura noastr’, apoi ne aplecdm cu capul mai jos de genunchi si Putem folosi acest exercifiu si pentru vindecarea altor persoane. Trebuie si identificdm portiunile sindtoase din aura acestora, in loc si le ciutam in propria noastré aura, apoi ridicdm nivelul lor energetic aga cum I-am ridicat pe al nostru Este bine s& invataji pacientii si respire corect.104 Vindecarea PSI fizie se face si prin 4. Vocea interioara te unul dintre cele mai simple si da rezultate pozitive fn toate domeniile activitifii psihice. Am deja despre vocea noastr nostru care intotdeauna gtie tot $i ne propune, ca raspuns rebitrile noastre, numai judecati de folos. Pentru a intra tn tur cu vocea noastrd interioaré, vom inchide mai intai raspunsul. De exemplu: ,,Oare vreau cu adevarat sa merg la plimbare?” sau: ,Seful meu are de gnd sa ma avanseze?” sau: ,,Oare sora mea chiar iubegte pe cineva?” Pe ecranul nostru mental scriem cu majuscule: ,,Da. Apoi, scriem toi cu. majuscule: % i vedem jelegem foarte dar viaja nu trebuie sa fie prea dificila, incercam, trebuie s& incercim. Vom fi uimiti cAt de repede si de usor vom Primi un rispuns corect si precis, De multe vine sub forma unei tensiuni usor sesizabile pe partea dreapta a centrul frunfii, iar rispunsul Nu” pe partea obului frontal sting, sau parca din ceaff ni s-ar extrage o tija. Acest procedeu este Daca primim un raspuns pozitiv, incepem s4 enumerim: A, B, C, D, E, primind spunsul: ,.Da” sau ,,Nu” pentru fiecare vitamind. Daca dorim putem sa variem ” sau ,puti le raspunsului, Vom fi cit se poate de CAPITOLUL VI De ce se imbolnavesc oamenii Cei mai multi dintre noi cred c& boala este 0 nenorocire care se abate asupra noastra, un accident fn care nu avem nici 0 vin. Poate cine imbolnavim pentru c& am mers prin ploaie cu capul descoperit, sau pentru c& este 0 epidemic de gripa. Atunci i oameni umbl& mereu cu capul descoperit, nu poartd nu se tem de epidemii i sunt stndtosi toati viaja? De ce unii sunt permanent sinitosi chiar in mijlocul epidemiilor? 1, Vindecarea prin preluarea bolii Daca nu efectuam corect procedurile, putem descoperi ci Ja inceputul acestei carfi, am inv. npamantam, Cand suntem impaméntai, suntem mai put plutim in nori, ave Pamént. Sunt uni astfel preluate, Nu ider cf ar trebui s4 procedem astfel si va sfatuiesc foarte i gine roade curiozitatea st stim ce putem sim|106 Vindecarea PSI preluarea bolii pacientului, vom alege pentru experiment ceva mai pufin grav, cum ar fi durerea de cap, dar fn nici un caz nu vom alege o maladie grava cum este cancerul. Dupa ce vom intra in trans, deschidem larg cea de a doua chakri. Apoi, dupa ce separim durerea de cap de persoana pi cream din nou in mintea noastra pentru propria noastra persoana. Unde este durerea in cap? Ce culoare are? Cit este de intens&? Care fi este temperatura? Este o durere care pulseazi sau este continua’? Acum pacientul nostru trebuie si se simta bine, iar pentru noi a venit momentul s& luam aspirina. $4 nu ne asteptim la compatimire din partea pacientului pentru ceea ce am facut. Acum boala lui ne aparjine si trebuie s ne punem {ntrebarea: ,,Am vrut oare s primim ceea ce am primit? Prin ce procedeu ne vom vindeca’ 2, Tulburarile psihice Deseori vindecdtorii sunt pusi in situatia de a ajuta persoane care prezinta serioase dereglari emotionale sau psihice. S& nu uit c& aceasta carte este un ghid pentru efectuarea unor pro- cese de vindecare psihic’. Cand ni se adreseazd o persoand cu tulburari serioase, fi vom face cel mai mare bine trimigand-o la tun psihiatru calificat. In al doilea rind, putem sa efectuim cateva procedee de vindecare de la distanja, care desigur nu inlocuiese intervenjia unui medic calificat, Dar persoanele cu grave tulburiri psihice si emofionale au de obicei cea ce numim ,,motivatii tainice”. Dac& nu dorim si ne implicdm in acest joc gi s8 jucim cu carfile pe fafa, este mai bine s& le muljumim pentru vizitd, Nu sunt necesare explicafii detaliate, este suficient sa refuzam, Dupa De ce se imbolndvese oame 107 cur s-a menfionat anterior, priceperea de a spune ,Nu” este © arma psihica foarte prefioasi, Un om cu serioase tulburari de acest fel nu doreste si fie vindecat. Un bun psihiatru il va obliga pe pacient si sesizeze rezultatul nesteptat al bolii sale si il va putea ajuta si se elibereze de jocul lui periculos gi s8 se instndtoyeasca. Efec- tudnd efteva procedee de vindecare a pacientului absent, vom putea la rindul nostru si-| ajutim, dar, foarte probabil, ajutorul nostru va fi limitat. 3, Necooperarea psihica Cei care solicité vindecarea far si 0 doreasca joaca un joc numit ,,Eu nu vreau i tu nu ma pofi obliga”. Orice am face, oriedt am fi de priceputi ca vindecdtori, oricdt am fi de instruifi, aceasta boald nu o vom putea invinge. Dupa cum am mai spus, ‘nu vom putea vindeca un om care nu doreste si fie vindecat, \Vindecarea psihicului este, mai degraba, permisiunea acor- dat altai om pentru a se vindeca. Inceredind vindecarea unei persoane care nu si-o doreste defel, nu putem realiza mare lucru. Este ca gi cum am ordona ploii sa se dezlintuie fntr-o zi absolut senina. Mai bine am cere Soarelui sa straluceasca Ne va fi mult mai ugor daca fl vom intreba pe cel venit si solicite vindecarea daca doreste si se vindece, iar apoi, intrind {n trans8, dupa efectuarea citiri, s& punem din nou intrebarea $i s& aflm de la organismul pacientului daca acesta doreste si fie vindecat. Aga cum am ardtat anterior, pacientul nu ne permite si incepem vindecarea, iar noi putem infelege aceasta gi ras- punsul la intrebarea de mai sus va fi evident. In majoritatea cazurilor, persoana care nu doreste s& fie vindecata nici nu-si cunoaste aceast& atitudine, Daci i-o vom dezvalui, rugand-o si108 Vindecarea PSI Se rzgindeascd, poate cl va reusi s’i-si puna ordine in simpi- minte gi s le transfere la nivelul constiinfei atunci cind va putea si facd o alegere, Pacientul poate s& aleaga vindecarea sau boala gi, in functie de aceasta, putem actiona, 4. Narcoticele Uneori omul nu doreste si fie vindecat, mai ales daca simte A tn acest fel trebuie sa renunje 1a ceva, De exemplu, cei care au folosit timp indelungat tranchilizante capat dependenta fizica sau psihica fay de medicamentul lor preferat, Dacéi o persoana ia zilnic, timp de sase ani, opium, mintea s& este total dependenta si nu va mai putea trAi fart acest preparat din mac, din care ia cfite putin tn fiecare dimineaja. Daca ii vom spune: ,,Lasd opiumul si f8 0 plimbare”, mintea lui nu va fi capabila sd se supund acestei sugestii, Oamenii care iau multe medicamente au nevoie sa fie asigu- rafi cl vor supraviejui in cazul renunfarii Ia ele. Mintea lor trebuie sa stie precis c& nu vor pieri daca vor renunfa la pastile, Uneori, cei care folosese nareotice nu vor si se gindeascd la aceasta. Dar, dac& dorim sa luptiim cu succes impotriva bol este bine si stim cu ce anume trebuie sa ne luptim, Primul pas in stabilirea adevarului in problema folosirii nar- coticelor de care pacient este intrebarea adresata direct. Daca ‘spunsul nu ne satisface, vom stabili adevarul pe cale psihicd. Daca tratim o persoana care foloseste narcotice, trebuie sd o convingem cd poate sf continue sa le foloseasca dacd vrea, dar poate $i si renunfe Ia cle, Fiinja umand doreste adesea s& re- nunfe la narcotice, pe cand mintea i trupul ar dori sa le pastreze, {n cazul tratamentului aplicat unei persoane care foloseste harcoticele, mai intdi trebuie so impiimant&m cum se cuvine De ce se imbolndvese oamenii 09 prin prima chakra, precum si prin talpile picioarelor. Ap. prima chakra si o umplem cu energie aurie sau albastru-deschis, in funcjie de nevoile de linistire (energie albastru-deschis) sau de excitafie (energie aurie). Cand vinde- carea se va incheia, il vor obliga pe pacient s& fac ceva ce ar putea face trupul lui fara medicamente, ; Substanfele nocive aflate in unele medicamente administrate in cantitaji mari se acumuleaza in corp, fcandu-l dependent La schimbarea medicamentelor are loc gocul psihic, persoana neputind accepta aceasta. Noul medicament nu va avea efect, deoarece corpul nu renun la ideea c& acesta a fost schimbat si va continua s& se imbolndveascd. Utilizarea unui anumit narcotic poate fi considerata corect4, incorect sau indiferenta, Va amintim doar c& cei dependenti fafa de un narcotic sau mai multe sunt inclinaji s& se orienteze cu ugurinfa cdtre ,supravie- tuire", Indeosebi dact simt c& pot fi luate preparatele preferate Prin narcotice tnjelegem nu numai tranchilizuntele si mijloa- cele excitante, ci gi marijuana, alcoolul, tutunul si cafeaua, 5. Moartea Vorbim despre supravieuire i analizam in prezenta lucrare problema concentrarii oamenilor pe supraviefuire atunci cfind simt c&-i ameninf& ceva, Supraviejuirea este opus mor moartea este pentru majoritatea oamenilor Marea Necunoscutf, Sau, mai simplu, este cu adevarat o imensa schimbare, Unele suflete parasesc greu planul fizic dup’ moartea trupu- lui, fie pentru c& nu au reusit si ducé la sfarsit o misiune printre cei vi, fie pentru c& sunt derutafi, nestiind un timp din care plan al existentei fac parte.10 Vindecarea PSI Doctorii in medicina, Elisabeth Kubler Ross si Raymond S. Moody, au petrecut multe ceasuri la capatul muribunzilor, ca gi in preajma celor care au cunoscut moartea clinica, dar au fost readiusi la viaga, Acestia au povestit lucruri uimitoare despre ceea ce au tsi trait in timp ce mureau gi cAt au fost morfi. Senzatiile lor coincid cu cele descrise de mediumuri si mistici pe durata mai multor milenii. In lucrarea sa Viaja de dupa viata, doctorul Moody prezinta wTrairea teoretic ideala” sau completa” care include in general elementele comune pe care acesta le-a descoperit la cea mai Mare parte a celor 150 de cazuri de moarte clinica pe care le-a studiat. Consideram indicat s prezentim aici aceasta descriere: Un om moare si, cfind atinge varful celei mai puternice crize fizice, aude cum medicul 7l declar& mort, Apoi, el incepe sf auda un 2gomot neplicut, ca un dangat puternic sau un zbir- dit si, in acelagi timp, simte c& se deplaseaza rapid printr-un tunel lung si intunecos. Se vede dintr-o data in afara corpul stu fizic. Totugi el ined se afla in acesta, igi priveste propriul corp de la distanga, ca un spectator. Observa eforturile echipei de reanimare care incearc& si-I readuc& la viafa, aflandu-se in continuare in aceasta situafie neobisnuitd si resimfind o emotie puternica, __Dupa un timp, persoana respectiva se linisteste si se obisnu- ieste cu starea sa. Omul constaté ca are gi acum un corp, dar de cu totul alta natura, avand alte forje decat corpul pe care tocmai |-a pardsit. Acolo este intiimpinat de alte persoane, care vin s8- ajute. El recunoaste intre ci prieteni decedati anterior gi in fafa lui apare un suflet iubitor, plin de caldura, pe care nu I-a mai vatzut, sufletul lu evenimente din viaja lui, Sufletul pornit in calitorie simte c& se apropie de un fel de barierd sau hotar, care formeaza desigur limita dintre viaja pamanteasc& si cea care infelege cA trebuie s& se intoarcd, s& revina pe Pamint, caci momentul mortii nu a sosit ined pentru el. In acest moment Incepe si se Impotriveasca, fiindea a cunoscut ce urmeaz’ dupa viajd gi nu mai vrea si se intoared pe Pamént. Este plin de un sentiment de bucurie fara margini, de iubire gi de liniste. Dar, cu toatd impottivirea, sufletul revine in corpul fizic i continua si triiasc”, (Raymond S. Moody, doctor in medicina ~ Viaga de dupa viaja, pag. 21-22, New York, 1975.) Doctorul Moody a lucrat cu acei alesi care trdiesc printre noi si ne pot spune foarte exact ce a reprezentat moartea pentru yameni se pot baza pe propriile lor triiri sau pe credin- {ele religioase, inclusiv cele in care se spune c&i dupa moarte nu stim nimi De obicei moartea ne sperie pentru c& este unul dintre cele mai importante momente din viafa unui om gi pentru c& majo- ritatea oamenilor vii nu au cunoscut-o prin trdire proprie. Ciind situafiile de viaja se incarcd in mod deosebit de stres, corpul este cuprins de o spaima in faja ameninjarii de a inceta si existe, Toate reacfiile in faja spaimei sunt definite pan la un punct de spaima omului in fafa propriei sale morfi. Cand ne speriem de un paianjen, de un cosmar sau de o umbra ciudata care apare noaptea tarziu in usa camerei noastre, teama aceasta este echivalenté cu teama de moarte In orice stare de frict omul se regleaz& automat pe regim de supraviefuire, aceasta fi este reactia fizica. In aceasta stare cor- pul apeleaza la prima chakra, eliberdnd din aceasta cunostinjele privind supraviejuirea care il ajuta si menfina viaja. in majoritatea situafiilor, in realitate nu este nevoie sf recur- gem la aceste masuri, Foarte pufini paianjeni sunt periculogi.12 Vindecarea PSI Cele mai multe cosmaruri nu ne apropie de moarte, ci, mai degraba, de problema supravi Tar majoritatea umbrelor care ne sperie se dovedesc a fi umbrele copacilor, pisicilor sau tea situafiilor menite si stdreascA spaima sunt provocand de cele mai multe ce nu sunt legati de energia de supra- comunicare, etc, Ne putem agtepta ca nu intotdeauna corpul si cunoasca acestea, s8 foloseasca aceste spaime pentru a tri trezeasca, end ne cuprinde spaima, astfel teat pro- , amplificm inevitabil aceasta spaima, care {ncepe si predomine in viata noastr&. Oamenii care studiat doctorul Moody, ca ei care au ajuns pnd tn pragul morfii, cum ar fi supra- Viefuitorli din lagarele de concentrare fasciste, din accidente Id& cutremure ~ acestia Tsi pas- tteazA calmul gi demnitatea in timpul acestor zguduiri care ne fac pe tofi s& tremurdm pentru propria noastra viaj& si si ne orientém spre supraviefuire, Dar o astfel de orientare spre supraviefuire se poate mani- festa si mai putin evident: uflindu-ne intr-o situatie analoaga, simfim nevoia s& ne ascundem, devenim extrem de somnorosi, obosit si pl Dorinta de a merge la culcare, ca $i aceea de ane tndeparta fizic, este adesea o manifestare psihicd curenta, Menitd s& ne fereascd de conflictul cu fenomenul de care ne temem, O situafie de stres care nu apare tn urma unt moarte provoacd mai degraba res pericol de deschise evident ci reactia de team& ,,purd” (luptl sau fuga) nu este De ce se tmbolndvese oami potrivitd in acest caz. Oamenii care au suportat o mourte clinica ‘oameni sunt speri lor se deosebesc mult de spaimele celor care nu nu se moare gi ci moartea in sine nu reprezinta sfarsitul noastre congtiente. Ca vindecatori vom c&ipata posibilitatea si studiem nume- roase manifestari ale frici siti vindecam se tem de obicei c& vom reusi si-i vindecdm, cea ce este grew de acceptat, se tem cd vor trebui si se elibereze de boala lor Efectuiind citirea psihicd in vederea vindecirii, vom observa in cele mai contradictorii spaime, Uneori reusim s-i ajutim pe ‘oameni si-si vada spaimele, alteori nu, De obicei insi, cind constatm 0 spaima in corpul energetic al unui om, vom des- coperi cA aceasta este legatd ului boala sa. : Cand citim spaima in corpul energetic al omului, trebuie chakre a acestuia, chakrelor jpamantare, Daci toate acestea sunt pure gi rezistente, corpul poate fi sigur de absenja pericolelor gi ‘omul poate si elibereze 0 mare cantitate de energie psihicd pentru a lucra cu cel probleme, Ca vindecatori puter vedea si o mi in domeniul psihic, in lumea material ic’. Avem un corp, si mai devreme sau mai tirziu va trebui sa ne intalnim cu propria moarte.14 Vindecarea PSI Teama in fafa altor persoane si a problemelor de via exist permanent in noi, pentru ci moartea va rimane o traire in care vom muri, dar gi pentru c& fn aceasta viafA suntem fixafi asupra laturii mater Moartea reprezinta pentru noi o enigma pe care o rezolvm murind, Moartea fiectrui persoana, este insofitorul nostru permaner ele noastre, doarme iptd. De ‘aceea trebuie s ne obignuim cu ea. Daca ne impotrivim spai- mei de moarte, ne va fi mereu fricd si murim. $i aceasté spaima patrunde in fiecare aspect al vie} fe, Daca, dimpotriva, ne cunoastem propria moar noastrd un spatiu psihic pentru noi si moartea noastra, deoarece trebuie s& o privim ca pe o parte atunci teama incepe si se risipeasca gi ne pardseste tot asa si prietenii nostri cand vom incepe -adevar, cine stie de ce mor oamenii? Lucrurile acelora care, in alegerea cAilor de cunoastere ropriului suflet, abordeaz’ aceasta problema de Din punct de vedere psihic, se poate considera c& oameni imbolnavese pentru a afla ceva despre peregrinarile lor se plan legaturile cu ce sunt in realitate, nu cea ce sunt trup intelectul sau emojiile lor, desi vor afla gi despre acestea, vor afla c& fiecare este aceasté fini, suflet sau esenfi, care se ascunde dupa diferite forme ale existenfei materiale, care este imbracaté tn invaja, a iubi si a creste. us De ce sein 6. Legaturile karmice trasat §i orientat de cerut viata actuali, In momentul cand omul repeti o greseala din vi sub acelasi numitor comun, Cand omul este biciuit de soartd, nu-gi d& seama de ce a venit pe Pamant. fnseamna cd a mai trai aceasta clipa in alte viefi i, revenind s& invete si-si repare gre~ gelile, le repeté lasfindu-le nerezolvate. in mitologia buddhist exist& fiinge numite ,,bod va este cel predes- tinat si devind Buddha (1 care $i-a luat obligafia ca, in loc si duct o existenta luminare, s revin& iar gi iar in forma fizicd, muritoare, pentru {l consider pe Gautama Buddha o fi . Intr-adevar, dac& privim invajatura lor, seri ‘nalyam cu t c& att timp cat un singur om rémAne in intuneric, imparfim murim, s& traim gi si murim gi iar st moartea vor deveni, pentru fiecare dintre noi, doud laturi ale unui singur proces, in care suntem constien{i cf noi suntem cu adevarat zei gi fiecare dintre noi co! din tot ceea ce exist. lar moartea noastr& iau parte la miarequl proces al deveni Domnului si si devenim o parte din El.CAPITOLUL VII Credinfa, intuitia, autorenuntarea Credinfa este convingerea asupra adevarului sau a realitapii far nevoia de dovezi. Cand o pirticicd din noi crede c& poate realiza ceva, flirt sd fie derutath fn aceasta, va reugi. Nu expu- nem pasaje din Psalmi sau Biblie, nu este vorba de credinja in Dumnezeu. Fiecare din noi crede in ceva. Dovada care te face in fenomene iesite din comun, de domeniul fantasti- fe face s& fii curios $i sA Incepi sa le studiezi, te conduce la o forma de fncredere in tine cfind doresti s4 realizezi ceva. Pana cind in aceasta nu vom avea o experienfa personala care sf confirme cele susinute, ne rimane s& ne bazdm pe opiniile formulate de persoane inifiate, care pot de sens {in raport cu propria noastra viaj’. De fapt, nici nu-i cunoastem aceasta carte este de a ne vindecare psihicd, orientan- ice, clitre cunoasterea i superior. Aceste trdiri, de orice fel ar fi, vor reprezenta dovezile noastre. Ele ne vor aduce credinfa la nivelul unei ingurul mod de a fnvaja este cunoasterea. Intuifia puri este celei de-a saptea chakre. Intr-o anumita masurd, int diferd de credinja, un proces intr-o continua devenire. fn sistemul credinjei exis totdeauna anumite lucruri care se considera acceptate. InI Vindecarea PSI niu accept nimic, Ea stie, Poate fi definita ca o informagie pri- (persoana) care va frimanta. Credinja este uneori atotputernica, alteori foarte slab. Acolo unde existi credinfa, exist un ajutor; unde exista intuitie, este © eliberare; acolo unde este credinja este confort; unde este i cutare gi cutare, rezultatul va fi acesta, Orice sistem se bazeaz pe asteptare, pe speranti, iar acestea contin de obicei smburele dezamagirii. Dacd vom crede cA iubind pe parte decdt de dezamagi Autorenuntarea nu nu cuprinde agteptare, nu confine sperante, prin urmare nu sunt nici deza- magiri. Dac iubim un om numai pentru cA-l iubim, atunci ne daruim tot, ne daruim iubirea in loc si 0 vin- atunci vom avea parte de si mai multa jubire. Daruind vei dobaindi Autorenunjarea este neutra, nonrezistenta gi ia lucrurile aga ‘cum sunt. intr-un anume sens, prezenta carte vorbeste despre aut renunjare si despre priceperea de a ne dairui intreaga forpd Singurul lucru cdruia ne putem subordona este ceea ce exist C4nd ne subordondm existent suntem cu totul de orice rezistenja, devenim pe dep! ar prea de paradoxal, devenim parte esenfiald si inseparabild a ceea ce existd. Mai corect ar fi sf spunem c& devenim constienfi de faptul c suntem o parte a tot ceea ce exist. Toate acestea ne sunt necesare pentru a trai , deoarece este evident cd la nivelul imtelectului reusim adesea si atingem forfa uimitoare care se ascunde dincolo de acest facto capi patrulea se menfiona c& procesul citirii psihice este in realitate Credit rea 19 psihice sunt procese de subordonare fafa de noi ingine. Autorenunjarea, neutralitatea, nonrezistenfa, toute acestea ne ajut& s& mentinem armonia Univer e psihice se descoperd intr-o asemenea masura, incit formam noi ingine un tot cu aceast& armonie. Dar dac& vom crede in armo- nia Cosmosului, sau avem credinfa in acesta, atunci sperlim ci aceasta armonie sd se manifeste intr-un anume mod predeter- . Ca urmare ne pierdem echilibrul, devenim rezistenti si pl azeazd pe starea de adevarata iubire. Acest sentiment este legat de a patra chakra. Daca iubim pe cineva pentru c& ne 8 ofera bani sau atenji a iubi. inseamna c sau atentie, sau imi ori un astfel de acord nu aduce decit dezamagiri. Prea multe se numele iubi siguranji, promisiuni, atenfie, de foarte multe ori, iubirea este pierdutd, deoarece sine. lucru se poate spune gi despre vindecare. Cand dec& pacienfii pentru ca fi place si-i vindece, in medium120 Vindecarea PSI lui se deschid po: aproape nelimitate pentru a obfine cele mai bune rezultate. Cand tnsi vindec& pentru cd ar dori si devind un mare vindecdtor sau pentru cd nu doreste boala sau moartea persoanei jubite, de care nu vrea si se desparta, sau vrea si ajungi faimos, mintea sa va ratdci ganduri in timpul procesul consuma intreaga energie. Energia beneficd va fi consumata nu pentru vindecare, ci pentru satisfucerea dorinfelor sale, Acest vindecator se va putea transforma ioneazi: Dumnezeu, ce facem. Dupa iS pur sl extragem legaturile, si reprezentam trandafiri etc, Suntem obligafi doar si facem ca vindecarea sa se imy neasci. Cand vindec&itorul declaré cA se transforma in canalul prin care trece Dumnezeirea, el vorbeste despre propriul stu Dumnezeu, indiferent de locul area de autorenuntare. nu trebuie sa canalizeze ener- pacientul st se simt& mai bine si nici un mod de supravietuire nu-i este blocat de faptul c& cineva se simte mai bine sau mai Pugin bine, In munca sa vindecatorul poate folosi energia armo- nic& a Cosmosului in locul propriei sale energii, orientand-o spre refacerea energetica si aducerea corpului in armonie cu Universul, Aflindu-se in stare neutra, cel care vindecd prin creding& fi Poate pune la dispozifie pacientului stu, spi psihic pentru ‘ Cand vindecatorul nu se imp% se impotriveste acesteia, iar boala nu se va impotrivi nici unuia dintre ei. Atunci cel care vindecd prin credina poate s& aleaga: doreste acest lucru, cici alegerea pornes ima, boala va displirea fara nici un fel de lupta. fn calitate de vindecator, dorim s& obfinem anumite rezul- tate, ne facem planuri. Daca in timp ce ne ocupam de vindecare ne gindim la fel de fel de planuri, nu mai suntem prezenti a {in acest moment. Ne aflam in viitor cu cinci minute, cu 0 ord ‘indu-ne cu imaginea rezultatelor muncii noastre de vindecator. Vindecarea prin credinfa este c iderata un proces indirect, i si nu lovituri cu pumnul in piept intr-o rugdciune tuala c&tre Dumnezeu, care aminteste de inchinarile pAgine in zeilor. Aceasta prezentare va parea, desigur, destul de In realitate insa, procesul de vindecare si de refacere a forjelor prin credingé este acelasi proces prin care este purificaté aura. fn acest proces de ca si chirurgii psihici considera ci pacientului” ajutd la concentrarea atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpului,122 Vindecarea PSI Vom constata ci atingerea pacientului il face adesea pe acesta si fie mai sigur, mai convins de rezultatul favorabil al tratamentului, intr-un anume sens, i rea corpului pacientului fntr-un procedeetor de vindecare, nu este fizic. Desigur, in con sil evitam sa conereta si si nu facem nimic care si anuleze rezultatele obfinute, cum ar fi vindecarea psihica incununata de succes. 2. Crearea si distrugerea Precum succesul neaga infringerea, starea de sinatate va nega boala. Neidentificdnd esenja generala in care sunt prezen- tate toate aceste aspecte, ne incurcim in reprezentarile create si ne trezim uneori ritdcind la hotarul ce separa binele 1 urmator este destinat s4 ofere o imagine asupra lor de creatie si distrugere. poate fi ceva neinsemnat, de adie serioasd. Ne lasim in voie apoi o desfiingam, boala. 7. Desi Credi 123, 9. Mai cream de doua ori mai multe boli deca anterior 10, Acum desfiinam toate bolile pe care le-am creat anterior. Mai desfiinjam fnc& trei boli din cele create mai demult. 12, Cream o boala de tip nou. 13. Cream o suta de boli noi 14, Cream atatea boli noi, cafi microbi 5. Desfiintim de dou’ ori mai multe boli decat numarul microbilor din Univers. 16. Cre&m si desfiinfam cai 17, Distrugem toate imagi transi. Suntem autorii trairilor. No boli vrem. create anterior gi iesim din credm sandtatea propriile ova, grau sau porumb, bine al i diferite, pe burete umezi uum doi trei met ’e prima acfionafi fierbere, sfarimare), pe a treia cutie acfionaji pentru cresterea germenilor (creafi ganduri de iubire, Forfa solara), Nu acfionayi ult de zece minute asupra acestor seminje, pentru ca fi distruse pr gindului. Peste sase ore verifica Remarcafi ce afi reu 3. Realitatea Atunci cfind avem o viaf& fericit® gi reusim si ne credm sindtatea pe care am dorit-o, avem convingerea ca ne lipseste ceva. Nu avem suficient succes, sfnftate, nu avem destui bani,124 Vindecarea PSI iubire sau... alteeva. Mulfi oameni nu cred c& merit ceea ce doresc, incluzind si 0 sindtate perfect, limitindu-si succesul, sindtatea, dezvoltarea. Oamenii tsi creeazd singuri obstacole pe care cu greu le depasesc. Dac’ in viata ne lipseste ceva, aceasta se intampla pentru ci noi credem c& acest ,,ceva" este prea putin ca sa ne satisfac. Ca urmare, ne plingem de cfit de putin avem, iar rezultatul este cA, 0 data ce credem in aceste lipsuri, le menfinem in viaa noustra ‘SA luam spre exemplu iubirea, Daca in viata noastra este pufi- 1nd jubire si ne temem pentru ea, ne e fricd s& nu ne pAraseasct, devenim inchistaji, excesiv de prudengi si de supusi - sufle- teste, dact nu fizic, Dar daca in viaja noastra este pujin& iubire si renungim la ea, vom simji un gol, dandu-ne seama cat de ‘mult am avut gi nu am apreciat, Tar dacd vor alunga iubirea cu scopul de a primi mai multa, nu_vom mai primi deloc, deoarece vom porni de la starea de suficienf’, considerind ci ne dorim sau meritém mai mult& iubite decat avem, Dacd in aceasta situafie o respingem, ea nu este acea iubire pe care trebuie si o trimitem lumii, ci un flux necesar, Tar ceea ce vom primi in schimb va reprezenta 0 necesitate si mai mare, Biblia nu ne ingeala, sf8tuindu-ne: ,,Da pe apa painea ta gi fi se va intoarce intreit”. Dar trebuie sa enunfim la ce ne apartine, altfel fapta noastra va fi perceputd altfel. lar aceasta alta fapta - adica ceea ce facem in realitate ~ se intoarce la n Armonia cosmic nu poate fi minjitd, si fi putem spune numai adevarul, Cand nu spunem adevarul, cand infaptuim altceva decft spunem, ne ingelim singuri, Cand vom vedea ce ni s-a fnapoiat, ce anume s-a tntors la noi, vom intelege c& he-am tras pe sfoara pe noi ingine. in Sfanta Scriptura se spune: Ce semeni, aceea culegi.” Vom culege cea ce am semanat nu ceea ce credem sau ni se pare ci am semanat. Exercifiul autorenuyarea 125 intui urmator, care se compune din doua parti, poate prea complicat Tnainte de a trece la efectuarea lui trebuie s4-I citim de dowd pentru ane convinge cf i-am infeles just indicayiile 1. Intrim fn transa. 2. Cream mental un oarecare neajuns, adic& ne construim mental o situatie in care ducem lips& de ceva real 3. Mai adiugam inc un neajuns. Crem atat de mul junsuri, Tnedit s8 acopere intreg Universul, facandu-l invi 4, Cind tot ce lipseste va fi excesiv de mult, ne punem intrebarea daca aceste neajunsuri sunt suficiente. Dacd tot nu sunt destule, le dublam numarul, il dublam din nou, iar si iar, de atatea ori cat este necesar pind objinem réspunsul cd este suficient, 5. Clind objinem suficient de multe neajunsuri gi lipsuri, ism acest Univers si credm altul nou, in care nu vor fi deloc neajunsuri. 6. In acest nou Univers, creém un oarecare excedent, adica realizam o situafie in care toate sunt in cantititi suficiente. Ne punem fntrebarea daca este destul, Dacd nu, mai cream in plus, pana cfind tn al doilea Univers al nostru va fi un adevarat belgug. 7. Pe ecranul nostru mental plasm cele doud Universuri, lisdnd un spajiu liber in jurul lor gi intre ele. 8. Umplem spatiul liber cu neajunsuri astfel incdt spafiul s& fie plin in totalitate. 9. Poate c& acum in primul Univers lipseste o cantitate oarecare de neajunsuri? daca este asa, le creém s& umplem spatiul liber. 10. Umplem spafiul dintre Universuri cu excedentul din al doilea Univers. Umplem spatiul in intregime. 11, Poate c& acum in al doilea Univers lipseste o cantitate oarecare de excedent? Daca da, il cream si umplem spatiul liber. din primul nivel,126 Vindecarea PSI 12, Repetam etapele 8-1 pina cand aflam din Universul nostru, le facem s& dispar si iesim este cel care 13, Estompiim toate imagi din transa. ca o minge imens& care explodeaza la gindul nostra, nemairmanind din ea decat o lumind galbend, deosebit de stralucitoare. 1. Intram in transa. 2. Pe ecranul nostru mental ne cretim propria imagin 3. Ne intrebim daca nu cumva ne trebuie ceva — iubire, bani, sdindtate etc, Dac raspunsul este ,,Nu”, trecem la etapa a patra, Dac& raspunsul este ,Da”, ne intrebam ce anume ne lipseste. Ne adresim Universului cu excedent avem nevoie. Privim imaginea si umplem apoi sp eliberat din al doilea Univers. Repetim aceasta operatiune, pind cind vom avea o cantitate suficienta din ceea ce avem nevoie. 4, Cand vom avea de toate, cream pe ecranul nostru mental imaginea unui alt om, cdruia fi dim 0 cant ceea ce abia ne-am dat nous, 5. Ne punem intrebarea daca acum avem suficient din ceea ce tocmai am dat. daca este suficient, trecem la etapa a sasea, Dac nu, ne adresim Universului cu excedent, de unde Iuam cea ce avern nevoie. Apoi dam din now o ca Repetim aceast& etapa pana cind invayaim si dim in asa fel ‘neat sa ne ramana si noua suficient 6. Dac& in cursul acestui exercifiu Universul nostra cu excedent si-a subfiat resursele, t! umplem din nou. 7. Facem si dispard toate imaginile gi iesirn din transi. ia, autorenunjarea 127 Cum ni se pare acum; diruim, sporim ceea ce avem? Micsoram? Mentinem egal? Am dori sa o facem in viitor? si ne autosugestiondim cd, de sporim, reducem sau menfinem 4, Visele, vindecarea in somn gi clasele astrale Cine stie de unde vin visele unde se duc gi cirui scop puri s-a considerat c& visele Jn mitologia norvegiand, intr in contact cu cei vii psihanalistii dau o importan- se. in ultimele doua decenii CANE ad reusit s& evidenfieze o anumit& legatura intre vise, perceptia ne, Carlos Castaneda relateazd ca pentru a cépata mai multd stiinta. Suntem creatorii Universului in care t si in ceea ce priveste visele, deoarece aici nu exist’ fea exterioard care sa ne deruteze. Chiar daca in visul ‘ugi peisajul, personajele, subicctul, relatarea si sunt 0 creafie a imaginajiei noastre, care reflecti imaginile mentale din creie Experienfa in domeniul viselor ne convinge cd acestea indeplinese o muljime de fune| stenta noastra. Deoarece e} turii dintre noi si armonia cosmica, ea poate furniza inform: astfel incat mintea s& poatd percepe si folosi aceste informa128 Vindecarea PSI pentru continua ei dezvoltare psihi fi folosite in toate sferele acti vindecare. Visele trebuie considerate, dupa opinia noastra, locul ideal pentru activitatea psihica. fn starea de somn superficial patrun- dem fntr-o alta realitate decat atunci cfind suntem tn starea obisnuitd de veghe, numai ca inainte de patrunderea tn lumea viselor este necesar s& efectuim o activitate pregatitoare Suficient de serioasi, pentru a ne orienta mintea pe o anumiti activitate (problema). Prima etapa a stabilirea contactelor cu. lumea propriilor noastre vise, S-a determinat prin diverse experimente stiinjifice c& fiecare om are vise nouptea, in timpul unor stiri deosebite ale somnului Nu trebuie si asteptim 0 noapte in care 8 avem vise. Problema nu este daca avem vise sau nu, ci dacd ni le amintim. Procedeul cel mai eficient ca s4 ne amintim visul este sa ne trezim cand visim. Trebuie sa fim convinsi c& putem realiza acest lucru..Seara vom pune lingd pat o foaie de hartie si un creion. La culcare, intram intr-o trans& usoara, ca si cum ne-am pregati pentru citire sau pentru vindecare. Daca vrem, ne putem cufunda in transa, in pozitia culcat, Dupa ce am intrat fn trans, ne intrebam clar ce am dori gi aflam prin vis. Apoi ne cufundam in somn, Unele persoane constaté c& se pot trezi fn timpul visului sau 4 pot trece la alte tipuri de activitaqi in timpul somnului De exemplu, in timpul somnului putem studia disci psihice. Clasele astrale pot fi definite ca in in timpul c&rora fiinja noastra (sufletul) studiazd metodele de creare sau evo- lujie psihica a altor fiinte cu experienja in domeniu, ‘Timpul petrecut intt-o clas astrala aminteste intr-o masura activitatea desfaguratd cu un spirit mentor, fn acelagi fel, visele pot i_psihice, ine Creding ia, autorenungarea 129 Putem patrunde intr-o clas& astral cu un anumit scop, sau ne putem, simplu, cufunda in ea. Dac& incepem si ne amintim le in care suntem prezenti la o lecjie a unui dascal tn domeniu! psihicului, daca ne amintim alte vise in care prieteni sau persoane necunoscute ne invaja cum sa realizim vinde- carea, cum si ne concentram etc., inseamnd cA am ajuns intr-o Vom citi periodic camefelul de insemnari in care pentru a avea o imagine a directiei pe care 0 iau_aceste lectii ale noastre, Dac’ dorim, putem frecventa in mod congtient o clasi astrala, operafie care aminteste foarte mult de exercitiile prezentate in aceasti carte, fn cursul acestor exercifii putem descoperi c& vederea obisnuita, fizicd, ne oferd mult mai putin decat imaginaia. Inainte de a intra intr-o clas& astralé, ne vom hotiri ce anume vrem sa studiem. Dupa ce ne-am culeat, intram in trans si ne intrebé ine conduce clasa respectiva. Vom lua in considerare primul nume sau chip care ne va veni in minte Daca apare ceva de neinjeles, de exemplu daci Benjamin Franklin fine un curs despre corpul energetic sau bunica ne predai un curs despre funcjiile creafiei artistice, putem considera cA totul este in ordine. O fina oarecare din sfera imateriala, care este un dascl remarcabil, ni se poate ardta astfe! gi poate deveni mentorul nostru. Trebuie si ne memoram visele si s4 urmirim cu atenfie ceea ce invayim. Desigur, putem lucra gi individual. Dupa ce intrm in trans, ne impimantam gi stabilim subjectul care ne intereseaza cind vom adormi, spunandu-né gid: ,, Vreau s& aflu ce pot obfine din...”, sau ,,Vreau s8 aflu ce finseamna...”, sau ,,Vreau sd-mi stopez teama fai dk nVreau si stiu ce trebuie s& fac pentru a-! vindeea de, nu © s& objinem raspunsuri_ satisfacatoai durata cfitorva nopti, trebuie sa reformulim sau sa Incercim sa Infelegem de ce nu am primit raspunsul130 Vindecarea PSI Procesul de vindecare astralé este o tmbinare fntre vis si vindecarea de la distanfi, Si nu uitim ci oamenii au dreptul A propriile boli si procedam incorect din punct de vedere psihic daci zburim tn timpul nopfii tn plan astral in jurul unei persoane, cufundandu-ne degetele vindecdtoare in zonele afectate de maladiile fizice sau psihice ale acesteia. Ca in cazul vindecdrii celor absenti, este de dorit, pe ct posibil, s& objinem permisiunea celui pe care am dori si-1 vindecim, Dac& am primit aceasta permisiune, 1! putem aborda, 1. Dupi ce ne-am culcat, intrdm in trans gi ne impamantam. 2. Ne purificdm mintea si cream imaginea mentald a omul pe care fl vom vindeca, Ca si in cazul vindecdrii la distania, daca nu stim cum arata persoana, cream o siluet® sau o imagine generald, 3. Ne Imp&mAntam pacientul imaginar gi umplem reprezen- tarea corpului gi aurei sale cu energie portocalie 4. Dac& vom lucra asupra unei anumite zone, concentraim in aceasta, o lumina portocalie foarte puternica, 5. Spunem omului din imagine c& ne-am intdlnit pentru putin timp, pentru a-i aduce vindecarea, 6. Adormim, Noapte bund. Ne notim toate visele pe care le ‘vom avea in aceasta noapte gi vom vedea dac& au vreo logatura cu vindecarea, Cand yom mai vorbi cu aceasté persound, putem afla dac& nu cumva a avut niste vise neobisnuite sau senzafii ciudate fn starea de veghe, atunci cind am indeplinit procedura de vindecare, {In incheierea acestui capitol ne vom aminti de un vechi cfintec de leagan, Ne imagindm ca trupul nostru este o barca, n care plutim pe fluviul viefii, si ne tchipuim ce intampla in goana noastra dupa succes, faima, putere in aceastd lume, CAPITOLUL VIII Retrospectia Retrospectia reprezint& posibilitatea de a vedea vietile anterioare, fiind unul dintre cele mai complexe fenomene para- psihologice. Capacitatea de a vedea viefile anterioare pare la prima vedere ceva mistic si tainic, dar orice om poate vedea viejile trecute, in stare de transA sau de somn hipnotic profund, condus de un specialist. Dupé cum s-a mai subliniat, fiecare entitate se mater zeaz8 tn noi corpuri. Fiecare corp in care intra acest suflet, sau fiecare noua viajé pe care o primeste un pas fnainte pe drumul cresterii gi dezvoltérii. Aceasta nu inseamna cA in fiecare noud viajéi omul devine din ce tn ce mai sffnt Entitatea respectiva poate s& aleaga viafa unui om foarte vicio pentru ca etapa urmitoure a devenirii sale si fie tocm: studierea viciului, Se obignuieste s& se vorbeascd despre viefi succesive. Aceasta este concepfia noastra, ca si a numerogilor mistici, anume c& anul 2000 e.n, $i anu 2000 §.H. curg simultan. Prin urmare, toate vietile omenesti pot fi considerate vi se desfgoard in acelasi timp. ‘Alegerea unui trup de cftre suflet este dictata de karma, care reprezint& un lan} complet de acorduri si relatii reciproce cu celelalte suflete. Aceste relajii pot cuprinde intreaga gama, de la cele pozitive pnd la cele negative. Cand ne moare o matusd foarte bogata, lisfindu-ne 0 avere, poate s& insemne cA intr-o132 Vindecarea PSI alta viata i-am facut un serviciu important, iar acesta este modul ei de a ne muljumi, Sau, dacd un criminal ucide niste ‘oameni aparent nevinovafi, se poate ca fntr-o viafa anterioard si fi fost tratat cu mult& cruzime de cAtre acestia. Oamenii iau insa le prezente. Nu putem inchide ochii in in viafa lui anterioard, Dintre toate tipurile de sarlatanie psihicd, an cA va cuceri spune ca in vi anterioare au fost prinjese egiptene, condu- cAtori ai Atlantidei scufundate, sau Beethoven. Un alt procedeu care ajutd in incercarea de a face impresie si de a subjuga oamenii este relatarea ca, intr-o viafa anterioara, au fost nigte fiinje rele sau periculoase, ca urmare nu poarta rispunderea propriilor lor fapte din viafa actual’, Am vazut multi oameni ind au descoperi cA intr-o alt& viaj& au fost conducatori de osti ori s-au ocupat cu pentru convingerea lor cf viata va fi totdeauna nedreapta cu i — aga a fost mereu gi aga va fi si de acum incolo. Dorinja de a stapfni momentul prezent il determina pe om s& actioneze conform karmei sale. Cand citim vietile trecute, consideraim c& un om tinde si-si puna in ordine toate proble- mele in permanenfi, si atunci modelul sau karmic gi vietile anterioare pot fi interesante si instructive Uneori, poate fi extrem de util pentru un om sf i se poves- teascd despre viaja anterioara care a fost deosebit de fericitt le din respectiva viaji se acumuleazd in Retrospectia 133 in momente de regii sale poate ajuta s& injeleaga cl, de timp atat de mare, problemele sale de moment nu mai sunt att de acute, Uneori oamenii repetti aceleasi modele karmice, manifes- tind foarte putin progres si hotarare. fn acest caz, ci ferigirea trecuté pot aduce alinare omul vva putea si foloseasc. informatiile pe care i le vom comunica. Este nerafional s& transferdim un om fn trecutul indepartat, dact aceasta nu fl va ajuta in rezolvarea problemelor curente. Persoanele clrora le sunt poves curioase: ,Mi-am cunoscut fntr-o viaj& anterioard ca, iubit de rudenie sunt aproape totdeauna kar- si mudele sunt totdeauna vechii nostri ar putea intdmpla ca sojul decedat de curdind s& se Rispunsul este de nu se intrupeaza aga repede. Ele au nevoie de o perioada de liniste intre ciclurile karmice. Contrar p&rerii foarte rdspindite, majoritatea oamenilor nu au mai avut una-doua viefi, ci o muljime. De aceea, daca avem sale anterioare, ne vor fi nece- sare cAteva zi Influenja viefilor noastre anterioare asupra viefii actuale se schimba in perm: fnvayami rioare pe care am trdit-o ca de studiu intr-o scoala din Grecia anticd pot asigura subconstientului nostru informa joase, Tot ce am invajat fn timpul vietilor anterioare se acumuleaza in noi.134 Vindecarea PSI Pentru majoritatea oamenilor acest proces se desfigourd tn afara congtiinfei, dar imagini sau amintiri pot aparea in. aur, atunci cAnd trebuie s& ne amint Un clarvazator care studiaz& aura pentru a objine inform: despre viaja unterioar& poate deveni murtorul unor scene care Sau petrecut cfindva, poate vedea oamenii in vegmintele epoci- secole tn urma. El poate vedea in aura simboluti care reprezinta diferitele vieti ale individului: o floare de lotus este asociatd cu dist sau cu o viajd care are legdturd cu unele forme de meditatie; crucea este asociata cu viata unui crestin etc ine este interesat de filozofia orientalA, poate s& extraga din memorie, férd si fie constient de aceasta, lecjile tnvljate in pul uneia dintre vietile sale anterioare pe care a petrecut-o fn Orient. De aceea nu este de aptirea imagini din aceasta part stu de lecfii orientale, imag treptat si vor iptes in aura Iu je respective se vor decolora Tn locul lor vor fepe st care reprezinta probleme nerezoivate din viaja actual ea viefilor anterioare aminteste foarte mult de citirea a chakrelor. Trebuie doar si ne relaxam, permitaind r sine umple pind la refuz, indiferent dacd sunt Practica psihice ne va spune cfind trebuie sa-i povestim persoanei in cauzi gi cdnd nu despre viata sa anterioara. Un exercifiu de Da/Nu” ne va ajuta sA ludim hotirdrea justa. Atunci cfind sf citim o viafd trecutd, yom folosi urmatorul exerciiu, cu 0 persoand c&reia i-am mai dori citirea propriei noastre vieti anterioare: 1, Ne relaxam, Retrospectia 135 2. Ne eliberim mintea gi ne concentram asupra tntrebatii Care sunt viefile anterioare care apar tn prezent fn aura pa- cientului? 3, Acum privim aura pacientului. Lisim acces liber orietiror sau imagini, Ne tntreb&m apoi despre momentul gi ‘fnsemnatate fn viaja actuald a pacientului. Urmarim dact prin- tre chipurile vietilor trecute apare vreo persoana din anturajul actual al pacientului si, dact da, tn ce context? 5, Facem st dispard aceste imagini, lesim din transa 1, Prezicerile, presimfirile s{ vietile viitoare arunca o privire tn viitor? Putem si ne prezicem propriul viitor, sau pe al celorlalti? Oamenii pun adesea aceste fntrebari. CAnd incepem s& ne trezim perceptia psihict, d sigur sf aflim dac& este posibil si activim aceste capacitati ascunse in noi, Dac prietenii vor afla c& ne folosim capa tafile psihice, vor spera, desigur, c& putem arunca o privire tn viitorul lor, att de elastic gi de schimbator. Viitorul nu poate fi legat de un singur loc, nu poate fi fixat, definit sau mAsurat, dupa cum nu poate fi cor |. Viitorul poate fi totdeauna schimbat. fn fiecare moment al viefii noastre ne credim propriul vitor, de la cele mai marunte probleme pind la cele mai serioase, CAnd cel care citeste psihicul priveste in viitorul cuiva, el observa ceea ce prevedem in momentul respectiv. Dacd cea ce ni sea prezis nu se tndeplineste, nu este foarte concludent, deoarece am fi putut st ne schimbiim planurile, chiar fara s8 ne dam seama, Daci cititoru! a putut identifica simboluri, el le-a136 Vindecarea PSI erpretat dupa un sistem propriu, care poate si difere de cel al individului respectiv. Cand aruncdm o privire in propriul nostra viitor, 0 vom face starea de meditafie sau in faza de trecere de la starea de veghe la somn, c&ci atunci putem vedea multitudinea de pos pe care vom sti sf le folosim, Nu putem spune daca este indicat sau nu s& ne dezvoltim capacitatea de previziune a viitorului, pentru noi tngine sau pentru ceilalfi. Pentru unii aceasta este o binecuvdntare, pentru alfii, un blestem. Desigur, nu trebuie s& permitem ca aceasta capacitate psihic’, ca orice altceva, $4 pun stipanire pe noi Unele persoane cu darul previziunii tind si vada numai evenimente negative, cum ar fi diferite boli, asasinate etc, Aceasta este alegerea lor, desi pot avea impresia c& nu sunt apfi controleze capacitatile proprii. Oamenii fi intreabi. pe Imi puteji spune cfind va muri cutare persoana?” acestia aleg in mod constient varianta necunoasterii atunci cfind este vorba de moartea cuiva. ja aceasta {ntrebare ar reprezenta o prea mare ate, de aceea ei se str€duiese s& nu-l cunoascs ie foarte precisa care desparte conducerea si ‘ora in viaja gi planurile cuiva, Cand un prezicator trebuie si-i spund cuiva viitorul, el trebuie s& fie extrem de prudent, Poate si faca preziceri foarte reugite, preziceri care nu se vor indeplini niciodat& sau s& renunfe, Daca intuifia fi spune cc prezicerea il va ajuta pe cel tn cauzd s& vada ndzuinjele viitorul posibil si dact va putea infelege toate acestea, prezi citorul se poate incumeta si se pronunje asupra viitorului. De foarte multe ori oamenii sunt programafi in totalitate. Daca le spunem: ,,Veji deveni medic, jurist etc.”, ei sunt intru totul de acord si procedeazi intocmai. Este un mod comod de a evita responsabilitatea unei decizii independente. Este mult mai alistul m-a sfatuit s& procedez aga” Retrospectia 137 cc astfel putem ajuta oamenii si ne place si aruncam o privire in viitor, nu trebuie si uitam sa-i prevenim cf decizia finalA le apartine. Pe liing& numeroasele viefi trecute, avem fiecare 0 mulfime de vieti viitoare. Ele pot fi vazute in auré, Dar este necesar si finem seama de un avertisment foarte serios: studiul viefilor viitoare poate duce la tmbolndviri psihice foarte grave, la dereglati serioase ale psibicului 2. Cum si ne citim viitorul Doua exercitii ne vor ajuta s& ne citim viitorul, Ele pot fi folosite gi in citirea viitorului unei alte persoane. 1, Ne relaxaim. 2. Pe ecranul nostru mental desendm trei cercuri. Unul dintre ele va reprezenta ,sase luni”, altul - ,,un an”, iar al treilea — ,cinci ani 3. Ne gindim la trei evenimente care am dori s& aib& loc, Poate fi vorba de orice, de la cumpararea unui automobil nou sau a unei case, pana la renunjarea la fumat, pierderea kilo- gramelor in plus, stabilirea unor relajii amicale cu geful etc. 4, Ne convingem c& aceste trei dorinte trebuie si-si_afle locul in cercuri diferite. Nu le plasm in aceste cercut observam cum patrund in ele, intr-un cerc este pos ‘mai mult de o singurd doringa. Observam ce dorina intra intr-un anumit cere gi ce anume simjim. Dac& dorim si schimbim Jocul acestor dorinfe dintr-un cere in altul, o putem face. Dact tun eveniment rimane in afara acestor cercuri, trebuie si ne punem intrebarea ce data trebuie si apari in dreptul acestuia. Aceasta data trebuie si ne indice cdi ani trebuie s& treacd pind ‘end renunfam la aceasti doringa,138 Vindecarea PSI 5, Facem si dispard cercurile gi iegim din trans&. Cc a viitorului pe un trandafir creat mental: 1. Ne relaxam, 2. Cream mental un trandafir. fi admiram culoarea, stu forma petalelor, a frunzelor. 3. In stnga primei flori cream tinea un trandafir. Acesta este destinat pentru urmatoarele sase luni tncepfnd din prezent. Daca ceva nu ne place, de pildd culoarea, forma sau marimea, schimbam trandafirul, Facem sa dispard ambii trandatiri, 4, fn partea dreapta a ecranului nostru cream o a treia floare, Este destinatd celor gase luni care au trecut pan in momentu de fajé. Studiem cu atenfie diferenjele intre prima si a treia rozi, Facem sf dispard toate florile. 5. Cream inc un trandafir, Acesta este destinat pentru anul urmator. Credm inca 0 floare, pentru urmatorii ani. Credm cati trandat ani, Ei trebuie s& fie frumogi sine incdnte, Facem s& dispar toate florile si iegim din trans. m 3, Mentorii spirituali La inceputul cir s-a vorbit despre vindecarea cu ajutorul mentorilor spirituali, fri invelis corporal, la care recurg numerosi vindecitori, Este de dorit s& nu solicitim ajutorul acestor mentori dac& nu suntem asistaji de un specialist in domeniu, Exist tnsi un alt tip de mentori, a ajutorul cArora putem recurge fara restrict gi fara teama. Fiecare om are cel putin un mentor spiritual care se gaseste tn permanenta la imita exterioara a aurei sale. Fiinjele neintrupate au fn planul astral 0 multitudine de obligatii si misiuni pe care trebuie sit le ‘indeplineasc’. Una sau mai multe entitafi de acest fel pot si apard din cfind fn cand th calitute de sfatuitor spiritual, Putem fi Retrospectia 139 foarte uimiti cfind aflam ef ne glsim in permanenfé alaturl de acest sfatuitor, pentru c& majoritatea oamenilor nu vin nicio- dati, constient, tn contact cu aceste spirite. Comunicarea are Joc fn plan astral, atunci cand dormim, Uneori oamenii discut cu ei ingisi, igi dezbat propriile probleme, decizit etc. Putem considera c& Vorbim cu vocea noastr& interioard — vocea acestei fiinje superioare ~ s/ nu vocea amintirii noastre. Interlocutorul poate fi si mentorul nostra de la care primim informatit despre Mitor, Auzim adesea oumenii spunfind cau un yinger pazitor” sau pe cineva care fi observa. Acesti oume: mentorilor lor. Cand am Iwat hotirdrea sine Intrupim si acesta a fost un eveniment favorabil in plan ps care ne-au fost prietene in planul astral sau persoanele cu ‘am fost prieteni in alte vieti asisté la acest eveniment. Din acest ‘conclav al duhurilor, convocat in salonul maternitapii, cfteva spirite rimdn aléturi de noi, pentru a se convinge ci suntem sndtosi, cfi ne descurcm in planul fizic, Aceste spirite sunt ‘nsotitorii gi sfa nostri. Daca in karma ne este scris s ne jmbolnavim in fraged& copilarie, mentorii nu se amestecd in planurile existenjei noastre. Aceasta se referd in egal mfsurd ja tot restul viet. Pot aparea schimbiri de destin daca persoana, comportamentul bun fn aceast& viafa, capata, prin credin{s, stergerea karmei negative Pe masurl ce crestem, tot mi mentori patrund tn sfera hoastrd. Oumenii maturi au in medie cinci-sase mentor, Adesea, lunul dintre mentori este conducatorul, iar ceilalti raspund de cite un aspect concret, De exemplu. unul se poate ocupa de munca gi cariera noustr, altul de sénatate, al treilea de domeniul spiritual, altul de relayile sexuale etc. Pe misurd ce ne schimbam, unii mentori pleacd, alfii vin Dacf incepem o now mune’, o misiune importanté si pericu- Joasa, putem avea pentru aceasta perioada un mentor special140 lecarea PSI Unii mentori pot ramne permanent cu noi, ajutdndu-ne in toate mentorilor tocmai urmate prudenfa, ca si sfaturile celor cu invelis corpor fe afld Inga noi ca si ne ajute, nu pentru a schimba viaja, Exist o mulfime de procedee de comunicare cu mentorii cu diferiti oameni, Mentorii pot fi vazufi sub cele mai diverse infajigiri si in momente diferi i pot vedea in aura sfere m Iteori poate fi vazut un chip de om, Dac& mentorul prefera si aleagi o ini omeneasc&, fnseamn& c& vrea si ne apard care a avut-o in una dintre cele mai reusite ‘aga cum poate fi contactat cel mai usor. 1 Ne relaxim un minut, apoi tmpreunam palmele si formam un circuit inchis de energie. 2. Formulaim in minte un apel c&tre unul dintre mento nostri, rugdndu-I si ni se arate, 3. Desfacem palmele, lum o pozitie receptiva si permitem impresiilor si vind spre noi. Putem vedea un chip omenesc, diverse modele sau culori. Putem si nu vedem nim putem s& aflim cum arati mentorul, s& auzim 0 voce care-I deserie ete. 4, Intrebim care este numele mentorului. Putem s& auzim acest nume, sti-1 vedem scris pe ecranul nostru mental sau s@-1 aflam, pur si simplu 5. Intrebam mentorul care-i este misiunea pe ldnga noi sau sfera conereti de care se ocupa. i ale sale, sau Retrospectia 141 6. fi mulfumim mentorului, ne 1vam rimas bun si transi. Putem repeta exercijiul ori de cate ori dorim. Putem cere permisiunea sf ne vedem mentorul, spundind in giind: .Dorese sd-mi vad mentorul care se ocupa de sanditate: speciale si de sfaturi de la mentori, sm palmele impreun’. Formulam intre- pot un nou loc de um s& fac mai interesante intalnirile cu prietenii ‘mintea $i ne concentram intreaga atenfie asupra intrebi 2, Desfacem mainile, le punem pe genunchi cu palmele sus gi primim raspunsul. {! putem auzi, i putem citi pe ecranul mental x A 3, Mulfumim mentorilor, ne lum ramas bun gi iesim din transa. in timpul 1 i unui pacient ajutorul, so nt, Uneori ei dorese s8-i transmit8 ceva pacientului si fi cer vindecdtorului si 0 fact. In general, sfaturile unt une. f Pentru a intra in contact cu mentorii altor persoane, procedam la fel ca in cazul mentorilor propri. 4, Procesul de vindecare in afara corpului Procesul de vindecare in afara corpului se aseamfnd foarte mult cu vindecarea pacientul atentia spre imaginea persoanei absente, La vindecarea in afara142 Vindecarea PSI corpului, corpu! astral al vindec&torului ti parlseste cu adevarat Unii vindecatori prefera supravegheze perechea aflati la munca si copiti rimasi acasé, ‘si simtim in mod real ce inseamna ,,S& fim in | nostru corp”, inainte de a iesi din el. Dac& nu vom fi destul de grijulii, putem s& ne lasim usor energia proprie in aura altuia, 1, Ne relaxdim. Verificdm cat de bine suntem impamAntati. Apoi urmarim indicafiile din ca al doilea despre vinde- ccarea pacientului abse 2, Ne aflim in coljul camerei. Apoi rev propriului cap. Repetim acest procedeu de tre 3. Revenim din nou tn colful camerei. Apoi trecem intr-o alt& camer a locuinfei noastre, Urmarim dact ne simfim diferit ile anterioare. 4, De aici mergem pe acoperigul casei noastre, 5, Apoi, ne oprim pe un nor de pe cer. 6, Acum suntem tn aura pacientului nostru, Cum ne {in centrul Apoi fi purificdim aura gi atragem energia cosmic, dupa care-i sedldam cu ea aura, 7. Patrundem tn prima chakra a pacientului, O purifictm, 9. Dacd una dintre zonele corpul maladie, patrundem acolo, ne {in centrul capului nostru, 11 In aura noastr’ plasim un magnet si atragem cu el energia rimasa in aura pacientului. Repetam procedeul. 12, Tegim din transa. Retrospectia 143, 5, Cunoasterea corpului nostru de citre propriul nostru spirit Ne agezim in pozitia de medium. Circulim prin corpul nostru lumina de culoare aurie. ; 2. Cream o rozi (un trandafir) pentru noi. Studi cu atenfie: culoarea, aroma, petal 3. Cream fne& o floare (tot un tran obicei, plasm soarele. Acest trandafir este des spiritul nostru superior, Studiem floarea, ; Pint apordim a doua floare si o agezim chiar in capul celei apoi permitem celor doua flori sa se contopeasca. ', Facem s& dispard cele doua fori gi iesim din trans&. jem floarea \dafir) in locul in care, de stinat pentruCAPITOLUL IX Deschiderea celui de-al treilea ochi 1, Telepatia cauzate de efortul organismului gandiri Swami Vivekananda la acest pasa din concentrare”. Conform yoghi prin concentrare pe varf dinare, iar in zona de tactila cao atingere. Dac& cel care efectueazA concentrarea igi va aduna senz: cruri neobisnui va dori s efectueze incredere in ele, indoie- propria piele aceste efect Swami Vivekananda, Raja-Yo146 Vindecarea PSI Timp de 15-20 de minute concentrafi-va gindul 1a varful nasulu, stind culeat cu fata fn sus intr-o pozifie relaxat®, Nu va sgainditi la ni se fine lipitd de cerul gurli, tn gind se zice mantra OM, ca un dangat de clopot auzit de departe. Rezultatul nu se va lisa mult agteptat. La tnceput veji simfi furniedturi in varful nasului, uneori dureroase. Nu tofi veti simi acelagi lucru, Va aparea ca din senin mirosul unui parfum usor, care va dispirea in urmatoarea fractiune de secundd, Putefi avea aceste senzafii si in cursul zilei Reluind exercitiul, mirosul o s& apari mai puternic. O sa avefi senzajia c& cineva y-a parfumat intreg dormitorul, dupa care va dispairea din nou. Antrenafi-va cu asiduitate, iar timpul pentru aparitia parfu- mului inexistent se va scurta la urmatoarea concentrare. Veti ajunge si-| simii chiar dupa cdteva secunde de la inceperea ‘Atunei efind acest miros va aparea dup& scurt timp incercati sti-l facefi st apard gi clind mergeti pe strad& sau vA uflayi tn Jocuri mai pujin plicut mirositoare. Acest lucru se face puterea gandului, cu respirajia abia perceptibild si cu gura fnchisd, gdndindu-va fa varful nasului gi pronungind tn gind fraza fermecatd: ,Doresc sd-mi apari acel miros pe care-1 cunose din timpul exercifiilor mele”. Incercafi s4 nu respira Acest miros va apirea spontan, chiar daci nu faceti efortul de a inspira ,,ceva care nu exist” Ficiind aceste exercitii cu ucenicii mei, acegtia au obtinut rezultate fenomenale chiar din primele minute de exersare, Inainte de a efectua exercifiile pentru clarmiros trebuie si purificam centrii energetici prin diferite tehnici. El poate fi declangat si fara ca omul sf fact vreun efort. Acest luctu se face prin concentrarea mentala a unui spe- gle care define claviiunes, detecteazA clarmirosului legat de Declangandu-| prin energia proprie. ° co eae Deschiderea celui de-al treilea ochi 147 Dar acest fenomen deschis forjat, ca $i clarviziunea deschis& prin aceeasi metoda, nu este de lung duratd, Aproximativ la doudetrei luni se tncheie, dact persoanei nu-i std scris si le aiba deschise sau nu stdruie in cunoastere. Nu sfatuiesc pe nimeni si sil deschida fortat, Dac nu v8 este dat sA-l avefi deschis, nu se va deschide. Alteori destinul ne pune fn faf& diferite greutati si in timpul unor probleme grele 0 fire mai orgolioasd, sau care poate avea capacitatea de gindire psihicd, are tn minte 0 arm& de distrugere. Am vazut si asistat la convorbiri de acest gen ale unor persoane care fncercau in grup s& se concentreze printr-un clarvzAtor care le spunea ce se intfimpl& cu corpul energetic al persoanei clreia i se transmiteau fel de fel de senzafi-unite, de care sérmanul nu ayea habar, I-am oprit din acel start, inchizfindu-i pentru moment viziunile clarvazatorului cu un ecran mental, La un moment dat acesta a spus ci nu mai vede decat negru iar ,marii distrugatori” s-au bucurat c& si-au distrus finta, Am avut grija si reorientez toate imaginile create de ei intr-un copac uscat de pe marginea drumului gi s& fac repede o protectie persounel atacate, Le-am spus ¢& nu este bine ce fac, c& incalca etica si ci ceea ce fac ei de fupt se numeste ,,magie neagra’ ‘au tnvfjat foarte congtiincios exercitiul de clarmiros, astfel tnt erau cei mai fericiji cfind, venind la o noua lectie de curs, povesteau ce fel de miresme primeau. La foarte multi persist& mirosul de santal sau unui asemandtor mirului, Apoi, dup zece zile de concentrare, spre marea lor mirare, tofi simfeau aceeasi mireasmt, O s& simfiti miresme altfel decftt acelea la care v-afi gandit, ‘Atunei cfind veji dori st vi bucurati de un anumit miros, 0 sa apard. incercafi si-1 chemafi cu gindul, dar nu uitafi cat de important este varful nasului, Concentraji-v8 s& va apar& miro sul de trandafir, care este mai puternic gi se impristie in toata148 Vindecarea PSI casa, Mirosul acesta va persista un timp, iar dup& ce veji ita de el va disparea, 88 produceti orice miros pe care-I doriti, O s& Vi Se pard o iluzie, Nu va speriafi, antrenafi-va cu acelasi cur Uneori o s& vat apart faré nici un efort un miros la care nu va an gsi. Dar sf fifi atenti, in momentul in care va gin ‘ndepartat sau la o persoan& anume, in acel moment va veni mirosul, Este posibil ca respectiva persoand si se fi parfumat cu acel parfum, pe care fl simfiti. Incercati s& luafi contact cu Persoana, rugind-o s& va arate ce fel de parfum foloseste. Pentru un control de la distanfs, gandifi-va inc o dat& la ea gi, dact v8 vine acelus uri ct este Daca gindul va fuge la cineva cure se roagd acasd, sau in acel moment se afl a biserica, vi poate apfrea mirosul de busuioe sau timfie, de aprinse sau al candelei din lefon mai pe seara acestei per- soane gi s-o intrebafi dac& nu cumva a fost la biserica, Daca nu se confirrii, intrebati-1 ce facea la ora la care afi perceput mirosul. Fifi sigur c& va spune c& se ruga lui Dumnezeu, ‘Va veti dovedi c nu afi muneit tn zadar gi c& nu avefi de-a face cu o iluzie, ci cu ceva real Experienfele au dovedit c& distanfa nu are nici o importanta. Veti simi de la intrarea tn apartament mirosul robinetului de gaze care n-a fost bine inchis. Veji simti ce se pregateste a: Pentru cind, dacd veti dori sa stifi. Veti putea percepe mirosul unor flori de 1a un balcon pe care fl privifi din strada, fara sa Vedeti ce fel de flori sunt acelea. Explicatia acestui fenomen este simpla: prin concentrarea la varful nasului, respiratia se opreste instantaneu, Ca urmare apare involuntar dorinja de a mirosi aerul, de parca ne-am astepta in fiecare moment sa percepem un miros. Concentrarea gindului la varful nasului are rolul de trambulina ‘alba at eine Deschiderea celui de-al treilea ochi 149 necesara pentru a trezi dorinta de a mirosi. Aceastd soca permanent®cresere excté nervii olfactivi sf sensibtizeans Intra, Inlt se acordeazA intro lungime de und& mai mic8 $i pot pereepe astfl mirosuri mai fine, mai discrete inaccesibile oamenilor normali datorit& distanfelor. Capucitatea care prin exersarea de lung dura nu se pierde si hiper tatea nervilor olfactivi rdmine, atunei efind fenomenul initial dispare. 3. Clargustul 4e afi objinut rezultate tn ,,clarmiros” treceti la exerci ie aaa de conceniaressupra varflul limb lat) dorit va veni mai repede decft fn primul caz avind deja deschis 1 de pe traseu! tainic, i Brera se poate face si winds un scaun, Dar este mai i faceti tn pozitie culcat, oui ine aah la fel, Vaeful limbii se ine ths de cerul gurii dupa dinjii din fad, In giind se zice mantra OM, iar concentrarea se face la varful limbii eu dorinja de a simi wn oarecare gust (dulce, acru, drat), Partea interesantd a exer- cin va fi ea pe lingo intensitate neobisnutt, aproape supranaturald, a senzafiei gustative, yeti objine senzaia de sajette, att de putericd, inett mult vreme dup aceea nu vefi aveb poftt de specilitiile pe cae l-afiputut gusta tn acest fel. Foarte repede vefi reusi si va controlafi gustul cu ajutorul voinfei $i vefi fi capabil sA vA provocati orice gust veti See tees gen de emanafie si permite astfel si explicdm faptele prezentate, cu totul alta trebuie s& fie expli- gustului, Pentru aceasta trebuie si existe un150 Vindecarea PSI contact, chiar gi extrem de scurt, tn con real folos, Perceptia va exista de flecare dati cind vom dori s& repro- ducem acest experiment, Oare toate acestea nu sunt halucinatii? Dup& definijin dati de un specialist american tn 1963, care a Intocmit un lexicon cu ajutorul celor mai vesti ‘specialist! din toute domenifle cunosterii, ,halucinajie” thseumnd. perceptia uunor obiecte care fn realitate nu existd, sau senzatil resimfite fard nici o cauzi, date de obicei temului nervos, aga cum se tntdmpld tn cuzurile de delirium sremens, {hn primul eaz aceusit definitic nu se poiriveste perceptiilor noastre, deoarece mirosurile gi gusturile pe cure le-um ‘simgit Corespund unor obiecte pe care le-aum mai simfit tn reulitate, Avind cauze exterioure, ele nu pot fi presimfite, La fel ca tn cazul mirosului, simfim foarte pregnant gi gusturile de In distanya, Dac omul 131 poate ascuti mirosul atdt de mult, tnedt prin simpla concentrare, st depageasca distanjele si barierele mate- ‘Aceasté capacitate nu este o halucinatie, Altfel ar trebui si credem ci toate popoarele apropiate de naturl sunt prada halucinatilor, sau Ia fel am putea spune despre cdinii gi pisicile care au aceste simfuri foarte dezvoltate, Trebuie s& recunoastem cf simfurile noastre pot deveni Partage la asemenea clarsenzatii, numai c& toate propriettf Percepute de organele noastre (forma, culoare ete.) cuprind a turi de natura materiald si o natura find greu sesizabil®, Aceasta inseamna ¢& Intreaga materie este o radiafie de culoure $i ‘mirosuri, care depageste infinit ceea ce putem simi cu degetele sau cu gustul, Din oceanul de unde sonore omul poate percepe in mod Rormal un interval de sapte-opt octave, iar din domeniul undelor Juminoase ROGVAIV-ul (de imbii cu oblectul respectiv. normale chiar gi o distangA tn acest caz ne va fi de Desehiderea velut de-al treilea ochi 1st ile infrarosii, ultraviolete, Toate celelalte nuanje, radiatiile in rOngen, alfa, beta, gama, rudiafile tehnice ete, rimin neperce- . degi fn realitate ele exis! "i 4 tin om care este capil, prin exerci adeovae, ali de volte in mod extraordinar capacitatea olfactiva, tsi va dezvolta gi celelalte simfuri, 4, Deschiderea simfurilor in hipnozi : rsounele cure doresc sB+gi deschidA uceste simfuri tn ia hipnozd acest a Bs in proportii astronomi= "= hide i ascufi la maximum. © Dash a aareat hipnotizut pentru controlul acestor capacitaji se agewzi o greutate cu numal un gram mai pe dectt tn mina cealaltt, acesta va sesiza imediat diferenta. "| fel se va tntdmpla dack vet! trasa pe jos o linie de trei m a si alta doar de unu, le ya deosebi si pe acestea, Daci fn una Fy dou sticle de vin identice vor fi puse doud trei picdturi lichid de alt culoare, persoanele aflate sub hipnozd o vor an unui om normal percepe vibraiile cu o frecventa de la 8 Ia 646 000 oscilayii pe secund’, dar dupt deschiderea arauzului tn stare de hipnoza le va putea percepe pind Ia 10" oscilatii pe secunda, Aceast& cifra con: mai mult decat frecventa radiafiilor gama-invizibile. in stare hipnotica se Poate foarte ugor vedea aura emisi de eni sau obiecte, ‘Aceste senzafii sunt percepute de al gaselea sim} care se activeazd a cteier in porfiunea dintre sprincene, Acolo, in acel spatiu de vid, se formeaza imaginile ,,clarvazului”. 4152 Vindecarea PSI 5. Clarvi: Indicafia din Yoga-Sutra privind concentrarea asuy - Ta Ee gal pecs denier clea para ESR snebuloasi”, In cazul deschiderii celorlalfi doi senzori era Vorba despre stabilirea limitelor nervilor olfactiv sau gustativ pe o anumitt Iungime de unda, capatul respectiv al nervului aflindu-se foarte aproape de punctul nostru de concentrare (vtrful nasului sau al limbii), Argumentul c& nervul olfactiv nu se aft in vf nasal poate f1 comb, deoarece prin rare starea de ter it ae ne se transmite treptat tn zona Dar cum se poate explica transmiterea acest sgindului mai depart, prin faringe, pana la tne nemijlocit Inga hipofiz8, efci doar fn aceast& zond se je ochiului. Ex Freee args du ott ione]aresece eB limitat, Concentrarea nu trebuie facutd asupra cerului guri, ci asupra chakrei Ajna, centrul substanfei fine care se afd tntre sprincene, Adevarul este cf aceasta e o munca destul de grea De aceea se cere curaj tn tneeperea anumitor exerifit fur in ocultism nu au ce cduta oamenii fricogi, Nu li se va deschide acelora orgoliosi sau invidi Hint papibed lef la oer Mek muriaas OSWEETS momentul interventiei unuia dintre factori care fac parte din prostia omeneasca centrul respectiv se inchide automat. v trebuie s8 le desfagurati cu regularitate si citate, dar mai mult decdt orice ~ faceti verificarea vi lerare si refineti cf trebuie si deosel reale de cele virtuale, utefi face un mic experiment, daca mai locuiti Sig ENE ge a pepo cose ANAT ORES sear un obiect fntr-un anumit loc, fie c@ acesta este o statuett concentrari a ‘imac dderea celui de-al treilea ochi 153 sav 0 vaza, trebuie ca a doua zi din pat, cu ochii incl inchisi, s& ‘vedeti acel obiect aflandu-vit tn altd camerd. Facefi acest exer civiu timp tdelungat, Ar trebui de fiecare dath si identifica noul loc unde este bine pus de acea persoana. De obicei mesajele vin de la un mentor spiritual care va va direcfiona in cAutarea obiectului ascuns. Vefi putea receptions mesajele acestuia gi ar fi de folos daca vi le-afi nota. Poate fi de folos gi tehnica respirafiei din Raja-Yoga, pentru trezirea lui kundalini, dar vedeti s& nu incurcaji borcanele. Din toate invafaturile pe care le-am facut singurd, pand intr-un anumit loc am mers fourte bine. Dar complexitatea exercifiilor adfugate mi-u stagnat viziunile, Nu mai sti atunci ce sa {ntimplat, Mai fceam concentrari de acest gen si cu prietenil ascunzind lucruri diferite, pentru a le gisi. Aceasta chiar m& amuza la inceput. Odatf un coleg tot ascundea o moneda vechi din loc in loc gi de fiecare data o giseam, dar j-a venit videea’ s8 n-o mai ascunda in casa, ci si-a bagat-o fn gurd. In viziunile oastre apfrea moned’ si doar fugitiv imaginea colegt nostru cu un zimbet pe buze, De obicei se ,vedea” un mic wtablou” legat de moneda, dar tot el aplrea in imaginile Toastre. [eam spus c& n-a ascuns moneda si cB se afl la el, dar nu pricepeam in ce loc. Am perceput zimbetul, flindc& la a doua concentrare a apfrut in viziune doar gura si buzele, zambind. Am deschis ochii $i am zis tofi o data - gural O gisisem, tn sfarsit! Pentru deschiderea ochiului al se face numai pe centrul ycene ~ chakra Ajiia, Dupa experimentele facute de Saharov mai multi ani, acesta a ajuns Ta cel mai usor procedeu de deschidere a ,ochiului al treilea”, printr-o metodA dictaté de mentorul lui spiritual, AceastA Mmetodd am practicat-o si eu si mi-a fost de un mare folos, Fericiren a fost c& rezultatele au venit foarte repede. Metoda lui Saharov este folosita de toate gcolile ruse pentru deschiderea a, concentrarea gindilIs4 Vindecarea PSI fail Aina, © st descriu aceasta metoda pe care am prac- icat-o 1a una dintre gcolile facute de mine $i c i mari orizontur Ee 6. Al treilea ochi Formula de deschidere a ochiului al Are © sonoritate deosebiti in sansci : canes SAMRHITA, KHAMADINATHAM RADIA SIDHA", Trad, ered este: . Nori sunt adunaji asupra mea fh activitate, trun Singur punct, ceul este tn observare tntr-o corectd inastvitate Pentru realizarea sttpdniri.” Ce thseamnd aceste cuvinte? Ce fel de nori si care cer? Nici cerl gi nici norii nu sunt reall age ce rezulta din faptul ca, tntr-o corecta inuctivitate, acest oa trebuie sf fie adunati intr-un anume loc, adic 88 se ufle nine Jegaturd oarecare cu dumneavoastra, lar cuvantul ,.cer" 1 ‘Sanseritt ve fnseamna tn primul rand ori ol i Omenexe (in concepy sur E Ochi, dowd nai, dout urechi ete.) Deci nu se potriveyte lar al doilea rind mai fnseamna i spajiu arian, ,eter, #1 poate f tradus gi ca ce", dar acest sens pave a fi tot neporivit, desl Sivananda citeazd o minunaté indi atie a ei i hinds demnd de atentie. Aceasta glasuieste are practic exercijii yoga si este fn stare s8-si vada ima it : weno aa Poate afla daca intreprinderea lui va Yoghinii care stapanese pe deplin av rae lumina Teflestorizants a aie I peed reflectare pe cer, cu pri i incurind vel aa pe Dumevaut Pa 2 8 eden ce, Deschiderea celui de-al treilea ochi 155 Cine fyi zireste umbra in fiecare dimineaja pe cer, acela va avea viata lunga gi nu va muri fntr-un accident. Dac& viziunea acestei umbre este clard, va aveu victorii gi succese, Ei vor putea Invinge prana gi vor putea merge oriunde. Tehnica este destul de usoara gi deprinderile practice pot apfirea in circa sapte-zece ile, .Clind ritsare Sourele agezaji-va astfel incat corpul dumnea- voustrd sii fact umbr& pe Pémint gi s-o putefi vedea cu ugurin}d. Intourceti privirea ferma la umbra de jos, in regiunew gatului pentru cinci-zece secunde, apoi privifi pe cer, Duch va vei vedeu tntreaga umbrA pe cer, este un semn foarte bun. fn cuzul tn care nu o puteji vedea de Ia tneeput, continua exercipiu! pant © vefi sesiza, Acest exercifiu poate fi practical si la lumina Luni.” (Swami Sivananda, Lecyli practice de yoga,) Este 0 tehnict destul de striveche, care promite multe, Urmatoarea semnificatie a cuvantului kha este ,,punctul dintre sprincene”, Aici se glseste, aga cum aratt numerousele reprezentari ale zeilor indieni, toate puterile miraculoase, inclu- siv,vederea sucra”, Iatd ce spune despre acest centru Sathacran! Rupantantra; ,CAnd un yoghin tnchide concentrarea si inte- rioard impotriva temeliei lumii exterioare si o descompune, el vede tn acest loc o scanteie luminoasa gi apoi o flactré arzind, care seamand cu stralucirea Soarelui tntre Cer si Pamdnt.” In invayatura misticd yoga, al treilea ochi se afla th interiorul acestei flacdri, In Siva-Foga se spune: ,,Gandul este tn centrul dintre sprincene in forma flac&rii opaifului si in mijlocul lui este ochiul injelepeiunii AceastA zona are semnificatia sensul cel mai larg al cuvaintu cele prezente in trecut, cat si viitorul, in aceeasi mfsurd, Deschiziindu-se chakra Ajna, are loc deschiderea capacitajilor ascunse ~ clarviziunea, clarauzul. Yoghinii modemni sunt de acord cu acest lucru. fn lucrarea sa Autobiografla unui yoghin, Jchiului Cunoasterii”, In sunt deschise atat156 Vindecarea PSI Paramahamsa Yogananda numeste acest centru Ochi spiritual Swe Sra (Lotus cu 0 mie de petae al Lum ivananda spune: ,,La fel cum tre sticle sau razele rin, paNail ae igen prin obiecte, yoghinul g jl Poate vi ol ea de ct Un zid gros, poate afla conjinutul unei s Schiulay oan vedea comorile ascunse sub Pamdint cu ajutoru spiritual interior. Acest ochi spiritual este ochiul Faptul c& acest al t poate vedea nel teoretic, denumit $i ochiut lui $i iva, fn spafiu a fost demonstrat nu numai » Este necesar doar s se fundamenteze ea eomrece acest Ochi se afla in afara actiun spa ‘ctluni sale este tn afara celor trei dimensiuni, d trebuie si su Practica celor mai vechi lor, ci in tre, cay c » capacitatea acestui ochi nu sul influenfa distanei tn spay gi timp, ci infringe oniee distant ‘ice timp. ve x fe ha Se intdmpla th cazul perceptiei materiale. | greutatea scade proportional distanfei, astfel inet a o anumita distant radia le cae Hi i prite de ecrane de © anumitt grosime (de n de un ecran de fi Bor ae 30 de centimetr, radiate cosmice ~ de un ecray Plumb cu grosime de pana la 2 metri), Radiaiile ercepute fe si raze Charpanti -RAZE", ag wpantier, sau ,N-RAZE' Un obstacol materi nussi. red si i si reduc intensi © distanta $i nu sunt oprite de hn Re Deschiderea celui de-al treilea ochi 157 7. Treptele maestrului fn functie de gradul de deschidere a celui de al treilea ochi, ing patru trepte de viziuni 1. Pe treapta inferioara se afla viziunile de lucruri neobignuite, Sunt vizute imagini ciudate, atrigatoare, dar nu produse ale fanteziei, ci fenomene pe deplin normale, tipuri sau parti ale acestora in lumind stranie, in nuanje de culori © legatura cu orientarea de moment a gindurilor celui care le vede. Poate uparea idea c& aceste sunt halucinayii, Dar oare realitatea este profund ste numai ceea ce percepem cu cele cinci simjuri tate ale noastre? Daca, aga cum am ardtat mai sus, perceptia noastrd cu ajutorul simfurilor se poate Iirgi pand la anumite imite, unde este atunci limita realului perceptibil? Psihologia noastri occidentala se simte derutat&i in faa acestor aspecte nereale gi totusi percepute, iar stiinfa noastra scolastic& este mai mult decdt inclinaté si includ astfel de fenomene stra rubrica contradictorie si care nu spune nimic intitulats whalucinayii. Ce se spune despre aceasta in psihologia indian&? Yoghinii vorbese despre agu-numita Manas Chakra sau centrul gan reprezentat in mod simbolic printr-un lotus cu gase petale centrul de percepfie cu gase canale nervouse, Cinci dintre ele sunt cunalele simjurilor noastre normale: vaz, auz, miros, gust, simul tactil, Al gaselea canal serveste drept conductor pentru impresiile care apar din interior, cum sunt visele gi halucina- le. La prima vedere ne ibinarea percepfiilor sinatoase (vise) si nesdnttoase (halucinajii), dar aceasta nu este deloc {intdmplatoare, A sasea petala a chakrei manas este legati de Lotusul cel cu o mie de petale al luminii, considerat sediul spiritului nostra, iar Manas Chakra este sediul constiinjei noastre treze. se158 Acest fapt este deosebit de important, deoarece in perioada de veghe congtiinja percepe realitatea prin cele nervoase, iar in timpul somnului, cand cele ci functioneaza, aceeasi constiinja conduce imaginile visului sau fanteziei prin al saselea canal, adicd direct de la Lorusul cu 0 mie de petale cAtre al treilea ochi CAnd cele cinci organe de sim} exterioare sunt decuplate, tn timpul somnului sau tn alte conditii, incepe s& funcjioneze 5i sa se dezvolte aceast a gasea petaldi a chakrei manas, prezentand fn faja vederii noastre interioare imaginile visului sau halu- Aceasta este o pura teorie, O dovada concludenta tn sfera i ie, fark st stie, tocmal stiinfa noastrt Woodbreewore, Deourece persounele testate nu eruu oumeni bolnavi | frecvente, cl omen! tineri, pe deplin normal jor au fost deconectate tn mod artific fost th acest fel rene normal a cons laxarea impusd trupul sufletulul, Acenstd reducere a ‘th mod eronat cu lenea, Mai mult, deconectarea silitt a simpurilor exterioure u progres au Inceput st vada animale preistorice, oameni gi Impresii ale ce Dach s-ar continua experimentele acestor savanfi studiind ic gi sistematic aceste percepfil neobisnuite, tn loc de a Sur putew objine date care si deschidA noi perspective tn aceustd direc stlinja noastrt ar avea noi sunoastere. Astfel cf agasnumitelehalucinait jl dect prin organele de sim Aeelay i aes in afirmarea ideii ¢® omul, : et sane tun timp simfurile, intra Intr-o stare fn care poate percepe transcendental Fi Toncentrare corecta a gindurilor serveste aces'ot i 4 a gandurilor serv ‘iecare con: ai at Prima conseci pogate In continu duct de obi de astfol de exere! tn curaul urmatoarelor de ‘Acestn nu este un fenomen Tega a boa, on He al a ndurile, care, 09a te vt cnaede minteu noastr ct sunt done Tne ne dee Fle vin g pleach flirt xh lim de unde gi tneotro, Aces Corp sri care primase de la nol frit, culoare 8} i bulgie de zipadd, pe cue tl rostogoless a re devine foarte mare sau se sf€ramd fn i iri, pun stapfinire le cuceresc vremeinic mintea nous! mporar pe Cor inté precum pte oaspet eee ca errrorvertra en apoi sh plece din nou, Cine se indolegte ae Fomod, sisi relaxeze trupul si con- ze sau st le intrerupa.160 Vindecarea PSI Dupa cateva minute experimentatorii se vor convinge c& in constiinja lor se inregistreazd ginduri neusteptate, uimitoare, absurde, uneori chiar revoltitoare, care nu pot fi explicate ca findnd de trecut, de educafie sau de orientarea generald « gandit Atunci experimentatorul va fi cuprins de 0 senzafie nepla- utd i igi va fntrerupe firul gandurilor. Experienfa merit’ inst facuta. 2, A doua treapti a viziunilor se atinge cfind incepem sé facem ordine in impresiile acumulate in cadrul primei etape. ‘Aceasta se manifesta prin faptul c& viziunile anterioare, acele fenomene neobignuite, se dovedesc pe deplin normale, deoarece pot fi recunoscute in obiectele sau fenomenele familiare, vizute cuprinse in Bet «een fick otic eae cas sonata vedem, totusi ne prezinta detaliile acestora totdeauna tn lt fel decat ne asteptam. B 0 dovada in plus cd nu avem de-a face cu autosugest ci cA este realitatea, De reguld, totul este asa cum trebuie sf fie, dar vazut in mod diferit. De sy cao a! risk clan colt ams de sper ESA apical av Osa ek oo abtentn © a doua particularitate a celei de a doua trepte de este migcarea proprie a acestora, asemenea unui film sau unui peisaj slab luminat sau nocturn. Aceasta se petrece deoarece la Tnceput imaginile sunt slabe si tntunecate, ca niste fotografii vechi si decolorate, devenind mai intense gi mai colorate pe mfsura ce a continuat experimentele proprie sunt ele nu constituie rodul fanteziei sale, Totodata, aceste viziuni ‘mai au gio altd particularitate uimitoure: rspund !a o tntrebare pus nemijlocit, Este suficient si ne gindim tn timpul viziunii Deschiderea celui de-al treilea ochi 161 la orice detaliu al acesteia gi el va aparea imediat in imagi putind devansa chiar momentul in care ne inregistram tnt area. "Aceasta este din nou o dovada a caracterului exterior timpu- Jui (atemporalitatea) pe care Tl au razele spirituale (sufletest) Totodatd, ne convingem cu uimire cd aceste raze trec prin orice obstacole, cA pentru ele nu exista nici un fel de ecran, perete protector sau granifa. Imaginile viziunilor acestei a doua trepte se refer de cele mai multe ori la prezent sau la trecutul foarte apropiat, mai rar In trecutul mai indepartat si extrem de rar la vitor. Ele pot fi de asemenea ginduri-forma ale altor persoane, indeosebi daci obiectul concentrarii constituic un simbol religios sau altceva similar, asupra céruia se concentreazé gindurile gi meditajia a mii de oameni, Aceste imagini nu sunt Fodul fanteziei, care genereaz& fenomene mult mai putin vii $i bine conturate. 3, in a treia treapta de viziune, imaginile evolueaza pind Ja o claritate deplind gi o frumusete a culorilor cu nimic mai prejos decit cele redate cu ajutorul ochilor nostri fizici. Dar Viziunile dureazd pufin timp si se sting instantaneu, timp de aproape un minut dupa aceasta menfindndu-se ca stralucirea unui bee pe retind dupa intreruperea curentului electric (ea un fel de pilpait), Acest fenomen este semnul tipic celei de a treia trepte, Ia fel ca strilucirea caracteristic’, ca 0 aureolé @ tabloului, Spre deosebire de viziunile primelor doula trepte, pline de imagini slab luminate, eare se deplaseaza timp inde- fungat prin faja ochiului nostru interior, viziunile din treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxima i dau 0 senzatie de parc ffi pardsesti propria piele. Aceasti senzatie de cextaz dureazA pe toatd durata viziunii gi se stinge treptat, sind © urm& incandescenta. Trebuie s ne obisnuim ulterior ca162 Vindecarea PSI aceasta senzafie deosebita si nu ne impiedice s& mai percepem tablourile, Cele trei etape descrise evolueaz una dupa alta si prezinta, {n conditiile cresterii lente a claritajii, imagini reale ale lumii substanfelor subtile, aceasta fidela reflectare a sferei noastre materiale primare Ele pot fi atinse, mai mult sau mai putin usor, de tofi ‘oamenii care se antreneaza suficient folosind o tehnicd adecvati Femeile sunt mai potrivite pentru aceasta, datorita echilibrului Jor stabil. Nevazatorii, ca urmare a aspirafiei lor foarte puternice citre lumina si dorinfei permanente de a putea s& vada, au de asemenea o disponibilitate sporita pentru viziuni. Oricine gin- deste are darul celei de a doua vederi 51 succesele sale depind la urma urmei numai de rabdarea, stapdnirea de sine gi capacitatea de concentrare. 4. A patra treapta este etapa Maestrului. Daca o reglare de cAtre constiinf a acestui ochean sufletese gi fixarea lui asupra unui anumit obiect, ca intr-un focar, constituie caracte- ristica primelor trei trepte, cea de a patra este caracterizata de perceptia spati Aceast percepjie este simultani din toate partile, O stApdnire perfectA a ei transforma omul in Adept — ,,Cel care nu mai are ce Invija", deoarece el vede tot ceea ce doreste, orice Jucru asupra ciruia vrea si-gi indrepte ochii sufletului. El nu de rand, in spatiu si timp, cdci nimie nu va Amine ascuns celui de al treilea ochi al unui Adept. Pentru a exemplifica starea inifiala pe aceasta treapta a viziunilor, vom aramahamsa Yogamanada: wAcrul din plimdnii mei parc fusese extras cu o sering& nevizutd, iar corpul era perfect linistit, dar nu inactiv, A urmat Deschiderea celui de-al treitea ochi 163 lirgirea extatic& a constiinfei mele, Puteam si vid la multe mea, Nesyara, Pere{ii tuturor cladirilor erau luminosi si transparenti, cee eat ileal pe cimpiile din departar. Eram fara suflare gi rupul tmi era ciudat de linistit, dar puteam st-mi mise liber maini joarele. Timp de cateva minute am facut inceretri s8-mi inchid gi si-mi deschid ochii. Corpul meu pirea ficut dintr-o substanfa eterica, gata s& pluteasca in aer, Perfect constient de tot ce era fizic in jurul meu, m-am orientat si am facut cdfiva pasi, fara sA intrerup aceasta viziune prea fericita” (Paramahamsa Yogananda Autobiografia unui yoghin).CAPITOLUL X Teoria si practica tragerii spirituale cu arcul Cand privim un anumit timp doar un singur obiect oarecare, le” se retrag, de parc am Imediat ce inchidem ochi i Daci deschidem din apo la baza nasul , constiinja se deplaseaz’ 0 dati cu privirea. Vom face acum inca o experienjé. Dupa ce am inchis oc ‘orul capului acolo unde de fapt este locul, resimfindu-se jin aceast’ zon din mijlocul capului o presiune oarecare, percept Aceas! mp, vom simti din nou, pe neasteptate, c& privirea gi o data cu ea gi constiinfa sunt orientate din nou din afara. Constiinja se deplaseazd in aceste dar pind cfind ne vom concentra asupra a ceva anume, rdmine la ridicina nasului. Aceasti presiune apare exact in locul in care se afla hipofiza (deasupra mijlocului privirea (ochilor inchisi) inteste jansata,166 Vindecarea PSI Astfel, am aflat taina tragerii spirituale cu arcul inainte de a prezenta in detaliu procesul actiunii telepatice asupra lumii Inconjuratoare. Vreau sd subliniez c4, din cauza lipsei evidente a mijloacelor lingvistice, suntem nevoiti sa recurgem la termeni strdini de psihologie si telepatie, Am in vedere aici cuvinte ca etc, Nu trebuie si ne incomodeze Tendinja ctr o exprimare imbaj clevat, ,,stiinjific”, este proprie europenilor. i preferd s& foloseasca termenii limbajului uzual, 1. Etape Procesul actiunii telepatice se descompune in urmatoarele etape: Se ia arcul - Deoarece Arcul este reprezentat de silaba OM, repetarea la inceput a acestui cuvant (chiar si in soapta) excita intreaga zona a hipofizei (vom ardta mai jos din ce cauz Se petrece aceasta). Repetarea silabei OM cu o pronuntie corecti (A-O-U-MMM, ca un singur sunet, chiar de la A incepe cu un zumzet) realizeazi in plus 0 concentrare a spiritulu Se aseazi sligeata ~ Deoarece sigeata semnifica principiul gandirii (Dubul, Spiritul sau propriul Eu sau Atman), aceasta ‘inseamné alegerea unui anumit obiect drept fintd. Ochirea fintei — Este deja explicat Traraka sau Upaza — devotamentul fafa de obiectul care determina orientarea spiri- tuala — simul orientat spre reprezentarea obiectului Intinderea arcului - intinderea arcului cu sdgeata in sensul opus obiectului, retragerea, adic deplasarea constiinfei catre centrul capului. Aceasta tensiune se realizeaza exclusiv printr-o cufundare tot mai mare in natura obiectului, cand aceasta Teoria si practica tragerii spirituale cu arcut 167 tensilune (concentrare) atinge punetul maxim, are loc lansarea sligefii, adic& constiinjei care zboara acum citre finta sa ‘Zborul sigetii- Arcasul priveste care finta asteptind lovitura, Et nu mai refine sdgeata (nu-si mai concentreazd gindul), ci observa daca sageata lui a nimerit in centrul fintei, nea nu este cea doritd, ci apar viziuni neobisnuite) sau a cAzut pe Pamént fra s& loveasca jinta (absenta viziunii). fn acest din urma caz, arcagul trebuie s4 pund o noua sdgeata in are (trebuie sf reia concentrarea de la inceput), cAci dup& ce ai lansat sigeata nu mai pofi face nimic altceva, decat sa vezi dacd nu cumva vantul a abatut-o si nu loveste tinta. Aceasta observare a fintei nu este, dup cum vedem, in mod obligatoriu legata de observarea lui Dumnezeu. Dacd vom compara descoperirea noastra — tainele tragerii spirituale cu arcul ~ cu formula sanscrité pe care Saharov a primit-o de la mentor la vremea sa, vom constata cu uimire c& sunt identice. Caci scurta formula sanscrité se compune din dou’ parfi — o tensiune, norii (gandurile), prinu-o corecta relinere a constiinfei (retragerea) find aglomeraji intr-un singur punct (central incordarii arcului prin concentrate) si apoi, din anularea tensiunii (lansarea sagejii prin meditatie), cerul (Kha), adie punctul dintre sprancene sau rdacina nasului urménd a fi observat (observarea fintei) pentra a realiza dominatia (a sttipini arta tragerii cu arcul) Din anatomia encefalului este cunoscut c& in zona dintre sprncene se afld fosa frontal, adic& un spafiu gol (vid) tn care nu este nici un fel de centru. Totusi, toate textele indiene sustis intr-un glas c vederea spiritual se realizeaz& prin punctul agezat intre sprancene. Se afirma c& acest ochi al injelepciunii este gandit ca flacira unui opaif agezat in centrul dintre sprancene. Tn acest caz, centrul n-ar fi trebuit s se afle in frunte, ci in imediata apropiere a rezonatorului vocii noastre, sau cel put168 Vindecarea PSI mijlocul frunfii era un organ caracterist nu era un ochi obisnuit, destinat vederi, pentru c& atunci, ca gi mai tarziu, pe linga ace: nimalele inferioare dispuneau dezvoltati pentru vedere imalele din epocile organul a rémas in i de encefal. Encefal Jocuim. Dupa cum atest dezvoltarea craniu! este mai mare decat cel al omului epocii de piatra. in acelasi creierul animalelor era care servea cel mai Pamir Kara) ee Aceasta noastra de dezvoltarea glandei pineale (a ce prin dezvoltarea unilaterala a intelectuli, cons armonie cu intelectu 2. Timpul importants de asemenea alegerea timpului, dupa cum rezult& din faptele care urmeaza, ‘Aga cum s-a ardtat in partea teoreticd, tragerea spiritual cu arcul se executa astfel inci reprezentarea sau, mai bine spus, orientarea interioard asupra obiectului se realizeaza in interiorul a ochi (glanda wual® sau, in limbajul simb t8), poate avea loc doar al intern, legdtura in mediul de pineala). Caci cunoasterea spi sadelor, (lovitura 1a Deplasarea impresi mistic yoga ,riticire”, are loc in mod normal in regim automat ja concentrare un efort considerabil. perceput zona hipofizei ca o presiune fizica. Chiar la examinarea tnde- Jungata a unui obiect far o concentrare a gandurilor, se simte 0 uusoard presiune in aceasta zona, care creste considerabil dact ne dorim ceva (de s& fie inl&turat din locul respectiv); Acest fenomen poate fi verificat de oricine. Excitarea zonei respective (in yoga hipofiza este considerata centrul voinfei) are loc la fiecare privire asupra celor ce ne ‘nconjoara, la fiecare manifestare a voinjei, cu att mai puter- nic, cu cat ne apropiem de orele serii. Ca urmare, impresiile de peste zi le luam cu starea de somn, $-a mai menfionat c& cea de a gasea petal a Lotusul centrulgandiri dezvoltat de-a lungul timpului, cu edt ne concentrim mai mult ‘supra unei probleme, excluziind alte categorii de impresi170 Vindecarea PSI Dar, deoarece aceasti a gasea petala este conductorul Perceptiilor noastre, in timpul somnului se produc in vis Feprezentari de cu totul alta natura, care diferd substantial de visele normale. fn timp ce impresiile de peste zi se depun in mod normal in Manas Chakra (principiul gandiri) gi s& mocneasci” pe timpul sommului, determindnd astfel vise cludate, treptat, datorita dezvoltirit celei de a gasea petale a Lotusului, se adauga, chiar daci lent, erceptiile primite de |; cel de al treilea ochi, oricat de s "urte si slabe ar fi la ince, bs Rezultatul fl formeaza asa numitele vise premonito ati pul starii de veghe, viziunea dorité in fine, asa-numita halucinatie din Toate cele trei tipuri sunt apar ca urmare a activitayii cel deschide temporar $i parti Dupi cum susfine in continuare invajitura yoga, al treilea Ochi se deschide in timpul somnului, cénd cel adormit nu viseaza deloc. Amintim aceasta nu pentru ca ar rimfne deco. Hectatii constiinfa noastra ancorata in Manas Chakra, Toata misiunea practicii yoga consta in transferarea constintei noastre din centrul gandirii in al treilea ochi. Astfel, atingem treapta superioara a yizi Maestru), pe cand la nivelul primelor trepte ae ris < Manas Chakra, cu conectarea partiali a celui de al treilea ochi. De aici rezulta c8, 0 data cu apropierea nopfii, al treilea oc! \webuie sa fie conectat tot mai usor si deplin. ; Timpul cel mai potrivit pentru aceste exerc dupa ora 21.00, putind fi prelungit pina 1 dimineata trebuie sa se efectueze in prealal Pentru formarea centrului treaz Pentru a alunga somnul din preajma acestora, Dacd noaptea, tnainte de a adormi, putem realiza aparitia imaginilor vizibile firi ajutorul ochilor dupa numai edteva impul ins fenomene identice, Ele de al treilea ochi, care se i spirituale cu arcul nm Teoria $i practica tragel minute, prin simpla privire in Kha (Khama Djnatam — obser- varea cerul eaja dupa trezire, pentru a realiza acelagi lucru, vor fi necesare una-doua ore de concentrare intensa. Exemplele care urmeaz demonstreaza aceasta. S-a dovedit c& umbrele neclare care apar in tntuneric in fata ochilor inchisi constituie inceputul viziunitor, care la atingerea concentririi necesare incep sa capete contur ca obiecte izolate. Viziunile apar daca privim in intuneric inaintea ochilor si Incercim s& separim intre ele imaginile care incep s& se contureze inifial neclar. Aceste Viziuni apar la dorinta (viziunile celei de a doua trepte), dar totdeauna tn momentul de uitdri de sine. Dimineaja, la o concentrare intens& asupra Ajna (locul dintre sprdncene), cu senzajia transferarii in acesta a tensiunii hipo- fizei, poate si nu se contureze nimi ora, dar printr-o singura privire in punctul dintre sprancene, de fiecare dati cfnd constiinfa se elibereazi de tensiunea con- , viziunile apar foarte clar, parti de peisaj, frunzisul plopilor din fafa casei noastre. Desigur, nu orice privire in intuneric ne ofera viziuni, fara nici un exercifiu prealabil. Pentru aceasta este necesar un antrenament intens. In cazul de fat ins& ne intereseaz& faptul cA succesul depinde in mare masurd de ora la care se efectueaz experimentele. in general, se poate stabili c& in acceasi masura ‘in care tensiunea constiinjei de-a lungu din momentul trezirii pana la momentul unui somn sanatos fara vise, se ansmite tot mai mult din afurd — de la fiecare obiect exterior, rin cel de al treilea oc! interiorul glandei pineale- la fel variaza si felul concentrarii necesare fiecirei viziuni. Se poate spune cA in permanenfa constiinta desfasoara, involuntar, operafia de tragere cu arcul, deoarece observarea obiectelor din lumea inconjuratoare reprezinta punerea sigetii in are gi ochirea, concentrarea asupra lor ~ intinderea arcu172 Vindecarea PSI iar reflexia fcutd asupra problemelor de rezolvat, lansarea Sdgetii. Acest din urma aspect ne da si eventualul raspuns la problema lor $i concentrarea in condijiile tragerii constiente cu arcul este supusd cunoscutelor schimbari: desi de fiecare data toate elementele tehnice trebuie sa fie prezente, fiecare element este subliniat in mod deosebit, in functie de momentul zilei Dis-de-dimineaya, principala operafiune va fi ochirea, in jurul orelor amiezii ~ cu precédere intinderea arcului, iar seara, de la apusul soarelui pind clnd adormim — In afar de aceasta, fiecare moment al zilei are avantajele neajunsurile sale, care trebuie avute in vedere de fiecare practi- cant al exercijiilor la alegerea momentului pot Dar este indispensabil sd se respecte cerinja menfinerii momentului, o data ales. Timpul nu trebuie schimbat, deoarece altfel se pierde orice ritm. Este o premisa obligato} ‘Yoghinii apreciaza indeosebi momentul rasaritul de soare, deoarece in aceste clipe omul, ca si lumea exterioara, radiaza o liniste profunda, se afld intr-o stare ganditoare, cea ce se simte chiar in zgomotele unui mare oras. Pentru noi, este de preferat apusul soarelui, aceasta gi Pentru motivul ci, datoritd civilizafiei, suntem obignuifi cu o \dienii, i primavara, vara si toamna, tea SA ne mentinem centrul Pentru 0 concentrare profunda. Desi- ur, fiecare cititor este liber si-si aleagd momentul dorit, dar alegerea trebuie fiicuté doar o singura dat, nemodificind-o. Deoarece, aga cum am ardtat anterior, in timpul somnului gi mai ales al somnului fara vise al treilea ochi se deschide de la sine, de aici trebuie sa rezulte cd exercitiile noustre de tragere si apusului asec Teoria si practica tragerii spirituale cu arcul 1B ccu arcul, care dezvolt& a sasea petald a Lotusului, pot influenja substanjial confinutul viselor noastre. ; Ele devin extraordinar de aproape de realitate prin ascuyimea Jor, logica si claritatea nemaiintalnita pind atunci. Astfel de vise nu sunt o raritate printre cei care practic acest exercitiu. Experienja practic’ ne invaji cA aceasta este realitatea. Prima consecinja a efectuarii oriciror exercitii spirituale este 0 uoasd la nivelul viselor. fn acelasi mod pot fi tate orase, {ari, Ard sa fi fost vreodata acolo in realitate, Fiecare dintre cititorii care vor merge pe aceasta cale suficient de multa vreme imi va intinde mana in acest sens, cAci alul fl formeazA aceste experienje personale, nu posibilele contraziceri si scepticismul neincrezatorilor. Posibilitatea noastra de a vedea fara ajutorul ochilor se dezyolta astfel pe baza viselor. Dupa pregnanta lor gi legatura logica cu realitatea vie se pot misura rezultatele si efi Acest fapt permite 0 verificare subtild, ex: a procedeelor cunoscute gi a tuturor det indeosebi cdnd exercifiile sunt testate inainte de a adormi Prin aceasti verificare se poate sta afirmafia din toate textele yoga despre e: dintre influenyeaza le, pe cand meditajia legata de secera Lunii nu are ca rezultat o ameliorare i iselor si genereazd simptome vizibile de Despre influenfa exercitiilor asupra viselor vom vorbi mai tirziu. Rezumind, trebuie s& sub! m inc& o daté ci momen- tul ales pentru desfasurarea exerciiilor are un rol deosebit de important, deoarece succesul in arta tragerii mentale cu arcul174 Vindecarea PSI depinde in mare masur§ de el. Adesea, ne putem chinui ani 1a rind efectuind exercifii far8 nici un progres vizibil, daca nu ne vine in minte la momentul potrivit c@ nu am facut cea mai bunt alegere a timpului de desfigurare, care nu corespunde particu- laritajilor individuale ale exerci ceea ce nu conduce la 01 1 3. Respiratia ; Respirafia tnaintea exercitiilor si nemijlocit dupa efectuarea lor constituie urmatorul factor important, poate cel mai ede ceroce eee reso ea eae fectuarea unor exercitii de succes, realizarea unor procedee deosebite condifionate de moment , deci printr-o functio: nalitate corespunzatoare a ,,arcul f Cand un adevarat areas se asaz’ in pozitia de tragere, el se coneentreaza, intinde de cfteva ori coarda pentru a proba arcul a forfa gi elasticitatea acestuia. La fel tragatorul cu succes depinde numai de capacitat i ea acest ae oa estuia de a se relaxa, de Acest lucru este inlesnit, in ; primul rind, de o tehnic& ae a respirafiei. Aceasta reprezinta principalul instrument , deoarece respiratia se afla in cea mi concentrarea gindului. re ee _Dacii ne concentrim, de exemplu, asupra unui zgomot oarecare de pe strad8, respirajia se opreste pentru o clips ieee cfind ne jinem respirafia, gindurile care au rétacit pind jn acel moment in toate ng, orientindu-se intr-una singurd, Acest fapt a permis yoghinilor, inca din cele wale cwarcul 175 Teori i practica tragerii spi mai, vechi timpuri, s& elaboreze doud variante de tehnick: Raja-Yoga si Hatha-Yoga ach fard vreo concentrare speciald facem efortul de a menjine in gind o anumita imagine, respirafia continua (rece mai Intai in respirajie nesesizabila, apoi apar viziuni usor luminescente, De dimineafa, timp de o jumftate de ord, m-am antrenat in relaxarea respirajiei, care a devenit de la sine continua. Au inceput sf apara viziuni neclare, succedandu-se una dupa alta, ca intr-un caleidoscop. Intre altele, au aparut contururi heclare ale oragului Benares, pe care am vrut si le vid. “Aceast’ uimitoare influeni a respirafiei asupra obfinerit viziunilor confirma posibilitatea verificdrii prin vise. Practica a demonstrat c& respirajia nesesizabil& practicata inainte de a adormi tn locul discului solar are ca rezultat vise la fel de remarcabi Deoarece in aceste exercifii respirajia are un rol atat de important, reamintim pe scurt ce trebuie s4 tntelegem prin respirafie continua gi respiratie nesesizabila. Th yoga exist o serie de exercitii de respiajie. Pentru nevoile noastre va fi suficient s& stpanim un singur exercitiv, aga-numitul Kevali Este un exercifiu dublu (binar), compus din respiraic continu si respirafie nesesizabilA, Desi putem sf ne antrenam separat in fiecare dintre aceste procedee de respirafie,efectuand erercitial Brahmari (,/Albina” ~ respirajie continua) si Muriaha (respirayie asurzitoare, amefitoare, de anestezie — nesesizabila), hu ar fi necesar, deoarece respirajia nesesizabild se instaleaz Tutomat, de tmdata ce respirafia continud ajunge in timpul exercifiului la profunzimea necesara”. in ce constd tehnica kevali? Se incepe cu un exercitiu preliminar, care actioneazA ca un calmant asupra fntregului176 Vindecarea PS! corp, indeosebi asupra tuturor nervilor. El este numit Telamiukia (legat de ritm) i se efectueaz& astfel: 3.1 Exercifiul ritmic de respiratie preliminar Ne agezim drept si respirim in faze egale: patru secunde Ne este de ajutor reprezen- sub forma miscarilor unui inspirafie, patru secunde expirafi tarea acestor miscari respirator pendul, de exemplu, de parcé acest pendul ar trece printr-un corp sau printr-un anumit punct al acestuia (cum este locul dintre sprincene), balansindu-se cAtre interior si apoi revenind cAtre exterior. Durata migcdrilor respiratorii nu are un rol important, prezinti importanja numai regularitatea, amploarea gi ritmul miscarii, Dup un timp, incepem sa crestem durata reprizelor de inspirajie si expiratie de la patru ta douazeci-treizeci de secunde. Aga cum ne demonstreaza experienta. Acest exercitiu preliminar ajuta in cresterea de imagini in cadrul vederii fara ajutorul ochilor. ‘Cfind atingem punctul in care o prelungire a reprizelor de inspiratie gi expiratie devine deosebit de obositoare, trecem la exercifiu de expiratie kevali. 3.2. Kevali (exercitiul propriu-zis) Acum incercdm s& atenudm, pe cit posibil, fazele de trecere de la inspiraie c&tre expiratie si invers, astfel incdt sd se obfind, practic, un procedeu de respirajie continua, D rincipal este tocmai inlaturarea |i inspirafie si expirajie, la Inceput pauza se va produce de la sine. Aceasta este prima parte a exercifiului, Cand aceasti faz a respirafiei se va consolida, ea va trece pe neasteptate intt-o a doua forma, in care pauza se produce far aer in plaméni. iin qi 17 Teoria gi practica tragerii spirituale cu a ‘Aceasta este respirafia nesesizabild. fn cazul primei faze, ni se pare c& avem in permanent. plamat i cu aer, expirind doar din cand in efind pentru a inspira o noua cantitate de aer. Cea de a doua fazi care apare, cand va fi atins& limita de refinere a respiratiei, este insofita de senzafia opr , {ntr-atat de pufin sesizabila este. ; ‘Aceasti metoda kevali este principala arm& a arcagului spiritual, ici prin intermediul acestor tehnici speciale de respirafie cl poate influenfa ambele componente ale tragerii cu arcul: concentrarea (Intinderea arcului), in prima parte a exerci- fiului — respiratia continua — si meditafia (lansarea sageti), in a doua parte — respirafia nesesizabila. Asa cum concentrarea merge intotdeauna mand in mand cu respi meditatia este foarte strans legatd de respirajia nesesizabila. ‘Astfel, cel care doreste st devin un arcas maiestru, trebuie si se strdduiasca s& n Dar acest exercitiu de respirati importanjé decdt prima: influenfeazé act asemenea masurd, incat cu timpul inima se va afla sub con- trolul deplin al posesorului ei. Aceast& realizare este confirmata de practic’. 4, Pozitia corpului Existd ined un factor important, trecut adesea cu vederea sau neglijat, desi este la fel de important ca respirafia. Este pozitia corpului, modul de agezare (Asana). ; ‘Trebuie sf fi dim o atentie deosebita, nu numai pentru ca in acest fel este calmat corpul si principiul gandirii (ne putem concentra asupra unui obiect i fara a climina o boala sau 0178 Vindecarea PSI durere ce ne deranjeaza), ci mai degrab& pentru ca o pozitie incorecti, ne poate anula toate eforturile. Vom tncerca s& explica fn aceasta, In ce consta de fapt tehnica respirajiei pranayama, despre care am vorbit? Nu numai fn prelungirea respiratiei, c’ci prana este ceva mai mul mai cuprinzitoare decat respiratia, Ea este energie vitala, care ne menfine viaja in corp si determina functionarea atat a plamanilor, edt si a inimii gi tuturor celorlalte organe. Prin urmare pranayama determina prelungirea functiilor energiei vitale, polarizeazd totdeauna in corp sub forma respirajiei solare (jumatatea dreapté a corpului incdreaté cu magnetismul pozitiv) si a respirasiei lunare (jumatatea stang’ a corpului ineareata cu magnetism negativ), Fiecare se poate convinge de acest lucru. Dac ne observim cu atentie respiratia, vom descoperi ci ea curge liber numai pe © jumatate a nasului, pe end cealaltd este mai mult sau mai putin blocata, situafie care se schimba regulat, la fiecare doua ore, Partea stinga a corpului primeste energie vital dreapti 0 distribuie in corp. Atit timp cit cele doud fluxuri vitale se afld in echilibru, omul este sindtos, dar dact se instaleaza o dizarmonie, el se imbolnaveste. Aceasta este 0 teorie care sti la baza metodei strivechi chinezesti de acupunctura, atit de moderna astazi. Ea poate fi demonstrat cu usurinfa tn practic& si este punctul de plecare Intregii teorii despre yoga, despre pozifia corpului. Flux ice trebuie s& fie legate intre ele intr-un mod ordonat si, imul rind, intregul circuit magnetic trebuie s& rimand de exemplu in Ja pozitia Lotus sau in poza pancreaticd, ar rimane fara explicapii o intreaga serie de efecte la fel de importante, mai mult, ar fi eliminat rolul care revine pozifiei picioarelor. i spirituale ew arcul 179 Teoria si practica tra Pozitii {ind agezat” sunt mai utile la tragerea cu arcul? Popoarele orientale prefer’, dupa cum vei vedea pe bund dreptate, sa sada cu picioarele Tnorucigate, ,turcest (cum stau la noi croitorii). Popoarele occidentale, dimpotriva, se simt bine numai in fotoliu sau pe seaun. Indiscutabil, cea mai bund pozifie sezand este Padmasana ~ poritia fotus, deoarece permite cuplarea in totalitate a fuxurilor magnetice din maini si picioare: 1. Toati jumatatea inferioura a corpului, pind la plica inghinala, este practic deconectat&; 2. Se atinge cea mai mare concentrare de potential magnetic si picioare, care se ating unele de altele, degetele ie este foarte dificila gi necesita cel pujin o jumatate de an, chiar si un an, de ‘antrenament, se poate face 0 concesie. Dac& problema se pune doar ca circuitul s& fie inchis, este mai bine si ne agezim in aga-numita pozifie Garakasana, in care ambele maini si picioare sunt apropiate. fn practicA se objine un rezultat_mulfumitor Deoarece concentrarea curenfilor magnetici determina foarte repede 0 fierbinfeald puternicd de-a lungul coloanei, aceasta poate servi dept indicafie fard greg a conectArii circuitelor. ind privim atent Soarele in hipofiza gezind in pozijia ous, in coloana (Muladmara) se simte destul de repede aceeasi fierbinfealé interioard, care ajunge apoi de-a lungul coloanei pana la git, Daci trecem in pozitia Garakasana sau intindem picioarele, dispare senzajia de fierbinfeald. Aceasta revine daca reludim pozitia lotus simplificata Muktasana, care poate fi realizata in doul variante: 1, Adevarata Muktasand la care picioarele sunt agezate unul peste celdilalt; -180 lecarea PSI 2, Asa-numita Jadjna-Valkia — in care picioarele sunt agezate unul langd celal Trebuie sé dam atentie comutarea magnetica, ea rea, Aceasta se vede cel mai Saharov zicea ca $i poz concentrarii, De exemy revine a concentrare cu respiratie continua daca agezim miinile pe genunchi (Cij-Mudra’ Daca incrucisim mainile, meditatia se reia, fn timp ce po: lor cu palmele pe genunchi in cadrul lotus determina respi concentrare, adicd cresterea durat aer in plimani, agezarea mai deci cu plamanii fara aer. Rezumand, vreau si mai arat ined 0 data cd Mentorul i-a recomandat lui Saharov in mod deosel ia geziind cu picioarele incrucisate si cu mainile pe genunchi, ‘Am ajun: ima parte si cea mai important& a studiului ractica. Am stabilit c& aceastd activitate nu are dureroasi si nu favorizeazd ceva asemandtor, ci dimpotriva este benefica si are ca rezultat o dezvoltare perfect normal a organelor pe care le-am avut cu milioane de ani in -am neglijat tot acest interval imens de fn locul unei dezvoltari armonice d anelor respective si pierderea capac izare a org: legate de ele. n descoperit mai departe ci, desi este foarte neinsemnata si lenta, totu it dezvoltarea hipofizei, care are loc in continuare in mod automat. Aspirajia. noastra de a lua in lor CO ee poineste de la i armonice a pana la care se poate objine o i¢ total a voinjei si a celui de al treilea ochi, aplicdind tehnica special& propus& pentru a accelera excitafia chakrei. Teoria yoga presupune, $i aceasta corespunde celor mai noi date ale stiinfei moderne, c4 pentru o maturizare a creierului nostra este necesara o perioada de circa un milion de ani. Pentru a reduce durata acestui proces, yoghinii propun o procedurd specialA, care trebuie s8 se afle la baza oric&rui efort, nu numai a celui mistic. Este vorba despre mantra sau descdntec. a termenul nu poate reprezenta traduce- . clic traducerea termeni iduce mantra” pri descfintec” deviem aparen tor fermenul se traduce astfel: #ra inseamn& a apira, inseamna ,,prin intermediul gandirii”, deci jal care ne aptird impotriva inde de pana la cele vegre. La fel cum o forf& natural beneficd sau aducdtoare de moarte, in functie de nivelul cunostinfelor si de intenjiile bune sau rele, gi forta mantrelor182 Vindecarea PSI numi poate birui o perioadi de timp imensd, cum este un n_de ani? $i totusi, afirmatia ingeleptului c& se poate sari peste aceasti perioada de un milion de ani prin repetarea unei mantre de douasprezece milioane de ori nu este atat de de sens cum pare la prima vedere Conform teoriei yoga, pe langa teoria concentrata care fi formeaza esenfa, fiecare mantra confine si o forf& ascuns& tn Bija, adic& simanta. Prin Tepetarea de multe ori a mantrei, aceasta fort ascunsé este extras si poate fi folosité. Cea mai mareafa si mai puternica dintre toate aceste Bija este silaba sfinti-OM. Ca in oricare Bija, in ea este cuprins sunetul nazal M (un M-M-M cAntat sau vibrat) care contine, conform acest intreaga putere a mantrei. Cum este posi iba OM, considerdnd-o mai fntai_ca pe un sunet cu destinajia de a elibera o influenta fiziologicd. Silaba se pronunfa ,A-O-U-M”, deci ca un sunet in care nu sunt auzite separat nici A, nici O, nici U, nici acest M care trebuie'sA vibreze chiar de la inceput. De obicei, in Bija, M Se pronunfa nazal, aproximativ ca grupul ng” ih cuvéntul gang. In el se ascunde intreaga solutie a problemei Aceasti pronunjare nazala face si vibreze, prin palatul moale, acea zona Kha, cuprinsa intre punctul dintre sprncene si glanda pineala. La aceasta trebuie s& se adauge si concentrarea profunda, mereu mai intensd, care, asociat& al, excitd si mai puternic mai fntdi apare nec tatea unei functii si abia apoi se naste organul respectiv, si invers, daca functia isi pierde actualitatea, organul se atrofiaza, De aceea, este necesar ca funcjia respectiva sa fie desteptatd din nou tm corp, pentru ca sa se produca dezvoltarea glandei Teoria si practica tragerii spirituale cu arcul 183 pineale. Iar aceasta se poate realiza cel mai bine prin repetarea mantrei OM in imbinare cu dorinja concentrata de a vedea kha. Mantra poate fi repetata si in gind, trebuie doar ca la fiecare repetare a acelui M nazal s& fie subliniata aceasta operafiune atingerea radacinii limbii de palatul moule, asigurand astfel vibrafia intregii zone kia. Acest exercifiu este numit Nabhomu urmatoarele: »,Oriunde s-ar afla un yoghin, orice ar face, el trebuie sé find totdeauna ridacina limbii in sus (in atingere cu palatul moale) si si-gi find totdeauna respirajia”. Dup& cum s-a explicat mai sus, este necesar s4 ne finem respiratia pentru concentrarea gandirii, care se intensificd prin repetarea mantrei OM. »Repetarea acestui OM si meditatia asupra semnificatiei sale reprezint& calea” (Yoga Sutra, 1-28). Vechii injelepji indieni cunosteau tainele metabolismului activitatea glandelor cu secrejie interna si fabricarea hormoni: lor, descoperi facut a trecut. Ei mai stiau gi care este rolul pe care il au glandele, si centrii de substanté subtilé - chakrele — in instalarea unei armonii intre aspectele trupesti, sufletesti si divine. Conform acestei invajaturi, in cazul unui om care se antreneazi dupa sistemul descris anterior, are loc un metabo- tual. je mantrei activeaza prin hipofiza cei chakrele corpului, ale céror radacini fizice sunt glandele cu secrejie interna; tiroida, timusul, pancreasul, suprarenalele si glandele sexuale. Astfel apare, in pa si cuprinde el cu metabolismul fizic al substanfelor bolismul substanjelor fine, in care actioneazi ca regulator principal hipofiza si care se realizeaza prin chakre ~ spiritualului”, reprezentate prin flori de lotus si cercu184 Vindecarea PSI in total omul are doisprezece chakre ~ sapte la deplasarea in jos 51 cinci la deplasarea in sus. Aceasta circulatie a substantei fine Prin cele doudsprezece puncte (resimfita gi fizi dupa antrena- mente prelungite, sub forma unei ealduri puternice de-a lungul coloanei) corespunde, cum am aratat, unui an de evolutie haturalf, astfel incat un milion de ani de evolufie poate fi Hocuit in practica print-un numar egal de circuite (aproxi- n). De aici rezulta c& doutsprezece milioane de repetari ale mantrei au un efect care poate reduce cu adevarat si in mod Perioada extrem de lung de timp cuprinsa intr-un n de ani. Durata sunetului special OM Pronunfat in modul anterior este doar de 2,5 secunde, douasprezece milioane de astfel de intervale vor necesita tn » adica douazeci si trei de ani. dac& ina exercifiilor un interval mai mare de timp, durata Perioadei de evolujie va fi mai scurté: in conditiile unui antrenament zilnic timp de opt ore, vor fi necesari ceva mai mult de trei ani Dar cine, in afara yoghinilor indieni sau clugarilor, care igi ot consacra in intregime timpul activitilor spirituale, poate astepta doutzeci si trei de ani sau poate destina opt ore zilnic Pentru astfel de exercitii? De aici rezulta c& trebuie s& incercam o-reducere a duratei necesare, dar nu prin prelungirea timpului ilnic destinat exercitilor, ci prin intensificarea lor, 5. Tehnica tragerii spirituale cu arcul Tehnica tragerii spirituale cu arcul, urmeazi s8 o studiem in Practica. Aceasta tehnicd se imparte tn trei pai Teoria si practica tragerii spirituale cu arcut 185 2. Incordarea arcului; 3. Lansarea saget in are gi oc 6. Punerea sage »Punem in are sigeata ascuiti de devotament sacrificiu de sine)” — glisuieste textul Upanisadelor. Ce inseamna rent” f ee este principiul gindirii, Prin meditafie, adic prin repetarea exercitiilor de tragere cu arcul, ea nu se ascute, cAci dac& vom trage de multe ori si 0 sAgeatd adevarata se va toci Deci aici nu este vorba despre o simpla repetare a exerci ; care trebuie s& ascuta sigeata, adic& principiul gandir doilea rind, sagetile se ascut de obicei inaintea-trager ul CR upaza din original (,,plin de asteptare, gezind") ne oferd explicajia. CAnd textul indian are rasan fol eer eel nee aan la rdacina dhi (dhia). Termenul de upaza se traduce insi cel imagine eudetica”, Been eee ete Termenul grecesc ,eudetic” tnseamna imagine, figurativ, prin urmare, imaginea pe care mai intdi ne-o inchipuiam ex ‘intr-o reprezentare, Este necesar sa avem mai intdi o imagine - reprezentarea plastica a obiectului dorit. Presupunem c& dorim si vedem 0 anumit& persoand, ca rezultat al cealion noastre. im portretul acestei persone, Ce urmeaz? aie cee es ee prin asa numita privire central, asupra punctului ‘ sprancenele portetulul si s& privim fara clipim. As f presupunem c& putem vedea dintr-o data intregul obraz. Se inal186 Vindecarea PSI afirma c& daca ne vom muta privirea pe chipul portretului de la tun ochi la celalalt, la gurd, la nas, ureche etc. nu vom realiza 0 perceptic unitard. Pe Kanga aceasta, privirea trebuie s& fie fixa, fara a clipi Cu alte cuvinte, trebuie s& privim fix un singur punct, pe cel dintre sprancenele portretului, ffard si dim atentie care numai dupa unu-doud minute de privit fara sa incepe s& ne intunece vederea, Se recomanda sa nu le dim nici © atentie, Toute acesteu sunt ins total neadevarate. fn primul rand, se amestecd intre ele cauza si efectul, in al doilea rind este mai bine s procedam exact invers. Tocmai mutatul privirii de la 0 Parte a chipului la alta este cea care se recomanda. Privind intr-un singur punct fra si clipim, cum se recomanda in unele cirfi indiene despre yoga, nu vom objine o concentrare a gindurilor, ci dimpotriva, cand concentrarea gindurilor atinge inumit nivel, privirea fixa fara a clipi vine de la sine, cao consecinfa, $i vom putea privi astfel o jumatate de ora sau chiar mai mult, fara nici un antrenament in al treilea rand, exercitiul se numeste in original trataka, adic& plimbarea privirii pe suprafaja obiectului, pentru a evita orice abatere (tra ~ a preven alunecare, plimbare). Daca ar fi prevenirea alunecdrii privirii", cuvantul nu ar fi. fost trataka ci, dimpotriva, atakatra. Aceast& alunecare a privirii, pli ei pe suprafaja obiectului, este necesari deoarece privirea face gindul sA se ‘menfind cel mult cdteva secunde asupra unui amanunt oarecare. in momentul urmator privirea urmata de gind alunecd mai departe si trebuie readuse printr-un efort in punctul initial, fn viaja noastrd fenomenul acesta are loc tn permanenfa atunci find dorim sa ne concentraim asupra a ceva anume. Dar aceasta nu ne face defel sa progresim in ceea ce Priveste capacitatea de concentrare, Mul Teoria gi practica tragerii spirituale ew arcul 187 concentrarea asupra unui aspect anume, si folosim aceasti uimitoare particularitate a privirii si_géndirli legats de ea, pentra a piv lecare deta numa att timp et i este nesesar privirii pentru memorate, trecdnd apo imediat la un alt detaliu, pentru a nu permite privirii gi gindului si reugeascd ruperea firului de ganduri realizat prin concentrare (mai corect, prin ie). ; races nbecacye privirii are ca scop ceva mult mai important dect 0 concentrare neintrerupti, Deoarece trataka nu constituie ine& 0 concentrare a gindurilor in sensul cel mai direct, ci doar pregitirea pentru aceasta, adicd doar, punerea sligejilor n arc si ochirea, Concentrarea reprezint& intinderea ae pe care 0 facem eu procesul tragerii cu arcul este gi mai reusité dacd adaugdm si 0 scurtd examinare a finte, deoarece trataka se compune din doua parti; 0 prima parte 0 reprezinta aceasta alunecare a privirii despre care am vorbit, pe cfind cea de a dowa parte se efectueaz cu ochii inchisi. Tocmai aceasta feprezint& ochirea centrului fintei, care se menfine pe toati durata tragerii cu arcul, chiar si dupa lansarea sigeti riméndnd sub forma asteptarii ca sligeata si loveasca finta La fel ca la ochirea real, cnd ochiu! nu vizeaz& intreaga finta sau pari ale acesteia, ci doar centrul, a doua parte care compune frataka inseamna nu © continuare a alunecarii cu inchigi a principiului gandirii, ci orientarea constiinjei asupra centrului obiectului. Aceasta ne va reusi daci sigeata este ascuita Cand pri memora parti doar s& cApatam senz: orientare asupra h pentru acest m obiectul, este vorba nu despre dorinja de le acestuia ca si ni-l putem inchipui apoi acestui obiect, imaginea si eudetica, o © aspirafie, mai pe scurt devotamentul188 Vindecarea PST Acest devotament, desi reprezint& doar pregatirea pentru Concentrare, trece ca un fir rosu prin centrul intregii tehnici. Cu cat acest devotament total este mai puternic, cu atat sigeata Constiinjei este mai ascufitd, cu ata intinderea arcului care trebuie efectuati numai de cAtre devotament se va fuce mai tugor gi cu atat mai sigura va fi lovirea centrului Astfel, .sederea in asteptare” este forta motrice a tntregului proces de tragere cu arcul. Succesul sau insuccesul ei depind de acest devotament: daci cel care efectueazA exercifiul nu Teugeste si-si trezeasca un simt eudetic corect fata de obiectul ales, fie pentru c& acest obiect nu-i spune nimic si nu poate simi contactul cu el, fie din alte cauze, sAgeata nu va lovi centrul fi inta, ci va lovi cu totul alt punct sau va cddea pur si simplu pe pamént. Ajunge ins& atita teorie! Inainte de a alege obiectul, trebuie si ne ludm o masura de Precaufic ~ si realizaim crucea spatiald a lui Buddha, Ne age- zim in pozitia cunoscuta i trimitem tn toate directiile ~ inainte i a stinga si la dreapta, in sus gi tn jos ganduri pentru Pacea lumii $i urdri de bine aproximativ astfe Fericire tuturor fiinfelor, pace tuturor flinfelor, buc tuturor fiinfelor, Cu cat mai des vom face aceasta, cu atat ne va fi mai bine, Vom afla mai tarziu cal treilea ochi, o daté deschis, con. Struieste o adevaratd punte care ceea ce vedem cu el: gindurile actioneazé asupra obiectului viziunii, Obiectul actioneazA asupra noastra si cu cat obiectul este mai puternic, cu atdt mai uternic va fi impactul lui invers. De aceea trebuie s ne ferim si trimitem ganduri pline de ura sau dorinje josnice de cucerire, asuprire etc, deoarece vom culege ce am seminat. Aceastd pozitie armonici fafi de tot ce ne tnconjoard realizeaz © bun protectie si pentru noi ingine, deoarece respinge gandurile rele ale celorlalj: fiecare giind al altuia este spirituale eu arcul 189 Teoria si practica trage 6 entitate material, care are forma, culoare gi greutate, Alegem deci obiectul, Cel mai bine este si alegem discul solar cu semnul OM cre se aft in figure taut, Disc sing nu ne-ar permite explorarea cu ajutorul privirii gi ar pune sul semnul intrebarii intregul procedeu éraraka Vor decup din hare un disc, pe caret vor lipi pe un fond albastru deschis, care trebuie sa reprezinte cerul. Pe acest se lipim semnul alb care formeaza cuvantul OM gi, dact do- rim, ni in jr soar, Aceast nu est 0 out

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1849)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Secretele Magiei Albe - Alexandra Mosneaga (1999)

  

  Document152 pages

  Secretele Magiei Albe - Alexandra Mosneaga (1999)

  maya7979

  73% (11)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Carlos Warter - Rile Sufletului

  

  Document156 pages

  Carlos Warter - Rile Sufletului

  Ionut Radu

  No ratings yet
• (Arsenie Boca) Cararea Imparatiei

  

  Document399 pages

  (Arsenie Boca) Cararea Imparatiei

  florinbrasov

  100% (11)
• Corpuldelumina 1

  

  Document28 pages

  Corpuldelumina 1

  maya7979

  No ratings yet
• Nasterea Si Moartea - Popa Valeriu0001

  

  Document212 pages

  Nasterea Si Moartea - Popa Valeriu0001

  maya7979

  100% (5)
• Indrumar Sugestiv Pentru Auto Control Pas Cu Pas

  

  Document206 pages

  Indrumar Sugestiv Pentru Auto Control Pas Cu Pas

  maya7979

  100% (18)
• Stapanirea de Sine

  

  Document128 pages

  Stapanirea de Sine

  maya7979

  67% (3)
• Cauzele Spirituale Ale Bolilor in Viziunea Lui Lazarev

  

  Document11 pages

  Cauzele Spirituale Ale Bolilor in Viziunea Lui Lazarev

  gtheo99

  No ratings yet
• Drenaj Limfatic

  

  Document2 pages

  Drenaj Limfatic

  Alexandra Badeanca

  100% (1)
• Tara de Dincolo de Poli

  

  Document21 pages

  Tara de Dincolo de Poli

  maya7979

  No ratings yet
• Katrina Raphaell - Energia Vindecatoare A Cristalelor - Vol 2

  

  Document189 pages

  Katrina Raphaell - Energia Vindecatoare A Cristalelor - Vol 2

  Faith Hearth

  100% (1)
• Curatarea Limfei

  

  Document1 page

  Curatarea Limfei

  maya7979

  100% (1)
• Cauzele Spirituale Ale Bolilor in Viziunea Lui Lazarev

  

  Document11 pages

  Cauzele Spirituale Ale Bolilor in Viziunea Lui Lazarev

  gtheo99

  No ratings yet