CUPRINS
NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE
‘SUPLE $1 SEMIRIGIDE
(Metoda analiticd). INDICATIV AND
1, Prevederi generale en Al
2. Principil de dimensionare a2
a3
6
60
|
7. Stabile comportai sub trafic a sistemuluirutier S|
8. Exemple de calcul. : 6 |
Anexa 1. Referinje 7 |
Anexa 2. |
|
1. Coeficienti de evolutie a traficuluirutier n |
2. Coeficienti de echivalare in osii standard 7
‘Anexa 3. Programul pentru calculultensiunlor si deformatilorspecit- |
ce in sistemele rutiere in Romania - CALDEROM 2000 |
ese asl a |
Sosa oceans |
5. Utllizarea practicd a progrorruad ‘CALDEROM 2000. 8
eee : =a
NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SIS-
TEMELOR RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE
(Metoda analitica)
INDICATIV
PD 177-2001
1, PREVEDERI GENERALE
1.1. Prezentul normativ se referd la metoda anaiitica de dimensionare a sis
temelor rutiere suple si somitigide,
Domeniul de aplicare
112. Prevederile normativulul se apticd la dimensionarea sistemetor
* construct i. urmuri expres, autostrézi si stra:
ere pentru:
din punctul de vedere al rezistentei la actiunec tenomenului de inghet - dezghet.,
conform prevederiior STAS 1709 / 2.
1.4, Terminologie, conform STAS 4032 / 1, cu umatoarele completa
= anul modemizérii drumului - cnul in care se face amengjarea complexd a
‘drumului, prin executarea si a unui sistem rutier cu Imbracéminte modemé
(ister rutier suplu sou seri
= fisurare teflectiva - procesul de transmitere la suprafata parti coresabile o
fisutlor de contractie hidraullcd sau termicé din stratutle alcétuite din agre-
gate naturale stabilzate cu lianti hidraulici sau puzzolonici. in cazul ranfors6-
flor drumutlor existente, acest proces se poate rasmitered la supra-
fata noii imbrécémint bituminoase a fisutlor s/sau a crépaturlor existente in
vechea Imbracéminte rutier’:
‘Aprobat de:
Elaborat de: (MINISTERUL TRANSPORTURILOR
SEARCH CORPORATION | ADMINSTRATIA NATIONALA A DRUMURLOR |
‘cu ovizul ny. 93/ 1088/18.12,2000
BULETIN TEHWIC RUTIER
‘anu. 7, anu 200%
a - perioada de perspectiva - perioada de timp. exprimata in ani, pentru care
39 stablleste traficul de calcul al sistemului rutier;
- sector omogen - sector de drum caracterizat concomitent prin aceleas|
date privind traficul de calc ‘zone! in
care este situat drumul si regimul hidrologic
‘omogen de drum este caracterizat prin aceeas! alcatuite
- temperatura echivalentd a straturlor bituminoase - temper
suma degradértior produse de solictariletraficului pe parcursul unui an, pen~
{ru o distributie data a temperatutlor, este egalé cu degradarile produse de
‘aceleas solicitér ale traficulul, dar pentru temperatura constant, Agen CC):
trafic de calcul - numarul de osil standard cu sarcina de 115 kN, pe banda
de crculatie cea mai solicitata, echivalent vehiculetor care vor circula pe
drum pe perioada de perspective.
1.5. Regiementdrle tehnice conexe sunt date in anexa 1
6, Acest normati inloculeste capitol il al instructiunilor fehnice departamen-
tole pentru dimensionarea sistemnelorrutiore rigide si nerigide, indicativ PO177-76.
2. PRINCIPIL DE DIMENSIONARE
2.1 Dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide se bazeazé pe indepI-
rirea concomitenté a urnétoarelor crite
«* pentru sisteme rutiere suple:
- deformatia specificé de intindere admisibila ta baza straturtlor bitumi-
noose:
- deformatia specificd de compresiune admisibila a nivelul patuiui drumulu
+ penttu sisteme tutiere semirigide:
- deformatia spectficé de Intindere admisibié la baza stratutior biturinoase:
-tensiunea de intindere admisibia Ia baza stratului/straturior din agre~
gate naturale stabilzate cu llanti hidraulici sau puzzolanici
- deformatia specific’ de compresiune admisibid fa nivelul patului drumuiui
2.2, Metoda anaiitic’ de dimensionare se bazeazé pe stabilired unel alcatuit
te cu prevedetile prescrip
fe solicitare a acestuia, sub actiunes tr
Jat sé indeplineasca criterile de dimensionare mention
i semirgide este necesar st
se efectueze in preaiat urmétoarelor date:
= compazitia $i intensitatea traficululs1 evolutia in perspectiva a acestuia
- caracteristicle geotehnice ole paméntulul de fundare:
~1egimul hidrologic al complexuiui ru 1 profllulul fransversal, modul de
Gsigurate a scurgerii apelor de suprataté, posibiltétle de drenare, nivelul
pel freatice).
2.4, Dimensionarea sistemuiui rutier comport urmétoarele etape:
« stobilrec traficulul de calcul, conform capttolulul 3;
«* stabilrec capacitati portante a nivelul patului drumutul, conform capitolulu 4:
+ alegerea unei alc: jer. conform copitoluiui 5;
+ analiza sisterult ndard, conform capitolulul 6:
+ stabiliea comportari sub trafic a sistemulul rutier. conform capitotulul 7
3. STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL
a dimensionarea sisternelor rutiere suple si semirigide $0 ia in considerare
traficul de calcul corespunzéitor perioadel de perspectiva, exprimat in oi stan-
dard de 115 KN, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum,
3.2. Osia standard de 115 kN (05.115) prezinta umdatoarele caracteristic:
~sarcina pe rofile duble: 87.5 KN
- presiunea de contact: 0625 MPa
1020 supratetei circulare echivalente
suprofefel de contact pneu- drum: 0.171 m
3.3. Petioada de perspective:
3.3.1, Petioada de perspectiva va flindicata de beneficiarul lucrati Ea se sto-
bileste in cadrul primel faze de proiectore, avandu:se in vedere atat traficul ac-
tual cét si evolutia in perspectiva a acestuia,
3.3.2. Se tecomanda adoptarea unei perioade de perspectiva de minimum
15 ani in cazul constructilor de autostrézi, de drumurl expres, de drumutl euro-
pene si celorialte categori de drumuti din clasele tehnice | sls de minimum 10
‘ani in cazul drumutior din clasele tehnice Il, V si V.
3.3.3. In cazul dimensional sistemelor rutiere de pe benaile de large o parti
7 fare a acestora, petioada de
pespe
tutlor de ranforsare ale sisternul
corespunzétoare unui post de recen-
de drum aferent acelui post conform sectorizé
ULETI TEHNIC RUTIER
‘nul, 1, onsan 200% prin anchete de
ic prin care se vo
recensaméntul de circulatie vor fi completate, dupd nec
3.4.3, Pentru moderizarl de drumuri existente se va lua in considerare postol-
ltatea de atragere a unel par din traficul de pe crumutile existente in zond. pre-
cum side pe alte cai de comunicatie, ca urmare a credit unor cor
tojoase de circulatie (scurtarea duratei de parcurs, reducerea chettuielilor de
reteaua/sectoarele de drumuri din zona in cauz6.
3.4.4. in cazul strézilor sin cel al drum Jetene, comunale si vicinale. in
situatia in care pe fronsonul de drum supus modemizsri nu a functionat nici un
fe recenzore sau se anticipeaza redistibuil de trafic, este recomandabil sé
se efectueze un studiu de trafic pentru stabiliea intensiati/ medi zinice anuale
actuale si de perspectivé a traficului sia comporttiei acestuia,
3.5. Evolutia in perspectiva a traficulu rut
3.5.1, Coeficientii minimal de evolutie, stabil! pe baza ultimului recensam6nt
general de circulatie pentru petioada 1995...2015. pe grupe de vehicule sunt dati
jn anexa 2. Valotile acestor cooficienti de evolutie vor fi reactualizate dups te
care recensamant general de cifculatie de cétre Administratic Nationalé Dru-
mustiior (AND).
generatoare ale acestora,
‘Odaté estimat prin ancheta de circulatie origine-destinate (O/D) raficul ge-
lecore zond de trafic din teritorlul de influenté al drumull prin
de modelare matematica a traficului se pun in evidenté
je (matricele de trafic 0/0) $1 se afecteaza traficul pe reteaua
trafic actual generat/atras de flecare zoné cu cele de prognoza si modeland
teteque rutiera de perspectiva prin inttoducerea tronsoanelor de drumuti noi se
vor obtine valotile fluxurlor de trafic de perspectiva prin proceduri specifice de
‘afectare a traficului pe retea.
Lo stables traficulul de calcul de perspective se vor avea in vedere atét
compoattia traficulul c&t si variatia acestuia in timp explicitandu-se in final valorile
BULETIN TEHNIC RUTIER
anu, 7 anuane 2001
44
de trafic pe categorii de vehicule Ia nivel
pentru diferite ofizonturi de timp.
3.5.3, Studile de trafic pentru drumutile europene supuse modemizarll sau pe
cite drumuri deschise traficului greu trebuie s6 ia in considerare prezent
Poza traficului c autovehiculelor cu sarcind pe osie cuprinsd intre 100 Kt
ca urmare a cresteri imitel maxime a tonajelor pe osia simplé de la 10.0.
In cazul autovehiculelor cu suspensie pneumaticd care vor circula pe aceste dru-
muti, in conformitate cu prevederie Legii 82/1998 de aprobare @ Ordonantel
Guvernu
3.6. Coeficientii de echival
hicule.
3.6.1. Coeticientii de echivalare in osi standard de 116 kN stabilti pe baza rezut-
tatelor ultimului recensémént general de citculatie sunt prezentatiin tabelul 2 din
onexa 2.
36.2, Valorie acestor coeficienti vor fi reactualzate de cétre AND dupa fie-
care recensémént general de circulatie sau ca urmare a studilor de trafic efec-
tuate,
3.7. Stabilirea traficului de calcul
3.7.1, Traficul de calcul se exprim
(mos, sis stabileste pe baza struct
recenzare aferente sectorului de drum, cur
‘ulul medilu zlnic anual (MZA)
joane de osii standard de 115 kN
lui mediu zinic anual in posturile de
+8651 10% xp ca Beye DOPE
Epes
Xf (mos) a
Ne = taficul de calcul:
365. - numérul de zle calendaristice dint-un an;
Pp ~ petioada de perspectivés. in ani
cy ~ Coeficientul de repartitie transversalé, pe beni de ciiculatle si anume:
pentru drumuri cu doud si trel benz! de circulatie ci = 0.50;
pentru drumuri cu patiu sau mai multe benzi de citculatie cy = 0.6.
tensitatea medie ziinicd anualé a vehiculelor din grupa k, conform
rezultatelor recensiimé
i
ft
corespunzétor anu-
in interpolate;
Pie ~ Coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k. corespunzéitor sfarsi-
tului peioadel de perspectiva luatt In considerate (anul F), stabilit prin
interpolore: fox = Coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k in osi standard de
TISKN, conform anexel 2, tabetul 1
3.7.2. in cazul in care se dispune de date privind intensitatea traficului medi
2iinie anual in osl standard de 115 kN, actual si de perspectiva, traficul de calcul
s0 stabileste ct
Rog ise * Nos 18
2
Ne = 365 x 10° Bp x Gy x (mos)
incare.
365. Pp Si cy Gu semnificatile de mai sus;
= numérul de osil standard de 115 kN, corespunzator anului de dare
jn exploatare a drumuiui (anu R), stabilt prin interpolore:
= numérul de osl standard de 115 kN, corespunzéttor stérsitului perioadel
de perspectiva luaté Th considerare (anul F), stabilit prin interpolare.
ide circulatie s-0 efectuat pe
|de calcul se vor lua in con-
20 mai solicitaté. In acest
Pos.ise
Posse
sversald este y= 1
3.7.4, Moditicarea perioadei vB, In vederea coreléti acesteia cu
data dati in exploatare a drum
consecint6, redimensionarea sistemnutui rut
4. STABILIREA CAPACITATII PORTANTE LA
NIVELUL PATULUI DRUMULUL
améntului de fundare se stabilesc
ic al zonel in care este stuat dru
Jn functie de tipul paméantul
mul si de regimul hidrologic al complex
42.1. Tiputle de pamént, in confor
tobelul
je cu STAS 1243, sunt prezentate in
ULETIN TEHNIC RUTIER
‘nul, auarie 2001
46
Tabelul 1. Tipurile de pamént pe baza clasificdrii paménturilor
“Granules
Categoria. | rpui do woke | Prot | Nab
pamantu [pamont| » | « | ow
® cu sou fers froctanl a6 05 mn
Newnes LPI fare recta 5 05
Pe 4 ractil su 05 mm
° 0.90 | 0.50 | 36..100
Pa 0.30 35.100 | 0...60
Costive
P ete |
| Ropoees cage | Pete | 90.100 | 0.70 | 0.70
pxtfoase nisipoosd
42.2. Repartifia tipurilor climaterice pe tetitonul tari este aratata in hare din
figura 1
4.2.3. Regimul hidrologic se diferentiaz’ astel:
= regimul hidrologic 1, corespunzator cor
form STAS 1709/2:
+ regimul hidrologic 2, corespunzéitor cor
VORABILE, conform STAS 1709/2,
idtologice FAVORABILE, con-
idrologice MEDIOCRE si DEFA-
rambleu, cu inaltimec minima de
1,00 m;
2b: pentru sectoare de drum situate:
Tn rambleu cu tndilimea sub 1,00 m,
; late dinomic sunt prezentate
in tabelul 2.
BULETIN TEHNIC RUTIER,
‘wullne fnvare zoo 47 Repartitia dupd indicele de
Uumiditate Ip @tipurilor
‘limaterice
LEGENDA
In
<0
<20..0)
tip clmateric |
tp clmateric |
0.20 EEE tp climaterict
>20 (MUM tp cimateric it
=
ucRAINA
‘BULGARIA
Fig. 1. Harta cu reparttia tioutlor climaterice pe teritoriul Romaniei
Tabelul 2. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinan—|
al paméntului de fundare =
| heme “pul poméntuui r
cimateric | ridtlogic | -—_*e * a 5
Ep. MPa )
1 70
1 [ag EZ °
20 %0 70
i a
q 2a—| 100 | 65 Ela
2 20 mo_| 3
‘ a Se de
7 20 oo
oa 80 so | ¢€
4.25. Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson se stablleste in func
tipul pméntulul, conform tabetului 3.
i Poisson. 5—|
Tabelul 3. Valorile de calcul ale coeficientul
Pentru paménturi
Tipul de pamant irene Pe Pe Penusa
Coefficient hi Poisson O27 0.30 0.30 0.35) ofefor-
43. In cazul terasamentelor executate din deseuri de carierd sau din ¢
de termocentralé se recomandé urmdtoarele valori ale ceracteristiclor de
mabiitate:
edin
= deseuri de carieré E)=100MPa w= 0.27 wee
= cenusdi de termocent E,= SOMPo — w=0A2 toe
Pe sectoarele de drum in exploatare pe care rambleutle au fost realize
aceste materiale se recomanda stabliea volorllor de calcul ale modu face
elasticitate dinamic pe baza rezuitatelor masuratlor de deformabiltate 63
flectometre cu sarcind dinamicé,
4.4, Imbunatétiea capacitati portante la nivelul patulul drumuluise poo
prin prevederea unui strat de forrnd. in conformitate cu prevederle STAS 12:
44,1. Straturle de forma pot fi aleatuite din:
+ materiale necoezive:
= pamantuti necoezive: 49
- materiale granulate din pietruii existente:
BBULETIN TEHNIC RUTIER,
‘ull o€Tanvace 2007 mmm + materiale coszive
- paméntuti coezive tratate cu var;
= paménturi stabilizate cu zguré granuiata si var:
tehnico-economice. in functie de matetialele care alcétuiesc terasamentele, de
Jn zona drumulul si de funcfile stratului de forma, ata ir
in cea de exploatare a acestuia.
lle de deformabilitate ale materiaielor din stratul de forma
sunt in func | acestora, si anume:
* pentru materialele necoezive:
= voloarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic (E,,) este in
functie de cea a materialelor din stratul suport (E,) si se calculeazé cu
umétoarea relat
E52 0.20%. xE, (MPa) @
1. este grosimea stratului de forma, in mm;
- coeficientul lui Poisson are valoarec 0,27.
* pentru materialele coezive, In conformitate cu tabelul
4.4.4, Pentru folosirea rationalé a agregatelor naturale in straturie de fundatie
se recomanda sé se asigure Ia nivelul patulul drumului 0 capacitate portanté
minima, coracterizata prin valoarea modulului de elasticitate dinamic echivalent
strat de forma - pamant de fundare) de min. 60 MPa. Gros:
portante se sta
bileste cu ajutorul diagramei din figura 2 pentru straturie de form din mater
necoezive si cu cea din figuille 3, 4,5 s 6 pentru straturile de forma din materiale
‘coezive, in functie de modulul de elasticitate dinamic al matetialulul espectiv.
5. ALEGEREA ALCATUIRII SISTEMULUI RUTIER
Sistemele rutiere a céror dimensionare face obiectul acestui normativ se
Clasificd in functie de alcditure in doud tipuri
- ssteme rutiore sup
- sisteme rutiere semirigide.
Incare
BULETINTEHNIC RUTIER
50. spt ianvare 2001
de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate
Pentru materialele coezive din stratul de forma
Coeficientul ui Poisson
‘
Denumires material
Pamantul cosave Watate ou var
tio P3 s1P4 150 035
tip Ps 250 236
/Pamantur coezive stabi ~
200 030
30 037 |
400 027
500 027
vulconic 400 027
5.2. Sistemele rutiere suple, numite si nerigide, componté o imbracaminte bitu-
minoasé pe stratui de baza si de fundatie alcatuite in general din agregate
btuminoasd 5! oun cicdtuire cel putin un strat din agregate naturale stabilzate
cu Fanti hidran « sistemetor ru
semitigide. in conformitate cu prevederile STAS 6400, sunt date in tabelul 6.
5.4. Variantele de alc: Fe suple si semirigide din tabe:
mull, def
1998 pentru aproborea Normelor
tehnice privind stabirea clasel tehnice a drumurllor publice.
5.5. Incadrarea drumutior in clase tehnice se face in conformifate cu preve-
defile normelor precizate la pet. 5.4
5.6. Tipul de sistern rutier se stabileste
regiune si anume:
agregatele naturale de c
temele rutiere suple:
- agregatele naturale de bolostier’, care au o pondere importante in sis-
temele tutiere semirigide.
functie de materiaiele preponderente
(@, Care au 0 pondere importanta in sis- \
‘echivalent
ppotulul drum
modulu de
inomic of pamantului de 0
fundare (E,) side giosmea |
stratulu de forma din mate |
figle necoezve (hy) Co
0
Dlagrama de stablire.o mo- Diagroma de stablre o mo-
lui de elastictote dinamic
ive % L
‘coezve tip Py si Pa
tratate cu var (hy)
Py
a o © mo mo
nes
1 Mrs | me
Fig. 2. Stat de forma din materiale necoezve ' Fig. 30, Stat de forma din paméintur coezive tip Py s Py tatate cu var
52 —BAET Tec AUTIER emer SUETW TNC RUTER_ gg
anu a 2007 anu, aware OT 0
7
0
Ey MPs
émantul coezive tip Ps
fratate cu var (hy)
100
Fig. 3b. Strat de forma din paméntuti coezive tip Ps tratate cu var
ot Diagrama de stabiire a mo-
70 ppatulul crumuluiin functie de
‘modulu de elastcitate
so $+ 4 argue gronuiata 8 var ys)
Fig. 4. Strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgurd granulata si var
SULETIN TEHWIG RUTIER
ano, anwar 2004
55 ‘echivalent Eger) lo nivelul
Ppotulul crumuiuln functie de
‘modulul de elastcitate
MPa
Fig. §. Strat de forma din paméntur stabilzate cu ciment
x
Fig. 6a. Strat de forma di
zgurd granulata si tuf vulcanic
Diograma de stabi a mo-
‘echivalent (Egg) la nivel
patului crumuiulin functie de
nuloté stuf wulcanic (hs)
BULETIN TEHWG RUTIER
andl. anwar 2007
\gate naturale stabilizate cu llanti puzzolanici -
87 Diograma de stobire a mo-
‘dului de elosticiate dinamic
‘echivalent (Eger) Io nivelul
pot drumutuinfunctie de
modulul de elastictate
dinomic al pomantului de
fundore (Ep) side grosimea
stratulul de fond cin ogre-
ote naturcle stabilzate cu
lant puzzotonie! - conus de
‘centrale termoelectic’ (hg)
Fig. 6b. Strat de formd din agregate naturale stabiizate cu liant puzzolanic -
cenusé de centrala termoelectrica
5.7 Alcatuitea sistemului rutier
de straturi rutiere si grosi
nue, varlatia pe grosimea acestuia a tipu-
acestora se stabileste luand in considerare
stranger specifice tehnol
sms respectiv de interfete, in scopul micsorart
ivind aderenta intre stratur:
; ratului de formé astfel inca, grosimea acestuia s6 poata
fi luaté in considerare in dimensionarea structuri rutiere la actiunea fenome-
nuiui de inghet - dezghet. in conformitate cu prevederile STAS 1709/2:
- asigurarea unei protecti suficiente fata de manifestarea procesului de fisu-
rare reflective,
din piet
120 si grosimea pietrui
ile tehnice prevazute in STAS 6400.
5.8.2. in cazul in care pietruirea nu este pe toaté iotimea potului drumului, iar
{grosimea ei este mai mica de 10 cm, nu se ia In considerare in dimensionorea sis-
temnului rutier. Ea se scarificd si se repr
5.8.3. In cazulin care piettuirec are 0 atime egal cu cea a patului drumulul,
lar grosimea ei este de minimum 10 cm, ea poate al
sfratul inferior de fundatie, care va fi luat in consiak
temul
5.8.4. in cazul in care piet
grosimea ei este mai mare de
ei dupa compactare va fi luaté in considerate in dimensionarea sstemului rutier.
8.9. Se recomandé adoptarea unei structuti rutiere tip, conform Catalogului
de structur rutiere tip pentru drumuri publice, elaborat de CESTRIN,
6. ANALIZA SISTEMULUI RUTIER
LA SOLICITAREA OSIEI STANDARD
F supUS cnalizei este caracterizat prin grosmea fiecdrui strat
de deformabitate ale materialelor din straturle rutiere:
a
TexNuc RUTIER
‘anu; anwar 2007
59 Tabelul 5. Variante de alcatuire a sistemului rutier suplu
Schur de andor Sat de bas Tmbcominte biuminoass
‘Grosimiminime ‘Groamiminme | Case Tehnicd o crumuti| Grosin minine
wie Ge Aaa, constructive.cm | Moddeaesture | constuctive.em [1 [i [il [IV [V_ | constructive. om
Macadam 8 ~ | -[- [oat oe
Bolost 2 Mixtu ostatic’ 5 dal ao.
Un vat inferior in Tem penta : eo
botast soudin pamant | stratulinferior [Macadam z [== [eee
stabllizot mecanic siun | 10cm pentu__ [Macadam semipene=
strat superior din bolast | stratul superior | rat sou penetrat cu 8 + | da] a] 60} -
Lamestec optimal biturn
Un strat inferior din TOempeniu | = == Teel ee
bolost siun stat superior | strtulinteror [Macadam 3 da | da | 4 cm a covor
‘din piatté sports mare, | 12cm pentu [Macadam semipenetrat Bomin dous.
sort 63-90 sau pot shot superior |sou penetrat cu bitum u ga] 9] 01 = | statu
sparta amestec optimal Mixtur astatio’ S ‘dal dala] a6:
Tempeniy | : = [eal
stotulinteror [Macadam 8 ‘aa[-eo[= [=
21cm pentru
Un strat inferior din bolast, | stratul milociu
tn strat milociu din blocaj_| incluv 5 em
de plaid bruté si un strat de| nisi) Mixturs oststic’ 5 ~ | da} da} | -
Jegalizare din plats sports | 6 cm pentru
strotu de egoteare
Tabelul 6. Variante de alcatuire a sistemului rutier semirigid
Sratuiide fundate
Sade ba
Tnbecorinie Bi
|Grosimi minime | Clasa teh ona
oe ee
: [smoke a OPT eter eae,
I ao aS
Un stat inferior cin bolost si JO pent strat . ia ed hdl ee
un strat superior din agregatelinferior Piatra sparta impanaté cu) - =
Ssnaturole stabilzate cu liant |12 pentru stratul | split bitumat ° + [+ _| [40 [ee | 8°
Mousse” jcc | aH
Seemmoe| = falolala|- [emer
ep a
=
* cu cul monteston few relectve deformabiltate sunt cele corespunzétoare matericielor din terasomente, in con-
cuprevederiio cap. 4
6.22. In caaulin care este prevézut un strat de form, se stabileste modulul de
elostcitate dinamic echivatent ol sstemuiuibistat strat de ford - materiale cin
terasamente), in functie de tipul stratului de ford, de grosimea acestuia si de
vaoloarec modulului de elastictate dinamic al paméntulul de funcare, cu ojutorul
figutlor 2.6.
6.23, Voloarea de coicul a coeticiontuli lui Poisson este cea corespunzétoore
materioelor din statu supetior ol terasomentelorrutiere sau din stratul de formd.
63. Coracterisicle de deformabiitate ale balastuul sau ale matericlelor din
pietruirea existent6 se stabliese in modu urmator
- valoarea de calcu a moduli de elasticitate dinamic este in functie de
cea 0 matericielor dn satu suport) sise calculeaza cu relctia ():
~ coeficlentu lui Poisson are voloarea 0.27
cea din prescriptile tehnice legale in vigoare, conform tabelului 9, vak
cul ale modulului de elasticitate dinamic vor fi stabilte cu echipam
Tabelul 7. Valotle de colcul ale caracteristcilor de defermabilicte
pentru materialele necoezive din stratulle de baza si de fundotie
IMedul de elosiictate dnomic (®|Cosficientul ki
MPa. Poisson (y
| Denurirect mat
‘Macadam semipenetrat sau penetict
‘Mocadom
Piatt sparta mare sor 63-90
Pati sports, amestec optimal
Blocg| de piotra brute
Balost, amestec optimal
tictte dnamic se stableste conform punctus 63
Tabelul 8. Volorile de calcul ole caracteristcilor de deformabiltate
pentu agregatele naturcle stabilzate cu ant! hidrauie!s! puzzolanic!
(Costicien
Poisson 4)
0.25
0.25
028
pentru sti de fundatie 025
+ conusd de termocentralé
1800 025
1100) 025
1200 025
780, 025
in cazutilen care sisternulrutir are mo: mult de patru straturrutere, dowd
stratuti rutiere, alcétuite din acelasi tip de materiale (mixuré asfaitic’,
piaé sparta sau batast) acestea vor fi caracterizate prin:
- grosimea totalé a pachetuiui de
- modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat (E,.) ol pachetului
respectiv de stratur ruliere, core se colculeaz’ cu relatic:
Em= LEG" xhy/ZhyP MPa) @
tate dinamic a materialulul din sratul in MPa:
Ln cm.
BULETIN TEHNIC RUTIER,
allman 2001 99 Tabelul 9. Valotle de colcul ale caractersticilor de detormabiltate ale mixtutlor asfatice
Tipu [Cosficientul tur
pul mituriastatice | stratuul Posson (u)
Mintur ostatice prepa. | uz
‘ate cu bitum tip 080/100 iegaturé
Se 74/1 awd
Mistur ostofice Gu bitum | uz
modiicat, ind. AND 639 _flegaturé 05
Mixtu osfotice stabilzare
cute,
In AND 539: aus
3300 4000
3000 3600
In mod obsnuit,straturle biturinoase sunt caracterlzate prin modulul de elas-
ticitate dinamic mediu ponder.
6.9. Anallza sistemuiui rutier la solicitarea osiel standard comporté calculul
In punctele cfitice ale complexuli ute. co-
r@ de solicitare maxima.
lere suple se calculeaza
= deformatia specifica orizontoté de intindere
minoase, in microdeformatti
= deformatia specifics verticals de compresiune () la nivelul patui
drumului, in mictodeformati
tere semirigide se calculeaz6 umatoarele:
+ deformatia spectticd orizontald de intindere (@) la baza straturlor bitu-
minoase, in microdeformati:
-fensiunea ofzontalé de intindere (6) la boza strotulu/straturior din
gregate naturale stablizate cu ion hidraulci sau puzzotonici:
= deformatia speciicd verticals de compresiune (@,) la nivelul patului
You might also like
- Proiect Struct de SPR - AnaDocument7 pagesProiect Struct de SPR - AnaAna-Maria MolnarNo ratings yet
- SR en 1090 2 A1 2012 PDFDocument270 pagesSR en 1090 2 A1 2012 PDFfdr_martaNo ratings yet
- Foaie Borderou Memoriu Tehnic - PilotiDocument5 pagesFoaie Borderou Memoriu Tehnic - PilotiAna-Maria MolnarNo ratings yet
- Dina MicaDocument2 pagesDina MicaAna-Maria MolnarNo ratings yet
- Foaie Borderou Memoriu Tehnic - CaiDocument6 pagesFoaie Borderou Memoriu Tehnic - CaiAna-Maria MolnarNo ratings yet
- CRR XI Fierar Betonist-Montator PrefabricateDocument44 pagesCRR XI Fierar Betonist-Montator PrefabricateAna-Maria MolnarNo ratings yet
- Guillaume Musso - Fata de HartieDocument209 pagesGuillaume Musso - Fata de HartieGeorgiana Oprea100% (4)
- RM 1Document269 pagesRM 1brotaccristian100% (1)
