EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!!

POPULARE ROMiNE
www.dacoromanica.ro

CETE Moticasca ISE IMPTUnd

www.dacoromanica.ro

Coperta de Mircea Cristescu

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA IZVOARELOR VECHIULUI DREPT ROMTNES C

VI

WM
RhelliffilSCd

li IRETEIliil
EDITIE CRITICA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro

Editia a fost Intocmitg de

COLECTIVUL PENTRU VECHIUL DREPT ROMINESC
AL ACADEMIEI R.P.R.
condus de
1 ACADEMICIAN ANDREI RADULESCU

si format din
ALEXANDRU COSTIN, VASILE GRECU, VINTILA.
GAFTOESCU, CONSTAN TIN TEGANEANU, GHEORGHE
VLADESCU-RCOASA, ANIBAL TEODORESCU,
GHEORGHE CRONT, RADU DIMIU, OVID SACHELARIE,
GHEORGHE NICOLAIASA

La o parte din lucrri au participat

ANICUTA POPESCU si MIRCEA M. SADOVEANU

www.dacoromanica.ro

INTR ODUCERE
Economia Moldovei din prima jum'tate a secolului
Moldovei m prima al XVII-lea incepe sa aib' un caracter agrar din ce In ce
jumitate a secolului mai accentuat. Domeniile boierilor i ale man'stirilor
Situatia economici,

socialti l politieli a

al XVII-lea

crescuser prin acapararea unor noi p'minturi ale Ora-

nilor liberi 1). Boierimea moldovean' nu mai era o boierime militar i de aceea
Ii cduta veniturile indeosebi pe calea extinderii i exploatrii moOilor, urm'-

rind prin actiunile ei politice s'-si consolideze pozitia de clas stpinitoare.

Deoarece moiile constituiau principala mirs de venituri pentru feudali,
acetia incepur s' le exploateze nu numai pentru a obtine cantitatea de
produse necesare gospod'riei lor, ci i pentru piat', fenomen caracteristic
de altfel multor tri europene 2). Din cauza monopolului turcesc, in Moldova
nu s-a putut Ina dezvolta In mod liber exploatarea agricol. In vederea productiei de cereale pentru piata mondial.
Documentele din prima jum'tate a secolului al XVII-lea arat' c boierii
mnstirile au urm'rit sporirea veniturilor lor din moii prin creterea
productiei agricole, intensificind exploatarea tranilor dependenti. Continuind
s deposedeze pe trani de pminturile lor, boierii i m'nstirile au avut
nevoie i de bratele de muncrt ale tranilor, inclt interzicerea stramut'rii
tranilor ap'ru ca o necesitate pentru stpfnitorii feudali. Legarea Vranilor
de glie i sanctionarea fugii lor au avut loe tocmai In aceast' perioad 3).
Vezi, de ex. Documente privind Letona Rominiei, A, XVII, vol. III, nr. 30. Pentru
domeniile hisericeti, vezi ibid., nr. 73. In privinta latifundiilor ce se constituiesc, vezi
ibid., vol. IV, nr. 261, 276, 296, 335.
K. Marx, Forme premergatoare productiei capitaliste, Bile., E.S.P.L.P., 1956, p.31 53;

F. Engels, Dec(zderea feudalismului f i ridicarea burgheziei, Buc., Ed. P.C.R., 1945, p. 7.

Vezi In acest sens F'. P. Panaitescu, Dreptul de striimutare al Iciranilor in ante

nomine (pina la mijlocul secolului al X V II-leaf , in Studii gi materiale de istorie medie, vol. I,

Buc., 1956, p. 111-117.

www.dacoromanica.ro

CARTE- ROMINEASa DE INV.A.TXTURX

Masurile represive luate impotriva tranilor de eltre statul feudal dovedesc ch. rezistenta i protestul acestora deveniser un fenomen general. Wscoalele trneti s-au intensificat la sfiritul secolului al XVI-lea i inceputul

secolului al XVII-lea. In tratatul incheiat la 1.595 intre Stefan Ravan

Sigismund Bathory se prevede cu privire la Moldova pedeapsa Cu moartea
pentru cei care ar nvli Cu forta in casele i curtile boierilor i. se stabilete
ca tranii care s-ar adposti intr-ascuns pe moii strdine, s fie adui inapoi 1).
Pedepsirea tranilor fugiti i readucerea lor pe moie formeazA obiectul

multor porunci domneti inainte de Vasile Lupu 2). Termenele pentru urm-

rirea tranilor fugiti au variat de la un an pin la apte ani 3). Din seria
actelor interne referitoare la readucerea tranilor pe mqie, amintim in deosebi
aezmintul lui Miron Barnovschi din 16/26 ianuarie 1628 din care se vede
c este vorba de o msur cu caracter general 4). Vasile Lupu a dat el insui
citeva porunci pentru interzicerea fugii tranilor. Pravila din 1646 n-a fdut

decit s consacre i ea printr-o dispozitie general interzicerea dreptului

de strmutare a tranilor dependenti.
Dezvoltarea fortelor de productie a determinat i o remarcabil' dezvoltare a meteugurilor. La orae meteugurile din prima jumtate a secolului

al XVII-lea se caracterizeaz prin desfurarea muncii in ateliere, unde se

confectionau obiecte i pentru piat, oglindind progresul realizat in specia-

lizarea muncii. ProducAtorii de mgrfuri erau in acelai timp i negustorii

propriilor lor produse, dar aprur.' i negustorii propriu-zii, ca intermediani

intre produatori i consumatori 4).

Meteugurile s-au dezvoltat i pe domeniile feudale in cadrul economiei
inchise, dar unii boieri i. unele mnstiri aveau i in orae ateliere meteugreti i instalatii industriale pentru sporirea veniturilor lor.
Achizitionind prvlii i case in orae, feudalii urmreau s desfac
pe acest cale produsele domeniilor lor 4). In acelai timp, pentru a scpa de
situatia lor servil, multi meteugari steti se stabileau in orae, devenind
astfel oameni liberi.

Organizindu-se la inceput In asociatii numite frtii, meteugarii s-au

constituit, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, in bresle cu statute proprii 7).
Textul tratatului In colectia Hurmuzaki, Documente, vol. III, partea I, Buc.,

1880, p. 479.
Cf. Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. III, nr. 68, 116, 120, 159.

Vezi P. P. Panaitescu, op. cit., p. 111-117.

a) B. P. Hasdeu, Arhiva istoricd, vol. I, p. 175-176.
Vezi St. Olteanu, Mestesugurile din Moldova in secolul al XVII-Iea, In Saida Fi
materiale de istorie medie, vol. III, Buc., 1959, p. 190-196.
Ibidem, p. 196-197.
Doc, priv. ist. Rom., A, XVII, vol. II, nr. 452; ibid., vol. III, nr. 301..

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Aceasta organizare profesional a fost sprijinita de domnie, care urm'area sa se

consolideze i pe aceasta cale, opunind marii boierimi noile forte sociale ce
sustineau monarhia 1). *i din acest punct de vedere al sprijinirii me0eugurilor de care domnie, aparitia pravilei din 1646 a fost determinatg de con-

ditiile istorice concrete ale Moldovei.

Comertul intern a cunoscut progrese importante datoria dezvoltdrii
meteugurilor, dar comertul exterior, avind ca obiect mai Cu seama grinele
vitele, era acaparat in mare masurd de negustorii i amtarii turci i greci 2).
Ca i meteugarii, negustorii alcatuiau o categorie sociala de baz in oraele
moldovene, dup cum dovedesc insei denumirile de atunci ale ulitelor oraseneti. Documentele atesta' diferentieri de avere in rindurile negustorilor
meteugarilor. Aceste elemente or'eneti au contribuit i la dezvoltarea
culturii i la izbinda limbii romine in administratie, in literatura' i in biserica.
Aparitia Grtii romineti de invataturd din 1646, ca legiuire tiprita in limba
romink a fost determinata. i de aceste noi forte sociale.
Oraele moldovene au cunoscut In aceasta perioad framintari sociale
proprii. Metepgarii i negustorii moldoveni luptau impotriva asupririi
fiscale, impotriva stApinitorilor feudali, impotriva grecilor i turcilor 3). Micarile sociale au captat astfel un caracter complex, razvratirea sociar impletindu-se cu manifestarile indreptate impotriva elementelor strine. Framin-Wile interne s-au mai complicat .1 cu contradictiile dintre mica boierime gi
marea boierime i mai ales cu rzvratirile Impotriva domnilor 4).
In prima jumtate a secolului al XVII-lea, dominatia otomana' asupra
Moldovei s-a agravat in primul rind prin majorarea haraciului. De la 30-32 000
de talen i
suma cerut4 Moldovei la inceputul secolului al XVII-lea haraciul s-a ridicat la 70-75 000 de talen i in timpul domniei lui Vasile Lupu 5).

Aceasta dublare a tributului a fost insotia i de alte impuneri grele, intre

care cele mai apasatoare au fost contributiile cerute de turci pentru nevoile
campaniilor lor.
Dom,inatia otomana s-a agravat i din cauza politicii de aservire pe care

a practicat-o clasa conducatoare, care se impacase cu aceasta dominatie,

deoarece Ii permitea sa in populatia sub cele mai strivitoare sarcini economice. Rapacitatea otoman s-a manifestat in chip deosebit prin practica
mazilirii i inlocuirii domnilor. Pentru a stoarce sume eft mai mari i cit mai
p. 6

F. Engels, Deaderea feudalismului f i ridicarea burgheziei, Buc., Ed. P.C.R., 1945,

8.

Vezi N. Iorga, Istoria comerplui rominesc, vol. I, Buc., 1925, p. 259 i urm.
Vezi Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. III, nr. 159, 162.
Cf. Gh. Cront, Dreptul bizantin in idrile romine. .Pravila Moidovei din 1646, In
Studii, an. XI (1958), nr. 5, p. 50.
6) Vezi M. Berza, Haraciul Moldovei qi rilrii Romine,sti in sec. XV XIX, In Studii
f i materiale de istorie medie, vol. II, Buc., Ed. Academiei R.P.R., 1957, p. 17-29.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEA SCX DE INVXTXTURX

des din vinzarea tronului, turcii 1ncurajau intrigile grupurilor boiereti interesate sa aducA In scaunul trii pe partizanii lor. In scurta perioada de 34 ani ce
precede donania lui Vasile Lupu, s-au perindat pe tronul Moldovei 14 domni ;
In aceti ani (1600-1634) istoria inregistreaza de fapt 18 domnii, deoarece 4
dintre coi 14 domni au ocupat tronul de cite dou ori, la diferite intervale 1).
Avind o durat de 1-9 ani, exceptional de lunga In raport cu domniile
precedente, domnia lui Vasile Lupu (1634-1653) a reprezentat prin Insui
acest fapt o perioada de consolidare a autoritatai monarhice, care a fcut cu
putint Intocmirea i tiprirea cuprinztoarei legiuiri ce s-a numit o Cartea
romineasca de invatatur din 1646.
Intofmirea Vfirtii
rommesti de invii-

fatua

De0 contactul cu viata bizantin, pe de o parte, i prezenta

grecilor care vin In Tara Romineasca 0 Moldova In numr

tot mai mare, pe de alta parte, facuser sa circule la noi

unele lucrri juridice avind la baza vechea legislatae romano-bizantin, cu toate

acestea obiceiul pmintului continua s'a reglementeze raporturile juridice

dintre oameni cu aceea0 putere ca 53i In trecut.
La o dat care a fost considerata a fi anul 1632 deci mai Inainte de
Inceputul domniei lui Vasile Lupu logaltul Eustratie scrisese Pravila
aleas . Aceast pravila era In realitate o traducere adecvat a unuia din
exemplare/e Manualului lui Manuil Malaxos care circulau In tar, cuprinzInd reguli canonice, practici religioase, reguli privitoare la logodn, casatorie,

desprtenie, viol, zestre, motenire, conventii, lucrri agrare, constructii pe

locul altuia, posturi, judecti etc. 2).
Acest Eustratie pe adevratul &d'u nume Drago Istratie, dupg cum
rezulta dintr-un document de danie facut mnastirii Bisericani la 28 august
1632
este Intilnit fie ca parte, fie ca martor In mai multe acte de danii,
cumparri de moii etc. IeOt din slujba de logoft al treilea la inceputul
anului 1632, el este dat cd a incetat din viat in cursul anului 1646 3).
LogofAtul Eustratie, pe care istoricii notri 11 considera' a fi- autorul
Letopisetului moldovenesc la care se refera deseori Grigore Ureche in
cronica sa4), se dovedete a fi fost un crturar care cunotea limbile clasice i
Vezi I. Ionascu si Fr. Pall, Elemente de cronologie, In .Doc. priv. ist. Rom., Introducere

vol. I, Buc., Ed. Academiei R.P.R., 1956, p. 490-491.

T. Cipariu, Principie de limbd f i de scripturd, Blaj, 1866, p. 110; I. Bianu, Columna

lui Traian, 1882, p. 210.
C. A. Stoide, Conttibutie la biografia lui Eustratie logoritul, In e Arhiva e Iasi,
ianuarie-aprilie 1934, p. 2 si urm.
Letopisetul rclrii Moldovei, ed. Giurescu, Buc., 1916; idem, Noi contributiuni la
studiul cronicilor moldovene, Buc., 1908, p. 87; vezi si ed. C. C. Giurescu, Letopisetul Tdrii
Moldovei de Grigore Ureehe Vornicul fi Simion Dascalul, Craiova, 1942, precum si ed,

P. P. Panaitescu, Grigore Ureche, Letopisqul Tdrii Moldovei, Buc., 1958, p. 24-25.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

dreptul bizantin eel putin din manuscrisele grece0i i din traducerile lor
slavoneti, pe care le avea la indemina i pe ai caror autori li enumer' In
lucrarea sa: Zonara, Balsamon, Armenopol, Vlastare, Fotie Tarigrdeanul 1).
Cu toate c' prin continut era un nomocanon bizantin, Pravila aleas a
lui Eustratie, intotmit in limb a romina, rspundea nevoilor societaii feudale
romine0i.
Straturile sociale care s-au ridicat In Moldova In acel timp luptau s se
introduca limba romin.6 in cancelaria domneasca i In biserica, iar monarhia
gsea In folosirea limbii ronalne o pirghie pentru unitate spre
asigura
autoritatea in institutiile tali.
Profitind de indelungatele rzboaie turco-persane, domnii tarilor noastre,
atit Vasile Lupu cit i Matei Basarab i cei doi Rkczi reuesc
dobIndeasca o oarecare independent NIA de Imperiul otoman, In ciuda impo-

trivirii marilor boieri. Ca urmare, pe tarim politic se observa' o apropiere

intre Vane noastre i strinse legauri cu Rusia, Ucraina 0 Polonia pentru a
putea dobindi independenta deplin, iar pe taim cultural o intens activitate pentru cultivarea limbii poporului i pentru unificarea spirituald.
Limba romina triumfa nu numai In serien, In biseric 0 In cancelaria domneascr

dar i In actele interne maunte, in zapise, testamente, inscriptii etc. 2).

Constituirea dreptului scris incepu In Moldova prin a ayea la baz izvoare
bizantine i prin a rspunde deopotriva cerintelor bisericii care conserva

prin religie orinduirea de stat feudal laica 3) 0 necesitailor monarhiei

interesate in opera de centralizare statal. Pravila aleas. a lui Eustratie
nu a vzut lumina tiparului. Ea reglementa prea sumar disciplina penal
care devenise necesara In mod deosebit statului feudal .al Moldovei.
In 1646 ie0 la lumina, In tipografia de la Trei Ierarhi, prima pravila
oficiala a Moldovei sub titlul de: Carte ronzlneascei de Inveireiturei de la- pravilele

Imparaleyti f i de la alte giadeate, legiuire initiat i evident aprobat de

domn prin porunca ce figureaz in ins0 foaia de titlu: Cu zisa i cu toat
cheltuiala lui Vasile voivodul i domnul Tarli Moldovei . Aceasta zis ,
adic6 ordinul domnului, apare 0 mai limpede In finalui prefetei care precede
textul pravilei: Dup tocmala i nevointa maii sale domnului, datu-s-au
inyaatur i mie unui mai mic 0 nice de o treabg a m'rii sale rob, Evstratie
biv logofet, de am scos aceaste pravile i le-am tlmacit den scrisoare
greceasc pre limb' romineasc ea s poata inteleage told .
Vezi I. Peretz, Curs de istoria dreptului romin, vol. II, partea a II-a, ed. a II-a, Buc.,.
1928, p. 310.
Vezi i Gh..Cront, Dreptul bizantin in prile romine. Pravda Moldovei din 1646,
In * Studii e, an. XI (1958), nr. 5, p. 34.

K. Marx si F. Engels, Opere, ed. rusa, vol. XVI, partea I, p. 295.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVkaTURA

10

Vasile Lupu apare astfel ca fiind initiatorul

Cartii romIneti de

111N/t'Aura . Domnul avea nevoie de o legiuire cuprinzatoare nu numai pentru

ca urmarea s' imite i pe aceast cale monarhia bizantina, ci i pentru cal era

exponentul clasei stapinitoare, care avea nevoie de masuri penale unitare

pentru pastrarea ordinei sociale existente. Intr-adevr din digpozildile cu carac-

ter penal ale pravilei se constata c s-a urmarit Intrirea puterii domnului
i a aparatului de stat. Supunerea fata de dispozitiile domnului este o datorie
ce trebuia Indeplinit cu strictete. Chiar rugamintea domnilor iaste ca i
d'Id are Ingrozi pre netine (gl. 58). Injuriile privind persoana domnului
Out acum pedepsite cu cea mai mare severitate, oricare ar fi vinovatul. In
cazul sav1ririi unei astfel de infractiuni, judecatorul trebuie s raporteze
domnului i s'a aplice pedeapsa ordonata de acesta (gl. 49).
Injuriile privind persoana dregatorului domnesc,. clt i Impiediearea de

a-vi exercita functia incep s fie considerate ca injurii aduse domnului, iar
Impacarea p'rtilor nu stinge lncriminarea (gl. 1, 43, 44). In cazul clnd slujbaul domnesc svlrete un abuz, atunci injuriile i chiar instigarea la razvratire nu se mai considera' ca injurii privind persoana domnului (gl. 1).
Dregatorul tras la raspundere pentru o infractdune savIrita din porunca
domneasca trebuie s'a dovedeasc cu acte sau martori, ca Intr-adevar a primit
acea porunca (gl. 58). Pravila cuprinde deci dispozitii privitoare la Intrirea
puterii domnului i a dregatorilor si, deci la centralizarea puterii de stat.
Vasile Lupu constatase de altfel personal abuzurile dregatorilor domneti,

dupa cum ne informeaza logofatul Eustratie In prefata pravilei: i mal

vIrtos vadzind nedrept4ile i asuprealele mieilor carele fac cei nelnvatati
neintelegatori, diregatorii i giudeatele de pre la toate scaunele Moldovei .
Suprimarea abuzurilor
credea domnul putea fi obtinut printr-o legiuire care s'A cuprinda toate tocmealele ceale bune 4i giudeatele celor buni...
Imprati .

Nu ni s-a pastrat manuscrisul original al acestei legiuiri.

Pravila tiparitl In. 1646 este un in-folio cuprinzind la
Inceput 17 foi nenumerotate, apoi 186 foi de text numerotate.
Titlul este cuprins intr-un chenar avind doi stIlpi, deasupra carora apar,
la colturi, chipurile sf. Gheorghe i sf. Ion din Suceava, iar lntre ele, ale celor
trei ierarhi, Vasile, Grigore i loan. In josul titlului, la unele exemplare, este
seria cu litere latine: Se Cz 1). Fiecare pagina are 27 de finduri.
Tiparul, cu o frumoas literA chirilic, negru i rou, se Infatieaza foarte
lngrijit, cu caractere mari i curate. Iniialele capitolelor, frontispiciile
InIAtiarea previlel

1) Vezi I. Bianu i N. Hodo, Bibliografia romneasccl 'eche, vol. I, Buc., 1903, p. 156.

www.dacoromanica.ro

INTRODIJCERE

11

finalele slut aceleagi ce au servit la tiprirea Cartii rominegti de invatatura

din 1643 a mitropolitului Varlaam al Moldove.

Pe verso foii de titlu se afla stema domniei Moldovei, purtind in jur

initialele /o V[asile] Koievod] B[ojiu] M[ilostiu] G[ospodar] Z[emli] Koldavscoi], iar sub ea, stihurile omagiale, aceleagi din Cazania mitropolitului Var-

laam. In urmatoarele tre pagni se afI prefata bv Iogoftului Eustratie,

dupa care urmeaz o arranuntta tabla de materii pe 27 pagini.
Pretata logofittului
Eustratie

Dup versurile care insotesc stema domniei gi care omagiaza pe domn, urmeaza prefata cu care Eustratie Insotegte
textul i prezinta pravila. Incepind cu o parabola In care
scripturile stilt comparate cu captarea izvoarelor de ap de care inteleptii
putearnicii lumii
pentru binele i rapaosul celor multi, Eustratie pune
In lumin straduintele lu Vasile Lupu care, cu multa osIrdie s-au nevoit
de-au cercat pre multe tari ... de-au gasit
dascali i filosofi ... de-au
scos den carti elinegti i ltnegti toate tocmealele ceale bune
.
Initiativa pregatirii pravilei este deci atribuit domnului care au dat
invatatura gi a dispus ca logofatul Eustratie s scoata, adica s aleaga
pravilele i sa le traduca in limba trii.
Autorul pravilei

Intocmirea Cartii romlnegti de invatatura nu a constat

numai in. smpla ei traducere dup un text grecesc, ci
In alegerea materialelor i In ordonarea lor, astfel Welt pravila sa se prezinte
ca o lucrare untara. Daca titlul ei nu ne da nici o indicatie asupra persoanei

traduatorului, in schimb prefata logofatului Eustratie ni-I arata pe el ca

pe singurul autor al lucrarii: Dupa tocmala gi nevointa mrii sale domnului
datu-s-au invlatura i mie unui mai mic gi nice de o treaba a marii sale
rob Evstratie biv logofet, de am scos aceaste pravile gi le-am talmacit den

scrisoare greceasca pre limba romIneasca . Aceast afirmatie este verocu

simila, Intrucit Eustratie era cunoscut lui Vasile Lupu cu comp etenta
faima ce i-o dadea, intre altele, dupa cum am vazut, Pravila alma din 1632.

S-a sustnut ins ea sarcina intocmirii pravilei nu ar fi fost incredintata

In mod exclusiv lu Eustratie, ci unei comisii de oameni invatati, dupa cum
s-ar 'rea c reiese din insagi prefata lui Eustratie: Drept aceaia cu
osirdie s-au nevoit mariia sa de au cercat pre multe tari, pan l-au indireptat
Dumnedzau de-au gast oameni ca aceia, dascali i filosofi, de-au scos den
carti elinegti i latinegti toate tocmealele ceale bune gi giudeatele celor buni
cregtini i svint imprati . Acei dascali i filosofi , despre care vorbegte
prefata, nu sInt colaboratorii lui Eustratie, membri ai unei comisii instituite
de domn, ci autori nomocanoanelor i manualelor bizantine, care circulau
www.dacoromanica.ro

12

CARTE EOMINEASCX DE INVA.TXTDRX

In manuscrise In sud-estul european, ajuns sub infruenta canonico-juridick

a Bizantului. Eustratie face probabil aluzie la Zonara, Balsamon, Vlastare,
Fotie Tarigrdeanul, pe care li amintete In Pravila aleas .
La aceste nume se mai adaug Inc i numele lui Farinaccius, despre

oare se spune In chiar textul 4 artii romIneti de Invttur c era un

dascal mare 0 tocmitoriu de pravile (gl. 66, zac. 8). a acetia erau dascalii
filosofii pe care Ii evocA Eustratie, iar nu membrii unei comisii instituite,

ar mai rezulta din chiar textul prefetei, care arat c ei au scos den crti
elineti i ltineti toate tocmealele ceale bune i giudeatele celor buni creqtini

svinti Imprati... carele s cheam acmu Pravilele Imprte0i text

ce nu are nevoie de interpretare. In sfir0t, este edificatoare Ins0 afirmatia
logoftului Eustratie, In aceea0 prefat, c lui i s-a dat InvVturd s aleag
materialul i s-1 tlmceasca.

Este admisibiI 'Msg. ca Eustratie 56 fi fost ajutat in executarea lucrrii

lui, intre alii i de care invtatul grec Meletie Sirigos, originar din Creta,
al crui nume apare pentru prima oar In 1632 Intr-o Insemnare Mouth' chiar
pe manuscrisul 4 Pravilei alese a lui Eustratie 1). Acel Sirigos a fost de
mai multe ori In Moldova 0 ar fi putut participa la pregtirea pravilei din
1646. Aceast pdrere a fost Imprt4it de unii dintre istoricii noOri ca Erbiceanu 2), Xenopol 3), Iorga 4), precum 0 de unii juriti ca S. G. Longinescu 5),
St. Gr. Berechet 4) i V. Dongoroz 7).
Cuprinsul pravilel

Cartea romineasca de Invttura din 1646 cuprinde

reglementri corespunzgoare trsturilor societtii respec-

tive din prima jumatate a secolului al XVII-lea 5).

Tabla de materii, care poart titlul de: Pravile Imprteti alease
den svitocul impAratului Iustiniian, pentru multe fealuri de giudeate cu tot
rspunsul lor, rinduite pre 252 de Incepturi , cuprinde afar de titlurile
capitolelor, indicaii esentiale privitoare la ouprinsul fiecrei subImprtiri.
I. Peretz, op. cit., p. 284, care reproduce pe T. Ciparim, Principie, p. 110.
C. Erbiceanu, Cronicarii greci carii au scris despre ronani En epoca fanariotcl,
Buc., 1888, Introducere, p. XL.
A. D. Xenopol, Istoria rominilor din Dacia Traiand, Buc., vol. VII, ed. a III-a,
1929, p. 140, nota 183.
N. Iorga, Vasile Lupu ca urmiltor al Empiiratilor de Reisdrit in tutelarea patriarhiei

de Constantinopole f i a bisericii ortodoxe, in 4 Anal. Acad, Rom. o, Mem. Sed, Ist., Seria II,

tom. XXXVI, 1913-1914, p. 215.

6) S. G. Longinescu, Istoria dreptului romEnesc, Buc., 1908, p. 138 i 160.
6) St. Gr. Berechet, Istoria vechiului drept rominesc, Iai, 1933, p. 171.
7)Vintil Dongoroz, Dreptul penal, Buc., 1939i p. 76.
8) Vezi i L. V. Cerepnin, s Sobornoe Ulojenie * din 1649 si Pravila lui Vasile Lupu
din 1646 ca izvoare pentru istoria aservirii granilor in Rusia f i Moldova, comunicare prezentat la Sesiunea Institutului de Studii Romino-Sovietic din iunie 1958. Citat dui:4 Gh. Cront,

op. cit., p. 50.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

13

Pravila incepe cu o culegere de reguli aplicabile plugarilor leges colonariae intitulate: Pravile tocmite, alease i scoase pentru toti lucrgtorii
pgmIntului, anume: pentru plugaii, pentru lucrtorii viilor, pentru nmiti
pentru pstori, artind Impreung tuturor giudetul certarea ce li se va
da fiescgruia dupg deala sa, carii vor imbla cu ne,direptate .
Aceast parte a pravilei, care cuprinde 11 capitole numite pricini, fiecare
pricing avind mai multe zaceale, contine dispozitii privitoare la raporturi
juridice dintre atenii sau dintre stgpinii de mosii i vecini: incAlcarea hotarelor, schimburile de pminturi, pgrainturile pgrgsite, 1mprtirea roadelor,
furtisaguri, rgspunderea pentru vite, pentru pomi, incendii, situatia semangturilor i constructiilor pe locuri strine, pentru mori etc., prevgzindu-se
sanctiuni pentru abaten.
Dupg reglementrile pentru plugari urmeazg Pravile imprgtesti ,
care contin 5 pricini (XIIXVI) si care sanctioneazg furtisagurile. Aceasta

parte a artii rominesti de Invtturg formeazg leggtura ce s-a crezut

necesarg Intre regulile privind pe plugari i restul dispozitiilor penale ale cgrtii.

Urmeaza apoi sub acelasi titlu de Pravile Impgrtesti o un numgr

de 78 capiuole, numite glave, care sanctioneaz' alte infractiuni de ordin
penal ca: suduirea dregiltorilor, falsificarea de moned, uciderea, rdpirea,
bigamia, adulterul, proxenetismul, incestul, raptul,ierosilia, violul, sodomia,
injuria, determinindu-se i pricinile pentru care judecgtorul aprg de pedeapsd
sau o micsoreaz.
Cartea romineascg de invg.tgturg cuprinde si o suing' de dispozitii
de drept civil ca: reguli relative la mostenire (gl. 15), la cgsgtorie i despr-

tenie (gl. 17-21), la pierderea zestrei (gl. 1.6), la repudierea sotiei (gl. 25),
la obligatia sotiei de coabitatie cu sotul (gl. 26), la comori (gl. 6), la atribuirea care mangstire a averii caluggrului fugit (gl. 68) etc.; de asemenea,
reguli de ordin canonic ca: hulirea patriarhului (gl. 49), hiclenirea cinului
cluggresc (gl. 67), abaten i auggresti (gl. 67-68).
Legiuirea corespunde conditiilor istorice ale Moldovei, a cgrei soCietate,
Impartit In clase, era bazat pe exploatarea feudalg. Ea consacrg dependenta Vrgnimii legatil de pgmint: Chid va fugi tranul de la locul si de
la stpinu-sgu, nime nicgiuri sg nu-1 priimascg, iar de-1 va si priimi de
odat, de slrg sa-1 Intoarcg. Inapoi (pr. I, zac. 18). Abaterea este sanctionata cu dubl amend5., una pentru domnie si alta boiarinului celuia a cui
va fi tilranul , fiind astfel asigaratd constringerea domneascg pentru executarea pedcpsei. Pravila prevede privilegii penale pentru boierime (gl. 62,

zac. 3 si 9) si un tratament diferential In fata legii pentru celelalte stri

i trepte ale poporului, pentru bogati i sgraci, oameni de jos, trani grosi
prosti (pr. 13, zac. 104; gl. 51, zac. 2).
www.dacoromanica.ro

14

CARTE ROMINEASCA DE INVATATURX

Cartea romineasca de invtatura socotea ea femeia iaste rnai

decit barbatul (gl. 4-1) prin neputinta i slabiciunea
(gl. 51). Pravila reglementeaza purtarea barbatului fata de sotia sa, interzice vrjma0a lui (gl. 22), arata cazul in care poate sa o bata (gl. 23),
o apr' de vatamare (gl. 24), dar admite p.entru vinovatii grave sa o
alunge din casa cu putearea sa, MI de leage i fara tirea giudetului
proasta

(gl. 25). Legiuitorul moldovean a retinut din izvoarele folosite i unele dispo-

zitii referitoare la micorarea pedepselor: mai putin s vor certa muerile

decit brbatii la greeale ce vor face (gl. 59, 1.), afara numai de cele
# ce s fac improtiva dumnedzae0ii pravile 0 a pravilei firei omeneti*
(gl. 59, 2).
Pravila prevede pedepse foarte aspre pentru faptele ce ating fie siguranta perscnal, fie interesele de clasa ale domnului i boierilor. Infractiunile respective slut, in fond, manifest'ri obinuite ale luptei de clash' in
orinduirea feudala.
Spiritul religios, caracteristic legislaiilor medievale, este precumpanitor

pentru incriminarile referitoare la viata de familie, la viata erotica 0 in

genere la fapte de domeniul moralei. Acela0 spirit religios intervine in fixarea

unor pedepse de drept canonic, precum i in discriminarile prevzute in

raporturile juridice Cu pginii i cu evreii. Pravila absolva, de exemplu,
furtul de la pAgini (pr. 15, zac. 176) 0 indulcete pedeapsa evreului infractor care trece la cretinism (gl. 64, zac. 2-3).
Biserica, clerul i monahismul fac obiectul multor dispozitiuni penale
laice, dupa cum pe de alt parte, pedepse cu caracter canonic slut prevgzute
pentru infractiuni interesind domeniul privat laic, ceea ce oglindete sprijinul
reciproc pe care 04 acorda statul i biserica pentru apararea pozitiilor clasei
dominante, acest sprijin fiind in general caracteristic soCietatii feuclale 1).
Atunci cind un eretic era judecat i apoi trimis de autoritatea bisericeasc
inaintea judecatorului laic spre executare, acesta era obligat sa aplice sane-

tiunea fr alt cercetare (gl. 58, zac. 10).

Puterea parinteasca, maritala, puterea stapinu/ui fata de angajatii i
robii si, depaesc limitele exercitiului unui drept de corectie. In cadrut
acestor puteri slut prevazute unele impunitati chiar in caz de omor. Pravila
a indreptat catre incidenta legii penale multe fapte pe care obiceiul paminlargind astfel domeniul infractiunilor
tului le socotea a fi de natur
ce priveau interesele individului, persoana sau patrimoniul lui.
1) Cf. F. Engels, Rdzboiul lareinesc german, ed. a /II-a, Buc., E.S.P.L.P., 1958,
p. 38 si urm.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

16

In pravila din 1646 pedepsele slut bazate Indeosebi pe rzbunare

au ca scop intimidarea i expiatiunea; In genere slut aflictive, arbitrare si
variate. Caracterul neuman al represiunilor penale se oglindeste In lnssi
varietatea celor mai cumplite pedepse ca: arderea de viu, lep'darea la
fiare slbatice, legarea de cozile cai/or, turnarea de plumb topit In gura etc.
Pedepsele privative de libertate sint, In schimb, foarte rare. Mutilrile,
btaia in toate chipurile, confiscarea bunurilor, slut foarte frecvente ; de
asemenea surghiunul sau expulzarea. Globirea intervine sub toate formele,
fie ca pedeaps5. cumulativ, fie alternativ'. sau unic.
Legiuitorul moldovean are meritul de a fi cules cit mai mult din
izvoarele pe care le-a avut la dispozitie, cauzele ce apr sau micsoreazg
pedeapsa, considerind rolul ce joac In determinarea pedepsei: dolul, virsta,
sl'biciunea firii, betia, nebunia, mlnia, somnambulismul, dragostea; mai
ales obiceiul locului i boieria. Nu lipsesc dintre aceste cauze prevederile
pentru destoinicia In mestesuguri pretuite i binele ce va face nestine
locului i mosiei lui (gl. 63, 3).
Tentativa si recidiva nu slut reglementate deosebit i cind intervin
In cazuri anume prevzute, la unele infractiuni, sint sanctionate arbitrar.
In schimb complicitatea este tratat dezvoltat in cele din urm nou capitole
ale pravilei (gl. 69-78).
In sfIrsit, se Intilneste de foarte multe ori Intrebuintat formula la
voia judeedtorului, Cu aparenta unei sanctiuni mai blinde, dind posibilitatea
unei proportionalizri a pedepsei pe cale judectoreascd. Intelesul acestei
dispozitii il gsim lug precizat In pravil: s va certa dup cum va fi
voia giudetului, ce s dzice cum va fi si omul acesta ce-au flcut une ca
acealea si cum va fi si cel suduit i ()alit ; vor socoti dece au-1 vor goni si-1
vor scoate den mosiia lui si-i vor lua toate bucatele domnesti, sau-1 vor
trimite la ocn, sau va r'mlnea fr de cinste, care lucru iaste mai ru de
toate, c nu-1 creade nime ce griaste, nice sd creade niciuri mArturiia lui,
nice iaste volnic s dea al s'u cui va vrea, nice s fac zapis cuiva, nice
s mosneneasc ocina cuiva, i alte ca aceastea; sau iarsi pre unul ca acela
s'-1 poarte pre ulite pren tot tirgul sau s pat alt pedeaps, dupa cum
va fi voia giudetului, avInd giudetul de pururea puteare de lucrure ca aceastea
s' cearte i cu moarte (gl. 50, zac. 2). Voia giudetalui domina In
justitia Moldovei. Unul din scopurile pravilei, artat In prefat', era tocmai
acela de a frina arbitrarul judecatoresc, v'dzind nedrepttile i asuprealele
miseilor carele fac cei neInvtati i neintelegtori, diregnorii i giudeatele
de pre la toate scaunele Moldovei , ceca ce Insemna Ca' Invtturile pravilei

tinteau s' determine judeatorului cile de urmat In exercitarea liberei sale

vointe de a pedepsi.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INV.MTUR

16

Izvoarele pravilei

Pagina de titlu a Crtii romineti de invatatura arata

c lucrarea a fost tradusa dupa multe scripturi di in limba

ileneasca pre limba romineasc fr nici o alta indicatie asupra acestor

izvoare, iar logofatul Eustratie confirma in prefaV ca el a facut alegerea

pravilelor pe care le-a tradus din limba greaca: o Am scos aceaste pravile
i le-am tlmcit den scrisoare greceasca . Tot prefata vorbete despre
osteneala lui Vasile Lupu care d. cercetat prin multe tari pima ce a gsit
lucrrile elineti i ltineti , din care acei dascli .1 filosofi au extras
tocmealele ceale bune , denumite Pravilele imparateti. Alte indicatii
asupra izvoarelor sale Cartea romineasca de invatatura nu ofer. Pe de
alta parte, Eustratie nu lmurete clack la intocmirea pravilei moldovene,
au fost folosite mai multe manuscrise din cele ce contineau extrasele acute
de dascali i filosofi din vechile luerri elineti i latineti.
Amintitele cercetari laborioase intreprinse prin multe tari , ca i
descoperirea dascalilor i filozofilor, apar ca o exagerare la Eustratie, fiind
menite s mguleasca vanitatea domnului, deoarece lucrari redactate fie
In limba greac, fie traduse in slavonete, erau cunoscute mai de mult in
rile noastre. Dovad sta faptul ca insui Eustratie se referise la ele in a
sa Pravda aleasa .

Cea mai veche incercare de a lmuri izvoarele Crtii romineti de

invatatur. se datoreaza lui Dimitrie Cantemir, care in Descrierea Moldovei
arata in capitolul Despre legile Moldovei , ca dupa ce Alexandru eel Bun a
facut un extras din Basilicale, acestea nu au putut inlatura diferitele obiceiuri
imprumutate de la vecini. Cu chipul acesta la moldoveni s-au ivit dourt
feluri de legi: una scrisa, intemeiata pe legile imparatilor romani i tarigradeni i pe hotaririle soboarelor bisericeti i una nescris, care ar putea fi
numita datina norodului, cum se numete i in limba noastr cea veche
slavoneasca obicei, care insemneaza datina i obicei . Dar, continua Cantemir,

urmarind de-aproape prefata. lui Eustratie la Cartea romineasca de invattura , pentru ca aceste obiceiuri nu slut serse i au fost adesea restlmcite
de catre judecatorii cumpArati i folositi ca sa sprijine strimbtatea, Vasile
Lupu Albanezul, domn al Moldovei, in veacul trecut, a pus oameni cinstiti
.1 cunoscind legile tarii 1) sa adune laolalta toate legile serse i nescrise
alctuindu-se din ele un codice deosebit de legi, r'mas i astazi calauza judectorilor din Moldova pentru impartirea dreptAii 2). Concluziile lui Cantemir
Traducere gresit a cuvintelor legumque patriarum, care inseamnd o i ai legilor

rarintesti , adia ai legilor nationale, ai legilor jnii, iar nu legile Varilor .

Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Buc., E.S.P.L.A., 1956, p. 200, 201.

Pentru raportul dreptului scris cu dreptul comunittilor rurale, vezi i P. P. Panaitescu,
Inceputurile dreptului scris in limba romind, in Studii , an. VII (1954), nr. 4, p. 215-228;

V. Costdchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viala feudald in nile romine, Buc., 1957, p. 521,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

17

cu privire la pravila lui Alexandru cel Bun, sustinute in esent4 indeosebi

de ctre S. G. Longinesmil), au fost considerate fr temei istoric si juridic
In urma cercetgrilor acute in special de C. A. Spulber 2).
licit am don i s6 ne mindrim cu o astfel de pravild la 1400, totusi
n-avem dovezi certe despre existenta ei. Dch" a existat fug, avem cea mai
veche dovad a romaniatii dreptului nostru, c'ci ea era greco-romana 8).
Intr-adevr, cele 11 pricini, cuprinzind 94 paragrafe, care alctuiesc prima
parte a artii rominesti de invttur , sub titlul de Pravile tocmite,
alease si scoase pentru told lucrtorii pmintului , grit traducerea in limba
romin a vechiului 1\1.6tLK recaprx6 4), cod rural bizantin. Izvoarele acestui
cod sint Iegile impratilor romani, unele dispozitii din biblie care aveau
putere de lege in fata oricrei instante judecatoresti 5) si legile impratilor

bizantini. Textul acestei legi agrare a fost anexat in mod obisnuit textului
Eclogii Isauriene 9.
Traducerea logofAtului Eustratie pare a fi fost facut dup o versiune
care era cea mai apropiat de versiunea pus de Armenopol la sfirsitul Exabiblosului sail din 1345 7). Manualul lui Armenopol era cunoscut lui Eustratie,

de vreme ce acest autor fusese amintit, intre altii, in manuscrisul pravilei

sale din 1632, cu indicatia: Iar. Armenopol, a fost giudet in cetatea Solunului, intru totu cinstit si invtat 8).
Textul rominesc are ins in realitate cu 11. paragrafe mai putin cleat
Driginalul, lipsindu-i mai intii cele sase paragrafe ale preambulului, apoi
paragraful 3 din titlul V, Hepi. ClpAcc [Pentru pagube ce s va face in
tarindj, paragraful 4 din titlul VI, Hepi. cp6vo)v Wo.)v [Pentru uciderea dobi-

toacelor], paragraful 6 din titlul VIII, llept

41.1.cpyst.Lob' [Pentru arsuri si

toate fealurile de pojar] si paragrafele 10 si 11 din titlul X, HEpt xouvcrrolvitv

si V. Al. Georgescu, La rception du droit romano-byzantin dans les Principauts roumaines
(Moldavie et Valachie), In Mlanges H. Lvy-Bruhl, Paris, 1958.
S. G. Longinescu, Istoria dreptului rominesc, Buc., 1908, p. 1.59-206; de acelasi,
Pravila lui Alexandru cel Bun, Buc., 1923.
Vezi C. A. Spulber, Le Code d'Alexandre le Bon et les Basiliques dans les Principauts

Roumaines, In Acadmie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, tom. XXIV, 2,

Buc., 1943.

A. Rddulescu, Romanitatea dreptului nostru, Buc., 1.939, p. 12.

D. C. Arion, Le a N6lio I'mpp.x6g et le rgime de la terre dans l'ancien droit
roumain, Paris, 1929, p. 9.
F. Engels, Rzboiul teirdnesc german, ed. a III-a, Buc., E.S.P.L.P., 1958, p. 48-49.
8) C. A. Spulber, L'Eclogue des Isauriens, 1929, p. 128.
G. E. Heimbach, Const. Harmenopuli Manuale legum sive Hexabiblos, Lipsiae,
1851, p. 828 si urm. Textul grecesc ce publicam fa Anexe este cel din ultima editie critica
a lui W. Ashburner, The Farmer's Law, aparuta in 4 The Journal of Hellenic Studies i,
vol. XXX, 1910, p. 85 s'i urm. si reprodus de I. Zepos si P. I. Zepos, Jus Graeco-Romanum,
vol. II, p. 65-71, dar In ordinea din editia lui G. E. Heimbach, de unde sint scoase i
paragrafele care lipsesc in redactia primitiva editata de Ashburner.
I. Peretz, op. cit., p. 311.
2

o. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCL DE INVA.TXTURX.

18

[Pentru ceia ce vor zidi sau vor rasdi pre locul altuia] 1). Cauza acestor
omisiuni poate fi atribuit nu traducatorului romtn, ci manuscrisului folosit,
deoarece nu toate exemplarele aflate in circulatie cuprindeau textul complet.
Astfel, este destul s amintim aici ca traducerea latina a manuscrisului lui

Armenopol cuprinzind i Legea agrarg, tiparita de Ioannes Mercerus la

Lausanne in 157.5, nu era completa ; la fel era i traducerea In limba neogreaca tiprita de Alexios Spanos la 'Venetia In 1744 2).
In ceea ce privete cealalta mare parte a materiei Carta romineti
de invdtatura , cercetarile fcute de S. G. Longinescu au adus lumina
asupra izvorului folosit de Eustratie. Condus atit de indicatia aflat. In
prefata pravilei, care vorbete de alegerea tocmelilor bune din carti elineti
i ltineti , cit i de mentiunea aflata in glava 66, zac. 8, cu privire la
Invatatul Farinascu , calificat drept dascal mare i tocmitoriu de pravile ,
care au strIns toate pravilele ceale imparateti, i Inca sa ispiti i sa nevoi

Cu Inv'tatura ca aceaia s cunoasc care pravile i objceae s socotesc

la oblastiile cretineti In toat lumea , Longinescu a izbutit s identifice
izvorul latinesc folosit de Eustratie.
Gasind In textul pravilei indicata data de 1598 in legatura Cu Farinascu ,
Longinescu a dovedit ca acesta este jurisconsultul italian Prospero Farinacci

cu numele latinizat de Prosper Farinaccius. Renumit mai cu seama ca

penalist, Farinaccius a trait 1ntre anii 1544-1618 i a scris, intre altele, un
vast repertoriu penal, doctrinal i practic, intitulat Praxis et theoricae
criminalis, tiprit in Venetia (1607-1621) i In alte orae. Aceasta' lucrare
a fost obria partii a doua, care constituie partea principala a arldi romineti de Invattur .
Dupa ce a semnalat Ina din 1908 numele lui Farinaccius 3), Longinescu
izvoarele lor,
a publicat In 1912, sub titlul general de Legi vechi rominefti
un important volum consacrat Pravilei Moldovei din vremea lui Vasile Lupu,
In care este cuprins textul integral al acestei pravile pus in paralel cu izvoarele sale i anume: pentru primele 94 paragrafe, textele corespunzatoare

In limba latina din Leges colonariae (ex libris lustiniani piae memoriae
imperatoris selectae), culese din lucrarile lui Leunclavius 4) i Heimbach 5), iar
S. G. Longinescu, Legi vechi romtne,sti f i izvoarele lor, vol. I, Buc., 1912; idem,

Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu. Introducere, p. K; idem, Pdrerile d-lor
N. Iorga f i I. Peretz despre Pravila lui Vosile Lupu (extras), Buc., 1915.

D. C. Arion, op. cit., p. 20-21.

S. G. Longinescu, Istoria dreptului rominesc din vremile cele mai vechi ci 'And azi,

Buc., 1908; idem, Pravila lui Vasile Lupu Fi Prosper Farinaccius, romanistul italian,
Buc., 1909.

lohannes Leunclavius, lus Graeco-Romanum, Frankforti, 1596, p. 256 265.

3) G. E. Heimbach, Const. Harmenopuli Manuale legum sive Hexabiblos, Lipsiae,
1851, p. 828-851.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

19

Incepind de la pricina 12 a pravilei, textele din Praxis et theoricae criminalis

a lui Farinaccius. Longinescu nu se multumqte frig numai s insereze
textele din Farinaccius, ci arat totodat i izvoarele lor, ceea ce d,

indoial, o valoare 0 mai mare lucrrii sale.

Cind s-a intocmit Ins Cartea romIneasc6 de InvTtur6 logofAtul
Eustratie se vede di a avut In vedere nu textul original al lui Farinaccius,
a c'drui ordine In tratarea materiei nu a urmat-o, ci un extras redactat, dup5.
toate probabiliti1e, In limba greac4, de vreme ce atit pagina de titlu a
pravilei, at i prefata lui Eustratie, vorbesc numai de t6lmacirea din limba
ileneasc6 , den scrisoare greceascA , necunoscut6 nouV). La aceasta
lucrare va fi fost adaugat materia din acel Neltoq rccopycx6q cu care incepe

pravila. Nu avem lug

cel putin pin6 acum

nici un indiciu

c.a.' un

asemenea extras ar fi fost redactat chiar In vederea intocmirii pravilei ; dar

este probabil c'd el s fi existat la acea dat 2).

FaV de textul latin al lui Farinaccius, Eustratie a Incercat sa' dea un
text rominesc explicit 0 sistematizat care apare In general vadit amplificat,
citeodat ca rezultat al apropierii i chiar al combirarii mai multor texte
latine. Uneori frig corespondenta Intre cele dou texte aproape lipse0e 3).
Cu toate cA se bazeaza In esent4 pe izvoare bizantine, Cartea romineasal
de Invg.t4tur6 oglindete i unele influente juridice slave. Este vorba In primul

rind de influenta dreptului slay asupra Legii agrare

unul din izvoarele

principale ale acestei pravile.

Vezi i I. Peretz, op. cit., p. 349, 363, 366-367.

I. Peretz a semnalat existenta In Biblioteca Academiei R.P.R. a dou manuscrise

grecesti, sub cotele 532 si 588 (Pravda lui Vasile Lupu Fi izvoarele grecesti,
Arhiva

Iasi, 1914, XXV, p. 203-220). Privite din punct de vedere paleografic, aceste manu-

scrise dateazA InsA, dupA toate probabilitAtile, din sec. XVIII (C. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecesti din Biblioteca Academiei Ronane, p. 155, nr. 305, pentru me. 532 si p. 156,

nr. 308, pentru me. 588). Ele stilt la rindul lor, fAr IndoialA, copii ale unor manuscrise
mai vechi care vor fi fost poate, si mai complete. Manuscrisul 532 In Intregime i manuscrisul 588, care In pag. 227-342 este un miscelaneu juridic, cuprind o serie de articole,
de ale cAror continut si formulare textele respective din Cartea romtneasca de Ewa' yiturd
se apropie cu mult mai mult deseori pin& la identitate chiar decit de Quaestiones
ale lui Farinaccius.
Leges colonariae au rInduieli scurte i cuprinzAtoare, pe clnd Praxis et theoricae criminalis, ImpartitA In quaestiones i numeri, fiind o scriere doctrinald, nu numai
cA nu are scurtimea cuprinzdtoare a unei legi, dar pe lIngA Intindere, din and In chid spune
acelasi lucru de mai multe ori. De aceea legiuitorii moldovenesti, n-au putut spicui In acelasi

fel rfnduielile de care aveau nevoie. Din Leges colonariae, afar& de 5 din titlul VII De
arboribus (vezi mai jos 74), pe care I-au prescurtat, au tAlmAcit In Intregime pe toate celelalte paragrafe, dar mai pe larg, cu lAmuriri i pilde, spre a putea fi Intelese mai lesne
cu unele schimbAri cerute de Imprejurri ; iar din Praxis et theoricae criminalis foarte
deseori au prescurtat, uneori au luat prescurtarea de-a gata din summarium, care se gAseste
lnaintea fiecArei quaestio citeodat au luat pilda, pe care o dau, din alt numerus decit
acela pe care-I spicuiau, i In sfirsit au fAcut de asemenea schimbdrile cerute de Imprejurdri*
(S. G. Longinescu, Legi vechi rominefti izvoarele lor, vol. I, Pravila Moldovei din vremea

Vasile Lupa, Buc., 1912, p. R).

2*

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVMTUR

20

Istoriceste se constata cd la sfirsitul secolului al VI-lea si In cursul

secolului al VII-lea, mase compacte de slavi au patruns In Peninsula Balcanica,
s-au contopit apoi treptat cu unele populatii din Imperiul Bizantin, influentind relatiile sociale proprii obstilor satesti din perioada de trecere de la
sclavagism la feudalism.
Cercetarile intreprinse de istoricii sovietici cu privire la influenta colonizarilor slave asupra comunitatilor satesti din Imperiul Bizantin aratd ca aceasta

influenta se reflecta si in Legea agrara (1\16[Loq I'mprx6q), acest cod fiind

alcatuit la sfirsituI secolului al VII-lea si Inceputul secolului al VIII-lea, adica
tocmai In perioada Intririi obstilor stesti bizantine prin colonizrile slave 1).

Faptul ca. Legea agrar a putut fi folosita si In tdrile noastre ca izvor

de drept se explica In primul rind prin cuprinsul acestui cod care reglementeaza relatiile sociale proprii regimului feudal cu supravietuirea unor elemente specifice comunitatflor stesti, relatii care in alte conditii istorice
au fost proprii obstilor rurale bizantine din perioada colonizrilor slave.
Sint de mentdonat apoi i alte influente ale dreptului slay pe care le reflect
Cartea romineasca de InvAatura . Figureaza In aceasta legiuire cuvinte
expresii juridice de origine slava, ce erau bine cunoscute poporului romin
In secolnl al XVII-lea. Terminologia slav a unor
notiuni juridice
exprima In general sensibile deosebiri de sens social In raport cu continutul
acelorasi institutii i noliuni din izvoarele bizantine.
Institutiile i notiunile juridice mentionate In aceasta legiuire prin
termeni de origine slava ca: boierie, cm, dobindei, gloaba, ispravnic, izvod,
namestnic, n'dpasta, obicei, ocind, pr, _pravilei, rob, slugei, slujbei, treabei, vind

nu mai au intru totul acelasi inteles ca institutiile i notiunile corespunzatoare din izvoarele bizantine. Ele -ales 1nsi influenta semantica a dreptului slay asupra vechii terminologii juridice romlnesti.
Folosirea Cartii rominesti de !rival:Aura , ca legiuire
normativa pentru reglementarea i solutionarea neintelegerilor i pentru sanctionarea infractiunilor, a fost contestata de unii istorici. Astfel, referindu-se atit la <Cartea romineasca de !rival:Aura clt si la
Indreptarea legii , A. D. Xenopol a sustinut ca. nu este adevarat ea aceste
pravile ar fi slujit de norme la judecatile. parnintului. CInd judecatile acestea
Apliearea

pravilei

se raport la pravile, ele au in vedere culegeri strine si nu acele bastinase 2).

E. E. Lipit, BIMHTIftteR0e RpeCTI,FIRCTBO H CJIaBHHCFCaR HOTIOHHaaHHH, 2n Blilaa-

aniticHmit C6oprmx, Moscova, 1945, p. 96-143. Idem, Cam:Inman obnimia n ee ponh

cliopmnponamin umamiticitoro clmonannama, In B113a11THIICKflici Bpememin I, 1947, p.

161 si urm.
A. D. Xenopol, op. cit., vol. VII, p. 144.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

21

L Peretz este mai putin categoric i admite ca din pricina c in materiile

juridice, ce se atingeau de vreo tain religioasa, se aplica dreptul canonic

bizantin, de catre dicasteriile biserice0i, iar in materie penala arbitrariul
domnesc era adevrata lege, pravila lui Vasile Lupu nu a avut o sfera de
aplicare !TAMA. i se citeaza puldne cauri, in care dispozitiunile ei au fost
aplicate de divanele domneti, pina s iesa din uz data cu urcarea pe tron a
domnilor fanarioti 1).
O asemenea concluzie nu este intemeiata. Valoarea pravilei moldovene

rezid In primul rind In faptul c_ este prima legiuire din Moldova tiparita
In limba romina. Dei nu inlatura diversitatea textelor i dispozitiilor romanobizantine aflate in circulatie sub forma codicelor manuscrise, pravila era
o lege romineasca, un cod aprobat de domn. Pravila mai are un caracter
pronuntat didactic, instructiv. Ca i bizantinii 2), legiuitorii romini din evut
mediu socoteau c rolul legii scrise era mai mult de a invta pe judecatori
i pe justitiabili, decit de a le indica solutii imperative. Pravila ddea deci
indrumari de judecat, dupa cum explica' logofatul Eustratie in prefata sa:
tocmealele ceale bune i giudeatele...carile ea o lumina lumineadza i arata
tot lucrul celor intunecati i proti i neinvatati, ca s cunoasca' strimbatatea
tuturor i sa giudece pre direptate . Sensul acesta al pravilelor este indicat,
de altfel, de insei cuvintele invatatura i indreptare , ce figureaza in.
titlul lor.
Faptul c nu aflam multe documente care sa mentioneze Cartea romineasc' de invttura , nu inseamna neaplicarea acestei pravile, deoarece
In pricinile penale ea a putut sa fie aplicat fr a lasa urme documentare.
Nu ni s-au pastrat actele instantelor ca In alte materii de drept. Chiar mentiunea dupa pravila ce se afla in documentele timpului, nu indica numaidecit aplicarea Crii romineti de invatatura , o asemenea inserare putindu-se prea bine raporta la aplicarea oricrei alte pravile dintre cele- netip'rite,
aflate in circulatie.
Exista apoi dovezi i de alta natura cu aceeai valoare probanta ca i
cele documentare. Astfel, Dimitrie Cantemir, care a domnit in Moldova
i care vi-a scris opera sa Descrierea Moldovei la un interval numai de apte-

zeci de ani de la aparitia Cartii romineti de invatatura , vorbind despre

legile Moldovei, arata ca din initiative lui Vasile Lupu s-a alcatuit un codice
I. Peretz, Curs de istoria dreptului romtn, vol. II, partea I, ed. a II-a, Buc., 1928,
p. 350.

Vezi C. A. Spulber, Le concept byzantin de la loi juridique, Buc., 1928. In privirrta

sensului de e carte de invatAtura i comparatia cu legislaiile orientale (Tora, Sunna islamica), vezi i recenzia lui P. Koschaker la lucrarea lui Spulber, in e Zeitachrift fr Savigny

Stiftung , Romanistische Abteilung, LIX (1939), p. 694.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVTXTURX

22

deosebit de legi, ramas si ast'zi calauza judecatorilor din Moldova pentru

Impartirea drepttii I.

Indiferent de inadvertentele lui Cantemir cu privire la elaborarea si

continutul pravilei moldovene din 1.646, nu este mai putin adevarat ea el
cunostea din propria lui guvernare ca legiuirea aceasta se aplica In Moldova.
Trebuie sa avem In vedere In aceasta privinta faptul ea' odata aparuta Cartea
romIneasca de invtatura a intrat In posesia instautelor, nefiind temeiuri
sa nu i sa- acorde consideratie ca si lucrrilor grecesti si slavonesti aflate In
circulatie ; mai mult chiar, erau puternice ratiuni sa i se dea o atentie deosebit tocmai pentru ca nu era o lucrare juridica cu caracter privat ca diferitele
culegeri de texte laice, ci o legiuire patronata de domn si reprezenta vointa
domnului de a se Inzestra tara cu o asemenea legiuire, tiparita In limba tarii

si deci inteleasa atIt de judectori eft si de Impricinati.

Cantemir relateaza ca In judecata divanului domnul consulta totdeauna
pe mitropolit asupra prevederilor legii: Cind s-au auzit gindurile tuturora si
s-a cunoscut ca eineva e vinovat, domnul Intreaba pe mitropolit ce pedeapsa
i se cade dupa legile politicesti si cele bisericesti. Mitropolitul citeste mai
Intii cuvintul legii si dupa aceea cere mila domnului... 2).
MentionInd procedura de judecata a pricinilor, Cantemir precizeaza: Cauzele mai grele le judeca lnsusi principele, cele mai usoare sint lasate boierilor
ca sa le cerceteze. Boierii crora li s-a Incredintat cercetarea, judeca acasa
pricina si dau hotrirea dup prerea lor. Dac se multumesc cu ea si jelui-

torul si acuzatul, ea devine aplicabila ca si cum ar fi fost pronuntat In

divanul domnului ; daca lug, una sau alta din parti s-ar socoti nedreptatit,
poate sa apeleze la judecata domnului. La divan procesul se judeca din nou
s'i daca boierul, lndemnat de darurile adversarilor sau de prietenie pentru
ei sau chiar din ignoranta legilor, s-ar dovedi ca a dat o sentina nedreapt,
ar fi pedepsit foarte sever. Dac lug s-ar parea principelui ca apelantul a

fost judecat drept, poate fi pedepsit si Cu bataia, fiinda a desconsiderat

judecata boierului. Dupa vointa domnului, i se poata aplica si alt pedeapsa
meritata, asemenea e silit a plti de dou ori cheltuielile celuilalt 3). Aceste

particularitti proccdurale In care apar multe practici bazate pe obiceiul

pamintului, se Intemeiaza si pe complexul de reguli procedurale cuprinse
In Cartea romineasca de Invalatura .
RaportIndu-se la un caz citat de cronicarul Nicolae Costin In Letopisetul Tarii Moldovei , Xenopol aminteste ca In timpul celei de-a doua domnii
a lui Constantin Duca (1701.-1.704) s-a tiat capul lui Goia, capitanul de
Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Buc., E.S.P.L.A., 1956, p. 200-201.
Ibidem, p. 203.
Ibid,em.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

23

Covurlui, cu pravila, pentru cci au rapit o fata, logodnica altuia, i 1-au

ingropat la sfintul Neculai i bucatele lui Inca le-au dat fetei , pedeapsa ce
corespunde In realitate dispozitiilor glavei 32, zac. 2, 3, 20 i 34 din pravila
moldovean 1).

Un alt caz care dovedete aplicarea acestei pravile este cel relatat de
fostul vtaf de aprozi Enaki Kogalniceanu, In Letopisetul Trii Moldovei

(1733-1774); in timpul domniei lui Ion Teodor Calimach (1758-1761),

un oarecare fin de mare boier, lije Canta, ucisese Intr-un moment de minie
pe un servitor al sau. Prins de ispravnicul de Neamt i adus la Iai In fata
divanului, ucigaul vi-a marturisit crima. Atunce
scrie cronicarul 1-au
mustrat domnul i toti boierii, i toate rudele lui ; i dupa aceasta 1-au trmis
la inchisoare, la parcane ; care peste clteva zile, facind jaloba printii mortului,
ear 1-au scos la divan la boieri pre care 1-a rinduit boierii cu pravila ca sa
ja moarte pentru moarte... 2). S-a flout deci atunci aplicarea dispozitiilor
glavei 8: Pentru certarea ucigatorilor de oameni, ce li sa cade dup deala
lor (zac. 11) din Cartea romineasc de invttura # 3).
Cum nu erau arhive judecatoreti propriu-zise In acel timp i daca au
existat mai ales In divanul domnesc, ele nu ni s-au pastrat, iar cronicarii nu
gseau nici un interes ca sa relateze cazurile judecate, ar fi cu totul nepotrivit
sa se deduc' din acest fapt neaplicarea In sensul aratat mai sus
a acestei
pravile, care se bucura de o necontestabil autoritate ca legiuire. De altfel,

starea de uzura evident In care se prezint putinele exemplare ce ni s-au

pstrat este credem Inca o dovada ca ele au Jost folosite destul de des
de catre cei ce cautau In textul lor nu numai Invlaturi, ci i dezlegari juridice.

Chid exemplarele ei devenir rare, pravila Incepu sa fie copiat'a, dup

cum dovedesc copiile gsite In Moldova 4).
Nicolae Mavrocordat, ajungind la domnia Tarii Romineti i amintinduli
de pravila moldoveana pe care o cunoscuse Inca de pe vremea clnd domnea
In Moldova (1711-1715), ceru In 1724 preotului Stanciu de la Scoala domneasca
din Bucureti A' i-o copieze. In sfirit, o alt imprejurare care Intarete con-

cluzia aplicarii pravilei, este faptul ca hrisovul lui Scarlat Calimach pentru
promulgarea Codului civil din 1817, confirma relatarea lui Dimitrie Cantemir
ca pravila aceea a lui Vasile (Albanezul) a ramas regula dupa care judecatorii Indreptau judecatile pina la inceputul secolului, precum spune acelai
i) A. D. Xenopol, op. cit., vol. VII, p. 146. Vezi si Gh. Cront, Dreptul bizantin ln
Wile romlne. Pravila Moldovei din 1646, In e Studii , an. XI (1958), nr. 5, p. 55.

M. Kogalniceanu, Cronicile Romlniei seau Letopisetele Moldaviei f i V alahiei, t. III,

ed. a II-a, Buc., 1874, p. 245. Vezi si S. G. Longinescu, Istoria dreptului ronanesc din vremile

cele mai vechi f i kind azi, Buc., 1908, p. 264 si urm.

Vezi si Gh. Cront, op. cit., p. 55.

St. Gr. Berechet, Legatura dintre dreptul bizantin gi romlnesc, p. 119-120.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMMEASCA. DE INAITXTURX

Cantemir, care In timpul de atunci a fost in floarea vlrstei . Este drept Ina
c. acelasi hrisov precizeazA c aceastA pravilA ca una ce era cu lipsuri, a
ajuns de multi ani acuma nefolosit si a devenit foarte rarA 1).
Edifiile pravilei

naserA

In secolele XVII si XVIII, Cartea romlneascA de invAtturd nu a mai fost retipArit, desi exemplarele ei se Imputi-

i deveniser tot naai greu de gAsit. Dupg trecerea de mai bine de

doug secole, cind deci aplicarea ei incetase de mult, pravila a fost retipAritA
datorit initiativei particulare.
Editia Sion. In 1875, poetul Gheorghe Sion reediteazd aceastA pravilA
In tipografia Adrian din Botosani. Editorul arat In. prefatA Ca' ceea ce l4a
indemnat sA retipreascd pravila a fost micsorarea numArului exemplareior
ei i ca urmare, temerea ch. acest document foarte pretios pentru romIni

a nu se piard cu totul.
Editia Sion, care contine 179 pagini de text, poartA ca titlu insusi titlul
CArtii romInesti de InvtAturg *, insotit de versurile omagiale si de portretul lui Vasile Lupu. Valoarea acestei editii este ins foarte redua, din
cauza numeroaselor ei defecte. Transcrierea, In general neglijent fAcutA,
prezint numeroase erori i uneori chiar omisiuni de text. Editia nu

reproduce tabla de materii. Imprtit In pricini, dintre care unele shat

numerotate iar altele nenumerotate, textul nu indica paragraf ele (zacealele).
De aceea usurinta lipsa de atentie cu care a fost Intocmit aceastA
editie fac ca ea a se- prezinte mai mult ca o editie de popularizare a legiuirii
din 1646.

Editia Bujoreanu. O editie mai Mina este aceea a lui Ioan M. Bujoreanu,
publicist, fost magistrat, care In 1885 In volumul III din a sa Colectiune
de legiuirile Rominiei vechi si cele noui , a publicat pe ling6 alte pravile,
Cartea romlneascA de invAtstur din 1646. In editia Bujoreanu, pagina
de titla a pravilei este reprodua cu caractere latine, purtind pe verso portretul
lui Vasile Lupu i stihurile omagiale, dupA care urmeazA prafata logorAtului
Eustratie i apoi textul pravilei. Spre deosebire de original Ina, tabla de
materii se all asezatA la sfirsitul textului.
Dei aceasta editie se prezintA destul de ingrijit, totusi transcrierea
textului nu-i lipsit de erori. Marginalele originalului lipsind, numerotarea
pricinilor, a glavelor i cea a zacealelor a fost inclus. in chiar cuprinsul textu-

lui. O scdere a acestei editii este faptul cA se pAstreaz numerotarea

chirilicA, pe care Ina o transcrie, nu in cifre, ci In caractere latine. In sfIrsit,
frumoasele viniete ale originalului lipsesc din aceast. editie.
1) Codul Calinwch, ed. cviticd, Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1958, p. 47.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

26

Edilia Longinescu. 0 editie intocmit stiintific este cee-publicatd de

S. G. Longinescu In 1.912, sub titlul de Pravila Moldovei din yremea lui
Vasile Lupu , constituind volumul I din lucrarea Legi vechi rominesti si
izvoarele lor . Aceasta este prima editie critic a artii romlnesti de invttur. , constituind in acelasi timp pentru Longinescu incoronarea unor hidelungate cercetri s'i concluzii mai vechi, la care ajUnsese. Textul pravilei,
transcris cu o meticuloas atentie, este prezentat in comparatie Cu izvoarele
sale, fie ca acestea slut leges colonariae, fie a slut textele jurisconsultului
Farinaccius, fie textele corespunztoare din Indreptarea legii .
In prefata editiei sale, Longinescu releva insemnatatea C'rtii rominesti de invtaltur.,, subliniind c'd aceast legiuire nu putea s' fie pretuit
indeajuns, fiindc6 nu se cunosteau izvoarele ei. Ar't'm in introducere
ad'uga el in ce chip am -gsit scrierile din care a spicuit legiuitorul Moldovei. Aceste scrieri aveau si ele la rindul lor alte izvoare. De aceea, am pus
Cartea de invttur fat-n fata cu izvoarele ei directe, iar in not am artat
izvoarele acestor izvoare. Astfel am reIntocmit oblrsia rinduielilor vechii legi
moldovenesti. Acum se poate vedea l'murit si fara ca BA mai rmind cea
mai mica lndoial, c aceast iege, unul din cele dintii coduri din Europa

in limba national, era la inltimea stiintei juridice apusene din veacul

XVI I .

In Introducerea ce urmeaz prefetei si care alcatuieste un studiu

remarcabil de vechi drept rominesc, Longinescu, dup ce reproduce prefata
biv logoftului Eustratie, comenteaz6 cunoscutul pasaj din Descriptio Molda-

viae, interpretindu-1 In sensul c Dimitrie Cantemir considera pravila lui

Alexandru ce! Bun ca o spicuire din dreptul romano-bizantin, premis
de pret pentru concluziile sale ulterioare si imprtseste teza alctuirii
unei comisii de catre Vasile Lupu, insrcinat s adune toate legile scrise ale
Moldovei, inclusiv deci si pravila lui Alexandru ce! Bun, care a devenit astfel

partea de inceput a legiuirii lui Vasile Lupu. Aminteste apoi In sprijin atlt
hrisovul de promulgare al lui Mexandru Calimach din 1817, cit si anaforaua
boierilor moldoveni din 1.819 care, ambele, se intemeiaz pe afirmatiile lui
Cantemir. De altfel, chestiunea prezentei Pravilei lui Alexandru cel Bun
In cuprinsul Crtii de Invttur a lui Vasile Lupu, r'mine principala
preocupare a acestei Introducen.
In partea finald a Introducerii , Longinescu arat metoda dupg care
s-a cal'auzit In alegerea textelor latine, metoda urmat de transcrierea din
chirilia in caractere latine, greselile de tipar, deosebirile dialectale dintre
cele dou6 texte, moldovenesc si muntean etc.
In editia Longinescu, dintre cele 1255 de note referitoare la izvoare,
94 cuprind spicuiri din 116[Loq recopytxk (Leges colonariae, leges agrariae),
www.dacoromanica.ro

26

CARTE ROMINEASCI DE INVA.T.X.TURX

din Corpus jzzris eivilis al lui Iustinian, din Biblie i din Ecloga Isauriana,
iar restul de 1161 extrase din Praxis et theoricae a lui Farinaccius.
Editia reproduce, In facsimile, coperta Crtii rominesti de Invatatura ,
Cu care i Incepe numerotarea paginilor, repetind-o in acelasi chenar ornamental, in textul rominesc i francez ; urmeaza stema domniei Moldovei ci versurile

In romineste ci in traducere franceza, precum ci introducerea lui Eustratie.

Editia cuprinde pe patru coloane i In paralela' textul latin al izvoarelor,
textul pravilei moldovene, textul corespunzator din Indreptarea legii ,
traducerea In limba franceza, toate capitolele purtind frontispiciile, vinietele
si finalele din original, pin' la p. 333. Lucrarea se incheie cu o tabla de
materii, un index alfabetic de cuvinte, lista erorilor Corrigenda, i o scurta
bibliografi e.

Dac unele interpretari din editia Longinescu nu pot fi sustinute, lucrarea In sine ramine o remarcabila opera de tiinta prin contiincioasa cercetare a izvoarelor i prin probitatea ce sta la baza prezentarii textelor.

Cartea romineasca de invatatura nu a fost tradusa In

nici o alta' limba straina, In afara de savanta versiune In
limba franceza din editia Longinescu, realizata cu atita competenta si grija
Traducen

de A. Patrognet. Aceasta traducere nu este separat de textul legiuirii,

ci-1 Insoteste formind un text paralel: N-am cautat s facem o traducere
eleganta

spune traducatorul in prefga lui

care ar fi cerut

adeseori

prefacerea frazei intregi. Ne-am silit numai ca sa redam cit mai exact textul
cel vechi .

Traducerea nu privete numai textul propriu-zis al pravilei, ci si

lntregul continut al editiei: prefata lui Longinescu, prefata traducatorului,
introducerea i anexele.
Consideratil
generale

Cartea romlneasca de invatatura este prima legiuire laica

oficial i codificat a Moldovei, care asaza acest stat

lnaintea multor tari europene in ceea ce priveste istoria
legiuirilor tiprite. Dreptul bizantin constituie un izvor al dreptului vechi
rominese; a fost cunoscut prin mijlocirea culegerilor care circulau In Wile
romine. Pravila tiparita In 1646 In limba romIn punea la Indemina clasei
feudale dominante a Moldovei din acea vreme, In special In materie penal,
un bogat material juridic cules din tezaurul compilatiilor de drept bizantin.
Pentru monarhie, In conditiunile relatiilor feudale, cuprinsul pravilei raspundea
necesitatilor de consolidare a puterii centrale.
Rasunetul pe care l-a avut atunci aceasta pravila i faima ei In rindul
clasei dominante feudale, ce simtea nevoia unui puternic mijloc juridic cu
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

27

care s'a' poan reprima impotrivirea mereu crescind a maselor exploatate,

au fost atit de mari, incit textul su a fost primit si integrat, dei intr-o
ordine diferin, in 1652, in textul Indrepnrii legii # din Tara Romineasca.
Astfel, cele dou nri ajung sa fie inzestrate inch' de la mijlocul secolului
al XVII-lea, cu aceleasi norme de drept agrar si de drept penal.
Consideran, cu drept cuvint, ca un insemnat izvor juridic al Moldovei
medievale, pravila din 1646 d'. invAnturi judecdtorilor, atit In pricini
agrare cit si in penale, fdr a inltura obiceiul pArnintului. Aceasn pravila
nu era ins o lege obligatorie si exclusiv pentru tar si nici nu integra vechile
obiceiuri juridice, c6rora le recunostea, de altfel, in termeni categorici, puterea

de lege.
Gradul In care pravila din 1646 a fost respectan si aplican in justitia
nrii urmeag s'd formeze obiectul cercenrilor privitoare la dezvoltarea
vechiului drept. Cartea romineascg de invan'tur'd , fiind in vigoare vreme
de aproape dou'd sute de ani, constituie un monument important in stiin%a
vechiului drept rominesc si. a istoriei dreptului. Cartea romineased de inv.'ntur reprezinn totodan si un remarcabil monument al limbii si culturii
rominesti din prima jumtate a secolului al XVII-lea.

Am alAturat editiei de fan' anexe referitoare la izvoarele Carta rominefti de inaiteitur i la textul insusi al
acestei legiuiri. Ele sint:
(A). Texte din 1161.1.oq recapyuck (text grecesc si traducere). (B)
Manuscrisele grecesti 532 si 588 (p. 227-342) din Biblioteca Academiei
R.P.R. insotite de traducerea lor. (C) Extrase din Praxis et theoricae criminalis a lui Prosper Farinaccius.
Anexe

Principalele indicatii bibliografice, indice alfabetic de materii, indice

de cuvinte, lista ilustratiilor, rezumat in limba rug, rezumat in limba

franceza.

www.dacoromanica.ro

TRANSCRIEREA TEXTULUI CHIRILIC

Alatuitorii prezentei editii a Cdrfii romtnefti de triveildturd s-au condus

dui:4 principiul c.
editarea izvoarelor istorico-juridice, la transcrierea
textului chirilic in alfabetul latin, trebuie sh se dea importanth limbii, iar
nu grafiei. Acest principiu a fost aplicat de Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. in Intocmirea noilor editii de documente 0 cronici.
Procedeul de transcriere folosit are un caracter interpretativ, in sensul
oh' pentru transcrierea semnelor chirilice cu valori fonetice imprecise am
tinut seamh in general de sistemul fonetic al limbii romine actuale. Ne-am
bazat in aceasth privinth pe inse0 concluziile lingvi0i1or care au cercetat
limba textelor vechi. Institutul de Lingvistich al Academiei R.P.R. ghsetech. cele mai vechi texte romineti din secolul al XVI-lea prezinth un sistem_
fonetic aproape identic cu acela al limbii contemporane i socote0e
sistemul fonetic al limbii romine din secolul al XVI-lea nu se deosebea
aproape de loe de acela al limbii romine de asthzi, dach tinem seamh si departicularithtile fonetice ale graiurilor teritoriale (Gramatica limbii romine,

vol. I, Bucure0i, 1954, p. 78-79).

Transcriind textul chirilic cu litere latine, am desphrtit cuvintele duph
regulile actuale ale gramaticii, am coborit in rind literele suprapuse, am
intregit prescurtrile, am introdus punctuatia. Nu am reprodus spiritele
accentele, ericul i paericul, deoarece aceste semne au in textul chirilic numai

o valoare grafich.

Textul prezentei editii a fost transcris duph editia din 1646, in care
nu toate semnele chirilice reprezinth valori fonetice distincte i in ace1a0.
timp unele semne pot EA' aib' pronunthri diferite.
Valori fonetiee precise au urnagoarele semne chirilice: A= a, a = b, =IT,
g=e, m=j, 9=z, H
= m, n = n, o = 0, w (:), n =p, p=r,.
C= S, In =t, = t, 10=4 S=u, ov =u, zis f, r = h, tIr=ps, u,=t, 111=, ILl ="t.
www.dacoromanica.ro

TRANSCRIEREA TEXTULUI CHIRILIC

29

Celelalte semne chirilice folosite in editia din 1646 nu au echivalente

bine stabilite In alfabetul latin si au fost transcrise, tinindu-se seama de
pronuntarea sunetelor respective in limba romin.
Semnul r (glagoli) figureaz. in textul chirilic al pravilei cu valoarea

sunetului g, dar urmat de sunetele e sau i se pronung ghe i ghi; astfel:

riwprIE

Gheorghie.

Semnul s (dzialo) a fost transeris prin dz, cum au procedat editorii

textelor vechi ; astfel:

SI-14E

dzice, rip-ks:fi = creadz, imusm

Semnul K (caco) are valoarea sunetului c, dar urmat de e sau i se

pronunt che sau chi; astfel: 'coal

chelie, KHRh = chip, lingo

chirie.

Semnul k (ier), preeedat intotdeauna de consoane, nu are valoare foneticA In interiorul cuvintelor si de aceea la transcriere a fost neglijat ; astfel:
cumplir, SpiolulAr
furtupg, nfflwrpti = pentru. Dar la
sfirsitul cuvintelor, dup consoanele moi, acest semn are valoarea sunetului i (i scurt) si a Jost transcris cu
Lip-kwk = iar1ci, K811811tilth =
KSAmniurrx

= cununati, ,fikOAHMIlit

domnefti, n.arpSilk = patruli.

In citeva cazuri, acest semn are si valoarea sunetului

-(gl. 32, 43), copt,

sore./

4sau,b = farei

(gl. 35,3), RCIIpAKI. = ispravli (gl. 59, 3).

Nu am transeris ierul final prin (u scurt) acolo unde acest semn ar

fi putut avea aceast valoare fonetica, deoarece ne-am condus dupg regulile
pronuntrii actuale. Dac am fi atribuit ierului i valoarea sunetului ti (u scurt),

ar fi trebuit s transcriem acest semn, de exemplu, de 17 ori pentru pagina

de 17 rinduri cu care incepe Pricina a patra: fac, dobitocil , peimIntul etc.,
ceea ce ar fi lnsemnat ca lectura pravilei s. devin obositoare pentru
cercettori, MIA ca o asemenea transcriere s" foloseascA
Semnele i (ior) i
(ius) au fost transcrise atit prin i, cit i prin
dup valoarea lor fonetic In cuvintul respectiv. Frecventa folosire a acestor

semne, unul In locul altuia In aceleasi cuvinte, dovedeste c ele aveau o

clnd;
dubl valoare fonetic. Am transcris deci = KXRA6 sau
CThWMlS sau CT'hILKFISA sau CT/A[1104A = stkinul; 100(1AAMHT sau IpOtrhAVIINT

sau umplOAAHT = giureimInt. Urmind aceast regul, am transcris: Inveitatur,

romineascii, atila, mrgnd, p mint, iar nu invelteaurl, romlneaset, ateita, mrgei nd,

pilmnt sau pinfint. Totodat tinind seama de pronuntarea moldoveneasc,

am transcris ; pn, inti, talhariu,
Semnul hl final a fost tranecris cu i, tinind seama de pronuntarea cuvintelor respective ; astfel: wpm = ori, qmpfum intregi, TOnFtitio --= trupegi.

Semnul * (iati) a fost transcris cu ea: nip

leage, ToKiwkm = toc-

meale, .tokeiltrA = tnteleag , precum i cu e-a In cazuri ca: trkpo = ce-are,

nirkiconA = pre-acolea.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVkaTURA.

SO

Semnul AN (ia) are o dubl valoare foneticA, pronuntindu-se atit ea,

clt i La. L-am transcris cu ea:
In cuvintele In care diftongul ea a devenit e, ca: wove = mearge,

c% rh (wore = sci sit. cearte, ZiShIA = feal ;

In substantivele feminine terminate In e i articulate, ca HO4HT1A =-noaptea, linapia =-- ftirea ;

In substantivele masculine,
hiclean ;

ca: MOWNIMI = monean, fignAn =

In subjonctivul verbelor, ca: c% ma = sei dea,

C'h

nAilTACktlt =

sel plet'teascei ;

in imperfectul verbelor, ca: AKA = avea, U,Htlat = tinea.

i adverbe, ca: deitCT/11 = aceastea, el*A/A =

In unele pronume

acealea, illitliA = aicea, AMA/A = acolea.

Am pstrat transcrierea cu ja In celelalte cazuri.

Semnul ra (jaco) a fost transcris In general prin ja: comma = boiarin,
'Irma we = graiage, ICEATthanx --= cheltuial, dar i prin ea atunci and
aceasta a fost pronuntarea, de exemplu KramA = cheamei, dupd cum rezult
din redarea grafic necontestabil a aceluiai cuvint : KEdiWit sau Ktmx.
Am mai transcris i pronumele MAE CU cale.

Semnul e (tita) a fost transcris, tinindu-se seama de pronuntarea cuvintelor respective, cu th sau cu ft, astfel: fIelina = Athina, meopia = doftori,
win = eftin.

Semnul ti (cerfu) a fost transcris prin ce sau ci, tinindu-se seama In

alegerea vocalei e sau i de pronuntare. Astfel: tithiCT A = aceasta, (um. =
ce-am, gaincx = cearal , cnimv16Hil = sleibiciunea,

w(11-1141 =ocine,

KEME/11% =

vecin.

Semnul I; (gea) a fost transcris prin ge sau gi, dup pronuntare; astf el:
Arkpyi = mearge, Omit = giudet, ALIRIIIII/A = marginea.

Semnul 4 (In) a fost transcris prin 1, in, sau im, potrivit pronuntrii;
astfel: .fin = if, 4T8lifKalth = Entunecati, +CitTilll,h = inseitafi, 4nispaio =
impiirqi.

In cuvintele In care lipsete i final, dei -se aude la pronuntare, acest

semn s-a adugat in paranteze unghiulare < >; astfel: Whit --L--- cli<i>, MIAMI=
oamen<i>, TOII, = tot<i>.

Fenomenul fonetic al metatezelor fiind propriu i. textului chirilic al

Ceirtii rominefti de inveiteiturei, am transcris: cirmasei In loe de crimascei, desti-

virfit In loe de deseivrifit, mirfav In loe de mrifav, ocirmi In loe de ocrimi,

osirdie In loe de osridie, scirbei In loe de scrtbet, strg In loe de Mg, gin/ In
loe de striv, alcuesc in loe de tlicuesc, tirg In loo de trig, virst In loe de
vrIstii, virtos In loe de vritos. Pentru unele din aceste cuvinte figureaza In
www.dacoromanica.ro

TRANSCRIEREA TEXTULUI CHIRILIC

31

textul chirilic si formele corecte. Am pstrat Ina adverbul Emprotiva sub

aceast form, deoarece nu figureaz decit asa In tot cuprinsul pravilei si
constituie o variant ce se pstreaz6 inc6 in limba vorbit.
Cuvintele ce figureaz6 in textul chirilic In mod obisnuit sub forme prescurtate au fost transcrise cu intregirile necesare, astfel: Ellelifit. = episcop,
Mild%

= mild, MATKE = molitve, AMHSAI. = domrad,

fc

= H r is t o s.

Erorile strecurate In textul chirilic au fost corectate si semnalate prin

note In subsolul paginilor.
Cuvintele omise In textul original s-au adugat in paranteze unghiulare < >.
Literele omise in cuvinte s-au completat asezindu-se in paranteze
rotunde ( ).
S-au respectat inconsecvenOle in transcrierea semnelor nesusceptibile de
interpretare; astfel: SIMI = dzice i sloe = dzice, UMW = vamcli i.
KAMEIU = VaMe4.

www.dacoromanica.ro

,#,
i/,,,-,i'

f (.1 /-,':',`-

ii 7
'.'i

't

ir". .),

' '`'.'.
-,;

ifr''

tit

r ii (.

1-14 i

1,2A F071,11

, IlAA

)V4- f : *\ ',' -: ) : , .
i!)..+,:'

t
,O, : ''.:

,V.-

,S

NI.
2

11,

t
1

%.

4101fin
.,

A,

.5.-ns....-

,.,.,

,,

i:sisl.ATZ ,4,443, Alit titAI 1.11%, IC

'

,9

trf pm Wit Af,14AATS

rAii/r,t
17,,

,.

'

1,a,v6if
UM dTCAir,T. KEA' Va 44

,ij EDAM
, 1,13,1,1,011(t1it

AX,IiCtilil. Te 011E6
tm.,'-ei41,

EMI
,

An,. 1A.'ri
efrgyrIlOrt
r

T.40, vtlifi TA,

r 0
1R %t4 trilfti-VrcirK , flIMEMICA

r041Afit4:13.

IMUTZ:113iiZilliZi2EZZO431.301M4/116tb

#104

AOMHICiff., .0 A*Hrni
iTIMAIHAfi
,
'HT& itott'SHACTtirt
.
;Pro; HOT-HAN
,
,
..,..-'"
i MUM MAA XC . ..f.IXAA .

,t
r%.

gea,
-

urdik-

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INNATATU'R

DE LA PRAVILELE IMPXRXTESTI

SI DE LA ALTE GIUDEATE

CU DZISA I CU TOAT CHELTUIALA LUI

VASILIE VOIVODUL SI DOMNUL Mil MOLDOVEI

DI IN MULTE SCRIPTURI TALMACIT
DI IN LIMBA ILENEASCA. PRE LIMBA
ROMINEASC

IN TIPARIUL DOMNESC, S-AU TIPARIT

IN MANASTIREA A TREI SVETITILE IN 1.01
DE LA HRISTOS 1646

www.dacoromanica.ro

sAv

ttig's
PA%

MVPMINVIZID2D-C-00VgVfiggCVZ

aaaa4aziauoia4a4agikeleai74-glatito

wres

eau

rMA

04xelf.

AON141:fh

MO/Itil;ATS

+.

tNiff3
SPOZ

Vigta

?AU

Tftlid

tc31
&AI
VtM

rc3

utiVi

gig

Ka3

UTA

PIRA

tte3

er.24c1

GA&
tAdel

we3
tau
tuts,

trves

ova

eas

VRA

goga,

SW3

weg

G-bm

vue

&VA
VA'S

vise
AARgi

ft/61 NUM 515HfrLiffiltLIA CrLAVLI, r 00311111a p

=PA
,

*Ks

it.G2

flgTritillitila
sof4
,
ttiti Ksl ilairstptfilfgAL lieTirfiNAS .4.if ti
.
LItti CArA6HT414111 HOISOAR AA& C1(113MIC
ttesi Tr/
friArftWEiqfli fitti AAAO/Miiin MOdiel,01SittailH
CA%

tLite

IfrbtrA13 61101fATA

eiok%

MilfAAgAALLIARYEISICA:AE
4II.MH IMItH
gACHAffgOgsr f

wes

pgrAftAffAAE cuga

+8.-iirmr pH 'If ipptA /rrtmemtgurif

tichOpitlrojg1

Myx: 47

eat

144141116T411.11/4 MUM )(kiln camvionowttim ,

LEIN

ro2,94tlea)

Wer;

i'3/111,41fli

vi:(454

aVt\V-Vrtitn:MtlgViKtVVOURVIVeiV.z4t-tA

agtrealatieue. Auaimaairaz5aatiza;
www.dacoromanica.ro

STIHURI TN STEMA DOMNIEI MOLDOVII

Io

Dei vedzi cindva smn groznic,

86 nu te miri chid s arat putearnic;
C putearnicul putearea-I inchipuiaste
si slvitul podoaba-I schizmeaste.
Cap de bull' si la domnii moldovenesti
ca putearea aceii hieri sd o socotesti,
De uncle mari domni spre laudd s-au fcut cale,
de-acolo si Vasilie voivod au inceput lucrurile sale
Cu invrturi ce in rara sa temeciuiaste
nemuritoriu nume pre lume sie zideaste.
www.dacoromanica.ro

TOTI CETA CE STMT CRE5TIM PRAVOSLATNICI,

CINE TA CETI CA SA. INTELEAGA.
Cum izvorAsc si es toate apele den mare si Imprtindu-A s rschira
pren toate vinele pArnIntului de adap tot pmIntul, asea Intr-acesta chip
svintele scripturi izvorAsc si es- dentru Intilepciunea dumnedzAirei
alte toate invtturile ceale bune; drept aceaia iarA'si cum vedem pre toti
lnteleptii i putearnicii lumii cu mare osIrdie i nevoint4
cu multd cheltuial cearcil i sap pAmIntul i mestersuguesc de gsAsc de aceale vine de
izvor de ap i, daca le g'Asc, bucurindu-s6 foarte, iscusit cu mare mestersug
silesc de scot acel izvor yang in fata pAmIntului pentru binele i fpaosul
a multi ce lcuesc pre acel loc ; asea iaste i izvorul svintelor scripturi.
Multi intelepti i putearnici ImpArati cu mult rug i nevointd i cu

mare ostrdie s-au cumptat de-au cercat 'And s-au spodobit de-au gAsit
izvorul vietii cel nescAdzut, ce A dzice svinta scriptur5 i cu multA dragoste

bucurie lumii I-au artat pentru binele i folosul a multi; dup-acea pre
urma for, cu bun invtlura ca o mosie tuturor Impreund 1-au lAsat si mai
vIrtos celor lipsiti si InAtati de Invattur; pentru ea cum nu poate nime
a lAcui In ceastd lume frA de apA, asea nu poate fi nice Mil InvAttur,
cum dzice Isaiia pr(o)rocul: Zavistiia cuprinde pre oamenii cei neInvtati .

Drept aceaia si al nostru prea luminat intru crestindtate i dirept Intru

creding loan Vasilie voevoda, domnul i biruitoriul tarli Moldovei, airmind
urma celor buni i Intelepti domni, socotind neputinta i slbiciunea acestui
loe i Imputinarea izvoarlor svintelor scripturi si altor Invtturi i cunoschid nevoia ce va. veni i scadearea asupra oamenilor, ce vor fi lAcuitori In
tara Moldovei, fiind fgra InvAtAtur, .vor fi de pururea InsAtati i 1ipsii ca
si cum are fi Intr-un loe secetos fAr de ap, si mai virtos vdzind nedrepttile asuprea/ele miseilor carele fac cei neinvAtati i neIntekgAtori, diregAtorii i giudeate/e de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multA
www.dacoromanica.ro

38

PREDOSLOVIE

osirdie s-au nevoit mariia sa de-au cercat pre multe taxi, Oa 1-au indireptat
Dumnedzau de-au gasit oameni ca aceia, dascali i filosofi, de-au scos den
carti elineti i latineti toate tomealele ceale bune i giudeatele celor buni 1)
cretini i svinti imprati, carile ca o lumina lumineadza. i arata tot lucrul
celor intunecati i proti i neinvatati ca sa cunoasca strimbatatea tuturor
i sa giudece pre direptate: carele s cheama acmu Pravilele imparateti.
Aceastea intelepciuni i aceastea invtaturi ne-au dat i ne-au lasat noo
tuturor rodului rominesc, ca sa ne fie noo de pururea izvor de viiatia in veaci
nescdzut vi nesv1rit.

Dupa tocmala i ne'vointa marii sale domnului datu-s-au invatatura

i mie unui mai mic i nice de o treaba a marii sale rob, Evstratie biv logofet,
de am scos aceaste pravile i le-am tlmacit 2) den scrisoare greceasca pre

limba romineasca ca sa poat inteleage toti.

in original a bune *.
-In original e talminit *.

www.dacoromanica.ro

PRATILE IMPIRA.TqTI
ALEASE DEN STITOCUL IMPARATULUI IUSTINIIAN
PENTRU MULTE FEALURI DE GIUDEATE
CU TOT RISPUNSUL LOB, RINDUITE PRE 252

DE INCEPITURI,
PRAVILE PENTRU PLUGARI p PENTRU ALTI LUCRITORI DE PIMINT.

PRICINA 1.

zac. list1)

pag.2)

Plugariul s nu tae cu plugul den hotarul altuia,

pentru s-g mai lteascA pml(n)tul su.
Pentru plugariul ce va Intra In hotarul altuia.
Cela ce va ara pamIntul altuia neintrebat.
Plugarii ce s vor tocmi del vor schimba phininturile.
Plugariul ce s va amgi la schimbatul praIntului.
Plugarii ce-g vor schimba pmInturile dentre oameni.
Plugariul ce va avea 01.6 cu altul pentru sm'ntura

54
54
54
54
55
55

1.

1.

1.

3
4
5
6

gi va mearge de va scera fr gtirea giudetukti..

Pentru ceia ce vor face lazuri pre loo strein.

eind s vor tocmi negte lucrtori s lucreadze Impreung la fiece lucru, de vor vrea pot s strice acea tocmal.
Doo sate ce vor avea price pentru hotar.
Ceia ce vor sm'na In parte Intr-o artur.
Cela ce va lua vie In rupt &I o lucreadze, dup-acea

9
10
11

2
2

55
55
55

12

55

s va chi gi s va prsi.
2)

list ---- foaie; numerotarea apartine editiei din 1646.

2) Pagina din editia de fatg.

www.dacoromanica.ro

1.

55
55

CARTE ROMINEASCX DE INVX1ITUR

40

list

pag.

13

55

14

3
3
3
3
3

56
56

zac.

Cine va curli de spin pmint strein.

Pentru vecinul ce va fugi den sat vi-i vor rAminea
ocinele.

Cela ce s4 va hrni pro ocinele celui fugit.

Ceia ce vor lua ocine pentru datorii.
Cela ce va gasi in cale dobitoc vatmat.
Tranul ce va fugi den sat, s* nu-1 priimasca necAluri.

Cela ce va lua de la altul bou s-g are.

Cela ce va lua dobitocul altuia fard gtirea stpinului
sh* va duce cu dins in cale.

Plugariul ce va smna in pAmint strein.

Partea celuia ce sam6n pre locul altuia.
Cela ce va lua p'mint strein in parte gi nu-1 va lucra
bine, cum sa cade.
Cela ce va lucra vie strein6, pentru s impart roada.
Plugariul ce va lua pmint strein s'6-1 lucreadze 01)
apoi s va prsi gi nu-1 va lucra.
Plugariul ce va lua pmint de s-1 are de la vreun
om ce va fi dus in cale gi apoi nu-1 va ara.

15

16
17
18
19

56

56
56
56
56

22

4
4
4

20
21

57
57

24

57
57

25

57

26

57

PENTRIJ FURMAGURI CE VOR FACE Li:JCR/WORM

PRICINA A DOOA.

Cela ce va fura sap sau hirlet de la viiar.

Cene va fura clopot de la vreun dobitoc.
Viiarul ce va fura roadd den viia ce lucreadz sau
grdinariul de va fura legumi. sau poame.
Pstoriul ce va mulge oile sad vacile furig fr de

27
28

5
5

57

29

58

gtirea stpinului.
Cela ce va fura mirigtea altuia ce ss dzice spicele.

30
31
32
33
34
35
36
37
38
39

58
58
58
58

Cela ce va fura cal sau bou.

Cela ce va fura bou den cireada.
Cela ce va fura snopi sau va freca spice.
Ceia ce vor intra in vie s' mAnince, iar s nu fure.
Ceia ce vor fura plug sau her de plug sau giug.
Ceia ce vor fura carul altuia.
Cind vor fi Intr-uif sat nigte furi multi.
Cela ce va lmbla furind noaptea bauturi pren tirg.
1) In original

p. s.

www.dacoromanica.ro

6
6

6
6

6
6
6
6
6

57

58
58
58
58
58
58

SCARA PRAVILEI

41

PRAVILI PENTRU TOT FEALIUL DE PISTORL

PRICINA A TREIA.

Cind va nemeri vit de la plug in cireadd.

Vgcariul ce va lua dobitoc s-1 pascg.' si.-1 va piiarde.

Dobitocul cu pdstoriu de va lace vreo ispase.

zac.
40
41
42

list

pAg.

58
58

59

43

59

44
45

7
7

59
59

46

59

Vdcariul ce va la') bou de Ia plugariu sd-1 pascl

Intr-acea dzi si de-1 va piiarde.
Vcariul ce va lua 2) bou demineatd de la plugariu si
va fi sndtos, iar sara sg va afla bolnav.
Pentru vdcariul ce va giura strimb si va fi vinovat.
Vdcariul ce va arunca cu toiagul si va vdtdma vreo
vit sau si Intr-alt chip.

PENTRU PAGUBA CE VOR FACE DOBITOA.CELE IN TAIMA SAU IN VII.

PRICINA A PATRA.

Cind va afla nestine dobitoc in vie sau In aring..

Dobitocul a fdta, de va paste pre locul altuia.
Cind va gsi nestine vreun dobitoc facInd pagub.
Ciad va afla nestine mascuri sau dulu striclnd niscare
bucate.

47

48
49

59
59
59

50

59

Dobitocul ce va intra in vie sati in pomeate si va

cdea In vreo groapd sau de s' va impdra.
Dobitocul ce va vrea s sar prespre gard si s va

51

60

impdra.

52

9
9
9

60
60
60

55
56

9
9

60

57

60

Cela ce va ucide dobitocul ce-i va fi fgcut pagubd.

Cind vor gdsi dobitoc in vie fcind pagubd.

53
54

PENTRU PAGUBELE CE SI VOR FACE IN l'AMI.

PRICINA A CINCEA.

Cela ce va secera si-s va cdra snopii si de-aciia va

bAga dobitoc In tarin si vor fi pmlnturile altor nestrinse.
Cela ce- s va bdga dobitocul In vie si vor fi neculease.

60

Ceia ce vor avea mirte sau veadre sau alte m.suri

hicleane.
In original i hii e.
In original o lau t.

www.dacoromanica.ro

42

CARTE ROMNEASCA DE INVATATURA

PENTRIJ UCIDEREA DOBITOACELOR.

PRICINA A

EASEA.

Cind va darima nestine in padure si va cadea padure

de va ucide vreun dobitoc.
Darimind nestine un copaci va scpa scurea P va
ucide vreun dobitoc.
Aducindu-s nestine vitele den cimp s'A va lua cu dime
i vreun dobitoc strn.
Cela ce intinde curse sau lcuri la vreun pomat p de
sa va prileji sa s prindz dobitoc dumeasnic.

zac.

list

pag.

58

10

60

59

10

60

60

10

60

61

10

61

10

61
61

Pentru luptarea a doo dobitoace i pentru timplarea lor.

Cind s'a vor lupta doo dobitoace p va vatma una

pre alta.
62
Cind va veni un dobitoc asupra altuia p cela nu-i
va da cale.
63
Cind s vor svdi doi duli i stpinii nu-i vor desprIi p va vatama unul pre alt.
64
De va avea nestine dulau simq p va birui pre toIi. 65
De va ucide nestine dulau pstoresc.
66
Cela ce va omori dulu de turma.
67
Cela ce va strica dobitocul altuia.
68

11

11

61

11
11

61
61
62.

12

62

12
12
12

62

11

PRAVILA PENTRU POMI.

PRICINA A EAPTEA.
Cela ce va socoti un pom si-1 va creaste in loe strein.

De va sta Pomul in marginea viei.

Cind sa vor prici nestine pentru niscare tufe de vie.
Cela ce va tala vie roditoare su si pusori.
Cine va taia pomi dumeasnici.
Pomul ce va fi batrin sau uscat.
Cela ce invata pre altul s'a marga s tae pom.
www.dacoromanica.ro

69
70
71

72
74

12
12
12

75

1.2

73

62
62
62

62
62
62

SCARA PRAVILEI

43

PRAVIL PENTRU ARSURI SI DE TOATE FEALURLLE DE POJAR.

PRICINA A OPTA.

zac.

Cind va l'Asa netine pojar in pomAtul sAu.

Cela ce va slobodzi pojar In T'aura streinA.

Cela ce va arde gardul vii.
Ceia ce vor aprinde casa omului.
Ceia ce vor pune foc la grajd sau la alt loe, unde va
sta fin, pae i alte ca aceastea.

76
77
78
79

list
13

pag.
63

13
13
13

63
63
63

80

13

63

81
82

13
13

63
63

83
84

13
14

63
63

85

14

63

PRAVILA. PENTRU NIMITI.

PRICINA A NOOA.

Nmitul ce va strica dobitocul cuiva, ca s'A' plteasa.

stpinu-su.
N'Amitul ce va Imbla noptea furind.
NAmitul cuiva de va fura de multe ori i va scoate
turma sau cireada i vor peri niscare vite.
Cela ce va da dobitoc la pAstoriu, fArA tirea stpinului.

Pstoriul, cind va lua de va pate dobitoc, oi sau vaci,

sau iape, cu tirea stpinului.

PENTRU CEIA CE VOR ZIDI SAU VOR RASAD! PRE LOCUL ALTUIA.

PRICINA A DZEACEA.

Un om ce- va face cas, sau altAceva, pre locul altuia.

Cela ce va zidi, sau va rAsdi, pre loe strein.

Cela ce rAsdeate pomi pre pAmintul altuia.
Cela ce rAs'Apeate casa altuia ara de voia giudetului.

86
87
88
89

14
14
15
15

64
64
64
64

90

15

64

91

15

64

92

15

93

16

64
65

94

16

65

De s va cheltui netine s'A' facA fiaca nameastii pre

loe strein.
PRA(VI)Li PENTRU MORI.

PRICINA A UNSPRiDZEACEA.
De va face netine moar pre locul a multi.
Cinduli va face netine moarA dup ce s'A vor impArti

rtizeaii ce simt cu dins in sat.

Cind va tueca apa morii niscare pminturi.
Are puteare cela ce i sA vor strica pminturele, cindu
s'A. va direpta apa morii prentr-Inse, s. opreascA moara s'a'

nu lmble.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVTATURX

44

PRAVILE IIIIPARITE*TI PENTRIT ALT PEAL DE. FURTUAGURI.

PRICINA A DOOSPRIDZEACEA.

zac.

Voroav pentru rindul furtuagului.

95
Cum s cade giudeatelor s dea mare certare furilor. 96
Furtuagurile sluit de multe fealiuri.
97
Un feal de furtuag iaste mare, iar altul mic.
98
Cade-s s Oim c6 doo certdri s dau furului.
99
Pentru omul ce-i vor fura bucatele.
100
PAgubaul s va ceare la giudet s cearce casa nescui. 101

list

pag.

16

17
17

65
65
65
65
65
65
66

18

66

18
18
18
18
19
19
19
19
19
19
19
19

66
66

1.6

16
17
17

PENTRU FURII CE TIN DRUMURILE PARA ARME.

PRICINA A TREISPRADZEACE.

Pentru ceia ce vor pzi drumurile fr arme, numai

pentru furtuagul.
102

Cela ce s va face a Ana pre ling drum, pentru s'a'

apuce ceva cu furtupg.
Furul ce va sparge zidit, sau 1) ua sau secriiu.
Cela ce s va ascunde la vreun loc, pentru s fure.
Cela ce va fura haine de la feredeu.
Cela ce va fura lucru putin.
Cela ce va fura den casa stpinu-su.
Cela ce va fura den besearica lucru svintit.
Cela ce va fura gini, giqte i de alte pasen.
Cela ce va fura furtuag mare, intia dat.
Cela ce va dezbrca oameni pre drum noaptea.
Cela ce va face trei furtuaguri.
Pentru tlhariul de drum.
Cind vor fi nete sotii multe de vor tlhui.
Pentru vindztoriul de oameni.

103
1.04

105
106
1.07

108
109
110
111
112
113
114
115
116

66

66
66
67
67
67
67

67
67
67

1.9

67

19

67

117
sd dea 10 pretal ce-au luat.
Cela ce va fura dobitoc den pdure sau den amp. 118
Cela ce va fura dobitoc ce va gsi slobod ling un

<20

67
67

drum.

20
20

VIndzatorul de oameni, dup moarte ce-i vor face, Inc

Pentru cela ce trage apa i. o scoate den matcA.

1) In original e sua s.

www.dacoromanica.ro

119
120

20

67

68

ECARA PRAVILEI

45

zac.

Cela ce stria' adpatorile de pre drumuri.

Cind va sir gui netine de va Intoarce furtuagul.
Tiganul sau tiganca, de-1 vor prinde furind.
Cind va ceare netine vreun lucru i-1 va tagadui.
Cind va trimite netine pre altul sa fure.
Cela ce va svatui pre netine s fure.
Cela ce va da agiutoriu furului, ori in ce feal.
Cindu s va afla intr-o rud, numai unul s fii fur.
Cela ce va gasi ceva pre drum i nu va mrturisi.
Cine va gasi ceva pre margi lea apei.
Cindu- va rasturna netine carul In vreo apa mare.
Cine va apuca ceva de la casa ce arde i de nu 1-are
fi luat, are fi scapat, n-are fi ars.

list
20
20
20
20
20
21

pag.

21
21

68
68
68
68
68
68
68
68
68
68
69

132

21

69

1-are fi luat, are fi ars acolea.

1.33
Pentru cela ce va muta hotarul.
134
Cela ce- va lua piatra hotarului.
135
136
Cela ce va trimite pre altul de va muta hotarul.
137
Cene va lua bani imprumut i nu-i va da.
Cela ce va ceare un dobitoc s marga la cutare loe
i va mearge mai d3parte.
1.38
Cela ce va da altuia sa-i tie niscare lucruri i el va
139
Imbla cu dinse cum are fi a lui.
Cine va lua bani sa-i tie i-i va cheltui.
1.40
C(1)nd va priimi netine avutie s o tie i sa o soco141
teased', i o vor fura.
Cind va ceare netine un lucru de la altul i daca i-1
142
va da, atunce i-1 vor fura.
Cela ce va dzice ea i-au furat avutiia, ce-au fost pre
1.43
mina lui.
Neguttoriul ce-i vor da bani s-i tie i-i vor numra. 144
Ispravnicul cuiva, de va lua bani de la niscare dator1.45
nici a celor saraci.
Cela ce s va lega de altul, dzicind ca iaste datoriu. 146
147
Cind vor avea nite sotii bani Impreun.
148
Cela ce va cheltui banii besearecii.
149
Cela ce va fura lucru svintit, den loe cinstit.
150
Cela ce va fura lucru nesvintit d3n loe svintit.
151
Pentru cela ce-1 vor certa pentru furtuag.

21
22
22
22
22

69
69

22

69

22
22

69
69

22

69

22

70

22
23

70
70

23
23
23
23
24
24
24

70
70
70
70

121

122
1.23

124
125
126
127
128
129
130
131

21
21
21

Cind va lua netine lucru de la casa ce arde, ea de nu

www.dacoromanica.ro

69
69
69

71
71
71

CARTE ROMINEASCA DE INVADITUR

46

zac.

Oare ce lucru s cheam svintit.

Cela ce va fura motii.
Cela ce va fura cruce den besearicA.

152
153
154

list
24
24
24

pag,
71
71

24
24
25
25

71

71

MAMA. PENTRIT VAMA CEA DOMNEASCi.

PRICINA A PATRISPRIDZECE.
Cine va Imbla cu amgituri si nu va plti vama
domneasc.

Cela ce va dzice c n-au stiut unde iaste vama.

Cine nu va mearge dirept pre la vam.
Crusul ce va ocoli vama.
Vamesul ce va afla negotul singur, fr. stpfn.
Vamesul ce nu va lua negotul cel acuns.
Vamesul ce nu-si va lua vama pn In 5 ai.
Cine va s'ri pre vamesi cindu-i vor ceare vam.
Vamesul ce va lua mai mult de cumu-i adeatiul.
Vamesul ce va ceare vam de niscare lucruri, ce nu
s-au dat altddata vama.
Vamesul ce va npstui pre negutetori.
Vamesul ce va fi pricin s' nu treaca neguttorii
pre la vreo scal.
Cela ce va face vam noo, carea n-au fost.
Cum nu poate face nime vam noo, carea n-au fost,
ir numai singur impdratul.
Cela ce va fi scutealnic de nu va plti vam.

155
156
1.57

158
159
160

25

71
71
71

71
71

162
163

25
25
25
25

164
165

25
25

72

166
167

25

72

26

72

168
169

26
26

72

161.

72
72

72

72

72

PENTRU CELA CE PURA IN PUMA CUIVA CU PATGIOCUR.

PRICINA 15.

170
Cela ce-s va face vis de altul, de-i va fura ceva.
171
Cela ce va mearge s fure i nu va fura.
172
Cela ce va apuca slujnica altuia.
and va avea nestine vreun lucru la altul i nu-1 va

26
26
26

72
73
73

173
putea scoate.
Cela ce va scoate i va lua pietrile de la viia altuia. 174
175
Cela ce va fura de srcie.

26
27
27
27
27

73
73
73
73
73

Cela ce va fura de la vrjmasul lui.

Nmitul ce nu-s va lua simbriia.
www.dacoromanica.ro

176
177

SCARA PRAVILEI

47

list
27
27
27
27
27
27
27

pag.

27
28
28

74
74
74

28

74

189

28

74

190

28

74

Un om ce are lua un lucru a orecui i 1-are da altuia s'

s hrneasc, cela cu lucrul nu poate s'-1 ia fdr de giudet. 191

29

75

29

75

zac.

Cine va fura hiar, sau pasere slbatec.

Cela ce va fura de la tat-su.
Sluga ce va fura pre stpinu-su.
Muiarea ce va fura de la brbat.
Cela ce va svtui pre muiare s fure de la b'rbat.
Muiarea ce va fura de la cela ce curveaste cu dinsa.
Clugrul ce va fura pre egumen.
Cela ce va fura vreun lucru ce-i va fi giuruit nestine
dea

i a nu va astepta.

178
179
180
181
182
183
184
185

Cela ce s. va Indatori la altul.

186
Cela ce va dzice cumu 1-au ertat
187
Cela eel va prinde un lucru de furat si-1 va lua fr
de stirea giudetului,
188

Tranul del va gsi pmintul tiindu-1 altul, sau

casa-si, i va vrea s ja fr stirea giudetului.

73
73
73
73
73
73
74

Un om are un cucon micsor ; dece pn a creaste s-au

lsat avutiia pre mina fr'tine-sau s s hrneasc.

Cela ce s va apuca de va lucra o vie pustie si o va

Innoi i viia va avea stpIn.
192
Chid s va svirsi cela ce-au Innoit viia i nu-i vor
raminea feciori.
Daca va curti nestine viia si o va tocmi ; dup-acea o

1.93

29

75

va lsa iarsi de s va pustii.

Doi oameni de vor avea pia pentru o vie si pn a
s phi va merge unul si va culeage viia.
Cela ce-s va lua lucrul de la altul singur cu voia sa,

194

29

75

195

29

75

196

29

75

197
198
1.99

30
30
30

75
75
75

200

30

75

201.

30

75

202

30

76

fr stirea giudetului.
Doi oameni and sa vor glcevf vrInd s' scoat unul
pre alt dentr-un loc.
Cela ce s va teame c'-1 vor scoate dentr-o cas.
Cind va goni nestine pre stgin de la bucateie lui.
Tat' cu fecior va sd scoat unul pre altul den ocine
si den bucate.
Vlddicul sau egumenul vor lua, unde vor gsi, vreun
stirea giudetului. '
lucru de-a besearicii

Igumenul cu s'borul singuri cu voia Ior vor lua

avearea vl'dicului dup moarte.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INIaTXTUR

48

zac.

list

pag.

nAmi casa', nu va putea sa'- ja al su fr tirea giudetalui. 203

30

De va avea netine un ispravnic la bucatele sale.

204
Gind va giudeca un giudecAtoriu strImb.
205
Oare ce va s dzica s dea de do ori pretul acelui

31
31

76
76
76

206

31

76

207

31
31

76
76

31
32
32

33

77
77
77
77
77
77
77
78

217
218

33
33 .

78
78

Pentru furtuagul cum iaste cu nevoe una.

Veastea i fuga tuturor arat furtmagul.
Unde sa face furtuagul, trebue s arate locul ; iaste
stricat pre unde va fi intrat furul de-au furat.
Nu s va creada pAgubaul pre clt va dzice ca i-au
furat ; ce trebue s-i dea giuramint.
S sA dea giurmn i celuia de la carele s-au furat.
Inca sA da' giurdmint i celuia ce mut hotarul.
Doi vrjmasi, scriind unul o carte, prind celuialalt
cum serie cava de ru de dins, va apuca cartea i o va

219
220

33
33

78
78

221

34

78

222
223
224

34
34
34

78
78
78

sparge.

225

34

79

226

34

Cela ce va imprumuta cu bani pre nestine, sau-i va

lucru.

De va avea nestine la altul cava vreun lucru i-1 va

ceare i cela nu i-1 va da.

Un om de huna' voia sa de va l'asa ceva unui srac. 208

Cela ce va avea datorie la cineva si vor avea tocmal

s ja alt ceva In pret.

Cela ce va face tocmal cu altul pala la o dzi.
Un om de s'a' va tocmi cu altul s-i dea un dobitoc.
Un om ce.- va lasa la moarte avearea sa cui va vrea.
Pri cela ce-1 vor lsa sA moneneascA pre urm.
Cela ce va fi ispravnic vreunui mort.
Cind va lsa netine ceva altuia sA s hrneasc.
De vor lsa cuiva cava drept suflet.
Cine va apuca mainte de vreame de va lua de aceale

bucate ce i s-au dat drept sufletul celui mort.

Pentru fiece lucru ce s'a va da drept suflet.

209
210
211
212
21.3

214
215
216

32
32
32
32

PENTRLI SEAMNELE FURTUSAGULUI.

PRICINA 16.

Pentru jidov cum nu i s d giurmint ; i pentru

giurmintul ce s'a' da improtiva furului.
www.dacoromanica.ro

SCARA PRAVILEI

49

Omul ru face prepus de furtuag.

Face prepus de furtuag i cela ce va treace pro un
loe, pre unde nu va fi mai trecut.
Prepusul s face Inc i clnd vor gsi pre netine
Intr-acel Ice und6 s-au fcut furtuagul.
Carele va fugi Intr-acea dzi den casa ce s-au furat,
face prepus sa fie acela vinovat.
De s va gsi vreo haine a cuiva la locul unde s-au
furat.
Omul srac de va cheltui niscare bani multi.
La care cas vor gsi niscare cinii de treaba furtu-

227

list
34

228

34

79

229

34

79

230

35

79

231
232

35
35

79
79

agului.

233

35

79

234
235

35
35

79
80

236

35

80

237

35

80

238
239
240
241
242
243
244
Cine va cumpra lucru ce nu iaste de metequgul lui. 245

35
35
36
36
36
36
36
36
36

80
80
80
80
80
80
80
80
80

36
36
36
36

80
80
80

251

36

81

252

36

81

zac,

Un om ce Imb16 amestecindu-se acolea fr treaba

pIrInd pro unul i pre altul, face prepus 86 fie el
vinovat.
Cind are putea neOine s sminteasc furtuagul.
Aceaste prepusuri nu slmt nice de o treab Improtiva omului cel bun.
Face prepus de furtuag i cela ce dzice altuia c-i
vrjitoriu.
Omul, ce va fi vestit de ru, face prepus s4-1 munceased.

La cela ce vor gsi lucru de furat.

Unde vor gsi lucru de furat; i va fi om bun.
Pri cela ce vor munci pentru prepus.
Cela ce va cumpra lucru de furat.
Cela ce va cumpra lucru prea eftin.
Celuia ce-i vor drui lucru de furat.

Cine va cumpra lucru de furat vi-1 va Intoarce. 246

Cine va cumpra lucru de furat i va fi lucrul den
247

besearica.

248
Cela ce va pune zlog lucru de furat.
249
Cine va cumpra vreun lucru de la tillhariu.
Cela ce va cumpAra furtuag i va spune tuturor. 250

pag.

79

81

Cela eel va rascumpara lucrul cel furat cu bani

unde-1 va gsi.

Cine va cumpra lucru de furat 04 va da a cui

au fost.
4

c. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INATMITURX

60

ALT FEAL DE PRAVILE IMPARATESTI PENTRU TOATE FEALURILE

DE GIUDEATE CU RASPUNSURI, DE TOT FEALIUL DE CERTARI,
TOT PRE RIND ARATATE, FIECE GLAVA. CU TOATE INCEPITURILE SALE,
DUPA GRESEALELE FIESCUI; CINE VA CERCA DE slim
Si POA.TA. AFLA CAREA IN CE FRUNDZI SA GASEASTE.
glava

list

pag.

82
83
84
84
86
86
88
89
92
98

Pentru ceia ce vor sudui pre giudet sau pre oamenii

cei domnegti.

37

Pentru ceia ce vor sudui pre soli.

Pentru ceia ce vor sudui pre mai marii lor.
Pentru ceia ce vor face bani ri.
Pentru ceia ce imbla cu bard rai.
Pentru ceia ce gasesc comoar.
Pentru ucidere i cite fealiuri simt.
Pentru certarea ucigatorilor de oameni.
Pentru cela ce-g va ucide pre tata-su.
Pentru ceia ce vor face ucidere cu otrava.
Prepusurile otravii cum s vor creade.
Pentru ceia ce ucig pri ceia ce vor sa-i uciga.
Pentru ceia ce ucig pri ceia ce-i gsesc furind.
Pentru ranele ceale de moarte.
Chid s va certa cela ce-au rnit pre altul.
Pentru barbatii ce vor lua doo mueri.
Cindul va piiarde dzeastrele muiarea ce va fi fcut
preacurvie i cind nu le va piiarde.

2
3
4

38
39
40
42
42

6
7

8
9
10
11

12

45
46
50
57
59
63

100
103
106
107

15

67
68
70

16

72

110

muiare.

17

76

113

Pentru preacurviia unuia sa va tocmi gi a celuialalt

gi nu sa vor desparti.

18

77

114

1.9

78

114

20

79

115

21

81

117

22
23

84
84

11.9

24

86

120

Pentru care vine s despart

ca5arii,

13
1.4

1.08

barbat de

Cum gi in ce chip sa desparte barbat de muiare pentru

sodomiia.

Cind s vor desprti csarii pentru irese, de va fi

unul eretic.

Chid s va desparti muiarea de brbat, pentru

vrajmagiia barbatului.

Cum gi in ce chip s va putea erne vrjmagiia

brbatului.

Cind are voe brbatul sal beta muiarea.

Oare cind trebue sa-g pue barbatul chizea c nu-g
va omori muiare.
www.dacoromanica.ro

119

SCARA PRAVILEI

51

glava

list

pag.

25

87

121

26

89

123

27

91
92

124
125

94

Pentru cite fealuri de lucruri poate brbatul s'a-s

goneasca muiarea.

Cind iaste muiarea datoare s imble dup. brbaPentru certarea hotrului.

Carde s eheam hotru i cind sa va certa.

Cela eel va nmi casa pentru s

28

sa fac acolea

curvie.

31.

95
96

32
33
34
35
36

98
104
106
107
109

126
127
128
129
134
135
136
137

37

111

139

38
39
40

141
141

42
43

113
114
117
117
119
122

44
45

126
128

151

46

130

154

altuia minti.
Pentru iartarea sudalmei cum si in ce chip s face.
Pentru ceia ce clevetesc i suduesc pre domnul OHL
Pentru ceia ce suduesc i ocArsc pre nestine cu

47
49

132
133
134

155
156
157

scrisoare.

50

136

458

51

138

160

51

139

160

Pentru printii ceia ce-s vor hotri featele.

Pentru bsrbatii ce-s vor hotri muerile sale,
Pentru rpitul ce certare li sa va da.
Ce certare s va da celuia ce rpeaste muiare curv.
Ce certare s va da celuia ce rpeaste clug'rit.
Pentru ceia ce fac curvie cu calugrit.
Ceia ce fac sil fecioarelor de le stric6 fecioriia.
Chad iaste datoriu cela ce face sil featei, sd o indzestreadze.

29.
30

In ce chip sa' va putea arata cum s fie facut sil

featei.

Pentru sodomie once feal va fi si cite fealfuri simt.

Pentru ceia ce vor face curvie cu dobitoace.
Pentru singe amestecat, ce feal de certare s va da.
Pentru mestecarea de singe ce sd face cu nunt.
Pentru certarea cebra ce suduesc pre altul.
Pentru sudalme and s vor cherna mici i cind s vor
cherna mari.
Chid va putea scpa de certare cela ce suduiaste.
Cind va putea s vie sa' s pling la giudet pentru
sudalmd.

41

144
144
146
148

1.52

Cind sa va cherna sudalm, de va dzice nestine

48

Pricina inti pentru carea sa indeamn giudetul de

mai micsureadza' certarea.

Pentru o samd de greseale ce s cheam cA s fac

fr' de inselciune.
4*

www.dacoromanica.ro

52

CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURA,

Oare care greseale s cheam cu inselciune.

Pentru a doo pricing ce micsureadza certarea.
Pentru a treia pricing ce suvaiaste cel vinovat.
Certarea celor tinerf.
Certarea cuconilor.
Cumu s micsureadza certarea cebra ce simt Inca nu
de virsta.

glava list
51
139
52 140
53 141
53 142
53 143

pag.
160
161
162
163
163

53

144

164

54

14E.;

165

55
55
56

146
147
148

166
166
167

57

148

167

58
59

151

155

169
172

60
61
62
63

156
157
158
160

173
174
174
176

64
65

161
162

1.77

66

162

177

67
68

164

179

165

1.80

69

166

1.80

70
71

168
171

182

72
73

171
174

184
186

A patra pricing ce micsureadz certarea vinovatului.

A cincea pricing' ce raicsureadz giudetul certarea

celui vinovat.

Seamnele nebunului pri ce s va cunoaste.

A easea pricing, aseamenea- celorlalte.
Pricina a seaptea pentru carea sa micsureadzg
certarea.

A opta pricing ce micsureadzg certarea, dupg voia

gi udetului.

Pricina a nooa asijdere tot intr-acesta chip.

Pentru a dzeacea pricind, ce iaste ca

cealea-

lalte.

A unsprgdzeacea pricing pentru micsurarea certrii.

A dooasprgdzeacea pricing asijderea asea.
A treiaspradzeacea pricing asijdere asea,
A patrasprgdzeacea pricing, ce micsureadzd giudetul
certarea.

A cinceaspradzeacea pricing, tot intr-acesta chip.

A. seaseasprgdzeacea pricing, tot intr-un chip, pentru
micsurirea certgrii.
Pentru ceia ce-s leapada cgluggriia si-s rid de cinul
caluggresc.

Pentru certarea cebra ce-s vor lepda cglugriia.

Pentru cela ce va svgtui sau va trimite pre altul
fac vreo r(a)utate.
Ce certare vor lua ceia ce svgtuesc pre nestine sa
faca rgu.

Seamnele care arat pri cel gresit cumu-i vinovat.

Ce certare vor lua ceia ce agiutoresc pre altul spre
vreo Mutate.
Ce certare vor lua ceia ce s." gsesc la svada.

www.dacoromanica.ro

177

1.84

SCARA PRAVILEI

63

list

pag.

74
75
76

174
175
177

187
188
189

77
78

178
184

190
194

glava

Seamnele care arata pri cel cu arme ce s-au aflat la

svada.

Certarea ce vor lua ceia ce vor ajuta vinovatului.

Certarea cebra ce slmt gazde de furi si de talhari.
Ce certare va lua cela ce da puteare cuiva sa fug vreo
rautate.
Certarea ce &A va da cebra ce mullamasc vinovatului.

www.dacoromanica.ro

PRAVILE TOCMITE, ALEASE

1 SCOASE

PENTRU TOTI LUCRITORII PkbliNTULUI, AMITE: PENTRU PLUGARI,

PENTRU LUCRATORII VIILOR, PENTRU NA.MITI $1 PENTRU PASTORI,
ARATiND iMPREUNA. TUTUROR GIUDETUL g CERTAREA CE LI SA. VA
DA FIESCA.RUIA DUPADEALA SA, CARII VOR iNBLA CU NEDIREPTATE.

PENTRII PLUGARI. PR ICINA DENT/1M

11). Cade-g a tot plugariul &Al are si sal lucreadze p- mffitul cu direptate,
iar s' nu cumva indrzneasc a esi den hotarul gu s apuee hotarul deaproapelui s'u.

De va esi nestine den hotarul gu si va micsura hotarul vecinului su,

de va face aceasta la vreamea plugului cindu-s ara p'mffitul, s-s piiardza
lucrul si osteneala ce va fi f'cut acolea ; iara de va fi schimbat hotarul clndu

s-au gmAnat gmffita, atunce sd-s piiardg si gminta si artura si toat

roada ce va face acel prnInt ce-au s'mnat pre loe strein, pentru caci au
clcat hotarul altuia.
Oreacine den plugari de va Intra In pmffitul altuia de-1 va ara sau-1
va si sgm'na si nu va fi Intrebat pre stpInul pmintului, clin InvVtur ca
sa nu ia nemic4 dentr-acel pMint, nice pentru munca lui, nice pentru aratur,
nice den ro(a)da ce va face si necum alt', ce nice s'mlnta ce-au aruncat acolea,
nice aceaia ea g nu aib voe g o ja.
De s' vor tocmi doi plugari ca g-s schimbe pmffiturile mainte de vreamea s'm'nturii si dup-acea unul de dInsi va vrea s Intoarcd, de va fi apucat

celalalt s'O' fie smnat pmintul, nu vor putea intoarce; iar de nu va fi

smnat nice unu/, pot s strice acea tocmal. lard de s va prileji cela
4)._ Cifrele marginale reprezint6 numerotatia zacealelor,

www.dacoromanica.ro

DESPRE PLUGARI (pr. 1)

55

ce va s'A strice tocmala s nu fie arat i celalalt va fi arat, atunce ca s are

si cela si daca va ara s Intoarc, sa-si ja cines pAmIntul i s fie o tocmala
stricat.
De sA vor tocmi doi plugari s schimbe neste pmInturi, veri noo, veri
vechi si de s va afla unul de dInsi s fie luat mai mic pmInt i mai prost,
acolea s s socoteascd s-i mai dea i dentr-alt prnInt s fie tocma; iar
de le va fi fost tocma asea precum va fi, s nu mai dea nemicA.
De s vor tocmi doi plugari s schimbe niscare pminturi dennaintea
a doi sau a trei marturi i tocmala lor s-au grit sA fie stttoare, aceaia tocmaid ca s stea intreag6 i adevArat i necltit.
Un plugar oarecarele de s va prileji s aib a s phi cu cineva pentru
vreun pmint smnat i nu-s va intreba hitAi la giudet s'A vadz cumu-i
va mearge leagea, ce va mearge la pmInt f 'AM stirea- celuia ce 1-au smnat
fr stirea giudetului locului aceluia i s. va apuca de va secera, acesta,
macar de i s-are i vini s fie a lui pre direptate, iar ca s nu i s dea nemica.
Iar de va fi si pIrit, la giude i de-i va fi fcut giudetul carte s tie el, daca
s va afla c-au pIrlt pre strimb i n-au avut el treabg, acesta, den road ce va

fi still's, s Intoarc6 lnapoi de doo ori pre at va fi luat.

Oricine s va afla c-au tiat pdure, sau au spat de-au fAcut laz pre
locul altuia, i mai apoi de-1 va fi lucrat sau-1 va fi smnat, dm invttur

ca s nu ia nemic6 dentr-aceaia road.

De s va fi prilejit nescui s-s Impart vreun lucru sau vreun loe andesine
cumu s-are dzice, s sape sau s coseasc6 undeva, sau alt lucru ceva s fac
Ja vreun loe undeva, acestia s fie volnici s strice acea tocmalA i acea
impArteala.

Doo sate de vor avea svad pentru hotarul sau pentru pmInturi, acolo
sA socoteasc6 giudeatele s fac direptate sA dea acel loe pentru carele sA pricesc,

acesta s-1 dea cebra ce s va afla c 1-au tinut mai mult vreame, alegInd
cind va fi hotar batrIn; tinearea cea veache, aceaia biruiaste, cumu s-are dzice:
cum s va afla c-au Omit cei den veaci, asea s 1'4n:de neclAtit.

De va lua nestine vreun prnint de la vreun om grac, ca s-I are, si

s vor fi tocmit s'A le fie In parte, aceasta tocmald sA stea pre loe; iar de sd
vor fi tocmit s-I i samene, s fie tocmal adevrat.
De s. va tocmi vreun lucrtor si de va lua asupra sa s lucreadze o vie,
si va lua i arvon de la stApIn si va Inceape a lucra, i dup-acea s va ci ce-au
fcut si o va prsi de-a lucrarea, dm Invttur, unul ca acesta sA plateasc6

stpInului clt, va fi fost pretul viei

viia tot s -fie a stapinu-sdu cumu

s-au fost.
De s va apuca nestine de vreun laz strein prsit, sA fie spinos i plin
de pdure, de vreame ce BA' va afla cA iaste altui lucrAtoriu, pentru truda ce

www.dacoromanica.ro

66

CARTE ROM INEASCX DE INVXTXTURX

va fi pus acolo de-1 va fi curd-tit, trei ai s s hraneasca cu roada lui, iar de-acii

ea lie iards a stpinului ce au fost mai de mult.

Un om oarecine daca va sdraci si va slbi de nu va mai putea sa-si

lucreadze viia sau curtitura sau alta ocind ce va avea, sau cind va fugi de
s va instreina, atuncea aceaia ocind sd fie pre sama domniei sau a stapinului
a cui va fi locul. Acestia sa o cirmascd i s ja roada ce va fi, iar de s va
intoarce acel om i va veni la locu-si, ca sa nu aibd nime treabd Cu ocinele lui,
nice sa-i ceae alt nemicd, ce sa fie in pace.

pranul daca va fugi den sat si-i vor rdminea pdminturile sau viile sau

curaturile, ceea ce s vor hrdni dentr-acealea, aceia ca s aiM a-i plati

dajdia i toate greuttile cite-s prespre an, cum a fost pldtind si el cind au
fost de fata. Iara' de nu vor vrea sa plateasca pre cit vor lua ei dentr-acelui
fugit, de do ori pre eft au luat sa* dea giudetului.
Ceia ce vor lua ocine pentru datorii si mai virtos pentru camdtd, de vreame

ce sa va arata c-au mincat roadd dentr-acea ocin mai mult de eapte ai,
atuncea ca s socoteasca giudatul tot vinitul ce va fi fost dentr-acea ocind;
deci giumtate den tot sd numere si sd faca sa fie capete, BA' s iuureadze
den datorie.
Mrgind nestine pre un drum, va afla vreun dobitoc, de va fi undeva
vatdmat sau si mort, atuncea, fiindu-i mild, va spune stdpinu-sdu, iara std.
pinul boului is va prepune pre cela ce i-au spus, c-au ucis el dobitocul ; acesta

de nevoe s giure pentru vdtmdtura, iard de moartea dobitocului nime nu

s giudec.
Cind va fugi tdranul de la locul i de la stpinu-sdu, nime necdiuri
nu-1 priirnascd, iard de-1 va i priimi, deodatil, de sirg s1-1 intoarcd inapoi la

satul lui de unde iaste ; iard de va fi avind vreo treaba ca aceaia cu dins,
acesta, ce 1-au priimit, ca s aib a- spune treaba catrd domnul acelui sat.
lard de va mestersugui intr-al(t) chip i va calca pravila aceasta, ca s
teasc la domnie 12 litre de argint i 24 de litre boiarinului celuia a cui va fi
tranul, i intr-acesta chip sd aibd indemnare de la domnie, ca sa intoarca

tranul sa-1 clued de unde au fost, iard ei sa rdmie cu toat paguba si

cheltuiala.
De va lua nestine de la altul bou sd are cu dins si va muri boul, s soco-

teasca giudeatele: de sa va afla c-au murit boul intr-acel lucru ce 1-au fost
dobindit s lucreadze cu dins, s nu aib nice o pagub; iar de va fi murit
intr-alt lucru, atunce ca sa plteascd boul deplin.
De va lua netine vreun dobitoc, cal sau bou, fail de tirea stapinului
a cui iaste, si s va duce in vreo cale-undeva, ce va fi plata, ce sd dzice chiriia,
ca s-i plateasca indoit ; iard de sd va prileji s5 moard pre cale sa-i dea doo vita
drept una, once feal de dobitoc va fi.

www.dacoromanica.ro

DESPRE FURTU$AG (pr. 2)

67

Pentra cela ce vor Impfirti ronda ce vor n ofiminat In parte.

Un plugar ce va fi sminat sminta sa in prnint strein 5i va fi cheltuittoat cheltuiala sa 5i de va indrzni sal care snopii fr de 5tirea celuia cut
pmintul, ca un fur ca s-5 piardz toat roada de pre acel pmint.
Partea celuia ce samnd pre locul altuia, de va fi sminta lui 5i cu toat,
cheltuiala, simt a lui 9 snopi 5i a celuia ce-au dat pmintul un snop ; iar
cela ce va imprti intr-alt chip, iaste blstmat de Dumnedzu.
Pentru ceia ce similar in parte, cumu li sa cade si imparta.

De va lua vreun plugar pmint strein s samene 5i s vor tocmi 55

impart in doo cu stpinul pmintului 5i daca va veni vremea de nu va lucra
pmintul bine, cum s5. cade, ce va smna a5ea fie5tecum, acesta BA nu ia
nemicA den roada ce va face acel pdmint, pentru cci cu menciunile lui au
amdgit pre stApinul pmintului.
De va fi luat cineva vreun lucrtor vreo vie de la vreun mil srac ca s
o lucreadze 5i s impartd vinul in doo6 5i acesta de nu s va nevoi s lucreadze
toate lucrurile la vreamea lor, ce o va numai inggima, sau de o va lsa dezgradit, acesta sli piiardz munca 5i s nu ja nemic5, den roada viei.
Plugariul acela ce va lua pmint in parte de la vreun om srac, iar.
mainte di ce va veni vremea lucrului s va prsi 5i va porunci omului celuia
cu pmintul, cum nu poate s-1 lucreadze, iar acesta s va leni li va lsa pmin-

tul nelucrat, s nu aib nice o pagubd cela ce-au fost dmit pmintul.
Plugariul ce va lua pmint in parte de la cineva ce va fi dus in vreo cale
5i el s va prsi 5i nu-1 va lucra, acesta ca s plteasc6 indoit roada pmintului.
PENTRIJ FURTU$AGUL.

PRICINA A D 00A,
De s va afla vreun lucator de vii la vreamea cindu s sap viile, atunee
s fie furat vreo sap sau vreun hirlet 5i daca 1) va treace vreamea spatului
86 va oblici 5i s va vdi luerul, ca s plteasca atitea dzile cite au fost trecute
de cInd au furat el sapa. Intr-acesta chip va plti 5i cela ce va fura seacere la
vreamea seceratului sau cutit la vreamea tiatului -Oiler, sau Sacurea dud tac
omul leamne in pdure 5i alte ca aceastea.
De va fura ne5tine clopot de la dobitoc, de la fiece feal de dobitoc, 5.1
de s va vdi, 54-1 batd ca pre un fur.
Iar de s va prileji s piiae 5i acela dobitoc, ca s aib a-1 plti cela
ce-au furat clopotul.
1) In original 4 deca i.,

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INVXTITUR

De sa va afla vreun viiar sau vreun gradinar s fie furind la locul ce

pazeatea el, acela sa- piardz simbriia i sa fie btut ca un fur.
De s va gasi cineva vreun pastor de oi sa fie mulgind oile stapinu-sau
furi i de va fi vindzind fruptul, sa- piiardza simbriia i sa fie batut foarte.
De va fura netine miritea altuia, sa o plateasca Indoit.

De va fura netine cal, sau bou, ca sa-1 plateasca de doo ori i sa fie
btut foarte i sA plteasc i treapadul dobitocului, cItu-1 va fi purtat.
Cela ce va fi vrut sA fure bou den ciread 0 va fi gonit pre vacar
fiind cireada fra pastor, vor fi date niscare gadine, de vor fi stricat i alte
vite, acestuia ca s i se scoat ochii, s5 fie orb.
Cela ce va fura snopi, sau va freca spice la vreamea de seacere, de-1
vor prinde sa-1 bata i sa-i ja ha(i)nele toate cu ce va fi fost atunce Imbracat.
Cala ce vor Intra In vie, sau In pomat, pentru sa manince numai poame,
sa nu sa cearte; iar5. de s va arata lucrul cum au mars sa fure, s-i bata
A le ja i laainele.

Ceia ce vor fura plug, sau her de plug, sau giug i de sa vor gsi, s soco-

teasca din ce dzi s-au furat pana In ce dzi s-au gasit, dece sa plateasca pre
toga dzua cite 12 aspri, carii fac 2 potronici de argint, sau cit sa va da unui
om ce lucreaza pre dzi.
Ceia ce vor fura carul altuia, sau de-I vor arde, sa plateasca doo preturi.
De vor fi Intr-un sat nite oameni furi i de-i vor prinde cu furtuag,
sa-i bat ca pre nite fun i sa intoarca tot celuia ce-i vor fi furat. Tara' de vor
fura 0 a do or,
bata i s' intoarca doo preturi celuia cu paguba.
de vor fura i a treia oara, sa le scoata ochii,
orbasca.
Cela ce va imbla de va fura noaptea bucate sau alte bauturi, sa-i fie
certarea ca 0 altor furi.

PENTRI1 EISTORI CE Si DZICE vAcurn

I BOARIL CE PASO CIREDZI.

PRICINA A TREIA.
Vacariul sau boariul, de sa va lua in cireada lui vreo vita streina de
la plug i sa va mesteca cu alte vite, i dup-acea sa va timpla acea vita de
o vor strica gadinile, s arate stapinului samnul aceii vite perite i daca
8'1 va cunoate, nu va avea nice o certare.
Un vcar de va lua asupra sa un bou sa-1 pasea, 0 de-1 va piiarde
Intr-acea dzi ce 1-au luat, de va spune stapinu-sau Intr-acea dzi dzicInd:

iata pana In cutare loe te-am vzut boul i pana In cutare, de acii nu-1
tiu ce s-au facut ; de va dzice aea, nu va plati boul, iara de nu-i va fi
dat tire intr-acea dzi, va plti boul.
www.dacoromanica.ro

DESPRE PXSTORI (pr. 3)

69

Vcariul de va lua demineat5 bou de la plugar i boul nu sa va tinea

In ciread cu alte vite, ce s va impArti i va Intra In niscare pini, sau in
vii, sati in alta i va face pagub, s plteasc vcariul paguba, iar simbriia s. s dea, s nu s opreasc.
Vcariul de va lua bou de la plugar s5-1 pasca i de va peri boul, s
giure vacariul pre numele lui Dumnedzu cum -n-au fcut el vreuntneterug

i. cum nu tie el nemic de perirea boului i s fie in pace sd nu aib

nice o pabug.
De va lua vcariul demineat bou de la plugar i va fi boul sntos,

nu va avea nice o vtmlur, iar sara s va afla boul, au cu piciorul

frInt, au cornul grit, au de vreun ochiu orbit, sau i aiurea vtmat,
giure vcariul cum n-au fdcut el vreun vicleug 1 cum nu ti(e) nemic
de vtmarea boului, s fie In pace.
De vreame ce va giura vcariul cum nu tie de perirea boului nice
de vtmtura lui, iar mai apoi s va vadi i s va arata cu doi sau cu
trei marturi, oameni de credinIA, cum au giurat strimb, acestuia EA' i se
tae limba i s plteasca paguba celuia cu boul.
Vacariul ce va arunca cu toiagul cela ce pate vacile, i va vtma
vreo vit, au-i va fringe piciorul, au-i va vtma ochiul, acesta nu va fi
fr de pagub, ce va plti paguba stApinului; iar de o va lovi cu piiatr,
atunce nu va plti paguba.
PENTRU PAGUBA CE FAC DOBITOACELE.

PRICINA A PATRA.

De va afla netine un dobitoc in vie, sau

pmintul cu plinea, sau
intr-alt loc i va fi fcsind pagub5. i nu va spune stpinului a cui iaste boul,
vreame ce are a- ()care paguba ce i-au fcut i de va ucide acea vit
sau-i va fringe picioarele, sau o va orbi, atunce s-i dea dobitoc pentru
dobitoc.

Cind s va prileji vreun dobitoc s fie a frita i va pate pre locul

altuia i acela cu locul nu-i va Ingklui, ce o va goni degrab, de o va usteni,
sau de o va lovi cu ceva i dentr-acea usteneal sau lovitur s va prileji
de va lepda, neingaduitoriul s plteasca vita.
Cind va gsi netine un dobitoc Wind pagubd undeva la vreun loe i
daca-1 va gsi, nu-1 va m5rturisi domnu-sdu, ce-i va tia urechile, sau coada,

sau-1 va orbi: ca s nu-1 mai ja stpinu-su, ce s-i dea alt bou sntos.
De va afla netine mascur, sau dulu, sau i alt dobitoc stricind i
Mcind pagub la locul lui i deodat va spune stpinu-su i-1 va slobodzi,

iard el va face i al doile rind iarsi aea i de s va prleji i pn a

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCI DE INVXTXTUR

CO

treia oarh si-i faca pagubh; i de-i va tia coada sau de-1 va i ucide, s
nu aib.' nice o nevoe.
De va infra dobitocul in vie, sau in pomht vi va chlea in vreo groap
sau s'O' va impra in .gard vi va muri: ca sh nu aib nice o nevoe cela Cu
viia sau cu pomAtul.

Once feal de dobitoc vrind s sae preste gard, la vie sau la pomt,
vi de s va imphra: sh nu aib nice o pagub cela cu gardul.
De va ucide cineva vreun dobitoc, pentru ce-i va fi fcut vreo pagubh
o dath sau vi de doh ori i nu va fi spus stpinu-shu
plateasch paguba,
dm invhtaturh: sh' plateasch acel dobitoc cela ce 1-au ucis.
De sh va prileji vreun viiar s afle 'in viia lui vreun dobitoc, Mcind
pagub vi nu va mearge s'A spue de sirg celuia cu boul, ce, vrind .sh-1 scoath

fi va ucide, de va muri sau-i va zdrobi vreun picior, sau-1 va rhpedzi de

sa va impara in gard: acesta sh plhteasch boul deplin.
PENTRIT PAGUBE CE Si VOR FACE IN TARLNI.

FRICINA A CINCEL

De va secera nestine in tarin vil va stringe snopii i vor fi pre lingh

pmintul lui alte Ominturi nesecerate i eI va aduce niscare dobitoc, de-1
va bga in taring, vi va strica cuiva piinea, spicele sau snopii: pre acesta
sh-1 bath 30 de toiage i sh plteasch toga' paguba ce va fi fcut dobito65.

cul lui.

Del va culeage nevtine viia i vor rmtnea alte vii neculease a vecinilor lui, vi el va aduce dobitocui sau s 1:lasca la viia lui, i vor face pagaba

la viia cuiva: acesta inca s aib certarea celuialalt, 30 de toiage i s'a' plteasch paguba ce va fi fcut, dup cum serie pravila.
Ceia ce vor avea mierth sau veadre, sau alte mhsuri hicleani, mai mici
decit cum au'fost obiceaiul de vac, pre acevtia foarte
cearte cu britae,
ca pre nivte pgini i oameni necredinciovi ce sinat.
PENTRII IJCIDEREA DOBITOACELOR.

FRICINA A EASEA.

Cind va t'ala un om niscare lemn in Odure, sau va drima a niscare

dobitoace i va cdea asupra vreunui dobitoc vi-1 va omori, acesta
dea suflet drept suflet.
69. De va dhrima nevtine in Odure, thind crangi den copaci i cu nesocotinta lui va schpa skurea den mini i sh va prileji de va lovi vreo vith
vi o va omori fdra de voia lui, acesta s dea vit drept vith.
60. Cind va mearge nevtine s-vi aduch nivte dobitoc den cimp vi de s
www.dacoromanica.ro

DEgPE IJCIDEREA DOBITOACELOR (pr. 6)

61

va prileji s s' ia i nite dobitoace streine impreuna cu a lui i el le va

goni i nu le va putea desparti, ce le va duce pn la casa lui i acolea
nu le va stringe sa le inchidza cu ale sale, ce le va lasa pustii, atunce de
sa va prileji s piara aceale dobitoace, sau s le mnince lupii: acesta
le plateasca, s' dea dobitoc pentru dobitoc, iara de va fi spus- stapinului
celuia cu dobitocul i-i va fi ardtat i locul unde le-au lasat, dzicind ca
n-au putut s le aduc, atunce sa fie in pace fra nice de o pagub.
Cela ce va intinde laturi sau va ingropa curse pentru sa vineadze
jiganii, lupi,.sau vulpi, sau epuri, sau i alte i de s va prileji s a prindza
vreun dobitoc dumeasnic i de v. i muri acolea, sa fie un dobitoc mort:
cela cu laturile s nu aib nice o paguba; aceasta sa inteleage mai virtos cind

va intinde nete maestrii la vreo vie, sau la vreun pomdt, sau la alteceva
pentru sa prindza pre care-i stria roada sau alte bucate.
Pentru luptarea a dobitoae i pentru vatrunarea lor.
Cind vor pate nete vite streine impreun la un loc i va inceape
una dentr-inse a se boncai, pentru sd intrite pre vreuna s s' lupte, dece
impungindu-s aceale doo vite i de s vor mesteca i alte vite i luptindusa eale acolo, i s* va prileji de s' vor vltdma vreunele, sau doara vor i

omori pre vruna: aceasta pagub' ca s o plateasca stapinul dobitocului celuia

ce-au inceput svada ; aijdere de s va prileji vreun om acolo i imblind el

invluindu-sd s le despart, Il vor vtma i pre dins, sau de- va piiarde

ceva: toat paguba, i a cestuia, ca s o prteasca cela cu boul.
Cind va veni un dobitoc boncaindu-sa spre altul i cela nu-i va da
cale, ce-i va sta improtiva, i de-1 va birui pre acela ce vine asupra lui:
nice o leage sa nu aiba cela cu boul ; iara de va birui cel denti pre celalalt
i-I va stricay stapinul acestuia s' marga la giudet i sa-i faca leage, sa-i
dea boul cela ce 1-au impuns de I-au stricat, iara de nu-i va pldcea acela,
sa i s faca plata dupa cum va fi fost dobitocul lui.
Cindu s va prileji sa sa svadeasca doi duli i stapinul unuia va lovi
pre celalalt, au cu lema au cu piiatr, au fie cu ce armd. i de-1 va vatma:
ca sa plateasca celuia cu dul'ul, dup cumu s vor putea tocmi ei amindoi.
De va avea netine un dulau tare i dirz i va minca pre toti dulaii,
i de sd va apuca de vreun dulu mai slab i-1 va birui i stapinu-sau va
sta de va prdvi i nu-i va desparti, ce inca-i va amuta de-1 va simeli, i
de-1 va vatama pri cel slab sau de-1 va i omori: ca s plateasca toat paguba
dea i dzeace toiage.
celuia cu dulul i
De va ucide netine dulu pstoresc, ce s dzice dulau de turma de
oi, i de va tacea i nu va mrturisi i de s va prileji s dea lupii in oi
i atunce s va vdi cela ce-au ucis dulaul: sa plateasca toata paguba cita
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCI DE INV/ITXTURA.

si va fi ficut in turm, cela ce-au ucis duliul 0 sil plteasc

pretul

Cela ce va omori duliu de turma cu otravd: acestuia si-i dea 100 de

toiage si &Ai dea doo preturi, pre cit va fi plitind dulul, stipinului celuia

cu dulul; iari de s va fi ficut vreo pagubi in turm5.: si o plteasci

toate, acesta ce va fi ucis dulul, pentru cci au omorit pre socotitoriul
turmei, lug, de s va mrturisi cum acest duldu au fost tare si s-au fost
luptind cu toate gadinile; iari de s va afla c-au fost vreun dulu prost
nice de o treab: numai si-1 bat si s5. plteasci indoit pretul duliului.
Oricine de va strica dobitocul altnia, macar de i-are fi fost 0 vinovat, si de s va via: si pliteasci paguba celuia cu dobitocul.
PRAVILi PENTRU P01111.

PRICINA A $EAPTEA.
De va socoti un om un pom
va creaste de-1 va face mare de
roadi, intr-un loe neimpirtit, i dup-acea s va prileji de si vor imparti
acei oameni i de. s va veni acel pom in partea celuia ce nu 1-au ficut:
ca s nu OA nice o treabi acesta, ce s-au venit in partea lui, ce si-1 tie
tot cela ze 1-au trescut; iari de nu va putea suferi stipinul cela cu locul,
dea pom derept pom intr-alt loc.
De va sta un pom intr-o margine de vie a unui om i cu ramurile lui
va face umbril altii vii, ce-i lingd a lui, ce si dzice vii vecinu-su: dim Inv5.ttur, stipinul cela cu pomul sal tae crngile pomului cealia ce fac sminteal vecinului.

Chid va avea nestine Ora cu altul pentru niscare tufe de vie, sau
pentru vreun pom i cunoscind el cumu-i vine giudetul, ce s va scula singur
de mintea sa, fr puteare de la giudet si va tdia aceale tufe, sau alt pom,

ce va fi: acestuia, dim invittur, ca sii i si tae minule sau si pliteasci

pretul aceii pagube.
Acela ce va tija vie roditoare, san si pusori: acestuia si-i tae minule

si pliteasci i paguba, ce si dzice pretul eft va face.

Ceia ce vor tiia pomii 0 mai virtos viia: acestia si s cearte ca
neste tlhari.

Pomul de va fi batrin, sau uscat, acela nu si cheam pom; asijdere

pduretul carele nu va fi ultuit, acela nu si cheam5. pom. Cine va tija
unele ca aceastea si nu aibi certare.
Socoteaste i aceasta: nu si cearti numai cela ce tae pomul cu mina
sa, ce si cela ce invati sau indeamnd pre altul de si tae pom: acestuia
indoiti si-i fie certarea.
www.dacoromanica.ro

PR AVILA. PENTRU ARSURI (pr. 8)

63,

PRAVILL PENTRU ARSURI I TOATE FEALIURILE DE POJAR.

PRICINA A OPTA.

76.

De va ldsa netine pojar in pomdtul su, pentru ca sa-1 curdlascd., sau

In vie, sau In fina

i de va sdri focul de-a acolea i va arde casa cuiva,

sau aria, sau viia: nu iaste vinovat, s'd n-aib certare; numai cind va vedea
c'd iaste vint mare i va 15.sa atunce pojar, atunce sd. va certa.

77.. Cela ce va slobodzi pojar In pdure strein, i de vor arde niscare pomi,
pre acesta sd-1 pecetluiascd in mind i s pldteascd paguba Indoit.
Cela ce va arde gardul vii, sd-1 pecetluiasc In mind i sd-1 bat i

s pldteasc fndoit prepil gardului.

Ceia ce vor aprinde casa omului sau aria cu plinea, sau aria cu finul
In pima pentru sd-i rdscumpere despre vreun vrjma, ce-i va fi f'dcut
vreo Mutate: pre unii ca aceia ca sd-i ardz In foc.
Ceia ce vor pune foc la grajd, sau la alt loe unde va sta finul sau
paele: acestora ca s li s tae minule.
PRAVILi PENTRU

PRICINA A NOA.

Ndmitul unui om, de va strica dobitocul cuiva, bou, sau vacd, sau
oae, sau mascur, de le va ucide i le va despoia In PlAdure sau fie In ce
loo pustiiu; stdpinul acestuia s pldteascd toad paguba.
N'dmitul de va vrea s fure noaptea i sd va scula de va scoate oile
den staul i de vor da gadinile intr-inse i le vor strica: pre acesta ca sd-1
spindzure ca pre un tlhar i ucigdtor.
De va avea un om un ndmit i va Imbla furind noaptea de multe ori,
sau de va goni turma sau cireada nescui, d'dm invtturd: sa s'd cearte
stpnuli s'd pldteascd once va peri, pentru &Ace au cunoscut vinele lui
n-au spus.
De va da nestine vreun dobitoc la vreun pdstor boeresc s i-1 pascd,
frtirea stdpinu-sdu, iard pdstoriul va piiarde acel dobitoc, sau-1 va vinde,
sau-1 va strica intr-alt chip; acestA sd fie slobod, nice o certare ca s'A nu
aibd, nice el, nice stpinu-su.
De sd va prileji pdstoriul cuiva s ja niscare oi s'd pascd, ori in ce feal
de tocmald, sd fie la tirea stpInu-sdu, i de le va minca pdstoriul aceale
vita, sau de le va piiarde, ddm invdtAturd: stdpinul acelui pdstoriu s phi-teased toat paguba celuia cu oile.
www.dacoromanica.ro

64

CARTE ROMINEASCX DE INVATXTUR4

PENT= CEIA CE TOR ZIDI SALT VOR RISIDI PRE LOCUL ANIMA.

PRICINA A DZEACEA.

De sa va prileji vreun om sarac

faca casa, sau sa rasadeasca vie
pre locul altuia, s sa apuce sa faca tot den pajite, dup-acea Cu vreamea
de va veni stapInul locului, sa nu aiba voe sa rasipasea casa omului, sau
viia s'A o scoata den radcina sa o leapede: ce s'A socoteasca sa-i dea loe
-derept loc, unde-i va placea lui; iara de nu va vrea cela ce-au facut casa
sau viia sa-i dea loe derept loc, ca sa aiba voe cela cu locul
rasipasca
casa, i viia &A o leapede de pre locul lui si sa- Iie locul.
Cela- ce va zidi, sau va rsadi pre pamint strein, sau va samana, sau
va face fie ce lucru fail de stirea stpinului celuia cu locul, dam Invatatur:

acealea bucate, sau fie ce va fi, ca a nu aiba treaba cu dinse cela ce-au
muncit acolea, ce s-i piiardza toata usteneala i necum and, ce cheltuiala
IncM sa nu-si ja.
Cela ce rasadeate pomi pre prnintul altuia, sau ultuiaste; ,cu acel
parnInt lsi piiarde i ultuoanele i alte tot ce va. rasdi.
Ceia ce vor rsipi casele altora far de voia giudetului, pentru sa-si
direaga ale sale case, sau de vor strica garduri de la vie pentru sa-si direaga
ale sale vii: acestora ca s li s tae minule.
De va face nestine cud pre loo strein va fi 'tot lemnul lui si toata
cheltuiala, da'm InvalAtura: cela ce va obladui acel pamint, acela s'A obladuiasca si casa, dupa pravila ce dzice ca sa fie biruitoriu cei mai- de sus
celor mai de gios; deci stapinul aeelui pamMt de pururea sa fie biruitoriu

asupra aceii case cu toate nameastiile ei, pentru eke nu poate cela ce-au
zidit casa s 86 pirasca la giudet pentru cheltuiala ce va fi facut,
PRAVILI PENTRIT MORI.

PRICINA 11.

De sa va prileji nestine sa fie lacuitoriu Intr-un sat si de va cunoaste

vreun loe ca acela bun de moara i Intr-acel sat- vor fi toti razeasi si acel
Joe va fi a tot satul si el va apuca mainte de toti, de va tinea acel Mc, si
va face moara, iara mai apoi, daca va svIri moara, s vor scula toti de vor
striga asupra lui dzicind &Ace au facut. el moar pre locul lor si nu i-au
Mtrebat, dam Invatatura: ea s Intoarca cu totii toata' acea cheltuiala ce
va fi facut i sa !neap& toti Impreuna s ie frateaste acea moara cu tot
venitul ce va fi.
Cind s vor scula niste razeasi
vor Imparti locul eft vor avea In
vrun sat i dup-acea In partea unuia de sa va gsi un loe de moara si BA
www.dacoromanica.ro

PRAVILI PENTRTJ MORI (pr. 11)

65

va nevoi de va face moar, atunce nu vor putea s dzic nemica-ceialalti

rzeasi, pentru ce-au fcut moara.
De s va prileji apa morii s ineace niscare prninturi, sau vii, sau
pomeate: ca s plateasc6 paguba stpinul morii, iard de nu, s stea oprit
moara.

De va avea nestine niste pminturi in tarin i sa va indirepta apa

morii pentr-aceale pminturi, are puteare cela cu pminturile s opreascA
apa, s nu lase s treac pre locul lui, sau cum va vrea, asea s'd fac.
PRAVILE DEPIRATEM PENTRII FIIRTT4AGITRI.

PRICINA. 12.
Trem s facem voroav pentru rindul furtusagului; deci s cade tnti
s spunem niste lucruri oarecarele, pentru ca s putem inteleage mai lesne

certrile a tot omul ce s dau pentru fie ce leal de furtusaguri.

Trebue de acum s stim cum si Dumnedzau singur ureaste lucrul furtusagului, de vreame ce si la InvTturile lui Dumnedzdu la vedeare tuturor

dzice de griaste: nu fura; i toate fealiurile de limbi si de semintii au un

lucru grozav i urgisit furtusagul. Drept aceaia s cade giudeatelor
pedepseasc foarte cu mari i groznici certri pre furi.
Furtusagurile simt de multe fealuri. Un fealiu iaste de vatm numai
o parte, ce sa dzice numai pre un om; iar alt fealiu de furtusag iaste de
vatm pre multi Impreun.
Alt furtusag iaste mare, altu/
dece furtusag mare s cheam,

cind iaste lucrul furtusagului de mare pret sau cind iaste omul invtat
lntr-acest mestersug a furtusagului, sau chid va. fura de la vreun boiarin,
sau alt om mare de cinste, sau chid va fi furat niscare dughiane cu negot,
sau cind va fi fcut scAri sal s sue la vreo curte domneasca sau boiareasca,

sau dud va spa cas, sau va rsipi zidiu, sau cind va fi zdrobit lcti
si alte multe ca aceastea, sau cind fur si pate nevoe tot satul, macar deare fi furtusagul cit de micsor. Furtusag mic s cheam iars, clad nu va
fi fcut nice unele de aceastea, ce am scris mai sus.
Cade-s s stina cum doo4 certri s dau furului: dece o certare
iaste In bucatele lui, ce si dzice s intoara inapoi tot ce va fi furat ; alt.
certare, iaste asupra trupului su pentru gresal i rutate ce va fi fcut.
Omul cela ce-i vor fura bucatele i avutiia, poate s cearce pren toate
casele, pre unde-s va prepune, sau va cunoaste niscare seamne de furtusag
s. fie lucrul la artare, sau i cindu-i va prea cu adevrat cd-s va gsi
furtusagul de faVd, lug nu cu putearea lui, ce s ja voe i puteare de la
giudet iar nu asea fiestecum.
5

o. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVXTXTUR

66.

Mai apoi, de va cunoate giudetul cum acel pagubai ce s ceare s

cearce casa nescui, iaste vrajmai acelui om Cu casa, lintru carea va s
caute, aicea sa cade giudetului sa nu-i dea voe sa cearce; Inca sa cade giude-

tului sa socoteasca s nu dea voe nemrui sa cearce casa celuia ce iaste

om de cinste 0 vestit de om bun, carele mai deainte nu va fi avut nice
dinloara cuvinte de om rail sau de furtuag.
PENTRU FIT= CART TIN DRUMURILE PIRA .A1U11E.

PRICINA 18.
Carele va tinea drumurile 0 caile oamenilor de va fura, lima arme
nu va purta cu sine, pre acesta sa-1 scoat 0 sa-1 goneasca dentr-acel loc;
jara de va fi purtInd arme 0 va fi furat multe lucruri, pre acesta sa-1 arunce
In ma, acolo sa sa pedepsasca dupa cum va fi voia giudetului, 0 den cit va
avea, de va fi vreun fecior de bojar, a treia parte den bucatele lui sa s
dea la visteriia domnului, iara de va fi intr-alt chip sa-1 spindzure In furci.
Orcarele sa va face a Ana pre lIngd drum 0 de va gasi ceva hidemind sti fure, sau sa jecuiasca pre cineva, acesta de vor cunoate c-au facut
numai o data, sd-1 cearte cu ocna, iara de va fi facut 0 altadata EA i sa
fad. moarte.
Clnd va fura netine, de sparge vreun zid, sau ue, sau secriiu, sau
alta aseamenea acestora, de va fi facut aceasta dzua 0 de va fi om de rod
bun, sa-1 scoatti den locul lui o sama de vreame; aceasta sa Inteleage de va
fi om de mina s-1 scoata den ocinile lui cltava vreame, citu va fi voia
giudetului 1);

jara de va fi om mai de gios, sa-1 bata ca pre un fur 0

sa-1 trimita la ocna cltava vreame, iara de va fi facut aceasta noaptea 0

de va fi, cum am dzis, om de-a firea, sa fie scos 0 gonit den locul lui 'Ana
la sviritul vietii lui; iara de va fi om de gios, Intai s,'-1 bata, de-aciia sa-1
trimita la ocna sa EA. pedepsasc de pururea acolo.

Cela ce va vrea sa fure i de sa va ascunde undeva la vreun loe

pang va innopta, daca-1 vor gasi, sau sa-1 bath' foarte, sau sa-1 trimit la
ma cltva vreame, sau sa.-1 goneasca den locul lui, pana cInd va fi voia
giudetului.

Carele va fura haine de la feredeu, aijdere sa sa cearte ca 0 acesta

ce-i mai sus serie. 2)

Cela ce va fura lucru putin de la vreun om mial, and va fura intai

sa.-1 bata ; iara de va fura i a dooa oara sa-1 Insmneadze la nas de o parte,

iara de va fura 0 a treia ail, acesta sa moara In furci.

In original giadetului .
In original serie.

www.dacoromanica.ro

PENTRU PURI' CARE TIN DRLTMURILE (pr. 13)

67

Cela ce va fura den casa stApinu-sAu lucru macar eft de putin i

de i-are fi atunce intAi a fura, acesta sA va certa mai cumplit: dentAi s6-1
sAmneadze la nas de o parte, iar de va fura i a dooa oara, sA-1 spindzure. hilt' de va fura macar i denti den casa stdpinu-sAu vreun lucru
mare, i atunce s4-1 spindzure, s" nu caute cA

intAi.

Carele va fura den besearic vreun lucru ce va fi svintit, macar de

va fi furat atunce inti, tot s-1 spindzure; iar de nu va fi svintit lucrul
acela ce-au furat, de i-are fi atunce int4i, tot s vi-i tae nasul cum scrie mai
sus; iarA de va face i al doile rind, sA-1 spindzure.
Cela ce va fura gini, ginte i alte pagri dumeasnice, de va fura
o datA, de dooA ori, a treia oar s-1 spindzure.
Cela ce va fura furtuag mare, de oara dentAi sa-1 spindzure.
Cela ce va timpina pre netine in drum noaptea i-1 va dezbr'ca, de
va face i al doile rind aceasta s-I spindzure.
Carele va face trei furtuaguri, ce sA dzice de-1 vor fi prins In trei
rinduri cu furtusag, sti-1 spindzure, intelegind c aceaste trei furtuaguri
le-au fAcut tot intr-un loe, supt oblastiia unui domn i giudet, au doar i

aiuri Intr-alt loe; sau fost-au certat pentru aceastea, au doar n-au fost
certat, numai sA fie mArturisit Cu adevArat i la vedeare cumu le-au facut.
Cela ce va fi tAlhar de drum i de sA va fi mArturisit el singur sau
de vor fi mrturisiti niscare oameni buni credincioi, sau de-1 vor fi prini
talhuind de fatA, pre acesta sA-1 spindzure intr-acel loe unde va fi tAlhuit.
Cind vor fi nete sotii multe de vor tinea drumul, de vor tAlhui sau
vor fura: pre toti s6-i spindzure, &A nu poat plti cu moartea unuia pre
ceialalti pre toti.
Cela ce va vinde feciorul altuia sau robul altuia, sau fie pri ce om:
de va fi boiarin s-1 bage In ocnA, iarA de va fi slugA, ce sA dzice om mal
de gios, dentAi sA-1 poarte de coadele cailor, de-acii sA.-1 spindzure; iarA

de va fi om de-a firea, atunce sa-i tae capul.

Dennafar de aceast cumplitA certare, ce va lua asupra sa cela ce
va vinde feciorul sau robul altuia, cade-i-s s dea i pretul ce-au luat, lndoit,

printilor sau stpinului acelui rob vindut.

Cela ce va fura oae, sau bou, sau cal, sau alt dobitoc den 1:6:lure
sau den cimp, sau den turmA., sau den casg: s sA cearte cu ocna pang
la o sam de v,reame, dup cum de mult va fi fost furtuagul i dupA cum
va fi voia giudetului; iar de sA va afla cum acel om iaste InvAtat a fura
de pururea i va fi fAcut alte date acest lucru, atunce aea intr-acel loe
ce-au furat dobitocul, acolea sA-1 spindzure In furci.

Carele va fura dobitoc ce va fi slobodzit pre drum: acesta s nu sA

cearte cu ocna, ce mai putin, dup cum va fi voia giudetului.
5*

www.dacoromanica.ro

68

CARTE ROMINEASCK DE INVIIITURX

Cela ce trage apa i o scoate den match, de o duce la grhdin sau la

pomdtul shu, fhrh de tirea giudetului, sh s cearte ca un fur.
Cela ce va lua de pre Hug drum adhptorile ce s-au fAcut s s adape

chltorii, sau de le va strica: acesta sh s cearte ca un fur.

Be va fura netine vreun lucru ceva i de va sirgui sh-1 Intoarch a cui
au fost, pnh nu 1-au intrebat, s' fie ertat de grealil, de-are fi cit lucru mare.

lard daca vor treace o dzi, doo' i va da atunce lnapoi i mai virtos and
va fi Imblat de va fi cercat i va fi Intrebat cela cu paguba, atunce de-are
i Intoarce, sh va certa ca un fur, dup pretul acelui lucru, veri va fi mare,

veri mic, veri mult, veri putin.

Tiganul sau tiganca lui, sau copilul, de va fura o dath sau de dooh
ori, sau i de trei ori, gin, gins* sau alt lucru micor, s s iarte; iar
de va fi aft lucru mai mare furat, sh s cearte ca i fie ce fur.
De va ceare netine ceva vreun lucru la altul i el nu-i va da, iarh
el s va miniia i i s va lhuda ch-i va face ceva vreo rutate, pre acesta
sh-1 pedepseasch ea pre un fur.
Cind va trimite neOine pre altul s fure vreun lucru i el va mearge
de va fura pre cuvintul celuia, acWia amindoi ca nite furi s vor giudeca
vor certa.
Cela ce va svtui pre netine sh fure, pre carele nesvAtuit de nime
de pururea fura, acesta ce 1-au svtuit sh nu aibh nice o certare; alegind

and va fi svatuit pre netine s fie fur carile mai di de mult n-au fost
fur, acesta sh.' fie de certare.
Cela ce va agiuta furului, ori in ce feal, i mainte de ce va fura, de-i
da niscare lucruri, ce shnt de treaba lui, cumu-i svreadel, sau topor, sau fune,
sau alte multe aseamenea acestora; sau, daca va fura, s-i rdice furtuagul,
sau s-1 poarte sa-1 ascundzh, sau singur i pre fur: pre acesta ca pre un

fur s-1 cearte, alegind de va putea arta cu o credint ca aceaia, cum

n-au tiut nemic ch. iaste lucru de furat i cum iaste om bun.
Un tat, sau feciorii lui, un frate, sau muiarea, sau alte chipuri
aseamenea acestora, de vor avea dentru dini vreunul s fie fur i de-1 vor
acopen i
nu-1 vor spune, ce-1 vor ascunde i pre dins i furtuagul lui:
nu sh vor certa In loc de furi ; dar cind nu s vor certa, cind nu-i vor fi

agiutat nice la un furtupg, nice-1 vor fi svtuit nice dinioar s fure;

iar de s vor afla c-au fcut vreuna de aceastea, sA sA cearte toti
intr-un chip.
Cela ce va ghsi ceva mrgind pre un drum, fie ce va fi, veri mult,
veri putin, de nu va spune i sA trige, sh mhrturiseasch cum iaste la dins

acel lucru 0-1 tine s-1 dea a cui va fi: acesta ca un fur s va certa.
Carele va gsi pre marginea unii ape mari, fie ce lucru, ver mare,
www.dacoromanica.ro

PENTRU FURII CARE TIN DRUMURILE (pr. 13)

69

ver mic, carile va fi aruncat apa ca o plavie, acesta de nu-1 va mgrturisi,

nu va avea nice o certare.

lard numai and s va fi ilsturnat vreun car si vor fi i oamenii

de faVA imblind dup alte nevoi.

Cela ce va lua vreun lucru ceva, de la casa ce arde, sau chid O. va

risipi de va cgdea Intr-acea dzi ce va fi ars, sau s va fi rasipit, acesta

s'A' s cearte ca un fur, dupa cum va fi pretul acelui lucru ce-au apucat ; iar
de va treace o dzi, doo5 si va sta vreun loe nesocotit, are fi lepAdat si de-1

va lua cineva la vedeare, s nu aib5 nice o certare.

Cela ce va lua vreun lucru de la casa ce arde, care lucru, de n-are
fi luat, are fi ars acolea: acesta s nu aib nice o certare.
Carele va muta hotarul cu putearea sa, stind cu arme s'A fac rdzboiu,
acesta
dea. certare pre trup, dup cum va fi voia giudetului ; iar de
va fi mutat furis singur, acestuia s-i fie certarea cu bani, ce s'A dzice sa
pl5teasc5. hatalm.

Cine va lua piiatra hotarului, sau macar lemn, ce va fi gmnat hotar

de va fi stiind c iaste sgmn de hotar, s va certa ca un fur, iard de s'A'
va afla c'd n-au stiut, numai s-1 bat.
Cela ce va indemna pre altul, sau va trimite de va muta hotarul,
ca s s'A cearte, impreun'A cu cela ce 1-au trimis, tot un feal de certare.
Cine va lua niscare bani de va da altuia imprumut si de nu-i va da,
acela ce i-au luat, ca un fur s'A sa pedepseascd.

De va veni nestine la un priiatin s pofteascd un cal sau un bou

86 marg Oda' la cutare loe, si el nu-i va opri, ce-i va da, iar el nu va
mearge unde au grait, ce va mearge intr-alt loe mai departe: acesta s s
cearte ca un fur, cumu s-are dzice un om s-au rugat
dau un cal s
marg5 alare dzeace mile de pmint, eu i 1-am dat, el n-au nadrs ajare,
ce 1-au Inhknat de au in'rs 20 de mile, acesta s5." s'd cearte cum 1-are fi
furat, iar pentru ce-au mArs mai departe, deusebi sS. aib5. certare.
Cine va creade pre nestine In vreun lucru ca acela si el va da s5. i-1
i-1 scuteascd, iar el s'A va sluji cu dina si-s va trebui toate treabele,
cum are fi a lui: s'A s'A cearte ca un fur.
Cela ce va lua band de la cineva, ca sd-i tie, si-i va cheltui pre treAbele

sale, dece de-i va fi num4rat, cindu-i va fi dat, s nu OA certare; iard de-i

va fi pecetluit In pung si el va fi stricat peceatea, s." sA" cearte ca un fur.
De vor da nescui niste avutde, ca s' o tie si s'A o socoteasca, si de o
va fi furat cineva de la dins niscare oameni de cari n-au vrut avea nedeajde,
au vor fi spart usea, au secriiul, au 15.cdt ce vor fi fost, sau alte ca aceastea;
ca s'A nu aib certare, nice iaste dator s5 dea nemica ; iar de vor lipsi
aceastea tocmeale, s s cearte.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASC.A. DE INVTX.TURA

70

Cela ce va ceare de la un om un lucru s i-1 tie si cela cu lucrul sg.

va fi rugat mai de mult BA' i-1 -tie, de s va prileji s i-1 fure, iaste dator
ca s i-1 plAteascA.

Cela ce va dzice &A i-au furat avutiia ce-au fost el socotind, sau
banii ce-au fost luat In datorie, acesta iaste datoriu ca sA arate, iarA de nu,
numai s o dea lnapoi a cui au fost, cA -de-are si giura, nime nu-1 va creade,
alegind de-are avea impreuna cu giurmintul si niscare marturi sau niscare
seamne ca acealea s.' poat arata cu adevArat acel furtusag, s poatA cunoaste
fiecine.

OrcArui negutAtoriu vor da niste bani sA li-i 1) tie si-i vor numAra
inaintea lui, si de-acolea ii vor fura si-i vor fi spart usea si secriiul si 16c6tile si alte ca aceastea, de sA va afla, cindu i-au dat c i-au dzis s-i inceap6
s-i cheltuiasc: si li-i va da mai apoi cind le vor trebui, atunce neguttoriul iaste datoriu s le de banii de la sine; iarA de nu-i vor fi dzis asea
nu-i datoriiu cu nemic.

Cine s va face ispravnic vreunui om si va lua bani de la niscari

datornici aceluia si acesta nu va fi ispravnic B sA arate cu scrisoare: s4
BA cearte acesta ca un fur ce s dzice, de vreame ce acei bani va fi cheltuit pre treabele sale.
Cela ce sa va lega de vreun om dzicind ea' iaste datoriu cu atitia
bani, si nu-i va fi cu nemicA, iara el cu InslAciune si Mr' de voia lui va
lua acea datorie minciunoas: pre acesta ca pre un fur s-1 pedepseascA.
Cind vor ayea neste milli bard impreun si-i vor da la unul de BA
li-i tie, si el va cheltui acei bani pre treabele sale, pre acesta sa-1 goneascA
den locul lui si s-i ia toate bucatele Cite va avea; iarA de va fi om s nu
-tie banii sollilor, Ce, cind vor vinde sau den slujbA cind vor verti, elu-i va
stringe: acestuia sA.' i s tae capul si sA" i s ja tot ce va avea.

Cela ce va strica niscari bani a besearicii, care bani vor fi lAsati de

cineva sA tocmascA besearica si s" direag ce pre unde va fi stricat, sau
va fi dzis s cumpere niscare ocine, sau de vor fi niscare bani ce s string
den viniturile besearicii: acela om de va fi, cumu BA dzice ispravnic besearicii
si va tinea el banii si daca-i va cheltui pre treabele sale, acesta sA nu aibA
alt certare, ce BA fie gonit den locul slu si toate bucatele si ocinele, ce va
avea, toate BA &A dea besearicii. lard de nu-i va fi cheltuit cela ce-i tine,

ce-i va fi cheltuit cela ce-i stringe si-i aduce de pre unde shut veniturile
si-i dd la vistiariul besearicii, acesta de va fi fAcut una ca aceasta si s
va adevra cu mArturie, oameni de cinste si credinciosi, certarea lui BA fie
moartea, ce BA dzice a i sa tae capul si s i B ja tot ce va fi avind, veri
mult, veri putin.
In original e lie,.

www.dacoromanica.ro

PENTRU VAMA DOMNEASCX (pr. 14)

71

Orcine va fura lucru svintit den loo ca cela cinstit si svint, pre acesta
sa-1 spIndzure sau sa-1 ardza de viu In foc, de aceasta dupa cum va fi voia
giudetului.
Cela ce va fura lucru svintit, den loe nesvintit, sau lucru nesvinOt den
loe svintit, sa va certa dupa cum va fi voia giudetului, iara sa nu i sa ja

alegInd de va fi fcut acest lucru de dooa, trei ori, dup cum spune pravila.
Pre cela ce-1 vor certa pentru furtusag, macar ce certare micsoara
are fi pata, nu va putea s'Al fie oprit de s va afla and au facut furtusagul
c-au fost mai sus de 15 ai, pentru cace de-are fi mai gios, ce sa dzice mai
mic, are putea fi. 'ara, de va fi si preot 0-1 vor prinde cu furtusag, sti-1
leapede den preotie.
Care lucruri priimeaste preotul In besearica pentru ca sa le citeascA
vreo molitva, acelea toate s'A cheam svintite.
Cela ce va fura si vinde niscare svinte mostii, sa.-1 cearte cu moarte.
Cela ce va fura cruce den besearica, macar de-are fi si de lemn, acela

fura lucru svintit si den loe svintit: certarea lui iaste sa-1 spindzure sau
sa-1 ardza In foc de_viu.
PENTRU l'AMA CEA DO1VINEASCI.

PRICINA 14.j
Oricine va imbla cu arnagituri si nu va plati vama cea domneasca,
acela iaste ca un fur ; deci s cade s piardzA tot negatul derept carele nu
va fi pltit vama.
Cela ce va dzice cum n-au stiut unde iaste vama, derept aceaia n-au platit
vama: de va fi vama pusd de curund si acesta va fi strein, de departe loe, sa
creadza i sa plateasca numai vama cea direapt; jara de va fi vama btrina
si omul va fi de loe, iara atunci nu-1 vor creade, ce- va piiarde tot negotul.
Cine va ocoli locul acela unde s'A cade s'A plateasea vama, sau va treace

pre niscare drumuri nelmblate, alegind de are fi cu stirea vamesilor, iarA

Intr-al(t) chip de va lasa drumul cel mare, tot negotul ca
piiardz.
Cela ce va fi luat plata ca s'A' aduca neste negot den loe in loe, jara
el va treace si va ascunde negotul si nu va plati vama: acesta iaste datoriu
s'A plateascd stapinu-sau tot cit au pgubit lntr-aceea cale.
Vamesul cela ce va afla un dobitoc Inercat cu nego i s fie departe
de acel loe unde platesc vama, nu-1 va putea lua drept vama, dzicInd cumu-i
peritoriu acel negot, pentru cace 1-au ascuns de vaina, pana nu va fi stapInul
de fata lmpreuna cu acel dobitoc clnd 1-au gasa.
Care vame nu va lua negotul cel perit, sIngur de la cela ce-1 va fi
ascuns cu InselAciune de vama, jara de sa va prileji acestuia moarte, nu va
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INV.A.TXTURX

72

mai putea de-aciia sa ceara de la feciorul lui, de vreme ce n-au luat nemica
pan au fost tata-sau viu.
Vameul ce nu- va lua vama de la negutator pana in cinci ai, de-aciia
nu va putea lua nemica pentru cace s-au trecut o vreame.
Cela ce va sari asupra vameilor, cindu-1 vor timpina cu negotul in
cale, i nu va lasa s cearce negotul, carele nu va fi pl'tit de vama, acesta,
den negot, sa nu aib' nice o paguba pentru ce n-au plait vama, iard numai
s sa cearte pentru ce au sttut improtiva oamenilor celor domneti.
Oreare vama va lua vama mai mult decit iaste obiceaiul sa ja, acesta
ca s aiba certare dupa cum va fi voia giudetului.
Oreare vame va ceare vam' de niscare lucruri ce n-au fost obiceaiul
Ea s dea van* nice iaste cu tirea domniei, de sa va afla pentru une ca acealea

s' fie luat plata ce s dzice vam: ca sa i sa tae capul, Insa mainte sa dea
drep(t) ce au luat aceea vama de-a una patru, la visterie, jail de nu va fi
luat, ce numai ce va fi cerut, s s' cearte i atunce, dup cum va fi voia
giudetului.

Oreare vame va face napaste cuiva i-i va lua negotul, dzicind ca

nu -au pl'tit vama, i el va adevara c-au pltit, acesta nu numai negotul
va Intoarce inapoi, ce Inca i ca un fur sa va certa.
Oreare vame va fi pricina ca s' nu treac negutatorii cu negot pre
la vreo scal, facindu-le mult asupreal' i luindu-le mai mult de cum au
fost obiceaiul, acesta iaste datoriu toata asupreala i paguba ce vor fi p'gubit
negutatorii pentru dins, tot sa s socoteasca i s plateasca la visterie.
Cela ce va face vama noo carea n-au fost, sau de va mai adaoge cea
veache de cum au fost, de va fi alt giudet intr-acel loe s'a fie mai mare cleat
dins, cum are fi domn: s-1 cearte cu banii, ce s dzice s-i ia avutiia i sa-1
goneasca dentr-acel loe in toata viiaa lui, sa nu sa mai afle pre acealea locuri.
Cela ce va fi domn i nu va avea alt domn mai mare asupra lui, acesta
poate s faca vam noo cu voia tuturor, Insa s plteasca i cei de loc ca i

cei streini, iara < nu > numai cei streini.

Cela ce va fi scutealnic sa nu plteasca vama, ae vreme ce i-au dat
Dumnedzau un dar ca acesta, poate s s. bucure i s sa veseleasca cu acest
bine pa.'na clnd s vor Implea doodzeci de ai i el i feciorii lui, iara nu mai mult.
PENTRU CEIA CE FURI IN PIZMA NESCUI Cu BATGIOCURA.

PRICINA

15.

Orcine va fura ceva vreun lucru, nu drept s pagubeasca pre cela

ce 1-au avut, ce numai drept sal ridz'a. i

bath' gioc de dins: sa sa cearte,

iara nu ca un fur.
www.dacoromanica.ro

DESPRE CE! CE FURL IN PIZMA. (pr. 15)

73

Cela ce va mearge s fure si nu va fura, s' s cearte dup voia giudetului.

Cela ce va apuca slujnica altuia pentru s' curvasc cu dins, stiind

cum mainte au fost curva, s s cearte, iard nu ca un fur. Iar de va fi fost
fecioara acea slujnicd, atunbe s s cearte ca un fur.
Clnd va avea nesfine vreun lucru la altul i nu-1 va putea scoate de la
dins, i de-i va fura ceva, Ins nu mai mult, ce numai cit va fi pretul acelui
lucru, acesta s' nu aib nice o certare pentru furtusag.
Cela ce va lua pietri de la viia altuia, ca un fur s s cearte. Aceasta
s intleage i chid sap nestine piiatr pre hotarul altuia; aceasta Inc a'
cheam furtusag.
Cela ce de mare srcie va fura, iar nu mult, ce numai cit va minca
si cIt s. va ImbrAca, acesta s'A s iarte; iar de vor vrea s-1 i cearte, mai
pre pntin, iar nu ca pre un fur, pentru c' s cheam c-au furat de nevoe.
Cela ce va fura de la ceia ce slmt de pururea vrjmasi si pizmasi unui
sat, ce s dzice acelui loc unde lacuiaste, asijdere si de la pgini: s sa' iarte,
s nu s' cearte.
.177. Nmitul de va sluji la un stpin i nu-i va plti simbriia, i de-i va
fura numai atita pre at va fi simbriia, 86 nu s cearte, ce sii fie iertat.
Cela ce va fura vreo hiar slbatec, sau pasre, pn nu va fi Inv-

tatd, acesta s nu aib nice o certare.

Cela ce va fura de la tatd-sdu, ver mult, ver putin, nice o certare
nu aib', iar de s va prileji s fie vreun om de casa lor la moartea lui, s'A
base ceva acestui fecior, atunce, dentr-acel lucru a feciorului poate tatal s'
ia s'A-si plteasc6 furtusagul.
Sluga ce va fura In casa giupinu-su, de va fura lucru putin, s nu sa
cearte, iar de va fura lucru mare, sii s'A cearte, iar tot mai putin de cum are

fi furat altul.
Care muiare va fura pre b'Arbatu-si, s.", nu aib certare, nice &A aiba
strInsoare s Intoarc'd ce-au luat, ce sii s'A.' lmpace cu barbatulu-s; iar de s
va prileji s.' s'A despart, sau s moara muiarea, atunce brbatul s-s fac
plata den dzeastrele ei. Aceasta pravili s s socoteasc6 si chid va fura

batul pre muiare.

Cela ce va svtui pre muiare sii fure de la brbatu-si i s-i dea luir
alegind de vor fi avind Impreund Impreunare rea 1), pre acesta s-1 cearte
ca pre un preacurvar; iar de nu vor fi avind mastecAturd Intr-acesta chip,
s-1 cearte ca pre un fur.

Muiarea ce va fura de la cela ce curveaste cu dinsa, sii sii cearte ca

un fur; asijdere i brbatul, de va fura de la muiarea ce curveaste cu dinsa,

ca un fur s s cearte.
1) In original

rrea

www.dacoromanica.ro

CARTE ROM iNEASCA. DE INVTXTURX.

74

CAlugrul ce va fura pre egumenul, nu va avea certare, c s cheam

c4
fecior, iard numai s aib' strinsoare, cit s intoarc6 tot ce va fi luat.
Cela ce va vrea s dobindeasc' i s moneneascA avutiia nescui dup
rnoarte, i-i va fura ceva inch' fiind viu, acesta s nu aib certare, ce numai
s' intoarcA tot ce-au furat i s. fie In pace.
Cela ce s' va indatori cu ceva la altul, sau cindu-i va da netine ceva
s' tie, iar el va lnceape intr-alt chip, dup cum va fi voia lui, nu cum va
vrea cela ce i-au dat, de va vrea stpinul s priimasc, bine va fi, nu s va
terta, alegind cind va zice aea: avut-am nedeajde c va priirni, pentru aceea
am indrznit; trebue aicea s socoteasc giudetul acea nedeajde cum iaste,
dece de va fi cu cale, s-1 iarte; iar de nu, s'-1 cearte. Cumu s-are dzice: un

om au luat un cal de la o rud a lui, sau de la vreun priiatin bun a lui, s.

Imble cu dins numai trei, patru dzile, el au Vnut calul dzeace dzile; atunce
nedeajdea iaste cu cale, pentru c'ce iaste omul lui sau priiatinul lui cela
ce i 1-au dat; iar de va lua calul s marg la oaste, atunce nu iaste cu cale
aceasta vin'.

Orcine va dzice c 1-au iartat piriul pentru furtuag ce i-au fAcut,

mcar de-are i dzice piriul c6-1 iart 1), nemic nu foloseate aceaia ertciune s nu-1 cearte ca pre un fur, daca nu iaste lucru cu cale s' cunoasc

giudetul pentru ce-1 iart i atunce s creadz; c' nu s iart vinovatul

dennainte giudetului, ce pn a-1 duce la giudet.
Orcine va fi f'r tirea giudetului, numai cu voia lui, del va g'si
lucrul in minule altui i-1 va lua: necum s nu-1 dea Inapoi, ce nice- poate
s4-1 mai ceae; iar. de &a' va afla c' acel lucru n-au fost a lui, atunce nu
numai lucrul va intoarce Inapoi, ce Inch' va pl'ti i pretul celuia a cui au
fost lucrul.
Orcare t'ran va lua cu voia lui pmintul s dea la altul, sau casa.-,
sau alt lucru ce va fi avut, i-1 va gsi In minule altuia, de s va afla c-au
fost oameni acolea aproape, pre carii putea el face s-i intreabe i nu i-au

intrebat, da-va inapoi acel lucru i-i perit de la dins; iar de-i vor fi dzis
oamenii c poate s fac acest lucru, sau de nu vor fi fost oameni pentraceale sate pren pregiur, atunci i s va lsa sal tie lucrul.
De vreame ce Petri, ce s dzice -au lsat avutiia lui Pavel s s hraneasca citva vreame i atuncea s o motneneasc loan, ore acest loan,
numai singur cu voia sa i fra voia giudetului, va scoate afara pre Pavel
dentr-acea aveare ce i s-au dat s s' hrneasca, i s' s apuce el sa o tie cum
are fi a lui, pbate Pavel cu voia giudetului s' cearte pre loan i
ia toat
avearea inapoi, i inch' s-1 fac s mai dea pre atita.
1) In original e iarte *.

www.dacoromanica.ro

DESPRE CEI CE FURL IN PIZML (pr. 15)

75

Un om de va vrea s." lase altuicuiva vreun lucru pentru s s hrneasc, iar cela ce va fi fost mai deainte acel lucru a lui, nu i-1 va lsa, nice
i-1 va da s5 s hedneascA, iar acesta fAr voia giudetului, numai singur cu
voia lui 11 va lua: piiarde-va toat acea doblnd5 ce vrea s aib5., de vrea fi
luat Cu giudet.
Cela ce s va apuca de vreo vie strein. prsit, sau de vreo casa pustiit,

sau de vreun laz prdsit, s le tocmasc i s le InnoiascA cu voia stApinului

a cui vor fi fost, c s vor tocmi pre tot anul ca s-i faca plat5., or mult or pulin,

iar5 daca le va gla i s va hrAni, dup cum va fi locul, atunce nu va vrea

pldteasc4 cum au grit, poate stapinul s5.-1 goneasc5 i s-1 scoat dintracel loe i fr voia giudetului.
De s va sv(1)ri cela ce au lucrat c-au nevoit viia, sau lazurile, sau
ce va fi, qi de nu vor rAminea feciori, sau alt rud pre urm, atunce poate
stpinul i fr voia giudetului s-c ja acealea toate 1napoi.

Daca va cuati ne9tine viia, sau lazul, sau va tocmi casa, sau alte
ca aceastea, i. de-acii s va pgrAsi i le va lsa pustii, fiind lucru gata i vor
1nceape a s5 strica, atunce stpinul locolui poate sd-1 goneasc5. i s5.-1 scoat5
dentr-acel loe ci f4r5. tirea giudetului.
Cind vor avea doi oameni plea pentru vreo vie, sau pentru vreun pamint,

i pAn5 a se Or unul dentr-Inii va mearge de va secera pmIntul sau va

culeage viia, Mil de voia giudetului: acestal piiarde tot venitul ce i s-are
edea pre direptate i inc s prteasca pre eit va fi pretul aceii vii sau
acelui pamint.
Cela eel va lua lucrul de la altul 1napoi s1ngur cu voia sa i daca va
lua dentr-acel lucru oarece putin folos, Ii va da celuia lucrul iar 1n. apoi:
acesta s6 s cearte ei s prteasc5 eft va fi pretul i cit va face acel lucru.
and s6 vor gficevi doi oameni andesine c va scoate den loe unul pre
altul: de vor face aceasta am1ndoi 1ntr-o dzi, s nu s" cearte ; iara de vor
treace clteva dzile, s" s cearte am1ndoi sprteasc5. at va fi pretul acelui lucru.
Cela ce EA va teame ca-1 vor scoate dentr-o cash', sau dentr-o vie, sau
ci alt aseamenea acestor: de-1 vor scoate fdr voia lui, acesta poate s cear
dea oameni cu arme s-1 socoteasca s.. nu-1 scoat.
voe la giudet

Cind va goni netine pre stApin de la bucatele lui i. i le va lua: de va

fi nebun, nu va avea certare, numai ce va fi luat va da lnapoi ; iarg dup-acea

de s va prileji s5 s 1ntelepteasc5., tot s nu s cearte.

De s va prileji un tat cu un fecior s scoat unul pre altul den bucatele

lui, frd de tirea giudetului: de are treace Intre dini ci vreame Maya, nu
vor avea nice o certare, numai ce vor 1ntoarce bucatele 1napoi.
Oricare vldic, sau egumen, sau nameastnic, sau clugr, slngur cu
voia sa i fr tirea giudetului va lua vreun lucru de a besearicii de la cela
www.dacoromanica.ro

76

CARTE ROMINEASCA DE INVATATUBA

ce-1 va fi tiind: de vreame ce nu va fi fcut sabor s'a s svtuiasc5., nu sa va

certa, s dea Inca pre eft au luat, iara de va fi facut i sabor, s s cearte.
Oricare vladic, sau egumen, sau nameastnic, sau calugr impreun
Cu tot sborul, numai sing& cu voia lui va lua avearea vladicului ce va raminea
dupa moarte, sau a egumenului, sau a nameastnicului, sau a calugarului, de la
cela ce le va fi Vind, de s va afla cum acel mort au fost tiind aceale unealte
cum sa fie a besearicii, nu s va certa, s nu dea nemic5.; iard de le va fi tiind
ca-n chip de mirenie, s va certa s dea inapoi tot ce-au luat i s plateasca
pretul cit vor face aceale lucruri ; iara de nu sa va cunoaste lucrul, ce va fi
ca-n cu prepus, fost-au de-a besearicii au miren.Wi, atunce iar nu sa va certa.
De va imprumuta nestine pre altul sau-i va nmi vreo casa, sau vreo
dughiand, sau alt fie ce va fi 0 dup-acea singur cu voia lui, flea tirea giudetului va scoate-1 sau de-i va lua vreun lucru ca-n chip de zdlog, nu s va certa ;

iara de nu va fi singur stapinul cela ce i-au dat bani Impfumut sau va

fi nmit acel loc, ce va fi altul strein, s sa cearte i s dea Inapoi
va fi pia-6nd acel lucru.
De va fi netine ispravnic vreunui negutAtoriu vindzindu-i negotul
ce i-au fost trimitind acel negutAtoriu, iara de sa va prileji s nu-i mai trimit
alt negot s vindz 0 el va lua de la altul de va vinde, nu iaste datoriu acela
neguttoriu dental s dea sam, de s va prileji ceva pagub Intr-acel negot
ce-au luat el singur, macar de-au 0 fost ispravnic lui, cind au luat acel negot.
Cind va giudeca un giudectoriu strImb, sau cind va da voe cuiva
0 nu va fi inteles pira de isprava aminduror
acela ce va lua ceva
vreun lucru cu voia acestuia giudet, nu va putea sa uvaiasca sa nu plateasca'

pret, de cum vor pretui acel lucru.

Certarea, ce dzicem sa dea de doo ori pretul acelui lucru ce s-au luat
fra de i(s)prava, cumu s-are dzice, clnd nu va fi acel lucru de fatd, sa-1 plteasc Indoit ; iara de va fi de faVa', sa-1 dea Inapoi i s dea i pretal cit va
plaid acel lucru. Acest obiceaiu au fost legiuit de legiuitorii cei batrini, iara
In vreamea de acmu, ce0<i> mai tineri s-au tocmit toti impreun g-au schimbat
acea tocmala Intr-acesta chip: s dea numai lucrul .ce-au luat, iara sa-1 cearte
giudetul dupg cum va fi voia lui, cumu s-are dzice s5.-1 globasc', sau sa-1
inchidza in temnita, sau In gros, sau Intr-al(t) chip, ori cumu-i va 'rea pro
direptate, sa nu Imble fara isprav.
Nete oameni de vor avea la cineva un lucru
vor ceare 0 el nu-1
va da, acetia de s vor svtui cu totii i numai singuri cu voia lor, far tirea
giudetului I vor lua lucrul &au, sa nu aiba nice o certare, nice intr-un lucru.
Un om de buna voia sa, de va lasa ceva vreun lucru vreunui om sarac
sau i bogat, dentru ce sa va fi indurat pentru sufletul sdu, 04 va fi fcut

zapis Cu mrturii i dup-acea sa va fi &AA ce-au fcut, acesta cu voia lui,

www.dacoromanica.ro

DESPRE CE! CE FURA. IN PIZMA. (pr. 15)

77

fdr de stirea giudetului, de va trimite neste oameni ai si sau i streini

vor lua zapisul cel de dare, acestia nice o certare nu vor avea.
Cela ce va avea datorie i s va fi tocmit cu voia sa s ja vreun lucru
In prat, acesta iars nu poate lua MA' de giudet numai singur cu voia sa,
de vreame ce datoriia nu va fi aleas s s tie ce vor fi avind catastije
izvoade andesine ; drept aceaia trebue intai sg-si ia sama pre-amnuntul
atunee cu voia sa singur s-s ja acel lucru ce-i vor da, iard de va lua mainte,
s" va certa dup cum va fi voia giudatului.
Cela ce va face tocmal cu altul Ong* in cutare vreame, de nu-i va da

cutare lucru, ca s aib voe s ja cutare sat, (lard de s va prileji satul

nu fie pre mina lui, ce s-1 tie altul, atunce nu va putea cu voia lui sh-1 ja,
macar Ca' le-au fost tocmala asea ; ce aicea trebue puteare de la giudet ; iar
de-1 va lua el singur, cu voia lui, va avea certare.
dea un dobitoc sau alt lucru ce va
Un om de s va tocmi cu altul
fi, pn la o dzi, dup-acea va socoti intr-alt chip si-1 va da altuia, numai
pentru s nu-1 dea celuia ce l-au giuruit, acesta s aib' strinsoare s s rscum-

pare lucrul acela de la cine l-an dat i s-1 dea cestuia ce s-au tocmit
aib i certare dup cum va fi voia giudetului.
va lasa cu limbd de moarte mult, putin,
Un om la moartea sa,
ce va avea, oricui va vrea el, acela poate singur cu voia sa, Mil de giudet,
sh-s ja acea rmsit fall nice de o sminteal i fr nice de o certare.
Pre cela ce-1 vor Fsa s mosneneasc bucatele cuiva si s s hrneasc4

pn la o sam de vreame, acesta, daca va veni vreamea, poate si singur,

fr giudet, s-s ja aceale bucate, duph cumu-s giuruite, frd nice de o
certare.
Orcine va fi ispravnic sh mosneneasc4 avutiia vrunui mort, acela poate

lua numai singur cu voia sa bucatele celui mort, once va fi, mult, putin, de
la fie cine vor fi, alegind numai de i le va fi lasat cu zapis s le tie si s s

hrneasc6 Oa. In cutare vreame, atunce ii caut sd ingkluiascd Ora la

aceaia vreamea.

De va lsa nestine ceva vreun lucru s s hrneasch" cineva cu dins

pnd in cutare vreame si va fi fcut i zapis cum dentr-aceaia vreame sh
cadzd pre mina celuia ce va s mosneneascd, cumu s-are dzice, un om are un
cucon micsor la moarte(a) lui ; cunoscind c iaste micsor, lash toate bucatele
lui pre mina unui om bun s le tie si s s hrneasca cu dinse Ong in cutare

vrea,me, pnd va fi cuconul de virst, atunce ca un monean s le ja s le

tie el, acesta ispravnic. Cumus va muri stpinul, intr-acel ceas poate s ia
aceale bucate de la monean, singur cu voia sa, fr nice de un giudet, mai
virtos cind va serie zapisul ales si intelegind dzicind Mil de multe cuvinte
fr nice o gilceavd.
www.dacoromanica.ro

78

CARTE ROMINEASC.X. DE INVTXTUR

De vor ldsa cuiva drept suflet, nu va putea el sIngur cu voia sa sd ja,

ce trebuiagte ispravd de la giudeb alegInd acel lucru ce-au lsat drept suflet,
iaste invttura s facd besearicd, sau bolnild, sau ospldrie, ce sd dzice cas
de streini, sau grobnic i altd asemenea acestora, pentru c atunce poate s
ja singur cu voia sa i nu trebue nice un giudet i Incd poate s ja sIngur,
cindu-i va aleage stdpinul In zapis ; iard de va fi Intr-alt chip i de va lua el
singur cu voia sa, piiarde--va tot venitul ce vrea el ad aib drept sufletul
acelui mort.
Carele va lua cu voia sa o parte dentru aceale bucate ce s-au dat drept
suflet, piiarde-g-va toatd acea parte ce-au luat sIngur, numai ce va rdmInea
cu ceaialaltd parte ce-au fost neluatd.
Cela ce va lua acel lucru ce i s-au dat drept suflet i de-1 va lua de fald
sd vadz -altii, atunce nu- va piiarde venitul ; iard de va lua pre furig, atunce
va piiarde i nu va mai putea sa ceae nemicti, pentru cd i ce-au luat va
da Inapoi.
PENTRII SEAMNELE FITRMAGULUL

PRICINA 16.
Furtuagul, de vreame ce iaste un lucru foarte cu nevoe a-1 ardta,
drept aceaia trebue sd sd arate cu negte seamne orecarile gi cu negte prepusuri
citeva. Smnul furtugagului iaste agea: cindu sd va fura nescui ceva, sd strige
Cu glas mare i sd facd gilceavd, s s cutremure tqi, atuncegi Intr-acel ceas

chid vor fura, i s arate cumu i-au spart cmara, sau ugea, sau secriiul,
sau ldcata gi alte asemenea acestora, acolo unde vor dzice cd au fost acel
lucru ce s-au furat.
Veastea tuturor gi fuga robului, ce sd dzice a nmitului, aratd furtugagul ; agijdere, cindu s vor gdsi scdri pre unde s-au suit, sau alte cinii carele
slujesc la descuiat, sau ad strice loc ce va fi Inchisoare.
Trebue Incd, g'i dupd aceaste seamne toate, sd sd arate cum intr-acel
loe, unde sa veade stricat, fost-au acolo lnlontru aceale lucruri ce dzice stdpInul c i le-au furat gi de va fi om bun i cu nume bun, agiunge giurdmintul;
iard de nu, trebue altd artare mai build. Intr-acesta chip cum aceale lucruri

au fost stInd tot acolea pAnd ce le-au furat.

Celuia ce-g va piiarde lucrul i sd va da giurdmInt ad dzicd cite lucruri
i-au furat gi citu le-au fost pretul, gi Inca clt pagubd au avut dentr-aceaste
lucruri gi eft au cheltuit imblInd IntrebIndu-le.
Inc gi celuia ce-i vor fi dat vreun lucru 86-1 socoteascd i i le-au furat,
li vor da giurmint ca ad arate.
keg sd dd giurdmInt gi celuia ce mut hotarul, pentru sa arate de-1

va fi mutat sau de nu-1 va fi.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SEMNELE FURTUSAGULUI (pr. 16)

79

De va fi apucat netine o scrisoare den mina vrjmaului s'Au i o

va fi ars, sau o va fi spart: s' BA dea giurAmint celuia cu cartea, iarg nu celuia

ce o au spart, pentru sh arate ce-au fost scris in carte.

Cind va avea pirei cretinul cu un jidov, nu s'A va da giurmint jidovului.

GiurAmintul ce s d improtiva furului, nu sA d ca sA arate el furturgul,

ce numai daca va arta furturgul singur furul, au de va mrturisi cineva,
atunce sA dA giurmint celuia ce -au pierdut lucrul, ce EA dzice pAgubaului,

pehtru sA arate cu adevArat eft au fost i de ce pret au fost i inc sh- arate
i cheltuiala.
Prepusul furtuagului sA arat pre numele omului cel rdu, ce sA dzice:
alt om iaste vestit de om bun i altulu-i vestit de om'ru. Aijdere s cunoate
omul i pre obiceae, cum au fost InvAtat mai de mult. IarA aceaste doo prepusuri nu agiung amindoo sa fach pre giudet s munceasch pre cineva.

Cine va treace pre un drum, pre unde nu i-au fost calea sh treach
pre-acolea, poate sal prepue pre acesta pentru furtuag, cumu s-are dzice
de-1 va fi vAdzut cineva sA treacg pre acolea, pre la cel loo pre unde intr-acea
dea strinsoare
dzi s-au facut i furturgul ; i aceastA prepunere poate
sA- dea sama ce-au imblat pre acolo.

Prepusul s face incd i and vor gAsi pre cineva intr-acel loe, unde
s-au fAcut furturgul, sau de va fi intrat i va fi eit dentr-aceea casA, sau de-1
va fi vhdzut cineva scotind ceva sau tiind didesupt supt haine sau
cu alt lucru ceva.
Care slugA sau nAmit va fugi den cash' intr-acea dzi cindu s-au fcut furtuagul, d prepus oarecum cum sh fie fcut el acel furturg ; agiunge i acesta s-I
munceascti, alegind daca va fi fugit s'A sA fie ascuns BA nu s vadzA nechiuri.

De 1) BA va prileji s'a' sd afle a cuiva veri lic, sau alt fiece ha(i)ne,
sau cutit, sau vreo scar de suit, sau topor, sau fie ce unealt ; aceastea toate
fac prepus de furturg de vreame ce s-au gAsit intr-acel loo unde s-au fAcut
furturgul: pre acesta sA-1 munceasc sh' arate de va ti.
Un om de va fi sdrac i va inceape a cheltui bani multi, face prepus
cum sa fie furat ; mai virtos cindu vor i shm(d)na cu aceia ce s-au furat
intr-aceale dzile.
Cela ce va avea in casa sa cinii bune ca acealea de furturg, face prepus
i acesta cum s'A fie el furat.
Un om orecare ce n-are avea nice o treabA la acea pagubg, nice l-are
cherna nime, ara Mil de nice de o strinsoare are veni de are a arAta pre cineva
&WA giudet, cum au fAcut acesta furturg i inch' are indemna sA-1 i munceascA,

acesta face prepus cum BA fie 'gout el acel furturg: pre acesta s-1 munceasa.
2) In orlginal 4 Ce

www.dacoromanica.ro

CARTE ROAIINEASCI. DE INVATA.TURA

80

Cela ce-are putea face un furtsag, ce va s s facs

sminteascd
s nu &A facd, iard elu-1 lasd de s face, acesta face prepus cum sd fie cu stirea
lui acel furtusag.

iceaste prepusuri nu Mint nice de o treab giudetului, mai virtos

chid vor fi Improtiva vreunui om bun si vestit de lucrure bune cumu s-ar
dzice cind va fi deusebi; numai una de aceastea nu-i drept nemicd, iard de
vor fi impreund doo, sau trei, sau i patru, atunce-1 vor munci.
$i hied' face prepunere de furtusag i acela om ce lace pre altul c5. iaste
vedjitoriu i numArdtoriu de steale.

ru,

Ori la carele vor gdsi niscare lucruri de furat, de va fi om vestit de

cade s5.-1 mu(n)ceascd; iard de va fi om bun, sd nu-1 munceascd.
Fiecine va fi, la cela ce vor gsi lucru de furat, si de va dzice ca: nu-1

cunoaste pre vindzdtoriul cela ce i 1-au vindut, sau nu-s poate aduce amente:
de va fi om vestit si ales de orn bun, sau de va fi di ceia ce vind lucrure ca

aceale multe ce simt de furat, sa. sd creadzd; jail de nu, sd-1 munceasc.
Cela ce vor gsi la dins lucru de furat, macar de-are fi si om bun, iard
de va avea vreun prepus de cealea ce-am dzis: nu va putea fi intr-alt chip,
ce-1 vor munci.
Pre cela ce-1 vor munci pentru vreun prepus si de nu va spune nemicd,
alta: certare s nu aib5., ce sd fie slobod de toate.
Cela ce va cumpdra lucru de furtusag sd aibd certare, de vreame ce

sd va afla c-au stiut ca: iaste de furat.

Cela ce va cumpdra un lucru prea eftin, de vreame ce va fi lucru scump,

face prepus cum sd fie de furat ; sd aibd certai:e.

Celuia ce-i vor ddrui lucru de furat, sa. s. cearte dupd: voia giudeOlui.
Cela ce va cumpdra un lucru carele nu iaSte de mestersugul lui, face
prepus cum sd fie de furat.
Cela ce va cumpAra lucru de furat si daca va sti, 11 va intoarce inapoi

si nice banii nu-s va lua, acesta nu va avea certare.

Cela ce va cumpdra lucru de furat i acel lucru va fi de besearicd,
macar de n-are fi nice stiut, tot sd sa. dea in besearicd i s nu-si ia banii
ce-au dat.
Cela ce va da bani imprumut
va pune zdlog lucru de furat, sd-1
dea acel lucru stdpinu-sdu a cui va fi si s. nu ja nice un ban ; si mai virtos
cind va aduce acel lucru om same sau rob si lucrul va fi de om bogat i de
mult pret, atita agiunge. Cu cit nu iaste acela om de credintd, cu atita
cunoaste ca: nu-i a lui acel lucru ce pune zalog.
Cela ce va cumpdra lucru de furat, stiind ca: acel om iaste rdu, tdlhariu
prdddtoriu, acesta nu iaste datoriu sd dea acel lucru stdpinu-sdu, pnd
nu-i va da banii ce-au dat.
www.dacoromanica.ro

DESPRE SEMNELE FURTUSAGULUI (pr. 16)

81

Cela ce va cumpAra un lucru de furat i. va spune tuturor ca s inteleaga

cum cump'r sa-1 dea stdpinu-sdu a cui au fost, acesta nu va da lucrul panA
nu-i vor da banii.
Oreare stApin ce i s va fi furat un lucru 0-1 va fi cump5rat cineva
i el de o grab ii va fi dat banii i- va fi luat lucrul, acesta nu mai poate
s cear banii de la cela ce i-au dat de-au rdscumpArat.
Orcine va cumpara lucru de furat 0-1 va da stpinului a cui au fost,

acela nu poate sal mai cear banii de la dins.

o. 1060

www.dacoromanica.ro

-a

PRATTLE illIPA_RATE$T1.
PENTRU CELA CE VOR SITDUI PRE GIITDET SAIJ PRE OAXENII CEI DONNESTI.

GLAVA 1.

Cela ce va sudui sau va ucide pre vreun giudet, sau pre vro sluga a
giudetului, pre carele va fi trimis giudetul s fac vreo slujb, iar neOine
11 va invdlui i nu-1 va lasa s- lmple slujba dup InvTtura mai marelui
aceasta greala iaste ca i chid are fi suduit pre domnie.
Cela ce va sudui sau va face vreo nevoe oamenilor celor domneti, face
greal cum are sudui pre domnu-su, dup cumu-i scris mai sus.
Cela ce nu sa va pleca sup(t) Invttura giudetului, face greald cum are
fi suduit pre domnie.
Tot omul iaste datoriu s spue giudetului pre cela ce nu va s asculte
de dins i de Invatatura lui cumu-1 va giudeca.
Cela ce s va svtui s5 ucig pre vreun diregtoriu de la vrun tIrg
de nu va fi apucat s fac moarte, s nu s cearte ca cela ce suduiate domniia,
iar numai s i s' tae capul; iar de s va svtui s'd hicleneasca sau s ucig
pre singur domnul acei tri, macar de nu va fi fcut acel hicleug, iara s s

cearte ca unul di ceia ce-au suduit domniia.

Cela ce va sudui pre omul cel domnesc, sau intr-alt chip de-1 va vAt5Ima,

nefiind In slujba domnului, nu s va certa ca un suduitoriu de domnie;

aceasta s Inteleage cum aceasta veajb ce s-au apucat cu acel om domnesc
nu s-au apucat de chid au fost cu slujb4 domneascd, ce-au fost mai de mult
Invrjbiti, derept aceaia 1-au suduit. Iar de s va afla cum s fie Invejbild de chid au imblat cu slujb4 domneasc4 i atunce nu 1-au putut sudui
temindu-s de certare, iar dup-acea 1-au aflat sIngur fr de slujb4, dece
1-au suduit sau 1-au vtmat Intr-alt chip, atunce iar ca un suduitoriu de

domnie s va certa.
De s' va prileji vreun om domnesc s hale cu slujbg i de s va lega de
un dirept, vrind s-1 vatme i cela nu EA va da, ce-1 va lovi i i s va prileji
www.dacoromanica.ro

DESPRE SUDUIRE (gl. 1-3)

83

moarte, acesta ce -au sprijenit viata, s' nu ail:A nice o certare, ce BA fie un

om mort.
Cela ce va sudui sau va vtma pre vreun giudet, ins nu pentru eke
doar nu i-au pl'cut cumva giudetul lui, ce pentru vreo vrajbA ce-au fost
avind ei andesine ; acesta nu s' va certa ca un suduitoriu de domnie, ce
Cu adevrat mai mult s va certa 15entru aceasta sudalm sau vtmare a
giudetiului, decit pre altul ce n-are fi giudet.
Oamenii cei domneti, inc' de s' vor prileji s fie zlobii i vor lace
asupreale i vor impresura saracii, MA' de tirea domniei ; pre unii ca acetia
cini-i va sudui nu s va certa ca un suduitoriu de domnie.

Cela ce nu va asculta de'nvVtura giudetului, Ins nu de cuvintul

lui, ce cind va mina pre o slug de-i va dzice, acesta s nu s cearte ca un
suduitoriu de domnie.
Cela ce va porni tot n'rodul sau oraul asupra giudetului s-1 scoat
dentr-acel loe de la acel scaun, sau macar de-are fi i alt om domnesc, cind
va face aceasta, pentru cce va fi un mdular ru i giudetul sau omul cel
domnesc, nu sA va certa ca un suduitoriu de domnie ; iar de va face aceasta
pentru alt vin, ca un suduitoriu de domnie s se cearte.
PENTRU CELA CE VOR SUDUI SAU VOR VATAMA SOLII.

GLAVA 2.
Cela ce va sudui solii, carii vin de la o domnie la alt', sau intr-alt chip
de-i va vatama: den afar de certarea ce dau pravilele ceale mireneti, acesta

s s afuriseasa dui:4 pravila besearicii.

Cela ce va sudui sau va vl'ma pre soli, iaste ca i furul e fur' besearica.

Cela ce va sminti solii de pre cale viind, sau de le va lua artile ce aduc,
iaste adevrat suduitoriu de domnie ; mai virtos cind va face aceasta pentru
s.' fac' ruine domnu-su, sau pentru s cunoasca den crti taina acelui domn.

Iar de va face pentru s'-i pascA cinstea lui, sau i intr-alt chip drept alt
dobind, atunce nu s va certa ca un suduitoriu de domnie, iar cu alte certri
mari de-a tocma ca aceasta.

Carele va sudui sau va vtma pre soli pentru vreo vrajb ce vor fi
avut ei andesine, iard nu pentru s facA. necinste domnului ce i-au trimis,
Inca i atunce ca un suduitoriu de domnie s' va certa.
Cela ce va sudui sau va vtma pre solii cei urgisiti, cum are sudui pre
domnie, aea sA. s cearte.
Solul, daca- va da soliia i-i vor face rdspunsul i-i vor da artile, de nu
va purceade, ce s va zl'vi intr-acel loe, de-1 va sudui sau-1 va v'tma cineva,

acesta nu &a va certa ca un suduitoriu de domnie.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCI. tE INVXTXTURA.

84

Cela ce va sudui sau va vtma pre sol pentru ce nu va fi Imblat intr-acea

solie Cu credint i Cu cinste cumu s cade, nu s va certa ca un suduitoriu de
domnie.

Cela ce va sudui sau va vtma pre vreun sol i nu-1 va ti c iaste sol,
s nu s cearte ca un suduitoriu de domnie.
Cela ce va fura bani sau alt lucru de la un giudet ce iaste intr-un oral,
s nu s cearte ca un suduitoriu de domnie.
PENTRII CELA. CE VOR SIIDUI PRE 1VLiI MARTI LOR, CE Si DZICE PRE BOIARI.

GLAVA 8.

Cela ce va sluji la un boiarin i de-1 va hicleni Intru ceva, sau-1 va sudui,

sau Intr-alt chip de-1 va vtnna, BA' s cearte ca un suduitoriu de domnie.
Cela ce va giura cuiva s-i slujasc cu credint i mai apoi 111) va sudui,
face grea14 cum are sudui pre domn.
PENTRU CALPIIZANI, CELA CE FAC BANI RAI

I PENTRII CEBTAREA LOB.

GLAVA 4.
Minciunoii ceia ce fac bani ri, acetia Inca fac aceaia greal cum are
sudui pre Impratul i pre domnul trli.
Banii cei ri slmt de trei fealiuri: mestectura, ce s dzice aurul cel curat
ce are fi sa fie, ei-1 spurc i-1 meastec ; argintul aijdere, unu-1 ameastec
Cu arame, altu-1 fac chiar de arame i numai c ce-lspoesc deasupra cu argint ;
aceasta-i una; a doo, s-are fi i curati o sam de bani, ei fac mai mici, dece nu

agiung la cumpd, ce pgubsc oamenii cela ce-i iau ; a treia, aijdere, s

cheam menciunoi, pentru cke chipul i scriptura ce pune pre dini iaste
minciunoasd, nu iaste fcut den svat Cu Invldtura cuiva, ce pre furi ca
un lucru ru ; drept aceaia de-are fi i curati, cu nemicg mestecati i de-are
fi i deplini la cumpn, totu-i un lucru menciunos i s'A cheam minciunos,
so t furtuagului.
Banii cei buni i direpti au patru lucruri pren pregiuru/ lor: inti, cela ce
face bani s aib puteare i voe de la Imprtde sau de la domnul locului aceluia ; al doile, s sA facg In loe vestit, cum are fi.ln mijlocul tirgului, s'A vadz6
toti ; al treile, s aibd chip i scriptur cinstit i frumoas, iar &A* nu fie
1-Acut acea scrisoare 1n vreun chip grozav i de ruine; al patruli, iar, s

fie i la cumpn deplini, nemic s nu-i lipseasca, cum iaste mai cu direptate, aea sa fie.
1) In original g el .

www.dacoromanica.ro

DESPRE CALPUZANI (gl. 4, 5)

86

Orcine va face bani mincioniui, s dzice orcine va fi calpuzan, de va face

bani ri in numele impgratului i a domnului acelui loe, denti s i s tae

capul, dup-acea si-i ardzA trupul in foc i cite bucate va avea toate g fie
domneti ; iar de g va afla CA s-au fcut acea calpuznie la vreun sat sau
i tirg micor, s i s facd moarte, iar bucatele g nu i le ja nime, nice s-1
ardz.
Casa aceaia unde s vor face bani ri s fie domneascA ; iar de sd va afla

c acea cas au fost pring cu chirie, trebue sd s cerceteadze giudetul. De

vreame ce domnul aceii case lcuiate nu departe de-acolea, atunce casa va
fi tot domneasc4, de vreame ce giudetul ti prepune cum s fie i el tiind
oarece ; iara de g va afla c acel om cu casa lcuiate departe de-acolea,
atunce casa nu va fi domneascA.

Inc de s va afla c4 acea cag iaste a vreaunii muiari grace, nu va

fi domneasca.

he'd' acea cag, de g va afla ca iaste a niscare cuconi graci, nu va fi

domneasc ; iara de s va afla c6 acei graci au vrun ispravnic pre toate bucatele lor i va fi nmit el casa, atunce g pretuiascA casa cit va face i g plateasca

tot acel pret tot dean bucatele lui.

Macar de-are face nestine bani eft de buni, galbeni prisne de aur curat,
sau talen, sau alt feal de bani, g fie prisne de argint curat i g fie deplini
i la cumpn, iar cu aceastea cu toate nu va putea g incap in voia nemrui, pentru s fie certat mai putin decit c are fi fcut bani ri dentru aur i
dentru argint spurcat, sau prisne de arame, sau cum are fi mai ri ; tot o
certare va s'a aib, de vreame ce iaste fr de tirea imprtii sau a domniei.
Oreare zltariu va mesteca aurul sau argintul cu alte lucruri, MLA tirea
stpinului, ce g dzice de va spurca lucrul i s va afla minciunos, cu altd
nemic, numai cu capul s plteasc.
Ceia ce fac bani domneti i de vor indrani g spurce aurul sau argintul
pentru dobinda lor, cu alt nemic nu vor plti, numai cu capetele.
Oreare diregtoriu va lsa i nu va opri g nu imble banii cei rai, acela
numai cu capul s' plteascA.
Cela ce va ti unde fac bani Ili, i de nu va spune giudetului, cu capul

g plteasa.
De s va scula o sotie de-a calpuzanilor i va vdi &Ara giudet, pre
cealealalte sotii, ceia vor peri told pre deala lor ; iar cela ce i-au vdit s
nu ail:4 nice o certare. Iar de nu va fi sotie, s ailA dar de la giudet, iar de
va fi rob, g nu-i dea alt dar, numai s-1 slobozeascd g nu mai fie rob.
Cind va prinde giudetul vreun calpuzan, trebue s-1 cerceteadze.
mai are soldi i cine le d agiutoriu de fac acel lucru ; i ce-i va spune, sa-1
creadz.

www.dacoromanica.ro

86

CARTE ROMINEASCX DE INVITATUR

S eamnele i prepusurile agiung la giudet s arate pre calpuzan.

Cela ce va vpsi vreun feal de bani, fiind de arame, s arate c5. iaste
de aur sau de argint, sau de va v'psi argintul s arate cd iaste aur, s-1 omoar.
PENTRU CEIA CE 131BLI CU BANI RII, SAU-I TIN LA SINE.

GLAVA 5.

Cela ce va cheltui sau va schimba bani ri i-i va lua de la cela ce-i

face, tiindu-1 i cunoscindu-1 cg iaste calpuzan, s s cearte ca i calpuzanul.
Cela ce va linea la sine bani
c simt ri, s s cearte dup

cum va fi voia giudetulni.

Cela ce poart i Imbl Cu bani rgi, face prepus cum s'a' fie i el so-Ve cu
calpuzanii; tot Intr-un chip s vor certa.
Certarea celuia ce Imbl cu bani ri iaste mai mare clndu-I vor ti c-au
Imblat de multe ori i i s-au dzIs i n-au bgat san:L.6.
Cela ce va cheltui niscare bani ri i s va tocmi, cela ce-i va lua, cum de

vor fi ri s-i intoarc, acela nu va avea certare.

Cela ce va cheltui bani ri i daca-1 vor prinde, de- va pune sod' de la
cine au luat acei bani, s nu aib nice o certare.
Cela ce-1 vor prinde ImblInd i cheltuind bani ri, de vor fi pre putini
i de nu- va putea pune sodul, s-i dea giurmint ; de va giura cum nu
tie c-au fost acei bani ri, s'A fie In pace, nice o certare s nu aib.
PRAVILE DIPXRXTESTI.
PENTRU CELA CE GISESC VREO COMOARI PRE LOCUL g PRE HOTARUL SIU,
SAU PRE HOTARUL BESEARICH, SAU PRE LOC DO3INESC, CUI SI VA CIDEA.

GLAVA 6.
Oricine va putea qi de va vrea s cearce pre locul lui i pre hotarul lui,
Cu munca lui, sau de s va nemeri aea fietecum s s tImple s gseasc6
vreo comoar, s cheam s fie a lui, iar nu altuia nemrui.
Nu va putea nime s cearce pro loc strein, pentru s gseasca comoar,
fr de voia stpinului acelui loc ; iar de va cerca i de va gsi, fr svatul
stpinului celuia cu locul, aea numai den capul lui, nu va rmInea s'A fie a
lui, ce se va da celuia cu locul.
De s-are prileji s cumpere netine un loc sau un prilog sau laz ce va fi,
i de va gsi o comoar cela ce 1-au cumprat, nu va putea s meteruguiasc
cela ce-au vindut, s dzic c 1-au anaggit de i 1-au dat eftin.
Cela ce va mearge de va cerca pre locul altuia i va gsi comoar, fr
de tirea celuia Cu locul i de s va oblici necum s-i lase ceva stpinul locului
www.dacoromanica.ro

DESPRE CE! CE GXSESC 0 COMOAR (g1.

6)

87

dentr-acea comoar, ce inc de-1 va duce la giudet, va avea i. certare, oricum

va fi voia giudetului.
De sa va prileji cuiva, nu cercind, ce aea ad va nemeri, de va gdsi o
comoard pre un loe strein, atunce sa fie i. s imparta In doo cu stdpinul
locului.
Aceasta s inteleage filed i cind vor gdsi niscare comoard pre loe domnesc,

sau pre loe clugresc ce sd cheam a besearicii, pentru cd, giumdtate de

comoard iaste de pururea a celuia ce o gseate, iar giumdtate iaste a besearicii, sau, mai de multe ori, domneasc.
De vreame ce va fi tiind netine nete ocine streine ii s hrdneate cu
dinse i de va gdsi vreo comoard acolo, nu sd va cherna a stdpinului, iar a
celuia ce o au gsit, cumu s-area dzice, Petri au ldsat o ocind lui Pavel sd s'
hrdneascd atitia ai, iard mai apoi s o ja Gheorghie, cd iaste fecior lui Petri ;
de sd va afla cd s-au gsit comoara la vreamea ce tinea Pavel la cel loe,
s nu sd cheame altuia , ce numai a lui Pavel.
lard de sd va gsi iardi vreo comoard pre acest loe a lui Petri, ce I-au
dat lui Pavel, de sd hrdneate, atunce sd vor imprti In doo cu comoara,
Petri i cu Pavel, cela ce sd hrdneate acolea.
De sd va prileji cuiva, vreunui strein, &A &eased o comoard pre acel
loe, ce sd hrdneate Pavel, sd impart acel lucru cu Pavel, iard Petri sd nu
s ameastece intru nemicd.
De sd va prileji cineva sd aibd pre mina lui niscare ocine zdlojite i de
va gsi el o comoar, va impArti cu stdpinul locului, de vreamea ce sa cheamd
c-au gilsit, ca i cum are fi intr-un loe strein.

and va ndmi oarecine un pornt, pentru sd culeagd poamele pdnd la

cutare vreame i acolea va gAsi o comoard, atunce sd cheam c-au gsit acea
comoar ca i intr-alt loe strein ; dece vor impArti cu stdpinul locului ; dece,

acea giumdtate a lui o va tinea i sd va hrdni cu dinsa de pururea ca cu un

lucru al sdu, iard ceailalt parte a stpinului i aceaia o va tinea si sd va hrdni
cu dinsd pdnd cind s va implea vreamea ponadtului. Atunce, daca s. va imple

acea vreamea, dupd cumu le-au fost tocmala, sd tie acel loe cu chirie ; iard
and va da locul stpinului, atuncea sd-i dea i partea lui ce i s-au venit giumdtate de comoard.
Cela ce va gdsi comoard pre locul muerii lui, ce-i vor fi dat dzeastre;
sd impart In doo cu muiareali ; iard de sd va prileji sd s desparlA, atunce
s-i dea partea ei ce i sd va veni den comoard.
De va linea netine neste ocine zdlog pentru datorie, i de vor treace
30 de ai i nu le va rdscumpdra, atunce, de s va afla vreo comoard prespre
acii 30 de ai, atunce sd fie tot a celuia ce-au gilsit, iard celuia cu ocina nemicd

s nu-i dea.
www.dacoromanica.ro

88

CARTE ROMINEASCA DE INVATXTURL

Cela ce va gsi comoar cu vrji i Cu draci, nemica s nu i s dea, ce

s ia tot domniia.

Comoara s cheam aur, argint, bani cei vechi de de mult. St5pinut

a cui au fost, s nu s cunoasc cine-au fost ; iar de nu vor fi lucrure vechi
i stpinul acelor lucruri s va cunoate i s va ti cine-au fost, atunce, cine
va gsi acealea lucruri, nu s va cherna c-au gsit comoar.
Cine va nrni o cas, de va edea cu chirie i intr-acea cash' va gsi
nite bani ascuni i acei bani nu vor fi de mult vechi, atunce s vor cherna
a stapinului, iar nu a celuia ce-au gsit i eade cu chirie.
Orcine va ascunde comoara daca va gsi, pentru s nu dea nemica'
celuia ce i sa' vine, piiarde--va i partea sa ce i s vine.
Aceastea toate, ce serie mai de sus, au fost in dzilele ceale vechi ; iar
acum s-au par'sit acealea obiceae, iar comoarle, cite s gsesc, toate le
iau domnii i numai ce dau citu s5 indura, oarece putinlucru celuia ce gseate,

iar stpinului, celuia cu locul, nu i s d5. nemica.

PENTRU UCIDERE

I CITE FEALIURI DE trCIDERE

GLAVA 7.
De vreame ce vom s facem voroav5 i pentru ucidere, ce 84 dzice moarte

de om, dental sa cade sa tim cum un leal de ucidere s chearn grabnicA,

iar alta sa cheama vajnica, dece: cea grabnica s cheam intr-acesta chip,
cind cel ucis nu iaste uciderea a lui, ce-au fost s uciga pre altul, iara graba
au pripit de I-au ucis pre dins in locul aceluia. Uciderea cea vajnica', aijdere,
s cheamd c-au fost s-lucig pre dins, iar el au ucis pre altul in locul lui, cumu
s-are dzice, vajnicul au pus vina sa asupra altuia i I-au ucis pre acela in locul lui.
A doa s cade BA tim, cum alt leal de ucidere sa cheam cu inalciune,

cindu s timpla', cumu s-are dzice, cu inglaciune i cu poft ucide unul

pre altul. Alta' ucidere s cheam cu nesocotint, cind, cumu s-are dzice, nu
are avea netine nice cu gindul a gindi, nice cu mima a pofti s faca' ucidere,
ce numai cace sa' va miniia pre un om de-1 va sudui i-1 va bate, dentr-acea
batae i sa va timpla moarte, atunce aceaia ucidere s cheama pentru nesocotinta lui, c s-au nemerit de i s-au prilejit moartea de minule lui. Alta ucidere

iaste iarai, de sa cheama cu greala, intr-acesta chip cind arunca netine

intr-un dobitoc sau intr-o pasere cu o piiatrd i s nemereate de loveate
pre vrun om i-1 ucide ; aceasta sa cheam ucidere cu grea14.
A treia, s tim Inca' mai cu adevarat in ce chip s cheam moartea grabnicA, cind sa va prileji doi oameni s s ja a s prici den cuvinte, pdna- vor
aduce aminte de vor pomeni de multe lucruri ; dece dentr-aceale cuvinte
va rni unul la inim i-1 va birui miniia i intr-acel cea.s va sari asupra

www.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE SI UCIGATORI (7-12)

Ei

i-1 va ucide de tot intr-acel Ice; iard de- va mai ingadui firei Intr-acea data
i va mai socoti i, fiind biruit de vrajbd, s va apuca i-1 va ucide, aceasta

ucidere mai rea-i cleat ceaia denti; aceasta sd cheam moarte vajnicd,
pentru cd o face omul Cu tot deadinsul.
4. A patra, s tim cum ucide unul pre altul i-1 omoard cu fiece leal de
moarte: au cu minule-1 zugrum, sau-1 adueate Impresurindu-1 cu ceva
pdnd creapd, cumu s. prilejiate i acestor coconi micori, cindu-i ndduesc
intr-aternut cealea ce-i apleac, sau cindu-1 va stropi cu picioarele sau-1 va
ucide cu pumnii ponci In inimd, pnd-1 va omori, sau-1 va bate Cu capul
de pdreate pand-1 va omorl. Aceastea toate le fac pentru sa scape de certare
cu indldciune ke de sd va vadi, sd sd cearte ca un ucignoriu.
PENTRIT CERTAREA IICIGITORILOR DE OAMENI,

CE II SA. CADE DUP./. DEALA LOB.

GUAVA 8.

Certarea ucignoriului nu iaste alta, numai moartea, dupd cum scrie

svinta scripturd cea veache i cea nod i dupd cum dau invlturd pravilele.
De-are fi netine boiarin, sau de-are fi fmeae, nemicd nu s va folosi

cu aceaia s'd poat scdpa de certarea uciderii; ce sil va certa boiarinul i

muiarea, daca vor face ucidere, ca i fietecine di cei mai proti oameni.
Uciderea ce o va face muiarea, sau robul sau cel slobod, sau cunoscut
sau necunoscut, de pururea tol,i intr-un chip sd vor certa.
Cela ce va ucide prunc micor s va certa mai cu rea 1) moarte decit
cela ce are fi ucis bdrbat deplin.

Cela ce- va ucide fata In ceasul ce o va afla curvind cu cineva, nu sd

va certa ca un ucigdtoriu.
Cela ce- va ucide muiarea in vreamea chid o va gdsi curvind Cu altul,
nu s va certa ca un ucigdtoriu.
Cela ce s va apdra de vrajmaul sail s nu-1 ucigd i de-1 va ucide el
pre dins, sd nu aib nice o certare; mai virtos la vreame cindu-1 va vedea ca
vine asupra lui cu arme, pentru sd-i ja viaiia. lard de va putea sd s sprijineasc'd intr-alt chip, cunosclnd c n-are puteare s-1 ucig, i el, Intr-o pizmd,
totui-1 va ucide; sau de-1 va ucide intr-alt data', iard nu intr-acela ceas
cind veniia asuprd-i, atunce ca sd aibd certare ca i un ucigAtoriu.
Cela ce va ucide pre cineva Cu greald i fdra de voia lui, s nu s'd cearte
ca un ucigtitoriu.
Cela ce va vrea s scape denaintea vrdjmaului au i intr-al(t) chip nu
va putea, ce va arunca cu vreo piiatrd, iard vrjmaul sd va pleca, piiatra
1) In original 4 rrea *.

www.dacoromanica.ro

10

CARTE ROMINEASCX DE INVTXTUR

va nemeri pre altul si-1 va ucide, de vreame ce s va afla c Intr-acel loe

n-au fost alti oameni still* pre Hugh' acel vrjmas, fr numai acela, s
nu aibA nice o certare ca un ucigAtoriu ; iar de vor fi fost oameni multi
strinsi pregiur acel vrjmas si el au aruncat Cu piiatra, atunce s va certa.
Cela ce va rgni pre altul, nu cu ran de moarte, iar el s' va leni si nu
va pzi curund 84 s tmduiascA, sau va fi facut altaceva lmprotiva ranei,
au va fi mincat sau but i s va fi obrintit i dentr-acea i s va fi timplat
de va fi murit, cela ce 1-au rnit nu s va certa ca un ucigAtoiu, ce mai putin,
cumu-i va prea giudetului.
Oreare boiarin va face moarte de graM, ce s dzice va omori pre cineva
Intia dat, cit vor inceape a s prici den cuvinte, de s va prileji acel boiarin
s fie de treab si de folos acei trisi de va avea avutie, s va certa cu bani
dup cum va fi voia giudetului, pentru cce iaste om de treab trii ;
iar de nu va da bani prespre doo, trei dzile, s-i fach' moarte i acestuia.
Iar de va fi uciderea, ce-au Mcut, vajnick nu va fi grabnicA, cumu s-are dzice,

daca s vor fi pricit, 11 va fi ucis prespre vro doo, trei dzile, sau de-i va fi
cel ucis ceva rud, sau-1 va fi ucis cu inselciune, sau alt aseamenea acestora,

atunce nice Intr-un chip s nu s cearte cu bani, ce numai moarte pentru

moarte ; asijdtre cind s' va prileji de va face ucidere vreun boiarin si de nu va
fi nice de o treaba tri, acela de-are da citi bani, nu s va putea rscumpra,

alegind chid are da niscare bani s agiutoreasc la vreo nevoe a trii. Iar
tare boiarin bogat, de sh' va fi izbvit cu bani de moartea cea grabnicA i apoi
iarsi va fi fcut al doile rind, asijdere aceaia ucidere grabnica nu s-are putea
mai plti cu bani, macar de-are scoate tara din ce nevoe, sau macar de 1-are
agiutori i altii streini cu di ce are putea s-1 plateasca, nu iastea putint cu
nemic s-1 izbvascg pre cela ce va fi Mcut doo morti grabnice, ce numai s
s dea certare ca unui uciggtoriu ; Intr-al(t) chip nu poate fi.
Cind s va prileji vreun om den clirosul besearicii s fac ucidere grabnick

s va certa cu aceasta: sa-1 duc la o mngstire departe, s sadz acolo In

toatd viiala lui ; iar

vor prepune c'h' va s fug, s4-1 inchidza Intr-o temnit,

s A' dzac acolo panh la moarte. Iar acmu, drept ucidere grabnica de va
face cineva den cliros, trimitu-1 de-1 bagA In catarg, iar drept moartea
cea vajnica, Ii fac moarte drept moarte.
Fiecine den euros poate sal druiascA cinstea sa oricui va vrea, carea
au avut de la besearicA ; frig s fach' aceasta mainte di ce-1 va osindi giudetul
spre moarte i mainte de ce-1 vor certa ca pre un ucigtoriu.
UcigAtoriul, dennafara de ce-1 vor certa cu moarte, iaste datoriu Inca

s plteasc4 rudelor celui ucis toate cheltuialele ce-au Mcut, clot au dat la
vraci i alte ce s vor fi pgubit<i> pre ranele lui ; i inch' mai iaste datoriu
s plteasc moartea rudei lor, ce s dzice s plteasca pre dzi citeva dzile
www.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE SI UCIGATORI (gl. 7-12)

91

inainte, pre cit va fi voia giudetului; direptatea aratd eft are fi trdit acel
mort In lume; tii tried iaste datoriu sd hrdneasca si cuconii celui mort si alti
oameni ce va avea, carii i-au fost el hrdnind pnd au fost viu.
Ucigdtoriul nu iaste datoriu nice cu o cheltuiald, chid va fi fdcut uciderea

In gresald, sau and va fi fdcut ucidere, pentru sd scape de vrdjmasul su

sd nu-1 ucig pre dins; alegind de va fi ucis pre altul in locul vrjmasului sdu,
cumu s-are dzice pre cela ce-au Intrat la mijloc, sd-i despart, sau si cela ce-au
fost stind aproape lingd Trjmas.
Cdruia i sd va timpla de sd-si ucigd pre tatd-sdu, in dzilele ceale vechi,
intdi-1 bdtea cu vine de bou verdzi, foarte tare, si atuncea viu 11 bdga intr-un
sac si intr-acel sac bagd si un duldu si un cucos si o ndpircd si o moimd, si
de aciia-1 arunca in mare cu toate cu acestea, de vrea fi aproape marea, iard
de nu, 11 lepda unde stiia neste heri slbateci.
Iar acmu, las pre voia giudetului ; ii dd moarte mai cumplit decit
altar, cumu s-are dzice, inti tae mina ceaia ce-au ucis, intr-acel loe unde au
ucis pre tatd-sdu, si de-aciia-1 leagd de coadele cailor si-1 duc tedgind pre ulite
pdnd la locul cel de pierdzare si intdi ii tae capul, deaciia-1 tae platovite sau
si intr-alt chip, dup cumu-i va prea giudetului ; iard nice intr-un chip nu sd
cade s4-1 Ingroape in pdmint.
Cela ce va ucide pre altul ce-au fost tiind mosiile cuiva, cu acesta scopos,
cum s cadzd pre mina lui, de vreame ce s va ardta lucrul c-au fcut una ca
aceasta, nice el, nice feciorii lui nu vor incdpea sd mosneneascd aceale ocine,
ce rdmine mosiia sd fie domneascd, de vreame ce nu vor fi alti mosneani den-

tr-acea stepend ce-au fost ucigdtoriul.

Orcine-si va ucide muiarea, sau muiarea pre brbat, ucigAtoriul n-are
nice o treabd la ocine, ce sd vor da pdrintilor ; iara de nu vor fi printii a
celui ucis, acealea ocine sd le tie domniia.
De va ldsa cineva bucatele si ocinile sale cu zapis vreunui om sd fie
toate a lui dup moartea mnerii lui, sau a vrunui cucon a lui si, daca va lua
cela zapisul, ii va fi urn astepta, ce va omori pre ceia ce in ocinele, pentru
s le apuce mai curund el, atunce va piiarde acesta tot, citu-i spune zapisul,
si ocinele vor fi domnesti, iard pre acesta, dennafar de pagubd, il vor certa
intru tot ca si pre un ucigdtoriu.
Cind va fi un om bolnav si sd va lsa cuiva sd mosneneascd mult
putin, ce va avea, si-i va face si zapis, si acest monean nu va griji de dins
sd-i aduc vreun vraci bun sd-1 pzascd, cindai doard 1-are tdmddui, ce-1 va
ldsa asea negrijit si nesocotit si de va muri bolnavul, acesta-s va piiarde mosneniia si vor fi toate bucatele si ocinile domnesti.
De vreame ce ocinele ucigtoriului pogor den bdtrini, ce sd dzice de la
priati, atunce cuconii ucigdtoriului nu-s vor piiarde ocinele ce li sd vin
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMiNEASCA DE INVITXTUR

92

de la mosu-sgu, nice vor putea sa fie domnesti, ce s vor lua ocinele ce va

fi agonisit ucigatoriul.
Cela ce va rani pre altul i nu-1 va omori, nu-s va piiarde mosneniia
si mai virtos cindu sa' va timpla dup ce sa va t'amdui de aceale rane, de-i
va face si zapis
va lsa pre urma lui s-i tie mosiile.
Cela ce-s va omoari muiarea, cumu se-are moil pre tat-su.
Oricine-s va orhori muiarea, is va piiarde tot venitul ce va fi avind den
ocinele ei, alegind cind o va gasi curvind cu altul, pentru cace atunce nu va
piiarde nemic den toate veniturile ei.

Muiarea ce-s va omori bArbatul, nu numai eel va piiarde veniturile

ceale ce va fi avut de la brbat, ce Inca i dzeastrele sale toate le va piiarde,
vor lua domnesti.

Cind s va prileji un om csariu in viiata lui sal d'aruiasca avutiia

sa tmeii sale, sau fmeaia brbatului sau, acest dar s va adevra dup
moarte, iar nu in

; ins i moarte s fie den fire, iara nu de vro nevoe.

Cela ce nu va cherna vraci la boala muerii lui
cumpere de tot fealiul
de vracevanii si de alte de toate bucatele ce-i vor trebui, si de va muri atunce,

dentr-acea boal, piiarde-va brbatul tot venitul ce va avea de pre ocinile

muerei, sau macar de i-are fi si druit ceva i aceaia vor lua, sau i alt lucru
ce va fi dupg obiceaiul locului, cumu s-are dzice oarece are avea.

De sa va prileji s nu s afle vraci acolo, atunce iaste datoriu b'rbatul

s trimit unde va gsi,
aduca de va fi aproape ; iar de va fi departe,
nemic6 nu-i datoriu.
Muiarea, de nu va cherna vraci la boala bgrbatului, sau de nu-1 va nice
socoti, nu va piiarde nemic den venitul su ce va avea de la brbat.
PENTREF CELA CE-S VA UCIDE PRE TATA-SU SAII PRE Dia-SA,
CE CERTARE VA AVEA.

GLAVA 9.
Cela ce-s va ucide pre tat-sdu si pre ina6-sa sau pre mosu-su, sau pre
moase-sa, acesta eel ucide printii mai cumplit certare s aib' decit alti
ucigtori.
UcigAtoriu de printi s cheama si cela ce-s va ucide feciorul, sau nepotul,

sau de va lua nestine fecior de suflet i apoi s4-1 ucigA, sau acela pre dins,
ucigatoriu de p'rinti s'a cheam i ca unul de acestia s va certa.
Nu are voe nime
omoar feciorul, macar in ce gresal 1-are g'si,
iar numai cindu i s va prileji carea cumva, atunce s-1 spue giudetului.
Cela ce va ucide pre vreun diregatoriu i giudet a vreunui loc, ca si cela

eel va ucide printii s va certa.

www.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE SI UCIGXTORI (gl. 7-12)

93

Cela eel va hicleni mosiia i nasterea de unde au n'dscut, mai cumplit

cearte decit pre un ucigtoriu de printi, de vreame ce sd cade mai

bine &Al fereasc i sd-s socoteascd nestine moiia, decit printii ce 1-au
nIscut.
Ucigdtoriu de pdrinti s cheamd inch' si cela ce-s ucide pre frate-sdu, sau
pre soru-sa, sau fie pre ce rudd a lui.
Cela eel ucide muiarea s va certa mai cumplit de cum se-are ucide pre
lmd-sa ; asijdere i muiarea ce-s va ucide bdrbatul.
Cela ce-s va ucide pre tatd-su sau pre im-sa si, pentru s-s mai micsureadze certarea, va dzice c-au gresit intr-o minie, sau va dzice cd. 1-au ucis
de fric cd s-au temut s nu-1 ucigd tatd-sdu pre dins, s nu i se bage In samd
nemic'd aceastea rspunsuri de-are dzice cit are dzice, sd-1 cearte ca pre un
ucigdtoriu de pdrinti.
Cela ce va otrdvi pre cela ce-i Inchis In temnit, pentru s nu-1 vaded
cindu-1 vor certa si-1 vor chinui la locul cel de munc, s s cearte dupd cum
va fi voia giudetu<lu>i.
Cela ce va svdtui pre altul s'd fie ucignoriu de pdrinti, de s va face
cumva acea ucidere pre svatul acelui om, sa-1 cearte si pre dins ca si pre cela
ce-au fcut uciderea, ca pre niste ucigAtori de pdrinti.
Vraciul ce va da otrav feciorului s otrdvascd pre tatd-sdu, s i s facd
moarte,
tae capul.
Slugile ce vor imbla si In sus si In gios, gtind treabe ca acealea reale,

pentru s s fac ucidere, pre aceia

cearte ca si pre ucignorii de

pdrinti.
Cela ce va cumpAra otrav'd s dea tline-sdu, sd-1 cearte ca pre un ucigd-

toriu pdrintelui sdu, macar cd nu va fi putut nemeri s i-o dea. lard' de

va fi altul strein cumpArat otravd si o va fi dat la vreun fecior a cuiva s
dea tline-sdu, si el nu sd va fi putut mestersugui s i-o dea, atunce s'd s cearte

amindoi Intr-un chip, insd sd nu-i omoard, ce sd. le dea o certare cumplit,
cum va cunoaste giudetul.
Oreare fecior, sau slugd, sau fiecine va fi, de va sti si va cunoaste c'd vor
s ucigd pre cineva, au cu otravd, au cu arm, au fie cu ce feal de moarte,
si de nu va spune s'd sminteascd acel lucru, ca un ucignoriu de pdrinti
s'd cearte, impreun cu ceialatti cu toti ce-au vrut sau au si fdcut uciderea.
Cela ce-s va trimite pre fiiu-su cel bolnav la spitali, acela-s-va piiarde
puterea cea printascd ce au asupra fiilor ; acesta fiiu de s-are prileji sd ucig

pre tatd-sdu, nu s-are certa ca cela eel ucide pre tat-sdu, ce s-are certa
ca un ucigtoriu ce face ucidere grabnic.
Asea Intr-acesta chip sd path' i fiiul cela ce va trimite pre tatd-su
in spitali.
www.dacoromanica.ro

94

CARTE ROMINEASCX DE INVTXTURI

TatAl cela ce- va ucide feciorul pentru vreo grepl mare ce va fi fcut,.
sau va fi vtmat pre tat-su, care vtmturd poate s-1 osdbascA despre
tat-sdu, s nu 1) aib nemica parte dentru avearea lui, cumu s-are dzice,
de-1 va fi btut, sau au fost lcuind ru Impreun fr nice de o desmierdciune i alte multe ca aceastea, atunce nu s va derta ca un ucigtoriu de
printi, ce s va certa ca cela ce face moarte grabnic.
Tatl ce- va ucide feciorul cindu-1 va prinde curvind cu matehd-sa,
nu s va cherna ucigAtoriu de printi, ce s va certa ca cela ce face ucidere
grabnic6 ; iar de va fi avind tatl vreo muiare tiitoare i feciorul nu o va
[ti, nice o va cunoa0e, de-1 va gsi cu aceaia 0-1 va ucide pre fecioru-, s s
cearte ca un ucignoriu de printi.
Tatl ce- va ucide feciorul pentru ce- va fi lepdat leagea lui Hristos,
nu sa va certa ca ucignoriul ce! de 'Aril-4i.
Cela eel va ucide pre tat-sau, pre carele-1 vor fi scos i gonit dentr-acel
loo ce-au fost lcuitoriu, s socoteasca de va fi flout vreo nevoe i vreo rutate
acelui loo sau dirept alt vin mare, s nu s cearte uciggoriu de printi ;
iar de s' va afla e 1-au gonit dirept lucru putin, s s cearte ca un ucigdtoriu
de Orin-V.
Cindu s va tImpla, ori brbat, ori fmeae,
vor lmpresura cuconul
11110 sine Intr-asternut, pentru nesocotinta lor, neavInd grij cumu s cade
de pruncul lor, s s cearte, iara nu cu moarte, ce dup voia giudetului ;
iar de s va afla c-au fcut acest lucru Indeadins, cu Inel'ciune, atunce ca
un ucig4toriu de printi s s cearte.
Aceasta s. Inteleage i spre mamce, carele apleac4 prunci mici.
Cind va fi netine nebun i dennafar de minte i del va ucide tatd-su,
sau pre fiiu-su, acestuia s nu i s dea nice un feal de certare, pentru &Ace
agiunge-i lui certare c' iaste nebun i fr de mente.
Cela ce- va ucide pre ta-su, sau tat pre fiiu-sgu, necunoscindu-1,
cum s-are dzice noaptea s-au schimbat Intr-alte haine, sau Intr-o mestectur
de oameni multi, nu s va certa ca un ucig'toriu de printi, dug BA cade
sa arate cu adevrat giudetului, pentru s creadz cum cu credint mare
c nu 1-au cunoscut ; dac vreame ce giudetul nu creade i de sa va afla
lucrul Ca' nu-i de-a creaderea, tot s s cearte ca un ucigatoriu de printi.
Cela eels va ucide pre fiiu-sau, pentru s scape denaintea lui s nu-1
ucigA, s nu s cearte nice cu o certare ; cumu s-are dzice, Invtinduli feciorul,

bate-l-va cu msur ca un tat, atunce s va porni fiiu-su 0 va Inceape a

lovi pre tat-su, atunce tatl poate ucide pre fecior, intr-acel ceas s-1 omoar
sd nu pat nice o rutate ; iar de-1 va fi prea trecInd cu bataia, cu vrAjm4ie
1) In original e na I.

www.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE SI UCIGA.TORI (gl. 7-12)

9Er

ca aceaia i Cu arme, atunce poate fiiul sd s'd rddice asupra tatine-sdu, i

atunce la acea bdtae, de va ucide unul pre altul, sd vor certa ca niteucigatori, iar nu de pdrinti.
Orcine- va ucide feciorul, carele va fi ndscut cu niscare seamne groznice ca acealea, cum are fi cu capul ca de dobitoc, sau cu tot trupul, sau de

tot cu totul sd fie lucru ca acela nice de o tread, i cumu-i mai grozav,
i cum sd nu sd poatd socoti s fie om, acela ce-1 va ucide, sd nu aibd niceo certare. lard trebue s inteleagem pentru seamne: cuconii carii nasc cu
deagete, sau numai cu 4, sau cind vor fi cu trei mini, sau cu trei picioare,
sau numai cu o mind, sau cu un picior, sau sd-i fie mai mici deagetele, pentru
cdce atunce, cu aceaia greald, pot sd s hrdneascd, ca i alalti oameni, frd
nice de o sminteald.
Orcine va ascunde i va td.cea uciderea i moartea tdtine-sdu, sau a
fiiu-sdu, sau a muerii lui, sau muiarea a brbatului, sau a frtine-s'u, acela
face prepus cum s fie tiind, sau sd fie i sotie cu acei ucigtori. Dirept
aceaia s i s'd dea strinsoare s'd spue ; iar de nu, &a' i sd dea munch'
tare.
Cindu s va afla netine ucis in cas' la muiare-, atunce sd munceascd
pre muiare i pre alti pre toti, cit<i> au fost in cash', pentru s spue cine
.

1-au ucis.

Oricine- va gdsi fata sa, cea de trup, curvind Cu cineva, poate s-i
Led moarte ; ins'd ca sd ucigd impreund cu dinsa i curvariul i sd nu aib nice

o certare.
Aijdere de o va gsi c curveate cu om din clirosul besearicei, poate
ucigd pre amindoi i s nu sd team de afurisenie.

Oricine--va gdsi fata grea de prunc, poate s'd o ucigd de tot i s'd
nu i s dea certare de moarte, ce sd path' altd oarece certare, dui:id cum va
fi voia giudetului.
T gal curvei poate sd ucigd inch' i pre sotiia curvariului, fdr nice de o
certare.
TatAl curvei poate Inca i pre fiiu-sdu sh'-1 trimitd s-i ucigd pre soru-sa,

and va curvi impreund cu curvariul i i pre sotiia lui, de va avea, i sd

nu aib'd nice o certare. lard de va face feciorul acest leal de ucidere, frd de
voia atine-su, s'd sd cearte cu moarte cumplit.
Tatl curvei inch' poate sd- cheame i priatelii lui s s svdtuiasc'd
ucig fata i pre curvariu i, pentru acesta svat, nime nice o
pentru

certare sd nu aib.
Curvariul, cindu-1 va gdsi tatl curvei de fatd curvind i va vrea sd-1
ucigd, iard curvariul 11 va ucide pre dins, sh' sd cearte ca un ucignoriu, de
vreame ce pravila nu-i d voe s stea improtiva tatdlui curvei.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASC.X. DE INVXTITURX.

96

Cela ce va curvi Cu muiare cu brbat, i de-1 va gasi de fata barbatul,

vrind sa-i uciga, va ucide curvariul pre brbat, sa s cearte ca un ucigatoriu,
uciga muiarea i curvariul,
de vreame ce nu s-au dat voe barbatului

cindu-i va gasi, cumu s-au dat voe tatlui.

A ceasta puteare o da pravila tatalui curvei cind s vor timpla aceaste
ce s dzice cindu-i va afla pre amindoi intr-un loc, jara
va ucide fata i curvariul va fugi, nu mai poate de-aciia dupa citeva dzile
s'-1 mai uciga. ; jara de va fugi fata, ucigindu-ei pre curvariu, poate i dupacea sa- o ucig, cindu o va gsi, macar i in ease luni, macar de-are fugi
intr-alt Virg.
T atal Inca are voe sal uciga fata, cindu o va gsi curvind in casa sa,
unde lacuiate Cu dinsa, sau In casa cumnatu-sau; iara. de o va afla intr-altd
lucruri

casa streind, n-are voe sa o omoara.

heal poate cu adevrat, de o va gasi curvind intr-aceaste doo case
ce am dzis ; iar de va fugi sa s ascundza intr-alta casa strein i acolo,
de o va gasi curvind, poate sa o uciga fara nice de o certare.
Cine- va imparti fata de la sine vi-i va da dzeastrele toate i va lacui
faca moarte, daca o va gsi
singur de sine, nu mai are puteare de-aciia
curvind.
Cela ce va avea tata viu, nul va putea omori fata, dac o va gasi curvind
pentru cA va avea certare.

Cela ce va avea veaste de om rau i va fi fost hotru la vreo curvie

undeva, sau la alt lucru plin de ruine, nu- va putea ucide fata, cindu o va
gsi curvind, cal va avea certare.
Aceasta puteare s'a d cind vor gsi pre curvariu de fata curvind,
nemica alt pdreare, ce singur cu acel lucru far de ruine.
Fail de ruine lucru sA intleage cindu sa vor afla amindoi intru aternut,

goli cu pieile, sau macar i imbrcati daca vor fi intr-un aternut, sau cind
sa vor gasi singuri intr-o Cmara, sau cindu-i vor gsi sarutindu-sd, sau de
vor arata unul altuia ruinile ceale ascunse
o va tinea de tite, sau
coperite, sau cind vor vorovi lucrure far de ruine, sau cind vor ride
far'de nice o dezmierdciune.
Aceasta puteare ce are netine sA faca moarte fdr de certare nu s'a
tinde departe, ce numai 'Dana' la tatd-sau; de vreame ce nice mo, nice frate,
nice fiiu, nu pot sa omoara pre omul sau, cindu o vor gsi curvind, i sa nu
aiba certare.
Ceia ce vor mearge sA rapasca vreo fecioar, pre aceia s cade pre told
omoara fard nice de o certare ; iar den tot<i> oamenii featei, cindu vor
www.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE SI UCICATORI (gl. 7-12)

97

gdsi de fa ta fdelnd acel lucru, ce s dzice cIndu o vor rdpi,

Intr-acea
data' au voe s-i ucigd. lard daca s va face lucrul si vor treace o dzi, clod,
de-aciia n-au puteare s-i uciga ; iaril de-i vor ucide, toti s vor certa cu moarte.

Cela eel va ucide muiarea and o va prinde curvind, Intr-acel ceas,

Impreund cu curvariu cu tot ainguri facInd acel lucru: sa va certa barbatul,
lush' nu cu moarte, ce cum va socoti giudetul. i aceasta iards, de va fi fost
curvariul om de folos, de protiva barbatului ; iar de va fi fost vreun om de
gios,
cum sd dzice Oran, sau vreun slugoiu, sau vreun mascarici, sa
nu agiunga la cinste de asemenea cu barbatul curvei, ce s fie mult mai
prost si de nemica, si de-1 va ucide barbatul pre acesta, nemic, nice o certare
s nu aib.
Bdrbatul ce va ucide om den clirosul besearicii, pre carele va prinde
curvind cu muiarea-0, sd va certa dupa cum va fi voia giudetului.
Cela ce- va moil muiarea, avInd prunc In zgu, i o va gasi de fat
curvind, sa va certa dui:4 voia giudetului, cumu s-ar dzice, pentru prune.
60. Poate fiecine &a-0 uciga sluga sa si si pre cela ce-1 sine fecior de suflet,
cindu-i va gasi .de fatd curvind cu muiarea lui, fard nice de o certare; iard
sluga, sau feciorul cel de suflet, n-au puterea s ucigd pre stpInu-sau, macar
de 1-are gasi gol Intr-un asternut dz'acIndu-i Cu muiarea.

Barbatul curvei, ce o au prins cu cineva, poate s trimita pre fiiu-sdu

la slugd-s, sau si pre altul strein, s-i plateascd sa-i ucig muiarea, Impreund
cu ibovniculu-s, cu cel mai prost, si ucigasii acestia tot sa fie lard
nice de o certare.
Brbatul muerii curve poate s- cheame fii sal, si pre alti streini, sa
sa svatuiasca pentru uciderea muerii-si si, oricIti vor fi Intr-acel svat, nime
51.

nice o certare nu va avea.

Cela ce va ucide pre cela ce-i imbl cu muiarea-si si pre muiare, ales
cindu sa va prileji s fie boiarin singur mai marele lui, sau alt giudet cineva,
acesta nice o certare sa nu OA ; ins aceasta BA' inteleage cindu-i va fi fdcut
sad aceii mueri si va fi fost fara voia ei de va fi curvit. Atunce boiarinul,
sau si domnul, facInd sild cuiva, s: schimba den stepena cea de sus In cea de
gios si den domn s face rob si den boiarin rdmIne ca o sluga ; pentru acea
scrie: cine-1 va gsi curvind cu fameaia-si, sa nu aiba nice o certare, de-1 va
putea ucide.

Brbatul ce va avea muiare curva poate sd o ucig si pre muiare

54.

si pre cela ce curveaste Cu dinsa, cindu-i va gsi depreund amlndoi, unul pre

alalt, In casa lui, iara nu In casa streina, alegind clndu-i va gdsi de fata In
casa sa si ei vor scapa dennainte-i si vor da Intr-o cash' streind, cum am si
mai dzis. Sau si Intr-alt chip, cindu-s va dzice omul muerii: nu voiu sd mai
mergi In cutare casa, sau In cutarea, jail ea va mearge si nu-1 va asculta;
7-

0.

1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTUR

98

de-i va prinde In vreo casa de acealea, sa-i uciga i sa-i omoar pre amindoi,
gi curva i curvariul, i s nu aib nice un feal de certare.

Nu sa va certa brbatul curvei, de o va omori pre ding impreun cu

cela ce-au curvit cu dins ; iar de va sapa muiarea pn va ucide pro
curvariu, atunce orchid o va gsi, atunce s o omoara, alegind sa nu fie
facut pace cu (lima; ea daca va face pace, nu iaste vreame de-a o mai uciderea.

Orcarele va fi far de cinste i. om plin de ruine i de toat ocara,

pentru lucrurile lui ceale reale, sau i de la giudet, acesta nu- va putea
ucide muiarea cindu o va prinde curv, ca va fi de certare.
Cela ce va fi singur curvariu i va avea i alte mueri, acela nu va putea
ucide pre curvariul ce va curvi cu muiarea lui, alegind. de-i va fi dzis mai

deainte sa nu vorovasc cu muiarea lui, pentru ca atunce, de-i va gasi,

poate s-i ucig i s nu aiba nice o cortare.
Muiarea ce- va omori barbatul cindu-1 va gsi cu alta i de va ucide
i pre muiare, ce sa dzice pre curv, nu sa va certa ; numai
uciga
intr-acel ceas, cindu-i va gasi de fata, iara nu alt data.
Cela ce- va omorl feciorul cindu-I va gasi curvind cu, mateha-sa,

va certa ; acesta Insa, nu cu moarte, ce mai putin, dup cum va fi voia

giudetului.

Feciorul nu are puteare s uciga pre tatd-su cindu-1 va gsi curvind

Cu muiarea lui, pentru ea s va certa.
Cela ce va dzice giupinu-sau, s are fi ce boiarin, sa nu-i vorovasc cu muiarea i el tot va vorovi, de va face aceasta de dog, de troj ori,
poate sa-1 ucig fara nice de o certare.
PENTRU CELA. CE VOR UCTDE PRE NESTINE CU iNgLICIUNE,

CE Si DZICE CU OTRAVi.

LAVA 10.

Orcine va moil pre altul Cu otrava, s va certa mai rau decit cela ce
face ucidere cu sabiia sau cu alta arm.
Cela ce va otravi pre cineva, nu numai 11 vor pedepsi cu cumplit certare,
ce Inca i cuconii lui, ce vor ramlnea pro urma, vor fi neputearnici, fara nice
de o cinste i ruinati inaintea tuturor.
Pravila ceaia ce cearta pre ucigatori, nu iaste aceasta singurd i pentru
ceia ce omoara cu otrava ; c acetia Cu otrava mai cumplit s vor certa
decit ceia ce sa ceart dirept moarte degraba.
Cela ce s cearca s otrvasca pro cineva i nu va putea, au cace nu s-au
putut lipi s i-o dea, au n-au fost facut bine, ce-au fost slaba de nu l-au

priimit, acesta sa s cearte, iard nu cu moarte. Acesta obiceaiu iaste de

www.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE SI UCIGA:TORI (gl. 7-12)

99

curund In pravilele ceaste mai nog, iara mai di demult, In dzilele ceale vechi,
macar de nu 1-au vrut nice otrvi, tot i-au fost tind capul.

Orcine va avea otrav, de o va fi Wind sau o va fi vindzInd 0 de s

va prileji s otrvasca pre cineva, acesta s s cearte dup cum va fi voia
6.

giudetului.

Cela ce va cumpara otrav, s s cearte, dup cum va fi voia giudetului,

pentr-aceaia de nu o va fi inch' dat s o bea cineva ; alegInd, cela ce-au fost
cumprind, iaste vraci, dece va s o cearce cu erbi ca acealea, cu meterugul
lui, s vadza putea-va face iarba ca aceaia, s biruiasc6 putearea otravei,
ce s.' dzice s dea iarb celui otrvit, s nu-1 prindz otrava.
Cela ce va vinde otrava' omului necunoscut, sau nebunului, sau vreunii
curve, s s cearte, iara nu cu moarte.
Otrvitul iaste un lucru foarte cu nevoe s-1 arate neOine. Dirept aceaia,
giudetul, de vreame ce va vedea cum marturiile i seamnele nu s pot creade,
nice agiung s'a' poata arAta, atunce vine lucrul la munch' 0 mai virtos sd
cade sa munceasc' pre om la uciderea cea cu otrav cleat la alte morti
ucideri ce s fac.
Prepusurile otravei, de undo si iau, si so poati oreado.

Muiarea Imbltoare i curv face prepusuri spre sine cum s- fie otrvit
bgrbatul.

Cela ce a4teapt s mopeneasa ocinele i avutiia cuiva, lace prepus

cum s fie otrvit pre acea rud a lui ; iar acest prepus nu s'A poate
chid s vor fi prea iubind unul pre alalt i vor fi avind viat stldtoare 0 bung
Intr-aceast lume, pn va fi fost viu.
Cela ce va fi cumprat otrav, lace prepus cum s fie otrvit pre cel
mort ; mai virtos cindu s va tagadui cA' nu o au cumprat.
Cela ce va gta ni0e bucate sau butur 0 le va gta pre furi, ce
s dzice pre ascuns, face prepus cum s dea altuicuiva s s otegvasc5.
Cine poart la sine otrav face prepus c-au otr'Avit el pre netine.
Cine pisadz6 otravd In piulite face prepus c'A va s dea, sau au dat cuiva.
Cine va Ingropa pre mort ce va fi otravit i nu va socoti toate lucrurile
i obiceaele ce s-au apucat intr-acel loe de s fac, face prepus cum sa-1 fie el

otrvit.
Cela ce va ingropa pri cel mort otrvit, Inc6 fiind cald, i nu-1 va lsa
nice s'A s rceascA, face prepus cum s4-1 fie el otrilvit.

Cela ce ascunde borIturile omului celui bolnav i nu le arat la vraci

s'a' le vadz, face prepus cum sa-1 fie otrvit pre bolnav.

Cela ce nu va vrea s manince de bucate, carele au gtat el singur,

clndu-i vor dzice c shut otrvite, lace prepus de otrvit.
7*

www.dacoromanica.ro

100

CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURX

Cela ce nu-s va face voa rea dup moartea celui otrOvit, ce-t<i> va
prea c iaste veasel, face prepus cum s-1 fie el otrOvit.

Cela ce nu pune nevointd s socoteasc pre cel bolnav, ce s dzice pri

cel otrOvit, cumu 1-au fost socotind si la alte boale, face prepus cum s-1
fie el otrdvit.
Face prepus Inca si cela ce-1 pomeneaste cel otr5vit si s dea vina lui
c 1-au otrvit.
Vrjmasul celui otrAvit face prepus s-1 fie oteivit el.
PENTRU CEIA CE UCIG PRE ALTII PENTRU Si POATi SCIPA
Si NU-I UClGi PRE DiNSI.

GLAVA 11.
Cela ce ucide pre omul cela ce vine asupra lu sO-1 ucigO, nu sh va certa
nicecum ; lard' de va mearge nestine sO ucigg pre cineva si cela il va timpina

si-1 va ucide pre dins, atunce s nu s cheame c'd 1-au ucis nestine, ce s dzia
c s-au ucis singur.
Orcine va fi vrind s" uciga pre altul In besearic6 i celalalt II va ucide
pre dins In besearic, atunce nicecum sg nu sO cearte ucigatoriul, nice pentru
loe c-au fost svint s-au fOcut acolea ucidere.
Beseareca nu BO spurc4 de singele ce s-au vOrsat pre dereptate parte,

ce s-au vrut spurca, cindu s-au vrut varsa pentru nedereptate

cu

ndpaste lucru.
Oreare fecioar sau i vAdu curat si de cinste, de va ucide pri cela ce
strice fecioriia, sau s" o rusineadze, nu s4 va certa
va s-i fac

nice cu un leal de certgri, ins5 de-1 va ucide intr-acel ceas, ce-au vrut s-i
facO sil, iar5 nu altd data'.
Pre cela ce face sil5 featei, poate i frate-sgu i tatal featei s6-1 omoar
Intr-aceaia vreame cindu-i va face 05..
Uciderea ce face nestine de frica altuia, pentru sal scoa.1 capul den
mina lui, aceasta s5 nu aib certare, ce s
cind va argta ucigatoriul
la giudet cum s-au spAriiat cg-1 va ucide acela pre dins, de va arata cu adevrat lucru i cu seamne ca acealea ca s poat creade giudetul cum spaima
lui au fost adevratd i deplin, cum au spus, de va fi mars asuprd-i cu armele
goale, sau cu sotii multe, ca nu alt dat, cu oamen<i> ca aceia tocmiti de
ucidere, sau cu alte ca aceastea; pentru dice de sg. va afla c seamnele nu
simt adevgrate cu credintg, sa poata creado de acea spaim, atunce-I va certa
si nu-1 va creade giudetul cg 1-au ucis pentru sg scape dennaintea lui.
Cela ce va ucide pre cela ce-1 ingrozeqte ca-1 va ucide, nu sd va certa;
aceasta iaste cind omul cela ce-1 ingrozeaste s6-1 ucig face seamne in toate

www.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE $1 UCIGXTORI (gl. 7-12)

101

fealiurile i-i mahaiate i aduce sa-1 lovasc sau cindu s va gsi in chip
ca cela minios, sau bat, sau vreun loe ca acela pustiiu, s poat face ucidere.
Care muiare va apuca sabiia b'rbatului-si, sau cutit, sau altd arm ce
va fi pus barbatul supt patu- pentru sa- ucig. muiarea- i de-1 va ucide
muiarea pre dins, s nu aib' nice o certare.
Cela ce va rani pre altul, sau de-1 va lovi macar numai o dat' cu un
toiag, poate
ucig de tot cel r'nit, sau cel b'tut, fr nice de o certare.
Pentru cce cela ce loveate o data, arata seamnele s mai dea i a dda
dece nu s cade sa-1 ateapte netine, alegind cind s' va prileji s dea intai
Cu arm' au cu toiag, sa nu mai ateapte a doa or', ce s5-i dea dos s' fuga;
pentru cace de va cura atunce cel rdnit sau cel britut dupa dins i-1 va
ucide, atunce s va certa ca i un ucigatoriu.

Un om, de va fi incins Cu arme i de va da cuiva o palm numai,

ucide-l-va de tot cela cu palma i nu sa va certa, ales de-1 va fi suduit i-1
va fi ()earn mainte de palma.
Cela ce va ucide pre cela ce-au fost facut pace cu dins, de sa va afla
c-au alergat dupa dins, sau au dat asupra lui s'-1 lovasc, sau de-1 va fi
ingrozit cu sabiia zmult i de sa va spminta celalalt i-1 va ucide, nu sa
va certa nemica, de vreame ce n-au stricat acesta pacea, ce cela ce-au venit
asupra lui de 1-au ingrozit cu sabiia goala.
Cela ce va lovi cu toiag, sau cu palma, pre cela ce-1 va sudui cu
cuvintul, s s cearte dup voia giudetului, alegind cela ce va fi lovit va
fi boiarin, iara cela ce va fi suduit va fi om de gios, dece boiarinul cela
ce-au lovit intru nemica nu sa cearta.
Nu va putea nime s sa pue in price, sau sa stea improtiva giudetului,
de s va afla ca face macar i ceva asupreala.
Feciorul nu va putea s s sue improtiva tatine-su, nice frtine-su
celui mai mare, nice dascalu-s'u, nice muiarea barbatului ski, nice calugdr
egumenului sail, nice robul sau namitul stpinlui sau. Derept aceaia chid
va bate tatal pre fecior, sau fratele cel mai mare, sau dascalul pre ucenic,
sau barbatul pre muiare, sau egumenul pre clugar, sau stpinul pre rob
sau pre namit, cindu-i vor bate cu masura i pre villa, s cadea s s pleace;
iar de sa. va afla c acet<i> mai mare trec prespre mdsura i- es din
obiceae, de-i bat de pururea i foarte cumplit i vine lucrul de sta in cumpna

de moarte s i-i uciga de tot, nu cu toiag sau cu bici, ce cu arme goale,

atunce cei mai mici vor putea sta improtiva celor mai mari i, de sa va
timpla vreuna ca aceaia, pot sa-i ucigl i de tot i &a' nu aiba nice o
cer tare.

Gala ce va inceape inti a sudui -a cart i a sa svdi i a s prici

i de va ucide pre cela ce-i sta improtiva, de s'd svdeate cu dins, nu va
www.dacoromanica.ro

102

CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURX

putea dzice mai apoi cumu 1-au ucis pentru s scape dennaintea lui s nu-1
ucigd, ce sd va certa ca un ucigdtoriu.
Tot omul s cade s" fugd di cela ce-1 suduiate, pentru sd lipseascd s
nu vie lucrul sd sd fac ucidere; cumu s-are dzice cind vedzi vrAjmaul di
departe eh' vine i de ver putea, fugi pentru sd-t<i> scuteti viata.
Cela ce cunoate c iaste datoriu sd pasc cinstea altuia, s cade sd fug
dennainte-i, cindu-1 va vedea cd vine suduind, pentru s lipseasc de pricina
uciderii.

Cela ce are putea s fug dennaintea celuia ce inceape a sudui i nu va

sa fugd, de sa va prileji ucidere unul pre alt, pentru s scape di cela cu
uciderea s sd cearte dup voia giudetului, iard nu cu moarte.
Nu iaste datoriu omul s fug.' de cuvintele ceale de sudalmd, cind va

cunoate cd de va fugi, mai rdu va fi 0 mai rdu-1 va vdtdma cela ce-1

suduiate.

Cela ce iaste foarte gras i cela ce iaste foarte sial) 0. mirav sau altul
nu-i sd poate den loe cldti s fugd sau s alearge; nu iaste acesta vinovat
s fugd de cela ce sd scoal asupra lui cu cuvinte de sudalmd, c atunce
are fi mai rd.u, ea 1-are goni vrdjmaul 0 1-are agiunge i 1-are ucide de
1-are omori.

Cela ce va fi boiarin sau slujitoriu, nu iaste vinovat s fugd dennaintea

celuia ce vine spre dins suduindu-1, pentru cdce cd de va fugi Ii va fi mai
mare ruinea.
Cela ce va ucide pre altul, vrind s ucigd pre cela ce 1-au suduit, acesta

nu sd va certa, macar de-are dzice altii c s va certa.

Cela ce va ucide pri cela ce va intra la mijloc
uciga pre vrjmaul sdu, nu sd va certa.

vrind

Cela ce va sprijini pre doi vrjmai pentru sd-i impartd, cindu s vor
bate amindoi 0 va da de-1 va rani unul dentr-ini, iar el sd va scula de va
ucide pri cela ce 1-au rnit 0-1 va omori, acesta nu va avea nice o certare.
Sprijenitoriul poate &a' ucigd, MI de certare, pre cela ce-au inceput
svada -au fdcut asupreald, ce s dzice au cd.dzut npaste pentru ce-au
izbdvit den mina lui pre cel dirept ; insd aceasta sd fie cind nu-1 va putea
izbdvi intr-alt chip, Mil numai cu ucidere.
Iard de s va prileji sprijenitoriul sd ucigd pri cel dirept, ce nevoiate
sd scape dennaintea celuia ce-i cade ndpaste, pre carde nevoiate 0 el s-1
sprijeneascd sd nu-1 ucig, pdrindu-i de o grabd Ca' iaste acela cela ce-au inceput

svada, carele are fi pre direptate 55. s ucigd: acesta, de vreame ce-au greit

de-au ucis pri cel dirept, s s cearte dupd cum va fi voia giudetului.
Cela ce va ucide pri cela ce aleargd s ucigd 0, de-are ucide Inca 0
pre sotiia lui, nice o certare sd n-aibd.
www.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE $1 UCIGXTORI (gl. 7-12)

103

Cela ce va ucide vreun om, vrInd s uciga pre altucineva, ce sa dzice pre
vrjmasul sdu i acest vrjma i ucigtoriu iaste cela ce-au scos intai sabiia
pentru sa s bata, aicea s intaleage ca cesta au inceput svada, iar nu sa
bate pentru sa scape dennainte-i, atunce s s cearte dupa voia giudetului,

macar de-are si dzice allii s sa cearte cu moarte.

Cela ce va ucide pre sprijenitoriu cu 1nseldciune, ce sa dzice chid nu
1-are ucide nice derept vreo greseal sau derept ce-au vrut sa uciga pre
vrajmasu-i, ce numai In deadins, atunce i acesta s va molt
Tot omul are puteare s s bata cu vrjmasul cela ce vine asupra lui
sa-1 ucig, sau sa-i ja bucatele; si de va vedea nevoe, cum Intr-al(t) chip
nu iaste putinta s scape dennaintea lui, fail de cu moarte, atunce cel dirept,
de nu va putea scapa Intr-a14) chip, s uciga de tot pre cela ce-i cade
napaste si nice o certare nu va avea ; aceasta s 1ntleage si la bucate,
1ntr-acesta chip sal socoteasca i bucatele.
PENTRU CELA. CE IICIG PRE FUR CINDU-L VOR PRINDE FURIND DE FATi.

GLAVA 12.

Cela ce va ucide furul cindu-1 va gsi furindu-i bucatele, nu sa va certa,

de sa va afla c-au grit asupra stpinului cu bucatele s-au fost de-a-1 uciderea.
Aceasta sa inteleage chid nu va putea Intr-alt chip sal scoata bucatele de la

acel fur, fail numai cu moartea.

Poate nestine sa-si stringa priatelii, vecinii i alt<i> streini, cu arme,
sal socoteasc i sa-si apere bucatele, flea nice de o certare.
Cine va avea la sine vreun lucru strein i vor veni s
fure, poate sa
ucig furii far.' nice de o sminteala, ce s dzice certare, macar cd iaste
acel lucru strein.
Tot omul poate sa-si ia bucatele de la cela ce i le tine i i le socoteaste,
macara de se-are fi pus si chizeasi, cum sa-i dea bucatele toate de fata la
vreamea cind s-au tocmit, iara cela cu bucatele tot iaste volnic, ori unde-s
va gasi bucatele, tot s si le ja, fie ce vreame va fi.
Poate fiecine sa uciga, /Ira' certare, pre cela ce s gateadza sa.-1 fure,
ce sa dzice vadzlndu-1 c pune scar sa sa sue, sau sapa pre supt casa, sau
sparge pareatele.
Nu are voe furul s s bata cu cela ce-I gaseaste fur1nd, ce s dzice cu
pgubasul, nice s sa sprijineasca s nu-1 uciga, pentru cace i-au furat sau au
venit
fure.
Furul cel de noapte nu poate nime s-1 ucig, chid va sta de sa va arata,

flea numai cind sa va apuca de razboiu: atunce-1 vor ucide fara nice o
certare.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVXTITURI

104

Talharii cei de drum gi furii, de-i va putea, fie cine-i va ucide fdrd certare ;
gi Inca' gi pre ceia ce fac noaptea pagube la samAndturi.
Cine va ascunde funi sau alte legdturi la niscare ferestri, pentru s'd s'd
sue furul, cind va veni, sau i derept s sd sloboadzd gios, sd nu s cearte.
Pentru sd-g socoteasc'd negtine bucatele, are voe s icigd pre furs fug
cind acel lucru va plti mult, cumu s-are dzice mai mult decit 2 galbeni ;

iard de nu va pldti lucrul atita, nu va putea ucide pre fur, alegind numai
cind s va apuca de rdzboiu, nu s va da sd-1 prindz furul acelui lucru
putintel, sau i Mil de aceasta, cindu-1 va gsi deusebi noaptea imblind dirept
furtugagul, atunce iardgi 11 va ucide frd certare, macar de n-are plliti furtugagul nice doi galbeni.
Socotindu-si fie cine Imicatele, n-are voe sau puteare s stea Improtiv
sau s s bat cu oamen<i> ca aceia de folos, carii sd cede lui s5. li s pleace
cinsteascd, alegind de nu-g va da bucatele unora ca aceia, ce de s-are
pune i in price Cu din, iard s nu-i vatdme intru ceva, nice sd-i suduiascd

pre unii ca aceia, ce li s pleacd de pururea

cinstegte.
Nu poate nime sd ucigd furul, and poate sd-1 leage i s-1 aducd la giudet.

Nu poate nime sd ucigd furul, cind va fugi i va lepada furtugagul ce

va fi furat i sd va duce degert.
Orcine va ucide fur, dzua sau noaptea, nu s'd va certa. Aceasta
Inteleage cind Indatd va striga furul pre oamenii
agiute, pre vecinii
sau pre priatelii si ; iard de nu va striga pre unii ca acegtia vi-1 va ucide,
cearte.

Nu e volnic nime s" ucigd furul, nice dzua nice noaptea, cindu-1 va
cunoagte pre dins cine iaste i and poate pre direptate sd-si ja bucatele
Inapoi i s-1 cearte, alegind cind se-are fi furul schimbat hainele sa nu-1
cunoascd, nice sd fie nime mdrturie sd arate lucrul la giudet, pentru Ca*
atunce poate s-1 ucigd i s'd
certare ; i ucigdtoriu lui fried s'd prinde
sd creade, dzicind cd nu g-au vrut putea Intralt chip scoate bucatele de la
fur, de nu 1-au vrut ucide sd-1 omoard.
Fiecine iaste volnic sd s svddeascd i sd s'd bat, pentru sA mintuiasc
nu numai pre sine de nevoe gi de perire, ce Inch' gi pre rudele lui gi pre
priatenii lui si pre vedjmagii lui, de-1 vor cherna si de nu-1 vor nice cherna,

macar de are fi cine are fi, macar de are fi jidov, totu-i un vrajmag ca
alalt gi de are fi luat i bani
swap capul den nevoe.
Brbatul are voe s ucigd pre cela ce va fi fdcut vreo Mutate muerii lui.

Macar cd are fiecine voe s agiutoreascd pre cel asuprit i, unde va

vedea ed. stau cu rdzboiu asupra lui, s-i scoat capul i sd-1 mintuiascd den
moarte ; iard acest lucru nu iaste nem.rui dat'd cu vreo sil, cum sd fie

datoriu s facd acest agiutoriu ; de multe ori i cu cuvintul poate s. agiutowww.dacoromanica.ro

DESPRE UCIDERE $1 UCICLTORI (g1. 7-12)

105

reasca netine pre altul, 'Anal va izbvi de vrajmaul carele-i face asupreal;
dara nu iaste nime datoriu cu de-a sila sa-1 fac sa faca aceasta, i de vreame

ce va fi om strein, iara nu de rodul lui i de singele lui, ce sa dzice frate.

Feciorul iaste datoriu sa agiute tatine-sau, and va vedea c stau cu
razboiu asupra lui, s-1 izbveasca de moarte.
Slujitoriul iaste datoriu s agiute cpitanului
Robul cel cumparat iaste datoriu sa agiute domnu-su;
Ndmitul, stapinu-sau;
, Muiarea, barbatului &au;
Cei de loc, giudetului
Tara sa cade sal socoteasca' i
pre oamenii pdmintului su.

priiasc, i sa acopere de asupreale

Cela ce- va incuia uea casei sale pentru sa nu intre cel asuprit sa
scape den mina asupritoriului, sa s cearte dupa cum va fi voe
and sa va prileji de va fi un cucon micor i slab i va veni asupra lui
vreun brbat mare i mai tare la toate puterile decit acela, atunce iaste
volnic s s bata cel mai mic i mai slab cu mai mare arme decit cum simt a
celuia ce vine asupra lui. lard de sa va afla ca cela ce vine asupra lui i
inceape el svada iaste mai micor decit dins i mai slab, atunce n-are puteare
cel mai mare i mai tare s scoata mai mare arm sa sa bath' cu celalalt sau

i tocma, pentru ce de s va prileji s scoata mai mare i sa va timpla

de-1 va ucide pre acest micor i slab, s va certa, macar de-are fi i inceput
razboiul ce! micor i slab.
Chid s va prileji unui om de-1 vor birui, batindu-s la razboiu sau i
intr-alt chip, i gonindu-I vrajmaul lui, de s va prileji acest vrajma a lui
sa cadza gios la pamint i de-1 va vtma acolea gios la pamint, fiind cazut,

s va certa de la giudet dup vattimarea ce-i va fi fcut.

Cela ce va ucide pre cela ce alerga dupa dins sa-i faca moarte chid
fugiia, cumu s-are dzice, bdtindu-s, au dat sa-1 lovasca i n-au nemerit
bine, ce i-au cautat numai a da dos -au inceput a fugi, iara celalalt 1-au
agiuns i 1-au morn, acesta s va certa dupa voia giudetului; insd, sa
socoteasca giudetul, dard de va fi fugind pentru sal mai dobindeasca agiutoriu i s sa intoarca sa-1 omoara, atuncea de-1 va omori acesta ce-1 goneate,

nu sa va certa ; sau i intr-al(t) chip, and sa va prileji cela ce fuge sd fie

om de gios i cela ce-1 goneate &A fie boiarin, atunce poate s uciga boiarenul

pre cel mai mic ce fuge, fail de nice o certare.

Cindu &A va acolisi un om de altul, nefiindu-i cela nice cu o deal,
aea, numai intr-o pizma, va vrea sa-1 ucig ; cela fried nu sa va da, ce sa va
sprijini cum va putea; batindu-sa ei amindoi, va cunoate cel asuprit c'-1
va ucide asupritoriul, vadzind el ca nu iaste putint
mintuiasca viata
www.dacoromanica.ro

106

CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA

intr-al(t) chip. si 11 va ucide, atunce trebue s arate la giudet Cu mrturie,

cum acel ucis a inceput intAi svada si cum nu i-au fost vinovat, ce de mare
nevoe I-au ucis, pentru s scape de moarte, c' intr-alt chip nu era vreame
s poat scpa de acel vrajmas, fr numai cu moarte. Atunce, de s va afla
cum aceale m'rturii, ce arat acest lucru, simt oamen<i> de gios i prosti,
s nu s creadz, ce s s cearte ucignoriul ; iar de vor fi mrturiile oameni

buni si vestiti de credinO, s s creadz i s nu s cearte.

PENTRU RANELE CEALE DE MOARTE

I PENTRU CEALE
CE NU VOR FI DE MOARTE. CUM Si VOR CUNOASTE.

GLAVA 18.

Rancie, unele simt de moarte, carile si de nevoe simt indemntoare spre

moarte, mai virtos aceaste rane ce s ating de inim sau de crierii capului.
Altele, iari, simt mai departe, ce aceaste nu simt de moarte, ce s vindec'
mai pre lesne, cumu-s la stinghi i la pulpile picioarelor, asijdere si la mini.
Aceaste Inch' de simt vreunele i cu grij pentru 15.comiia i poftele ceale reale,
chid va face cum nu s cade cela ce va fi ranit, care lucru macar Ca' simt si de-a
nu indemnarea spre cumpene de moarte, iar tot trebue cu socotinV alegind,

de s'd vor prileji rancie s' fie la piept sau la grumadzi i alte ca aceaste.
Cela ce va rni pre altul
va face ran de moarte si de i s va prileji
moarte dentr-acea rnitur', atunce vor vedea toti cum au murit de acea
rand si-1 vor certa pre acesta ca si pre un ucigAtoriu, macar de-are muri
dup-acea cit de tirdziu dup citeva dzile, sau de nu va fi mrs nice la vraci
s vrciuiascA, sau macar de va fi dat si pre vraci ru s4-1 fie smintit,
sau de s va fi si smintit cel rnit singur cu multe lucruri, fr de ispravA,
mincri, buturi i alte aseamenea acestora, ucigAtoriul, tot s va certa ca
un vinovat.
Cela ce va r'ni pre altul si-i va face ran nu de moarte i dup-acea pentru
destule neputinte i s' va timpla moarte, atunce nu va putea creade giudetul,

cum s-i fie moartea dentr-acea rang, pentru c. acesta nu s cade s s

cearte ca un ucigtoriu, ce dup cum va fi voia giudetului, pentru c acesta

au murit au pentru vina vraciului, au pentru nesocotinta lui, ce s dzice

pentru l'comiia lui i pentru poftele trupului cu neingdduinta sa si mai

virtos cind va muri curund, preste putine

dzile, dup. ce 1-au rnit.

Cela ce-au rnit pre altul cu ran' ca aceaia, s' vie lucrul s stea la
cumpn de moarte, acesta s' cheam' c-au murit de acea ran i s va
certa ucigtoriul cu moarte, macar de s-are gsi gresala i acelui rnit pentrn
hrana lui cea fr.' de cumpt, ce s dzice mincri i buturi, sau i pentru
nemestersugul vraciului.

www.dacoromanica.ro

DESPRENIRI (g1. 13, 14)

107

5. Cela ce va r'ni pre altul cu rang ca aceaia s nu s cunoasca ce feal de

rang' iaste 0 de i s va timpla moartea de acea rand, nu s'A." va cherna s'A fie

mort de ran ales clndu nu s'A va fi pgzit, nice va fi chemat vraci s5.-1
vadz', sau de-are fi 0 chemat nu va fi ascultat cumu-1 va fi Invgtat, sau
de s'd va fi smintit singur cu nesocotinta lui, slobodzindu-s6 la bucate i
bguturi. Aceastea toate sA" cade &A' le arate cela ce l-au rnit, cu mArturie ca
aceaia, cum au facut toate aceaste greeale ce Mint mai sus serse, i atunce

nu sg va certa aea cumplit ca un ucigatoriu; iar de nu va argla unele ca

aceastea, cum am dzIs i mai sus, certa-s-va cu moarte ca un ucigatoriu.
CND Si VA CERTA CELA CE-AU RiNIT PRE ALTUL
CIND NU Si VA CERTA.

GLAVA 14.

CInd s'A va afla c cel rgnit n-au vrut s cheame vraci sau de-are fi i
chemat 0 nu l-au chemat la vreame, ce s-au IntIrdziat preste citeva dzile:
atunce sminteala mortii va fi despre cel
De sg va g'si c'd cel rgnit nu ascult cumu-1 invat5. vraciul 0 de s va
prileji s moargi de acea rang: pricina moriiji iaste el sIngur, iarg nu rana.
De sg va fi cel rgnit lmpreunat cu muiare trupea0e, pricina mortii nu
i-i den rang', ce iaste pentru nesocotinta lui.
De va fi cel rdnit mincat niscare bucate greale i va fi bgut niscare
bguturg carea cumva, sau de va fi Imblat In soare, sau In Ant la r4cealg:
atunce nu i-i moartea de rang'.
Cind cel ednit va s s'A' tmgduiascg cu descintece i cu farmeci, atunci
el singur iaste vinovat
alegind de va fi rana de ceale de moarte
vracii sg vor fi pgrgsit, dzicind &A nu s'a" va tdmdui, atunce de nevoe
de va cherna 0 fgrmacAtoare sau descIntatoare, nu s5 inteleage s'A fie fcut
aea grealg mare, pentru s. poat uvi cela ce l-au rgnit, s'd nu s cearte
Cu moarte.

De va fi mrturisit cel enit, la moartea sa, cum nu moartea de acea

rang, ce-i iaste pentru nesocotirrta i nepaza lui, nu vom putea creade ; a0jdere
moartea de acea rang.
nu vom creade nice clnd va dzice
Clnd va dzice vraciul cg iaste rana de moarte sau nu de moarte, 11 vom
creade. Mai virtos, clndu s'A va afla c vraciul iaste dascal, cumu le dzic
acestora, doftori, atunce s creade 0 mai bine decIt are fi altul mai prost,
bgrbiiariu sau descintgtoriu.
Chad va dzice vraciul cum cutare armA" n-au flcut rang de moarte i
mgrturiile vor dzice c'd rana-i de moarte, mai creade-sa-va vraciul cleat
marturiile.

www.dacoromanica.ro

108

CARTE ROMINEASCX DE INVIITA.TURX

Once va dzice vraciul vom creade pentru ran, macar de nu s-are giura;
sau de-are fi vraciul i jidov, sau si de alt leage, atunce vom creade mai mult.

Clnd s va prileji s nu fie vracii toti Intr-un cuvint, ce unii s dzic

c rana iaste de moarte, iar alii sl dzic c'a' nu iaste de moarte: atunce
vom creade pre cei mai multi, sau pri cei mai buni, sau pri cei destoinici,
iard nu pre altii.
lard clnd vor fi tot unii ca alalti, amIndou partile si la tot mestersugul
s' vor tocmi intr-o fire si Intr-un cumpt, atunce giudetul va cuta si va socoti
mdiilariul cel
dece, de va fi mddulariu di ceale mari ce oblduescg,

ce s dzice domnesc, toate mdularele, atunce va creade pri ceia ce dzic c6

iaste rand de moarte, iar de va fi mddulariul din ceale mai mici, va creade
pre ceaialalt parte de vraci, ce dzic c rani nu-i de mo(a)rte.
PENTRU RIRBATII CE VOR LUA DOO MUERI 1 PENTRU MUERILE CEALEA CE,

CID LE VOR LIPSI BIRBATII DE ACAS, sA VOR MAMA.

GLAVA

15.

Cela ce va lua do4 mueri i s va cununa cu amIndo, ce s dzice, cu una

Intr-un loc, cu alta undeva Intr-alt loe, i vor fi vie amIndo: acesta lucru,
dupd pravilele celor imparati btrini vechi di demult, li s-au fost fcInd
moarte, iard In veacul de acmu sil ceart dupg voia giudetallui, ce s dzice
sau sd-1 bage In ocn, sau-1 vor purta pren tirg cu piialea pre toate ulitele
i sil i Sil ia toate bucatele s fie domnesti, pentru Cal nu i sd mai cuvine

s aib bucate, de vreame ce s-au pierdut cinste i iaste de card si de

toata rusine.
Pre une locuri pre unii ca acestia, carii iau do6 mueri, poart-i pre ulite
tot bat cu doa6 furci, ce tore
cu piialea sedzind &Mare pre mgariu
muerile. Asijdere si pre mueri, pre ceale ce iau doi brbati, le poart cu pieile
goale pre mgari, si le bat cu doa cumnace, sau cu doaa
iatr-un chip s ceart muiarea ce va lua doi brbati ca i brbatul ce
ja doa mueri.
Cela ce va avea doa6 mueri la vreamea sa, cindu-i In toat virsta,
giudecat numai sa fie de moarte.
Cela ce s va cununa cu doe-a mueri i s fie amIndoa6 vii, face prepus
s fie eretic. Drept aceaia trebue s-1 Intreabe ce glnd are spre taina cununii,
carea iaste de o tine besearica, si de s va gsi s fie eretic, 86 va certa cu
moarte cumplit.
Cela ce va lua do' mueri si amindoa4 giupinease, s' Sil cearte dup cum
va fi voia giudetului ; ce voia giudetmlui atita s tinde, cItu-i va lua si viata.
7. Nice un vl'dic sau patriarh nu poate nice lntr-un chip s slobodzeased
O.

pre vrun brbat sd-si ja doo mueri, sau muiarea

www.dacoromanica.ro

ja doi brbati.

DESPEE BIGAMIE (0. 15)

109

Muiarea ce s va cununa Cu un bdrbat, carele va avea i altd muiare

vie, de va putea arta la giudet. cu bune i credincioase mrturii ca aceale,

cum n-au stiut cd are muiare, nu sd va certa; iard de nu vor arta cu

mdrturii, s vor certa amindoi.
Cind sd va afla cum n-au stiut muiarea cd are bArbatul s-altd muiare
dup-acea s va ardta i muiarea cea dental: atunce, de va putea ardta la
giudet cum ea n-au stiut cum el are si alt muiare, atunce poate sd-si ia
dzeastrele ce-i va fi dat i alt tot ce-i va fi druit ; i de-i va fi ddruit
el ceva, poate s nu-i dea lui nemic pentru ce va fi fost a lui. lard de s va
afla cum mrturiile ei nu simt deplin nice adevdrate, atunce Cu darurile
ce i-au fost dat brbatul, va piiarde i dzeastrele sale si asea vor fi toate
domnesti si pre ding o vor certa impreund cu brbatul.
Cind va lua muiarea al doile brbat, socotind cum cel dental iaste
mort: de va putea ardta Inaintea giudetului cu mdrturii ca aceale destoinici
de-a sd creaderea, cum i-au adeverit cu nedeajde sd fie mort, nu s'd va certa ;
iard de nu vor fi mrturiile oameni de credint si va cunoaste giudetul cd
Imbrd ftird isprav, atunce sd va certa muiare.
Toate pravilele impArdtesti dau voe muerii s-si ia al doile brbat,
cind va rdminea de bdrbat o samd de vreame, dupd cumu s-au tocmit, cumu
s-are dzice: daca s va afla cumu i-au robit bdrbatul, atunce sd.-1 asteapte
cinci ai, numdrindu-i din ce vreame 1-au robit ; iar de i sd va fi dus bArbatul

la oaste, ce sd dzice sd fie slujitoriu, s4-1 asteapte patru ai, cum au fost ai
cei vechi di demult, iard acmu intr-acesta veac, serie sd asteapte dzeace ai.
Cela ce-au fost singur Oitoriu, marele impArat Iustiniian, dd invdtdtur
cum s n-aib voe nice puteare s sa mai mdrite dup al doile bdrbat de-are
astepta ci ai de multi, daca nu va putea ales lucru s inteleag, de bdrbatu-si viu-i, au mort ; numai cind va inteleage foarte cu adevdrat, atunce-i
slobod.

Moartea brbatului s aratd pre veaste, cind s aude viu-i, au mart;

iard cind s va audzi c iaste loe nu departe, nu agiunge cu atita sd dzicd
nestine cum au audzit, ce sd dzicd cumu 1-au vddzut cu ochii mort, atunce s'd

creada
Cindu sa va afla numai un martur s dzicd cum au vdzut pe brbatul

cutriia mort, agiunge atita s arate cum acesta iaste mort i atunce cu
aceastd mrturie poate muiarea sti sd mrite sd-si ja si al doile barbat.
Poate muiarea s trimit in deadins un om acolo unde i-au fost bdrbatul,

s intreabe de viu, de mort; si cum va spune acesta, giudetul va creade

va da voe muerii sd sd nadrite sal ia alt bArbat, Ins trebue s socoteascd
giudet,u1 de va fi acel trimis om ca acela sd fie destoinie de a-1 putea
creaderea.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTUR

110

aNDIT-$ VA PIIARDE DZEASTRELE MUIAREA

CE VA FI FICUT PREACURVIE $1 CiND NU LE VA PHARDE.

GLAVA 16.
Nu-s va piiarde numai dzeastrele muiarea ceaia ce va fi fdcut preacurvie,
ce incd-si va piiarde i darurile cite i-au fost (lama brbatul i acealea toate

le va lua inapoi.
Muiarea ce va face preacurvie si de va vrea ad' suvAlascd sd dzicd cum

bArbatul ei n-au fdcut datoriia deplin ce-au fost s facd, cum face bdrbat
Cu fdmeaia sa, sau de va dzice c-au fost nasilnic de o au fost btind fdr de
rind, sau va dzice cum au flout de sdrAcie, sau cd nu o hrdneaste: nu-i va
folosi nice una de aceaste, eel va piiarde dzeastrele toate i le va lua
brbatul, daca o va ldsa.
Cind sd va afla s'A nu fie cununati muiarea cu brbatul, ce vor ldcui
asea frd leage i vor putea s'd sd desparl fie cind si de o va prinde bArbatul
Mcind preacurvie si ea va vrea s'd suvdiasc'd s dzica cum au curvit, iard n-au
rcut preacurvie, fiind fr leage i necununat<i> cu barbatul, iard cu

aceaste cu toate giudetul va giudeca sal piiardza muiarea toate dzeastrele

ce va fi avind.
Nu va putea bArbatul, dupd ce s'd va imprti de muiare, pentru cdce au
fog; necununat<i>, s'A o arate cum au fost Mcind preacurvie la vreamea cind

au fost lacuind impreund, pentru

ia dzeastrele ; ce daca i-au fost voe
sd-i ia dzeastrele, au fost sd arate la giudet, cumu i-au fost facind muiarea
curvie, mainte di ce s-au desprtit, pAnd a nu isprdvi giudetul impdrtirea lor.
Muiarea eel va piiarde dzeastrele nu va putea sd-s cear de la bdrbat
macar ceva sd-i dea de brand', pentru c'dce au fdcut preacurvie.
Feciorul ceiia ce va face preacurvie, daca- s va piiarde dzeastrele., iaste
datoriu s'd hrdneascd pre imd-sa, cind sd va pdrsi de curvie si va sedea cu
cinste ; iar de nu va petreace cu cinste, nice feciorul nu iaste datoriu sd o
hrneascd.

Cind va face bArbatul preacurvie, atunce 11 va desprti muiarea si-s va

lua toate dzeastrele, cite vor fi a ei, asijdere i ce-i va fi ddruit brbatul
toate ce-i va fi fdcut, haine i alte lucruri.
incd de nu va fi fdcut bdrbatul, nice preacurvie, ce va fi numai curvit cu o
muiare slobod asea cum are fi curvd, atunce muiarea va dobindi tot ce-i va
fi ddruit bdrbatul i toate hainele ce-i va fi fdcut si ale sale tot ce va fi avind.

Inca si cindu-s va ride brbatul de muiare-s, de va trage si va sdruta

inaintea ei fiesce mueri slujnice, sau alte mueri proaste, atunce hied va
dobindi muiarea, tot cum scrie si mai sus si incd, de va vrea, poate sA s
despartd de dins..
www.dacoromanica.ro

DESRE PIERDEREA ZESTRII (gl. 16)

111

Cind va OH brbatul pre muiare la giudet, cd face preacurvie, Cu scopos

ca acela ca s-i ja dzeastrele i alt tot ce va avea, poate si ea s-1 pirasc
pre dins cum face preacurvie i atunce nu-s va piiarde dzeastrele ; iara macar
de-are putea s-si arate muiarea lucrul brbatului, dard ce folos c'a' sa vor
certa amindoi intr-un chip de preacurvari.

Muiarea vadua, cum s'a va impreuna cu vreun brbat trupeaste,

piiarde-s-va dzeastrele toate i le vor lua pristavii, pre carii au lsat brbatul
s fie socotitori casei-s ; i aceasta va fi mainte di ce s va implea anul de

cindu-i va fi murit brbatul. Iara dup ce-i va treace anul, de-are face si
preacurvie nu-s va piiarde dzeastrele, ce-s va piiarde numai darurile i hainele
toate citu-i va fi fAcut brbatul i aceaste unealte i bucate ce vor fi, nu s

vor da pristavilor brbatului, ce &a' vor lua toate i s vor da pre sama
domniei.

Brbatul ce va fi rmas de muiare-si si de va curvi cu fiece muiare,

piiarde-s-va toate darurile ce va fi avut de la Mmeae-s, ce i-au fost dat Ong

au fost vie si ce-i va fi rasa si dupa' moarte.

Ispravnicii muerii cei moarte, and vor vrea sa ceard i s ja dzeastrele
ei inapoi de la brbat, acest barbat de-are putea s arate cum muiarea lui,

cind au fost vie, au fost Wind preacurvie: atunce acesta are tinea toate
dzeastrele ei.
Cind sa va scula o muiare vklug si-s va ceare dzeastrele de la ispravnicii
brbatului ei celui mort, iar ispravnicii vor arata cum face preacurvie, pentru

s-i tie dzeastrele, aicia trebue s cerceteadze giudetul de sa va afla sa

fie jeluit barbatul de acest lucru, cind va fi fost muiarea Inca vie ; atunce le
va priimi mrturiile, cum s fie fost asea. Iar de nu s va fi jeluit brbatul
nice dinloard pre muiarea sa necum intr-alt chip, ce nice scirba n-au avut
impreun, atunce oricite mrturii vor dzice c-au fost muiare rea 1), nice unul
s nu creadza giudetul, nice s o giudece muiare rea, nice s-si piiardz
dzeastrele.

De vreame ce va fi stiind brbatul ca-i curveaste muiarea cu altii vi-i

va fi si dzis i s-au i jeluit de multe ori, iard cu aceastea cu toate au tcut,
n-au avut ce mai face, nice au vrut s o pirasc la giudet, ce o au tinut in
cas ca pre o fmeae- i s-au culcat cu ding, atunce nu mai poate, nice in
viat, necum dupg moarte, sa o pirasca la giudet cum au fcut preacurvie,
nice poate sa'-i opreasc6 dzeastrele, nice alta nemic.
Cind va erta brbatul preacurviia muerii- ce va fi fkut, Cu tocmal
ca aceaia de o va mai oblici ea face acest lucru, s o spue giudetului: i atunce
piiardz i dzeastrele.
I) In original s rrea

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTUR

112

De vreame ce va sti barbatul Cu adevrat cum muiarea lui face preacurvie

si el rabda si o tine in casa i tace, atunce insamneadza lucrul cum o iarta,

au de voe au de nevoe ; acesta mai virtos poate s. s cheame cod
i hotru
muerii sale, alegind cind nu va sti adevrat lucru, ce-s va prepune numai asea.

De va giurui barbatul cu giuramint muerii sale, cum de o va prinde

facind preacurvie, nu o va duce la giudet, ce numai ce-i va lua dzeastrele
si o va lasa; iara muiarea, de va face acel lucru, atunce aceasta tocmala
s stea adevrata, c nu-i va lua dzeastrele, ce o va da pre mina giudetului
de o va certa ca pre o preacurva, jara dzeastrea s nu-i ja.
Cind nu va sti brbatul ca-i face muiarea preacurvie, dirept aceaia
nu face nice o iscusenie asupra ei, atunce nu s cheam c o iarta pentru
preacurvie ce face.
De vreame ce brbatul va erta preacurvia mueri sale, de vreo nevoe,
sau de vro sil, atunce nu sa cheama cum s fie ertata.
Chid va piri barbatul pre muiare-s la giudet cum iaste preacurva,
dzicind cum el singur i-au fost hotru, atunce-i va lua dzeastrele; iar de nu
va spune cum au hotritu-o el si muiarea va arta cum au fost el hotru,
atunce nu-i va putea lua dzeastrele. lard de nu va cauta giudetul de dzeastre,
ce numai sa cearte pri cel vinovat, atunce-i va certa pre-amindoi ca pre
piste vinovati.
De va fi viu tatl muerii, ce va face preacurvie, carele i-au dat dzeastrele
carele va sa mosneneasca dzeastrele ei dup moartea muerii, atunce barbatul

nu va putea lua dzeastrele i s pgubeasca pre tatal muerii.

Cind s va afla nestine un strein s indzestreadze pre vro muiare pentru
sufletul s'au i sa o marite cu tocmala ca aceasta cum, de va muri muiarea,

s vie dzeastrele iaras la mina lui, atunce de va face aceasta preacurvie,

barbatul ei nu va putea lua dzeastrele.
Toate aceaste chipuri ce scriu pentru paguba dzeastrelor, s inteleage
s fie, cum am dzis, chid nu va avea muiarea cuconi ; pentru ea dac va avea
rnuiarea cuconi, a cuconilor vor fi dzeastrele ei, iar nu altuia nemrui, ce
.84 dzice de vor fi cuconii cu acest barbat, ce-au luat dzeastrele, sau de va avea
cuconi cu alt barbat mai dentai, tot ceia vor lua ce va fi.
Cela ce s va cununa cu o muiare rea 1), de pururea rusinata i curva ;
dup-acea, de va face aceasta muiare i preacurvie, atunce nu va putea brbatul
ja dzeastrele.

Nu-s va piiarde muiarea dzeastrele sale, de vreame ce nu vor arata

la vedeare curvia ei deplin s vadza toti: ca giudetul are puteare sa socoteasca

foarte de vor fi mrturiile intregi i adevrate i foarte bune.

1) In original rrea

www.dacoromanica.ro

DESPRE DESPXRTIREA CXSARILOR (gl. 17-21)

113

27. Bdrbatul eel va pin muiarea la giudet cum au fdcut preacurvie, pentru
sd-i ja dzeastrele, trebue sd vddeascd foarte la ardtare preacurviia ei, ce s
dzice at:Ha s o arate adev'drat cum iaste intru toti credintd ca aceaia, cum
lumina soarelui face dzua ; iard de nu o va ardta asea de adevdrat, nu va
lua nemic'd dentr-aceale dzeastre, macar muiarea de s va i certa ceva,
pentru neste prepusuri oarecarile, ce va giudetul sd vadz'd de la dinsa cu
aceastea cu toate. De vreme ce nu s va ardta un lucru ales pentru aceast

preacurvie, brbatul nu va lua nemicd den dzeastrele

PENTRU CARE VLNE *Si DESPART

CE Si DZICE BARBAT DE FINEAE-I.

GLAVA 17.

Mull s vor Impdrti de fmeile sale pentru preacurvii ; si cum iaste

dat brbatului sal lase muiarea, chid o va gdsi Maud preacurvie, asea iaste
dad' i muerii sd-si lase brbatul, cind va curvi cu altd muiare mdritatd,
sau fat'd, sau i altd muiare fie ce feal va fi.
Cindu-s va goni brbatul muiarea den cash', sau de nu o va hrdni, sau
alt9 ca aceastea-i va face, pentru carile ea va face preacurvie: atunce bdrbatul
ei nu va putea sd sd despartd s o lase ; mai virtos muiarea pentru aceaste
vini ce dzisem, poate sd ceard voe s s despartd.
De va fi dat nestine voe muerii sale s'd facd preacurvie, nu va mai putea
acela bdrbat s'd s'd departd de ding pentru preacurvie ce-au rcut, mai virtos
muiarea poate s'd s'd despartd de dins!, pentru care lucru s'd cheamd cods
hotru muerii sale, aceasta s'd inteleage de va fi fost cu voia muerii sau de-i
va fi fost
Carele stie cum muiarea lui face preacurvie si are avea puteare s'd o sminteased si nu o sminteaste, acesta ca si cum are da el singur puteare i voe muerii

sale sd facd acel lucru preacurvie i iaste ca i cindu o are hotri el singur.
Cind va face nestine pace cu muiarea sa, dupd ce o va fi prins fdcind preacurvie, nu va putea dup-acea sd mai pirascd pentru aceast curvie s'd o despart.

Cinel va goni muiarea den casa sa, pentru ce va fi fcut preacurvie,

s cade s'd o hrneascd, pand cind va ardta preacurviia ei la giudet i s s'd
isprdvascd imprteala lor. Tail de s va afla cum muiarea cu voia ei de va fi
esit pnd dennafarg de poarta casei sale, nefiind gonit de bdrbatul ei, atunce
nu va fi datoriu bdrbatul sd o hrneasc.
De va fugi muiarea de la barbat, pentru cdce va fi avind aseas la vedeare
mueri curve, de le va fi tiind, atunce are puteare toatd cheltuiala ce va fi

de hrana ei sd cear de la bdrbat si tot venitul ce va fi stringindu-sd den

dzeastrele ei.
8

o. 1069

www.dacoromanica.ro

114

CARTE ROMINEASCA DE INVATATURX

Preacurviia de-are fi de fat, de-are fi pre ascuns, pentru carea va goni

barbatul pre muiare-s den casa, sau i muiarea de va fugi sIngura de buna
voia ei: pre acestia de pururea pravila-i sminteaste i nu-i las sa sa lmpreune
iar i s lacuiasc lntr-un loe, si mai virtos cind va fi muiarea dennafar
de casa barbatului susi va naste prune acolo. Iar de nu sa va putea descoperi acea preacurvie pni la opt dzile, sau barbatul sau muiarea pentru barbat,

atunce s Indeamna a lacui intr-un loe si a face pace.

CInd sa va duce muiarea de la barbatu-s, pentru c brbatul ei tine la
vedeare curve ln...casa sa sau si dennafara de casa sa, i dup-acea sIngur
muiarea va vrea sa lacuiasca cu barbatulu-s, de vreame ce s va fi giuruit
si el sa lase curvele, atunce pravila da voe sa faca cum va vrea muiarea.
cum p IN CE CHIP ESA PREACURVHA UNUIA. Si VA PUTEA T OCMI IA CELUIALALT

PREAClURVIE, PENTRU D ARA NU S-ARE DE SPIRT' CISARIL

GLAVA as.
CInd sa cearc nestine cu besearica, pentru s s Imparta.' de fameae-si,
pentru c-au facut muiarea lui preacurvie, atunce de va arata muiarea cum
barbatui au fcut acesta lucru, preacurvie, atunce besearica nu-i va Imparti.

CInd va vrea barbatul s s desparta de muiarea lui pentru preacurvie

ce va fi fcut, de va arata i muiarea cum si brbatul au facut sodomie, atunce
nu s vor desparti ; iar trebue s arate muiarea cum au facut sodomiia deplin,

cumu-i sa fie, pentru ea de nu va arata sodomiia desavirsit, cum au fost

pacatul, nu s vor putea desparti.
De vreame ce are nestine gind s s despart de muiare-si pentru preacurvie ce-au facut, i muiarea va arata cum brbatul ei are vro ereas, atunce
besearica nu-i va desparti, ce pocindu-sa amindoi, s va socoti gresala unuia

sh fie dirept altuia, ce s dzice sa fie una dirept alta.

Aceaste greseale ce am dzls, carele Impart brbat de fameae iaste preacur(v)iia, sodomiia, ereticiia, carele trebue sa sa arate la giudet Intregi si la
vedeare, pentru ea de nu sa vor arata s vadza toti, atunce ca i cInd nu s-are
fi facut nicecum si cum nu i s-are fi dus pre la giudet ; i aceasta st asupra
giudetului s sa ispravasca de vor fi mrturiile bune sau de nu vor fi.
ciND g IN CE:CHIP Si DESPARTE BiRBAT DE MUIAREA
PENTRU SOD OMHA.

GLAVA 19.
1.

Poate muiarea sa ceae voe de la besearic s s desparta' de barbat,

cindu-1 va Invata diavolul mestersugul lui cel spurcat i urit tuturor, ce sh

dzice sa nu sa impreune cu fameaia-si cumu-i firea, ce prespre fire, pentru
www.dacoromanica.ro

DESPRE DESPXRTIREA CASARILOR (gl. 17-21)

116

ca atunce besearica-i Imparte pana in putina vreame, pana doard s-are pocai
b'rbatul de acest pacat spurcat, ce s dzice sodomiia.
Iara de sa va afla cum acel barbat ce face sodomie, nu face numai Cu
singur muiarea lui, ce i cu alta streina, sau i cu alt obraz, atunce muiarea

va ceare voe de la besearica numai sa s despart.

De sa va afla cum barbatul nu s impreund cu muiareal deplin,

cumu-i s' fie, ce s varsa pre dinnafar, ce se dzice pentre coapse, sa
s desparta.

imparte-sa fameaia de brbat i barbatul de fdmeae, nu numai cind

face brbatul sodomie cu muiarea sa, sau i cu alt muiare, sau cu copil,
sau muiarea lui, de va face sodomie cu alt barbat, ce inca i muiarea lui de
sa va impreuna trupeate cu alta muiare, cumu s dzice una cu alta i s
varsa una la alta, ce s dzice arunca sminta, pentru ca aceasta iaste ca
sodomiia i atunce, de va vrea bdrbatul, o va imp'arti.
Imparte-sa muiarea de b'rbat, and va face muiarea cinie, sau niscare
meteruguri s s' poata freca sa s varse sminta, s s poat' stimpara de
pofta, ce sa dzice Cu cinie de lemn, sau de her, sau de stecla, sau de pindza,
sau fie ce alta, sa fie lucru ales de aceaia treaba: pentruc cumu-i aceasta,
iaste tocma ca i sodomiia.
Nu s va imprti brbatul de fameae, sau flmeaia de brbat, cind vor
face v'rsare de sal-ninth* singuri cu mina sa.
Tmpartirea casailor .cind sa va face pentru aceaste vini, ce scrie mai sus,

sa inteleage s' fie pn la o vreame, iara nu de totului tot.

CINDU Si VA DESPIRTI BARBATUL DE MUIARE-SI SAU MUIAREA DE BARBAT

PENTRU ERE SE DE VA FI UNUL ERE TIC.

GLAVA 20.

Pentru ereseile brbatului poate muiarea sa nui desparta b'rbatul

numai cu besearica, ce i ea singura Bra de voia nemarui poate s s desprt
de dins i mai virtos de o va fi el ispitit, sau de o va fi silit sa o intoarc' despre
credinta ei cea bun a pravoslaviei spre ereasele lui.
Nu sa poate socoti den doa lucruri unul, oarecarele va fi mai ru, ereasele au preacurviia. De vreame ce un obraz, ce are voe de la besearic' s s
despart, pentru c celalalt obraz au facut preacurvie, acmir nu poate obrazul
cela, ce-au facut preacurviia, s dzic celuialalt, sotiia lui, cum iaste eretic ;
s vor masura una cu alta, ce sa dzice eresele cu preacurviia i s vor tocmi
sa fie una pentru alta i sa nu s desparI: pentru cace de vreame ce obrazul
cel cu erese, de nu s* va poci de tot i cu totul i sa paraseasca eresele, nu
sa vor erta, ce s vor desprti i dirept erese i dirept preacurvie.
8*

www.dacoromanica.ro

116

CARTE ROMINEAECX DE INV/1111111a

Cela ce-v va desparti muiarea, pentru cam iaste eretica, nu poate

opreasca dzeastrele, cum are voe sa le opreasca cind o va gasi preacurv.
Cind sa va timpla brbat Cu fameae s'A fie amindoi eretici i unul de din0
s va Intoarce spre pravoslavie i spre direapt credinta cretineasca i celalalt
obraz s ramie tot eretic, atunce obrazul cel cretin poate sa sa impreune Cu

alt obraz creqtin i nunta cea dentai sa s dezlege; iara de vreame ce s va

Intoarce spre credinVA un obraz i dup-acea curund &A va intoarce i celalalt,
atunce nunta acestora nu sa va dezlega, iar va raminea, de vor fi tot Impreuna,

cumu au fost.
Iara cind va fi dup-acea tirdzie vreame s. va intoarce 0 cela obraz al
doile spre cre0inatate 0-0 va ceare sotul s lacuiasca cu dins, atunce giudelul
trebue sa socoteasca acest lucru foarte bine, pentru cace poate sa fie In
multe chipuri.
Dental, poate s prileji s. fie 0 Intr-acesta chip, ce sa dzice: daca s va
Intoarce barbatul spre credinta cea adevrat, mai apoi dupd multd vreame
s'a va Intoarce i muiarea i va gasi barbatululi Insurat, luat muiare cretina,
aceasta, ca o muiare ce-au fost dental, va vrea
ia brbatul, trebue
sa socoteasca giudetail de s va gsi c s-au cununat ba'rbatul cu muiarea cea
cretin mai apoi, dupa ce s-au despartit de muiarea cea eretic, atunce nunta
cea dentai ramine dezlegat, iara ceaia a dooa, ce-au facut cu cretina, iaste
Intrit. i giudetul nu o va dezlega ; iara de s'A va afla cum brbatul s-au
cununat cu cretina, mainte de ce s-au fost despartit de muiarea cea eretica
cu giudetul besearicii, atunce nunta dental iaste statatoare, iara nunta a dooa
o va dezlega giudetul i va indemna pre barbat
ja muiarea cea dentai,
carea s-au intors Cara credinta cea adevarat, cum au facut i el singur.
A dooa, de vreame ce obrazul cela ce s-au tutors mai apoi, va fi brbatul
0-0 va gsi muiarea maritata dup." cretin barbat i acesta, ca un barbat
ce i-au fost dentai, o va ceare, trebue sa cearce giudetul cunt au facut i cu
cela barbat ce serie mai sus. Iara de s va afla cum sa cade brbatul sa ja
pre muiarea sa ce-au Intors spre credinta, mai apoi trebue giudetul s cearce
foarte mult s cearce, s nu sa. fie Intors barbatul acesta cu inelciune,
ce sa dzice s nu cumva fac sil muerii s sa Intoarca iara0 la erese lor, sau
pentru alte meteruguri, pentru ca atunce nu va da giudetul voe sa o ia,
pentru aceaste prepusuri, ce s'A fie cu brbatul al doile.
A treia, de vreame ce acel obraz ce s-au intors, fie cine are fi, au barbatul,

au muiarea, de sa va calugri i mai apoi, dui:4 citva vreame, de sa va

Intoarce i cela obraz den erese spre credinta cea 'Duna i va gsi pri cel dental

calugrit 04 va ceare, ca pre un so s lacuiasca cu dins: atunce trebue sa

socoteasca giudetul, acel obraz de s va fi calugarit, dup ce sa vor fi impartit
cu besearica, ce sa dzice sa fie dat mina, pentru c atunce nu iaste loe de-a
www.dacoromanica.ro

DESPRE DESPARTIREA CASARILOR (gl. 17-21)

117

A mai impreunare ; iar de s'A' va fi calugArit i sAt nu-i fie despxtit besearica,
atunce va slobcdzi giudetul sA' s dezleage clugriia i s sA impreune unul
Cu alalt, lush' de va vrea i obrazul cel clugrit, iarA de nu va vrea obrazul
cel clugrit s lash' cOlugariia, giudetul s'a' nu-i facd nice o sild.
A patra, obrazul cel clugdrit, de va fi stInd pre vreo stepen ca aceaia,
ce stint dentru destoiniciia besearicii i s'A aib asupra sa hirotonie sau molitve

de preotie, atunce nu va mai putea s leapede clugOriia, macar de-are i

vrea, alegind de nu va fi clugAr desvirit, ce-i vor fi cetit numai molitva
raselor, pentru c atunce nu are nice o sminteal, ce, de va vrea, poate s.
leapede.
CIND Si VA DE SPIRTI MIIIAREA DE RAMAT PENTRII VRAJMAIIA BIRBATULUI.

GLAVA 21.

Muiarea poate s cear voe de la giudetul besearicii s s desparta de

bArbatul ei, cindu o va bate fArA de sainA ;-i va face rane de arm.
Inch' poate muiarea singura, cu voia
lr'A de giudet, sa BA' despart
de brbatul su, cind o va bate intr-acesta chip sa vie lucrul s'A stea in cumpna,

cum de n-are fi fugit, o are fi ucis de tot, sau and o va bate in vreun chip
ca acela s'A o faca s nu poat grAi CAM giudet s'A'- spue jaloba, pentru s4
despartA ; iar de nu va fi aea bdtaia, s nu s'A' poat despOrti numai ea
aea singur cu voia ei.
Chid va fugi vreo muiare de vrjingiia bOrbatului i pentru frica ce are

pentru sh' nu o omoarg, de va arta acii, Intr-acea dat, mare vr'jmaiia

bArbatulu-i, atunce li desparte leagea ; iard daca nu va arta intr-acel ceas
rautatea lui, atunce nu-i va despArti leagea.
Cela ce sa va arta cu vrAjmie i cu groaz asupra muerii sale, nu 84
va numai desprti de dinsa, ce inc sa va certa, dup cum va fi voe giudetului.
Muiarea de rutatea barbatului va fugi de la dins i sA va duce intr-altA
cas ; iaste datoriu bArbatul s'A o hrOneasca i s-i facA toga odihna, ce s

dzice de nu va avea pArinti, sau frati i de va fi eit singurh cu voia ei.

De va nebuni bArbatul, s'A sa impart6 aceaia cash', pentru cce iaste
cumpAn6 s'O' nu o cumva vatAme, sau s'A o i omoar bArbatul pre muiare.
Cind va fi bOrbatul invtat de pururea almbla tot bat i s- bata muiarea
tot in betie, atunce muiarea lui cu leage s va impOrti.
Nu numai pentru vrajmA'iia i rAutatea ce are bOrbatul asupra muerii-i
de o ucide, sd va despOrti, ce i pentru cuvinte ce va gri bOrbatul sprintare
i o va Ingrozi In tot chipul, cA o va ucide de tot, pentru aceastea Inca' s vor

despArti ; inc4 mai virtos, de cind o are bate i ales cind va fi om ca acela
sd-i fie de pururea dragd svada.
www.dacoromanica.ro

118

CARTE ROMINEASCA. DE INVA.TXTURA.

De sd va afla In mijlocul a bdrbat si a fmeae, ce s'd dzice intre cdsari,

cum sd.' fie vreo vrajbd ca aceaia de moarte, cumu s-are socoti pentru niscare
lucruri de prepus sd-s prepue andesine carea cumva cu lnseldciune sd nu
omoard unul pre altul, atunce pravila li desparte, sa.' nu l'acuiascd impreun;
iar de nu va fi vrajba de moarte, ce va fi Intr-alt chip, s nu sa despartd.
De n-are avea brbatul altd nice o villa', ce numai aceasta vedjmsiia,
cindu-i jestoc i iuti la minie, agiunge atita s s'a' despart aceaia cas,

pentru ace s dzice: cel eau, cela ce iaste o data' rdu, de pururea va fi
tot eau.
Acesta lucru st pre mina giudetului s opreasc pre bdrbatul cel vrd.jmas, ce s porneste asupra muerii sale, pentru s'd s veaghe s nu cumva sd
o strice intru ceva, macar de-are si face muiarea pre bdrbat sa sd porneasc
asupra ei, trebue sd-s ingkluiascd firei.
Incd sd cade giudqului s giudece vina muerii, pentru ce au pornit
pre barbat cu minie asupra ei i atunce cumu-i va prea giudetului, sau s-i
tocmasc de s va prinde bArbatIll c'd sd va lsa si nu o va vtma, iard
de nu, sd-i Impartd.
Cela ce nu va ldsa pre muiare-si sd doarnadIntr-un pat cu dins, sd cheamd

c de vrjmsie nu o las, Ca' iaste minios pre ding.

Celuia ce nu-i plac bucatele ce-i face muiarea, sau cmesile i alte ca
aceastea, s cheam c are vedjmsie spre ding.
Cela ce-s va bga muiarea In hiard., sau o va Inchide undeva ca intr-o
temnit, sd cheam c are vrjmsie spre dins.
De sd va inteleage cum vreun chip dentru cdsari, au bdrbatul, au muiarea,
va s'd hicleneascd pre sotu-sdu cu o (Aral* sau cu alt ceva armd, sau farmeci:
aceaia casd s'd s Impartd cu stire i voia giudetului.
BArbatul cu fmeaia s despart, nu numai cind s va afla cum un obraz
va sd hicleneascd pre alt, ce Inca si and pun pre altul s facd acesta hiclesug.

Cind s'd va lasa bArbatul mai mic i sd va prinde cu chizesie, cum

nu-s va lace muerii nice o rutate i Incd-i va face si zapis, atunce giudetul
s i-o dea pre mina, lug cind nu va fi vreun prepus la mijlocul lor, c macar
c s-au el lsat mai mic, iar nu va putea rdbda de s nu-i faca vreo nevoe,

ales de va fi vrajba prea mare: pentru cace atunce, cu toad acea plecare
si de va avea ce chizesie, pravila nu o dd.
Imprteala acestor cdsari sd inteleage pan la o sama de vreame, pana
s va mai lsa i s va mai domoli firea barbatului cea sireapd i vedjmase.
Macar Ca si desparte pravila pre csasi, pentru frica ce are muiarea
despre brbat s nu-i fac vreo ra'utate, iara sa cade s socoteascd giudetul
aceast fricd, de va fi cu. cale pentru sd-i despartd, sau de nu va fi, de vreame
ce o fricd, cum are fi un lucru de nemicd., nu va putea s despartd. cdsasii.
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTURILE C.A.SARILOR (gl. 22-26)

119

CUM V IN CE CHIP POATE Si Si ARATE TRIJMIMA BIRBATULUI

I CU CE LUCRU.

GLAVA 22.

Trebue s fie mdrturiile ce vor vrea sd arate vrAjmdsiia bdrbatului,

fie destoinice de-a sd creaderea, sd nu fie rudd, sau oamenii muerii, nice s
fie de rls si de batgiocur, oameni de carii s nu-i bage nime nice intr-o sanad.
Vedjindsiia aratd vecinii omului, sau veastea cumu sau deacd-1 grdesc
oamenii.

Boacetele muerii itipetele ce sd aud den casd, nu vor putea ardta vedjindsiia brbatului, nice ochii ei ce vor fi vinetit<i>, sau obrazul ce va fi imflat: nu pot aceastea sd arate vrjmdsiia brbatului ; marturi trebuesc la
lucru ca acesta pentru s cunoascd tot adevdrul.
Mai mult creade giudetal mrturiile carii arat vrjmsiia bdrbatului,
decit toti ceia ce grdesc improtivd, de dzic cd nu-i asea, ce sd dzice cum nu-i
brbatul cu vedjmdsiie spre muiare, de vreame ce la toate giudeatele mai
adevdrate simt mrturiile carile dzic cdiaste asea, decit ceia ce dzic cd nu-i asea,
ce &A dzice: ceia ce adevereadz mai de credint shut, cleat ceia ce tgdduesc.
CUM $1 CIND POATE BIRBATUL

BATA. MUIAREA

I IN CE CHIP.

G LAVA 23.

Poate s indirepteadze i s cearte bdrbatul pre muiare-s, pre lucru adevdrat si pre direptate, iard nu cu inseldciune i fr de cale si inc'd sd o bat
cind va fi cu vin, dup deald ce va fi fdcut, i atunce cu msurd, s:
nu o prea treac, cu blindeate, iard nu cu vrAjmdsie, fr vind i frd
isprav.

Doad lucruri oarecari sprijinesc pre bdrbat s nu sd cearte, cindu-s va

bate muiarea: cind o va fi bdtut pre vina ei; a dooa, cind o va bate putinel.
Pentru Ca' de o va bate fr vind sau cind o va bate cu vrdjmsie, s va
certa si mai virtos cind va fi vina micsoard; iard de va fi vina mare, ce s
dzice, de o va afla in vreun lucru de-a preacurviei, sau de o va gdsi Mcind
vreun viclesug spre moartea lui, atunce macar cu ce vrAjmdsie o va bate, nu
s va certa intru nemicd de la giudet.
Muiarea ce o bate bdrbatul cu vrdjmdsie i mult fail de rndsurd, poate
sd-s cear la giudet, s s despart ; iar s cede sd fie despdrteala cu leage,
s fie bdtaja asea de mare si intr-acesta chip, cit s stea lucrul in cumpnd,

de va fi vie, de nu sd va despdrti de &lust; pentru c de va fi bdtaia

micsoard, nu s vor despdrti.
Cela ce va fi vrjma i cumplit spre muiarea lui, bdtindu-o frd de vind,
sau o va bate cu vrdjindsie pentru putintea vin., s va certa intr-acesta
www.dacoromanica.ro

120

CARTE ROM INEASCA DE INVATAilfla

chip: sa piardza a treia parte den darurile ce-i va fi daruit muiarea ; iaril de
nu-i va fi dat daruri, s va certa sa dea muerii sale a patra parte de citu-i
va fi dzeastrea. Aceasta iaste, cind nu vor mai treace dzeastrele de trei sute
de galbeni; iara de vor fi dzeastrele mai mult, atunce-i va da numai o suta
de galbeni, qi dzeastrele fie eft gtie.

Muiarea poate s s desparta' de barbatul sau singura, cu putearea

ei, cind o va bate des i fdra de via ; i daca sa vor desparti, sa cade sa o
6.

hr'neasca barbatul i &A o imbrace, cum sa cade.

Fail de masura i cum nu sa cade i cu vrajmaie s cheama bataia,

cind sa face cu toiagul i mai virtos cind s va svarima lemnul, sau sa
faca cu acesta rane s marga' singe, sau cind o va lovi cu lemnul In obraz,
sau in cap: atunce de pururea s va certa barbatul pentru vrajma'iia lui.
rrbatul poate sj bata muiarea cu masura pentru vina ei, macar de
are avea i zapis sa' nu o bata.
Nu sa cheam barbatul vrajmq muerii sale, de o va bate numai o data.

Iara de o va bate de pururea i de mai multe ori, fara de villa', atunce

sa dzice ea iaste cu vrajmaie asupra ei.
De- va bate netine muiarea cu pumnul, sau cu palma, nu sa cheama
ca iaste cu vrajmaie asupra ei, de o are bate cit de mult i de des.
Barbatul poate sal pue muiarea in Mara, sau sa o inchidza, cum are fi
In temnit, numai pentru doaa vine: dece, una iaste cindu o va afla facind
preacurvie, iara a dooa cindu o va gasi ca-i face hicleug sa-1 omoara; iara

dirept alte vine nu va put, nice sa o inchidza, nice sa o bage In here.

CND VA TREBUI Si FIE CHIZEAS DREPT BARBAT OAMEN<I> DE CREDDITI
SI INCA Si FACA 51 ZAPIS MUERII LUI
CUM Si NU 0 VATIME YNTRU CEVA, NICE CU UN LUCRU.

GLAVA 24.

Cindu sa va teame muiarea de vro rautate sa nu faca barbatul, fiind

faca barbatul
el om jestoc i minios, atunce poate sa ceara de la giudet
zapis cu chizeie ca aceaia sa nu o vatame intru ceva; i mai virtos de sa va
fi sin gura dat vinovat pentru vreun lucru ceva, ce s dzice de va fi facut
preacurvie.

imparti-sa-va muiarea de barbat, nu numai pentru vrajmaiia lui, ce mai

virtos pentru vrajmaiia parintilor i a rudelor brbatului, cind s vcr cumpni sa-i faca nevoe i s o vatame intru ceva.
Nu agiunge, nice poate sa fie lucru de credinta tocmala i giuramintul
ce-au facut brbatul, sa' fie cu adevarat, cum nul va vagina muiarea intru
ceva, iar trebue Inca' sal pue i nite chizeai, pentru sa nu-i faca vreo
Mutate.
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTURILE CASARILOR (gl. 22-26)

121

CInd nu va putea gdsi brbatul chizea sal pue, pentru sd nu-i vatdme
muiarea, acesta lucru st In putearea giudetului sd socoteasc, sd vadzd cumu
li-e vrajba i sd legiuiascd. Putea-va agiunge sd fie numai cu acel giurdmint,
ce-au facut brbatul, de nu va putea sd tie sd-i despartd, sau sd i-o dea iardi.
Cind sd va Impdrti rnuiarea de bdrbatu- pentru frica vrdjmdie<i> lui,
cade-sd giudetului sd intdreasca acest lucru, nu numai cu zapis, sau cu chizeai, ce Inca trebue sd o pue la un loe ca acela cu credintd, sd. adzd acolo
Cu cheltuiala bdrbatului, pnd s va aleage ce cum va fi.
Daca va da bArbatul credintd ca aceaia, cu giurdmint i Cu zapis i Cu
chizea, sd nu-i vatdme muiarea Intru ceva, pentru cdce au prinsu-o Mcind

preacul (v)e; iard muiarea daca va veni acasd i iard va face altd curvie,
atunce bdrbatul poate sd-i facd toga rutatea i sd n-aibd nice o certare de la
giudel, i nu sd sminteate nemicd pentru ceale tocmeale cu legdtur ce s-au
f Acut.

Nu va putea muiarea s ceae de la brbat chizeie, sau alt, pentru fiece

lucru sd nu o vdtdme, ce trebue sd fie vina mare i frica ei aijdere sd aibd
pentru ce sd teame: atunce sd ceae credintd, i acest lucru st pre sama giudeImlui sd giudece acel lucru i acea vind de carea sa teame muiarea, poate sd
fie de chizeie au ha.
Macar de e-are pune brbatul i chizea sd nu- vatdme muiarea, pentraceaia tot poate sd o bat cu mdsurd, cindu-i va fi vinovatd, i sit o Indirepteadze pre voia lui i de la giudet s n-aibd nice o certare.
Datoriu iaste giudetul sd sileascd pre muiare i sd o indeamne sd lcuiascd
cu bdrbatul, cind va cunoate c'd bdrbatul iaste gata sd dea chizeie cum sd
nu o vatdme. Numai sd socoteascd, sd nu fie brbatul foarte vedjma i sd
nu fie avind andesine uriciune, sd- fie uriti pind la moarte, pentru cd atunce
giudetiul nu va lndemna sd-i Impreune, c.d. acolea std lucrul In cumpnd sd
nu o cumva omoard, macar de-are da i chizeai ; iard de va vrea muiarea a
adza cu dins, sd o lase giudetul dupd cum va fi voia ei.
PENTRU CITE FEALIURE DE LUCRURI POATE BARRATUL
SA-$ GONEASCA MUIAREA DEN CASA CU PUTEAREA SA,

FiRi DE LEAGE $1 Ella STIREA GIUDLTULUI.

GLAVA 25.

Pentru preacurviia ce va face muiarea, poate bArbatul sd o scoatd i EA

o goneascd den casd singur cu putearea sa i mai virtos cind va fi curviia de
fat:a' i ardtatd ; iard de va fi preacurviia pre ascuns i trebue ardtare, atunce
nu poate sd o gonescd den casd-i rand de voia giudetului.
Macar de-are i fi un martur, destonic i credincios sd adevereadze preacurviia muerii, iard tot nu poate, cu putearea sa, acesta singur sd o goneascd.
www.dacoromanica.ro

122

CARTE ROM INEASCA. DE INVATATURA.

Nu va putea muiarea Cu voia ei s s despart de brbatu-si i s. ias' den

cas-i pentru preacurviia brbatului ce va fi fcut i, mai virtos, dud va fi lucrul
pre ascuns i trebue s o arate nestine ; iara de va fi lucrul de fat, atunce

poate numai singur cu voia ei s s despartd de brbat.

Cela ce-s va goni muiarea den cask, fra de villa, acela s'a' va certa dup
voia giudetului
va da toate dzeastrele si ce va fi dobinda dzeastrelor.
Datoriu iaste brbatul s'a' hrneasc'd pre muiare, dac' o va goni den cas ;
iara de s va afla Intr-acea vreame, ce lipseaste den casa bArbatului, s fac

preacurvie, atunce brbatul nu-i va mai da nemic.

De sa.' va desprti muiarea de Mrbat cu voia ei i bgrbatul va arta, cum
s-au desprtit fr nice o vin, atunce nu iaste datoriu brbatul s o hrneasc6
dennafar de casa lui ; iar de s va fi despdrtit pentru vreo villa' a brbatului, atunce bArbatul va plti toat cheltuiala ce va fi fcut pre hrana ei, fiind
dennafar de cas.
Cind va rspunde leagea s fie muiarea la Inchisoare In temnit atita
vreame, atunce brbatul nu iaste datoriu s o hrneascd, de vreame ce iaste
la Inchisoare pentru vina ei, ce s dzice iaste eretic, dece s ceart cumu i
s cade, pnd s va Intoarce.
Poate brbatul s s' despartA de muiare i muiarea asijdere de brbat,
Cu voia lor i filed' stirea giudetului, cind un obraz va face indemnare i celuialalt s gresasc.
Chid va da barbatul bani In camt i nc mai virtos cind va prea asupri
cu camta, atunce muiarea lui, nipm s nu aib voe s s despart de dins,
ce Inc6 iaste datoare Intru tot s s intoarcd i s lipseasc6 de la dins, pn
chid s va Intoarce de acest feal de gresal.
De va face muiarea niscare farmece, carele s vor afla Intru tot lucrul
s.' fie de vtmare, atunce brbatul iaste datoriu s s Impart de ding, singur cu voia lui fr stirea giudetu/ui.
Muiarea, ce s va duce de la brbatu-s cu voia ei, fr stirea brbatului,
poatea s roage pre giudet s indeamne pre brbat s o ja iargs in cas-s ; iar
de nu va vrea s o ja, atunce iaste datoriu s' o hrneascd cit vreame va lipsi
den casa lui.
Muiarea, cind nu se va pleca, nice va asculta de besearic5, cindu-i va
dzice s marg dup brbatu-si, carele o ceare si o cheam s vie acas-s
s lcuiasc6 impreun, de vreame ce-au fugit fr.' ispravA, sau de-au fost
Cu vreo ving, brbatul s-au tutors despre acea gresal(d): atunce brbatul
are putere s marg cu giudetal cel mirenesc s o ja i frd de voe ei, ce s
dzice cu de-a sila.
De va lua brbatul pre muiare numai cu voia sa, ce s dzice s'A o apuce
Mil de veaste, cu arme sau i fdr de arme, si aceasta iaste muiare lui, carea au
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTURILE CASARILOR (gl. 22-26)

123

fost lmpreunat cu (lima sa fie un trup 0 s-au despartit de ding fara vin, sau 0
Cu vin ce-au fost micpara, atunce nu sa va certa nemica ; iara de va fi fameaia
numai logodit. 0 Inca nu s vor fi impreunatd, i el o va rpi i sa va impreuna

cu ding, atunce sa va certa oarice putin lucru, en va fi voia giudetului.

Imparte-sa muiarea de la barbat cu voia ei si fra tirea giudetadlui, cind va
fi barbatul ei eretic i pentru ce va meterugui sq afle vreame s o poata omori,
14.

sau sa-i fac alta rutate, sau cace nu o tine cumu sa cade, sau nu o ocirmeate bine, ce sa dzice mx-i d bucate sa-i fie de agiuns, sau nu-i face haine.
CIND IASTE MUIAREA DATOARE SX IMBLE DUP. BIRBAT

ORI INCITRO 0 VA MEARGE.

GLAVA 26.

Cind va fugi barbatul dentr-un ora sau sat pentru vreo greala mare
ce va fi facut acolo 0 s teame sa nu-1 prindza giudetul sa-i faca certare, atunce

muiarea iaste datoare sa marga dup dins ori unde va mearge 0 de are
fi 0 vinovat, tot sa cade sa marga dupa dins sa sa afle la nevoia lui.
Barbatul Inca iaste datoriu s marga dupa muiare, cind va .fugi de
Inca giudetului pentru vreo greala, ce va fi facut pre direptate ; iara de
va fi vinovata intr-alt chip, sa vie lucrul sa sa cearte pre vina ei, atunce
s nu marga dupa 1) ding, ca nu iaste barbatul datoriu pentru vina muerei,
cum iaste muiarea datoare pentru vina barbatului de pururea sa imble dui:4
dins ori uncle v-are merge.
Muiarea iaste datoare sa imble dup5 barbat Inca nu numai cind va fi

vinovat, ce 0 nevinovat, sau 0 pentru binele lui, cind va audzi ca i s.

treace undeva meterpigul mai bine, sau pentru greutatile i dajdele ce
simt intr-acel loc, sa va duce aiuri sa-i fie mai binior, cd acolo nu poate
terpi, sau 0 dirept alt lucru ; iara numai cind va cunoate ca mearge s fac
vreo rautate, ce s dzice furtupg, tlhuag 0 alte ca aceastea, acolea nu
iaste datoare sa marga.
Cind nu va vrea muiarea s Imble dupa barbat, ce va imbla cu uveale,
una alta va gsi, s s poat mintui dzicind ca nu iaste obiceaiul sa lmble
muerile dup brbati, nu i sa vor prinde aceastea uveale, ce numai ce-i

cauta sa marg dupa brbat.

Nu iaste datoare muiarea sa marga dupa brbat, cind va vrea sa marga
barbatul sa lacuiasc intr-alt sat 0 aceasta pentru ce, pentru ea va cUnoate
oarece niscare seamne reale ca acealea, cum barbatul va s o hicleneasc

sa.-i faca vreo Mutate sau mrgind pre cale sa va teame sa nu o ineace
undeva: dirept aceaia nu va mearge. '
1) In original a (MO a.

www.dacoromanica.ro

124

CARTE ROMINEASCA. DE INvATA.Tuatit

and s va tocmi un om Cu o fmeae i s va logodi si-i va dzice s.-I

asteapte pang lntr-un an si atunce s s cunune cu dinsa ; dup-acea sa
va prileji p'n la aceaia vreame s' purceadz6 sa ias dentr-acel loe, atunce
acea fdmeae, ce s dzice logodnica nu va fi datoare s' frnble dupd logodnic.

Chid va fi brbatul om ru sprIntar si va imbla den loe In loe si den

sat In sat, si nice la un lucru nu va fi om de stavdr si mai virtos chid va
veni lucrul pentru ruttile lui sa-1 goneascA i s-1 scoata dentr-acel loe,
atunce nu va fi muiarea datoare s lmble dupg dins, cumu s-are dzice de
s' va afla c acest om s-au fAcut om eau, dac-au luat i s-au cununat cu
aceast fmeae; iar de s va afla cum au fost om ru de clndus au fost,
atunce muiarea iaste datoare s hnble dup brbat oriunde va mearge,
pentru ce sd cheam c6 1-au stiiut cum iaste.
Chid sd va tocmi un om cu muiarea sa denti la logodinta lor, cum s'
nu aib voe brbatul s-s scoag muiarea de la locul si de la nasterea ei
dup-acea s' va prileji de va veni lucrul numai s ias dentr-acel loe, ce s
dzice de s va bolnAvi si nu va putea s s t'mcluiascA Intr-acel loe sau

de va avea vrajb' cu oamenii cei mai de frunte, ce vor lcui acolo, sau
cu mai marii lui sau cIndu-1 va scoate giudetul si-1 va goni den sat, atunce
muiarea s cade s imble dupa b'rbat, iar s nu poat suvi cu alte tocmeale ce vor fi avut.
PENTRU CEILTAREA HOTRITLIII CUM g IN CE CHIP SI CADE SX FIE.

GLAVA 27.
De vreame ce gresala hotrului iaste mai rea decit gresala preacurviei

s ceartd pre multe locuri cu multe fealiuri de certdri, dup cum va fi

obiceaiul a fie ce loc.

0 sam de pravile scriu s s tae capul hotrului, ales and va lmbla

hotrind de fat de-1 vor vedea toti si nu o data, ce de pururea.
Alte pravile dzic s goneasc pre hotru i s-1 scoat dentr-acel oras
sau sat unde va fi Mcind hotriia; alte dzic s si-1 scoat de tot de pre
locul i eparhiia acelui giudet ce vor fi asculttori.
Alte pravile dzic s-1 cearte dup cum va fi voia giudetu/ui, ce s dzice
s'-1 bage In ()ma sau s'-1 poarte pre ulite i s-1 ban' cu piialea.
Denafara de aceaste certri ce sa dau hotrului, Inca' de pururea se mai

adaoga doo lucruri legiuite de isprava: dece una iaste and rmlne fr
de cinste, ce s dzice de ocard si de rusinea cestii lumi i de-aciia n-are
nice o credint nice Intr-un loe; a doo oricIte tocmeale va face cu cineva
pentru fie ce lucru ce are fi de dobinda lui, nu shalt nice unele dirept nemic',
ce la giudet toate slmt stricate i fr de isprav ca unui om de ocar ce
nu-i tine nime In sam' cuvintul ce grAiaste, ce iaste tot de rusine, unde mearge.
www.dacoromanica.ro

DESPRE IIOTRIE (gl. 27-31)

125

Cela ce va gsi pre muiarea lui Ricind preacurvie vi-i va rdbda gi va

Fcui iardgi cu dinsa, macar CO' s cheamd hotru, iar acesta feal de hotrie

nu sd va certa cu de acest feal de certdri ce am dzis, Ca'

destul vi-i
agiunge cit rdmine cu ruginea In obraz.
Hotrul vreunii mueri cu bdrbat sau a vreunii mueri de cinste, citu-I
vor prinde 1ntdia datd, s-1 porte pre ulite i s6-1 bath', cu piialea pren
tot tirgul, iar a do ora s-i fac iari agea i sd-i tae i nasul.
CARELE Si CHEAMI HOTRU I CIND Si VA CERTA.

GLAVA 28.
Hotru s cheamd cela ce are mueri la casa lui de le sine pentru dobinda
lui, carele-gi dau trupurile de le spurcd brbatii cei rdi i fr omenie pentru

putind peerdzdtoare de suflet dobindd.

Nu numai cela ce are mueri slobode In casa lui s cheamd hotru, ce
incd gi cela ce-g d roabele i slujnicele de sd dezmiard bdrbatii pentru
.clobinda.

Cela ce-g va da roaba s s dezmiiarde negtine cu dinsa pentru doblnda,

acestali piiarde putearea ce are asupra roabei i rmlne roaba slobod

mai virtos giudetul sa-1 sirguiasc sd o mdrite, iard de nu o va mdrita cum
mai curund, sd-1 cearte pre stdpin cu ocna.
Cela ce-g va da fata la vreo ddscdlit muiare pentru sd o InveaVO carte
sau i alt megtergug ceva i 1ncd-i va da gi plat sd o inveate
va da
gthrand ce-i va trebui, i aceasta, cu invlfaiturile ei ceale reale o va Indemna
gi va tocmi pre vreun bArbat de o va rdpi fr tirea printilor, atunce
giudetul
Ned leage cumu s cade i s cearte pre dsclit sd-i vearse
plumb topit in'gurd
pogoard pre grumadzi la inim, pentru cd pre aceastea

mddulare au egit de la mima ei toate indemndturile featei, de au sclrbit

inima pdrintilor.
Hotru s cheam nu numai cela ce indeamn muerile spre zburdciune
spre poft rea, ce Inca gi cela ce le amdgeagte cu alte megterguguri de
le Indeamn, spre curvie, cumu s-are dzice imbld negutd.torind pre la casele
muerilor, dece le d tot mai eftin de cumu-i pretul i altele i druiagte, pand

apucd de le afl firea i de-aciia le scoate dan minte de le supune supt

cine-i voia ; aceasta face tot pentru dobinda lui.
Hotru sd chearnd gi cela ce indeamnd i amdgeagte pe vrun cucon de-1
spurc cineva gi face sodomie, dind mizdd vreunui ceta g a lui sau vreunui
slujnic ; i atunce de s va putea oblici cum s-au pingdrit copilul, cu adevdrat
hotrului numai sd-i tae capul ; iard de s va timpla sd nu-1 fie spurcat de
tot, pre hotru sd-1 izgoneascO i s-1 scoatd de tot den toatd eparhiia
giudetului aceluia.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA

126

Hotru de fat s cheamd cela eel dd voe muerii s curvasc, pentru

sd ja el cite oarice dobind ce va fi.
Aceaste trei seamne agiung hotrului celui de fat'd ; dece dentdi iaste una

cind Indearand cu cuvintul i cu lucrul pre muiarea lui s preacurvascd;

iard a doo s o amdgeasc5, pndi va pleca sIngurd cu sine de sd va da spre
dezmierddciunea bdrb4i1or ; a treia chid va lua acesta ceva platd pentru aceast
greald.

De va fi o fatd fecioard i de s va indemna spre poftd rea pentru cuvintele i indemndturile hotrului sd. va Impreuna cu vreun brbat, macar de are
i lipsi el intr-acel ceas, iard tot pentru cuvintele i indemndturile lui s va

certa, pentru cdce agiunge cum cu indemnaturile i tocmealele lui ceale

reale s-au Mcut rutatea.
Cela ce va face pre vreo fecioard sd greased trupeate cu vreun bdrbat
i aceasta nu cu cuvinte dulci, ce cu de-a sila i fd.rd voia ei, acesta nu sh va
certa ca un hotru, ce ca un rdpitoriu, cum vom spune mai gios.
Cela ce va priimi in casa lui pre vreun hotru sau de-1 va Fdsa sd adz
cu chirie s'd hotreascd mueri In casa lui, acestali va piiarde casa i va fi domneascd
vor certa i cu gloab, dupd cum va fi voia giudetului.

Cela ce. va svdtui sau va agiuta hotrului

s'd

hotreascd, acesta sd

va certa tocma ca i hotrul.

Cela ce va fi cucon micor sau fetioara i de vor hotri cuiva, nu vor
putea 1411111113a frd de certare nice acetia ; numai ce sd vor certa mai putin

decit cum are fi mari.

Nu s'd va certa ca un hotru cela ce va hotri numai o data' muiare strein
fiind den ruda lui sau altd muiare slobod5.; iar sd va certa de va hotri pre
vreo muiare slobodd de trei, patru ori sau de va hotri muiare cu bdrbat ; Intdia
data' s va certa dup cum va fi voia giudetului, iar'd a do ora i s'd va tdia
capul; iar de- va hotri muiarea sau fata, aijdere denthia data', i s va
tdia. capul.

Nu s va certa ca un hotru cela ce va hotri muiare strein sau fdr

brbat i de nu va lua platd; iard de va hotri muiare cu brbat, sdi va certa
i acesta ; i inch' sd va certa mai rdm, cindu- va hotri sIngur pre muiarea sa.
CELA CE-S VA ZILOJI CASA SA PENTRU Si Si FACA ACOLO PREACURVIE V
MESTECARE DE SINGE V ALTE FEALIURI DE CURVII V DE LUCRURI SCIRNAVE
CUM NU SI CADE, ACESTA Si Si CEARTE IN TOATE FEALIURILE.

GLAVA 29.

Oricine- va zdloji casa pentru sd.' s fac'd acolo curvie- i alte toate
fealiurile de lucruri reale cum nu s'A cade, acela s'd cheamd hotru i sd va
certa ca un hotru i ca un preacurvar i ca unul di ceia ce fac singe ameste1.

www.dacoromanica.ro

DESPRE HOTRIE (gl. 27-31)

127

cat, ce s dzice ceia eel curvsc cu rudele i Cu cuscriile i u cumtrele sau

finele lor; acesta s cheam singe amestecat ; acesta, ver va fi brbat ver
muiare, cu moarte s s cearte.
Cela ce-s va zloji casa pentru s s fac4 acolo singe amestecat sau sodomie,

ce s dzice curvie cu copii,.pre acesta s.-1 omoar ori cu ce moarte va fi mai

cumplit.
In casa celuia ce s vor face svaturi reale spre curvii i spre alte sciravii
ca aceastea sau i intr-alt loe unde s vor face pcate, acela s va certa ca

un hotru; iar de nu s vor face acatele deplin, ce numai voroave, atunce

nu s va certa ca un hotru, ce va lua alt certare mai micsoar.
Cela ce va nmi cas In chirie pentru s fac acolea rutati si curvii,
ca un hotru s s cearte.
Aceastea certri s vor da nu numai cebra ce vor zloji i vor nmi
case pentru s s fac acolo curvii i alte pcate trupesti, ce si alte locuri de
odihn ce vor fi ori pre la vii ori pre la priseci ori pren pomeate ori alte prim-

blri aseamenea acestora.

PENTRU PIRINTH CEIA CE-S VOR HOTRI FEATELE SALE CEALE TRITPESTL

GLAVA 30.

Hotria ce s face cu voe printilor iaste mai rea i lucru plin de rusine
si de mai mare ocar decit ceaia ce s face Intre streini. Drept a aceaia oricare

tat eel va hotri fata sa, denti-si piiarde putearea cea arinteasca ce au
avut spre fie-sa i s aib strinsoare dela giudet cum mai de sirg
dea toate
dzeastrele ce i s vor veni de la tatd-su i s s despart de dins intr-acesta

chip cum nu-si i-are fi mai fost nice odinioard fat; a doo, toate bucatele
cite va avea s s ia, toate s fie domnesti, an chid va fi acesta viu. Daca
va muri, atunce vor fi acelora ce vor rminea mosneani de va fi avind ; a
treia, s-1 bage in oca, In toatd viata lui acolo s chinuiascA.

Pravilele ceaste mai noo dau invTtur tatalui celuia eel va hotri
fata, ca s i s tae capul. Asijdere s patA aceast certare si fratii ceia
vor hotri surorile sau si pre alte rude a sale ce vor pogori den singele lor, care
certare s cade 56 s tie in sam la un pcat mare ca acesta, dup cumu
sine si la pravila rimneanilor On si in dzua de astdzi, macar c.. la une
locuri Ii ceartd cu caterga in toat viata lor sau intr-atItia ai si-i purta pre
mgari cu pieile, btindu-i pre toate ulitele; iar certarea lor cea adevrat
iaste moartea.
Maica ceaia eel va vinde fata pre bani pentru s curvasc6 nestine cu
dinsa, s i s tae nasul ; iar de s" va afla c n-au fcut tocmal s ja bani,
www.dacoromanica.ro

128

CARTE ROMINEASCA DE INVATITURA.

ce numai ce s va fi plecat dup voia

atunce s va certa dup voia
giudetului ; iar de va fi cdzut maica la o greal mare ca aceaia pentru
vreo nevoe mare ca aceaia sau pentru vreo srcie, nu s va certa aea cumplit,
de vreame ce s va milostivi i giudetul vdzind srkiia i nevoia ei.
Printii ce- vor hotri fii lor, macar de le-are fi 0 copii i de are fi 0
vduo, nu le va folosi aceasta, ce tot s vor certa cu moarte.
Nu vor putea s scape printii s nu s cearte dud vor dzice c-au fAcut
hotriia de nevoe pentru destul grcie, iar de pururea s vor certa ; dupacea trebue s foarte cerceteadze giudetul i sd socoteasc6 de va fi fost acea
nevoe i acea srcie a printilor carea s nu s fie putut Intr-alt chip ocIrmi
,cu altceva meterug, Mil de cu hotriia feciorilor sal; i aceasta va fi aea
sau s va mai milostivi giudetur de-i va mai iuura sau mai ru s va Intrita de cumplitu-i va certa.

Acesta feal de certare s. Inteleage, and vor lua printii bani pentru
s dea feciorilor, iar de nu vor lua bani, nu s inteleage aceasta certare ce
poate fi c s vor certa Intr-alt chip, dupd cum va fi voia. giudetului.
EENTRIT 1RBATII CE-S WOR HOTRI MITERILE LOR.

GLAVA 31.

Oricare brbat va hotri pre muiarea sa, s i s fac moarte, macar citedata' c' pravila pre unii ca acetia hotri ii scoate den toat eparhiea giudetului
altd dat ii poart pre toate ulitele tirgului cu piialea pre m'gari i s fie cu
fata spre coada mgariului i muiarea lui s trag nAgariul de dIrlogul cpestrului, cu mInule sale ; i Intr-acesta chip s-i bat purtindu-i pren tot tirgul.

Alte date iargi ii certa cu caterga In toat viata lor.

In voia i putearea giudetului sta. acest lucru s smluiasc certarea
mortii ce s. cade s. dea celuia ce- va hotri muiarea sa 0 mai virtos and
va arta giudetului vreo vinA ca aceaia a brbatului, dentru carea s va fi
lndemnat sA cadz Intr-aceast grea14 mare a hotriei.
Cela ce- va hotri muiarea pentru sA ja bani, sA va certa cumplit foarte ;
iar de o va hotri pentru s nu la bani, s va certa cu adevdrat i atunce,
iar nu aea cumplit, cum are fi luat bani.
Cela ce tie ca-i curveate muiarea i el tot o -tine In mg i s face a nu
ti nemica i o las de face preacurvie, atunce s cheama cumu o are hotri
el slngur i s va certa ca un hotru.
Cela ce s face cum s culc cu muiareali i apoi las oameni streini
de s culc6 cu dinsa, s. va certa dup voia giudetului.
Cela ce va tinea In cash* pre cela ce curveate cu muiarea lui, ca 0 un

hotru muerii sale sa va certa.

www.dacoromanica.ro

DESPRE HOTRIE (gI. 27-31)

129

Cela eel va lua muiare pre ceaia ce o au certat pentru preacurvie, acesta
s cheam cu adevarat hotru, ce s dzice fara de cinste i rusinat, iara nu

sa va certa.

Cela ce va tinea In cas-s de nevoe pre muiarea sa ce va fi facind preacurvie, pentru cace s teame de rudele ei sau pentru ce-1 vor face cu deasila
sd o tie, atunce nu sa cheama acesta asea Intr-acela teal; nice poate nime

dzica hotru, pentru ca o tine de nevoe.

Nu sa cheamd hotru cela eel tine in casa pre muiarea sa care face preacurvie, cind nu o stie cu adevarat ea' curveaste, ce numai ce are asea oarice
prepus, cum sd fie ardtind seamnele ea face acest lucru.
Numai rbdarea ce are barbatul, ce sa dzice cind face muiarea lui preaeurvie si el rabdd, nu dzice nemica ; aceasta-1 face de sd cheamd hotru, cumu
s-ar.e dzice cind va avea aceasta rabdare, pentru cace-i vine dobinda ; iard
de nu-i va fi venind nice o dobindd si o va sti ea curveaste si o line asea In
casa, s s cearte dupa voia giudetului.

PENTRU RiPITUL 51 CE CERTARE S CADE Si Si PEA RIPITORILOR.

GLA VA 32.

Rapitoriu sa cheam ceia ce vor apuca de vor rpi muiarea cuiva cea
vor ride de dinsa, sau vreo fata fecioara sau vdua sau calugdrita
de cinste
sau vreun copil, cind vor lua pre fiecarea cu de-a sila si o vor duce dentr-acel

loc, unde le va fi voia, de sa vor mesteca trupeaste.

Certarea rapitorilor iaste numai moartea.
Cela ce va rdpi pe vreo muiare nu s'd va certa numai cu moarte, ce Incava piiarde i bucatele c le va da giudetail muerii ceii rpite, de va fi muiarea

mireanca, iara de va fi calugarita, da-i-va giudetul puteare s s hrdneasca

cu venitul ce va fi dentru acele bucate In toatd viata ei i dupd moartea ei,
le va da giudetul toate aceale bucate la manstire de la carea au rpitu-o.
Nu s va numai omori rapitoriul nicel va piiarde numai bucatele, ce i
ceia ce 1-au svaluit sa rapascd sau i-au dat agiutoriu s rapasca i acestia
vor piiarde si bucatele, iara de-1 vor fi numai svdtuit, iara
s vor omori
de nu-i vor fi dat agiutoriu la vreamea rdpitului, atunce-i vor numai omori,
vor piiarde.
lard bucatele
Bucatele rdpitoriului toate sd vor da muerii ceiia ce s-au rapit, macar
c-au fost numai cum are fi negutata nunta intre
Parintii, fratii, rudele, stapinii, ispravnicii muerii, toti acestia pot s-i
ucigd de tot pre rapitori i sd nu aiba nice unul nici o certare i Inca nu numai
pre rpitori, ce si pre sotiile lor, si pre ceia ce le vor fi lntr-agiutoriu, ins
9 - 0. 1060

www.dacoromanica.ro

130

' CARTE ROMINEASCA DE INVATITUR

numai cindu-i vor gsi f'clnd acel lucru, ce ss dzice clnd vor r5pi, iar5nu
alt data'.
Cela ce va rpi copil pentru zburd'ciunea trupului s pat ca i ceia ce
scrie mai sus; cine-1 va ucide, s fie ucis, nice o certare s nu aib.
Nu va scpa r'pitoriul ca s nu s cearte, dzicind c-au r'pit muiare
pentru s s cunune Cu dins*, ce tot s va certa.
Nunta ce a' va face dup ce s-au r'pit, nu-i bun de nemIc, ce iaste
un lucru apa cum nu ye-are fi fost, dup cum dau Invttur pravilele Imprteti, pentru c' pravila besearicii iart acest leal de nunte, and nu vor avea
i alt sminteala fr de r'pitur.
Cela ce va apuca, ce sa dzice va rpi vreo muiare ce va fi giuruit altui
brbat, nicum ca s s poat cununa cu dinsa, iar Inc' nice cu alta, nice
cu una nu poatd s' s mai cunune acesta rpitoriul.
Clnd va rpi netine vreo fameae i iaraq o va lsa, de s va Intoarce
la p'rinti i la cas'-i i atunci de s' va Insura i s s' cunune Cu dinsa, aceasta

nunt va fi bung, nu s va certa ca un rpitoriu; iar de o va fi r'pit i

va fi i cununat 1), aceaia nunt nu e bun de nemic', c5. BA va certa ca
un r5pitoriu.
Certarea rpitorilor nu numai spre cela ce rpeate fat fecioar, ce
Inch' i spre cela ce r'peate muiare cu brbat sau i Imprtit de brbat
sau v'duo sau roab5. sau fata de suflet, ver bogata, ver sgrac', ver cinstit,
ver fr cinste, tot Intr-un chip i Cu o certare sa vor certa.
Oricare rob sau nmit sau slugoiu de va r'pi vreo f'meae, nu s'
va certa numai cu moartea, ce-1 vor i arde In foc.
Nu numai r'pitoriul s va certa, ce hied i cine 1-au svtuit i ceia ce-i
vor fi agiutat i ceia ce-i vor fi posluit la ceaia treab la rpit, s vor certa
toti Intr-un chip ca i rpitoriul.
Oricine va ascunde rdpitoriul In casa sa and va r'pi muiarea, ca un
r'pitoriu s' va certa i acesta; iar numai nu- va piiarde bucatele.
Oricare muiare va rpi pre vreun b'rbat pentru dezmi(e)rdaciunea
ei, ca un rpitoriu s' va certa i aceasta, de vreame ce nu iaste la giudet, alt
nemic6 f'r' tot o certare celuia ce rpeate, fie b'rbat fie fmeae.
Muiarea ce va rpi pre alt muiare pentru zburdciunea trupuhii ca un

r'pitoriu s' va certa.

Cela ce va r'pi copil ca un rpitoriu s va certa.
Cela ce va rpi pe vreun copil, nu pentru dezmierdciunea trupului,
ce s-1 duci cu sine In vreo cale sau la oaste, s sA cearte, dup' cum va fi
voia giudetului.
1) In original cunanat b.

www.dacoromanica.ro

DESPRE RXPIRE (gl. 32-34)

131

Oricine va rdpi cucoan tinerea carea nu va fi Inc de virstd de bdrbat

i de-i va strica fecioria, sd s cearte cu cumplitd moarte, ce sd dzice mai
ru decIt pre rpitoriu, macar ed dzic o sam de dascali, cum de va fi fecioara
mica i sracd, atunce rpitoriul s sd cearte cu ocna i toate bucatele lui s
sd dea fecioarei aceii stricate.

Cela ce va strica fecioriia vreunii cucoane tinere ce nu va fi Inca de

virst, macar cd nu o au rpit dentr-un loe Intr-alt, iard tot ca pre un rdpitoriu -sd-1 cearte.

Cela ce va rpi vreo muiare i dup-acea o va mdrita dupd alt bArbat,

cu une ca aceastea nu va putea uvdi acesta, ce tot sd va certa ca un

rdpitoriu.
Rdpitoriul iaste datoriu s Indzestreadze pre muiarea ce au rpit, dup
putearea lui i dui:4 putearea i desto(i)niciia muerii; aijdere i giudetul BA
cade sd-1 indeamne sa o lndzestreadze dup deasto(i)niciia aminduror.

Oricare rpitoriu nu va priimi leagea cumu-1 va giudeca giudetul,

ce va alerga la alt giudet mai mare nedejduind de alta isprav mai bund,
iard aceaia ispravd a doo nu are nice o tdrie.
Mai mare iaste rpitura eind va fi cu sotii multe .1 cu multe fealuri
de arme i pentru edee sd rdpeate fatd de mare boiarin, i atunce giudetul
va certa mai mult de cum are fi rdpitura mai micd.
Rdpitoriul sd ceart fie in ce loe unde-1 vor prinde, cumu s-are dzice
un om va rapi pre o muiare de cinste den tirg den Iai i o va lua de o va
duce la Camenit In tara leascd, dup-acea de sd va prileji sa-1 prindz aicea
supt biruinta Iailor, &a.* va certa dela domnul den Moldova; iard de sd va
prinde supt biruinta Camenitei, s va certa de la biruitoriul locului aceluia.
*i. nice domnul den Moldova nu iaste datoriu s4-1 trimit acolo, de va fi leah
rdpitoriul, la domnul de lard leascd, nice biruitoriul acelui loe spre domnul
de Moldova, daca va fi moldovan, numai ce sd cade s adevereadze giudetul

cu mrturii oameni de credint, cum iaste rpitoriu, i atunce s va certa

i nu-1 va mai trimite aiuri. lard de vor serie cdrti domnii unul la alalt i
sd-i ceard ca pre nite oameni de loe, atunce iaste datoriu domnul acela supt
care biruire s-au prins rdpitoriul, s-1 trimit pre dins cdtrd celalalt.
Toate greealele pn In cinci ai s savirgesc, cumu s-are dzice ori
In ce feal greald de va grei netine i de nu-1 va phi nime la giudet, pdrat
In cinci ai, nu mai poate nime de-aciia sd-1 pirascd den 5 ai inainte; iard
numai rpitul nu s poate svIri In cinci ai, ce dup dzeace ai i mai mult
poate fiecine pre rpitor s-I pIrasc i aea s s cearte ca un rpitoriu.
Rdpitoriul de sd va ascunde In besearicd, pentru sd nu-1 poata lua
giudetul, i den besearicd-1 va prinde vi-1 va scoate de-1 va certa cumu
i sd cade.
9*

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVATATURX

132

Rdpitura cea adevrat s cade s aib'd aceaste doo seamne: lnti

s rdice muiarea dentr-un loe s o clued Intr-alt loe; a d,00a
faca sag
spre cinstea ei ; iara de va lipsi una dentr-aceaste doo lucruri, atunce nu
iaste rapitura deplin.
Cela ce-s va rapi muiarea den casa pdrintilor ei i sa o clued: la casd-si,
dupa ce sa va fi culcat cu &Irish', nu sa va certa.
Cela ce va rpi pre muiare-si, mainte di ce sa va culca cu clinsa,

aceasta i-au fost gIndul sd s faca calugdrifd, macar ca o au si md,ritat

iard acesta s va certa ca un rdpitoriu; iara de sa va fi rpit cu
voia ei vrind pentru sa ldcuiascd cu bdrbat, atunce nu sa va certa; numai
de o va fi rdpit frd voia ei i cindu-i va fi fdcut sil, atunce pentru sila
ce-au fcut s va certa dup. voia giudetmlui.

Nu va putea suvai rapitoriul dzicind ca iaste mic de dzile, nu i-i vreamea Inca 'de-nsurat, ce tot s va certa i asea, iara mai putin.
Nunta ce sa va face intre obrazul ce/ rdpitoriu i aceii rdpite suvaiaste
rdpitoriul i scap' sd nu sa omoar'd, iar numai
piiarde bucatele
le va lua muiarea sa fie ale ei, iar sveatnicii i agiutalorii rApitoriului nu
sa vor putea mintui asea, ce sd vor certa dup cum va fi voia giudetului ;

aceasta s dzice pentru ceia ce vor fi agiutati la rapit, iard nu pentru

ceia ce au agiutat dupd ce s-au rdpit, ce sa dzice ceia ce-i vor fi priimiti
In casele sale
vor fi ocrotit pre rpitori.
Rdpitoriul de pururea sa va certa, ver fie cu voia muerii, ver nu fie;
de are fi cu voia muerii, poate fi ea' nu s-are certa rdpitoriul cu moarte;
jail daca nu va vrea muiarea i sd va fi rdpit cu sila, atunce s va certa
Cu moarte.

Rdpitoriul de sd va prileji sa rapasca calugdrit si pentru s scape

de certarea vietii lui, va sa arate cum au fost cu voia ei de s-au rpit, nu-i
va folosi nemica voia ei, ce numai ce sa va certa cu moarte.
CInd va mdrturisi muiarea singurd de va dzice cum s-au rapit cu voia
ei, pentru s scape rpitoriul de certarea mortii, atunce s cade sd cerceteadze bine giudetul sa nu fie tocmala pdrintilor rpitoriului sau a rudelor
lui ; cu dare si cu multe mestersuguri vor fi plecat muiarea s dzica acest
cuvint, cum iaste cu voia ei; dece s socoteasca tot lucrul pre-amdnuntul,
de s va afla cum simt aceastea mestersuguri, rdpitoriul numai eel va piiarde
viata ; iara de sd va afla cum muiarea grdiaste de la sine nelndemnat de nime,
atunce rapitoriul sd va certa dupd voia giudetului.
De s va afla cum sd fie dat vreun rdpitoriu bani multi muerii mainte
de ce-au rdpitu-o pentru sa o pleace sd fie cu voia ei i sA m'arturiseasca cum
s-au rapit cu voia ei, atunce trebue s socoteasca giudetul den afara di ceia
ce i-au dat s nu-i fie giuruit i alii, pentru cdce de-i va fi giuruit i altii,
www.dacoromanica.ro

DESPRE RAPIRE (gl. 32-34)

133

piiarde-s-va viata, iard de nu-i va fi giuruit altd nemied, atunce g va certa

dupd voia 1) giudetului.
De vor vrea pdrintii featei si de vor indemna pre rpitoriu sd le rpased

fata i fata nu va vrea, atunce sd va certa rpitoriul cu moarte.

Chid sd vor iubi amindoi, rdpitoriul cu fata cea rdpit i neputind
intr-alt chip g B impreune, pentru dragoste ce au la mijlocul lor s vor
svtui sd s rdpascd, atunce cum dzic o samd de dascali, nu s va certa

rdpitoriul, de vreame ce iaste un lucru cum are fi turbat de dragoste ;

iard altii si mai multi si mai credinciosi dascali dzic cum g s cearte cu
certare iusoard, dupd cum va fi voia giudetmlui.
Cind vor rpi pre o muiare i rdpitorii vor fi cu svatul i cu stirea ei,

iard nu va vrea g-i facd sil spre cinstea ei, iard rpitoriul o va sili
g va culca eu ding fr voia ei, atunce pentru rpitul nu g va omorl,
iard pentru ce i-au fdcut sil, i s va -Oda capul.
Cind va ardta rpitoriul cum nicum g nu fie tocmil<i> cu fmeaia cind au
rpitu-o, ce inch' vor fi si eununati impreund, atunce nu vor lua nice o certare.

Muiarea macar de are si vrea sau i cu svatul i cu stirea ei s-are

rdpi i sd-si striee si fecioriia, cu aceastea cu toate muiarea nu sd va certa
nicecum, numai rdpitoriul sd ceart dup voia giudetului.
Trebue rpitoriul s arate giudetailui cu marturi aceia oameni de credint,6 sau i cu gura muerii cum muiarea au vrut cu voia ei s s rdpascd,
atunce s va izbvi rpitoriul de moarte, pentru cdce de nu va pune tot

lucrul g fie de fatd s cunoasc toti inainte giudetului, and nu va fi, ce

numai eel va piiarde viata.

Cind va avea rdpitoriul marturi multi cum au rpit pre muiare cu voia
ei, lard muiarea are marturie cum au rpitu-o cu sila, atunce giudetul creade
mai mult pre marturii muerii, de are fi numai doi, decit pri cei multi mar-

turi a brbatului.
lard de nu vor avea mdrturii nice o parte nice and, atunce g arate
rdpitoriul seamne ca acealea cu tdrie, ca s s poatd creade cum s-au fdcut
rapitura cu voia ei ; iard seamnele ce vor sd arate simt aceastea: intdi, cum
muiarea iubea foarte pre rdpitoriu ; a doo, cum au trimis de 1-au chemat
sa marg sd o &eased ; a treia, cum la vreame rdpitului n-au strigat sd-i
vie cineva agiutoriu ; a patra, cumu o au gsit cu haine frumoase imbracat
fiind gata. i atunce daca va avea aceastea seamne, nu sd va certa cu
moarte, macar de are si dzice ea cu gura ei cum au rdpitu-o cu sila ; iard
de nu va avea marturi muiarea sau seamne s arate acesta lucru, nu o
va putea creade giudetul.
1)

In original vuia .

www.dacoromanica.ro

CARTE ROM INEASCA DE INVATATURX

134

Chid va mrturisi muiarea sIngur cu gura sa, cum mainte di ce s-au

rdpit, au fost fcut nunta andesine, atunce de va face aceast mrturie,
gsindu-s de putearea sa sau supt ascultarea printilor sai, o va creade
giudetul; iar de va fi In casa i supt putearea brbatului, atunce nu o va
46.

creade.
OARE CE CERTARE a VA DA CELUIA CE RXPEASTE MUIARE CURVA.

GLAVA 33.

Nu s va certa ca un rpitoriu cela ce va rgpi pre vreo muiare curv,

ce s va certa dup voia giudetului.

Pravilele ce dau certare pn la moarte cebra ce fpsc mueri Cu de-a
sila, Intelegind cum s fie muiarea de cinste sau s fie sloboda sau maritat
sau fat fecioar.

Irpitoriul pentru s fug de certarea vietii lui, va arata la giudet

cum aceast muiare mainte de rpit au curvit cu altul i iaste curl* atunce
giudetul trebue s caute de va fi fost acea curvie la arAtare, nu s va certa
rpitoriul, iar de va fi pre ascuns i vecinii vor dzice c4 iaste muiare bun,
atunce rpitoriul 1i va piiarde viata.
Cela ce va rpi muiare curv cu voia ei, nu s va certa nicecum.
Cela ce va rpi vreo muiare de cinste socotind Cu asupreal cum s
fie curv, acela nu- va piiarde viiata, ce s va certa dup voia giudetului.
Cela ce va rpi muiare curv carea mai apoi s va fi tutors den petreacerea ei cea real) i s va fi cununat cu vreun brbat cu leage, atunce va
cerceta giudetul, de s va afla ca acea curv, daca s-au cununat, -au petrecut viata cu cinste, va omorl pre rpitoriu, iar de va fi curvind i dup
ce s-au cununat iari, atunce nu-i va piiarde viata, ce s va cdrta dupd
voia giudetului.
Curva s cunoate pre locul ce 15.cuiate i. pre haine ce poart, pocgtu-s-au de curvie au ha, dece oricine va rpi curl/ pocit certa-s-va cu
moarte.
CInd dzicem ca cela ce va rpi curvA nu s va certa, aceasta sA Inteleage numai cum nu-i va piiarde viata, iar Intr-alt chip tot sa va certa
dup voia giudetului.
Oricine va rgpi muiare curv i o va tinea In cas Cu sila, vor numgra
dzeace dzile de and au luatu-o i o tine In cas-, dece de nu va da la domnie doo sute de talen i btuti, i sA va tia o mIn.

Cela ce va rpi muiare curv I de va fi i cu alte sotii ctr sine

Inc6 dzeace oameni Intrarmati, i sA va tdia capul sau, cum inval4 i
i) In original rrea*.
4(

www.dacoromanica.ro

DESPRE RXPIRE (gl. 32-34)

135

dascali, s sd cearte cum va fi voia giudetmlui, macar c'd aceast voe a

giudetului s tinde, cum am si mai dzis pre multe locuri, pn la moarte
si mai virtos cindu s'a' va rdpi fdrd frica lui Dumnedzdu i fdrd rusine de
oameni.

Cela ce va rdpi pre vreo muiare de cinste i s'a* o poarte den loe in
loe, iard s nu s impreune cu dinsa trupeaste, atunce s cade s caute giudetul i s ja sama binisor si de va afla cu adevdrat cum, pentru cdce s-au
cdit ce-au fdcut, pentru acea nu s-au impreunat cu dns, nu s'a' va certa
cu moarte, ce dup voia giudetmlui ; iard de sd va afla ca nu s-au impreunat
pentru alt sminteald ce-au avut, atunce s va certa cu moarte.
Cela ce va mearge in vreo casa pentru s rdpasc pro vreo muiare, iar

nu o au rdpit, trebue sd cerceteadze giudetul dece de nu o va fi rpit ;

iarsi dentru sine pentru cdce sd va fi cit ce va sd faca' si va fi fugit
de acolea, nu sd va certa acesta cu moarte ; iard de sd va afla c'd nu o
au rdpit, pentru cd.' nu o au gsit acolea sau cind vor fi alergat oameni
dece nu o vor fi ldsat, sau si pentru alta sminteald, atunce va certa
giudetul pro acesta cu moarte, ca si cindu o are fi rpit.
Cela ce sa cearcd s rpasc calugrit, macar de nu o are nice rpi,
acesta totus va piiarde viata, ca ci cind o (a)re rpi c de-i va dzice macar
un cuvint: esi den mnstire ci eu te voiu lua sd-mi fii muiare si m voiu
cununa cu tine, si numai pentru atita is va piiarde viata.
Toate pravilele impreun invat de toate gresealele cum cela ce nu
va face inca de tot gresala ci deplin, acela nu va lila certare deplin, ce numai
ce s va certa mai pulir' dup voia giudetmlui ; asea intr-acesta chip iaste
ci gresala rpitului, ce s'a' dzice cind s va face rapitura la muiare de cinste
sau l'ata sau muiare cu bdrbat sau vddoo si de nu s va face gresala de
tot de ispravd la acest feal de Mmei, atunce rdpitoriul nu sd va certa cu
moarte, jara mai putin dup voia giudetului ; jara de s'a' va rpi clugdrit,
atunce nemicd nu-i va folosi cum dzice pravila altor tuturor s nu sd omoard,

jara numai de sdi va ispiti s rpascd cdlugrit si de nu o are nice rpil

tot s'a' va certa cu moarte, ca si cum o are fi rpit cu adevrat.

OARE CE CERTARE Si VA DA CELIJIA CE VA RiPI MUTARE CALUGARIT.

GLAVA 84.
Cela ce va rdpi cAlugdrit de la mAndstire nu s'd va numai omori, ce

inca ci bucatele lui toate s vor da la mndstire de la carea au rpitu-o.

Clugrita ce s'a* va rdpi de la mndstire, o vor pune de va ldcui la alta'
mndstire i acolea sa o socoteasch foarte cu paz mare.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURX

13G

Cela ce va rpi vreo muiare cdlugarit sau alt obraz ce va fi giuruit

lui Damnedzdu si va fi sedzind In lontru In mnstire si de o va rpi cu
voia ei si el nu s va afla s5 o fie indemnat sau svdtuit sau s-i fie druit
ceva s o smomasca sau sd-i fie giuruit niscare lucruri sau bani, nice una de
aceastea macar s. nu fie fcut, tot s va certa cu moarte si nice un lucru
nu poate ca s-i agiute s nu-s piiardz6 viata.

Cela ce va apuca vreo muiare mireanc de la mnstire si acesta s

va certa cu moarte.
Pravil imprteasc iaste tuturor: cum oricine va face pace cu obrazul
cel asuprit la fiece gresal, atunce cela ce-au asuprit nu s. va certa asea
cumplit ; iar la aceast gresal a rpitului aceast pravild nu s tine in
samd, pentru cce cA obrazul cel asuprit iaste Dumnedzdu carele dentai s
asupreaste cu rdpitul mireasei lui clugdritei, dece cu Dumnedzu cine iaste
destoinic s fac pace. Dirept aceaia nice un lucru nu poate agiuta rpito-

riului calugritei s nu-si piiardz viata.

PRAVILX PENTRU CETA CE FAC CURVIE CIJ CILUGXRITE;

ACEST FEAL DE GREpALE SI CHEAMX ELINEMTE IEROSILIA.

GLAVA 35.
Ierosilia iaste de multe fealiuri. Toate fealiurile de greseale cu cite s
atinge omul de besearicA, toate acealea s cheam ierosilii. Iar aicea la tocmala acestii pravile aceasta ierosilie sd inteleage intr-acesta chip : un mirean

sau fie

si

diiac, ce s dzice om den cinul besearicii, sau fie si preotit de

s va prileji s s impreune trupeaste cu vreo cAlugrit4 carea iaste de pururea supt inchisoarea mnstirii sau si dennafar de mangstire, sau chid s

va impreuna trupeaste cu vreo muiare mireanc5 in besearicA, sau s sa

lmpreune cu vreo muiare ce s va fi giuruit Inca cu giurmint s fie clugrit.

Tot omul ce va face ierosilie cu cumplit moarte s va certa.

Cela ce va face acest lucru ierosilie face o data trei pcate mari di ceale
de moarte: inti singe amestecat ; a doo face preacurvie ; a treia face furtusag. Dirept aceaia de vreame ce tot crestinul s-au prilejit de are pre calugdrit adevratd soil sufleteasc, dece cine o va ruina veri cu voe veri fdr
voia ei, acela rusineadz6 cu adevrat pre soru-sa, dece iat c s cheam
c-au fAcut singe amestecat ; si iar si, clugrita s cheam mireasa lui Dumnedau carea iaste cununatd cu Dumnedzu, dece cine sil impreun cu dinsa,
s impreun cu muiare cu brbat, dece iat cd face preacurvie. Aicea simt

doo pacate mari de moarte. A treia, alugrita s cheam si iaste vas de

besearic4, dece cine o va streina den besearicA si o va spurca, iatd cd face
ierosilie. Ierosilios s cheam mai chiar fur de besearicd, dece acesta s
www.dacoromanica.ro

DESPRE IEROSILIE (g). 35)

137

cheam c-au furat acel vas de besearied ; dece iatd cu un pdcat face trei
pcate de ceale mari de moarte, cum serie mai sus. Drept aceaia acestuia
altd n-au ce-i face, ce poate fi cd-1 vor mor' numai cu o moarte.
Cela ce sa' va impreuna trupeaste cu alugrit, altd certare nu pot s5.-i
mai dea fdrd numai o moarte si s i g ia tot ce va avea s'a s'A dea miinstirii de unde iaste calugdrit.
Oricare cAlugarit de va vrea ea singurd cu voia ei s s impreune cu
vreun bdrbat trupeaste, g o duc la alta' mdridstire sd o inchidg acolo si
foarte s'a' fie in paz tare ; cindai cu canon cu post cu rug s va puteo
ceva folosi si va fi si celoralalte Invtturd bund, ca sd aibd frica s'a s teamd.

Tara' alta' certare trupascd nu va avea pentru vine ca aceastea, inti pentru

eh' ea nu iaste nice atita vinovat cum iaste vinovat bdrbatul, de

vreame ce aceaia seade la mnstire si nu g duce s cearce pre nime,
Cace

cumu-i bdrbatul de mearge de o smomeaste si o prilesteaste ; a doo, putine

cdlugrite s fac de bund voia ion; mai multe g fac cu de-a sila si cu amgituri
sau mai multe si de nevoe. Drept aceaia giudetul sd fie cu mira spre dinse.
Cela ce s'a va insura, de-s va lua muiarea cdlugdrit, aceaia nuntd nu
e destul ca iaste de ris si de batgiocurd i uritd tuturor, ce inc s ceart'
Cu moarte.

Feciorii ce g vor naste den cdluggritd, aceia sinat copii ; nu vor mosneni

nemic dentru avearea

Cela ce s va impreuna cu muiare ce inch' nu va fi cdluggrit, ce numai
clugrit
de ispravd.
Cela ce s va impreuna Cu slujnicele calugdritelor carele simt dennafard
de mndstire, nu s'a' va certa ca cela ce s impreun cu calugritd, ce g va

ce va fi purtind hainele, atita sd va certa ca i d'Id are fi

certa dupd voia giudetului ca un curvariu.

Nu vor putea pdrintii nice rudele clugdritei, ca s facd pace cu cela
ce g va fi impreunat trupeaste Cu clugdrita lor ; si de are face si pace,
vinovatul nu-s va folosi nemicd cu aceasta pace, ce sd va certa cu moarte.
Cela ce va gruta cAlugdrit, g va certa dupd cum va vrea
iar nu cu moarte.
PENTRU CEIA CE FAC SILi FECIOARELOR DE LE STRICI FECIORHA,
OARE CE FEAL DE CERTARE VOR AVEA.

GLAVA 36.

Cela ce va face sild vreunii fecioare si-i va strica fecioriia, de va fi

bogat, sd-s piiardzd giumatate den toatd avutiia lui cit va avea; iard de
va fi grac, sd-1 bata' si s6-1 goneascd den locul lui.
1.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INVXTATURX.

138

Cela ce va face sil a muiare vkluo, s va certa cu bani dui:a desto(i)niciia acelui obraz.
Cela ce va face sild vreunii fecioare ce i-o vor fi dat pdrintii s o hrneasc sau la moarte o vor fi lsat pre mina lui s o grijeasc i s o soco-

teased di ce-i vor fi treabele, acesta- va piiarde tot ce va avea i s-1

scoat s-1 goneascA 0 den locul lui.

Robul sau nmitul sau sluga de va face sil featei stapinu-su, s-1
ardzA in foc de viu, iar de va fi fost cu voia fetei, s-i fac moarte i ei.
Cela ce va face sil vreunii feate sau vreunii mueri vkluo 0 de va fi Cu
arme i cu sotii, s i s' fac moarte; iard de va fi fost fr arme, atunce
s s cearte, dup cum va socoti giudetul.
Oare cind nu s va certa cu moarte cela ce va face sil vreuniia, atunce
cind nu o va muta den casa ei sau den casa printilor ei lntr-alt loc.
Oricine va face sil a fecioar micoar, Inca' s nu fie de 12 ai, sa
va certa mai ru de cind are fi fost fat mare de virst.
Ceia ce fac sil celor mici i inc nu de virst fecioare, o sam de pravile
pri cei boga%i Ii goniia
scotea den tot locul lor, iar pri cei mai mici
trimitea la ocn, pn cind era voia giudetului.
1. Un feal de pravile dzic s s.' cearte dup voia giudetului, altele dzic s'-i
trimit la ocn, alte dzic s li sa faca moarte.
lard' ceaste pravile imp'rteti ce shut mai noo, carele s in in sam' acmu

In toat lumea, caut i cerceteadz, dece de va fi fost acea sil a fecioarei

foarte cu o nevoe mare ca 'aceaia, atunce s va omori vinovatul, iar de va
fi fost cu dezmierdciune i cu zburdciuni i cu dri i cu giuruinte i WA nice

de o nevoe, atunce s va certa vinovatul, dup cum va fi voia giudetului.

Muiarea ce i s va face sil cu voia ei, unii dzic s' s cearte, a1ii dzic
nu s; iara alte pravile imprte0i dzic, de va fi muiarea vduo, s va certa
dupd voia giudetului, iar de va fi fat, nu s va certa nicecum.
Cela ce va sili fat sau pre vreo muiare fie ce leal va fi, s va giudeca
cu giudetul besearicii, ce s dzice s' afuriseate i i sa d' canon 0 sa giudec
i de giudetul cel mirenesc, ce s." dzice s ceart cu moarte sau i Intr-alt
chip cumu-i voia giudetului.
Cela ce va fi om den clirosul besearicii 0 de va sili vreo muiare sau vreo
nevoiasc episcopul s indzestreadze fata, iar de va fi mirean,
fat,
s'-1 nevoiasc giudetul acelui loe s o indzestreadze.
Cela ce va face sil muerii celuia ce-i va fi lsat ceva drept suflet la
moartea lui, s va certa dup voia giudetului 0- va piiarde acel lucru ce

i-au fost dat.

Cuconii ce vor nate den muiarea ce i s va fi facut sil, nu vor moneni

nemic dentru avearea mine-sa.

www.dacoromanica.ro

DESPRE KLUIRE (gl. 36-38)

139

Cela ce s va fi certat o dat sau de doo ori dup cum va fi fost voia
giudetului, i el nu g va fi pocit, ce iar va fi fcut sil i altiia, atunce
va certa cu moarte.
Cela ce-au fcut sil, iaste om den clirosul besearicii, g va certa dup
voia giudetului i une date s va globi cu bani, alte date s leapd de tot
den mesereare-i, iar uneori s opreate de besearic; iar cu aceastea cu
toate, s cade tot s indzestreadze fata. Atita voe veghiat au aceti oameni
den clirosul besearicii, eft nu s bat la giudet, nice s poart pre ulite, and
fac vreo greal, pentru s nu fac ruine cinului besearicii.
Cela ce va face sil muerii vduo, de va fi om den cliros, s va inchido

intr-o mnstire sau intr-o temnit, de va idea pn cind va

fi voia

giudetului.

Cela ce va sili vreo fa-LI i dup-acea cu voia ei o va lua de o va -tinea

In cas de-i va fi ca o curvg, nu s va certa nicecum de pravilele ceale

imprteti, ce numai de la besearic.
Muiarea ce i s va face sil i dup-acea de s va face curvg, nu va putea
s- cear dzeastrele de la cela ce i-au fcut sil.
Oricare muiare, dup ce o va sili cineva, g va invla de sa va impreuna
de multe ori cu acela, aceasta nu s cheam Mg de cinste nice ruinatil,
pentru cce agiunge Ca' au fost denti muiare de cinste, iar sila ce i-au fAcut
dentia dat biruiate i i prisoseate; drept aceaia poate s vie la giudet
s-i ceae dzeastrele.
Pentru ce va certa giudetul pre cineva, pentru ce va fi fdcut sil vreunii
mueri, trebue nti s cerceteadze bine de va fi fost muiarea de cinste, pentru
cce C de va fi fost de mail i muiare rea curv., nu s va certa nemic cela
i-au fcut sil.
Cela ce va face sil vreunii feate, pentru g o ja s-i fie muiare, de va
sirgui s s cunune cu dinsa, nu s va certa nemic4.
Certarea ce s d in vacul de-acmu celuia ce va face sil vreunii mueri,
iaste dup voia giudetului i giudetul, cum va vrea, aea-i va certa.
CIND TASTE DATORIU CELA CE VA FACE SILi VREUNII FEATE Si

O INDZESTREADZE I CiND 0 VA LUA Si-I FIE MUIARE.

GLAVA 37.

Cela ce va face sil vreunii feate de o va indzestri i sa va cununa cu

ding s-i fie Mmeae, nu s va certa nemicA, iar de nu va vrea g o ia
1.

muiare, giudetul cel mirenesc va certa-1 dup voia lui i-1 va sili s o indzestreadze ; iara giudetul besearicii 11 va aforisi, pn cind g va poci i- va
face canonul.
1) In original e fucut s.

www.dacoromanica.ro

140

CARTE ROM1NEASCX DE INITXTXTURX

De nu vor vrea printii featei s o dea dup cela ce i-au facut sila, nu
va putea giudetul
faca cu sila s o dea, ce numai ce-1 va sili s o indzes-

treadze acel vinovat.

Dzeastrele ce s'a' cade sa dea cela ce-au facut sil featei ceii asuprite,
trebue sa fie dupd desto(i)niciia featei i dupa avearea silnicului; si aceasta
sta pre giudet sa raspundza, ce sa dzice numarul i clt va fi dzeastrea,

mult au putin.

Cela ce va face sild vreunii feate si el va fi sarac si nu va putea da dzeastr,le cumu s cade, atunce sa-1 poarte pren Virg cu piialea i s-1 bata pre toate
ulitele ; de-aciia sa-1 scoata sA-1 goneasc den toga eparhiia acelui giudet.
6. De va fi nestine csariu si va face sil vreunii feate, dece nu poate sd o
ja sa-i fie muiare, atunce giudetul sa-1 sileasca s' o 1ndzestreadze i sa-1 cearte

cumu-i va fi voia.
De s va prileji s s impart:6 nunta ce s-au fcut cu fat ce i-au facut
sil, atunce dzeastrele ce i-au fost dat, cindu i-au fcut sila, nu sa vor mai
Intoarce la dins, ce le va lua fata i, dupa viata ei, 'Inca i ceia ce vor mostneni

avearea ei.
Cind va drui fata dzeastrele sale celuia ce i-au facut sil, s cheamd
atunce Ca' i le-au druit ; iar5 trebue giudetul sa socoteasca i sa cerceteadze
foarte bine s nu cumva fie facind acest lucru de vreo frica
daruiasca
fata dzeastrele, sau cu alta 1nselaciune a cuiva, pentru ca atunce nu va folosi
darul acela, ce sa va nevoi s o lndzestreadze.
Chid vor fi printii featei vii, nice intr-o sama de chip nu va putea fata
ddruiasca dzeastrele celuia ce i-au facut sila.
Gind va sta lucrul in cumpana cum del va darui fata dzeastrele, va sa
s faca s fie curv, atunce giudetul sileaste pre vinovat sa o indzestreadze si
s o si marite cum mai de shg.
Chid s va face sila featei cu voia ei, ce s dzice cind va vrea si ea si
va pofti sa sa 1mpreune cu brbat, atunce giudetul, pentru s raspundza
pre direptate pentru rindul dzeastrelor, trebue sa cerceteadze cum au fost
aceasta voe a featei, pentru cace chidai sa va fi Indemnat fata dupa multe
lincote i giuruinte ce-i va fi giuruit i Inca-i va fi si &Ana, pana o va fi
pornit spre Impreunare, atunce silitorul sh nevoiaste numai s o indzestreadze,

iara de va fi mars fata shigura la barbat, de-1 va fi cercat pana-1 va fi gdsit

nechemata de nime, atunce vinovatul nu o va Indzestra ; i iarasi de va fi
priimit fata fra atitea cuvinte, numai ea' ce-i va fi dzis o data, atunce giudetul
cel mirenesc nu va 1ndemna pre cela ce i-au facut sil s o indzestreadze;
iara giudetul besearicii de nu o va Indzestra, 11 va aforisi.
Dzeastrele sa cade s le dea silitoriul featei la vreamea chid sa va marita,

iara s nu-i dea mainte.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SILUIRE

(gl. 36-8)

141

IN CE CHIP Si VA PUTEA ARXTA CUM Si St FIE FiCUT SILi FIECIRII FEATE.

GLA.VA 38.

Cu glasul si cu tipetele ce va striga, cindu-i va face sil brbatul cine va

fi, carele s audz vecinii si ceia ce vor treace pre drum si s mrturiseasc,
atunce s va arAta cumu i s-au fcut 616 featei.
Arat5.-s cum s-au stricat fecioriia featei pre singe ce s va arta pre
ha(i)nele ei si pre cmeasea featei.
Cind va vrea s arate fata cum au fost fecioar curat la vreamea cind

s-au impreunat cu brbatul, va giura cum au fost fecioar intreag6; si o

vom creade si aceasta, cind vor mgrturisi si vecinii cum au avut veaste de
fecioar curat si s-au petrecut viata cu cinste ; iard de va fi avut veaste
rea 1) si vecinii nu o vor fi Iiind nice intr-o cinste, atunce nu-i vom creade
nice giurmintul.
Veastea cindu s va audzi c'a* cutarea i-au stricat fecioriia cutarele, nu
iaste aceasta artare la giudet cum acesta s-i fie stricat fecioriia cu adevdrat,

iard face prepus mare foarte.

Mrturiile den casa featei nu vor putea ardta cum s-au rcut sil featei,

ce vor da numai prepus.

Cind va mrturisi moasea cum iaste fata Intreag, o vom creade si aceasta

chid va fi muiare ca aceaia de cinste moasea si de o va fi vdzut c iaste

fat si o va fi socotit bine cum iaste intreag6 si o au pipit cu minule si Inca
de are fi mai fost cu moasea doo mueri destoinice de o s creaderea si invtate

bine la acest mestersug.

PENTRU SODOMIE ORICE FEAL VA FI $1 CITE FEALURI DE SODOMIE SIMT
*I CE FEAL DE CERTARE LI Si Di.

GLAVA 39.

De vreame ce dzisem pentru ceia ce fac sil featelor celor fecioare si

muerilor vdduo si alte, s s<i> stin tot pre aceasta cale si s spunem si
1.

pentru ceia ce vor face sil a cuconi brudii de-i vor spurca, care pcat s cheam

prespre fire. Acest lucru prespre fire s face in trei chipuri: dental dcindu s
Impreun nestine trupeaste cu maica-sa ce l-au nscut sau cu fata-si sau cu

soru-sa, deci acesta pdcat s cheam singe amestecat ; al doile cind s

impreun nestine prespre fire cu vreun dobitoc, fie ce feal va fi; a treia eind
sd impreun nestine cu fiece obraz parte brbteasc, care lucru mai pre
scurt s cheam sodomie, pentru care lucru vrem s ardtAm cuvint rspuns
intr-acest chip.
1) In original o rrea .

www.dacoromanica.ro

142

CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA.

Sodomleanii nu s ceartd numai Cu moarte, ce si dup moarte trupurile

lor le bagd in foc de le

ard.

Oamenii cei vechi di demult i elinii pre acestia i-au fost certInd cu o
munc4 mare pre carii fcea aceast grozdvie ce sd dzice sodomiia i dup-acea
i-au fost omorInd.
A cesta feal sodomleanii s cheam i simt Ma' de cinste i mainte inch'

pn a-i ocri Inaintea giudetului.

Sodomleanii mainte inch' pn nu-i vor ruina inaintea giudetului nu simt
volnici Cu avutiia sa Ja moartea lor s o dea cui vor vrea. Iara de va lsa nestine
cuiva avearea sa la moarte si de are face si zapis i dup-acea s va arta lucrul
cum au fost sodomlean, strica-s'-vor acealea tocmeale i s vor sparge acea-

lea zapise, cum nu i s-are fi fcut, i avearea lui toat va fi domneascg.

Cela ce va face sila vreunui copil, poate acesta s5.-1 ucig de tot si nu va
avea nice o certare de la giudet.
Dup pravila Imprteasch nu va putea nime s fie ispravnic vreunui
sodomlean nice la un lucru ; nice la giudel, nu va indrzni s grAiasc6 pentru
sodomlean ;

aceasta s inteleage, and va fi greasala lui artat inaintea

giudetului, pentru ace c4 de n-are fi ardtat gresala, fiecine are putea grAi
pentru dins s-i isprveasc6 ce va trebui la giudet.
De s va afla nestine, den clirosul besearicii s fie sodomlean, BA va s'rci

de toate, dup cum scrie pravila besearicii, de tot binele ce va fi avind de

la besearic6 s va scapa
vor opri si de la besearicd si-1 vor duce de-1 vor
Inchide Intr-o m'ndstire departe ; si mai virtos 11 vor lepda de tot si cu totul
den cinstea sa i atunce s va da pre mina giudetmlui celui mirenesc
certe
cu moarte, ce sd dzice
tae capul. 8i aceasta s va face, and s va afla
c-au filcut sodomie numai o data' i deplin ; pentru cce c de nu va fi fcut
deslvirsit, ce va fi fcut numai vrsare pre denafard prentre coapse, atunce

nu i s va tia capul, ce s va certa Intr-alt chip, pre dup cum va fi voia

giudetului.
Cela ce 0, cheam, cA face sodomie, acela iea i certarea, dara nu s cheam

cd face sodomie numai cela ce s impreun trupeaste cu parte brbteasch, ce sd dzice cu copii, ce i cela ce s'a va Impreuna cu muiare
prespre fire.
Cela ce s va impreuna cu singur muiarea sa intr-alt chip, iar nu cumu-i
obiceaiul muerilor, rspunsu lui iaste de isprav
fac moarte i nu-i va

folosi de-are eft suvi, de vreme c iaste mai grea aceasta greseal, and s
impreund omul prespre fire cu fmeaia sa decit cu strein.
Sodomlean s cheana'h Inca si cela ce cu mina sa face vrsare iar de-1
va vedea cineva i de-1 va prinde, nu s va certa cu moarte, iar cum va fi

voia giudetului.
www.dacoromanica.ro

DESPRE SODOMIE (g1. 39, 40)

143

Orcare muiare va meterugui de va mearge la alt muiare ca un barbat

Cu cinii ca acealea cum am scris i mai sus, si frecindu-s eale acolo, de va
arunca saminta una la alalta, ce sa dzice de vor face acel lucru desavirit
sa s stimpere de pofta, atunce pre amindoo g le omoara; iard de nu vor face
lucrul deplin, s vor certa mai iuor dupa voia giudetalui.
De s' vor afla frecindu-sa doo mueri una pre alta, frig fail nice de o
cinie, pan cind sa vor slobodzi amindoo, sa vor certa i aceastea dup voia
giudetului.
Care muiare va face In loc de barbat Cu vreun copil, s-i faca moarte
ca unii sodomleance. Alti dascali dzic s sa cearte dupa voia giudetului.
Nu va putea giudetul nice intr-un chip sa mai micureadze certarea ce
s (la la sodomie, ce de pururea le va tia capetele i-i va arde In foc ; numai
s socoteasc giudetul, and va fi lucrul degvirit, ce g dzice in lontru, atunce
sa-i piiardz, jara clnd va fi dennafar sa-i cearte dupa voia lui, cum scrie
i mai sus.
Oricare sodomlean va face sodomie cu copil sau i alt bbraz parte barba-

teas* s-i fac moarte i sa-1 arza In foc.

Cela te O. va impreuna Cu vreo muiare prespre fire dormind In somn
i Inc'-i va fi muiarea ruda den singele lui i ea daca s va detepta, va striga,
acesta s s cearte ca un rapitoriu, ce s dzice sA i sA tae capul.
Sodomia nu nate rod ; drept aceaia nu g sminteate sA s fac' nunta
den rodul sodomleanului.
Greala sodomiei s giudeca de la doo giudeate ; giudetul besearicii-1

aforiseate, giudetul cel mirenesc face-i moarte i dupa moarte trupul lui
il arde In foc.
Cela ce va saruta copil cu rIvne, BA sa cearte dup voia giudetului.
Greala sodomii sa arata cu seamne i cu intelesuri.
Aratd-sa Inca i cu marturii carii vor dzice cum au vadzut pre sodomlean

apucatu-g de copil i vrea sa-1 Intoarca cu fate in gios cu de-a sila i ei au

audzit rugucindu-g -au alergat de 1-au scos i alte ca aceastea.
Tipetele i strigarea copilului iaste de fat samn, cum i-au fcut sila.
Cind va dormi netine Intr-un pat cu copil tinar, face prepus mare
cum iaste adevarat sodomlean.
Cind va fi cameaea copilului cu singe, iaste de fata smn de sodomie.
S prindza netine copil cu de-a sila s-1 grute, face prepus cum iaste
acela sodomlean, alegind and va fi copilul mai gios de dzeace ai.
A giuta foarte multe la aratarea sodomii veastea celui vinovat ce-i
vor dzice ca iaste sodomlean.
Moaea i vraciul pot sa mrturiseasc, de vreame ce vor fi vddzut
copilul i de vor cunoate facut-au sodomie au ba.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INVXTATURA

144

Cuvintul copilului nu va arta la giudet gresala sodomiei, iard face

mare prepus cum s' fie vinovat.
Certarea sodomiei poate giudetail s o mai micsureadze, cind s va
face Intre cuconi micsori ce nu vor fi inch' de virst.

Cind va pti copilul aceast pacoste, sodomia, de i s va fi fcut

sil, nu s va certa.
PENTRU CELA CE VOR FACE CLTRVIE CU DOBITOACE, CE CERTARE LI Si VA DA.

GLAVA 40.

Brbatul ce s va impreuna cu dobitoc parte fmeiasca sau muiare ce

s va impreuna cu dobitoc parte barbteascd, intai li A' tae capetele si
1.

dup-acea s ard In foc cu acel dobitoc impreun cu carele sa va fi impreunat.

PENTRU SINGE AME STECAT CE FEAL TASTE
V CE FEAL DE CERTARE LI Si VA DA CELORA CE VOR FACE
V CND Si VOR CERTA CEIA CE VOR Fi VLNOVATI.

GLAVA 41.
Singe amestecat iaste un pAcat si o gresal mai rea 1) si mai cumplit
decit preacurviia ; si sa cheam singe amestecat, cind s va impreuna nestine

Cu o muiare ca aceaia cu carea nu s vor putea impreuna cu nunt dup

pravila besearicii.
Amestecarea de singe s face In doo chipuri: chipul denti este cu nunt,
chid sa va cununa nestine cu vreo muiare carea nu i-o au dat pravila ; iar a doo
iaste fdr de nuntd, ce sd dzice sa' Impreun cu dins Inch' mainte de cununie.
Certarea singelui mestecat ce s face fr nunt iaste ca si preacurviia,

macar c si dzic alld dascali, cum cela ce face singe amestecat s s cearte
cu moarte ; altii dzic iarsi s BA cearte dup voia giudetului ; iar cei mai
multi si cei mai mari si mai credinciosi dascali dzic, de s va face singe
amestecat intre obraze ce vor sui si vor pogori pnd intru a doo stepen,
atunce certarea lor iaste moartea, iar de s va face singe amestecat intru
obrazele ce simt mai sus de a doa stepeng sau cu obraze ce stau de o parte,
certarea iaste dupg. voia giudetului, cumu s-are dzice mestecatoriul cel de
singe s-au impreunat trupeaste Cu maia-sa sau cu imamaicd-sa ce simt

obraze de s sue In sus spre stepena din sus si a dooa, sau cu fata sa
sau cu fata featei sale ce simt si aceastea obraze carele pogor In gios spre
1) In original

rrea I.

www.dacoromanica.ro

DESPRE AMESTECAREA DE SINCE (gl. 41, 42)

145

stepena inti 0 a dooa, atunce 1) sd va omori, iar de sil va impreuna

trupea0e cu fata mtue-sa ce iaste obraz de st de o parte, ce sil dzice
alaturea, s va certa dupd voia giudetului.
Cind nu va fi singuri singele amestecat, ce va fi impreunat i cu preacurvie sau cu sil, rspunsu-i acestuia numai s-1 omoard, cumu s-are dzice
oarecine sd va impreuna trupea0e cu fata sa cea mdritatil sau i nemritatit
i acesta o prinde, cu de-a sila, ce sd dzice ii face sild 0 s impreun cu
ding, acesta n-are nice o nedeajde de a mai firea viu.
Muiarea ce sd va impreuna trupea0e cu vreo rud a ei, de va fi di
cealea ce si sue sau di cealea ce pogoard obraze pAnd a dooa stepend,
s'd va moil, iard de va fi de obrazele ce simt de laturi, sd va certa dupd
voia giudetului.
Mai Cu mili sd va certa muiarea decit brbatul la pcatul singelui ames-

tecat, de vreame ce iaste mai proasti. 0 mai leasne spre edeare decit
b drb atul.

Cela ce va face mestecare de singe cu vreo rudd a muerii sale, si va

certa cu giudetul 0 de-aciia nu va mai putea sd sd culce cu muiarea lui.
Singe amestecat si cheam nu numai cind sd va impreuna cu vreo rudd

a sa carea pogoar'd2) den singele lui sau den singele muerii lui, iard Inca
si va impreuna cu vreo rudd a sa ce-i va fi den svintul botedz.
Dezleagd-sii nunta ce s va face intre ruda cea den svintul botedz i vor
lua oarice putin certare, de vreame ce va creade giudetul, cum nu s-au tiut.
Cela ce si va insura 0 va lua muiare vddoo 0 va avea o fan.' cu brbatul dent:Ai, de si va cumva impreuna trupea0e cu fata muerii sale, face
singe amestecat i si va certa cu moarte.
Feciorul, de si. va impreuna cu curva titine-siu sau cu ma0ehti-sa,
face singe amestecat i si va certa cu moarte, macar ci dzie unii cd si va
certa dup cum va fi voia giudetului.'
Tatd1 ce sd va impreuna trupemte cu muiarea feciorului sau, si va
certa cu o certare mare, insd numai nu i sd va face moarte.
Fratele, de sa va impreuna cu soru-sa, WA nice de o nedeajde si va omit

Cela ce si va impreuna trupea0e cu fata fratine-sdu sau a surori-sa

sau cu mdtue-sa sau cu muiarea frdtine-sau sau cu sora muerii-0, tot singe

amestecat face i si va certa dupd cum va fi voia giudetului.

Cind sd vor impreuna trupeate cu vreo muiare tatdl cu feciorul, atunce

si face mestecare de singe 0 sd vor certa amindoi Cu matte.

Dennafar de aceaste certdri ce si ceart mestecdtoriul de singe, incd-1

aforisea0e i besearica.
2)
2)

10

in ori,zinal *Matinee *.
In original s puguara .

o. 1060

www.dacoromanica.ro

146

CARTE ROMINEASU DE INVATXTURA.

PENTRU MF.STECAREA DE SINGE CE Si FACE CU NUNTi.

GLAVA 42.

Mestec6toriul ce face mestecarea de singe cu nunt, nu s6 va certa cu

moarte, ce numai dupd cum va fi voia giudetului, ce s6 dzice, de va fi

boiarin, numai ce-1 vor goni i-1 vor scoate de tot den locul lui i den toat

eparhiia ce va fi supt mina acelui giudet,; iard de va fi om de gios, intai

s6-1 beta', de-aciia sd-1 izgoneasca gi pre-acesta; i aceasta va s6 fie cind nu

vor gti cal stint ruda i s6 vor impreuna cu nunt; iar6 de s va afla cum
s-au gtiut c6 simt rud. -au f6cut nunt, s6 s6 cearte mai mult gi mai cumplit,
de cum are fi fcut aceast6 gregal f6r nunt6, ce s dzice curvie, de vreame

ce n-au bagat in sarn6 taina nuntei ce s6 face pentru besearic6.

Avutiia aminduror obrazele ce vor face mestecare de singe, s fie toat6
domneasc6; iar6 de vor fi avind cuconi cu alt muiare sau muiarea cu alt

b'rbat denti Ina mainte di ce s6 vor fi impreunati, atunce avearea lor

s va da acelor cuconi, iar nu va fi pre sama domniei.
Cind s va face mestecarea de singe far de nunt6, mestec6toriul eel
de singe nu- va piiarde avearea, ce numai ce s va certa.
Mestec.6toriul de singe nu va putea la moartea lui s6- dea avearea
lui oricui va vrea, macar i cu zapis, c nu va fi lucrul stttoriu; ca de
s6 va erne dup6 moarte cum s fie fost mestecgoriu de singe, We* vor strica
acealea tocmeale toate i avutiia lu toat6 s va lua pre sama domniei.

Darurile ce s vor drui unul pre alt la nunta mestecatorilor de singe

nu vor fi intru nemic, ce s6 vor lua i aceastea domneti.
ken' feciorii ce s6 vor nate den mestec6torii cei de singe, nu vor putea
mogneni avearea p6rinti1or sai, nice vor putea nice intr-un chip s s6 fac
s6 fie cum are fi den printi cununati; i aceasta va fi cind s6 vor fi nscuti
feciorii la vreamea ceaia, cind va fi mestecarea de singe la arnare, de vor
6.

ved ea toti gi s6, vor gti i mestectorii cei de singe gi vor cunoagte-gi singuri

gregala; iar de s vor fi n6scuti cuconii la vreamea inch' pang a nu 86

cunoate mestecatorii de singe cum fac aceast grega.16, atunce feciorii aceia
simt cum are fi den p6rinti cununati, i. vor mogneni tot ce vor fi avind

Nuntele ce s6 vor face dentru singe amestecat, ce s6 dzice den cuscrii

sau den semintii ce vor pogori dentru singe sau de-n cumtrii ce vor fi
den svintul botedz, aceastea nunte &A' vor desp6rti, cum am gi mai dzis, gi
nu vor putea acealea braze dup-acea s6 s mai castoreasc6 nice cu alte
obraze streine.
8, Tinerii i ceia ce vor fi inc mici de virst6, de s6 va prileji s6 s6 insoare
gi s6- ja vreo rud6, s nu s6 cearte cu moarte, iar dupd voia giudetului i
Cu mult6 mil6; Ins aceasta va fi, cind sil vor face mari sti s despart6 i
www.dacoromanica.ro

DESPRE AMESTECAREA DE SINGE (gl. 41, 42)

147

s nu mai Ned acest lucru, mestecare de singe, pentru &Ace de vor sta tot
Intr-aceast Inseldciune, s vor certa deplin ca i ceialalti dupd voia giudetului i trd nice de o mild.
De vor apuca sd nu s facd nunta ce va sd fie cu singe amestecat, nu
sd vor certa, cumu s-are dzice de vor fi numai logoditi sau intr-alt chip legati
cu cuvintul i fdcuti tocmal, acestia s nu sd cearte.
Nu va putea, fie ce feal de mestectori de singe, sd suviasc lnaintea
giudetmlui, cum n-au stiut mestecarea de singe, alegind de va fi tdran di
cei neintelegdtori.
Necunostinta pravilei celui mestecdtoriu de singe nu d s aib certare

mare, Insd nu celuia ce nu va cunoaste nici un feal de pravile, ce numai

celuia ce nu va cunoaste pravila ceaia ce nu o cunosc toti, cumu s-are dzice
un om la moartea sa de va lsa invdtditur cu scrisoare, ca s'A margd fata
lui sd lAcuiasc In casa cutrui om, care lucru acela s o hrdneasc i s-i
tie toate bucatele, pAnd chid va veni vreamea de va fi de virst de mdritat,
drept aceaia iaste pravil cum sd nu pc(a)t nice acesta nice feciorul lui s'd
o ja sie muiare pri ceaia ce o au hrdnit si o au crescut acmu, acestia de nu
vor fi stiut aceastd pravil i vor fi fdcut aceast gresald, aicea poate suvi
vinovatul sd nu s cearte. Iar ce va fi lucrul intr-alt chip, sd stie i s
cunoasc toti, atunce nu va putea suvdi vinovatul i s'A dzic'd cum n-au stiut.
Nestiinta mestecdtoriului de singe sprijineaste pre vinovat de certarea
cea mare, iard nu de toate certrile; si mai virtos sprijineaste obrazul cela
carele iaste credincios spre giudet, cum s nu fie stiut, si s va certa celalalt
obraz ce s'A socoteaste cum sd fie stiut ; iar de vor fi stiut aminduo obrazele
sminteala lor i ei tot s-au impreunat, atunce amindoo obrazele sd vor
certa dup voia giudetului.
Semintiia ce s face dui-A darul svintului botedz, de vreame ce iaste
o rudd carea nu sd poate cunoaste de toate orile; drept aceaia daca sd face
mestecare de singe Intru aceaste fealiuri de obraze, giudetul creade cum n-au
stiut si nu sd ceart nicecum, macar cd i dzic o samd de dascali cum s'A cade
sd s cearte de pururea, citu se-are fi de micsoar certarea, ce s dzice cu bani

i cu altd.
Cela ce va face nuntd cu sminteal de singe amestecat cu nestiinta,
In vreame ce-s va cunoaste sminteala, indat s sd despartd, nu s va
sau

eerta nicecum.
lard de sd va fi flout mestecarea de singe fdrd de nunt., nu vor putea

s suviasc s dzicd cum n-au stiut, ce s vor certa.

Muiarea poate suvi c n-au stiut sminteala nuntei sale si nu s va
certa nicecum, insd cind va fi sminteala ei sminteal de pravild, iard cind
va fi sminteala ei de prespre fire, atunce s va certa si ea.
10*

www.dacoromanica.ro

148

CARTE ROMINEASCA. DE INVAIITURA

Cela ce va ti sminteala sementii i nu va bdga In seam6, ce tot va face

el nunta cu mestecare de singe, de sd va cdi dup-acea i de s6 va impdrti

de acea nunt6, nu-i va folosi nemic6 acea pocdintd, ce sd va certa dupd
voia giudetului.
Cela ce va lua asupra sa giurdmint cum n-au tiut cum iaste nunta cu
sminteald, sd-1 creadem. i cindu-1 vom putea creade Cu adevdrat ? Cind va

avea vreun gran, ca sd arate cu adevarat cum n-au tiut ; sing nu avem alt
mai bun smn, de cind vom vedea nunta de fatA cu mare pohvald in svinta
besearic6, pentru ce cd atunce arat6 cum n-au tiut i creadem atunce qi
giurdmintul lui i nu sd va certa; iard del va fi fdcut nunta pre ascuns in
casa lui, atunce iaste samn cum au tiut de sminteala lui, i nice giurdmintul
nu-i vom creade, ce s6 va certa dupd voia giudetului cu moarte dupd greala
lui i dupd cum va fi i m3stecarea cea de singe, dup6 cum i mai sus am

dat cuvint de invdtdturd.

Sviritul pravilelor imprdtesti pentru toate pdcatele i greaelele ceale
trupeti i pentru toate certdrile lor.
ritAvni DIPARATEASCA PENTRU CERTAREA CELOR CE SUDUESC,
CLND LI Si VA DA $1 CND NU LI Si VA DA.

GLAVA 43.
Cela ce va sudui pre un om, chid nu va fi de fatd, sd va certa intr-acela

chip ca i cind are fi suduitul de fatd.

Cela ce va sudui i va ocdri pri cel mort, sA sA cearte, iard nu aea tare
cum are fi cind au fost viu.
Cela eel va ride de altul artind muteate, acela sd va certa ca i cindu
1-are fi suduit i ocrit Cu cuvintul.
Cela ce trimite pre altul sd indeamne pre netine sd suduiascd i sd ocdrascd pre cineva, sau s-1 porneased asupra cuiva de sd-1 suduiascd, de pururea

acesta sd va certa ca i un suduitoriu.

Led s6 va certa ca un suduitoriu i cela ce s6 va invata a treace de pururea
pre lingd casa vreunii mueri de cinste i va treace de multe ori tot cintind ;
acesta de-i i pare nescui lucru micor, iard acesta sd ceartd i cu gloabd
Cu alte certri trupeti.
Cela ce va sudui pri cela ce 1-au suduit, sd sd cearte ca un suduitoriu;
iard putintel mai iuoru decit cela ce-au suduit
Cela ce va grdi omului cuvinte bune i le va grdi cu hicleug, de-1 va batgiocuri, ce sd dzice va gri indardpt, acesta s. va certa ca un suduitoriu.
Cela ce va grdi catr altul cuvinte sprintare cu meterug spre alt obraz,
ea sd nu sd priceapd cd- ride, cumu s-are dzice, cind va dzice cuiva cd eu
6.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SUDALME

43-50)

149

nu simt fur sau chid va dzice rnult im pare rdu unde te-au fAcut atita ru9ine
ca unui fur i alte aceastea, s sl cearte ca un suduitoriu.
Cind va grdi netine &Ara altul cuvinte de sudalind i lui nu i-are fi fost
gindul sd-1 suduiascd, ce s'd dzice in chip de glumd, s5' s cearte ca un suduitoriu, pentru c de pururea creade giudetul cd i gluma iaste cu pima' 0
cind glumeate, 4 face ris de-1 suduiate, pentru s nu s priceapd c-1 suduiate,

alegind and va fi firea omului i invttura pre fiece cuvint tot s suduiasca

sau chid va fi netine taran prost.

Cind va giura cela ce au suduit, cum nu 1-au suduit indeadins pre netine,

atunce giudelail va socoti de va fi acel om deprins cu aceale cuvinte de

le grdiqte de pururea 0 nu suduia0e pre nime, va creade giudetul giurdmintul

lui; iar'd de vor fi cuvinte de sudalm, atunce nu-i va creade giurdmintul,

te-1 va certa ca pre un suduitoriu 0 nu va socoti giurdmintul lui.
De va dzice netine altuia: tu, ai barbd mare, iaste cuvint ce sdprinde
i drept sudalm 0 nu drept sudalmd, pentru cd aceastea cuvinte s chiamd
ca nete izvoade i giudetul mai bine creade cum sd fie Mil de sudalmd: drept

aceaia nu sd va certa atunce acela ce-au dzis acealea cuvinte.

Cind nu va fi fost mai de mult vrajbd. Intre cela ce-au suduit i intre
cel suduit, atunce cuvintele s' spun mai spre gind bun cleat rdu.
Cind va sudui ne0ine pre altul, glumind amindoi, nu s va certa ca un
suduitoriu.
Cela ce va face niscare mAscariciuni de s ridzd ceta0i lui, ca un sudui-

toriu sd va certa.
Giudetul ce va sudui sau va bate pri cela ce va dzice c nu-i place giudetul
lui cumu 1-au giudecat i sd va giudeca la alt giudecdtoriu ce va fi mai mare
decit dins, acela sd s cearte ca un suduitoriu.
De va fi netine vreun om ca acela s'd aibd vreo mesereare i de va dzice
cuiva vreun cuvint de sudalmd, pentru sd tocmascd pri ceia ce s svddesc ina-

intea lui, acesta nu s va certa ca un suduitoriu,

Dascalul eel va bate ucenicul, nu sd va certa ca un suduitoriu, cindu-1
va bate cu mdsurd i spre invdtdtur i std acest lucru dup* voia giudetului
sa giudece bdtaia ucenicului, de va fi fost cu msurd i spre invdtdturd sau
de nu va fi fost, pentru c'd, de nu va fi cu mdsurd, sd va certa ca un suduitoriu.
De s va prileji ne0ine vreun filosof sau vreun numdrtoriu de steale,

cind va cduta in obrazul cuiva i de-i va dzice fur, nu sd va certa ca un

suduitoriu, pentru cdce de i-au dzis fur, nu i-au dzis pentru sd-1 suduiascd,
ce pentru c 1-au cunoscut cu me0erpigul su cum iaste fur.
Nu va putea feciorul nice nepotul pnd a opta stepen, ca sd ceard
giudet, ca sd cearte pre tatd-su sau pre mou-sdu i alte obraze ca aceastea,
pentru ce 1-au suduit sau 1-au bdtut, de vreame ce giudetul creade cum tat51
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INVITXTURA

150

i mosul i alti ca acestia i-au suduit i i-au btut spre Invttura, iara nu

spre Mutate.
Aceasta s inteleage, clnd va fi bataia i vatamarea cu masura, pentru
cace de vor treace de msura, atunce acela ce 1-au btut sau 1-au vatamat
sa va certa trupeaste i sta aceasta In voia giudet,ului legiuiasca de va fi

cu msur sau de nu va fi vtmtura.

Feciorul ce-1 va vatama tat-sau prespre sam, macar de-are fi si spre

Invttura, iar de va vrea, poate sa faca pre tata-su,

lui,

fara de voia

dea ce-i va fi partea i s sa usebasca de dins.

Tatal poate s Indeamne pre giudet sa cearte pre fiiu-sau ce-1 va fi suduit,

macar de are fi sudalma at de micsoard.

Domnul fra de certare i fara de cuvinte de sudalma poate s indirep-

teadze pre robul su spre Invttura.

Priiatelul si ruda de va sudui pre priiatel sau pre ruda, nu sa cheam
ca 1-au suduit cu Sind Mu, cumu 1-are sudui vreun strein.
Cela ce va fi suduit pre cineva de rpitul miniei sau den sminteala limbii,
sa nu s cearte ca nn suduitoriu, iar s cade Intr-acel ceas ce-au suduit, sal
tocmasca lucrul i s sa lase mai mic, caindu-sd ce-au facut i pocinta sa
fie de fata i s.-s ceara ertciune la vedeare, pentru cace de va lipsi vreuna

dentr-aceastea, certa-sa-va ca un suduitoriu.

Cela ce va sudui pre nestine i cel suduit va priirni sudalma si va dzice:

eu am vrut, de m-au suduit, atunce cela ce-au suduit nu sa va certa ;

aceasta s lnteleage and va raminea sudalma asupra obrazului celui suduit,
iara de va treace sudalma si la alt obraz, atunce acela al trei obraz poate s
rscumpere giudetul ; cumu s-are dzice va sudui
vie sa plrasca la giudet
nestine pre vreun copil i sudalma nu rmine asupra copilului ce treace la
tata-su, atunce macar c i priimeaste sudalma, iard tat:A-eau poate sa vie

la giudet si sal ceara rdscumparare.

Asijdere de va sudui nestine muiarea cuiva, sudalma va treace spre
barbatul ei ; i, de va sudui nestine pre vreo slug5, sudalma treace la sta.pinu-su.

Cela ce va sudui pre omul cel domnesc sa cheama cum au suduit pre
domn i, de-are si erta cel suduit, iard fiind om domnesc, domnul nu-1 va

erta, ce-1 va certa.

Chid va sudui nestine pre altul mult si el va tacea si va priimi sudalma,

de vreame ce va fi sudalma mare si va fi si cu lucru facuta si cel suduit

va fi si vatamat la trup dentr-acea sudalm, atunce giudetul va certa pre
cela ce au suduit, macar de are si priimi cel suduit sudalma, pentru ce ea
giudetul creade cum cel suduit, de fried dzice c priimeaste sudalma, iara
nu cu adevrat.
www.dacoromanica.ro

DESPRE SUDALME (gl. 43-50)

161

Cela ce va trimite pre altcineva sa suduiasc pre altul si el nu-1

va sudui, nu s va certa ca un suduitoriu.

Cela ce va dzice cuiva: eu simt mai de cinste decit tine si mai boiarin,
atunce acela sd suduiaste si s va certa ca un suduitoriu, iard de-i va dzice:

cinstit shut si eu ca si tine si boiarin ca si tine, atunce nu sd va certa ca

un suduitoriu, de vreame ce nu ja nemic den cinstea lui sau den boeriia lui
vi pentr-aceaia nu sd va certa ca un suduitoriu. lard de vreame ce acesta
ce va grdi acest cuvint iaste mai mic decit acela ce aude acesta cuvInt, atunce
sd va certa ca un suduitoriu, macar c'd aceastea toate stau dup voia giudetului sd giudece de vor fi aceaste cuvinte de sudalm sau de nu vor fi.
I:(n) om ce are fi in toat virsta si va sudui pre cineva cu multe sucllmi
si in multe fealiuri, acesta tot cu un giudet, s va giudeca si cu o certare sa
va certa pentru toate; iar cela ce va sudui pre altul In multe vremi si de
multe ori si cu multe fealiuri de sudalme, acela s va certa cu multe certdri.
PENTRU SUDALME, C IND Si VOR CREMA MICI 51 CINDu Si VOR CREMA MARL

CLAVA 44.

De vreame ce am dzis si mai sus cum suddlmile s' ceart dupd voia
giudetului, trebue acmu sd spunem c voia giudetului la lucruri ca aceastea,
ce sd dzice la sudlmi, In ce chip s cade sd fie: dace toatd sudalma s'd
giudec In doo chipuri, sau mare sau mica', de pre aceaste lucruri ce stau
pren pregiur, ce sd dzice pentru vina dentru carea s-au scornit si s-au fcut
sudalma spre obrazul celui suduit ce feal va fi mare au mic; sau si locul

In care s-au fdcut sudalma; sau In ce vreame si alte ca aceastea; doce

dentr-aceastea lucruri sd ja izvod de s cunoaste carea-i sudalm mare si
mic. lard giudetul poate dupd voia lui sd cearte pri cela ce suduiaste.
Sudalm si card mare iaste cindu sd face si cu lucrul, intr-acesta chip
cind va tia nestine barba altuia. Sudalm mare iaste chid va fi nestine
druit cuiva vreun dar dennaintea a multi oameni si inc-i va fi fcut
vi zapis sd fie a lui sd-1 tie, nemdrui sa nu-1 dea, incd s'd cheamd sudalmd
mare si card, pentru carea- s piiarde feciorul mosiia pdrintilor sta.
Cuvintul cel de sudalm mai rdu Intrild pre om decit cindu 1-ai bate

cu un toiag.
Cela ce s va atinge de trupul cuiva cu minie de-1 va impenge sau-1
va stringe, s cheami cd 1-au suduit sudalmd mare.
Cindu-s va sparge nestine hainele de minie si va sudui pre altul, atunce
sil cheamA cd face acela sudalmd mare.
Mai mare iaste sudalma ciad suluasc multi decit cind are sudui
numai unul.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURA

162

Mai mare sudalm sa cheama dud va sudui netine pre altul In vreun
loo ca acela de cinste unde vor fi multi oameni still-JO, cumu-i in mijlocul
tIrgului sau la vreo nedeae sau in curtea domneasc sau la vrun praznic.
Sudalma ce s va lace In tirg iaste mai mare cleat ceaia ce s-are face

la sat.
Mai mare iaste sudalma, cInd suduiate ne0,ine pre altul Inaintea a
oameni multi cleat clndu 1-are sudui sa fie numai ei slnguri.
Cela ce va sudui pre netine Inaintea giudetului Intr-acel ceas sa va certa.

Cela ce va sudui pre om de besearica, popa sau diacon, face mare

sud alma.

Cela ce suduiate pre boiarinul ce are boerie, acesta sa socoteate in

locul giudetului, atunce face mare sudalm.
Cela ce suduiate pre omul cel domnesc face mare sudalma.
Chid va sudui netine pre vreo muiare i cu acea sudalm Inmicureadza

cinstea aceii famei, acesta face sudalma mare.

Sudalma ce se va face In besearic iaste foarte mare.
De va da netine cuiva o palm prespre obraz, 'nu sa cheama sudalma

iar de va fi in vreun loo mare ca acela cum am dzis mai sus,

atunce iaste mare, cum au fost data' un boiarin carele fu scos i gonit
den locul lui doo luni, pentru ce au dat o palma In besearica' unui rob a
giudetului acelui loc, pentru cace i-au dzis: au nu ne vedzi ? Iara de sa va
mare ;

prileji vreun om de gios sa dea palma vreunui boiarin, atunce va face sudalrn mare.
Cela ce va lovi pre altul cu pumnul sau cu toiag sau cu fune sau cu
varga sau cu alte ca aceastea i de nu sa' va tuna sau de nu va face vinatae
sau singe, nu sa cheama sudalma mare, alegind de s face spre vreun obraz
ca acela mare, sau de-1 va fi lovit In besearica la vreamea svintei liturghii,

sau de sa va prileji In curtea domneasc, pentru Ca' atunce sa va cherna

sudalma mare.
Cela ce va mearge la casa altuia de-1 va sudui, acela face sudalma mare.

CIND VA PUTEA SCXPA DE CFRTARE CELA CE SUDUIASTE

CA Si NU Si CEARTE ARVIIND CUM CUII(N)TELE

CE-AU DZ1S DE L-AU SUDU1T SiMT ADEVARATE.

GLAVA li.

1.

Cela ce va sudui pre altul dzicIndu-i cuvinte tot adevarate pre cale,

dupa cum va fi facut, acesta va uvi cum va putea i. va sca'pa de certarea

sud almii.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SUDALME (gL 43-50)

153.

Cela ce va dzice vreunii mueri curvd carea cu adevhrat mainte va fi

fost curv, iar dupd-acea s va fi inteleptit 6i va fi atunce muiare de

cinste, nu sa va certe.
Cela ce va dzice cuiva cg-i afurisit sau copil, ne6tiind eh' cel afurisit
1-au ertat 6i 1-au facut cu adevrat fecior dup leage, nu s va certa ea
un suduitoriu.
De va dzice ne6tine cuiva hain carele mai de mult cu adevrat va fi
fost hain, ce-1 va fi ertat domnu-sdu 6i-1 va fi priimit iar'6i in cinstea
dent5i, atunce acela de-i va fi dzis hain pentru ceaia ce-au fost Intaia vreame,

ce s dzice de-i va fi dzis: tu ai fost hain, nu s va certa ca un suduitoriu;

iard dei-i va dzice dentr-acesta an, cumu s-are dzice: tu e6ti hain, atunce
sh' va certa.
Cind va sudui ne6tine pre altul 0-1 va ocri, de va putea arta cum
cuvintele cealea ce i-au dzis de ocar simt adevrate, pentru carele poate
s ja 6i certare, cela ce 1-au suduit nu s va certa; cumu s-are dzice, de
va dzce ne6tine cuiva cum iaste fur sau preacurvar sau 6i. alte ca aceastea
6i le va arta cum simt adevrate, atunce suduitoriul nu sa va certa, ce
s va certa cel suduit ; jara' de va dzice ne6tine altuia: frentite, sau girbove,
sau alte, acela de-are 6i arata acest lucru s fie cu adevdrat, iar tot s
va certa cela ce va fi ocrit, ca un suduitoriu, pentru c nu s pot certa
nice dinioar stricaldi 6i beteagii 6i alti ca aceia.
Cind va sudui ne6tine pre altul pre direptate 6i pentru &Ace 1 SI cade
.64-1 suduiascd ca pre un vinovat, atunce nu sd va certa, iar de-1 va sudui
Mil de vin, atunce ca un suduitoriu s va certa, macar de-are fi 6i cum
dzice suduitoriul cu adevrat, iard pentru firea 6i mintea lui cea rea 1) tot
sa s cearte.
.

Cela ce va arAta la giudet cum cutare martur ce marturisea6te improtiva

lui, nu iaste om de credinl i-1 va sudui pre martur inaintea giudetului,

dzicind cum mrturiia lu nu iaste bunk de vreame ce el iaste preacurvariu
6i iaste minciunos 6.1 om cumu-i mai ru: dece de va arta aceastea cuvinte

cum slint adevrate, nu s va certa ca un suduitoriu, iard de nu va arta,

s va certa ca un suduitoriu ce face sudalm mare.
Cela ce va da vreun artic la mina domniei 6i va scrie acolea hul 6i
ocar improtiva cuiva, de vor fi aceale cuvinte adevrate 6i de fat, nu s
va certa, iar de nu vor fi adevrate, s va certa ca un suduitoriu ce lace
sudalm mare.
1) In original s rrea s.

www.dacoromanica.ro

164

CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURX

OARE CND VA PUTEA Si. VIE SI SI PLINGX LA GIUDET NESTINE

V Si PIRASCI PENTRU SUDALISIS. CE VA FI SUDUIT NESTINE PRE ALTUL.

GLA.VA 46.

I.

Sudalma ce va sudui nestine pre cucon mic, sa cheamd c-au suduit pre
tatd-su ; drept aceaia poate tatd-su s vie la giudq s s pling pre dins,
macar de nu 1-are mina fiiu-su, ce numai pentru s s cearte cela ce va fi
suduit pre fiiu-sdu.
Aceasta s inteleage cind cuconul cel suduit incg nu va fi usebit de tat-su ;
iar de-i va fi fecior de suflet sau de-i va fi copil, atunce nu va putea s marg
la giudet s-s plingil sudalma feciorului su.

Feciorul nu va putea nice dinioard s pirasc6 la giudet pri cela ce-au

suduit pre tat-su.
Chid va sudui nestine pre fecior, nu va treace sudalma pn la tat'-sgu,
cind nu va sti cela ce suduiaste cum iaste tat-s'u viu.
Sudalma robului iaste sudalm stilpinu-su ; drept aceaia poate stpinul
robului despre chipul lui s fac Ord la giudet pentru sudalm robului su,
macar de are fi cit de micsoar sudalma ; i aceasta s inteleage cindu-1 va
sudui in pizma stdpinu-su, pentru
facd lui rusine; iard de-1 va fi suduit
pre rob pentru vina lui si nu sd va atinge nemicA de stlpin, atunce nu
va certa nice unul nice altul.
Dup voia giudetului st acest lucru s legiuiasc acea sudalm a robului
oare atinge-s' de st'pinu-su au nu s atinge.
Bilrbatul despre partea lui poate s pirasc4 la giudet pre cela ce va fi
suduit pre muiarea lui ; asijdere i socrul pentru sudalma nurorii sale si
ginerele pentru sudalma logodnicei sale; si 'hied pentru sudalma unii feate
logodite poate s pirasc la giudet tatl ei i logodnicul ei si hied i socru-sdu,
de vreame ce sudalma ei, ce s dzice featei, treace i pan la ceialalti la toti
poate fiecarele de acesti oameni a featei, tot cite unul, s marg' s pirasc
la giudete i sil cearte pre suduitoriu ; i aceasta sa inteleage chid va fi stiind
suduitoriu pre acestia pre totd si cum iaste logodit.
Muiarea nu va putea sd vie la giude sa pirasc6 pri cela ce va fi suduit
pre brbatul ei, de vreame ce sudalma brhatului nu s cheam sudalm
spre muiarea lui.
9. Cela ce va sudui pre ispravnicul cuiva nu s' cheamd cum au suditu
pre acela ce iaste ispravnic, ce pre stpinu-s'u, alegind chid va sudui pre
ispravnic de va fi el de fatA sau de-1 va sudui la vreamea ceaia cind s va
apuca de s fie ispravnic sau de va sudui in pizmd, pentru s fac rusine
stdpinu-sdu.
10. Cela ce va sudui pre ucenic inaintea dascalu-s'Au s cheam ca suduiaste

pre dascalu-sdu; drept aceaia dascalul despre partea sa poate veni sil pirase
www.dacoromanica.ro

DESPRE SUDALME (gl. 43-50)

155

la giudet si.-i fac rscumprare pentru sudalma lui ce va fi luat pentru

ucenicul su.
Cela ce- va sudui pre o rud'-0, suduiate pre toate rudele sale cit<i>
vor fi dentr-acel rod i fiecarele dentr-acel rod poate s vie s pirascd la
giudet, pentru s s cearte trupeaste suduitoriul ; i nime dentr-acel rod
nu va putea s roage pre giudet pentru certarea suduitoriului s s cearte cu

bani, numai el singur suduitoriul poate s fac aceasta s s roage si. s

plteasc cu bani.
Acela ce va sudui pre om den clirosul besearicii suduiate pre vldic
4i pre besearicA i vldicul poate si. iarte greala lui ce-au fcut suduind
pre episcop i pre euros; iar greala ce-au fcut suduind besearica, nu-1 va

putea erta, ce s va certa ca un suduitoriu.

Acela ce va sudui pre cAlugr suduiaste pre egumenul lui i pre mns-

tire i poate egumenul i cu mndstirea s pirascd la giudet, alegind de

va fi calugarul dus pentru invVtura crtii cu voia egumenului, pentru
atunce cine-1 va sudui nu suduiate pre egumenul nice pre mnstire.
Poate cdlugrul si. iarte pri cela ce 1-au suduit pre dins, iar nu poate
s iarte pri cela ce au suduit pre egumenul i pre m'n'stirea lui.
CIND Si VA CREMA SUDALM, DE VA DZICE NESTINE ALTUIA:
MLNTI,

I (IND NU Si VA CREMA.

GLAVA 47.

Cela ce va sudui pre cineva, pentru c'ce-1 va fi suduit el inti, nu sa

va certa; lush' cind va fi sudalma celuia denti minciunoas i nu va putea
86 arate, iard sudalma celuia al doile iaste adevrat' ; iar de are fi sudalma
celui dental adevrata i celuia al doile minciunos, atunce acela al doile
va certa 0 nu va putea uvi s' dzic, cd: m-au suduit el inti, de-aciia 1-am
suduit i eu.
Ccila ce va sudui pre cineva tirdziu dupd ce-1 va fi suduit el, nu va
putea uvi c5. 1-au suduit, pentru ce 1-au suduit celalalt inti, ce s va certa.

Cene va sudui, pre cineva dzicindu-i ci. birfeate, acest cuvint ce i-au
dzis c birfeWe, de sd va afla ca iasste adevrat cumu i-au dzis, acesta
nu sd va certa ca un suduitoriu; iar de-i va fi dzis intru deert acest cuvint
si s va afla c'd iaste el vinovat, atunce acesta ce-au dzis celuia ci. birfea0e

s va certa ca un suduitoriu.
Cela ce va dzice altuia: s m erti c' mini, sa va certa i nu va putea
scpa cu acest cuvint, cace va fi dzis: s'a' mi. erti.
Z.

Cind si. vor prici doi oameni i va dzi3e unul altuia niscare cuvinte reale

asupra lui cum s fie fdcut niscare rutti

cela-i va dzice de fat ca

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INV.MTUR

156

birfeWe: de nu vor fi adevrate cuvintele ceale de ocara ce i-au dzis, nu sa

va certa cela ce i-au dzis ca birfeate, iar de vor fi adevarate, atunce ca un
suduitoriu sa va certa.
Cela ce va dzice altuia ca. birfeate i-i va da i o palma, macar de are
fi dzis i minciuni cel lovit, iara cela ce 1-au suduit sa va certa pentru ce
1-au lovit.
Cind va dzice netine altuia ea birfeate i el va fi graind dirept, atunce

cela ce i-au dzis ca birfeate iaste datoriu intre toti oamenii s'a dzica c-au
birfit el singur, iara nu cela ce i-au dzis el ca birfeate.
Cela ce va dzice celuia ce-1 va sudui ca birfeate, tirdziu dupa sudalma,
birfeate; acela sa va certa ca un suduitoriu.
FENTRII ERTAREA SIIDALIIM, CUM F IN CE CHIP Si VA FACE.

GLAVA 48.

Sudalma sa iarta uneori Cu cuvintul, iara de multe ori sa iarta i cu

tacutul.
Sudalma sa cheama ertata, and sa tocm'asc amindoo prtile i s5 impaca
fl,i dau mina unii cu altii i Inca de multe ori fac intaritura i Cu giuramint.
Inca sa iarta sudalma i cu bani ; iara cela ce iarta pri cela ce 1-au suduit,
pentru cace ii da' bani, acela iaste de ocara i. de toata ruinea.
Cu tacearea sa cheama ca sa iarta sudalma, chid cel suduit va face nite
seamne oarecarele, intru care lucru va putea cunoate cum dentru adincul
inimii lui arat'a cum sa aibd prieteug spre cela ce 1-au suduit, macar de n-are
nice arata cu cuvintul ; iara seamnele ertaciunii simt aceastea: cind va sudui
nestine pre altul i el sa va face a nu-1 audzi i dup-acea eft de tirdziu nu-
va mai aduce aminte ea' 1-au suduit ; O. mai virtos and vor avea simbr
Impreuna sau de vor mearge amindoi pre o cale sau de vor minca sau vor
bea impreuna sau de vor dzice bineati unul altuia sau de sa vor desfata i
vor glumi unul cu alalt.
Cind s'a va prileji ce! suduit i cu cela ce 1-au suduit 0 dea mina amindoi
i sa sa srute unul pre altul, cumu-i la pati, chid fac Hristos vaserase ,
aceasta nu sa va cherna c s-au impacat, alegind de vor face aceasta intr-alta
vreame.

Ertata sa va cherna sudalma, chid va audzi cel suduit cuvinte bune

i de cinste den gura celuia ce 1-au suduit.
Chid va sudui netine pre altul i de sa va atinge de trupul lui, cumu
s-are dzice sa-1 Impinga sau sa-1 tie i s-1 suduiasca, atunce nu sa va putea
erta cu aceaste cuvinte ce seriu mai sus, ce trebue cindu-1 va erta, sa-1 iarte
cu cuvintul i dennaintea a multi oameni.
www.dacoromanica.ro

DESPRE SUDALME (gl. 43-50)

157

Cela ce va erta sudalma, celuia ce 1-au suduit, au cu cuvintul au cu

tdcearea, acesta Cu adevdrat s tie cd nu va mai putea sd pirascd la giudet
sd-i facd rascumpdrare pentru sudalmd ce 1-au suduit, ce-i va .face giudetul
cumu-i s5. cade i-1 va certa ca pre un vinovat, cumu-i va veni giudetul dupd
pravild, cum d invtturd.
Seamnele ce scriu mai sus, arat cum cel suduit au ertat pri cela ce 1-au
suduit, mainte pnd a nu intra aceal ea cuvinte in urechile giudetailui, iar de-1 va

erta dupd ce va fi Inteles giudetul, atunce nu s chearnd ertag aceaia sudalmd.

Cela ce va erta la boala lui sudalma ce-1 va fi suduit netine, acela de
s'd va scula den boala lui, nu va putea s pirascd la giudet, pri cela ce 1-au
suduit sd- rscumpere de pre dins.
PENTRU CELA CE CLEVETESC $1f SUDUESC PRE DONNUL TIRII
SAU PRE 0A31ENII BESEARICII.

GLAVA 49.
Cela ce va grdi rdu de domnul locului aceluia i-1 va sudui cu mlnie i
cu tot deadinsul intr-acesta chip, eft de are putea i-are face toatd rutatea,
pre unul ca acela sd cade s-1 cearte, de vreame ce face lucru ca acela improtiva

legii i pravilei i nu sd va certa numai cela ce griate rdu de domn de fag

de aud toti, ce Inca i cela ce va grdi cit de putin i micor cuvint ce va
fi de ruine i de hul5 asupra domniei, i acesta sd va certa, de vreame ce
sd arid un lucru mare la toate pravilele: acesta ce va grAi 61 de putin cuvint
rdu Improtiva domniei locului aceluia unde lcuiate, de are fi once feal de
om, ver fie mirean, ver cdlugr, ver fie ce om den clirosul besearicii.
Cela ce va sudui pre vlddic sau pre duhovnicu-su, s cade s'd sd cearte.
Sudalma ce va sudui netine pre vIddic, de s'd va atinge i de besearicd
Cu vreo hula sau altceva lucru cu ruine, atunce singur mitropolitiil, ce sa
dzice vIddicul s'd cade sd-1 cearte pre suduitoriu i sd-1 aforiseascd, iard de

va fi suduit numai pre vldic, atunce vinovatul s va piri la giudetul cel

mirenesc i acolo s va certa.
Oricare dascal fcind vreo invgturd In svinta besearica intre tot ndrodul,
de va sudui sau va oc'rl pre vreun vldic dzicindu-i i pre nume i ardtindu-i

de fag i ocdrle lui i lucrurde ce va fi facut, acesta sd va certa incd

de-are spune i intr-alt chip cu cuvinte acoperite, ce s5. dzice cu tllcuri ca
acealea pentru s nu int,eleag toti, iard numai cei Invlati, aceia sd-i cunoascd

i pre vIddic i lucrurele lui, i atunce iardi sd va certa.

Cela ce va huli pre patriarhul, de fag sau i In taind, nu s'd va numai
aforisi sau sd va goni den svinta besearic5. i va rdminea i fdr.' de cinste,
ce Ina, i ca un eretic sd va certa 1).
1) la original s cerceta it.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMMEASCA DE INV.A.TXTURi

158

Cela ce va sudui pre domnul tarli de va fi nebun sau lipsit de minte salt

bat de butura sau de alta nebunie, nu sa va certa, Insa s cade s s

arate lucrul i sa sa cunoasca pre cuvinte ce va fi suduit sau ce feal de
obraz va fi fost sau ce feal de nebunie va fi avind sau de betie; iara de va
fi intr-alt chip sa' va certa foarte cumplit.
Certarea celuia ce suduiaste pre domnul tarli sau pre vldic sau pre
duhovnic ce iaste ispravnicul lui, iaste dupa voia giudetmlui.
Nu poate fiece giudet sa cearte cum va fi voia lui i cumu-i va parea lui
pri cela ce va sudui pre domnul trii, ce s cade sa scrie carte s-i dea stire
domnului cum si In ce chip l-au suduit i cumu-i va da raspuns i Invatatura,
asea Intr-acela chip sa.-1 cearte i sa-1 pedepseasca.

PENTRU CELA CE SUDUESC I OCRISC PRE NE5TINE CU SCRISOAREA.

GLAVA 50.
Lal) capetele ce scriem mai sus, dzis-aar cum sudalma sa face si cu scrisoare,

care sudalma cu scrisoare WA face asea: and va scrie nestine. si va pune

niscare cuvinte de ocara i de sudalm improtiva cuiva, scriindu-i si numele
lui si multe cuvinte reale si sudalmi asupra lui, aceaste ocr cu scrisoarea
FA' fac In multe fealiuri; uneori scriu hirtii cu sudalme i cu ocari asupra cuiva
si le arunca pre ulite sau In mijlocul Virgului unde simt mai multi oameni
pentru sa citeasca multi si s Inteleaga ocardle lui; alii scriu i lipase hirtii
pre ziduri sau pre preti pre unde trec oameni; altii cu mestersug nu scriu
numele omului, ce scriu niscare seamne ca acealea ce nu le au, de told lnteleg
cunosc pentru cine graiaste si pre cine ocareaste.
Cela ce va face polojenii ca acealea cu ocari si cu sudalmi asupra altuia,
aceluia ca s i sa tae capul, dup cum dzic multi dascali. Aceasta s Inteleage
sa face, cind aceale scrisori i aceale polojenii cu sudalmi i cu ocari vor
fi tocmite Cu viclesug ca acela asupra cuiva: ca s'a i sa faca moarte aceluia
om ; iard de nu vor fi asea cumplite, ce vor fi mai iusoare aea ca-n chip
de glume, atunce cela ce va fi facut acel feal de scrisori sa va certa, dup
cum va fi voia giudetului, ce sa dzice cum va fi si omul acesta ce-au fdcut
une ca acealea si cum va fi si cel suduit i earn; vor socoti dece au-1 vor
goni
vor scoate den mosiia lui
vor lua toate bucatele domnesti, sau-1
vor trimite la ocn, sau va ramlnea fara de cinste, care lucru iaste mai Mu
de toate, c nu-1 creade nime ce graiaste, nice sa' creade neciuri marturiia
lui, nice iaste volnic sa dea al sau cui va vrea, nice sa fac zapis cuiva, nice
3) In original

<< Ca.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SUDALME (gl. 43-50)

159-

s4 mopeneascO ocina civa i alte ca aceastea ; sau iar0 pre unul ca acela

s-1 poarte pre ulite pren tot tirgul sau s. pat alt pedeaps6, dup cum
va fi voia giudetului, aVind giudetul de pururea puteare la lucrure ca aceastea
s. cearte i cu moarte.
Cela ce va trimite pre altul s'a" fac6 scrisori cu suddlmi l cu ocOri ca
acealea asupra cuiva sau de va svdtui pre altul ca s" faca acest lucru, s.

cearte tocma ca i cela ce are fi fcut el singur.

Cela ce va face scrisori cu ocOri
cu sudlmi asupra cuiva vrind s
uviase s dzic' cumu l-au Indemnat cutarele i acela i-au dat svat de-au
filcut acest lucru, iar el dentru sine n-are fi fdcut nemicA, nu-i va folosi
acestuia, ce s" vor certa amindoi cu un leal de certare.
Cela ce va gsi vreo scrisoare cu suddlmi sau cu ocri asupra cuiva
de nu o va sparge sau sa o ardz, ce o va arOta priatenilor sAi sau cui- va
gsi, acesta s va certa ca i cela ce o va fi facut, alegind de o va fi fcut vreun
om de cinste i va fi scrisa cu difiscalie mare, dace o va tinea i s va miera

de aceale cuvinte tocmite cu filosofie ; iar6 nice acesta lucru nu iaste ertat
sa-1 fac, de vreame ce iaste scris acolea cuvinte reale carele nu trebuiasc

s s arate 'litre oameni.

Cela ce va scrie virpri sau va scoate cintece Intru oear cuiva, acesta
s va certa ca i cela ce va scrie sudalme i ocAri, cum serie nai sus, Impreun
i cu cela ce le va cinta acealea cintece sau alte ca aceastea, told cu o certare

s vor certa.
Cela ce va unge ferestrile sau upa cuiva cu scIrri sou cu fiece grozvie,

facindu- ris de casa aceluia, s s cearte ca i ceialalti.

Cela ce va spindzura la upa cuiva niscare coarne sau altOceva stIrv
imputit, s s cearte ca i ceia ce serie mai sus.
Cela ce va lipi scrisoarea cea cu ocri la upa sau la fereastra vreunui
om de cinste sau de o va lipi la curtea domneasca sau la besearic4, acela
mai mult s va certa cleat ceia ce serie mai sus.
Cela ce va zugrdvi chipuri de oameni cu rusine i cu ocar asupra lor
i mai virtos, dud de le va pune la vreun loe s vadz mul0, s s cearte
ca i ceialalti.
Cela ce va face rspuns scrisorii ce-au fost scris la dins cu sudalmil

Cu ocar asupra lui 0 macar de n-are adaoge alte cuvinte, ce numai de are
serie cum cite au scris simt toate mineiuni, nu-i vor folosi aceastea s poat
scOpa de certare, ce s4 va certa ca i cela ce serie carte cu ocri i sudalme.
Cela ce va vAdi la giudet pri cela ce serie carte cu ocar asupra cuiva,
acela va lua dar de la giudel, 04 va giudeca giudetul cumu s cade i dup6

cum va fi fealiul omului cel suduit sau In ce loe 11 va fi suduit sau In

ce vreame.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVATATURX

160

PRIMA TNTIT PENTRU CAREA SI iNDEAMNX GIUDETUL

DE 111A1 1111CKREADZ I CERTAREA.

GLAVA 51.

Acmu s spunem pricinile pentru care s indeamn giudetul de mai

micgureadzA certarea celui vinovat ; gi Intia pricin iaste ingelciunea, vielegugul, pentru cce gregala ce s face cu Ingelkiune cu hiclegug iaste foarte
mare, iar gregala ce s face Mil de Ingelciune nu s cheam nicecum gregal

numai ce s ceart agea putin lucru numai drept leagea.

Dup chipurile cebra ce vor gregi ce feal vor fi, va cunoagte giudetul
gi va creade de va fi gregit cu IngelAciune sau de nu va fi, pentru dice cela
ce-au gresit, de va fi vreun tran gros i prost sau vreun cucon mic de virst
sau vreo muiare, atunce nu s va cherna s fie gregit cu Ingelciune sau cu
vreun viclegug.
Care grefeale s'd cheamei Tara de ins:eldciune.

Cind face negtine vreo gregal i pentru acea gregald nu dobindeagte

nice o cinste sau dud va face de vreo fried sau de vro zburdciune, atunce
vom creade c-au gregit WA' Ingelciune gi mai vlrtos clnd va pgubi sau va
pti alt nevoe pentru acea gregald.
Cine va face vreun lucru de fat de vor vedea toti, care lucru nu va da
pravila s s facd, ce-1 va sminti, nu s cheam s fie fcut gregal cu IngelAciune.

Cela ce va face gregal cu inv.-di:Aura mai marelui su, nu s cheam

s fie fcut gregal cu ingelaciune.
Cela ce va gregi priatenului su cel bun, nu s cheam s fie filcut gregal
cu IngelAciune.

Cela ce face gregal de nevoe indemnindu-1 meserearea carea are pre mina

lui, nu s cheam c-au gregit cu ingerciune.

Care grefeale s cheandi cu infeliriune.
Cela ce-i Invatat a face rutti, acesta toate gregealele ce face slmt cu
Ingelciune.

Cela ce face lucruri prespre fire i dennafara de obiceaele cregtinegti

s cheam c face gregale Cu ingelciune.
Cela ce va fi ispravnic vreunui cucon micgor, de-i va tinea bucatele pro
urma i dup moartea printilor gi de va lcomi s ja ceva dentr-aceale bucate
fail de blagoslovenie i fdr di ce s vor da la vreo treabd pentru nevoia acelui
cucon, s cheamd c face gregal Cu Ingelciune.
Cela ce nu face la boeriia lui dup tocmealele i nravurile ce-au fost
mai de mult aceii boerii, ce face alte obiceae dupd voia sa, acela s cheama
c gregeagte cu Ingelciune.

www.dacoromanica.ro

DESPRE MICSORAREA CERTARII (gl. 51-66)

161

Cela ce face sil cuiva sa faca vreun lucru fr voia lui, acela s cheama
ca face gresala cu inselaciune.
Cela ce are putea face vreo gresal de fata si la vedeare, jail el face acea

gresala pre ascuns sa nu-1 vadza nime, acesta face gresala cu inselaciune,
alegInd de va avea cuvint a grai sa dzica c-au facut pentru cutare lucru.
Pre ascuns s cheam sa face vreun lucru care lucru nu-I spun celuia
stie.
ce i s-are cadea
Cela ce va vatama foarte ru pre cineva sau de-i va face alta nevoe
mare, 55 cheama sa fie fcut acel lucru cu Inselaciune si nu va putea sa suvaiasca sa dzica cum nu 1-au vtdmat cu Inselaciune.
Cela ce va asculta si va face vreo gresala pre cuvintul altuia, acesta
nu s cheama ca greseaste cu Inselaciune, alegind de va fi fost acela ce i-au
dzis vreo muiare.
PENTRU A DOA PRICLNi CE MICSUREADZi GIUDETEIL CERTAREA
CELUI VINOVAT.

GLAVA 52.
A doo pricina carea Indeamn pre giudet -sa mai micsureadze certarea
celui vinovat iaste
sa va da, de vreame ce si pravila da Invatatura
cum gresala ce sa va face cu minie sa sa cearte mai iusor.
Direptatea i jaloba vinovatului poate s-1 sprijineasca la nevoia lui
cind va gresi, cumu s-are dzice fatal cindu-s va gsi fata curvind sau brbatul

cindu-s va gasi muiarea facInd preacurvie cu altul, pentru direapta jeale

si de la ininf dureare de va omorf pre curvariu si.pre curva. Intr-acel ceas,
putea-vor suvai sa sa cearte mai putin.
Cela ce s va mlniia fiind indemnat de cuvintele altuia sau de lucrul lui
i acesta Intr-acea minie de-1 va vatama Intru ceva, mai putin s va certa
ori cu ce vdtamarel-are vatama de cumu 1-are vtama cind nu 1-are fi intaritat
cu mInie asupra lui.
Cela ce va strica pacea ce au fost facut cu vrajmasul su pentru miniia
scirba .ce s-au sclrbit pre dins, de sa va afla ca s-au mlniiat i s-au sclrbit
pre direptate parte, sa va certa mai putin; iara de sa va afla eS s-au scIrbit
pentru un lucru putin, atunce s va certa deplin.
Once lucru ce s va face cu minie i cu scirba nu-i bun de nemica,
atIta iaste cum nu si-are fi fost, alegind numai chid sa va face milostenie,
eS milosteniia rmine in veaci neclatita, macar de s-are face si cu scIrba ; iara
de va fi fost miniia asea de mare, clt s scoata pro om si den minte, atunce
nice milosteniia nu iaste drept nemica ca si cum nu si s-are fi fcut.
De are giurui nestine once giuruinta 84 faca, ce sa dzice sa nu s Insoare

sau sa daruiasca cuiva vreun lucru sau s s posteasca sau alta fiece
11 c.1061

www.dacoromanica.ro

162

CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURI

giuruinta de-are face, de vreame ce giuruinta va fi fost cu minie, nu iaste

datoriu cela ce au giuruit s fereasca acest lucru, macar de are giurui i cu
giurmint.
1. De s-are desprti netine de rmeaia sa intru minie i intr-o scirb sau
de sa va lei:6:1a de fecioru-i i-1 va scoate den toate ocinele lui sau de s-are
face clugr sau de v-are vinde casa sau viia sau satul i mai pre scurt de-are
face ce va face In minie, nicecum s nu s prindz In sama cum nu e-are
fi fcst nemic4.
Aforiseniia ce s va face cu mInie, numai aceaia s prinde In sam i iaste
foarte real) i cumplit'; aijdere i alte ori fiece blstm.
Care giudet de va fi minios i va giudeca pre cineva i de va isprvi in
vreun chip aceaia giudecat, nu s cade s fie desvirit, pn nu vor treace
treidzeci de dzile.
Cela ce va fi biruit de Millie i de va face vreo greal Intr-acea minie,
iar dup ce s va dezminiia, va dzice Ca': ce am fcut, de-am i greit, bine
am fcut, sau i alt cuvint asemenea acestuia, neprindu-i nice un ru c-

ce au greit, acesta s va certa pentru acea greal si nu va putea uvi

s dzic' c-au fost minios.
Cela ce va dzice cd de minie au fdcut vreo grea14, nu-1 va creade giude-

tul, ce trebue s arate acest lucru cu mrturie oameni de credint.

PENTRU A TREIA FRIONA CE SUVIIASTE CEL VINOVAT sA SA. CEARTE
IIAI PUTIN DE CUMU I SA. CADE DUPA. GRESAL CE VA FI FACUT.

GLAVA 53.

A treia pricin ce indeamn pre giudet s mai micureadze certarea

celui vinovat iaste virsta, pentru cAce pre bAtrini i pre cuconii cei nu de
virst, pre acetia mai puldnu-i ceart pravila. Iar drept aceaia pentru s
s inteleag bine firea i tocmala pravilei, trebue s spunem bine pre amnuntul Indltimea i pogorirea virstei omeneti, cumu s cade, pentru s inteleagem i pravila mai bine, ce s dzice care virst s cheam cucon i care tinr
In msur de virst i carele iaste mic i carele btrin.
Cucon s cheam pnd al eaptele an de Virst; thin' In msur de v,irst
s chearna parte brbteasc6 de la dzeace ai i giumtate Oda* la 14 ai, iar

parte fmeiasc de la 9 ai i giumtate pn la 12 ai.

Aceasta s inteleage chid rutatea tinerilor nu va treace pre virsta lor,
pentru c de vor fi tinerii foarte rai pn mainte de 10 ai i giumtate, atunce
s vor socoti mai sus de 25 de ai, cum au fost oare cind un cucon cum scrie
svetii Grigorie dvoeslov, cum pentru dease i multe i infricoate blstmi
1) In original it rrea v,

www.dacoromanica.ro

DESPRE MICWRAREA CERTARII (gl. 51-66)

163

si hule ce rcea, cind era numai de 5 ai, 11 apucar diavolii den minule Orintilor
lui i perir cu di(n)s; sau ca i alt cucon ce era de 5 ai i giumtate, dece

pentru blstmile i ocrIle ce Men printilor, sa suprase told cetteanii

Rimului i s-au sculat cu totii de 1-au ucis.
Mic s cheama pn In 25 de ai i de-aeolea inainte
cheam mare, s

poat face tot lucrul.

Btrin s.' cheam'a den 50 de ai pn la 70 de ai.
Thtfinii clnd fac vreo gresal pentru carea invals pravila s. s cearte
trupeaste, acesta sa. ceart mai puin decit cel tInr; asijdere si la toate gresealale s ceart mai putin, alegind de va fi gresala ce va face balfinul dentru
gresealele ce s ceart. cu moarte, ce s. dzice cumu-i 'uciderea, pentru cce

&A. atunce veri btrin veri tinr i s va tia capul, fr nice de o socotint
cumu-i va fi virsta.
Mai putin s vor certa cei batrini nu pentru alta:, ce pentru ce li s imputineadz sIngele i putearea simtirilor si li s imputineade i mintea, iar
de vreame ce va fi el cu toate btfineatele i cu barba alba: si de va fi brbat
si bun si intreg la simtiri si la minte, atunce de va gresi, s va certa ca
un tinr.
La gresealele ce s ceart cu bani, s ceart tocma i cel btrin ca
cel

Macar ca cei batrIni la o sama: de greseale s ceart mai putin, jara: drept

aceaia tot nu poate fi ca s nu s cearte oricit de putin.

Certarea celor tineri.

Ceia ce slmt mai mici de 25 de ai, mai putin

vor certa la toate

gresealele.

Cuconii de tot si cu totul s iart, once greseale are gresi.

Certarea cuconilor.

Carii nu vor fi de masura vIrstei, aceia de vor i gresi, mai putin sal vor
certa, macar c' simt ei destoinici s amAgeasca' pre toti cu lucrurile lor.
Cei fr de virst, mai putin s vor certa la toate pcatele ceale trupeasti
aceasta s. inteleage and le lipseaste putin vreame s vie la msura virstei,

ce sa dzice s le vie mintea in cap, ca de le va lipsi vreame mult pn a

veni la nisura vIrstei, atunce nu s vor certa nicecum, cum au fost oareunde un cucon carele mainte Oa a s Implea 9 ani, Ingrose pre m'amca
ce-1 apleca ; i de aceasta nu iaste a s miera, ca. multi cuconi s-au aflat de
micsori atita de tari la fire, cit au putut lucra ca i cei mari brbati, cum
mrturiseaste de acest lucru i svintul leronim, scriind intr-o istorie ctra
11*

www.dacoromanica.ro

CARTE '110MiNEASCA DE INVilITUR

164

un preot de 1-au chemat Vitalie, .cum au fost Solomon de unsprddzeace ai,

clnd au nscut pre fiiu-su pre Rovoam, i pentru Ahav dzice cum 0
acesta de 12 ai au fost, cind au nscut pre fiiu-sdu Ezechia. lard drept aceaia
aceast pravild iaste deplin i adevdratd, cum cei mai mici i frd de virstd

sd ceartd mai putin la toate pcatele trupeti i de s vor impreuna cu

jidovcd sau cu alt copil parte brbteasc sau cu vreo rud carea s cheam
mestecare de singe.
Incd 0 la greealele ceale mari, ce s dzice la ucidere, mai putin s ceartd

ceia ce nu sImt Ina de mdsura vIrstei.

Cei fdra de virstd de vor face bani rdi calpuzani, nu sd vor certa cu
toate certdrile, dupd cum invat pravila, iath numai dup voia giudetului,
find nu cu moarte.
La uciderea ce fac cuconii andesine giucind, iau o certare foarte micoard,

cum au fost acei doi cuconi carii giucindu-i cu giucreile sale, s-au
unul pre altul, i 1-au lovit cu cutitaul cel de condeae i 1-au giunghiat de
1-au omorit ; i pentru certarea 1-au izgonit dentr-acel sat, unde au fost fcut
moarte cu invTtur ca aceaia s nu sd mai Intoarcd la cela joc, pdnd nu
va face pace cu pdrintii cuconului celui ucis.

Cei nu de virstd, 0 la furtuag mai putin s vor certa, de are fura

den lontru den besearicd.
De va fi netine nu de vIrstd 0 de va face vreo greald i pentru
cdce va fi mic de virstd, s va certa putinel; iar el de vreame c.0 nu va fi
de virstd, va face iardi aceaia greald, atunce s v certa mai mult decit
ceaia dentdi, iard tot nu cu moarte, macar de-are 0 certa pravila pentru
aceaia grealk cu moarte.
Oricare frd de virstd va face vreo greald. 0 de nu-1 vor phi la giudet
pdnd s va face mai mare, atunce giudetul nu-1 va certa dupd virstd ce va
fi avind atunce, ce dupd virsta ce va fi avut atunce chid au lcut greald.
De-are vrea de n-are vrea, giude-tul iaste datoriu s micureadze certarea
celui mic cind va grei; sa o micureadze dupd voia lui, pentru cce c toate
giudeatele feresc acest lucru, ce sd dzice micurarea certrii.
Cumu s'd micfureadzd certarea celuia ce nu-i de pirstii.
De vreame ce cel fd.rd de virstd ce face greald va fi de optspredzeace

ai mrgind, atunce s-1 bage In hiar 0 in temnit pd.n In citdva samd de

vreame ;

iar de va fi de 14 ai, i greala ce va face s ceartd ca 0 pre

bdrbatii cei mare, ce s dzice cu moarte, cumu-i intdi furtuagul sau sodomiia,
atunce-1 va bate pren tot tIrgul 0-1 va Inchide In temnitd Cu obeade in picioare ; iar de va fi mai sus de 14 ai i nu va agiunge pnd la 25 0 greala ce
va face iaste de cap, atunce iardi sd va bate pren tirg
vor trimite la ()cud,

www.dacoromanica.ro

DESPRE MICSORAREA CERTARII (g1. 51-66)

165

Cel nu de virst de s va gsi cd iaste eretic sau de s-are prileji sd-si

ucigd pre tatd-sdu sau pre imd-sa, atunce nu va putea scdpa Cu virsta, ce
s va certa ca si un mare, cum au fost tindrul cela ce otrvi pre tatd-su,
de vreame ce nu era fined nice de 18 ai
tdiard capul in cetatea Rimului.
22.

PENTRU A PATRA PRICINX CE 1111CSUREADZX GIUDETUL

CERTAREA CELUI VLNOVAT.

GLAVA 54.

1.. A patra pricind ce indeamnd pre giudet s micsureadze certarea celui

vinovat, de cumu i s cade, iaste betia, de vreame ce dd.' Invltdturd pravila
de- dzice cum toatd gresala, de-are fi cum are fi de mare sl de s'd va face

la vreamea de betie, nu s va certa deplin dup cum spune pravila, iar

nunaai dui:4 vola giudetului.
Omul bat de-are gresi tocma i spre chipul domnului ri, iardsi tot sd

va certa mai putin.

Omul cel bat de-are sudui, de-are huli, de-are face si giurdmint minciunos
si de-are strica i pacea ce va fi fticut cu vrjmasul sdu, de pururea suvdiaste
scap

i s ceartd tot mai putin dupd voia giudetalui; si mai virtos vinul

ce va fi but vddzindu-I limpede i frumos la fail i moale si dulce la gustare,

de are fi si intelept nestine, tot sd amgeaste prindu-i cd nu s va imbdta.

Cindu sd -va imbta nestine cu inseldciune, mai virtos dud va mestersugui cineva sd-1 imbeate, atunce once va gresi, nu numai va suvdi pentru
s scape, ce nu si s va certa nice cit de putin.
Mai putin sd va certa omul cel bat, and va Ii prea omorit de betie, decit
and are fi numai in vreame, cd atunce s cheam c'd nu sti nemicd ce face;
Lard cind s va cunoaste c nu-i prea bat si de va gresi, s va certa mai mult,
iar tot nu cum are fi treaz.
Batul ce va face vreo gresald si-s va cunoaste lucrul c de toate ori
cindu s Imbatd iaste ru la belie si sd svddeaste i sd bate cu toi, acela s
s cearte deplin, ca si cum are fi gresit in trezie i dup cum spun pravilele
dupd gresal ce va face, pentru cdce s cade cine- s cunoaste firea c iaste
zlobiv la betie, sau sd. nu-s bea vin nicecum, sau s bea putin s nu sd imbeate.
Cela ce sd va imbta indeadins, ca s' poatA suvi la gresala ce va gresi,

pentru sd s cearte mai putin, acela nice dinioard nu va scpa, ce 85. va

certa deplin.

Celuia ce-i va prea bine dupd betie, eke au facut vreo gresald,
i ludindu-sd dzicind: bine am fAcut, de-am flout
asea, acesta nu sit va certa putin, ce tocma i deplin, dupd cum va fi

imbdtindu-sa iar
scriind pravila.

www.dacoromanica.ro

166

9.

CARTE ROMINEASCA. DE INV.XTXTURA.

Cela ce va dzice giudetului ea: am fost bat, clnd am flout aceast gresaM,

giudetul nu-1 va creade; drept aceaia trebue sa arate cu mgrturii care mrturii s mrturiseasa cuinu 1-au vdzut bind Intr-acea dzi si cum au fost
borind si au fost Metric' toate nebuniile betii i alte searnne ca de om bat.
PENTRU A ,CINCEA FRIONA. CE MICFREADZI GIUDETUL CERTAREA.

OLA VA 55.

A cincea pricin pentru carea s. Indeamn giudetail a mai micsura cer-

tarea celui vinovat, iaste aceasta, cind nu-i omul cu toat mintea, ce 86
dzice esit den fire-i, nebun, de vreame ce invat i pravila: omul ce va fi
dennafar de minte, macar ce gresal are face, nu s va certa.
Nebunul i cel dennafar de minte de &a' va Intelepti cindva, nu s va
certa pentru greseale ce-au fcut la nebuniia lui.
Cela ce-i cind i and nebun, jai% nu In toate dzile, cumu s-are dzice
patru luni iaste nebun si cinci, ease luni iaste intelept, acesta leal de va
face vreo gresal In vreamea 'nebunii lui, nu s va certa, iar de va gresi
la vreamea ce iaste Intelept, atunce s va certa tocma, dup cum serie pravila, ca i fiecine ; iar de va fi lucrul Imprechiat, oare nebun au fost au
ha, and au Mcut acea gresal, atunce st. In mintea giudetului s cunoasc4
de pre lucrurile ce vor fi fost pren pregiurul acei greseale.
Cela ce va fi cu minte si va face vreo gresal i pentr-acea gresal s va
phi la giude i giudecindu-1 i grind mrturiile, iar el intr-acel ceas va
nebuni, atunce giudetail 11 va certa cu bani sau cu dobitoc ; iar de va
nebuni el, daca va isprvi giudetul Ora si va vrea
dea i vreo certare
pre trup, atunce de vreame ce pre nebun nu-1 pot certa trupeaste, va schirnba
certarea lui pre bani ; si aceasta s va face and nu va mai fi nice o nedeajde
de-a s mai inteleptirea cel nebun ; iar de va fi nedeajde
teas* atunce giudetul 11 va pune la paz, pin s va intilepti s-1 cearte.
Nebunul de are ucide si pre tata-su, nu s va certa nicecum.
Seamnele nebunalui.

Cela ce s va face si sl va arta cum iaste nebun, pentru &Ai scape

de certare, iar el nu iaste cu adevrat nebun, acela s va certa deplin

dup pravil, iar pentru s-1 cunoascs giudetul au doar s" lace au cu adevrat

iaste nebun, trebue s-1 Intreabe giudetul multe intrebri si in multe fealiuri
si Cu multe mestersuguri i s.' Intreabe si pre vraci, carii foarte lesne vor

cunoaste de va fi nebun cu adevrat.

agiute, cumu
Cela ce va svtui pri cel nebun s fac vreo gresal sau
s-are dzice
dea sabie goal i artindu-i pre cineva sa-1 ucig, nu va putea

www.dacoromanica.ro

DESPRE MICSORAREA CERTXRII (0. 51-66)

167

suvi acesta pentru ce au fost el nebun i au fcut gresala, pentru s nu s

cearte dupg pravil cela ce-1 va fi svdtuit.

Cel nebun macar cA nu s' va certa la nebuniile lui, de va face vreo

gresal, iar tot nu s cade s'-1 slobodzeasc de tot s Imble pre drumuri
7.

slobod, ce s alb-a paz s fie pre ling omenii s'i, Ong. s va intilepti.
A EASEA PRICINI CE MICKREADZI GIUDETUL CERTAREA CELIA VINOVAT.

GLAVA 56.
A easea pricin carea indeamn pre giudet s' mai micsureadze certarea
celui vinovat, de cum Invat pravila, iaste obiceaiul locului, dup care obiceaiu

cine va gresi nu s va certa nicecum; cum dau InvtAtur toti dascalii, toemindu-s. told Intr-un cuvInt.
Clnd va fi un lucru cu cale s. SS. cearte carele-1 va face, iar acel lucru
de vreame ce va fi obiceaiul locului s SS. fac, atunce acela ce-1, va face nu

sl va certa nicecum.
Giudetul giudec cIteodata i Improtiva pravilei pentru acest obiceaiu
a locului si de multe ori face cumu-i voia lui.
lucrurile ce s.' fac dup cum iaste obiceaiul locului, macar de-are si
fi Improtiva firei si a pravilei, iar drept aceaia tot nu va certa giudetul
pre ceia ce fac acel obiceaiu, macar cal aicea-i ceart besearica ; iar la vtoroe
prisestvie va certa Dumnedz6u. cu munca de vac, pre citi vor face Improtiva

dumnedzestilor pravile lucrure fr leage.

PENTRII A EAPTEA PRICLNI CE 1111C5UREADZA. CERTAREA.

GLAVA 57.
seaptea pricin ce lnmicsureadz certarea celui vinovat iaste multime
de oameni, unde s pornesc cu totii s fac vreo Mutate, atunce giudetul
nu poate s. aleag cine au fcut rutatea, dup-acea nu poate pre toti
cearte pentru unul ; i pentru ce ? CS. aceaste sotii multe s fac In doo fealuri;

drept aceaia trebue s stim cum une date shut Impreunati multi i fac toti
o gresal i iars alt dat' shut multi impreuhati Intr-una i numai unul
dentr-!ni face o gresal, Intr-acea nime nice dentru soiile lui n-au Inteles,
nice 1-au vdzut, nice giude-tul poate s-1 cunoasca i Intr-aceast fapta simt
doo pravile ; intla pravilh' iaste aceasta.
Chid shut niste oameni multi strinsi la un loe i fac vreo gresals, drept
aceast gresal s Indeamn giudetul sa mai micsureadze certarea, dupa
cuin serie pravila ; si mai virtos gresala ce vdr fi fcut acei multi s ceart
dup pravil' cu moarte, atunce asijdere s indeamna giudetul s mai micsureadze certarea pentru s nu omoar pre multi drept o gresald.
www.dacoromanica.ro

168

CARTE ROMINEASCX DE DINIUTUR

Cind sd va prileji in mijlocul a multi de vor fi unii dentr-Insi mai capete,

cumu s-are dzice ispravnici, atunce la unii ca aceia nu va micura giudetul

certarea acei greseale pentru cei multi, pentru ace cd fie la ce greald ceia
ce simt capete dupd pravild sd ceart'd de pururea deplin, numai ce Inmicsu-

readzd certarea cebra ce simt toti intr-un chip de vinovati i nice unul
dentr-Insi nu iaste mare sau mic.
A doo pravild dzice: cInd s'd va tImpla dentre nite oameni multi s
gresascd unul dentr-i(n)si i atunce nice aceia nice giudetul poate s stie
carele au flcut gresala, atunce pre toti sd-i slobodzeascd de toatd certarea
trupeasc'd i s'd vor certa numai cu bani, cumu s-are dzice de pre o fereastrd

a unii case, unde au fost strInsi niste oameni multi, s-au aruncat o piiatrd
-au ucis pre un om ce-au fost treclnd pre ulitd i acestia ce slmt In casa
nu tiu cine s'A fie aruncat acea pliatrd, cum nu poate sd fie intr-alt chip,
ce unul dentr-lnsi au aruncat piiatra si el nu va spune, atunce toti s fie
slobodzi si numai cu bani s sd. cearte.

(Jlnd vor fi Intr-o casd niste oameni multi Mcuitori i s'd va gsi intre
dinsi unul ucis si vor ardta seamnele cum sd-1 fie ucis unul dentr-insi, iar
nu multi, de vreame ce &A va afla Ca' are numai o rand, iard nu mai multe,
iard nu s'd sti carele dentru dinsi sd fie fcut aceastd ucidere, atunce vor fi
toti slobodzi de certarea uciderii, numai ce sd vor certa dupd voia giudetului
i nu sd va certa nice unul cu moarte ; asijdere de-are avea clt de multe rane
cel ucis, macar de are 1) fi atitea de multe pre cit<i> oamen<i> vor fi lntr-acea
casd si sd nu stie ,nime cine sd i le fie fAcut acelui ucis, atunce tolxi> vor fi
slobodzi de moarte, numai ce s'd vor certa dupd voia giudetului.
Cind s va prileji sd aibd price niste oameni i vor sari told cu arme asupra

unuia si-1 vor omorl Cu multe rane, iar'd s nu fie nici aicea lucrul de fatd
oare cine 1-au rnit si cine nu 1-au, atunce tot<i> s vor certa dupd voia
giudetului; iard de s'd va cunoaste carii 1-au rdnit si carii nu 1-au, atunce
ucigdtorii sd vor omorI, iard ceialalti ce le-au fost agiutoriu s'A vor certa dup'd

voia giudetului ; iard de nu le vor fi agiutat, ce numai fiind acolea de faVA

vor fi grit si ei cu arme, atunce acestia nu &A vor certa.

Niste oameni multi vor ucide pre vrunul cu rane de moarte, carele
una dentr-Inse sIngurd putea sd-1 omoard, iara s nu s'A poatd adevra la
giudet carele 1-au omorlt, atunce, pentru cdce simt multi, nu s va omort
nice unul, iard s'A vor certa dupd voia giudefului.
Cind vor ucide multi pre unul cu rane nu de moarte, care lucru una
dentr-acealea nu I-are fi putut omorf, ce toate lmpreun 1-au omorlt i giudetal
nu sti carele-i va fi fdcut rana cea de moarte, numai ce s'A adeverete lucrul,
2) In original derea ).

www.dacoromanica.ro

DESPRE MICSORAREA CERTXRII (gl. 51-66)

169

cum I-au ucis toti Impreund, atunce pentru multimea s vor certa toti dupA
voia giudetului.
Cel ucis de multi de va avea i. rane multe i dentr-aceastea unele simt
de moarte, altele nu slnt de moarte, iarA s'A nu poatd giudetul sd adevereadze cine i-au fdcut rana cea de moarte i cine i-au fcut cealealalte ce
nu-s de moarte, atunce pentru multimea toti sd vor certa dupd voia giudetului ;
iara de va cunoate giudetul pri ceia ce-au fdcut ranele ceale de moarte,
li va certa ca pre nite ucigtori, iar ceia ce n-au fdcut rane de moarte, va
certa-i giudetul dup'd cumu-i va fi voia lui.
Mai marele ce va fi cap intre multe sotii i de va fi fdcut ranA de moarte
celui ucis i ceialalti sotiile sd-1 fie vdtdmat cu rane nu de moarte, atunce
cel mai mare sd va certa ca un ucigatoriu cu moarte, iar ceialalti dupd voia
giudelmlui i dupd rane ce vor fi fAcut fiecarele, Irish' i atunce sd cade A.
foarte cerceteadze giudetul pre-amdnuntul In ce parte de trup au rdnit fies-

carele de dini, pentru cace macar de n-are fi fdcut toti rane de moarte,
alegind Mil di cel mai mare ;. iar drept aceaia mai mult sd va certa cela ce
va fi lovit In piept deal cela ce-1 va fi lovit intr-un deaget i mai mult s
va certa cela ce-au fAcut rana de i-au scos sufletul decIt ceialalti, dece oricIti
vor fi facul<i> rane de moarte, told s'A vor omort, iara ceialalti sd sd cearte
dupd voia giudetului.
Cind sd va ucide netine de multi i giudetul nu va ti carele dentr-acei
multi 1-au ucis, atunce told s'A vor certa cu bani sau-i 1) vor scoate den moie
sau la ocnd.
Poate giudetul s'd munceascd pre acela sau pri ceia ce vor avea niscare
seamne ca acealea cum sd fie ucis aceia pri cel mort, macar de-are fi smomit
i pro al-1,H pr multi lntr-aceastd ucidere ; aijdere de va arunca netine
vreo piiatrd den vreo cask unde vor fi oameni multi i 'va ucide pre cineva,

nu-i va munci pre toti giudetul, nice-i va putea s-i munceasc, pentru
&A tie carele iaste dentru toti cela ce-au aruncat piiatra. lard de va fi care
cumva dentru aceti multi de sd vor gdsi vreunii carii sa ad niscare seamne,

cum acetia sd fie aruncat piiatra, acela sau acetia numai ce va munci
giudetal sd spue cum va fi cu adevdrat.
PENTRU A OPTA PRICINA. CE INNICSUREADZI GIUDETUL CERTAREA.

GLAVA 58.
1.

A opta pricin carea Indeamnd giudetul s'A Inmicqureadze certarea celui

vinovat la greala ce-au fdcut iaste ascultarea carea va face netine spre
domnul trli sau spre stapinul carele-i va sluji. $i cum dzice cartea cea
1) In original sau ui D.

www.dacoromanica.ro

170

CARTE ROMMEASCX DE rNVTXTUR

veache la vtorii zacon , 17 capete, cela ce nu a va pleca, ce sa dzice ce

nu va asculta de giudetul ce-au ales Dumnedzdu cu moarte voiu s moard;
macar cd acest cuvInt a scripturii cei vechi dzice asea, iar s inteleage
pentru Invttura giudetului celuia ce giudec pre leage 0 pre dumnedzaestile
pravile si pre pravilele cealea ce simt dupd fire, pentru cdce carele nu sA va
pleca supt triia lnvdtturii legii i giudetului nu sa va certa cu moarte
pre direptate i dupd pravild.
Cade-s s'A asculte i s s' pleace boiarinului si mai marelui ndrodului,
Ina and va da invitAturd spre lucrurile carele vor fi mdrturisite de pravilele
ceale impAratesti sau de obiceaele locului sau de singurd firea omenea(s)c.,
care lucru s lnteleage, cInd va lmbla nestine pre aceaia ascultare, putind
vdtdmare va face spre de-aproapele au; iard de vreame ce cu aceast ascultare
ce va face nestine spre mai marele &du, ce a dzice spre domnu-sdu, imblind
de toate pre voia lui, va gresi si va vdtdma forte mult pre de aproapele fiescui,
atunce nu s cade asculttoriul sd fereasc aceastd ascultare.
Cela ce va ucide pro cineva fiind trimis de boiarinul sgborului, ce s'A

dzice di cel mai mare a gloatelor, poate suvdi a nu sd cearte, dup cum
serie pravila, care lucru s Inteleage Intr-acesta chip: cindu-1 va trimite cel
mai mare, 11 va Ingrozi de-i va dzice cd de nu va omorl el pro acela, giudetul
va omori pre dins; si mai virtos mai marele gloatelor va fi deprins a omorl
pro unii ca aceia ce nu-I vor asculta ; iard de vreame ce nu-1 va Ingrozi mai
marele gloatelor i s nu-i dzicd asea: cd de nu-1 va omori, va muri el in locul
lui, i fried ciind nu va fi invdtat a omori pri ceia ce nu-1 scultd, atunce cela
ce va face uciderea nu va putea suvi s dzicd cd 1-au minat mai marele
ce sd va certa dupd cum serie pravila.
RugAmintea domnilor iaste ca i clnd are Ingrozi pre nestine.
Oricare muiare de fried si de sild ce-i va face domnul sd va pleca si va

face pre voia lui, aceia nu a va certa nicecum.

Un giudecdtoriu de la un tirg, ce s'A dzice un diregtoriu, nu iaste datoriu

sA' asculte pre domnul trli s' munceascd sau s spIndzure pre nestine,
cunoscind el c nu-i vinovat i iaste lucru cu asupreald aceaia muncd sau
aceaia moarte, ce mai bine-i iaste lui sd-s lase scaunul cel de giudet ce tine
decit s s. pleacea InvAtAturii domnu-sdu -tea cu asupreald; iard de nu s
Indurd s'd facd pdrAsire Scaunului au, trebue s serie s'A dea stire domnu-su
de acea tocmald ce i-au poruncit, cum iaste lucru cu npaste i sd socoteascd
s mai cerceteadze i dup-aceasta s'A asteapte rspuns. lard giudetul de va
rspunde si al doile rind 0 de va dzice: de nu veri asculta, tu stii, sau s faci

cumu-ti dau invdtdturd, sd nu mai cerci alt lucru sau alt vin' ; sau de va
dzice i intr-alt chip: citit-am scrisoarea ce ne-ai trimis si am Inteles de

tot; iard drept aceaia s faci cumu te-am dat invdtdturd; intr-alt chip a
www.dacoromanica.ro

DESPRE MICSORAREA CERTARII (gl. 51-66)

171

nu fie., atunce de va asculta de invkAtura mai marelui sAu, va putea suvgi

si nu s. va certa dup pravile pentru gresala ce va fi fAcut pentru ascultare.
Cind va dzice giudetul cutare lucru 1-am fAcut, pentru c'A mi-au dat
invAtAtur domnu-mieu carele iaste mai mare pre o tarA, nu-i vom creade
acest cuvint, numai trebue BA arate acea invtturA a celui domn, au cu
marturi au cu scrisoare de mina domnului
Un giudet ce va isprAvi si va svirsi leagea altui giudet, altii eparhii nu
sA va certa, nice iaste datoriu acesta s* cerceteadze tocmala aceaia direapt-i
au cu asuprealA, alegind de sa va pune improtivA ce! Idnovat, de va dzice
cum aceastA leage nu-i 'Duna de nemicA, de vreame ce s-au fAcut de un giudet
strein si cum nu i s-au cAdzut s legiuiascA el gresal ca aceasta, cumu s-are

dzice: starostea de Camenit n-au putut prinde -breun vinovat la minule

lui, au fa'cut leage s'A fie izgonit den toate cetlile cite simt supt oblastiia
craiului lesesc ; i asea au isprAvit: cum de va incApea in minule vreunui scaun

crAesc, ca s aibg a-i tAia capul. i asi-au dat stire pre la toate cettile

lesesti, iar vinovatul s-au prilejit de s-au prins la mina starostei de Liov;
dece avind starostea la mina lui isprava celuia staroste de Camenit, cum ori
unde-1 vor prinde
tae capul, acmu poate intr-acel ceas WA nice de o
certare, ce pre giudetul celuia s'A-i tae capul. IarA de va fi giudetail acestuia
strimb, acesta ce i-au tAiat capul, nu sA va certa nicecum, alegind cind va
dzice vinovatul acelui staroste de Liov: ce treabA are starostea de Camenig
cu mine sau ce putearnicu-i asupra mea, sA-m tae capul, de vreame ce eu nu
simt leah, ce &lint frine i omul cela ce 1-am ucis iaste den tara frinceascA
1-am ucis la Franta, crece ce treabA are starostea de CamenitA cu gresealele
de s'A fac in WA frinceascA? Dece atunce acel staroste 11 va tinea la inchisoare

si va serie la craiul lesesc, ce vor putea aleage pentru acest lucru; i dupg
cum va veni rdspuns de acolo, ase-a va ocirmi.
Patriarhul de va serie la vreun poslusnic al ski i de-i va dzice: s faci
cutare lucru, iar'A de nu veri face, de greu te aforisesc, si acest lucru ce-i
dzici s fac iaste cu nApaste i cu asupreal, atunce acest poslusnic nu iaste
datoriu s-1 asculte pre patriarhul, nice aforiseniia lui, iar s'A cade s-i dea
stire Cu scrisoarea cum iaste nApaste i s'A face asuprealA pre invlturd ce
i-au dat ; i dup-acea s asteapte rAspuns.
Giudetml cel mirenesc s'A cade s isprAveascA i s savirsascii. o leage
ce va fi legiuit giudetul besearicii, de-i va prea c-au legiuit dirept, mns poate
acesta giudet mirenesc s'A cerceteadze tocmala cu mrturii, s'A poat cunoaste
leagea*ce-au legiuit, poate fi de s' facA svirsit, ce s'A dzice certare au cu moarte

au intr-alt chip, alegind numai de va fi tocmala pentru erease, pentru c'

1) In original e

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURA.

172

atunce giudetul cel mirenesc nu mai cerceteadzd nemicd, ce atunce 9i once

feal de eretic Ii vor da de la giudetal besearicii, 11 va omorl fdr de nemicd
altd ingdduinta i fdrd nici de o intrebare, cum au fost tocmala.
Oamenii cei domnesti, ce sd dzice armasii i armdseii i alti ca
and vor munci, and vor spIndzura sau vor tale capul cuiva i altd ce vor face
cu invtdtura domnului trli, de-are fi invdtdtura domnului la ardtare &
vadzd told cd iaste cu asupreal i cu mare ndpaste, acestia nice dlnloard
nu s vor corta nicecum nice drept un lucru.
Plugarii i alti lucrAtori de vor ara in pmlnt strein sau de vor culeage
In vie cu invdtdtura cuiva, clnd le va fi dzis c iaste a lui, nu sd vor certa
nicecum, alegind atunce cind vor sti lucrtorii, c nu iaste a celuia ce i-au
pus sd lucreadze acolea acel pmint sau alt ce va fi, sau alegind and i-are
pune sd seacere Inca fiind cr-ud, sau sa stringd alte poame Intr-acesta chip,.
sau and le-are dzice sa mute vreun hotar den locul sdu, sau unde-i vor pune
sd lucreadze si-i vor socoti cu oameni cu arme, sau cind le vor dzice s lucreadze

noaptea, ce sd dzice sd fure, pentru cace c atunce de pururea s vor certa

si nu vor putea suvi.
Feciorul ce va face vreo gresald pre invttura ttine-sdu sau a mine-sap
sau muiarea pre invldtura brbatului su, sau robul pre invdtatura domnusail, nu sd vor certa nicecum, de va fi gresala micsoar; iarA de va fi gresala
mare, atunce BA vor certa, insd nu deplin, cum serie pravila, ce dup voia
giudetului.
PENTRU A NOA PRICINI CE INNfICSUREADZA. GIUDETUL
CERTAREA CELUI VINOVAT

GLAVA 59.

A noa pricin pentru carea sa indeamn giudetul s mai micsureadze

certarea celui vinovat, de cum ceartd pravilele, iaste neputinia i slliciunea
firei pentru carea mai putin sA vor certa muerile decit bdrbatii la greseale
ce vor face..
Muiarea s va certa mai putin decit brbatul, cind in casa ei sd vor face
bani ri, calpuzani, sau cind va cumpdra ceva vreun lucru eftin, pentru s'-1
vindzd mai scump, sau and va sparge carte domneasa. i Inca' i de s. va
mesteca in tocmala ereticilor, sau la giurdmint minciunos; iard and va gresi
la lucruri ce s fac improtiva dumnedgestii pravile si a pravilei firei omenesti,
atunce nu sa va certa muiarea mai putin, ce tocma ca i bdrbatul.

Tranul cel gros poate suvdi sd nu s cearte, ales and va fi mrturie

cuiva si de va grdi cuvinte fdrd de ispravd i fdr cale, de s va cunoaste
lucrul c griaste de prostimea lui, iar de va gri de invldtura lui cea rea,
www.dacoromanica.ro

DESPRE MICSORAREA CERTXRII (gl. 51-66)

173

atunce s va certa tocma ca i alalti. Aijderea i la alte la toate greealele

.ce va face tranul cel gros, de va face de grosimea lui, mai putin s va certa,
iard de va face den rutatea i fealul lui cel r'u, atunce s va certa tocma
ca i alalti ; i aceasta iaste In putearea giudetului s-1 giudece de va fi de grosimea lui sau de nu va fi, alegind de va fi greala spre dumnedzgiasca pravil
sau spre pravila cea de fire, cdce Cal atunce grosimea lui nemica nu-i va folosi,

nice va quvi s scape de certare.

PENTRU A DZEACEA PRICLNI CE INMICSUREADZi CERTAREA.

GLAVA 60.
A dzeacea pricina carea Indeamnd pre giudet s mai micureadze certarea

vinovatului iaste somnul, de vreame ce multi s-au gsit de-au fcut multe
i minunate lucruri in somn ; i daca s'd detepta, nu tinea minte nemicd ce-au
fcut, cum au fost odat unul de-au fost dormind la besearica lui svetii Benedict
la Ora frinceasc'd i au fost eit den besearicd adormit, de-au imblat doo mile de
loc i acolea au gsit pre un copil i l-au ucis, de-au murit, neavind nice un lucru
cu dins, nice l-au tiut, nice l-au cunoscut ; i iar aea adormit s-au intors
i s-au dus de-au intrat In besearia, iar demaneat n-au tiut nemicA, eit-au
afar au n-au eit. Alt data' iard'i au fost intr-un ora ce s-au chemat Pizan,
unul dea aceia carele de multe ori eiia noaptea den casii cu arme i incungiura tirgul tot cintind i iard dormind s'd intorcea de veniia acasd i nu s

mai detepta. Si de mult ori priiatenii lui daca-1 gsiia imblind pre drum,
11 detepta
intorcea deteptat la casa lui, den carea eise dormind. Sau
cum au fost o muiare carea s scula noaptea
framinta plinea i o punea
de o Invlea i o gala de tot, numai s o bage in cuptor ; i iari adormit s
ducea de s. culca In patu- i demneatA nu tiia cine i-au tocmit aea plinea
i aea de pururea Ii pdrea c-i fac acesta vecinile ei, drept s ridza cu
mu4i s-au aflat ca acetia, dece pentr-acea s-au fcut aceaste pravile.
Acest feal de oameni, dormind In sornn, de vor bate sau vor rAni sau vor

ucide pre cineva, nu s vor certa dupd pravil, ce dup voia giudetului, de
vreame ce i somnul s asamn cu moartea. lard' dennafard de aceasta
cade s aib giudetail mild la greealele ce simt den fire.
Un om cu rmeaia sa dormind intr-un aternut vor Impresurali pruncul
lntre sine vi-1 vor omori, acesta lucru nu BA va cherna c-au fcut ei de mintea
lor cea rea, ce le-au fost greald, de vreame ce i giudetul de pururea creade

cum printii mai bine-i socotesc feciorii decit singuri pre sine; sau maim
nu s'd va cherna s-i poatd uita pre fiiu-su, fiindu-i den mnuntaele ei:
drept aceaia nu s vor certa dup'd pravila ca nite ucigtori, iard pentru nesocotinta lor, sA. \Tom certa dupl voia giudetului.
www.dacoromanica.ro

174

CARTE ROMINEASC.X. DE INVITITURA.

Cela ce va grei dormind sa va certa dup pravila Insa, cInd sa va face

ea doarme, iara el cu adevarat va fi deteptat.

Cela ce va grei dormind i daca sa va detepta, nu sa va &Ai ce-au facut,
ce Inca va dzice: bine-am facutr de am fcut aea In somn, acesta s va certa
dupa pravil i nu va putea s'A uvaiasca.
Cind va dormi netine i de va mearge s'A faca vreo rautate sau de va
vatama pre cineva, poate celalalt s-1 ucigk pentru sa scape dennaintea lui
cu viata, i nu s'a va certa, care lucru sa Inteleage chid nu va putea intr-alt
chip sa scape den mlnule lui, ce numai ce-i.- cauta sa-1 uciga.
PENTRU A UNSPRID ZEACEA PRICINI CE VA 1111C$ITRA G113DETUL CERTAREA.

LAVA 61.

A unspradzeacea pricina ce mai Inmicureadza giudetul certarea celui

vinovat iaste dragostea, de vreame ce dragostea sa asamn ell betiia, aijdere
i cu nebuniia i mai vIrtos iaste si mai rea chinuire decit acealea, decit toate:
drept aceaia s-au fcut aceasta pravild.
Cela ce face vreo greala fiind Indemnat de dragoste, mai putin sa va certa

de cum spune pravila.

Cela ce va fi biruit de dragoste .1 de va timpina vreo fata mrgind pe
drum i o va saruta, nu A. va certa nicecum; cum au facut un muncitoriu
de la Athina ce 1-au chemat PisistratoO) carele au dzis muerii-si. cindu-1
Indemna s nu fie Intr-alt chip, ce s'A omoar pri cela ce-au sarutat pre o
fata fecioara a lor margind pre drum, dzicindu-i acest cuvint: cuirii, de vreame
ce pri ceia ce ne iubsc i ne srut tu dzici s-i omortm, (Tara Inca ce Invlaturd ver da sa facem cebra ce ne vor un l qi ne vor fi .cu vrajmasie.

Oricare muiare pentru multa dragoste ce va avea catra ibovnicul ei,

va priimi In casa ei furtuagul ce va fi el furat, mai putin sa va certa, de
cum iaste scris la pravil.
Dragostea uvaiate preacurviia i rapitul featei i alte greeale ca aceastea,

ce s dzice chid are pune scari la ferestri sa sa' sue sa Intre la ibovnica-
i alte ca aceastea.
PENTR1J A D 0 OA SPRID ZEACE PRICINI CE IN1111C$UREAD Zit GIUDETIIL CERTAREA.

-GUAVA 62.
A doaspradzeace pricina ce Indeamna pre giudet sainmicureadze certarea
celui vinovat, de cum scriu pravilele, iaste ruda cea alea* ce sa dzice boeriia,
de vreame ce nice cei de ruda bunk nice boiarii, nice feciorii lor sa vor certa
1.

1) In original cu articolul grecesc o o Pisistratos .

www.dacoromanica.ro

DESPRE MIC$ORAREA CERTIRII (g1. 51-66)

175

Cu caterga sau Cu ocna, ce pentru aceastea ad' vor goni den mosiia sa clava
vreame, iar nu s nice spindzur'd 1n furci ca alti fcdtori ri, nice ad Intapa,
ce drept aceastea drept toate li s tae capetele; nice pre ulit pren tirg nu
s poarta unii ca acestia.
Gind ceart giudetul sau pravila pre cineva Cu bani, tocma s ceart
boiarinul ca i ce! srac.
Certarea cea trupasc ce (IA pravila pentru greseale, de-are fi eft de micsoar, aceaia certare daca s va da vreunui boiarin, ad' cheam prea mare
cleat, clndu s-are da fiiecui di cei mai mici. i iarsi vine lucrul unul drept alt,

cit are fi de mic6 certarea ce va fi cu bani la vreun om di cesti mai mici

prosti, la acestia iaste mai mare cleat s-are da la un boiarin. Drept aceaia
pravila schi9-1b4 certarea cea trupasca cu bahi eind iaste vreun boiarin si-1
ceart Cu certare de bani, iard" de iaste vreun ora de gios i micsor i srac,
s va certa cu certare trupasc.
La greseale ca acealea ce gnat la pravil mai rnari s dau boiarilor decit
sracilor si mai mult s vor certa boiarii decIt cei mai mici si mai sdraci,
cum s-are dzice de ad va afla vreun boiarin hiclean unui domn si hain
si de s-are arta 1ntr-acesta chip si unul di cei mai mici, mai mult s-are certa
cel mai mare boiarin decit cel mai mic i om de mai gios. Asijdere i omul cel
mai de gios de-1 vor prinde la rzboiu viu, Ii vor tdia capul, iar de vor prinde
vreun boiarin, 11 vor spindzura.
Gresealele ce fac rusine boiarii boiarilor, mai mult s ceart boiarii decit
cei mai mici i oameni mai de gios, cum s-are dzice la gresala hotriei s va
certa mai mult boiarinul decit cel mai micsor.
La gresealele ce II-Iva-VA pravila furci, cumu-i hainiia i viclesugul cind
hicleneaste pre domnu-su, ad' va spindzura i boiarinul ca i cel mai prost,
iard furcile boiarinului s fac mai InaIte decit a celui mai mic.
Cind va mrturisi nestine minciuni sau va fi eretic i cind nu va asculta
de domnu-adu si la lucrul ce-1 vor sudui pre impratul sau pro domnul locului,
Intr-un chip s vor certa i boiarii i cei mai prosti.
Cela ce va face o gresal nedejduind c'd nu ad va certa, pentru cce iaste
boiarin si de va fi scos cuvint s fie Int,eles cineva, cum ad fie dzIs acest cuvint
si cum s fie fcut- aceast gresar cu acesta gind, atunce boiarinul s'd va certa
de-a tocma cu cei mai adraci.
Cind s'ai va cddea unui boiarin pentru gresal'd ce-au Mcut, ad-1 trimiVal
la end sau s-1 bat pren tlrg sau alt certare s pat, iar giudetul ca pre

un boiarin va certa-1 cu bani, aceasta ad face o dat sau de doo ori, iara
a treia or de-1 vor mai prinde pre boiarin fcInd iargsi acea gresal, atunce
ad' va certa tocma ca i cel mic i om mai prost.
www.dacoromanica.ro

176

CARTE ROMINEASCA. DE INVTXTURX.

La certrile cealea ce da pravila dupa voia giudetului, la acealea poate

giudetul BA' mai imputineadze certarea boiarinului; iara la cealea certri ce

de fata lnvata leagea i pravila certarea cum va fi, nu poate giudetul s

cearte mai putin pre boiarin decit pre cel alai mic i mai de gios om.
Pentru preacurvie tocma sa ceart boiarinul ca i cel mai mic.
PENTRU A TREIASPRiDZEACE PRICLNI CE MICSUREADZi GIUDETUL CERTAREA.

GLAVA 63.
Giudetul BA indeamn sa mai micureadze certarea celui vinovat pentru
iscusirea i desto(i)niciia lui, cumu s-are dzice de vreame ce netine va ti
vreun meterug ca acela frumos i scump i atita s-I tie de bine cit sil nu
sa afle altul aseamenea lui, atunce acesta de va face vreo grea14, mai putin
sa va certa, cum au fost odat un sinetariu bun carele pentru uciderea ce
Meuse, nu 1-au morn, ce 1-au izgonit den locul lui i den moiia lui i iara
la vreamea de oaste 1-au adus. Aceasta s face clndu sa va arta meterugul
lui de fat de vor vedea toti carele va fi tuturor de treab ; i greala lui trebue
s nu fie hainit cumva moiia sa sau s fie fost -LaMar de drum, pentru cce
atunce nice un meterug nu-i va folosi.
Cind va fi facut netine un bine mare locului aceluia unde lacuiate, care
bine sa sa pomeneasca de pururea, dup-acea de sa va prileji s fac vreo
grea14, atunce giudetul pentru acel bine ce s pomeneate, va. certa-1 mai
putin de cumu s cade, alegind chid va fi acel bine ce-au facut locului iucru

putin, jail greala lui va fi mare, atunce acel bine ce-au facut nu-i va fi
drept nemica.
Binele ce va face neOine locului i moiei lui, au el au moii lui, ti va
folosi ca s s'a cearte mai putin sau sa nu i s cearte nicecum la greala ce
va fi facut ; i aceasta poate fi chid va fi trecut vreame multa de chid va fi

facut acel bine 'Ana cind au flea greala, pentru cace de sa va face acel
bine In vreamea ce sa va face i greala, atunce acel bine nu-i va folosi nemic,
ca i chid nu v-are fi fost, de are fi ell de mare, ce sa cheama ca va mai micura

orece, cumu s-are dzice full oarecine de la un boiarin un secriia cu bani i

gaseate acolo In lontru nite cdrti hickane carele scriia la nite vrajmai
sa vie cu oste sa ja acel loe, i daca le-au gasit, le-au artat domnului acelui
loe i s-au pazit de-au ocirmit cum au tiut acel lucru, acesta cu adevrat
mare bine au fAcut acelui loe; iar nu 1-au facut cu svat bun i cu gind bun,,
cumu s cade s s fac binele, ce i-au venit acest bine mare den furtuagul
lui i drept aceaia ca un fur sa va certa, iar mai marii acelui loe vor face
milostenie feciorilor lui i pre dins Inca-1 vor certa mai iuor once putin lucru

pentru acel bine ce i s-au nemerit.

www.dacoromanica.ro

DESPRE MICSORAREA CERTARD (gl. 51, 66)

177

PENTRII A PATRASPREDZEACE PRICINX CE MICFREADZI GIUDETUL CERTAREA.

GLAVA 64.
Schimbindu-si nestine urea i viata cea rea ce-au fast avind i plecindu-sa
catra Dumnedzu, indeamna pre giudet de-i mai micsureadza certarea, de
cum spune pravila pentru gresala ce-au fdcut ; drept aceaia s-au facut aceast
pravil.

Jidovul de va face o gresal i dup-acea va veni spre credint crestineascd i s va botedza, sau nu sa va certa nicecum, sau s va certa mai putin

pentru acea gresald, de cum invata pravila ; si acesta lucru st cu totul in

voia giudetului sa-1 cearte sau sa nu cearte veri mult veri putin.
Jidovul ce s-au botedzat, de va fi luat cevasi cit de putin certare pentru
gresal ce-au gresit Inca mainte de botedz, atunce giudetal nice intr-un chip
nu va putea sa-1 cearte, cum spune pravila.
Jidovul daca sa va botedza, de-are fi facut cite pcate i scirnavii, pentru
darul botedzului toate sa vor curati si va raminea, cum ar fi nascut a do ora.
Atunce poate sd fie si preot fr nice de o sminteal.
Toate aceastea vor fi cindu sa va face si crestinul calugr.
PENTRU A CINCEASPREDZEACE PRICIN. A.

CE MICSUREADZA. CERTAREA.

LAVA 65.

Giudetul sa indeamna a mai micsura certarea celui vinovat, de cum

spune pravila, cind cel vinovat iaste surd sau mut, de vreame ce unul de
acestia iaste ca si un prune micsor i ca unul de cei /Ira minte nebun.
Surdut i mutul cindu-i va fi mintea intreaga i depln si va putea cu
maditul s. arate fiestecdruia firea-si i vrearea-si, atunce s va certa tocma
ca i alalti. AFi dascali dzic cum mutul sA sA cearte mai putin, pentru cace
marturiia ce face mutul cu mdhaitul poate s fie si cu gresald, alegind acest
mut si surd de va sti serie i s citeasca, pentru cace ea' atunce giudetul 11
va intreba cu scisisoare si el va vspunde iar. cu scrisoare; i atunce poate
sa-1

i munceasca pentru sa spue i sa-1 cearte dupd. pravild.

PENTRII A $EASEASPREDZEACE PRIMA. CE iN1/IICFREADZA. CERTAREA.

GLAVA 66.

Cind va phi tatal pre fiiu-sdu cel trupsc la giudet pentru vreo gresal
ce va fi fcut, atunce i sd va face mild giudetmlui si-i va micsura-certarea ce
i s-are cadea dup gresala lui, cum serie pravila.
Feciorul ce are fi fugit i i s-are fi fdcut leagea dupa vina lu, unde-1 vor
gsi acolea
faca moarte, iar tat-su de-1 va prinde i s-1 dea giudetului,
12

o. 1060

www.dacoromanica.ro

1178

CARTE ROMINEASCI EE INVIITA.TUR

giudetul va mai micsura certarea- lui, ce s dzice nu-1 va nmori, ce-1 va certa
intr-al(t) chip.
De va fi feciorul fugit, pentru &Ace va fi gresit improtiva imprtii sau
a domnii si au fcut pagub ca aceaia trii, pre acesta de-1 va prinde tat'-su
si de-1 va trimite la giudet, atunce mai putin s va certa de la giudet decit
de 1-are prinde omul domnesc.
De vreame ce se-are prinde nestine feciorul i 1-are duce de 1-are da pre
mina giudetului, nu cace doar iaste om bun, ce pentru cace s teame s nu-1
cumva prindz oamenii cei domnesti, atunce Inca s va certa mai putin de
cum s cade si de cum invat pravilele pentru aceaia gresal.
Acela ce- s va da feciorul lui pre mina giudetului ca pre un vinovat,
de-are fi tattl-s'u i jidov, tot mai putin s va certa.
Asijdere i feciorul de va da pre tat-sdu la giudet ca pre un vinovat,

ca s s' cearte dup gresal, atunce mai putin s va certa.

Ima de-s va da feciorul sau fata la giude ca pri niste vinovati, mai putin
va certa-i giudetul, iard nu-i va slobodzi de tot.
Aceastea toate ce-am dzis pentru darea tatlui pre fecior i feciorul pre
tat-gu, iaste adevrat i necltit dup pravilele impr'testi i dupg cum
scriu toti dascalii, tocmindu-s toti intr-un cuvint Mil nice de o price si
carele au fost si mai prost si mai mic, nemic nu s-au pus improtiv acestora
nice unele de cite am dzis. Tara drept aceaia, aceast dare de tat pre
fecior sau fecior pre tat, nu s-au prilejit nice dinioar s fie acesta
lucru s dea tat pre fecior i fecior pre tat', p'n. la vreamea unui dascal
mare si tocmitoriu de pravile; numele lui era Farinascu, carele au strins
toate pravilele ceale imp'rtesti i inc6 sA ispiti i sA nevoi cu invttura
ca aceaia s cunoasca care pravile i obiceae sA socotesc la oblastiile

crestinesti in toat lumea; acest dascal au fost dup Hristos 1598 de

ai i pn intr-aceasta vreame nu s-au prilejit, nice dinioar vin:
fapt ca aceasta sA s legiuiasca la giudet, ce sA dzice tatAl sA-si dea
feciorul ca pre un vinovat la giudet, numaida Polonia 1) supt oblastiia papei
de Rim, ce-au dat asea un tat pre fecioru-si, care fecior au fost izgonit den
mosiia lui, pentru cce era gresit imp'rtii. JarA aicea nu s tinu in sama,
pravila cea de milostivire pentru s cearte mai putin pre fecior, pentru ce
1-au dat tatd-su, ce cumplit dup pravile 1-au certat, pentru &Ace gresala
era sudalm pre imprtie ; i giudeatele la greseale ca aceastea nu deschid
pravila cea de milostivire, ce numai pravila cea de certare cumplit, pentru
cgce s nu tumva ceard mil nice tatl nice feciorul de la giudeate, ce cum au
fost numai o dat s-au prilejit acest feal de giudeate.
1) In Farinaccius, Praxis et theoricae eriminalis: Bolonia s.

www.dacoromanica.ro

DESPRE LEPiDAREA C.ILUGXRIEI (gl. 67-68)

179

PENTRIJ CEIA CE HICLENESC p CALCA CTNUL CEL 1NGERESC CE SI DZICE

CALUGARESC, CE Si DZICE PENTRU CELA CE-S LEAPIDA CALUGARIA.

GLAVA 67.
Hiclean si vrjmas cinului cluggresc s cheam cela ce s-au fcut &Mu&
si nu de tot, ce numai ce-au fost imbrOcat hainele, i dup-acea va lepAda rasele

sa va face iars mirean.

Cela ce va esi den mOnstire fard de voia i tirea egumenului si de s
va fi lmbrcat Intr-alte haine mirenesti si-s va fi ascuns potcapocul i chemelavha si alte ca aceastea, acesta sa cheam6 hiclean i hain cinutui i obrazului
cOlugresc.

COlugritele ce vor esi den mAnastire i vor Inabla pren lume frstirea
vladicului locului aceluia i aceastea simt ca i cAlugrii.
Cela ce-si leapOd haine cOlugresti, vrind sa suviascA s'a" dzicac imbld
pentru invtlura, ca un hiclean s s aforiseasc.
Popa i diaconul, de FA vor insura, dup ce le vor muri fmeile simt ca
si cela ce leapOd cOlugAriia i fac prepus cum s4 fie eretic. Drept aceaia
trebue sO s cerceteadze dece, de 'V a fi credzind cum are puteare preotul sau dia-

conul sa BO insoare, atunce ca pe un eretic s-1 cearte, iara de nu va avea

acesta gind, sA va pedepsi numai ca si cela ce leapOd calugOriia. i iars
del va lepda muiarea si va pleca, iarsi la besearica s-1 legiuiasc cu blindeat i cu milO, care lucru de nu va face de bun voia lui, atunce i cu sila
si Me de voia lui va s6-1 fac besearica si-1 vor bOga In temnitO sau-1 vor
Inchide Intr-o manstire, de va sidea Intru toat viata lui.
Caluggrul de nu-s va purta mntiia In
sau clnd va mearge la
feredeu sau i intr-alt loe ascuns, nu s va certa nice sa va cherna ca cela ce

leapd hainele augresti.

Cela ce va scoate den mAnstire pre vreunul di ceia ce cearcg s s faca
cOlugr, aceluia capul s i s tae.
Cela ce va lndemna pre altu/ s leapede rasele, capul s i s tae.
Cade-s In toatO vreamea s priimascO besearica pri cela ce va lepda
clugOriia, iar cu adevarat nice odialoar6 nu va putea fi egumen, alegInd
cindu-1 va blagoslovi patriarhul.
COlugOrul sau popa sau diaconul de s'a' va imbrOca cu haine mirenesiti, chid

va mearge pro un drum, nu sa cheam5 c-au lepdat clugOriia, nici s* va certa.

Caluggrul ce va esi din mAnstire si va lOcui la
pentru sO-s hraneasca pOrintii, nu s cheam4 c sO leapkl de clugrie, chid nu-i va putea

heni intr-alt chip si cind va fi cu voia mai marelui mOnOstirii.

Cela ce-s va lsa cinul su i s va apuca de alt cin mai cu nevoe
mai cu grea petreacere, nu sa va cherna c hicleneaste mOnOstirea i besearica,

cumu s-are dzice cind s va face cOlugrul schimnic sau snastru in pustii.
12*

www.dacoromanica.ro

180

CARTE ROMINEASCX DE INVXTATURX

PENTRU CERTAREA CELORA CE SA. LEAPIDA DE CFNUL INGERESC, CE SA DZICE

CE-S LEAPIDI CILUGARIIA, CE CERTARE LI SI VA DA.

0 LAVA 68.

Cela ce va hicleni cinul i obrazul clugresc, ce s dzice va lepda

clugriia, de nu va fi avind asupra lui cetite molitve de clugrie, nu s
va aforisi; iar de va fi purtind hainele, ce sa dzice rasele cu molitve, atunce
s-1 aforiseasc4 i de va sta un an Intr-acea aforisenie i nu sa va intoarce
catr mnstire, atunce face prepus s fie eretic: drept aceaia sa s cerceteadze i s-1 munceascd i sd-1 cearte ca pre un eretic; i rmlne qi fr
cinste i cela ce-i va strica ceva, nu-1 va putea phi la giudq; nice i s prinde

mrturiia, unde griate, ce iarg.i s aforiseate i de va sta cu pizm

intr-acea aforisenie, sa-1 dea la giudetul cel mirenesc sa-1 cearte.
Cind s va poc'i cela ce va fi lep'dat-elugdriia i. de-1 va 'priimi vldicul

sau egumenul lui, de va fi avut cinste de la besearicg, ce s dzice preotie, nu

va putea s s mai apuce de cinstea ce-au avut, doar numai cu voia i cu
blagoslovenia patriarhului.
Toat avearea celuia ce-au lepdat clugriia va rminea la mnstirea
de la carea au fugit, cindu -au lepdat clugriia.
PRAVILE I1l1IPARATE$T1. PENTRU CETA CE INDFAIVENI

V AGIUTA CUIVA SAU-L SVATUESC SPRE RAU SAU CIND VA TRIMITE

PRE ALTUL SI FACA VREO RIUTATE.

GLAVA 69.

Ce folos are avea netine, cind svtuiate pre altcineva sau-i agiut
sau-1 trimite s facd vreo rutate.
Cind va indemna netine pre altul i-1 Intrit de-1 minie sau-1 descleate de-1 invat s. Nog vreo rutate, acela 85. cheam svtuitoriu 1'411011
A giut netine cuiva s sfacd grea15, clnd d bani sau oameni sau cai
sau arme sau scgri &A fie de suit sau alte lucruri de acea treab, pentru EA

fad. greald cum au socotit i mai virtosu-i agiut, cind mearge el singur
cu capul su de-i sotie i singur 1) cu sine s fac greala Impreun cu celalalt.
Multe fealuri de svaturi simt i la agiutoriu asijdere, de vreame ce svatul

s face numai cu cuvintul, iard agiutoriul s face i cu lucrul. Drept aceaia

nu s vor certa intr-un chip svtuitoriul cu agiuttoriul.
6. Alta aste s svdtuiasc6 netine s s fac greala i alta iaste s. trimit
s facd, pentru cce cela ce svtuiate socotete folosul celuia ce-1 svtuiate,

jara cela ce trimite s fac gresala, socoteate numai folosul su, iard nu
1) In original e sungur r,

www.dacoromanica.ro

DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RXU (gl. 69-78)

181

a celuia ce-1 trimite. Drept aceaia giudetul nu sa cade s socoteasca cuvintele

cindu sa va face vreo grea14, pentru &Ace cum graiaste cu cuvintul cela
ce svatuiate, ape gria0e cu cuvintul i cela ce trimite; iara s cade sa
cerceteadze la carile au ramas folosul qi dobinda ce-au venit de pre acea
grepl, pentru sa poat inteleage carele iaste adevrat i mai intdi vinovat.
Inca mai iaste un lucru intre svatuitoriu i lntre trimittoriu, pentru ce
cela ce svtuiate nu ramirte datoriu celuia ce 1-au svatuit, iara cela ce trimite
pre altul s faca greala, rAmine datoriu lui, ce sa dzice celuia ce-1 trimite.
Mai mare lucru iaste sa trimili pre cineva -sA faca greala decit s-1
svatueti sa fac'A.

Pri cela ce-1 vor cleveti c-au trimis pre altul sa faca o grepl, iar el
de va arata cum nu 1-au trimis, iard numai ce 1-au svatuit s faca acest lucru,

sa fie slobod de pira ce 1-au clevetit intai i i de certare.

Cela ce va dzice cuiva vreunui priatel sa uciga pre yrunul ce le va fi
aminduror vrajma, atunce sa cade sa socoteasca i sA cerceteadze giudetul
acest cuvint ce-au dzis, svat au fost au invatatura, au cuvint de ascultare,
sa facA, cumu-i va dzice i fr de voia lui, ce sa dzice s-1 uciga, carele
cunoate intr-acesta chip ; de sa va afla acesta ce s-au indemnat a mearge
spre ucidere, cum n-au fcut nice dinioara ucidere i nice atunce n-are fi
fcute, de nu 1-are fi indemnat acela, atunce s'A cheamA' cA i-au dat invttura, ce sa dzice i-au dzis: pas s ucidzi pre catare om, el s-au dus i 1-au
ucis pre cuvintul acelui om. 'ail de BA va afla cum acesta 1-au vrut pcide
far de dzisa .1 indeminarea aceluia, atunce acel cuvint au fost numai de
1-au ssvatuit ; iar de va fi izvod cum de nu i-au vrut dzice acela, sau 1-au
vrut ucide sau ba, atunce giudetul creade ca 1-are fi ucis, macar de nu i-are
fi dzis nemica.
Al doile saran pentru s cunoasca giudetul pri acela ce 1-au trimis sa
uciga pri celalalt, ()are svatuitu-l-au au dzisu-i-au sa marga
ucig4
fara voia lui, care snin iaste acesta: pentru sA cerceteadze giudetul
cunoascA pri cel ucis, caruia au fost mai mare vrajma, pentru cace de va
fi fost ucigatoriu lui, atunce acea indemnare au fost numai svat, iara de va
fi fost cel ucis mai mare yrajma celuia ce 1-au svatuit dectt celuia ce I-au
ucis, atunce acea indemnare au fost invatatur'a cum am dzis mai sus, ce s
dzice: ascult cum dzic i fa cum te Inv* peg de-1 ucide fr voia ta 1 Eu
voiu da -samd 1 Aceasta s. cheamA invttur i pre-aceasta invttura au
mars de 1-au ucis.
and nu va putea giudetul sa cunoascA intr-alt chip mai cu adevarat
acea indemnare svtuire au fost au invatatura, atunce va munci pre svtuitoriul sA spue cu adevarat i s dzica: svaluitu-l-au au invAlatu-l-au
facA acea greala.

www.dacoromanica.ro

182

-CARTE ROMINEASCA. DE INVA.T.X.TUR

CE CERTARE VOR LUA CETA CE SVATUESC SPRE RAU Si FACA CINEVA.

GLAVA 70.

Cela ce va svtui pre altul s' facg vreo gregal, BO va certa cu aceaia
certare, cumu sO va certa i cela ce va face gregala.
Cine va Indemna sau va..Invta sau va svtui pre altul s faca vreun lucru
vro gregal, s'A va certa ca i cel vinovat ce va face grega16.
Cela ce va arAta cuiva folosul i doblnda ce va avea, daca va face vreo
gregal gi de-1 va asculta acela gi va face gregala, acesta ce 1-au svAtuit s'A

cheam svatuitoriu spre rautate i s'a" va certa, cum am dzis.

Cela ce va luda vreun lucru ru i cu gregal i negtine audzind sA va
rni la inim gi nu s'A va lOsa pdn'A' nu-1 va face acel lucru, acesta s cheam
sveatnic r'u i s'A va certa cum serie gi mai sus.

Chid va vorovi negtine catr altul gi va spune cumva sa facO o rOutate

gi cela ii va rAspunde de-i va dzice: bine va fi agea s'd faci i S nu zlvegti, ce s faci acest lucru, acela-1 svOtuiagte spre rau: s s cearte ca
cela ce va face acea gregall
Old va duce negtine altuia ce va vrea s ucigA pre cineva: de ver vrea
s'A-1 ucidzi, ucide-1, acesta nu s cheamA svAtuitcriu Mu, nice s'A va certa,
de vreame ce nu i-au dzis: ucide-I, ce i-au dzis: de ver vrea s4-1 ucidzi, ucide-1,
iatO c5. nu-1 IndeamnA, ce-1 las5. In vo-sa.
Ceia ce vor fi intr-un end cu ceia ce vor face o gregal, s s." cearte toti

Cu o certare i teja ce n-au fcut, ce pentru eke au fost Intr-una toti;

aceasta va fi, chid va fi gi gregala mare, cumu s-are dzice, chid are hicleni
domniia sau locul unde 15.cuiagte sau alt lucru ca acesta, iar6 de va fi lucru
mai putin gregala, nu s' va certa cela ce nu face ca cela ce face gregala.
Cela ce va da niscare lucruri de carele vor trebui celuia ce va s5, facI
vreo greal, BO va certa tocma ca gi cela ce-au fAcut gregala, ver mica
ver mare.
9,,

Cela ce va svAtui s. s facA vreo grega15., nu va lua numai aceaia certare

ce s4 va da vinovatului, ce inc va plati i pagubele toate ce va pAgubi

va piiarde cela ce-au pAtit rAu; i aceasta va fi cind aceale pagube sA vor
face tot pentru acea gregal ce s-au Mcut cu svatul lui.
Cela ce va svtui pre altul sau-1 va indemna s. fure, s5 va certa ca
un fur, Ing cu adevrat clnd n-are fi furat furul MIA de svatul i indemnarea
lui, iar de s' va afla cum acel fur au fost Invtat gi de alt. dat. sA fure,
atunce cela ce-1 va fi svltuit nu s4 va certa.
Cela ce va svatui sA s'A tacO furtusag, s'A fie datoriu acel lucru ce s-au
furat sA-1 dea sau s'A-1 plteascA stdpinului a cui au fost, macar de nu 1-are
fi furat el, ce numai pentru cOce au sviltuit sA sA fac acel furtugag. Aicea

www.dacoromanica.ro

DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78)

s cade giudqului s socoteasca de-1 va fi svtuit acel sveatnic ce sa dzice

s fure numai o Rita' de talen, iara el va fura doo sute si daca va fi asea,
atunce sveatnicul nu va plati mai mull, de acea suta de talen i stapinului a
cui vor fi fost banii, pre cita sama sa va afla ea I-au svatuit.
Cind va svatui netine pre altul sa fac vreo greal si el nu va face,
atunce curund, ce va rasa de va treace vreame multa pna va veni vreame

de va face acel lucru, tot intr-un chip sa vor certa sveatnicul cu furul.
Cuvintele ceale de svat mai mult s tilcuesc spre bine decit spre ru;
si aceasta sa va face si sal va creade, chid intre svatuitori i Stare pagubasi
nu va fi fost nice o vrajba mai dennainte vreame, pentru cace ca de vor fi
aVut mai de mult andesine vrajba, atunci cuvintele ceale de svat mai muit

s vor socoti spre rau cleat spre bine.

Cela ce va svatui s s faca vreo gresa1 i gresala sa nu sa faca, atunce

sveatnicul nu sa va certa; si aceasta va fi cind gresala va fi micoar, iar5

de va fi gresala- mare, cumu s-are dzice de hiclesug si de VA-Camara spre
tar sau spre domnie, atunce sveatnicul s va certa tocma ca si cind s-are
fi fcut acel lucru desavirsit si sl va certa ca i cela ce are fi fcut acea greal.

Cela ce va svtui s5 s faca vreo gresa1 si chid sa va &di ce-au fcut

va intoarce svatul intr-al(t) chip, nu sal va certa, hag nu va putea fi

numai cu atita, ce trebuiaste sa-1 svtuiasc alt svat improtiva celuia dent'i;
i nice atita nu agiunge, ce trebue sa adevereadze acel sveatnic cum nu va
face acel om pre svatul lui, cumu l-au fost svatuit inti ; iara de nu va putea
s-1 fac sa sa paraseasca de-acel svat ce 1-au svtuit intai, sal cade s marturiseasc de fat s audza multi viclesugul ce-au vrut sa faca; i inc nu
va fi destul nice de i-are dzice: fereaste-te de cutare lucru sa nu-I face, a ver

pi ru; dup-acea trebue s5 arate si omului celuia ce va si-i faca ru

spue anume i omul si numele lui sa s5 pazeasca de

dins; dece daca va face aceastea toate ce am dzis mai sus, nu sa va certa
sveatnicul, macar de are si face celalalt gresala carea l-au fost svatuit. Iara
de va lipsi vreuna de aceastea pe am dzis si sa va face si gresala, atunce sa
va certa ca si cela ce va face gresala.
Cela ce va da invtatura si va dzice nescui s faca cutare gresala i
dup-acea-i va dzice sa nu fad, iar5 el tot va face, acesta sa s cearte numai
el singur, iara cela ce 1-au fost trimis inti s5 nu s cearte; si la acesta lucru
nu mai trebuesc alta certri.
Cela ce va svatui pre altul s s invrajbeasca cu cineva i acela s va
indemna dentru sine i va mearge s-1 ucig, atunce sveatnicul nu s'a va
certa ca un ucigatoriu, ce s va certa, dup cum va fi voia giudetului.
Cela ce va svtui pre netine sa uciga pre Costantin, iar el va ucide
sa-1 pgubeasca

.1

pre Ion, atunce sveatnicul nu s va certa ca un ucigatoriu.

www.dacoromanica.ro

184

CARTE ROMINEASCA. DE INVATITURA

Cela ce va svAtui pre altul g faca vreo greal i el va face greala,

dup cumu 1-au InvMat i, de s-are prileji sA-1 iarte giudetul sA nu-1 cearte

pentru acea greal, atunce nice sveatnicul nu g va certa.

Cela ce va svlui pre altul s ucigA pre netine, iar el nu-I va numai
ucide, ce Inch' dentg-1 va munci, ce s dzice ti va tAia nasul sau-i va scoate
ochii sau Intr-alt chip 11 va sluti, dup-acea-1 va i omort, atunce sveatnicul
nu sA va certa Intr-un chip cu vinovatul, de vreame ce vinovatul g cade
s s cearte cu o moarte cumplit, jag sveatnicul numai ce-i vor tAia capul.
SEAMNELE CU CARILE SA. CUNOAFIE VINOVATUL DE VA FT GREIT
PUPA. SVATUL I AGIUTORIUL CE.! VA FI DAT SVEATNICUL.

GLAVA 71.

intAi gain iaste cum vinovatul au vrut face acea greal i Mg de

svatul ce i-au dat, clnd va fi ingrozindu-1 pri cela ce 1-au vAtAmat, Inca*
mainte di ce-au fAcut greala.
Al doile smn cum nu iaste fAcutA greala cu svatul nemrui, ce sIngur
vinovatul va fi fAcut den voia lui, ales clnd va fi fost mainte de svat g fie
avut amIndoi vrajb ucigAtoriul i cu ce! ucis.
Al treile gmn iaste cumu 1-are fi ucis i Mg de svatul nescui, and va
fi gAtind arme mainte de svAtuit.

Al patruli ginn iaste and mainte de svat va dzice cAtrA cineva: eu

voiu g ucig pre cutarele i nu poate fi lntr-alt chip.
Al cincele gmn iaste and va face greala tlrdziu, treand multa vreame
dupd ce 1-au fost svdtuit, pentru cA atunce aratA cum au fcut el greala,
iarA nu pre Indeminarea sveatnicului, ce den sIngurA voia lui.
CE CERTARE VOR LUA CEIA CE AGIUTORESC PRE ALTU SI FACA GRqA14i.

GLAVA 72.

Cela ce va da altuia arme sau cai sau bani, pentru sd margA g ucigA
pre altul, sau de va da scAri sau funi, pentru .sA facA vrun furtuag, g va
certa ca un ucigatoriu i ca un fur, pentru c sd cheamA sotie cu dlni.
Si aceasta va fi, and va da aceastea agiutoriul, tiind cumu le trebuesc
g facA lucru gu, pentru cAce cA de va da aceale lucruri pentru alte tocmeale
bune i acela le va trebui spre alte lucruri reale, atunce sveatnicul nu s va
certa ca cel vinovat, ce mai tle multe ori creade giudetul cum acealea cinii
s-au dat pentru alte treabe, iar nu g facA lucruri ca acealea reale.
$i aceasta g face de pururea la toate tocmealele.
1,

www.dacoromanica.ro

DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78)

4.

185

Cela eel va zdloja casa sa la om ucig6toriu, pentru s s pue aleq<i> acolo

s p'6zeasc61 pre vrdjmasul su chid va treace s iasd inainte-i s-1 1.160,

acesta s va certa ca si un ucigtoriu.

6.

Cela ce va petreace pri cela ce va mearge s ucigd pre cineva sau s'd fac
altd Mutate si-1 va petreace 1), pentru s nu-1 Invaluiascd cineva mrgind
pre cale, sd s6 cearte ca i cel vinovat, ins cind sd va afla de fat4 la acel
loe, unde s va face acea gresal, sau and va fi mdrs indeadins drept acesta
lucru, pentru cace c de-1 va petreace ca un priatel si mdrgind sd va prileji
intr-acea gresald, nu sd va certa; sau de 1-are petreace pentru s fac acea
gresald i chid sd va fi fricut, nu sd va fi prilejit acolea de fatd, asijdere nu
s6 va certa, c'd giudetul mai creade cum s6 nu-1 fie petrecut pentru acea
gresald. lard' mai pre scurt pentru prietesugul de nu vor fi si alte seamne
ca acealea sd fac pre giudet s6 creadz cum pentru gresala 1-au petrecut.
Cela ce va ardta casa sau ldcdsul cuiva, unde s va fi ascuns vrdjmasul
cuiva pentru sd-1 ucigd, sau va strdjui, chid va veni vrdjmasul lui s-1 ucigd,
acesta sd s6. cearte tocma ca i cel vinovat ; i aceasta va fi cind ucig6toriul
n-are fi ucis, de nu i-are fi ardtat acesta casa sau de n-are fi strjuit, pentru
cace cd de vreame ce si frd de aceasta are fi f6cut acesta gresala, cela ce
i-au ardtat casa sau va fi strjuit, nu sd va certa ca acel ucigtoriu, ce mai
putin, dupd voia giudetului.
Cela ce va tinea pre nestine cu cuvinte si-1 va zdbdvi pentru sa vie mai
curind vrjmasul lui
ucigd, sd sd cearte ca i ucigAtoriul; sau cindu-1
va zhavi cu cuvinte sau Cu alte mestersuguri, pdnd-i va curvi altul Cu
muiarea, sA va certa ca i un preacurvariu. Intr-acesta chip si la alte greseale
aceasta s va face cl,tid s va afla cd 1-au zdbdvit cu cuvintele lui indeadins,

pentru cA de-1 va fi zbdvit cu cuvinte fr nice de o 1nselciune i sd va

ptileji atunce de va nemeri vrdjmasul asupra lui si-1 va ucide, atunce acela
nu s va certa nicecum.
Cela ce va pazi hainele celuia ce s6 va duce s6 ucig6 pand va veni acela,
sA s cearte ca i ucigdtoriul.
Cela ce va duce niscare cdrti vreunui om fiind trimis de altul pentru
s fac6 vreo rdutate si de va sti i acesta ce poartd cartile de acest lucru ce
vor sd facd, sd va certa ca si eel vinovat.
Atunce s6 va certa cela ce va agruta la vreo gresald cu aceasta certare
ce sd va certa i vinovatul, clnd agiutoriul ce va da iaste pricina aceii greseale,
pentru c6. de s-are fi putut face acea gresald i Mil de agiutoriul aceluia,
atunce agiutdtoriul nu s-are certa cu certarea vinovatului, ce numai puldn;
pricina ce va da, de va fi lucru mare si cap, pentru cd de va fi mai micsoard,
1) In original pentreace o.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX. DE INVATXTURA.

186

s va certa mai putin ; iara de va da pricin mare ca aceaia fail de carea n-are
fi putut s s fad' acea gregala, atunce s va certa tocma ca i cel vinovat.

Nu iaste datoriu netine s sminteasd s nu s fad gregala, nice s

spue celuia ce vor
fad nevoe, nice s s pue in svad pentru cela ce
vor s-i fac paguba, macar de are putea s sminteasd s nu s fad acea
gregald numai cu un glas, ce s dzice numai de-are striga gi inc clnd are
sminti s nu s fad, are fi gi de binele lui, gi de nu o va sminti, nu sa va certa.
Stpinul gi tatl gi domnul gi vldicul stmt datori In tot chipul s nevoiasd

s sminteasd fiece gregal s nu s cumva fad', cind vor lnteleage c vor

s facd vreunii di cei mai mici cumu-i feciorul sau sluga sau diugrul;
agijdere iargi dlugrul gi sluga i feciorul i nmitul s'imt datori, dud vor
inteleage c va s s fac vreo gregal gi vreo rautate asupra vldicului sau
domnului sau asupra tatlui sau a stpinului, s spue s s sminteasd s
nu s fad sau s4-1 sminteasd ; gi ei sInguri ori In ce chip vor putea s nevoiasd,

pentru s nu fad fiegcine dup voia sa; gi clnd va [ti vrunul de acegtia ce
am dzis mai sus, c va s s fac vreo gregal gi de nu va spune, s va certa
dup voia giudetului.
CARE CERTAR,E VOR LUA CEIA CE Si VOR

ACOLEA DE FATI,

UNDE Si VA FI FiCIND VREO SVADi, FIEND CU ARME

$1 Si VA TThIPLA DE Si VA FACE UCIDERE.

GLAVA 73.

De s va afla negtine de fata' unde s va face ucidere, mai vIrtos fiind

cu arme, trebue s cerceteadze giudetul au doar pentru venirea acestuia
s va fi bliznit i sa va fi spriat cel ucis i s va fi lsat de-1 vor fi ucis;
de s afla acest lucru s fie cu adevrat, s va.certa tocma ca gi cela ce
fi fcut uciderea; gi mai Virtos clndu-1 va fi gtiut mai de mult cum iaste
ucigtoriu gi mai mult pentr-acea s va fi Ingrozit, daca-1 va fi vadzut
acolea de fat ; iara de s va fi numai -Limp/at acolea i nu va fi gtiut nemid
cum va s sd fac ucidere gi cace au venit el acolea nemid n-au fcut, atunce

nu s va certa.
Cela ce EA' va gsi la un loe de fat cu arme, unde se va timpla ucidere,
s va certa ca gi ucigtoriul ; sau de va fi mrs Cu ucigtoriul dupg ucidere,
de-i va fi fost sotie Ong la lacagul lui, macar de n-are fi fAcut alt nemid,

doe au fost acolo de fata.

Cela ce va svlui pre ucigtoriu s nu fac ucidere, iar cind s va afla
acolo de fat, unde s va face uciderea, nu va nevoi di ce va putea sh-i
despart s nu s fad ucidere, acela 86 s cearte tocma ca gi cela ce va fi
fa:cut uciderea.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78)

187

SEAMNELE CU CARILE Si CUNOAFFE CEL CU ARME

CE S-AU PRILEJIT ACOLO LA SVADA, OARE INDEADINS AU VENIT ACOLEA,

AU TIMPLATU-S-AU PARA. VEASTE.

GLAVA 74.
De sa va afla netine acolea de fata Cu arme, unde sa va face ucidere,
giudetul nu va putea acea lesne s' cunoasca, indeadins au venit au Vimplatu-s-au de s-au nemerit acolea, atunce sa cade s fie ingduitoriu i cu
mili sa creadz ca s-au gasit acolo de fat, netiind nemica, Ca' sa va face
ucidere: derept aceaia nicecum nu sa va certa acesta.
De s.. va afla la giudet mai mult de doo seamne, s s arate cum acesta
ce s-au gsit acolea la ucidere, au fost venit indeadins s agiute de va trebui,
atunce-I va certa ca pre un fur ; iara de nu sa va gasi s'mn nicecum, sa-1
slobodzeasca; iar de vor fi numai doo seamne, sa-1 munceasc5 sa spue cu
adevrat, iar de va fi numai un sdmn, atunce sa-i dea giurdmint s marturiseasca cum va qti ca iaste mai cu adevrat.
Un om cu arme cind are putea face sa lipseasc de la acel loc unde s-are
lace ucidere, 0 el nu va s lipseasca, atunce lace saran cum s-au gasit acolea
de fat'a' indeadins: sa sa cearte ca un ucigtoriu.
Cind va fi netine cu arme 0 va face smn cum s-au timplat la acea
ucidere, iar n-au venit Indeadins i Inca la aceaia vreame va ardta c-m
lipseate de la acel loe, tot sa va certa, de s va afla ca acea ucidere s-au
facut putinel mai apoi di ce au lipsit el 0 Inca and s va fi bucurat, pentru

ca ce s va fi facut acea ucidere.

Ucigatoriul de va fi om strein carele nu va fi cunoscut nice dinioara
pre acel om cu arme ce s-au gasit acolea de fata la acea ucidere, atunce
nu sa va certa.
Cela ce sa ya prileji la vreo ucidere c va fi cu arme 0 va nevoi sa-i
imparta c sa-i faca sa s impace, 0 daca nu va putea, nu sa va certa nicecuni.
and sa va afla netine la vreo ucidere fra arme, iara armele va fi dat
la altul s i le tie, pentru s poata uvi s dzic c-au fost Mil arme, atunce
trebue s cerceteadze giudetul, de A' va afla cum cela ce-au tinut armele au
stdtut tot aproape de dins, ca de-1 vor trebui sa fie indemina a le apuca,
atunce-1 vor certa ca pre un ucig'toriu, iara de sa va afla cum cela ce-au
tinut armele, au std.-tut departe, va uvai 0 nu s va certa.
Cind s va prileji netine cu arme sd nemereasc la un loc, dupa ce sa
va fi inceput svada 0 mai virtos cind va veni dup ce sa va fi f5.cut ci uciderea,

ci dupd ce sa vor fi rdnit, e1 el nu va fi nemicd ranit la acea ucidere sau

sa fie zervit ceva, atunce nu va avea nice o certare ; sau iar0 de va fi venit
mai apoi c va fi ceva mestecat 0 va fi zdrvit acolo la acea ucidere, nu s
va certa ca un ucigatoriu, ce atita sa va certa, pre cita zarv ci greala va
fi fcut, dup voia giudetului.
www.dacoromanica.ro

CARTE ROm1NEASCA. DE INVATATURL

188

CERTAREA CE VOR LUA CETA CE VOR AGMTA VILNOVATULUI

'Ma CE VA FACE GRE$ALA.

-GLAVA 75.
Cela ce va petreace pri cel vinovat, dup ce va face greala, pentru sa-q.
poata a mistui capul, sa va certa dupa voia giudetului, 'ma nu ca cel vinovat ;
iard de-1 va petreace, pentru s nu-1 prindza oamenii cei domneti carii vor
fi trimisi Indeadins sa-1 prindza, atunce s va certa cu moarte.
Muiarea ce- va agiuta barbatului ce va fi vinovat, dupa ce va fi fcut

greala, pentru sa nu-1 omoara, nu sa va certa nice intr-un chip.

Cela ce va petreace pri cel vinovat, dupa ce va face greala i de-1 va
petreace putin lucru, pana-i va arata calea i va fi fara arme, nu sa va
certa nicecum.
Cela ce va petreace pre ucigatoriu, dupa ce va face uciderea, netiindu-1
iaste ucigtoriu nicecum au ucis, atunce intr-acea data nu sa va certa nicecum.

Cela ce va petreace pe vrun vinovat, dupa ce va face vreo rutate,

sa va certa ca i cel vinovat, macar a dzic o sama de dascali cum sa
nu sa cearte, ce numai dup voia giudetului ; iara de-1 va fi petrecut mai
tirdziu prespre citeva dzile, atunce nu s." va certa.
Cela 1) ce va ti pre netine c-au fcut vreo rutate i, dupa ce au
facut acea rutate, i-au nmit -calul sAu sau i-1 va fi dat sa fuga s scape

de certare, s sa cearte dupa voia giudetului.

Cela ce va ascunde furul sau fiece vinovat, dup ce va fi fcut vreo
rutate, pentru s nu-1 prindza pagubaii sau oamenii cei domneti, sau de-i

va da cale s fuga, sa sa cearte dup voia giudetului, macar a dzic unii

s s cearte ca i vinovatul.
Cela ce va ascunde trupul omului celui ucis, sa nu s ivasca, s s. cearte
ca i ucigatoriul.
Cela ce va priimi sau va ascunde lucru de furat, de sa va gasi cum au

tiut c iaste furtuag, sa va certa dupa voia giudetului ; iara de nu va fi

tiut, nu sd va certa ; iara de va fi lucrul lmparechiat, tiut-au au n-au tiut,
atunce creade giudetul sa nu fie tiut.
Cela ce va luda pri cel vinovat i de va dzice: bine au facut de-au
fcut aceasta, dam invatatura, de va fi gresala ce-au fcut greal di ceale
mari ce simt de cap, s va certa mai mult declt cel vinovat ; i aceasta sa
va face cind va fi rudat pri cel vinovat mainte di ce va fi fcut greala,
pentru cace de-1 va fi rudat dup ce-au fcut greala, sa va certa tocma ca
i cel vinovat ; iara de nu va fi greala ce-au facut din ceale mad i de-1 va
lauda mainte di ce va fi fcut greala, nu va lua mai mult certare, ce ca
i ce! vinovat.
1) In original 4 Cele s.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78)

189

Cela ce s va giurui eelui vinovat, dup ce va face "greala, s-i agiute

la ceva i de-i va da ceva agiutoriu, s va certa tocma ca i cel vinovat.
Cela ce va petreace pri cel vinovat, pentru s poat scApa sau s-lpoatA
aseunde undeva sau
facA cale s fug sau i intr-alt chip cumva s5.-1
agiutoreascd, face prepus cum 0 el iaste sotie cu dins la greala ce-au facut

eel vinovat: drept aceaia s.-1 munceasc s spue cu direptul, alegind de

nu va fi agiutat atunce intr-acel ceas ce-au ta'eut rAutatea, ce mai tirdziu
prespre citeva dzile; sau alegind s sA arate de pre alte seamne cum acesta
va fi tiut oarice de acea grea15.; sau alegind de va fi fost rud vinovatului

cela ce i-au agiutat: drept aceaia s cheamd cA" i-au agiutat pentru c
i-au fost omul lui, iar nu i-au fost o sotie la greal.

1)

CERTAREA CE VOR LUA CEIA CE PRILIIISC IN CASELE SALE FURI I TALHARI.

CLAVA 76.

Cela ce va priimi In casa lui fur sau tlhariu cu lucrure de furtuag,

sA va certa ca i furul ; iar de va priimi numai pre om sau furtuagul numai

aea singur, s va certa dup voia giudetului.

Cela ce va priimi in casa sa tAlhari de drum, ca pre Un tlhariu s-1 cearte
cu moarte.

Tot omul iaste datoriu daca va prinde tlhariul sA-1 dea pre mina
giudettilui ; i de va ti netine pre vreun tlhariu undeva, i de nu-1 va spune

giudetului 0 pre acela, sau de va lua de la dins ceva bani sau alte lucruri i
de-1
slobodzi eindu-1 va tinea legat, acela s s cearte ca un tlhariu.
Cela ce va priimi in casa lui tlhari, s va certa nu numai cindu-1 va priimi
hi cas-, ce Inca de-1 va i ascunde sau-1 va petreace i-i 'va fi sotie s nu-1
invAlUiase cineva, atunce sA va certa ca i tAlhariul ; iar de-1 va fi numai

ascuns, atunce nu s va certa ca un ttilhariu, ce dup voia giudetului.

Cela ce va priimi lueru de furtuag, ce s dzice numai furtuagul, de va
priimi de multe ori, pentru cAce va fi legat prieteug cu giurmint cu furul,
acela furul s fure, iar celalalt s aseundzd In casa sa, atunce ca pre un fur
sd-1 spindzure, fie cine ar fi, fie barbat fie muiare.
Cela ce va priimi bani sau alte lucruri de furat de la vreun om slujitoriu
sau i intr-alt chip ce va fi avind pre mina sa bani domneti sau alte lucruri,
pre acesta-1 vor certa ca i pre un fur.

Cela ce va priimi furtuag in casa lui 0 de nu va 0i, s nu s cearte.

Atunce s va certa ca un fur cela ce va priimi lucru de furat in casa sa,
cind va lua ceva, pentru sA aseundza sau s dobindeasc ceva dentr-inse.
1) In original e cu

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE iNv.XTAITunX

190

CE CERTARE VA LUA CELA CE Di PUTEARE

iNVITiTURI CUIVA Si MARGA Si FACA VREO RiUTATE CUIVA.

GLAVA 77.
Cind d netine puteare altuia s mare sd feed vreo greald, acesta
lucru s face in multe chipuri, pentru cace sd face i cu cuvinte de inviturd,

cumu s-are dzice invatd intr-acesta chip: pas s ucidzi pre cutare om sau
sd bald pre cutarele ; Inc sd face acest lucru i cu cuvinte de rugdminte, cumu

s-are dzice: rogu-te s scoti pre cutarele den cutare mesereare, sau alte ca
aceastea.

Cela ce va dzice cuiva: de-a avea ceneva sd uciga pre cutarele, foarte
i-a multemi, sau de va dzice: de-a putea face in vreun chip s gsesc cineva
vreun om sau i doi s ucigd pre cutarele, le-a pldti foarte bine i inch' i-a
ddrui, acesta d puteare i trimite pre acel om sd fag acea ucidere, drept
aceaia ca un ucigdtoriu sd. -va certa.
Cela ce va dzice ctrd slugd-i sau ndmit ce va fi: ruine i ocard i Mutate
ca aceasta ce mi i-au fdeut cutare om, nu trebue sd ldsdm s nu ne rdscumpiirdm,

acela -au dat puteare slugei-i cu aceaste cuvinte, pentru cd va mearge

sluga i sd va nevoi de va face acea greald: drept aceaia s va certa pentru
acea greald ce-i va fi fdcut sluga-i, ca i cind are fi fcut el singur.
Cela ce-i' va fi dat netine o palm prespre obraz sau un pumn i de
va dzice catrd cineva: cutarele m-au suduit i m-au bdtut tot prespre obraz

i mi i-au fcut atita ruine, dece te rog s-m rscumperi de pre dins,
sau i alte cuvinte ca aceastea de-i va dzice, pentru s-1 poatd indemna sd-i
Tdscumpere, i acela sd va scula i-1 va ucide, atunce cela ce 1-au indemnat
i 1-au trimis nu sd va certa ca un ucigdtoriu, pentru cdce c drept o palm

i drept un puma ce va da netine altuia, nu sd cade s s cearte sau

Ea* rscumpere cu ucidere; alta, acesta 1-au rugat i i-au dzis sd-i feed rdscum-

prare drept palmd. i drept pumn, iar nu ucidere i atunce numai singur

cela ce va fi fault uciderea s va certa ca un ucigdtoriu.

Cind nu s vor putea aleage cuvintele sd EA' tie puteare i-au dat cindu
1-au trimis au InvVtufd, cumu s-are dzice: acea puteare i acea Invdtdturd spre bine 1-au fost Invdtat au spre ru, atunce serie s sd mai creadzd
cum sd fie fost mai mult spre bine cleat spre rd.u.
Cela, ce va dzice card cineva: de veri s." ucidzi pre cutarele, ucide-1,
atunce nu s cheamd cd 1-au trimis el sad ucigd, pentru cdce asupra lui
au ldsat putearea s feed cumu-i va fi voia.
Cela ce va dzice cuiva: pasd de intreabd pre Andrei de va vrea sd-ti
dzicd s mergi s ucidzi pre Ioan i, daca va vrea el, ucide-1, atunce cela
ce 1-au trimis, i Andrei i- ucigatoriul, toti intr-un chip sd vor certa ca
nite ucigtori.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78)

191

Cela eel va dzice slugii: M. nu te vdz Inaintea ochilor miei pna

nu voiu audzi ca-i fcut ceva vreun lucru ca acela, pentru sa-m poi Mscumpara rautatea i rusinea ce ne-au facut cutarele, i atunce de va inearge
sluga si-1 va ucide, trebue s cearce giudetul, oarece leal de Mutate i-au
facut i cui au facut, slugii au giupinu-su, pentru
s stie caruia dentru
acei doi; sau de va fi fost vreo Mutate mare ca aceaia, sa fie lucrul In cumOdd de moarte, pentru ea de va fi fost intr-alt chip, lucru de nemica,
cumu sd va certa sluga c-au ucis, asea sa va certa si cela ce 1-au trimis;
dece de va fi facut rutatea stapinului si va fi lucrul putin si de va fi si
omul de gios i micsor, atunce iaste Mimi, cum i-au fost gindul stapInului
sa-1 uciga, cindu s-au trimis sluga: drept aceaia Intr-un chip s va certa
sluga ce-au ucis ca i stapinul ce 1-au trimis. lard' de va fi fcut acea Mutate slugii, atunce arata seamnele, cum stapInui, and au trimis pre slug,.
n-au avut gind ca-1 va ucide, ce s-au gindit c numai ce-1 va sudui sau-i
va face alt nevoe Improtiva ce le va fi facut i acela: dirept aceaia nu
sa va certa stapinul cu moarte ca sluga, ce va fi fdcut, uciderea, ce sa va
certa dupg voia giudetalui.
Stapinul ce va da puteare
s uciga pre cineva si nu-1 va audzi
nime, cIndu-1 va Invata, pentru ca-i va sopti la ureache si el s va duceva ucide pre vrsmasul stapInu-sau, aicea trebue sa cerceteadze acela
giudet Intai cindu i-au dat acea puteare sd marga s ucig, n-au audzit,
nime; a doo, cel ucis de-i va fi fost stpinu-sau cu vrajmdsie de moarte;
a treia, de va fi sirguit sluga si va fi ucis omul Intr-acea data, cumusi i-au
dzis stapinu-sau, pentru cace ca atunce va creade giudetul cum stapinul
au dat puteare slugiiji sa-1 uciga i va certa pre stapinul slugii ca si pre
un ucigtoriu; iard de va lipsi vreuna de aceastea, ce dzisem mai sus, atunce
creade giudetul cum sa nu-i fie dat stapinul puteare intr-acesta chip cum
ca sa-1 uciga si nu-1 va certa ca pre un ucigtoriu, ce numai dupd cum va
fi voia giudetului; i aceasta s va face, clnd va da st',pinul puteare slugiisi pre ascuns, ce sa dzice li va sopti la ureache. lath de-i va fi dat aceasta
puteare unui ispravnic al Mu, pentru s imble sa pirage la giudet, pre acel
vrajmas al lui i sa nevoiasca sa-1 omoara, atunce s Inteleage lucrul, c
i-au dat puteare sa imble
faca rascumparare, pentru rautate ce-i va fi
facut, dupa cum va aleage giudetul. Iar de sa va grabi si-s va rdscumpara
el singur Mr de giudet, ce sa dzice 11 va ucide singur cu mina sa, sa va
certa atunce ca si un ucigtoriu.
Cela ce va dzice slugii sale: ia-ti un toiag i sa nu mai vii la aceasta
-casa, pang. nu-mi veri face rascumparare pentru rusine ce mi-au facut cutarele, sau i cu alte cuvinte de-i va gri sa-1 poata Indemna spre rascumparare si Inca mai virtos cindu-i va dzice de multe ori sa-s ja toiagul, atunce
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA.

192

sluga, de va mearge
va ucide pre acela, nu s va certa stpInul slugii
ce 1-au tritnis, ca un ucigtoriu, ce numai dup voia giudetului, de vreame
ce-i va fi dzis numai s- ja toiagul ; aicea arat smnul, cum
fie dzis
bat& iar s." nu-1 ucig.

Feciorul sau sluga sau ruda sau priatenul va ucide pri gela ce va fi
Meut vreo rutate tatlui sau stpInului sau ructei sau priatenului, nu s va
11.

cherna s fie fcut acea ucidere cu putearea tatlui sau a stpInului sau
a rudei sau a priatenului; drept aceaia tatl, stpinul, ruda, priatenul,
acastora s-au fcut rutatea i sudalma dece nu s vor certa ucigatori;
i aceasta va fi, and feciorul, sluga, ruda, priatenul vor fi oameni buni
i vor avea veaste de oameni buni si Inch' cind vor fi Melui rscumprarea
atuncei curund, dup ce le vor fi fcut acea vtmare ce cum va fi, neaAnd vreame s s svtuiasca Cu cei sclndliti i vtmati, ce s dzice Cu
cei suduil<i> ; pentru cce feciorul, sluga, stpInul, ruda, priatenul vor fi
oameni Ili i vor avea veaste de ri i de vor fi facuti uciderea tirdziu prespre

citeva dzile dup svad, atunce iaste smn cum cei suduiti au tiut de
tocmala uciderii i n-au nevoit s nu s fac: drept aceaia s va certa tata!,
stpinul, ruda, priatenul carii s-au suduit ca i feciorul i sluga 0 ruda 0
priatenul ce-au fcut uciderea; i aceasta va fi sa nu s" cearte ucigtorii
cei suduiti, cumu s-are dzice tatl cindu-1 vor fi suduit, svdindu-sa' den
cuvinte andesine, iard nu pentru vreun lucru ce au avut s." ia sau s dea
unul altuia ; pentru cce de va sudui netine pre tatl cuiva pentru niscare
lucruri i feciorul sa va scula de-1 va ucide pri cela ce-au suduit pre tatd-su,
pentru s dobindeasca aceale lucruri tat-s6u, i uciderea s-au facut pentru
folosul ttIne-su, atunce iaste grim cum s fie tiut i tat-su: drept aceaia
i tatl i feciorul ca nite ucigatori s vor certa; aceastea toate
pentru slug spre stpIn i pentru rudd spre rudd i pentru priatel pentru
priatel. Inca de s va afla c feciorul la uciderea celuia Le-au suduit pre tatdsdu va li fcut cheltuial, iaste gnarl cum 0 tatl i altii au tiut de acea

i drept aceaia ca nite ucigtori s vor certa. inch' s va certa

tatll ca un ucigtoriu, cind va fi Inceput el a sudui Inti pri cela ce 1-au
suduit sau 1-au Intr-alt chip vtmat, feciorul lui 1-au ucis, de-au murit,
pre suduitoriu ; iara de nu va fi tatl inceput svada, ce sIngur suduitoriul,
atunce s va certa numai feciorul ; aijdere vor fi 0 ceiala4i. Cind va ucide
feciorul pri cela ce va fi suduit pre tat-su i de-i va prea ru ttine-su,
iaste smn cum n-au fost cu voia lui uciderea; iar de sa va bucura tatl,
pentru cace au ucis feciorul lui prin cela ce 1-au suduit, atunce iaste
smn cum s fie fost cu tirea lui i ca nite ucigatori amIndoi s vor certa.
ucidere

1) In original o feciorlu o.

www.dacoromanica.ro

-DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78)

193

Cind va fi lucrul impdrechiat, oare tiut-au i fost-au cu voia lui au

n-au fost, ce sd dzice tatal, stdpinul, ruda, priatenul cum va s ucig pre
suduitoriu, feciorul, sluga, ruda, priatenul, atunce giudetail de va avea nite
seamne oarecarile cum sd fie tiut, iard seamnele vor fi mici, sd-i munceasc s spue cu direptul ; iard de nu vor fi seamne nicecum, atunce agiunge de sd-i pue numai sd giure.
Datoriu iaste tat41, stdpInul, ruda, priatenul sd nevoiascd In tot chipul

sd sminteascd sd nu sd poatd face ucidere de la fecior, de la slugd, de la

rudd, i de la priatel; iard de nu vor putea face nice lntr-un chip sd smin-

teasc 0, nu s fu ucidere, atunce de sd va face, nu sd vor certa ca

ucignorii, ce dupd cum va fi voia giudetului.
Sluga giudetului de va bate pri cela ce va dzice: leagea ce legiuiate
acest giudet nu-m place, drept aceaia voiu s mdrg la alt giudet, iaste gam
cum s-1 fie bdtut cu voia giudetului.
Cela ce va trimite pre -altul sd facd vreo greald i acela va mearge
i va face, amIndoi sd vor certa dupd certarea aceii greeale.
Aceia carii vor trimite s facd vreo greald la vrun loe i de vor fi
Intr-acel loe oameni multi i acei trimii iardi vor fi multi, atunce de va
fi greala mare, atunce Ma nice de un leal de uveale, toti clti vor fi,
s vor certa de la giudet, dupd cum va fi greala: drept greal di ceale
mari cu moarte, iard de nu vor face greald di ceale mari, atunce va cerceta
giudetul carele dentr-aceia va fi mai cap i carele va fi Inceput lntdi greala
i cela ce va fi trimis Intdi s s facd greala i pre-aceia va certa cu moarte,

iard prin ceialalti vor certa dup voia giudetmlui.

Cela ce va dzice acolo unde vor fi strini piste oameni
de-a
putea gdsi pre cineva sd-m ucigd pre cuearele sau sd Led cutare greal,
da-i-ai atia bani, i oarecarele dentr-acei oameni are mearge i are face
acea greald, atunce amIndoi s vor certa, dupd cum va fi greala, de vreame
ce sd cheam cd 1-au trimis.

Cela ce va trimite pre alt om sd facd vreo greald, nu sa va certa

mai mult cleat 1-au lnvdtat s facd once leal de greal cind 1-au trimis ;
iard acel trimis, de va face mai mult de cumu i-au fost Invdtdtura, acela
singur sd va certa drept cel mai mult ce-au fdcut.
Cela ce va trimite pre netine s facd. cuiva .rdutate i dup-acea
iar s fac In vreun chip sd dzicd s nu facd i acela tot sd- facd
pre cuvintul dentdi, atunce sd va certa el singurl iard nu cela ce 1-au
trimis.
Celuia ce-i vor da InvdtAtur s facd vreo greal i va priimi s facd
i dup-acea s dzic celuia ce 1-au trimis: nu voiu face acea greald ce m-ai

Invdtat sd. fac, i dup-acea iar s margd s o facd, atunce acela singur
13

o. 1060

www.dacoromanica.ro

194

CARIE ROMINEASCA DE 11\17.XTATURA

BA va certa, dupa cum va fi munca aceii gresale i cela ce 1-au trimis nice-

cum nu s va certa.
Cela ce va trimite, cumu s-are dzice pre loan sa uciga pre Petri,
iara Petri va ucide pe Ioan, atunce cela ce 1-au trimis nu s va certa ca
un ucigatoriu, numai dupa voia giudetului.
Cela ce va trimite pre Consta sa uciga pre Ioan si el nu va ucide
pre loan, ce va 'wide pre Pavel, atunce cela ce 1-au trimis nu sa va certa.
Cel trimis bind va face artare, cum nu-i vinovat la gresala ce 1-au
clevetit si de va fi acea mdrturie sa arate numai singur pre dins, atunce
acela ce 1-au trimis s faca gresala, nu va fi slobod de acea gresal ce 1-au
clevetit cu marturiile ce arata celuialalt, iara de va da raspuns cel clevetit
pentru amindoi, atuncea vor fi amindoi slobodzi.

De va slobodzi giudetul pri cel vinovat ce-au fcut gresala, nu s

va cherna drept aceasta slobod si cela ce 1-au trimis s faca gresala; asijdere de va slobodzi pre cela ce 1-au trimis, nu sa va cherna slobod si cela
ce-au fcut gresala.
Carele va putea face vreo gresala de carele iarta i slobodzesc pravi-

lele, cumu s-are dzice sa-si uciga fata eind va face preacurvie, iara el sa
trimita pre altul strein s o uciga, atunce nice unul nice altul nu sa vor
certa pentru ucidere ce s-au fcut.
Cela ce va trimite pre altul sa faca preacurvie, nu sa va certa ca un
preacurvariu, ce asea mai pre iusoara certare i s va da.
Oreare cucon ce va fi Inca nu de virst ce sa va gasi tot supt ascultarea parintilor, de va trimite vreunul sa fie marturie minciunoasa, atunce

pentru cace iaste Inca nu de virsta tinar, nu s va putea certa certare

deplin, cumu sa cade la mrturiia minciunoas, ce numai i acesta, cum va
vrea giudetul, de vreame ce nu iaste putint cel trimis s ja mai multa certare decit cela ce-1 va fi trimis.
CE CERTARE Si VA DA ACELORA CE MULTIMISC VINOVATULUI
PUPA. CE FACE GRESALA.

GLAVA 78.

Cela ce va multemi nescui dup ce va face vreo gresald, atita iaste

vinovat ca si cela ce va trimite de va face gresala: drept aceaia ca i cel
vinovat sa va certa, macar ea n-are avea acesta ce multmeaste nice un
folos, nice o dobinda de la acea gresala ce s-au facut.
Multamire sa cheama, daca face gresala cel vinovat, cindu i-are darui
nestine vreun dar, ceva bani sau alt lucru sau cu cuvinte de mult'mire
www.dacoromanica.ro

DESPRE SFATUL SAU AJL TORUL SPRE RAU gl. 69-78)

multmeasc6 sau s-i giuruiasc ceva sau s

195

s cucereasc lui sau de

i-are Om bine de acea greal.

Cela ce va priimi sau va ascunde pre cela ce face greala, iaste smn
cumu-i mulpmeate, pentru cace au fcut acea rutate, i aea iaste ca i
cindu 1-are fi trimis s o fac: s' va certa ca i vinovatul.
Cela ce va tcea i nu va dzice nemicd celuia ce-i va spune cum au
f5cut cutare rautare, atunce iaste smn cumu-i multmpte i s va certa
ea un vinovat.
Cela ce va da invttur cuiva s fac vreo gresald i dup-acea iari
Ii va dzice s nu fac i acela va face greala, i daca o va face, cela ce
1-au fost invtat ii va multemi, s cheam cumu 1-are trimite i s" va
certa tocma ca i cel vinovat.
Cela ce s va prinde chizeai dennaintea giudetalui pentru cel vinovat,
nu s cheamd cumu-i multmeate.
Cela ce va dzice: de vreame ce n-are fi fcut cutarele cutare greal,
eu a fi fcutu-o, c aea mi-au fost &dui, s cheam
multmeate.
Cela ce s va bucura de preacurviia ce va face altul, nu s va certa
ca un preacurvariu, de va fi Milt preacurviia pentru zburdciunea si pofta

lui, iar de sa va fi indemnat de pizm, pentru s fac5. ruine i ocar

brba,tului muerii, atunce i cela ce sa va bucura face smn, cum multmeate preacurvarului i atita iaste ca i chid 1-are fi trimis el s fac
preacurvie: drept aceaia ca i preacurvariul s va certa.
9. Giudetul de nu va amu putea
cunoate cu seamne In ce chip au
facut netine preacurvie, de zburdciune au numai pentru s fae ruine
brbatului aceii mueri, atunce creade giudetul c-au f5.cut de zburdciune.
Cela ce va trimite s bat pre altul s va certa ca un vinovat, alegind
de-1 va bate In besearicA sau In mijloqul tIrgului, pentru Ca' atunce s va
certa numai el singur.
Cela ce va trimite s bat pre cineva, iara acela nu-1 va numai bate,
ce-1 va ucide de tot. i, cInd cel trimis va bate i-1 va ucide de tot, i va
fi de fat i cela ce 1-au trimis, atunce s vor certa amindoi ucigAtori, iar
de hu va fi de fat, cIndu-1 va ucide cel trimis, atunce numai ucigtoriul s va
certa ca un ucigtoriu, iar cela ce 1-au trimis s va certa dup voia giudetului.

Cela ce va, trimite pre cineva s ucig pre altul i el numai ce-1 va
bate sau-1 va rani, atunce amindoi s vor certa dup certare bti sau a
rnitului, iar nu mai mult.
Cela ce va invta pre netine s fac o greal i mai apoi s vor
Impca sau- va fi vreo rud cu vrjmaul, atunce cel trimis, de va
1)

13*

In original a potea

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMiNEASCA. DE INVATITURA

196

sa' va certa el singur, pentru eke cela ce 1-au trimis sa."

chearra ca -au luat invttura Inapoi pentru rudeniia eel vor fi Cu vr5j-

face gresala,
masul su.

Cela ce va dzice: pas de ucide pre Ioan, si prespre un cescut

dzic5: pas de bate pre Ioan, atunce de-1 va ucide pre Ioan, amindoi ca
niste ucigatori s vor certa.
Cela ce da* Invalatur cuiva s fac vreo gresa1 si va treace vreame

mult si dup-acea o va face, atunce amindoi sal vor certa Intr-un chip
ucigAtori, macar cita vreame are fi trecut.
De pururea s.' va certa cela ce Invat pre altul s'a fac'd vreo gresal,
macar de-are si dzice dup-acea s nu o facd, iar5 de vreame ce-i va fi dzis:
s nu faci cutare gresal, si el de o va face, atunce acela ce 1-au trimis
sa va certa mai putin dup voia giudetului; iara" de nu-i va fi dzis sa' nu
o fac5, atunce sa" vor certa amindoi dup certarea aceii gresale, once gre-

pia' va fi.
A

MIKA ChM]lilliliTFAIO ES AAKIHMS H AGBALIlitAla H KOHERIt. ga(T) xspHA, MAH A1).

4)

Adica:

Slava lu Dumnezeu saviritorul, carele dupa Inceput a dat i sfirt.

Anul 7154, mai 4 *.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

A. KE4PAAAIA NO1VIOY TES2PTIKOY KAT' EKAOTIIN

EK TOY IOYETINIANOY BIBAIOY

A. TEXTE DIN LEGEA PENTRTJ PLITGARI ALESE DIN CARTEA

LUI IUSTINIAN
T I TAO E A'. TIEPI rEL)PrLN
T I TLUL I. DESPRE PLUGARI
1.

Xpij 16v yecapy6v kpyatievov -r6v tScov tiyp6v etv ac Sixacov xat 1.01 rcapogetv

aiiXaxa Tor.," rAlatou kv

c

TLq rcapoptcov napoptal xat xo?toWern 1.cepaa Tip" gyyta-ra cc6Toi3,

vicacnv a6-coi3, scat
orcpcp Toeynp

LV 1-v vekscp ToiTo nercot-tpcev, ecn6XXec

napoplav bsocirraro, 7r6XXec -r6v arrpov scat Thy ympyiav a&roi5 xat Thy inexceprctow 6 napoptaa yewpyg.

Plugarul care-si lucreaz pamtntul, trebuie sa fie cu dreptate i s nu treaca

peste hotarele megiesului ; daca ins'a cineva, tot trecind, a trecut peste hotar si a micsorat

partea vecinului sau, daca a facut aceasta la arat, pierde aratura lui, daca insa aceasta
impresurare a facut-o la semanat, pierde saminta i lucrul pamintului i roada, plugaru
care a impresurat (compara 1) zac. 1 i 2. Pentru plugari).
'Ev s.c yeo3py6 civeu et&-ticseco To5 xuptou Tij xdva staeX0aw vctha
Xati.Pav6-ro.)

iolretpm

frrc ipya.reta nip T.* vedxseco p.irre incxapstav 6rcep Tor) anpou, dX),'

Otja TV x6xxov T6v xaTaPo)06v.sa.

2. Dac vreun plugar, farg stirea stapinului locului, a intrat si a arat sau a
semanat, s'a' nu ja nici rasplata 2), pentru aratura, nici road pentru semanaturti, i nici
bobul ce a fost aruncat jos (vezi zaceala 3).
3. 'Eecv 86o cruilcpcovircoac yecopyot laCTOCXX(gMt xd)pa 7rp xacp6v Toil aicei:pac xat
Stacrrpit.Pec t-v tdpo, i1..civ 6 x6xxo xorref3)401,
Scao-cp&ckoacv et Si 06 xceref3X.01, Sca-

crrp4coacv et U 6 8tacrcpipcov an( Evkaaev, 6 U trepo; ivkacrev, vedmec xat 6 &caerrpicpcov.

and paragrafele din 1\16gog recopycx6 corespund in totul cu cele din Cartea
romineasck de invalatura, s-a facut trimiterea prin cuvintul vezi iar dac nu grit
intocmai, prin cuvintul o compara .

sa nu ja nici pentru locul lui, niel... (versiunea ArmenOpol).

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INV.X.T.A.TURA.

200

3. Dacd doi plugari s-au tocmit sd schimbe pdmirrturi la vremel) de semAnat 0 o

parte va fritoarce, sd nu intoarcd, dacd bobul a fost aruncat; dacd Insd nu a fost aruncat,
sd Intoarcd; dacd Insd cela ce voiete sd intoarcd n-a arat, iar cellalt a arat, va ara 0
acela ce voiete sa Intoarcd 2) (vezi zac. 4).
4. 'Eecv crut.tcpcoVimACTG 860 yecopyot [LET' &XXV,(010 XCCTOXcgcct, xd)poc; ecvccv.erccV)
xcd. Tpteov 1.tccpv'ipcov, xcct.ct 8L7pEXig O-uvecp4vlaccv, [Levi-cco Torccov
13o1Alat xcd To&rcov
xcercenchyil xupEcc xoct Pepocce xcd. eurccpccacaetyrog.

4. Dac do i plugari s-au tocmit dinaintea a doi i trei martori sd schimbe fntre ei
nkte pdmInturi i s-au tocmit pentru vecie, vointa acestora i schimbul acestora
rdmInd Intregi i adevdrate i neclintite (vezi zac. 6).
5. 'Eckv So yccopyot XXTCCXXiEcoat. xe)pocc sVcs rcp xoccp6v eVre et ,T Stivexig, xcct
cpeet iv iLipog xoXo(ilciv 7rpr 4EXXo, xai oti croveyd1V17700) oti.r<og, S6T4.1 CIVTI.TOITEMI 6 T6
7rXiov ixcov 1-4) ?Acyoa-r4S el. Si o5.rcog aoveyd.w1crccv,
incScS6Tcoaccv.

Dacd doi plugari vor schimba pdmIntul, fie pentru un timp, fie de veci i se va
fi aflat o parte tirbit fatd de cealaltd i nu s-au tocmit aa, cel ce are mai mult sa
dea loe In schimb celui cu mai putin; dacd Ins& s-au tocmit aa, s nu mai dea nimic
(comp. zac. 5).
'Eecv yccopy ixcov SExlv iv ciype!..) cIcsiXOT) nap& yvc4L-qv Tor) crlsctpcorrog xcd oacpta-n,

cE Si xcct iStxatoX6ylacv, iv Sciat Tcocremycc-rcapc-

iecv t.civ cixc SExoccov,

Tec irccxceprcEcc Tircq .8.cptcrOetaccg.

6. Dacd un plugar avInd pricind pentru un ogor, a intrat i a secefat 3) lard Invoirea
celui care a semnat, dacd avea dreptate, sd nu aibli nimic dintr-aceasta; dacd Insa s-a
judecat, sd dea lndoit roadele secerate (comp. zac. 7).
7. '0 X67TTOW ecXXoTpEccv 51v &Imo cESilaccog TO5 xupiou ccircil; xcet ipyccC61.cevog
arceEpcov "A.1.36 ixi-ro)

Tijg brococprciccg.

7. Acela care taie pAdure strdind frd tirea stdpfnului ei i lucreazd i samdnd,
sd nu ja nimic din roadd (comp. zac. 8).
8. 'Eecv 1.tcpcuil 'yev61...cvog

rcvcc iv axccptcpEoc iv T6TC01.q, ciSccocv ixivocrocv

civocXccv Tip yevoi.tiv)Iv ii.cpecrtocv.

8. Dacd la facerea unei ImpArfeli unii au fost nedreptafiti, fie la delimitdri, fie
la Impdrtirea locurilor, sd aTh voie s strice Imparfirea fAcutd (comp. zac. 9).
9. 'Eecv

oXO-lptOt tl. &XovTccr. nept Spou j ecypoii, Tlipef,-ccoaccv Ot CiXpOCCTCCt xcet T6,3 &cc7cXclovcc ecrcoMcrouac
Scxcctoy.cc cE Si xal p o &pxcaog icrrEv, ivipxocEo:
Storrilplat io-co) cinctpaccreactrrog.
xpourilaccv.rc

9. Dacd cloud sate se ceartd pentru hotar sau ogor, judecdtorii sgi cerceteze i s dea
carte de dreptate celuia care a tinut nefntrerupt mai multi ani; dacd. Insd este 0 hotar

vechi, stdpfnirea cea veche s rgimingi neclintitd (comp. zac. 10).

2) fnaintea vremii (versiunea Armenopol).
i sd intoarcd (mai adaugg Armenopol).

a secerat cu de la sine putere (versiunea Arm., I, 6).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI

201

10. 'Eciv Tc yiv Xcich nape( dump-tray-cog yeo)pyo5 xcd crrot.xEcrn veLicrocc p.6vov xoc
vepEsoco-Oocc, xpocretro)crav re( ali.cpcovcc et Si met auvecpd)vlaccv arcoptclo,

xxreic

cr@cpo.woc

xporretT(.)csocv.

Dacd cineva a luat pan-lint de la un plugar fdra mijloace vi a stabilit numai

s6-1 are vi sgi le fie In parte, tocmelile sa aiba putere; daca Ins& au tocmit i semanatura, sa aiba putere potrivit tocmelilor (vezi zac. 11).
Teo) yecapy6g ixX4361.c.evo yeo)pyccv clvoreXCpvo

xcpoc arotrhace ver xupEou

a6roii xcet dcppc(136.)vcc Xcec'av clerccl(pErjrc(c xoct 3cocarp64icc ciccp-han o(6r6v, Thv TE.I.Lir.)

dcypoi3 86TCO xul TV exypbv ixiTco

&May TOG

x6pLo oc6ro3.

11. Dacd un plugar a luat asupra-vi lucratul unei vii sau al unui pamtnt, a stabilit
conditiile cu stdpinul lui i luind arvund, a inceput lucrul i revenind, 1-a pdrasit 1), sa.
dea pretul cIt face ogorul i ogorul 2) sa-1 aib stapinul lui (comp. zac. 12).
12. 'Bea, yecopyk etaeX0a)v ipycionTrcu. gvuXov x6pocv kT&pou yecppyo, .rpEoc gr-t) cbroxupnetact. iccurcT) xcet duco86crct. nclacv rips x6pccv .rcT) xupEcp c(6rij.

12. Dacd un plugar, intrind In pdmint impadurit al altui agricultor, 1-a lucrat, va
stringe roada trei ani pentru sine vi va da inapoi pamintul stapinului 1ui (comp. zac. 13).
13. 'Eriv chcop-hcroc yecopyk 7rp6 r6 ipriCea0ca r6v tatov clyp6v xcct Eevt-rea7) xc(I
accccp6rn, ot Tec S1gt6crtce eaccevro6v.evoc rpuy-hrcpaccv r6).; ciyp6v,
I.LiVOU TO5 yeo.)pyo5 C7111105V
7TEZV Cdraw
o(ovov.

gxovre laccocv knoz.vepxo-

13. Daca un plugar, neavind mijloace sd-vi lucreze ogorul propriu3), s-a 1nstrainat

vi a fugit, perceptorii statului sa culeaga ogorul, neavInd voie, daca agricultorul se

intoarce, sa-1 amendeze sau
ToS

ceara once altceva 4) (comp. zac. 14).

14. 'EC(%) yecppy6; cbrop&a

x ProS tatou
TEXeETwartv xu-e gro ixorrpoc6pacvoc
am.LoaEou X6ycp ot Tpur5vreg xcet ot VevtLevot. Tbv tiypw c&i [Lib C11j..co6a0coaccv v &rat

7TOCT6T7FL.

14. Daca un plugar vi-a pdrsit ogorul, sa plteasca In fiecare an ddjdiile pretinse
de stat cei ce culeg vi se hrtinesc din acel ogor ; iar de nu, sa fie amendati cu o sumgi
indoitti6). (comp. zac. 15).
15. OE ,r6xou )(expo, Xce(36vre it1p6), xoct TcXecp TE5V ETCTet xpvo)v cpccv(7)ar. xceprgtLevoc,
ircr cm-Aug XCC1 Tip) tvo) nataccv XCCI
tinIcp(crclero) 6 cl(xpoocriN eac
v xclercp xaree Thy -kclue(av
etcycpopv GTOLX7)CrciTCO et xecracccov.

15. Cei ce pentru camdta au luat un ogor vi se vor vddi luind roadele mai mult
de vapte ani, sd calculeze judecatorul venitul i sa socoteasca la capital de la cei vapte
ani In sus totul, iar In jos, pe jumatate (comp. zac. 16).
le-a neglijat pe acestea (versiunea Arm., I, 11).
ogorul sau via (vers. Arm., I, 11).
via-i proprie (Ashburner).
ceva, once (Armenopol): sd o culeagd, agricultorul, daca se
sa culeaga

Intoarce, nemai avind voie sa-1 pagubeasca de yin. (Ashburner, 18):

sa-i pdgubeasc
cu ceva once (Zachariae von Lingenthal, Jus Graecoromanum, IV, p.122, 13 vi Ferrini in
4 Byzantinische Zeitschrift*, an. 1898, p. 561, 13).
6) Daca un agricultor fugind din ogorul sau, platevte In fiecare an dajdiile pretinse

de stat, cei ce culeg vi se hrnesc din acel ogor, sa fie amendati cu o suma indoita
(Ashburner, 19).

www.dacoromanica.ro

202

CARTE ROMINEASCX DE INV.XT.I.CURX

16. 'Eacv 7T0Epivyrott -ccg iv 68Co xacE

p xexXocatcivov

ecrcoXXISILevov x-civog, xoct orcXocyx-

vua0elg tcrivaec, 6 Si xpco

XT./11)00g 6rcotlAccv gXEL Tv
rcept Tij xXckseco, rrept Si c:ij derto.)Xetcc 1/7]&Eiq &vocxptvka0co.

rcercovuefiaOccc, 61.coacfcco.)

Daca cineva trece pe drum i a gdsit o vita ologita sau murind gi fdcindu-i-se
mini, va da de gtire, insa stpfinul vitei are banuiala ca acela ce i-a dat de gtire a facut

vreun viclegug, sa jure pentru ologire, dar pentru moarte sa nu fie cercetat nimeni
(vezi zac. 17).
1\4-/Set &XX6Tpcov yecopy6v rroSexicsOco et Si 6rcoSgercec, cbro86-rco cerc6v -cep xcoptcp
rcciXcv, 67sep xce-ciXtrcev scut el .rcvcc )i.6yov Ixec rcept mina). oc&r6; 6 rcoSeciptevoq, Toincp xexpilcreo)

nocp& Ti;) eipxovv. el Si rccepott), STco et T TaRtdov 86Sexoc ecpyuptou XtTpoc, Straccatcc Si
'cupic

ro3 xcoptou, xoct o6orco 67r6 -roo dipxov.r.o &vccyx461.cevo cbroSo5vccc 61.9 yecopy6v

rccicrl Crgctoc )(act 13X&Prl xcct

7rElcouXtou

17. Nimeni sa nu primeasca un plugar strain ; iar daca-1 va primi, sa-1 inapoieze
satului pe care 1-a parasit; gi daca acela care 1-a primit are vreo pricina Cu el, sa fie
deslegata In fata boierului; dac Insa s-a abatut de la aceasta, sa dea vistieriei doulsprezece litre de argint, iar domnului saului indoit gi aga sa fie silit sa dea Inapoi pe
plagar cu toata paguba gi stricaciunea gi cu peculiul lui (comp. zac. 18)1).
18. 'Eriv Xecf3-1) cc poiiv 7cp6 ipreatav xat rroOckr), Trwetccoaocv ot cixpocerca, scat el
tav iv 4) gpyco iCiyclaev creyr6v
ixetvco
cirriOccvev, gin.cco gaTCO el Si ire &Jac+) gpyco
&rci.accvev, 86CSEG T61013o5v 6X6xXlpov.

18. Daca cineva a luat boul la lucru gi a murit, judecatorii s cerceteze i, daca a
murit la lucrul pentru care 1-a luat, sa fie fara pagub; daca lima a murit la alt lucru, va
da boul In intregime (vezi zac. 19).
19. 'Eciv ,cc oi3v
vov
do), oiSv xTiiVOg dEyV005VT0q Tor) xuptou
dp-11 xoct iv
rcpcircan dcrriXOn, 86-cco .r6v 1.cccr04v ocirroi3 iv ScrrXt 7ros6Tvry el Si iirco0cfcvn iv -c-T16S5 ScInsec.
SISo &v.rt iv El TE V cl.

19. Daca a luat cineva un bou sau un asin sau once alta vita, fara sa gtie stapInul
ei i s-a dus sa-1 foloseasca 2), sa dea In suma indoita china lui; daca ins a murit pe

drum, va da douI In loe de una, once vita ar fi (comp. zac. 20).

20. 'Eav yecopyk asptcroc tLOpTET'hq &vet) yvc4c.1; 'roo xcopo86-cou xca xouptAtcrn Tec
Specnccerce &tir013,

xXirrrq caXo-cpco)011avccec rccfccsl Tij inmapniag cercor.).

20. Daca un plugar secerind ca parta fra invoirea celui care da pamintul, a gi
carat snopii va fi lipsit de toata roada lui, ca un fur (comp. zac. 21).
21. Mop-cf.-col.) tckpo Sev.dertoc

TOr.) XcapoUrrou Si (Lipo SEIJATLOV gv 6 Si ixr6

Tam))) tcepco,flievo Z-E0X0ETC'EpOCTOq.

21. Partea partaului, noua snopi, iar partea celuia ce d' pamintul, un snop ; cel
ce va imparti Intr-alt chip, blestemat de Dumnezeu (comp. zac. 22).
22. 'Ecv yecopyk Xceficlov x(Lpocv TO5 arcel'poct
o veccsec, &XX' et 6 cPcv ittl,ec 6v x6xxov, (Lriaiv

4.Eaetav xat To-6 xacpo.6 xcaotiv'co

ril irrocceprcEcc Xcg.i.PocviTo), 6'rc 4nucr4tevo

ScexXelkccre Tip) Trilg xc4cc x6pcov.

Comp. i Ferrini In Byzantinische Zeitschrift # an VII (1898), p. 570, 84. In

Ashburner lipsete.
la o indeletnicire (Ashburner).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUfARI

203

22. Daca un plugar, luind un loe s1-1 semene In parte pe jumtate i venind
timpul, nu va ara, ci va arunca bobul la suprafatd, s nu ja nimic din road, deoarece
batut joc cu minciuni de stpinul locului (comp. zac. 23).
23. 'Eecv yecppyk Xo'cl3T) 7cap& TLVOg yecopyai cIrrop-haccvsog -c))v lucaecccv dipcellov rcp
xXocaelan CCirriv eag T TOITONI CrXecliq TE xixt xapccxepaocq ataaxoctptan, 11713iV

kRyccatocv xcci. o

ircutaprEoc Xa1/13ccv&c.co.

23. Dacd un plugar a luat de la un alt plugar, lipsit de mijloace, via sa o lucreze
pe din doud i nu a curdtat-o cum se cade i n-a sdpat-o
11611dt-o si nu i-a tras
thrina, s* nu la nimic din road (comp. zac. 24).
24. 'Eecv 6 -rilv kaancev Xo43c`ov 7cp6 Toi.5 xcctpai T-71 ipyccaEag tcercy.eX7)0el tcylv6a4 Tcp
ckypoi5
gill.t.tog gant) 6 iwurccc-c-;15.

xuptcp roi dcypc15 c`p 1.th tax/kov, xal, 6 xtptog

Dac acela care a luat In parte 1), S-a cit inainte de timpul lucrului si a anuntat
pe stpfnul ogorului, cd nu e In stare, i stpinul ogorului a neglijat, cel ce a luat In
parte sd fie frd pagubd (comp. zac. 25).
'Eecv 6 Tiv illcEaecocv Xccf3ed.v roi3 ecypoii To5 dcrrpou yecopyo5 ecrmalitc-haocv-cog (Uta-

tialeetg ox 6priCiVCChL rv clyp6v, v Scrat 7socr671-rc, ex irrocapnEct ecnoac86.76).

25. Daca acela care a luat in parte pe jumtate ogorul plugarului frd mijloace
plecat In vreo cdrtorie, s-a cAit i n-a lucrat ogorul, s dea In sum indoit roadele
(comp. zac. 26).

T ITAO E
IIEPI KAOHHE
T I TLUL II. DESPRE FURT
1. 'Ecv yecopyk xXitirnv axeccpcp XEcryov
X&rc

StxeXXccv xoct p.e.rck xp6vov Stccyvcoaet, rpsrfivcrilacov cerroili cp6XXecg Saexa 6l.coEcog xcel 6 XXiTCTWV kv xacpc7p xXocaetoc xXochu-

TlIptov i)v xoccpc7) 4eptat.t.o5 apinocvov

v xeccpc7) 15Xoxon(cc 7riXexuv xcci. Tec iitcococ.

Daca un plugar a furat hirlet sau sapa de la spat i dup un timp va fi dovedit,
s dea de fiecare zi bani doisprezece ; de asemenea i acela care fur cosor in timpul
curdtatului viei, sau secer In timpul secerisului sau secure si altele asemenea 2) In
timpul de tdiat lemne (comp. zac. 27).
&XXou otouaipso.se c'pou xXkik xcci,
'Echo TI,q X680.1VOC ix 13o6g l x rrpopcfcrou
Sc86-cco ccirr 6 Thv xXorrilv
StocyvcocsOfj, c`pg xXbrni [cceartycolirrco- el U licrevig y6vvract
nocilacc TO5 XWaCOVOg.

2. Daca cineva a furat 3) clopotul de la bou, sau oaie, sau de la ori si ce alt
vit. 4) si a fost dovedit, s fie biciuit ca hbt ; daca Insd vita a disprut, s o dea cel
care a furat clopotul (comp. zac. 28).

Daca plugarul care a luat in parte ogor de la cel lipsit de mijloace... (vers.
Arm., 24).
i altele asemenea (omite Ashburner, 22).

a tdiat (Ashburnet, 30).

sau de la ori i ce alta vit (omite Ashburner, 30).

www.dacoromanica.ro

CARTE ROM1NEASC.X. DE INVATATURA.

204

3. 'Eecv eLpe07) 67rcopocpXcE xXirrscav

xcd. acp6Spoc TurrretcrOca.

Eli cpuXci.rxec T6ncp, crrepeta0o)

vccr0o.6 camoti

DacI paznicul de pomet a fost descoperit furind In locul unde pazqte, g i so

opreasca simbria i sa fie batut foarte (vezi zac. 29).
'Eacv epen notvilv [ctcreco-r filLaycav Tee pooxisoc-cce error) Xo'cOpcc Tor) xupEou carrc7.)v
xcel 7CL7rpetaXO.W, TUrT61,1,EVOg Toti 1/1,600 CLLT05 atepeta0o).

4. Daca pti.storul naemit a fost gasit mulgind animalele ce le pate, pe furi, de

stapitnul lor i Arland, sa fie bdtut i sa i se opreasca simbria (vezi zac. 30).
5. 'Eciv Ttg epz0?-1 xXinTwv &XXoTpEocv xcacimv, kv nocs6Tryrt ecnoSe)crec.

5. Daca a fost gasit cineva furind pai strain, in suma tndoit va da Inapoi (vezi
zac. 31).
vov xcel neyx0j, iv &rail nocs6nrc taccrscycoOeig &Lam cdyr

6. 'Ev -rcg xXik 3oi3v

xceldv ipyccoiccv cc&ro6 rcercaccv.

6. Dacd a furat cineva bou sail. asin 0 a fost dovedit, va fi biciuit

va da In

suma indoita i toata munca lui (vezi zac. 32).

7. 'Edo, TL; 014,ca 3iXo)v 6vcc f3oi3vkE dcyDolg, emeXccaOdacc

clyiX.7) 6.1pc6f3p(rrog yivvcca,

-rucpXo6a0o.).

7. Daca cineva vrtnd sa fure un bou din cireada i cireada fiind pus pe goana,
fiarele au mtncat din ea, sa fie orbit (comp. zac. 33).
6.epLap.oi3 ekrepx6r.cevoc iv caXoTpEq ociSocxc xcci. x67rrov.ve Sil.tovrcc
6ctrcpwc Tc7)v xvrcvcov aTepeEs0o)accv 1.toca-g6v.evoc.

8. 01T',O-3 xca,pc7.)
CTT&XUCK

8. Cei ce In timpul seceriplui infra In brazda straina i taie snopi, sau spice, sau
legume, sa li se ja hainele i sa fie biciuiti1) (comp. zac. 34).
9. OE iv ectocaoLg
6aTcoaccv eE Si xXorrijg

ecXXoTpEccc etaspx61.1.evoc, c ivfipemeoig Evexev, ecOcT)ot

Turc-reivevoc
)cc.rd.wcov crrepeEa0coaccv.

CTUILCCT.q

9. Cei ce intra In vii sau la smochini 2) straini numai pentru mtncare 3), sa fie
fag vina; daca Itnsa intrd pentru furt 4), sa fie batuti i sa li se ja hainele (comp. zac. 35).
vip
Coy6,
kepcx C7)p.LOtia0OXIOLV XIXTeC rv7C0a6T7ITCL
xXkiliza kyive-ro, xce0' kxearrylv cp6XXtc 868excc.

10. OE xXbrrov-reg Ipo.rpov

TZ5V

10. Cei ce furl plug, sau fier de plug, sau jug, sau celelalte, sa fie pedepsiti dupa
suma zilelor din ziva in care s-a facut furtul, de fiecare zi cu doisprezece bani (comp.
zac. 36).
11. OE xccEovTeq (11./.4ccv ecXXoTpEcev

XXOCTOVTEqrv

ocr6T-trrac Carov.vvncoaccv.

11. Cei ce ard car strain sau 11 furl, sa plateasca suma Indoita (vezi zac. 37).

Cel ce In timp de ver intra g fure snopi sau legume, sa i se ja hainele i sa

fie biciuit (versiunea Arm., II, 8).
sau pomete (versiunea Armen. II, 9).
pentru mIncarea poamelor (vers. Armen., II, 9).

Ing ar fi surprin0 asupra furtului ( erst Arm., II, 9).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI

205

12. '0 iv 6pEcp eLtataxtsevK xXirc-raw crt'rov Turctio06.) 1./.ckaTEtv iv Tcpcfrrot.g ixorrv xat
&Utt./.Eov 45 xoply rccnetrco el Si bcSeu-ripou(rd.-h., iv ausXfj Trocr6T-hTE C-ht.uo6a0co -T6 xXi[Lva-

st Si ix TpErou, TucpXo6c(06).

Cel ce sd gdseste furtnd pline din hotar, sd fie bdtut Intlia oard cu o sutd de
lovituri de bici si sd despdgubeascd pe stdptn ; lar daca se va fi dovddit si a doua oard,
sd Intoarcd In sumd indoitd paguba; a treia oard ad fie orbit (comp. zac. 38).
'0 V VUXTL XXi7TTCilV 01V OV &X TTE0ou

ix X-hvoi7)

ciTr6 pcnytEou rt

rco(3Xhcr-

xia:Oco noorh, meek kv Tc7) ckvorripcp xecraceEy yiyparcrocE.

13. Cel ce furl noaptea vin din chiup, sau de la cramd, sau din bute, sd fie supus
aceleiasi pedepse, precum s-a scris In articolul de mai sus 1) (comp. zac. 39).

TITAOE r. IIEPI ArEAAPISIN

TITLUL III. DESPRE VA.CARi
1. 4ECe &ycXrkpi.o

3o3yrcapcaaar./ circoXial xod, rjcart illiipa,

6 r305; ciTrc,SXe-ro,

O xceratrilv(rh
xupEcp rO3 13o6g 5-7E- r6v flo5v icK ir)Se scat t.T2e idvaxa, TE Si yiyovev
0/8a,
laro) gi(.EEK, eE 86 xce-r-ev.-hvu(sev, gcrtca ciUkEEK.

Dacd un vdcar lutnd asupra lui un bou, l-a pierdut si In ac easi zi In care s-a
pierdut bou/, nu a anuntat stApfnului boului cd: # am vdzut boul pInd aici i aici, dar ce

s-a fdcut nu stiu ,. sd nu fie 'Ara pagubd; dacd Ins& a anuntat, sd fie ftird pagubd
comp. zac. 41).
'Eed dEyeXcipEK ficK7.)v io.)0ev 7capaXc436v ITCC pet ympyor) (305v cruyxceratign oc1rc6v
ve-r
xat crupfit r6v
Xux(o0ijvceE, SeEEec-ro.)r6 lc-T(74m ori.); xuptcp
voii xat ecUltEEK
cc676g icrrat.

2. Dacd dimineata un vdcar luind In grija sa boul unui plugar, l-a amestecat cu
.cireada i s-a tntimplat ca boul sd fie mIncat de lupi, sd arate stdpinului lui stIrvul si nu

va rdspunde de pagubd (comp. zac. 40).

3. 'Eckv ciyeXcEpEK (3 ON 7Tocpcace3eov
yecopyoti gc.o0ev eariXO-h xat xcopLaOck 6 f3ok
ix Toil 7TX410oug Tv 13o(7)v circeXO(Lv etaiXen iv xcopoccpEoEg
dcp.TriXot,g xat Tcraccv rc(whap,

afrrotip.

crrepeEcr003, Tip/

rcraccv SE86-r(o.

3. Dacd dimineata un vdcar lulnd in grija sa boul unui plugar, a plecat i boul desparlindu-se de cireadd, a intrat In tarini sau vii si a flout pagubd, simbria s nu i se opreascd
dar paguba sa o dea (vezi zac. 42).
4. 'Ely ciyeXcipEK i(o0ev ncepcOak
61.1.ocsoercb

7Tcepet yecopyor) xat &cpav1/4 yivvrac 6 Pok,

6TL ot'lx xor.vdvra r (IrcoXeta

6v6v.cert KupEou 1.61 aL-c6v. rcercovuei5a0aE

Po6 xat dc,Uw.EK &rm.

4. Dacd dimineata un vdcar a luat In grija sa boul unui pingar si boul a dispdrut,
sd jure In numele Domnului cd el n-a uneltit i cd nu e Oita la pieirea boului si nu
va rdspunde de pagubd (vezi zar. 43).

1) Cel ce furl noaptea yin din chiup sau untdelemn va fi supus pedepsei pentru

fun (versiunea Arm., II, 13).

www.dacoromanica.ro

206

CARTL ROMINEASCA. DE INVATA.TURA.

5. 'Eocv ecyeXcipto4 6coOev Trapcacrif3p 'napa yecapyo5 13o6v xat autLPt oc6-r6v xXacrOi)vat
cerr6v nercov-IpensOca, xat
g4)1..u.; geno).

Pj kx-rucpXcoOlvocc, Loaktca 6 ecyeXecpto

Dacd dimineata un vcar a luat In grija sa boull) unui plugar i s-a intImplat
fie ologit sau orbit, sd jure vdcarul cd nu el a uneltit i nu va raspunde de paguba
(comp. zac. 44).
OTCLC1T

'Ea), ecyeXcipEo,
cbroAdc,c f3o6 i int.xXacrecog j ix-rutpX6creo4 6[1,6crag, 6crrepov
aeyx0-7) errt. incpxlaev, yXcoacroxonleet T ecCilluov Tc7) xoptcp To5 f3o6g noLe(Tco.

6. Dac un vacar a jurat despre peirea boului, sau ologire, sau orbire i mai pe urma

a fost dovedit cu vrednicd incredintare 2) cd a jurat strimb, s'a i se taie limba i sd

intoarcd paguba stdpinului boului (comp. zac. 45).
7. 'E&%) ecyeXcipco p.e.rex To5
Tac% xepatv aT05 t'.)Xou eacoMay) xXeccrn 13o5v
cp7Ao-n, o/Sx go-nv ec06o5, &AA& Clp.t.coliyro.r et Si tce-rec XE0ou xpo6crn, deVw.Log gerrco.

ix-ru-

7. Daca un vacar a ucis sau a ologit un bou, sau l-a orbit cu ciomagul din miinile
sale, este vinovat i sd despdgubeasc; daca Insd a lovit cu o piatrd, sd nu despdgubeasca
(comp. zac. 46).

T IT A O E A. UEPI rIPAIAAEZWN
TITLUL IV. DESPRE PAGUBA DOBITOACELOR
'Eclv

SiSpn r3o5v iv ecp.neXc7)vr.

ciyp;c5"7) iv k-ripcp Trccp vpaT,Sav notouvra xoct o6

7sapozaccsei ca5r6v .sc? xupEcp airrob cbg 1.1.0Xcav ce6-r6v closowrch nicsocv TEiv xacprci;lv rindAuctv
ticXXec cpovean
xXecan, 8 6r()
pok xat 6vov civd. 6vou lrcp6f3aTov
npopcfcrou.

t. Dacd cineva a aflat un bou In vie, sau pe ogor, sau In alt loc, fcind pagubd
nu-1 va da stpinului lui, ca unul ce are sa ceara toat pierderea roadelor, ci 1-a ucis sau
1-a ologit, s dea bou pentru bou i asin pentru asin, sau oaie pentru oaie 8) (comp.
zac. 47).
Tv cpopriocaoc p.ou poaxolikylv e6p6vkv Tel.)

acji

-rn.cp

irciplacrag xat

.1143o)crev,

kv ircX-Iceq ircurnai erpoap6ig fiXacsag, Zykrn Tc.73 'Axoulatcp 6 Tip &XX6.7.43Lov 6EXoyov oax6crcpo&pc74 iXa6vetv 6cpeact, &XX' k rStov
p.evov iv
tatot4 e6palv o5Te circoxXetecv
etx6 glizEorrar..
6xeLv gzet yecp olycoyilv xaTec roi38earc6TOU, rcept

2. Gdsind vita mea pdscind In locul Van, ai gonit-o s't a lepddat, dacd ai lovit-o sau
lnadins ai fugdrit-o tare, esti vinovat dupd legea Aquilia; cAci cine gdseste dobitoc strain
pdscind in locurile sale, nu trebuie nici sd-1 inchidd, nici sd-1 fugreascd tare, ci sa-1 tind
ca pe al san propriu; cdci are drept de pIrd In contra stdpInului, precum este cu dreptate
pentru paguba ce a suferit 4) (comp. zac. 48).
xuptcp a6To5 ecicoXav,Po'cvow
'Eo'cv Ttg CiSpn Pov npatBe6ovra xat o6 SexTet, odyr6v
opoxorrl)an, o Xap.13clvet odyr6v 6 x6pco4
TucpXWayi

T6 PX&Plog, &XX' dyroxoTrhan a&r6v

cdrroii, clX7vi Xoc[Lvei (5.XXov cIVT' airro13.

bou (Ashburner, 27): bou neologit, ci snatos (versiunea Arm., III, 5).
Cu vrednica incredintare (Ashburner, 28): cu doi sau trei martori vrednici de
credintd (versiunea Arm., III, 6).
vitd la fel
In loc de oaie pentru oaie , in textul Ashburner, 38 gdsim
pentru vit la fel .
In textul Ashburner, acest articol lipseste.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI

207

3. Dacti cineva a gasit un bou facind paguba si nu-1 va da stapinului lui, primind
despgubirea 1), ci i-a tiat urechile sau 1-a orbit, sau i-a tiat coada, stapInul lui nu-1
primeste, ci i se d. altul In locul lui 8) (comp. zac. 49).
4. 'hv st.; apn xotpov iv 7rpcac,c np6Pasov x6va, 7rcepci8Wact. cirri?) iv rcpdyroL; sq.)
ro
xup
Isa xat napaadJaag serrepov, napayycXeITc.7) xupEcp a6soill. T6 Si spEsov o6po)(one. -1) erroxolseljTOWEL a6T6 liveyxXirro);.

4. Daca cineva a gasit un pore facInd paguba, sau oaie, sau cine, mai IntYi 11 va

preda stapInului lui; apoi predindu-1 si a doua oar, va avertiza pe stapinul lui; a
treia oara Insa Ii taie coada sau urechile 8) sau 11 sgeteaza, fr s poata fi Invinovatit.
(comp. zac. 50).
5. 'Edo) f3oi5g 73voc etaeXectv.aiXo)viv csrEV...ivt. 11 iv xipscp ic.7sianiT6v T-7); c.niXou
j TO5 wipsoo xat doroOdarn, glilltog gaso.) 6 x6pLog Tor) llneXc7)vog
sob' xiFcou.

Tcppov

Dac bou sau asin vrInd sa intre in vie sau In pomet, a cazut in groapa de vie
sau de pomet i a murit, s fie Mra pagub. stpfnul viei sau al pometului (comp.
zac. 51).
'RI), poik

Svog 14Xcov dacX0dv iv c.neXavt. ij iv wimp icAsapt iv Tag Tor) cppayc.ou

rmaoK, ciVH.Leoq laTCO 6

TO5 xiI7LOU x6pLo4.

6. Dael bou sau asin vrtnd sa intre In vie sau In pomet i s-a Infipt In parii gardului,
sa fie fara paguba stapInul pometului (comp. zac. 52).
7. 'Ev 'rt.;

c.teig xat aeusipaq xasaf3oXTN Ispataag Tcpat.actiaav povc?ia orcapaaWan

T Ci.Sov Tc7) xuptcp a6sci3, Iva rcoXn Tin) 7spaSav a6Tor), ata6To3 ircep icp6vcoaev.

7. Daca cineva dintr-o aruncatura i a doua a ucis animalul care a facut paguba
nu 1-a predat stpinului lui, ca sa-si primeasca paguba, sa dea ceea ce a ucis (comp.
zac. 53).
8. 'Edo yecopyk cf.Svnf3oiv ZA6Tptov iv t.trciXy daXospf.(;) npatae6ovsa xat o6
1.t.lvcrn Tc7) xuptcp a6so.6, &AA& SLE4at, (3ouXlectg cpove6act.
01yro.)
6XoxXilpou.

xXacc ij

rmfacc icisepd,

HOCTCC-

711.t.to.)-

8. Daca plugar a gsit In vie straina 4) bou strain facInd paguba si nu 1-a anuntat
stapinului lui, ci voind sa-1 alunge 11 va omorl, sau ologi, sau 11 va Infige Intr-un par, s-1
despagubeasca deplin (comp. zac. 54).

TITAOE E'. IIEPI ZI-IMIAZ

T IT LUL V. DESPRE PAGURA.

1. 'Ev
daayrn T

cptaag
viocUTO5 ilept8ce Tow railatov a6Tor) ti.epf.Sop
.9.cptzeivscov,
xsIlv-r) xat fiadtPnv Tag TOcidov OLliT05 ipyiansaL, Tunsia0o) 1./.5TLyaG

TpLxovsa xat T &C'hc.t.ov Tc7) (3Xa[3ivst. not.stso.).

primindu-si paguba (Ashburner, 48): In versiunea Armenopol lipseste.

lui (Ashburner, 48): lui sanatos (versiunea Arm.).
sau urechile (Ashburner, 49): omite versiunea Arm., IV, 4.

In vie straing (Ashburner, 85): In via sa (versiunea Arm., IV, 8).

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINESCX DE INVXTXTURX

208

1. Daca secerind cineva partea sa, pdrtile megiesilor lui nefiind Incd secerate, a
bAgat vitele sale si a facut megiesilor lui stricAciune, sd fie bdtut cu treizeci lovituri
de bici si sd dea despdgubire celui pgubit (vezi zac. 55).
2. 'En, Tc Tpoyirrn T6v IScov cdyroii eq.crceXclIvcc xca 6vTov &Tpurirccov p.spEacav Tcvav
etaccrfern Tec Bccc xT-hvyb s-un-Tko0o) tacrTLyag TptcbcovTcc xott T6 ecCilli.cov T4) PocPiv-rc noteETco.

2. Dacd a cules cineva propria-i vie

fiind unii cU pdrtile neculese, a bAgat vitele
sale 1), sd fie bdtut Cu trei zeci de lovituri de bici si sd dea despdgubire celui pdgubit
(comp. zac. 56).
3. '0 f36crxcov ciaExcog v caXoTpEqy

0[24.taTcc Tcji 'Axotit:XEcp ivxeTccc, TouT6aTcv et

T6 acraoilv.

Cel care paste pe nedrept dobitoace pe pdmint strdin, este vinovat dupd legea
Aquilia, adicd la Indoit 2).
OE p.i.rpov atTou xcci, otvou xoXor3bv Ex OVTEg XCet
gocxoXou0o5vTeg T-T) tipxccEc ncrrpoTrapcc86ast., eam 81.ec tticapoxepSEccv Tcap Tec ata.TETaytzkvot. 12.6Tpcc &Suca gxovTeg, Tun-Tkawaccv
ecsepleig.

4. Cei ce au mdsurd de ptine sau vin stirbig si nu urmeazd traditiei vechi din parintis)

ci pentru c1tig urit au 4) mdsuri nedrepte In loc de cele orinduite, sa fie bdtuti 5) ca
niste oameni neevlaviosi (comp. zac. 57).

TITAOE E'. IIEPI (DONS-2N ZSIS2N

TITLUL VI. DESPRE UCIDEREA VITELOR

1. 'Etiv TEg x6maav iv apu1tc7.) kXov o rcpoakx-n, ecXXec Iskap xca &rox'rdv
&XXo Ti otov oi5v, &San
tPurijq.

o3v

6vov

Dacd cineva taind un lemn din pddure nu ia seama, ci lemnul cade i ucide 6) bou

sau asin, sau once altceva, va da suflet pentru suflet (comp. zac. 58).
'Eh -rt. xdrcTwv 8kvapov avcaan etyvo)atc isf.01 Tbv rcaexuv xcct cpoveaec ecXX6Tpcov
xTivog, Sccrec cv5T6.

2. Dacd cineva tdind un copac, a aruncat securea In nestiing de sus si va ucide o

vitti strdind, o va da (comp. zac. 59).
3. 'Eo'cv -rt. gX07) Itp crovecycayilv 'roe Eatou Po
To5 tivou xcci, Stdmow auvStc4-n
(Lee atina) )(ad grepov xod, ox interovgn cdyr !lee OLT05, &AVe cbtoXelraL Xuxco0t, 86.ro)
civTELPuxov Tc7) xopEcp odyro5 f3o5v
6vov eE ./.1vticov iv.-hvuot xcei,..rby T67rov niSetev, CacoXonaciv.evog c eauvetrog eixev coSTO inwpovriN yevio0ca,
6aTo.

dupd sale (Ashburner, 79) adaugd i a fAcut pagubd megiesilor.

Acest articol lipseste i In textul Ashburner i In Pravila Moldovei de la 1646.
traditiei vechi din parinti (Ashburner, 70): masurdrii apucate din vechime
(versiun ea Arm., V, 4).
fac (vers. Arm.).
6) bAtuti tare (vers. Arm.).
6) ci a cazut i ucide (Ashburner, 39) : ci cdzind copacul ucide (versiunea Arm., VI,1).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI

209

3. Daca. a mers cineva sa-si aduca boul sau asinul si mintndu-I a mtnat cu el si un
altul si nu 1-a adus impreuna, cil va pierde sau va fi a-ducat de lupi, sa dea stapinului
lui un hou sau asin de acelasi fel; dacd Insa 1-a anuntat staruitor si i-a indicat si locul,
aparindu-se ca nu I-a putut aduce, sa nu rdspunda (comp. zac. 60).
4. 'Ecv TLg e6piov Ev Can (3013V crcp&n carr6v xat &pi] TeC xpia mirror), xeLp0xorret004).

4. Daca aflind cineva bou in padure, 1-a tdiat i i-a luat carnea, sa i se taie mina 1).
5. 'Ecv ..ct4 .8.1)an ticiy-yavov iv -cif) xcapq) vv xapv xal
l cbroOvn, cg.hi/Log gore.) 6 To&rou x6pLog.

ito

ixotpo

Daca cineva a pus capcana in timpul roadelor si a cazut intr-insa vreun cine sou
pore si a murit, stapinul acestuia sd nu fie despagubit (comp. zac. 61).
'Eciv(..730V gTEpov
ipee(an xat TrapoUvn xal rcapaxtArhan xat Ex Torrou
av
ear?, ,r(.7)v no c.:)cov TeXetrr-han
yens.= (Doifitn &XXcp rvl evroXiaavv. ,rux6v TL Tc.73v oixeLow
Ex Tijg 'ray c;.)o.)v p.c'exn, 6 Sea7r6Tng To-6 EpeOlocarrog
Evixerca.

6. Daca o vita a intaritat alta vita, a atitat-o si a pus-o in miscare i dintr-aceasta

sau una din cele doua vita a murit, sau s-a tntimplat paguba altcuiva care intimplator a
pierdut ceva din ale sale de pe urma luptei acelor vita, stapinul vitei care a intaritat
se Invinovdteste 2) (comp. zac. 62).
7. 'Eeev Ce7)ov E.rEpcp c;.)(.7) [Lipp) aty.f3caXn, cl ily r XCLTa. TO5 (1XXOU 6pvijactv TEXELMilael,

o68elzta &yarn) xLveehav et 86 'r6 E-repov 47roXeo0, )(wet 6 Secr7r6orng rend.) xa-cic TO5 gX0VTO
T "(.;3'0V T Ispdyrcog EEG 'ON tairnv Spv.ijaav, xat
a6T6 r rpdrro.K xtvijaav c'")Sov
ExeEvou
Xat.t.Pcivei
cleXXo.rp6Tro4 Ent 111- -mover) )n.L.Ea Tip .9.epdaretav livcaoyov SexeTCCI.

7. Daca o vita se incaiera la lupta cu all vita, daca va muri aceea care a navalit
asupra celeilalte, nu se face nici o Ord; daca insd a murit cealalta, face pira stdpinul ei
contra celuia cu vita care a navalit Intli la lupta, i, sau in locul aceleia ja vita care a
pornit intii, sau primeste pentru paguba facutd o reparatie asemdnatoare (comp. zac. 63).
8. 'Ea., Ilaxollivon)6So xuvav 6 T0i5 Ev xptog 8ac r
f3aou f

CaXo-rpEcp t.t.s.ret

f.cpoug

m& Mew.) xcel brrilg 7LX.Iyijg ExeEvn rucpXo.)0f)

ecrroecivn
dEXXo TL 67TLXEVaUVOV
7C&071, T ciVII.LLOV TCT) xupEw CLT013 7r0Lirrag XCCIL.:3ccv6-rco t.tianyag 8d)Sexa.

8. Chid se luptd doi clini, daca stapinul unuia va da In cel strain cu sabia, sau cu
ciomagul, sau cu piatra si de pe urma acelei rani a orbit, sau murit, sau a piltit vreo
al ta vdtdmare grea, sa dmpagubeascd pe stdpInul lui i sti primeasca doudsprezece lovituri
de bici 3) (comp. zac. 64).
9. 'Ely Te Ixeov x6va auvearrnv xa.reTratp6p.evov To6g o-uvv6p.oug a6Toj3 67rayypEan 1.6v
XVOC Tv Sovciarqv XCCTeX. TCJV acrOevecrripow xuvi3v xcd aut.i.;37) x).0)Xwevou. x6va Twee.

&Troeaver.v,

r eCVH.LLOV TC73 xupEcp carrot') notilcrag Xa1.0aviro) I.Lianyag Se53exce.

9. Daca cineva avind cine tare si rail, care se napusteste asupra ctinilor de turma
ea I el, 1-a asmutit In contra clinilor mai slabi si s-a intimplat ca vreun cine sa fie
schilo lit sin sa mard, sa daspagubeascd pe stdpinul lui si, sA primeascd doubprezece
lovituri de bici (comp. zac. 65).
in Pravila Moldovei de la 1646 acest articol lipseste.
in textul Ashburner acest articol lipsete.
3)i sd primeasca. ... bici (Ashburner, 76): omite (versiunea Arm., VI, 8).
14 - o. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASC.A. DE INVAIITURX

210

10. 'Eckv xvoc notp.odvovT& ng cpove6acc o

61.toXoyirrn, &XXcl yivvrca. alptcov gpoSo
Tfi lavapg, 1.teTrcevrce Si SLocyvoxset 6 Tbv x6vcc cpove6acq, 7r&accv
Tij notpolg
86Tco veTck xod Tij niilAg ot xuv6g.

Dacg cineva a ucis un cine ciobgnesc i n-a mArturisit 0 au nAvglit fiare in sting,

dupg aceea insg a lost dovedit acela care a ucis clinele, sg dea toatg pierderea turmei
precum i pretul ciinelui (vezi zac. 66).
'0 Stctcpeetpow xva nottivrig knErnaet&rryn. pccpluixou Xocii.13ocviTo.) ildeanyce ixocT6v
TO5 xuv6g StS6To) ti
pty &roiiet Si xod eardAet.cc Tij
711.1E00,1
6 cpove 8LS6To) c1.4 cernog Ti SLoccp0opercq TO5 xuviog yeyovov
(La vropetaeca Si 6 x6cov xcci, el .9.739.1.,&xog
npoelnottev, gaTco el Si d7ac74 xat
fruye,

xat

StscXciat,ov Tij
ykyovev, rccivTow Tip
TunT61.tevog

ni.t.i)v 'rob' xuvig xcd v6vov Sa6TCJ.

11. Cel ce ucide cine de turmg prin tntrebuintarea otrAvii, s primeasca o sutg de
lovituri de bici 0 sg dea indoit stApinului clinelui pretul lui; iar dacg s-au intimplat
pierden i in turmg, uciga.5u1 sl intoarcg paguba pentru toate, ca unul ce s-a fgcut vinovat
de omorirea ciinelui1); dar sg se aducg mgrturii asupra clinelui i daca era unul ce se
lupta cu fiarele, sg. fie precum am spus; daca insg era un cine de rind 0 la intimplare,
sA fie bAtut i sA dea numai pretul ctinelui (comp. zac. 67).
12. '0 SLoccpeetpow &XX6TpLov wvog

olocaSircoTe ropocp&aecog Staytvo.)ax61.Levo

rcoLetTo) TcT) xuptcp carroil

12. Cel ce stricA vita strging sub ori5ice pretext, fijad dovedit, s despAgubeascA
pe stgpinul ei (vezi zac. 68).

TITAOE Z'. IIEPI AENAP SIN

TITL U L VII. DESPRE POMI

1. 'Eicv SivSpov civocTpeccpt rc nvog iv Trccp tip.eptaTcp, sol lleTdc

irttepLavo5 yevo-

gym) 1Xcexev kx ILepE8o 6/XXcp,

W-rco rv gEoualav Tor; SivSpou et p.i) 6 ckvocOpot oc&r6
p.6vog el Si xorrc434, 6 To5 T6TCOU xtSpLog &sr t dcSt.xot3i.tou 6m) TO kvapou*, S6Tcoaccv &vrt
SivSpou Sivapov gTepov TE? tivocepillmcvn octiT6 met 6xiTcoaocv fitT 6.

Dacg un pom a fost tngrijit de cineva intr-un loe neimpArtit i dupg aceea
fAcindu-se ImpArtealg, a cgzut In partea altuia, sg nu aibg stgpinirea pomului decit singur
cel ce 1-a ingrijit ; daca ins& stAptnul locului strigg: a sufgr neajunsuri de pe urma pomului*
sg dea celuia ce 1-a ingrijit pentru pom alt pom i sg-1 aibg (vezi zac. 69).
'Eckv Sgv8pov tcprocrott. Iv ilipet. xcaplou, el I.tiv xijrck &any h alfweryug p.fing xcet tinoaXtgETCCL 67T6 TO5 a6veryug Sivapou, sacovoxorcilaeL cent, 6 xlipt,og minor,' el 'Si
gan xijrcog,
1.th xxcov oxonetaeco.

2. Dacg un pom se af15. la margine de mo0e, chid partea tnvecinatA este grgding
umbrit de pomul vecin, stgpinul lui sg-i taie cradle ; dacg ins& nu este grading, sl nu i
se taie crdcile (comp. zac. 70).
1) de omorirea ciinelui (Ashburner, 75)
VI, 11).

de stricarea pazei ciinelui (vers. Arm.,

www.dacoromanica.ro

ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI

3. 'Div Tt.g tivipxorg Strop) g-zwy ve.rci Two; x64

211

ciparaoug .1) &XXo ..n toy o5v 86v8poY,

xet.poxorretcreco.

Dacd cineva avind fdrt temei judecata cu altul, a tdiat butuci de vie sau vreun
pom de once fel, sd i se taie mina (comp. zac. 71).
'0 x6rrsory civrraoug c1XXoTpEag kyx&prcou f) ckvaarccliv xel.poxorcea0co

../1/1,06Eyog.

4. Aceluia ce taie vii strdine cu rod, sau le smulge, sd i se taie mina i sd intoarcd
paguba (comp. zac. 72).
5. OE 86v3pa =1 vc'eXtcrra cip.rriXoug -rl.t.vowreg eog Xyrrat xoXgovtat.- 86y6poy ai Xi-ye-cat.

xat II div.rrEXog xat 6 xosak xat 6 xo'cXav.og xat il tlia 1.6 Si (.1.7V.13 KcoOL-v o6x gcrri aivapov,

o68& arnyog at gat, glOverpav, xay tcrra-ray et Si ixgoreiv 86ya-rat. cpwreuefivat., 86vSpov
X6yerat, xat at (SE4at Tijg &XXatag xat lea a&rec. Tic_wormy, gxcca-r 0; a6.-rclv 1-vycsat, et 6X6xXrpoy.

5. Aceia care taie pomi i mai ales vii, se pedepsesc ca Mari; pom insd se chiamd
i butucul de vie i iedera i trestia i salcia; dar acela ce n-a prins insd raddcind nu este
pom, nici acela ale cdrui rdcldcini s-au uscat, dei exista filed; dacd insd fiind scos din
rAddcind, poate fi rdsadit, se chiamd pom, ca i rdddcinile mdslinului; i dacd le taie,
fiecare din aceia se pirdte pentru totu11) (comp. zac. 73-7(i).
8o6Xcl.)

6. EliLetcocrat. K 8-rt, o6 1.t6yov 6 Lv xepat Tivyaw otxdaLg kv6xcrat,, &XXerc. xai 6 irwrpircont
Dteuepcp cl 6 StarXotiv 81,xge.rat..

6. Dar inseamnd-ti di nu numai acela care cu insei miinile sale taie, ci i cel care
indeamnd pe un rob sau slobod, .1 acela se pedepsete indoit 2) (comp. zac. 75).

TITAOE H'. IIEPI EMHPHEMOT

TITLUL VIII. DESPRE INCENDIU

1. 'Eck), 'rig rrep il.t.P&X.n IN t'ar) MET
kv &yp',6 ma auvfit 3Lcc8poweiV T6 rrep xat xa6(rn
orxoug
kyxcEprroug ecypok, o6 MXTCL8Lx&Ccract, kear o6x iv TroXXii,1 &Amp TOT() 7m-cot-rpm.

Daca a fcut cineva foc in propria-i pAdure sau pe ogor g'i s-a fntimplat ca
focul s se ldteascd i au ars case i ogoare cu roade, nu este osindit, dacti n-a flcut
aceasta pe Ant mare (comp. zac. 76).
'0 xaLwv 6popov &XX6Tpcoy

xat

x6rmono Sivapa &XX6-rpLa crcparCbrOco r) xelp minor)

11).to6aeco .rhy eXc'ef3./v StarVilv.

2. Acela care arde pdpuri strain, sau taie copac strain, sa fie infierat la mind i sti
fie osindit la paguba indoit (comp. zac. 77).
3. '0 xakov l.trriXou cppayv6v TurrTveyog acparUaeco -21 xelp a6Toe xat tli.m.o6a0or
81.7sX-'0 'rip (3X437)y.

3. Cela ce arde gardul viei, sd fie bdtut i sa fie infierat la mind i sd fie
osindit la paguba indoitd (vezi zac. 78).
lipsete.

lipsete.
14*

Vezi i Ferrini in oByz. Zeit., an VII (1898), p. 570, 85; in textul Ashburner

Vezi i Ferrini in Byz. Zeit.o, an VII (1898), p. 571, 86; in textul Ashburner

www.dacoromanica.ro

212

CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURL

4. 01 iv &Xonn,

v8111.covEat f3nov-reg rp Isp6g tlizuvav ixOpiv TrupExauaTot, laTcoaav.

Cei ce pun foc la arie sau la cldi spre a se rdzbuna pe vrAjmasi, sd fie arsi In
foc (comp. zac. 79).
OE &y otxcp x6p.sou

erx6pou r3cXAovve

iri3p xeipoxonclatoaav.

5. Cei ce pun foc la casd cu fin sau paie, sd li se taie mlinile (comp. zac. 80).
6. '0 culpov aE-rou

otxtav Sewrixilv at-rou nXriatgouaav ofxcp &ripio iv1-6 n6Xeco

Turrrl.tevog nupwaucrrk yEverat el 8i Ti, geo 5c6Xeco -votivo 7TOLIM, XELp0-

xa&ra

xonarat.
6. Acela care a aprins In ora eu stiing o grdmadd sau un hambar de cereale, apropiat

de alta casd, este bdtut si ars In foe; iar dael cineva a fdeut aceasta afar de oras,
i se taie mina 2).
TITAOE OD. IIEPI AOTAS/N

TITLUL IX. DESPRE ROBI

1. 'Echo ..rt 8oi5Xog acperchi Eva Potiv

6vov

xpEov vISX7), 6 x6pLo mima.; ecnoMaet, a&r6.

I. Daca vreun rob a tdiat In pAdure un bou, sau asin 2), sau berbee, staptnul lui
va da Inapoi (comp. zac. 81).
2. 'Eriv TcG &A...A(3g, .9-EXcav

ix Tij ti.civ8pa, xal ecrufAcawraL

circeXecaec x sijg nolv.v-tig Tee OpiNiccra, Sed4ac

-91pL6Pporra yiVCOVZIL, cpoupxt,Ciaeo.) ea povek.

2. Daca vreun rob, voind sd furo noaptea, va fuggri oile din turma mintndu-le din
stInd si s-au pierdut, sau fiarele au mineat din ele, sa fie spinzurat ca un ueigas (comp.
zac. 82).
CoreXacrEa 7roXXcixt. novhap
3. 'Edcv 1-cq 8o5X6 v.vog 7roXX4xtg xXktl,ceg x-rhvi) kv vuxTE
notvvEcov, Cll.tt.o.)011aeTat. 6 x6pLog CVSTO5 Te eCTGOXCJX6TO: cbg yiyvd)o-xo)v 67-caEnov 1.6v Sonov,

a6T6 SE cpoupxtCia0o.).

Dacd vreun rob al euiva a furat deseori vite noaptea, sau a fdeut deseori jafuri
In turmd, stdpfnul lui va despdgubi cele pierdute ca unul ce-1 stia vinovat pe rob, iar
robul sa fie spinzurat (comp. zac. 83).
O TrIXpCCaOk rcp6 vov
sotAcp dveu ela-Irsecog TO5 xupEou airrofi xal 6 8oi3Xog
Tro3X-han aTec l6,XXo4 no)g clxpethcrn, goG gema 6 Soi3Xo xal 6 x6pLog aToir).

4. Cel ce a dat vite la pascut unui rob, fdrd stirea stdpinului acestuia si robul le-a
vtndut sau le-a vdtdmat alteumva, robul si stdpInul lui sd nu desprigubeased (comp. zac. 84).
5. 'Eecv csv ela-haec TO5 xupEou 6 8oi3XK nocpccX4n oEccalyco-re .50p.v.wroc xcci xcctizpin
cerrec

&XXc&K 7swg ctcpocvEcrn, 6 x6pcog

8o6Xou v ecf3XcePi noce(ro) Tc7.) xuptcp cc6sc73v.

5. Daed robul, co stirea stdpinului, a luat asupra lui niste oi de once fel si le-a Mincat
dispar& alteumva, stdpinul robului sd despdgubeased pe stdpinul lor
(comp. zac. 85).

sau le-a fdeut

2,) Acest artieol lipseste si In Pravila Moldovei de la 1646, si In textul Ashburner.

2) asin (Ashburner, 81): porc (versiunea Arm., IX, 1).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI

213

TITAOE I'. IIEPI KAINOTOMISZN

T I T LUL X. DESPRE ZIDIRI NOI

1. 'Eicv yeolpy6 otxoSop.-hcrn otxov lad (pyrex:FT) cip.rceXLiva.
clyp-c;) caoTptcp
T67ccp
met !let& rvocxpvov gX0c.ocnv ot Tor) TeITCOU xpLot., oinc gxoucnv 61SeLccv Tv oIxov xaTccaneiv
XIX1 Tec &i.aciXou; bcpc4oi3v, ecXXec Xcc(43atvetv clvTcTontccv aVCCVTOLL. et Si dtvocvecav LiVCCVMSEL 6

c T6v dcXX6Tpeov ciyp6v xTtercc

cpuTeace p.h 805VCCL eNTITonEccv, dismay gxeLv Tay Tor) Tnou

xt5pLov Tag &pram); civccarceiv, Tip Si Nov xccTocanav.

Dacd un plugar a clddit casd si a sddit vie pe ogor sat loe') strain si dupd un timp
oarecare au venit stdpinii locului, nu au voie sd ddrime casa si sd scoa A via din rad'acind,
ci si ja loe tn schimb; dacil insd acela care a clddit sau a sddit In ogor strain nu vrea cu
nici un chip sd dea alt loc In schimb, stdpfnul locului sd aibd voie sd smulgd via, lar casa
fa o diirime (comp. zac. 86).

'0

v ecXXoTptcp iSeccpet, x.4cov

cpuTeifnov
arcetpcav
TiTo.) Tijg SecnroTetcc [LIS& Tee Scosccvly.ocTcc Xcel.t. otvcav.

&XXO TL ipyceC6tzevo; bums-

2. Acela care zideste pe teren strdin, sau stideste, sau seamdnd, saulucreazd altceva,
sA piardd stdpinirea, nelulnd nici cheltuielile 9 (comp. zac. 87).
3. '0 et &XXorptocv 1COLTacputet5o3v yijv Cerc6XXet. av Text'rrn xcct

qmrec.

3. Acela care sddeste pe pdmint strain, pierde cu acesta si sadirile 3) (comp. zac. 88).
4. OE XCCTCYCC7TEWTEq OrHOUq eCXXOTptOUg dcvezpxca

SEct cppcKcevTe

eipxeLoi3vre ppotwolk, c7.4 et

x-rtaavTeg, xetpoxonsEGOcacrocv.

4. Cei ce ddrlind case strdine cu de la sine putere, sau stricd gardurile ca sa-si ingrddeascd sau zideascd pe ale lor proprii, sd li se taie mfinile (comp. zac. 89).
5. 'Ev -rt.g v CaXoTptcp iScicpei otxetou i.SXcet, Nov XCLTOCO-xeucicrm 6 Toii lactcpou x6pLo
xoct Tor) OEXINLOCTOg gaTOLL Sea7C6T1G

TbV XIX.V6VOL T6v Xiyowroc, ENELV Tee irnXetileVOG Tok 67C0-

xectLivoLg LaTe crv r

circoXcif37) met Tip SearcoTetccv ac7lvexc74 6 Tor) acipou xpLog, v.h

8uvegzevoy 'rob' T6v eaxov XCLTCLaxeudogocv-rog mvetv
Tij Tc7)v iXv StaTLF.ilcreco.

5. Dacti cineva a facut din materialele sale o cast( pe teren strdin, stdpfnul terenului
va fi proprietar i al clddirilor din cauza regulei care zice: cele de sus se supun celor de jos.
De aceea stdpinul terenului devine proprietar asupra materialului pentru toLdeauna, acola
care a fdcut casa neputind sA actioneze pentru valoarea materialelorl) (comp. zac. 90).
6. 'Ely Tt. otxc7n

xcoptcp SLayvd.)crn T6nov xoLv6v &mac incTilSeLOV Elq gpycLaTi)pLov

ro 5 xcoptou
xoLvTl xocTocfloc7)cn xceTec 'rob' gprcaTutou xuptou c`o taLOV Tbv XOLVV T67COV 7poxceTccerx6vTL,
(.1.6X00 XCCZ TO5TOV TCpoxcerXcr-xyl, g7LELTCC Si 1.4.vree 'shy TO5 ipyccarqptou TEXCELLVTLV kecv

netaccv rv 6tpetlot.tiv1lv ccirtql StS6TOXICEV XCLTCCf3OVI)V et Tip Tor) ipycecrrriptou go&ov wet gerTcoaccv

xoLvcavot Tc) Trpoepycccrocilivcp.

6. Dacd cineva fiind locuitor intr-un sat a cunoscut un loe care este obstesc, potrivit
pentru instalatie de moard si a apucat sa-1 ocupe, mai pe urmd Ins& dupd ternainarea

I) ogor sau loe (Ashburner, 21): teren neproductiv (vers. Arm., X, 1).
Acest articol lipseste in textul Ashburner.
Acest articol lipseste in textul Ashburner.
Acest articol lipseste In textul Ashburner.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVA.T.XTURX

214

instalatiei, dacd. obtea satului strigd Impotriva stdptnului instalatiei ca unul ce a apucat sd
ocupe ca al sdu loc obtesc, sd-i dea toatd plata ce i se dato eazd cu cheltuiala instalatiei
i sa fie devAlmai cu cel ce a construit-o mai Inainte (comp. zac. 91).
VilpEOU yijq etSpyi Tt.
Tf) tSto,c ttepESL 61rov ircvslISeLov Et;
7. 'Rim ilepLa0elarig Tijg
o6x Ixouolv l8euxv ot Troy &XXcov ti.eptacov yeavyot
ipyccaTilptov 1./..6Xou xact tintLeXvreToci

Xiyet,vri =pt. Tor3 TO10/5TOU OXOD.

Dac5., dupd ce s-a impdrtit pamitntul satului, a gd.sit cineva In partea sa loe potrivit
pentru instalatie de moard i se va Ingriji de el, plugarii celorlalte parti nu au voie sd spun

ceva despre o astfel de moard (vezi zac. 92).

'Eav r 68cop kpro l xo)perecpLa

&y.neXcZvoc ,r6 iv T6,S I.L6Xcp gpx6iLevov, T6 ckpXocig

To6Tow IsocelTo) el 86 v.1), elpyeETco 6 1i6Xog.

8. Dacd apa ce vine la moard pustiete tarini sau vii, sd se pldteascd stricaciunea;
In caz contrar, sd fie opritd. moara (vezi zac. 93).
9. 'Eckv ot ocLOgv'SCU TCISV xcopacpkov

.0.iXo.)cav Eva Stipx-Trai T ESSop SLec Tcliv airrilv

xovacptow, &Semi kci-mocrav.

9. Dacd stdpInii tarinilor nu voiesc ca apa sd treacd prin tarinile lor, s aibd voie
<sd se opund> (comp. zac. 94).
XaV

10. '0 XOLTSt PEccv (iypoi3 Twog kmpalvow, xtiv Ex TO5 otxeEou mirror) isipou civacpeet TLq,
TO5 ivavtEou, tx6T6g (7,4 cIv8pocp6vog rfr xecraip eacoTev.vio0o).

10. Acela care intrd cu puterea In ogorul cuiva, i dacd va fi fost ucis cineva din chiar

pornirea sa, fie din a potrivnicului, aceluia s i se taie capul ca unuia ce ar fi fdcut
moarte de om.
11. '0 vol./IC(4v T6v dcyp6v l

Tepov npiw.ce 7ra.p' 6Tipou vei.t6v.evov icarroii Stacpipeiv,

npocrEl-o) Te) dpxovu et Si (Hay xaTlyopc-ov [1.-h CosoSeEE-n airroti Ti Ispetwa, nizcopEav insolzeviTo.).

EL 8k 7repuppovirra Toii 8Lxoccrniplou (3Lalog knayn, Tio4 ply Tijg vo(Lijg kxrunTkorol, =TA.xceCka0o) 8k xal rcepl Tijg (Rag bacETCTCOV 1-X Tf.7)V obeetcov.

11. Cel ce crede ca ogorul sau alt lucru posedat de altul, i se cuvine lui, s facd plinge-e

la dregdtor; daca Insd a fdcut Ord de violare i n-a dovedit c lucrul e al sdu, sd sufere
pedeapsd. Dacd ins a nesocotit judecdtoria i a mers cu puterea, atunci sd cadd din posesie,

lar pentru violentd sd fie Inca osindit, cazInd dintru ale sale 1).
v8'. 'Eciv

kyxXelern xolpov

x6vcc xal &aped()

iv atrayl Tcoa6T)Tri..irro8Waei.

54. Dac a inchis cineva un pore sau cine i 1-a ucis, va Intoarce paguba In suing.
Indoit.

1) Articolele 10 i 11 se af15. In versiunea Armenopol, lipsesc Ms din textul Ashburner

i din Pravila Moldovei de la 1646. In editia lui Ashburner se mai gdsete articolul tirmdtor
care Insa lipsete atIt In versiunea Armenopol clt i In Pravila Moldovei de la 1646.

www.dacoromanica.ro

B. NOMOI BAEIAIKOI AIA EKEINOYE OHOY EYMBOYAEYOYEI KAI

OIIOY EYMBOHOOM KAI OHOY ETEAAOYEI NA TENH TIHOTEE

EcioAAMA

KECIAAA.ION A'
TE Scacpipec vet crup.pouXe6ap Tcverc
acpOtiza.

vec (3610:6

vec raprni 6pcal.t6v vck

TETCOTEq

Evis3ouXe6ec rcvec xavkva tvepcorcov, 67rocav 6pav r6v rcapaxcverc, .c.6v rcapopytCec, r6v
civ&Irret, r6v 8ocaxaXe6ec xcd ,r6v ipiripe6ec ye& xo'cl.cy) Ttrco.re crcpcava, &mail 31 7Tapaxtvlat, 6
isapopycalLk, -2) dvag,K,
Scacccrxcatce xcct
pmveta &Nat, Iva xat
a616 npErtylia 1./1 Thv
cru143oukip.

Zu1/13o-,104. nvec xav6va, tircocav &pay TO 8W= acmpa, civApcfmou, 6EXoya, &plum,
&XXa rcpckywcra incTI)Seta et r6 vet xciwn acpcalia, 6Troi3 iXoytaae xat cbc6paui436-1)(4
rov praccrm xaXXcdyrepa, 6nocav &pay 6v cruvrpopcoicset tcovax6
vac xcitrn TEITOTEq apo'cXtca.
Atacpopecv Exouac Xocrc6v
at413oX)) dart) Tilv fiolleecav, vr
o-up43ouX41 ytveTai
X6yca [tvov,
3o-110m ytve.rac L pya xod HCCVAIIIITCC.
crxdcXacl)

B. LEGI MIPARATESTI PENTRU CEI CARE SFATUIESC SI CARE AJUTA

5I CARE TRIMIT SA SE FACA VREO GRESEALA

CAPITOLUL I
Ce interes are cineva sd sfAtuiasca sau sd ajute, sau s trimitd cu poruncd sd se fac
vreo greseald (vezi gl. 69 zac. 1; comp. Farinaccius, Questio 129. Pars I, nr. 1).
Sfdtuieste cineva pe un om, atunci clnd Il tndeamnd, tl face sd se minie, tl Intrttd,
11 ddscdleste
tnvatd sd facd vreo greseald, deoarece lndemnarea, tmpingerea la mtnie,
tntdritarea, ddscdlirea i invagtura este acela.5i lucru ca i sfatul (comp. gl. 69, zac. 2;

Far. Qu. 129. P. I, nr. 4).

Cineva ajutd pe altul, atunci eind ti va da bani, oameni, cai, arme, scdri sau alte
lucruri potrivite pentru acea treabd, ca sd faca greseala, pe care a pus-o la cale; i incl
ajutd mai vtrtos, atunci ctnd singur tl tnsoteste sd facd vreo greseall (vezi gl. 69, zac. 3;
comp. Far. Qu. 129, P. I, nr. 1, 2, 4).
Deci este o deosebire tntre sfat i ajutor, deoarece sfatul se face numai cu vorbe,
ajutorul tnsd se face cu lucruri i fapte (vezi gl. 69, zac. 4; Far. Qu. 129, P. I, nr. 3, 4, 7).
1) Am pdstrat ortografia manuscrisului care de obicei redd terminatia neogreacd

e4prin

ca.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVTXTUFtX

216

'0 v4tog &roil 11.ttcopile- Tbv 3o106v,

v ypowekcci vee Tilscoperc T6v cr6i4oXov.

Atazpopecv, ixet vez crup.pouXeiScrn wag vat ykr)TErco.reg acpealla eerc6 r vec niturn vec ytvcrom,
BLOM/ ixeZvog 6nor5 cruv.3ouXe6eL, crToxecCeTca.rvWcpanocv ixetvou, -c6v 6isotov crutlfiouXelSet.,
Ixeivog, 6not3 74.Trer., CTTOXgETCC1 T-hv tactv
ccpactav xcel 6xt, Tip 6=05 nivirei,
crozcfcCeTca, Tip) /Slav ccirror.) WcpaeLocv xoct
eopiXeLow ixetvou, .r6v rroZov rcitircer.
Trpinst Xcarc6v 6 xplx1/4 vet aTozgeTat Tee X6yLa, 6,rca ,MX-n ykvn TEITOTCq crcpdAvoc, avvri 1-6crov
Xiyei Xyt.cc bcdvog 6rcol5 auv.PouXen, Waecv xcet IxeZvog rcoa nilacet,
Tcpnet vet gescfccrn
et; Ttvcc ixoct&vnIcrev 1 6cpiXeLoc, 6rcoi3 X(iev tin6 crcpiXtLx ixavo, at& vec iN.tirop-71 vac yvcoptcrn
nolog &Nat, 6 xccOoXrack xat 7Tp8T0g 71-1-MtcrrIg.
'Ax61.u. StatpipeLr vec crui.e5olas-0) nvec circ6 vec n61.1.7rn, autrt 67rolog crup.PouXea,
8iv tbrovivet. xpe6crrfl gzetvou, T6v 67roZov crottPooXen,
ixel:vo rcoll rcivizet., eacovivet,
xped)crnig ixeLvou, Tbv 67sotov 74.7TEL.
Merairepov acpaavcc xcipet. ixetvog, 67co5 7rivireL xcevkvoc vec xcicAn Ttno'rec. crfp&XV.AC, 77ccpc1
xeq./.7).
ixetvov rcor.) T6v cutiPouXen vec
vee g7rev4ev /aXov
e'07LOLO 8LCCPCCXOTI,7r
xcivn Tbro.req crapeatioc, tivEacog xat &noSeEil
yak 86 ..r6v grreg,ev, c/p31 nclg Tbv io-uv.PoXeuaev, EXeueepWvercci dos6 T4p; rcpdyroo 8raPoXilv.

"OrcoLog 61.m.X-hcrei .nv T01.; cpEXou Stec v crxtrreaan gvoc xot.v6v TOU ix0p6v, TuxceEver, vec
asoxacret xod ye( ge.recaT) 6 xpt.r1/4, Stec vet yvmpEcrn clvEcscog xaci,
6Rt.M.a. &oeLvi
ovcrup.PouXh
li)Jov 6pLalt6 scat gnelztg Toy, vex 1.6v qnvecrn,
157C01:0V yvcageTcu. TeroLag Xoy,tvEcrolg

xcei, crait6g 8vijOeXe xo'cizn no.ri 1.6v Ovov, nap& 11,6vov 8t6TL cc-r6 T6v 67rapaxlvvss,
6v.LXEce bsetvl i'yrov ptalAg wet cerrk 'an) grcev.ck vee xcn .r6v Ovov
iivEaug xoct mink
Vac cpovelSal =1. xcopi; 'shy 61.1.Atccv ixstvv, T6st -11 61.uXEct. iiTOV CrUp.:30)lh Rovaxh. Kod
civEcrcog xoci etym. c'evcptfiloXov -nixce -r6v ioxerrcovev 9 xt. XCJetq
6vAtav, T6Te 6 xpl..rh; Trcts-ren

and legea pedepseste pe cel ce ajutd, nu se tntelege s pedepseascd pe sfiltuitor

(vezi gl. 69, zac. 4; Far. Qu. 129, nr. P. I, nr. 7).
Este deosebire tntre a sfiltui cineva sa se fact( vreo greseald si tntre a trimite s se
facd, pen tru cA acela care sfatuieste, are In vedere folosul aceluia pe care-1 sfiltueste, lar
acela care trimite, are In vedere folosul sdu propriu, lar nu folosul acelui pe care-1 trirnite;
prin urmare judetlitorul nu trebuie sA socoteasca cuvintele, chid s-a Meta vreo greseald,
pentrucd tot asa spune cuvinte acela care sfiltueste ca si acela care trimite, ci trebuie sd
cerceteze la cine a ajuns folosul care a provenit de la greseala aceea, pentru ca sA poatd
cunoaste mai Intti care este vinovatul principal (vezi gl. 69, zac. 5; comp. Far. Qu. 129,

P. I, nr. 8-10).
Mai este tncd o deosebire tntre a sfdtui si tntre a trimite, pentru cd acela ce sfdtueste
nu rdmIne lndatorat aceluia pe care-1 sf5tueste, iar acela care trimite, rAmtne Indatorat
aceluia pe care-1 trimite (vezi gl. 69, zac. 6; comp. Far. Qu. 129 P. I. nr. 6).
Mai mare greseald face acela care trimite pe cineva sA facd. vreo grepald, dectt .acela
care-1 sfatueste s'a facd (vezi, gl. 69, zar. 7; Far. Qu. 129, P. I. nr. 11).
Acel care va fi fost clevetit cd a trimis pe altul s5 facd vreo greseald, dacd a dovedit
cd nu 1-a trimis, dar cd 1-a sfdtuit, se apard de clevetirea intlia (vezi, gl. 69, zac. 8; comp.

Far. Qu. 129, P. I, nr. 12).

Acel care va spune unui prieten sd ucidd pe un dusman comun al lor, judecdtorul
trebuie sd socoteasc5 i sA cerceteze, ca s5 runoascd dad. area convorbire a fost sfat sau a

fost poruncd si 1-a trimis sd-1 ucidd; ceea ce se cunoaste Intr-acest chip: dacd si el n-a
voil sd [bed niciodat5 ucidere, deat numai pentru cd. acela 1-a Impins, atunci convorbirea
a fost poruncd si acela I-a trimis sa facd uciderea; dar dacd si el a voit sd-1 ucid5 i fdrti
de convorbirea aceea, atunci convorbirea a fost numai sfat; i dacd poate este si

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS, CREC. nr. 532 gi 588, p, 227-342

217

trepEcsa&repa Irc74 -r6v iOeXe cpovean xat xcapl Tiro 61.uXf.av Exeivv. Kat
1.6v Tp6Irov TO5TOV
Exec, 6 xpvr1/4 Tip 611t.Xiav ixELv-ip
cru14031v xat 6xt Stec 6ptcriz6v.
'Axt.0 yvcap(Ccrat, civEacog xat
cerrh hT0V CMVPOWA
6pEat.1.6g, 6notav 6pav
kU-rearer, 6 xpcTiN xat yvcaptcreL T6v cpovety.vov dv0pcorcov, TEvo frrov raiov 1-x0p6g, SEccyl vtcrcag
xat frrov TcXkov kx0p6; 05 povicag, ..r6Te h 61.1.1.Xta ixetvl 'COV 01J[43OUXII (i[L'h atv 6 cpovevylvo
livepwrcog . TOV rakov ixOp
crup.PouXot.rofo, -terre 1 6izata .rov xaOciptog 6pLav.6g xat
aT6 &cep* 6v 61XXov ve4 xecvn 6v yvov.
"OnoLay /Spay Siv 151.1.7ropii 6 xpe.wh vec yvcoptcrn cpavepet 1.2A dnov&soy, ecvtcrcag xat -17)
6p.tXta &XEEV1 ijTOV crurzf3ouX-h
6pLap.6, T6TE gpxern et Thy Tt.i.t.captav xat rcaas/5er, 6v cslzflouXov vec 61.toXoyirrn Thy eckhOnav, lad vec etrct auvf3ouXilv To5 g8c4aev
6pLolt,6v vet xdp.n
acpiXvz.

Indoiald el I-a ucis sau nu, fbird sd fi avut loe convorbirea, atunci judeditorul crede mai
mult cd a voit sd-1 ucidd i Mil de convorbirea ace a. Si co acest chip judecdtorul
socote*te convorbirea aceea drept sfat i nu poruncd (vezi gl. 69, zac. 9; comp. Far. Qu.

129, P. I, nr. 13, 14, 16).

Se cunoa*te de asemenea dacd acea convorbire a fost sfat sau poruncti, atunci and
va cerceta judecdtorul *i va afla omul ucis al cui vrAjmal mai mare a fost, pentru cd dac
a fost mai mare vrAjma* al uciga*ului, atunci convorbirea ace a a fost sfat; dacd insd omul
ucis a fost vrdjma* mai mare al sfiltuitorului, atunci convorbirea a fost curata poruncd
*i el 1-a Lrimis pe celtilalt zA facd uciderea.

Chid judecdtorul nu poate cunoa*te vddit cu alt chip, dacd convorbirea aceea a fost
sfat sau poruncil, atunci merge la caznd
chinuie*te pe sfdtuitor sd mdrturiseascd adevdrul i sd spund dacd i-a dat sfat sau porunca sA. facd gre*eala.
KEIDA.AAION B-ov

MA TON ETMBOTAATOPA TOT E(DAAMATOE IIOIAN TIMS/PIAN IIEPNEI

"Onocog autiPouXeeL &XXov vck xecvn TETCOTCK acpcalicc, TL(1.0.1pErrat1thThy ESEav 'ClLcoptav,

ro il Ty.copeiTct. xat ati.r6g 6 IScog 6/coi3 xcitivetT crpoiXv.a.

"Onoto napaxae, napopytCeL, avdarret., 8t,SaaxaXeet xat Epirtiven xavkva

TETCOTCq apdra4/.04, TI.I.LCapaTCCG, cLatiV TIV.Wpc7c-rat XCCi 6 crup.3ouXot-ropag,

you

xectql

Tip ESL= TLILCO-

ptav, 67r0i3 Epvm xat ixelvog 67-co5 xcip.ver.r acpiXiza.

"QrcoLog SeExvec xavev6 Thy WcpiXetav, 6noii
..r6v auttpouXelkt, vet 6 xciirn a-r6
acpcava.

rrpi) dac6 6 &Iva acpoava, ixeIvog

CAPITOLUL II
PENTRU SFATUITORUL GRESELII, CE PEDEAPSA IA?
Cela ce sfAtue*te pe altul sd facd vreo greseald, se pedepse*te cu aceea*i pedeapsd
cu care se pedepse*te i acela care face gre*eala (vezi gl. 70, zac. 1; Farinaccius, Quaestio

129, Pars. IT, nr. 23).

Cel ce trideamnd,11 face sd se minie,11 intdrltd, 11 ddscdle*te*i invatd pe alicin(va sd facd

vreo gre*eald, se pedepse*te precum se pedepsekte *i sfdtuitorul, anume cu aceea*i pedeapsd

pe care o ja j acela care face grepala (vezi gl. 70, zac. 2; comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 26).
Cela ce aratd cuiva folosul ce-1 va avea de la cutare gre*eald, acela 11 sfAtue*te sA facd

grepala aceea (comp. gl. 70, zac. 3; Far. Qu. 129, P. 11, nr. 3).

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMMEASCA. DE INVATATURX

218
'07roco 7TV&a

crcpcava, 67co5 Tcval &XXo Tor) XiTec, nc7.); Exec vec xc'en, I-sae-Nog 1-6v

aup43ooXe6ec vec ,r6

"Olsoco circoxpc07) ixetvou, 67ao5 Tor) V-yet, nc74 gx-n vec

r Setvcc acpakta x&i.ce
6VoNoperrepov &sty, 67roii gxec vec xcii.c.n wet xii[te ykhyopa,
ckXX6co ripyov TeXeccf.)ves-ac xcaci, 1-xetvo 1-6v ovi4ouXe6ec vec T6 xciwn a6T6 T6 apecXilac wet nii.copEisca, eaaecv xoct
bcd.vov .r6v t8cov, 67oll
xec[cvet.
"Onoco ant ixetvou, 67roco 0.0,ec v cpove6crn xavkvcc
vec t6v povelkrm, cp6veuerk
Toy, 6v Xoy&Tat, racl vec
gacoxe cruRpotairr Scez .roa
X&ye th 67.c60eacv etv
xat
oicptvec 6Xlv T-hv Louatav et Toi3 X6you TOU.
'ExeIvoc, 67coi3 1XOUaL Tip? 18tav yvcf)mv ic.i hcetvou, 6rao5 xcipouac acp&Xl.ca, Tc1.0.)poilwrac
Tip; Waal Tcl.tcoptav, &racy xat &divot, rao5 T ixecilaac xat Toryro ypotxiirocc, &ray

cscpeap.a ervat cin6 ixel:vac

1.ceyaXdrravra acp&Xt.tauc, IX., cLactv etym. vec npo&Lacoac ,r6v
T67rov xat 1-1)v xc'opav
vec (3Xac4go-crc T6v acetwalv, 67coi3 -ro6 6gec,
&XXo 6p.ocov.
avtaco xcd. ENGEL tiTC Tet napact.ctxpec apeawera, Siv TLILCOOTCCI T6a0V L-ICEZVOg, 67r 013 X&I.LVELr

ccp&Xtca, &ray xat 1-xer.vo, 67Cd; gxec yvcf)trilv va T6 sawn, &IA] vec
T exocv.ev.
"Onotot Mcroucscv k.rostiaataK, 8tec vet yivp xaviva acpecX[ca, xat 67T010t. tv
t Thy ear&

cpaatv vec ykvp airr6 r opeAl.ca, -r6crov rtp.copoNTat, eocrecv xat ixelvo 6 r8co, 67T05 TeXeccf.wec
Ileycaov.

r crcpcav.a, 6,rt. Xoyij acpciXila xat av eivac, imacp6v

"Onoco aut/PouXe6aec xavkva vec xectil Ttrawra crcpeckca xat vec tLTOLIACin xat 6'44 vi
ytv-n xat va cruvrpocpc&al xat ixeZvov, &cot; ,aacr. vec xdq.cyl
acp&Xiza, Sv nkpvet nepcacrorkpav
Tc.p.copEav, dcXXec p.6vov ixetvlv Tip tacow, 67roii npvec xat ixelvog, 67roC) wipe' t6 apdal.ta.

Cel ce a ldudat greseala pe care altcineva i spune a are s o feed, acela Il sfdtueste
sd o feed (comp. gl. 70, zac. 4; Far. Qu. 129, P. II, nr. 4).
Cel ce va rdspunde aceluia care li spune cd are sd facd cutare greseald: fd mai repede
ceea ce ai s fad l fd-o repede, pentru cd de altfel lucrul se termind bine, acela Il sfdtueste
sd facd greseala si se pedepseste ca i cel care o svirseste (vezi gl. 70, zac. 5; comp. Far.

Qu. 129, P. II, nr. 30).

Gel ce va spune aceluia care voieste s ucidd pe cineva: daca vrei sd I

ucizi,

ucide-1, nu se socoteste cd i-a dat sfat, nici nu se pedepseste pentru faptul cd-i spune
ipotetic: dacd vrei, i lasd toatd puterea pe seama lui (vezi gl. 70, zac. 6; comp. Far.

Qu. 129, P. II, nr. 31).

Gel ce au aceeasi pdrere cu acei ce fac greseala, se pedepsesc cu aceeasi pedeapsd
ca i aceia care au fAcut-o i aceasta se intelege, and greseala este dintre cele mai mari,

de ex. ca si cum este s trddeze locul i Ora, sau sd vataine pe domnul care-i clrmueste,
sau alta asemenea. lar dacd este din grcselile mai mici, nu se pedepseste atita acela care
face greseala, clt acela care are gind sd o facia, dar n-a fdcut-o (comp. gl. 70, zac. 7;

Far, Qu. 129, P. II, nr. 32 si 34).

Cei ce vor da lucruri pregAtitoare pentru ca sa se facd vreo greseald si cei se stilt
hotdriti sd se facd acea greseald se pedepsesc ca i insusi acela care sdvirseste greseala,

de once fel ar fi aceasta, mica sau mare (comp. gl. 70, zaa. 8; Far. Qu. 129, P. II,
nr. 40 si 41).
Gel ce va sfdtui pe cineva sA facd vreo greseald i sa o pregateascd i sd fie la toate
i sa intovrseascd pe acela care voeste sd facd greseala nu ja mai mare pedeapsa, ci
aceeasi pe care o ia i acela care face greseala.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. nr. 532 qi 588, p. 227-342

219

'0=5 autz9ouXelScret Stec vec yen TETCOTC acpcal.ta,

v ripvci tt6vov vTtl.tovIav T05 acpcaV.CLTOg et 6 xoppl TOU, &AA& etvat xpanyivog, vet etva7cX1p6v7) 6Xottg Tat%
ixeEvoy,

flL

1-VCCIPTE0V 05 67roE0u kyLvlxe 6 acpciXiAa, &ray gytvlixacrtv at Et[tcopEat Stec .6 acp&Xlmt

"Orotoc cruu.r3ouXeLaet
rcapaxtviret xaviva vec xXgth, cbaecv xXgrmig 1-t[tcopFerat, kav

6 xXgre-cl xcopt 1-xeLvlv

truglouXilv wet Thy rcapaxEvlatv Sev iOeXev xXith &IA fivEatog
xat ceirsk 6 xXgrrsl .hT0V ttaeltLivog xott ecrr &XXca4 cpopoci:G vec xXrr, T6..ce 1-xetvog, &roil
6v crut49ouXe6et, v Tquopei-cca rcoXXec &crew 6 xXirrnw.
`0 trutLipouXdtcopag Tij xXetlActq itvcct xpotorTHAvog vet crupgtirn Tef. rcpntaca -rec. xXe4)4.tta
T05 otxoxupo5, 67co5 Tee gxaaev, v xaXec xat vet IA Tee gxXetPev a&rk, &XX& ttvov Surd, gSoce
13ouXhv vet T05 xXecpErolat. Torrro tc6vov daletvec rcpercet vec cpuXckEn 6 xpt-cilg, civEscog xcel 6
aulipouXcfecopag Laut.tr3olAsuae -Ow xXinTyp va. xV4,1 ExaTbv -ypdatt xttptv X6you, xat mink vex

xXgtirn Stax6ata, 6 crupouXciTopag Siv &oat xparlOvog vec crrpeth nape( 1.1.6vov

gxot.r6v,

6=5 icru43o6Xeutre ye( xXecp0c7xxv.

"O'rav aut.touXeixrn rtvet xaviva, vet xcili.7) TErco.reg acpca[ta, xat mink ail.; T x&I.tet T6TE,

&IA oicrhaet vet =pecan xatp6; rcoMg xat 6-ce vet 6 xec[t-n, Ttp.coptirat 6 auvriouXtiToptc Taov,
&rear xaci ixelvog, 6rco5 xectivet
acp&Xisa,
xaXec >cat vec tc-h
&MILE xat 7racpeuek, xa0eog
Tbv go-qt90tAeuae.
Tee X6yta Tijg (suti.fiouXij yX7Noperrepa i-tyyo5v.rat. elg
xaX6v rcapec et 6 xax6v, 6
rcoZov ypontet-rat, 6.rav dtviii.teacc elg 6v cru49ouXotTopa xat et bcetvov, 6aco5 grcaee
pottlxv.ov
ecrc TY; CTUVPOUMIV Siv liTOV rcpoTirrepa gxepa. StaTE, etvEacog xat a&cot rcpwciyrepa ixOpeouvrav,

TErre Tee X6yitt T.* au[tPouXii% grryotiv-cat yX1yopercepa elg 6 xax6v nape( et 6 xaX6v.
"Orcotog o-uv.PouXecset, Stec vec yevn TEnoTe crogalitc, ecvEcro4 xott
cru143ouXec-copag KA) Tii.ccopFcrocc,

6notov ypooteiTat, 6.sav

ipayp.

vyin, 6

acpcalza, 7co5 au49ouXeet, etvat

Gel ce va sfdtui sd se fad. o greseall nu ja numai pedeapsa greselei pe trupul sdu, ci

este tin ut sa pldteascd toate pagubele aceluia impotriva cdruia s-a facut greseala, deed s-au
executat pedepsele pentru greeala aceea (comp. gl. 70, zac. 9; Far. Qu. 129, P. II, nr. 58).
Gel ce va sfatui sau va Indemna pe cineva sd fure, se pedepseste ca un fur, dui furul
fr acel sfat si Indemnane n-ar fi furat, lar daca acel fur era Invdtat i de alte ddti sa furo,
atunci acela care-1 sfdtuete nu se pedepsete tot ca furul (vezi gl. 70, zac. 10; Far. Qu. 129,

P. II, nr. 60 si 62).

Sf&tuitorul furtiagului este tinut sd itntoarca lucrurile cele furate stapinului care le-a

pierdut, mdcar ca nu le-a furat el, ci numai pentru ca a dat sfatul sd-i fie furate. Numai trebuie judecdtorul s pzeascd aceasta cu adevdrat, dacd sfdtuitorul I-a Indemnat
pe fur a fure 100 de grosi i el a furat 200, sfdtuitorul nu este tinut sd intoarcd cleat suta
pe care 1-a sfAtuit sa o fure (vezi gl. 70, zac. 11 ; Far. Qu. 129, P. II, nr. 63).
Chid va sfdtui cineva pe altul sd feed vreo greseald i el nu o face atunci ci va lasa
sd treacd vreme multa ptnd sa o sdvireascd, se pedepsete sfAtuitorul la fel cu acela care
face greseala, dei n-a fdcut-o Indatd, precum 1-a sfdtuit (vezi gl. 70, zac. 12; Far. Qu.

129, P. II, nr. 68).

Cuvintele de sfat mai degrabd se interpreteazd spre bine decIt spre ru, ceea ce se
Intelege clnd Intre sfAtuitor si acela ce a pdtit stricaciunea de pe urma sfatului, nu era
de mai Inainte o dusmAnie, pentru cd daca erau In dumdnie mai de tnainte, atunci cuvintele

de sfat se interpreteazd mai degrabd spre rdu decit spre bine (vezi gl. 70, zac. 13; Far.
Qu. 129, P. II, nr. 72 si 75).
Cela ce va sfdtui sd se feed vreo greseald, daca lucrul nu s-a fdcut, sfAtuitorul nu se
pedepseste, ceea ce se fntelege, cind greseala la care sfatueste este o greseald foarte mica;
iar de este greeald mare, precum este tradarea de tara, sau netinerea In seam& a lucrurilor

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVXTXTURA

220
7capa4Lixp6v crcpcili/a

tivfaca xoct Elva' acpcaRoc Reycaov, eocrecv etym. TcpoSooicc Tij xdva
7TpoLyvisaw xat 7rpocrramiTcav xat thror XijToi3 ai)OevT6g,
61ro5 61Aec, T6Te 6 o-u0ouXecTopag TLI.1.0.)peiTat Tcrov, eoaecv vac ijOeXe ybnxcdTto acp/Xl.ca, xat
Tcp.copl-rac1th xeNly Ty.coptav, 61Tor) -350eXe TIV.O./plejj ixetvog, 67T05[1.7)
crcpcava,
"07rocog 0114 OUX,E6CL TL7COTK apeaV.M, vTcp.ove-c-rac, 6Tccv 04X-rj
67raco
xacTacppvlii.a Tc73v

coMileVTLX(5V

86 cpecivec 'roar 1.1.6vov, &XX& TuxccEveL vet autif3otascrn Tec kvav-rEce xat Ireacv TO5TO
yOvec, &iv)) TuxceLvec vec ePaccoOt, 7cc7.4 ai)Tg, TV 67co'Cov EcrugloXeucre 8.1-v 0iXst xecni
Tip aUtLPOUXip Tip TC(DCLT7p XCd ecvEacog xat v &rya' xcxXck filiacog, 7rc74 8v .0iXec T6 xec4o.1,
TOO Tuxatvec vec T6 61.coXoyi)a-n hceEvou, 1-vavTEov to 6notou eixe vec yin) cerr6 T6 acpecXcla xat
Siv peckvEL isvov vec Tor) ebr-Ty cpuXiyou &7c6 T6 Sava TcpEcylia, vac
(3Xc43ys, &XXI Tuxccivet
TOU,

vec Tor) ebrt xat T6v racov tv0pcorrov xoct vova, duct) T6v 67rotov rcp6Irec vet cpuXiyeTocc. "OTccv
Xour6v 6 cruRPouXecTopcc; incTeXatckyi Vat.; Tal% Treptcrroang, 6rcoi3 etrcavev,
LILCO pea-coci,
elv ykv-n xat 6X64 T6 acpeckta, 67ro5 rv7Tprniv cpopecv ai)T6 &cruiLpo)Xeucrev- eq.0)
ecckan
p.Lctv
ovccxip TreptaTccatv tiar TOLTCELq, iroi3 kl.ceTpilaccv.ev, xoct vec yin T6 apcaticc, Ty.copec-Toct

6 crutif3ouVeropag eacretv xat ixeirvog, 6=5 Ixotize T6 acpcalsa.

"Orcoco TcpoaTecCei xaviva vet inrcirri vec xciirn TbroTeg acpralla xat 6arepov vc'e Tor) cErcyr
vv 67ro'crng vee T6 xectrfiq, vivtorcog xat airr6 T6 lap), Ttl.ccopekrac cerrk ILOVCLX6g TOU, tiA
LY.EIVOq, 67[05 Tbv
&curt cperfcvet. TOU vet rco'crn 67rtcro) T6v 6pLcsi.o.6v, rcor) T6v gacaxe, xat
xpecee eTac vet Tor) TcpoaTgil Tee ivavrEcc vec 13430(10-h, 7ri7 ocirrk 8v)(expel, T6v Tcpc7.yrov
6ptap.6v, ob'Te vet T6v cpavepd)rry) ixeLvou, 61ro5 etxe vet 13Xacpet &no!) T6 apcalza ixer,vo, xa084
xpetgeTac vet T6 xfrn -roara 8Xa L-xeivog, 61roi3 crulL3otAcif)ec.
"Orcocog auRPoWatcrcc xaviva vec ixOpeeTat. TVA diXXov xat rerrk ear6 Tip cerrip aug13ouXilv ecvnTEL X0C/ 1!)Tcciyet, xat Tv cpoven, 6r 6 aul.cf3o0a-ropa; 8vTI.V.0.)peiTau. Waal, cpcovia,
&AA& 1.1.6vov Ty.o.)percTac xaTec Tip 06?ar1tv Toi3 xpLoroii.

gi poruncilor domnegti, sau i vreo vatamare a Domnului care cfrmuegte, atunci sfatuitorul

se pedepsegte ea gi chid s-ar fi facut gregeala gi se pedepsegte Cu acea pedeapsa cu care

s-ar fi pedepsit acela care voia sa savIrgeasca gregeala (vezi gl. 70, zac..14; Far. Qu. 129,

P. II, nr. 81 gi 87).

Cel ce va sfatui sa se faca vreo gregealli, nu se pedepsegte cfnd va reveni asupra sfatului, !ma nu ajunge numai aceasta, ci trebuie sa-lsfrituiasca dimpotriva ; i iaragi nu ajunge
;
aceasta, ci trebuie sgi fi sigur ca acela pe care 1-a sfatuit nu va face dupa sfatul
daca nu este sigur ca nu o va face, el trebuie sd o marturiseasca aceluia Impotriva
fi spus: pazegte-te de cutare lucru ca sa
avea sa se faca aceagregeala ; gi nu ajunge numai
nu suferi o \TAU-mare, ci trebuie
spuna chiar pe nume omul, de care trebuie sa se pazeasca.
CInd deci sfatuitorul va savIrgi toate aceste lucruri pc care le-am spus, nu este pedepsit, chiar
daca s-a facut Intocmai gregeala la care el a sfatuit In ilia ()ark iar daca va omite numai un
lucru din acestea pe care le-am enumerat i gregeala s-a facut, se pedepsegte sfatuitorul ca
gi acela care a fa'cut gregeala (vezi gl. 70, zac. 15; comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 90-93).

Cel ce poruncegte cuiva sa mearga sa faca vreo gregeala gi mai pe urma Ii spune:
sa nu mergi sa o faci, daca acela a facut-o, se pedepsegte el singur, Insa nu acela care 1-a
triniis, penLru c5-i ajunge s la Inapoi porunca pe care i-a dat-o, gi nu este nevoie sa-i
dea porunca dimpotriva sau sa se asigure c acela nu executa prima porunca, nici sa o
arate aceluia care avea sa sufere o vatamare de pe urma gregelii, precum este dator sa

faca acela ce sfatuegte (comp. gl. 70, zac. 16; Far. Qu. 129, P. IL nr. 92).
Cel ce va sfatui pe altul sa se dugmaneasca cu altcineva i acela In urma sfatului
dat se aprinde gi merge de-1 ucide, atunci sfatuitorul nu se pedepsegte ca un ucigag, ci
numai dupa voia judecatorului (vezi gl. 70, zae. 17; comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 97).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 gi 588, p. 227-342

221

"Conoco; aui..43ouXe6csec xavkva vi. cpove6crii T6v 116Tpov xecpcv X6you, xcct cc6T6g pove6cret

T6v 'Avapiav,

cruv.PouXec-copa aiv Tcp.copeil-ac eocrecv cpovgag.

81v Tcv.co"Orcoco crucuv..5ouXe6crec xavgva vi X4L7 TETCOTEg acpeckca xat ce6T6g Tb
p&Tac, 6Tav xpEcreg iXeueepd)an ecTc6 raccrav TI+CcopEocv T.6v 7C.roca-rtp, 6=06 ixave T6 r8LOV crcpXXi.ca.
"Orrotog ciru[A.PouXe6aec xavgva vi cpove6a1 efaXov, xal a6T6g v T6v cpove6ec erc7rX64, c1XXec
6tcoca o3 xittvec
-rcpc7Tov Tor) xn-rec
v c6T7Iv Tou xecpcv X6you, e6ygec Tee 6[.caTa Too xoct
auti.pouXiTopa aiv TLI.LCOpeiTca thTip Eatccv Tcli.cuptav 67soii
xcci. 6crrepov T6v ttavaTd)vec, Tre
Tcp.coperiTac 6 n-Tatcyclig, brecSil 6 6.civaTog xxl a6Touvoi3 TuxuEvec vi gym crxX1p6Tepog,
T6v aup43ouXciTopa cpalvec 4j eacoxecpeckilacg.

Cel ce va siltui pe cineva sAL ucid pe Petru de ex., i el va ucide pe Andrei, sftuitorul nu se pedepsete ca uciga (vezi gl. 70, zac. 18; comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 99).
Cel ce va sfAtui pe cineva sd facA vreo greeald i acela o face, nu se pedepsete, and

judeatorul izbffvete de toatA pedeapsa pe vinovatul care a fAcut chiar acea greeald
(vezi gl. 70, zac. 19; Far. Qu. 129, P. II, nr. 100).
Cel ce va sfAtui pe cineva sa ucidA pe altul i acesta nu-1 ucide pur i simplu, ci
li taie nasul de ex., li scoate ochii i altele asemenea Ii face i pe urna 41 omoarA, atunci
sfAtuitorul nu se pedepsete cu aceeai pedeapsA ca i vinovatul, deoarece moartea acestuia
trebuie sd fie mai asprA, iar pentru sfAtuitor ajunge tAierea capului (vezi gl. 70, zac. 20;

comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 101).

KE(DAAAION P-0v
AI.A. EKEINOTE OHOT ETMBOTAE TO TEIN AAA TE NA KAMNOTEIN THIOTEE

ES1AAMA, OI 0110I0I KAI X12PIE THN ETMBOTAHN EKEINHN HOEAAEI

KAMH TO IAION EIDAA.MA, HOIAN TIMSIP1AN IIEPNOrEIN
.VeXe xecIrn
"07COLOg CTUVPOUXECSEL XOLV6VCC VeC XCR) 'strE o-reg acrapc, T6 67roiov ct6T6q
xal. xcoptg *TV CTUV.POUXi)V ixevlv, Tcl.twpiTai clmetv xal T6v rcTxtcrniv, 6Tav a6T6g v iDeXe vec
vi T6 xcip.-nth ixiivov 1-6v Tp6nov,
Siv
creyrk T6v icrui.43o6Xeuaev,
T6 xo'cl.c.ii TTE,
67roi3 mink Tor) kpv.hveucrev.
TtrcoTec; 1.f.syciXov crcp/Xl.ca ecn6 X6you 'roo, xal xcoptgvI
"Av xcal xcel TLVecg gniv xc
xc'opav elg To6g &Opo j vi xaTacppovilan Tct
T6v crui/PouXe6crn 6EXXog, vi npoSccsii x.X.
npoaTecyvaToc, [xi 6Xov TO5TO XCC1 6TCOCK dXXOG VEXE T6V CIDOOUXEI5Cri)
cicpevuxi rpc'emccToc
xa/ a6T6g 6 o-up.ouXciTopag xaTec T6v tatov Tprcov TqlcupFcrac (bail) xal 6
vec T6 xeccrn,

CAPITOLUL III
PENTRU ACEIA CARE SFATUIESC PE ALTI! SX FACA VREO GRE5EALX
PE CARE AR Fi FACUT-0 $1 FA.RA. UN ASEMENEA SFAT, CE PEDEAPSA IAU?

Cel ce va sfatui pe altul s facl vreo greeall, pe care el ar fi fticut-o i fdr sfatul
acela, se ped tpsete ca i vinuvatul, clnd el nu voia so facd atunci clnd 1-a sfAtuit, sau nu
voia s-o facA In chipul pe care i 1-a explicat.
sfiltuiasc5 altui,
Di cinava ara si facl vreo graaald mare de la sine i filrA
de ex. si tri13ca di n %altar tara, sau sl nu baga In seama lucrurile au poruncile domneii,
cu toate acestea daca oricare altul 1-a sfdtuit s o facd, atunci i sfatuitorul se pedepsete

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVATATIJRA.

222

TCTOCECITTig, 7CXilV CiVECI*44 xT acpcikca etvccc Tracpactitxpbv xoci. tx.6,r6g eixe vet T )(dew() xcd xcopt

f3ouXip, 67cocog Tbv auvriouXean vec T Itdcirn, &iv Tqlcoptirat p,6 Tip May Tcp.copEccv, 61To6 Two-

piTac airck.
Gray ou43ouXe6crn 'CLvereg =vivo: vat Xcitrn TLICOTeg cry&X[coc, r lardeov mink eixe vc1 T6
xelizn xat xovt Tip crutzflouXip 1-xcEv7p, 4 8Xov TO5TO TTergxati.ev, 8xt, c'ocav ecrc X6you roo,
&i.th g.)crecv kx rcpoadarcou Toi3 autzPouXecTopog, T6Te 6 cruvriouXriTopag Tcp.copiic-Tca TV t8Lav Two).p(ctv, cbcrecv xat 6 tScog rcTcdaT71q, SECCTI Xoyet.rca, Trek &iv 'Ow icruc(ioXeuaev ecnXik, ecXXec rck

Tv ga-reae vec T6 xecp).

"Orcoco &Lam poi)Occav xavevk &Cc vec
TETCOTOCq CrCp04tX, 81v Tctccop&Tocc Ili Tip ESEav
Tivcoptav, 67To5 TticcopeiTac 6 rcTodaTlg, 8TOCV X0a Vilptg L1CCEV7V TV (3crilElecav mink r . 0eXe
xecirn, &IA CcvEacog xat otTi) j flo-heeca etym. 'seTolag Xoyij, &cot" xcapt ixetvip r acpcai.cce
ileeXe ?ivy), T6TE 67TOLOq 8WCIEL CLtiniN rv 130110ELCCV, T6GOV TLI.uopeiToce. &crew xcel 6 TCLOCECTTlq.

"Oncnog cru43ouX6aer, xavbcc vec xectrn Tt7TOTEq acpcalla, r 67ToZov acpcikta vet [zip TclccopeiTca 1) IA .8-dcvaTov, &AA& 1.1.6V011 FLIdcrirpa xcct ccirck etxe vet T6 xciwn airr r crcpcalcoc xat xcaptg

Tip PooXip iXELV1V, T6TE 6 crup.PouXo'cTopag 81v TticcopEcrac S Tec dcrrcpa, 67To3 Ty.copEcTai 6
TrscdcrT/g.
ce.yr

"Ormco crv-PouXetScrec xcct cru4o71011aec Twee ye( ,awn Ttrccrrag craw( 1), TLI.1.0.)peis-cci. xat
Tip; iStocv Tcl.ccoplav oScrecv xat 6 C8cog rcTadaTIN,
xccXec xat cciyck VeXe T xcip.71 min?)

acpcOgscs xat xcaptg Thy (3ouXip xat Tip r3crhescav 1-xeEvou.

"Chsocog crTaXeL xav6va vec xcictcy) TETCOTEg cscpcav.a, T 67roZov dirk riVfleXexc

xcel

xcoptg vec ..c6v cs-ccE)q), uticopet-cat

rhy BEM.' TtlitopEctv, &say xat mink 6 7ZTOLECYT7K. 'AvEscog
xcct kxeIvog, 67roll xciwn TC7r.OTC(g crpc'eXp.a, T
x&R) xcapt Tip! 0141.POUXiN XMI XCOpig
flolleecocv, 6Tcor5 TO kacf)xocacv, Elva' 86crxoXov vec ecro8etx0-hili pAp.rupag, Stec Tam broktxverat

IA awe& xat

tinetaaicriza.ro(.

in acelasi fel ca i vinovatul; daca Irma greseala este foarte mica si el avea s o faca i fara

sfat, sfatuitorul nu se pedepseste cu aceeasi pedeapsa cu care se pedepseste el.

Cind va sfatui cineva pe altul s savirseasca vreo greseala, pe care acesta avea s-o
lac& i fara un asemenea slat, cu toate acestea a facut-o atunci, nu ca de la sine, ci ca de
la persoana sfatuitorului, in acest caz sfatuitorul se pedepseste cu aceeasi pedeapsa ca
vinovatul, pentru ca se socoteste ca nu 1-a sfatuit numai, ci 1-a i trimis s-o faca.
Cel ce va da cuiva ajutor s faca vreo greseala, nu se pedepseste cu aceea.5i pedeapsa
cu care se pedepseste vinovatul, cind i el MI% acel ajutor ar fi facut-o, insa daca i acel
ajutor este de asa fel, ca. MI% el greseala nu s-ar fi facut, atunci cel ce va da ajutorul, se
pedepseste ca i vinovatul.
Cel ce va sfatui pe altul sa faca vreo greseala care nu se pedepseste cu moartea, ci
numai cu bani, i acesta avea s faca greseala i fall un asemenea sfat, atunci sfdtuitorul
nu se pedepseste cu banii cu care se pedepseste vinovatul.
Cel ce va sfatui si va ajuta pe altul sa faca vreo greseala se pedepseste cu aceeasi
pedeapsa ca i vinovatul, desi acela ar fi facut 'greseala i far sfatul i ajuroul lui.
Cel ce trimite pe altul s faca vreo greseala, pe care el ar fi fcut-o i fara sd-1 fi trimis,
se pedepseste cu aceeasi pedeapsa ca i vinovatul. Este greu de dovedit cu martori daca
acela care a facut vreo greseald, ar fi facut-o fara sfatul i fAr ajutorul pe care i I-a dat,
de aceea se dovedeste cu semne i cu prezumlii.
1) Dela vec 1.4 TtILcupetTat pina la Ttncyra exp&Xl.ca sare ms. gr. 688.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342

Ilpi:STov

223

xod, eeneExceatece etvaL Trek 6 7rrocEcrnig . 0eXe xciwn T6 acp&Xp.a xat xcopt

vto5T6g 7spiv Tij 13ouXijg Lnatvelxe xat icpop&pEcre, ntl sakXe

T-hv 13ouX-hv 6noi3 To5

x&p.1 aT6 T6 crevalLa.

Aeirrepov. "Gray
napec

T0i5 6Wawat. T1)V

&Xj

jaO

Opa tivect.tecscc Te6 cpovicog xat Tor) cpoveupl-vou npoTirrepa

003111 veC T6v epovea-n, T6 sty= getTepov alp.&81. xcet eareExceatece, TCCISq

CO5Tq T6v VeXe cpovea-n xat xcoptg

f3otaip Ixetvlv.
TpETov crvciat. xat &neExacrp.a etym., nik ceys6g T6v iOeXe cpcovean xat xavig T-hv pouXino,
dipp.aTa, nptv nap& vee
6Tav voth
8c
v flouViv.

Thaprov alp.ecac etym. 6Tav 6 cpoviag -94Xel, err?) xavev6q, 'spiv nap& vec ncipn T1)v PouXlivvec T6v cpovzan xcoptg eaXo.
aLc.3 CIVm, 6Tav 6.6X.n xo'cp,p T6 acpc'eXp.a 6aTepov ecn6 no)oiv xaLp6v, &cp' o6
neip-n
PouXilv, 8aTt T6Te 8sExver. rck IV-Mk gxceile T6 acpciXp.a, 6xL napaxtvop.evog &TO) T))v
1-y6

aft)

13ouViv, c1XX4 cre7V6

TOU.

Intliul .semn i prezumtie cd vinovatul a voit sd faca greseala i fdrd sfatul ce i 1-au
dat, este dacd dInsul Inainte de sfat s-a lAudat si a Ingrozit, cd va face acea greseald
; Far. Qu. 129, P. Ill, nr. 142, 143).
Al doilea, chid va fi dusnanie tare ucigas si cel ucis, mai Inainte de a-i fi dat sfatul
sd-1 ucidd, acesta este al doilea semn i prezumtie cd el a vrut sa-1 ucidd Mx% Sfatul acela
(vezi gl. 71, zac. 2; Far. Qu. 129, P. III, nr. 145).
Al treilea semn i prezumtie cd el a vrut s1-1 ucidd i fArd sfat, este chid pregd(comp. gl. 71, zac.

teste arme Inainte de a i se fi dat sfatul (vezi gl. 71, zac. 3; Far. Qu. 129, P. III,
nr. 147).

Al patrulea semn este and uciga.sul va fi spus cuiva, mai tnainte de a fi primit
sfatul: eu vreau sd-1 ucid fr nici o vorbd (vezi gl. 71, zac. 4; comp. Far. Qu. 129,
P. III, nr. 144 si 148).
Al cincilea semn este and va fi fdcut greseala mai pe urind, dup multd vreme de
cfnd a primit sfatul, pentru c atunci aratd cd dinsul a fdcut greseala nu indemat fijad
de sfat, ci de capul lui (vezi gl. 71, zac. 5; comp. Far. Qu. 129, P. III, nr. 151).
KE(DAAAION 6.-0v

AIA EKEINOTE OHOT ETM.BOHOOTEI KANENA NA KAMA THIOTEE ZOAAMA,

IIPIN HAPA NA KAMH TO EcDAAMA EKEINO

noya j danpa Te,v6g,

app.aTa
vdc cpovelkrn
"OnoLog &Lam cruvrp6epoug
Wacky
axclaaK axoLvta, BLee vec nrn vac xXkti.rn, TE+LcopeiTaL xat aT Waal, cpoviag
xXinT-IN. T6 6notov ypoweiTaL, 6Tav 68awav airrat Tat 13crheetaK, igepovTag, 7V
irT6g Vac
xaviva,

CAPITOLUL IV
PENTRU CM CARE AJUTA. PE ALTUL SA FACA VREO GRESEALA. INAINTE
DE A SE FACE ACEA GRESEALA

Cel ce va da cuiva tovardsi sau arme sau cai sau bani, pentru ca sd meargd
s ucidd pe cineva, sau scdri sau funii, pentru ca s meargd s iure, se pedepseste
ca un ucigas sau ca un fur ; aceasta se tutelage, cInd i-a dat acele ajutoare, stiind cd

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVAUTURI

224

vec )(tin a6T6 T6 apoap.oc, Start,

TO &San To auvrp6cpou Tec gptcarcc xat Tec fIXoyce St'

c1XXlv 61r60eatv xat cfc6r6 vet TX VETaxeLptcret et; T6 vert cpove6an, SLAI Tti.ccopeirca. cdyrk eocrZv
cpovka
c`oaav xXn-T-IN. Ka/ 6 xptriK &Nat xpccrwivo vec TCLo-ren rcik TO5 iScAlxccv Tez Pole-4=ra St.' (1XXlv ins60ecrtv xat 6xt Stec acpcalLa. Ka/ TO5TO ypotxEcrat MET& T6v ccr6v Tp67rov
xat et 6Xat TaT &XXat 67r613eae.

"Orcoto Savetaet T6 (=in 'roo rob' cpovico, St& va arbc-n vec cpuXecrn, 7s6Te vac =peon 6
1-x0p6

vec T6v cpove6ayb Ttv.caparat cbaecv xal 6 Cato; cpovia.

"Onoto cruvrpocptaket xccvkvcc, 67roi3 vac rclyatvn vet xciwn TETCOTCK cr.:peat/A, scat T6v auvrpocptc'eset Stec vec 1.ch PXotcpOt &Tc6 etXXov, rre rttccopetrat cLariv xcd a6r6 6 7T-trctcrr7l, 67rotav 6pccv

e6pi01xe nocp6v, &ray &liver a6r6 T6 acpikem, Snot= 6pccv eurocpocatartx(7.); T6v kauvrpoptge
Scrit 1-xetvlv
57r60eatv- Start ecvEc5o4 xat T6v kauvspocptgev &seal qao 'roo ethaze 1.tc4t
exam XCKTt TISTIN
T6v kauvrpocptae [36Patoc Stec Tip 67c60eatv ixetvlv TO5 acpiXl.txTo, 151.tco
e6p60-,Ixev rcap6v, &ray kytvero T6 apiXv.a, TOTE ot6T6 8v Tti.to3pErat xal 6 xptril mare6et
xacXXt&repa, rak ot6T6; T6v icruvrpocptgeILViAe6povra, nc7); eixe vet XXIAT) car6 T6 acpiXi.m.
STccv
v etym. 6EXXot all.cciatcc va xcipouat T6v xptrhv vet mare6an 7rek 1.tiXtaroc Stec Thv 67r60eatv
izetv7)v T6v icruvrpocpt4ev.
"07roto Set-n T6 mart T6v Tirov TIN6g, &sou xprrrerat 6 ixOp6 'roo, Sterc vec 'Ow cpove6an,
vet x&tin
tyXecv, Tcre gpxerat 6 1-x0p6 'roo vec ro5 T6 etnyi vec T6v cpove6a7), TGIJ.COprcrou xcci
ce6r6 &Teal cpovkag scat
ypoodirat, 5Tccv ce6r6 Siv T6v ileac cpove6crn, xcopl va 'roo Sef. 11
ixetvo; T6 mart .71 r6v T67rov vec 'roe )(Cep)
13EyXav, Start ecvtaco xcd xo.)pt; err& cc6T6 T6v
OeXe cpove6crn, &iv Tquopetrat, OITOLK TOti r6v Set-n T6v L-x0p6v TOU [Li Tip taccv Ty.coptccv eoaecv
xcd 6 Trratarri, ecXXec luxporipav =Tee TIN .94X-qatv

xptro.

acela voia sil sdvtreascd greeala, pentru cd, dacil ti va da tovardii sau armele i caii
pentru altd treabd i el li va Intrebuinta rdu, ca sil ucidd, nu se pedepsete ca un uciga
sau ca un fur. *i judecAtorul este tinut sil creadd cd i-a dat acele ajutoare pentru altd
treabd i nu pentru greeald. i aceasta se tntelege In acelai chip i la toate celelalte

chestiuni (vezi. gl. 72, zac. 1-3; comp. Far. Qu. 130, nr. 4, 5, 7, 8, 13, 20, 23, 58).
Cel ce va Imprumuta casa sa unui uciga, pentru ca sil stea sil pdzeascd spre a-1
ucide pe duman cInd va trece, se pedepsete ca i uciga.5u1 (vezi gl. 72, zac. 4; comp.

Far. Qu. 130, nr. 25).

Cel ce va intoviirdi pe cineva ca sil meargd. sil Led vreo greeald, i-1 va Intovardi,

spre a nu suferi vreo vdtdmare de la altul, e pedepsit ca i vinovatul, atunci cind s-a
aflat de fatil In timpul chid se stivIrea acea greeald, sau cInd Inadins 41 IntovArdea
pentru acea treabd; pentru cd dacd-1 tntovdrdea ca prieten al lui sau s-a
cu el
din IntImplare i 11 Intovdrdea, totui nu s-a aflat de fata clnd se Mon greeala,
atunci el nu se pedepsete; i judecdtorul crede mai 'bine, cd el 11 IntovArdea fdrd
sil tie cd avea sil facd acea greeald, and nu stilt alte semne ca sA-1 fac pe judecnor
sil creadd cd 11 Intovardea mai ales pentru acea treabd. (vezi gl. 72, zac. 5; comp.
Far. Qu. 130, nr. 27, 29, 30).
Cel ce va ardta cuiva casa sau locul unde se ascunde dumanul sdu ca s5-1 ucidd,
sau va sta de veghe, cInd vine dumanul sdu, ca sd-i spund sd-1 ucidd, se pedepsete i
acela ca uciga; aceasta se Intelege cInd nu 1-ar fi omorit, dacd acela nu i-ar fi ariitat casa

sau locul sau nu ar fi stat de veghe; pentru cil daca i [AM aceea, el 1-ar fi ucis, nu
se pedepsete cel ce i-a ardtat pe dumanul sdu, cu aceeai pedeapsii ca i vinovatul,
ci cu una mai mica dupil voia judecd.torului (vezi gl. 72, zac. 6; comp. Far Qu. 130,
nr. 32, 35).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 fi 588, p. 227-342

225

"Orrotog tLi Tee X6rci 'roo xpovret 'MCC, gcag vac gX0-n 6 1-x0p6g Tot) vac,r6v cpovc6an, Tqco)pTccc

(lab cpoviocv

vtacog xoct T6v xpoc-r-711.ti Tac X6yui 'roo, Lcrre 6EXXog Tcvac vac Izocxe6a-n Tip yuvcaxoc
'roo, Tcp.oapai-cca cbcracv [cocx6g. Ko )(cm&
ccirrbv Tp6nov sac/ ei -re( 6EXXce acpo4cc-roc
6nolov
ypouarccc, &sow Tbv &gam (Li
X6yco'c Tau irct TaLTo5, &taxi. av c.S[clace IA
X6you Tot) facnXcl
xco pig 86Xov, scat sEg oast)
vicrov X13E-v 61-x0 p6g TOU sad TbV kcp6veuacv, mink ail) Tcl.co) pEcTocc nocrk.
"Orcocog cpuXo'ccracc 'sac npciwccrec
cpovicog, expre vac &min) vac cpove6crn, Xoye'crocc 7rag
if3o1101o.ev sE4 T6V cp6vov, we/ Tt.i.ccopel.rca c'ag cpoviccg.
"Orcotog 57racycc ypoccrag crrockcivo am?, &XXov &Cc vac xaci.cy) TErco-reg crcpeatcoc ige6povrcig,
X6yrrac 7rik f3o7)06? wet cc61-6g cEg oc-c.6 .r6 acperalloc xcets-tizcopeiTocc cLoicv xoct 6 7rrcetallig.
T6Te 6 o-up.Polek xccvevk acpoat.tomog TEVO3pETCCI [Li -rip tatocv Ty.coptccv, &coil Tcp.copaTocc
6 mrcdcrri)g, &sow 31 papecoc, 67C013Xc &km, etym. cctlicc vac yin)
acpcavoc, &cm/ &vtacog xcct
xcopiq ixeEvlvIv f3ohescocv iwaspte vac -Own
acpcap,cc, 1-6.re 6 cruucolOk8v Tci.ccopei-cccc
Latocv Tcl.ccoptccv, &XXII
6Xtyoyripccv xcd
TEcc XoyeiTca.
apcal.covrog vac etyi octrEcc cap.&
sad Zixc ochicc tcaxpci, 8LCCTL 67rot.o;
iLocxpacv ccETEccv
at-v, Tc[ccopeiToce cLaarcv xcci 6 Irma=l
Toi3 tatou cscpcalLocro.

Lv etvccc Tcvac xpernudvog, 8cet vac ip.noStan vac v..i) ykrn Ttrco'reg acp&X[to:, vac T6 6tcoXoy-hcry) ixetvou 67coi; Ixec vac fAccflij, &XX& o5-rz etvocc xpwrinilvog nvec vac ISTc-episccxila-n Scec ixetvov
61.coU km vac fiXocr3t met av =X& wd vac illi.rcopt vac iproStan vac (.1..)) -Own
acp&Xva [ci isovocrilv

T-No cpcovhv 'roo, rccfacv Bv ewe' xpocTlylvoq vac T xactrir xoct

-c xofq.c.n, etym. &Cc xceXcocniv-tro
Tot), xcctav &iv T xcfp.-n, Si mtccopaiTccc.
'0 oixox6m, 6 nocrkpccg, 6 TcpEyyL7Laq, 6 ocaliv-rl Tot,' ..rfacou scat 6 dcpxcepkcc &sac xp-

rVo vdc ipcoStaouot, [Li xcfc0e -rprcov vac 14

-a) acpc'cktcc, 67coi.5 .1)acc vac xcki.c-n 6 Sou-

Xeuvhg, 6 utk, 6 5Tcolvrocyttivog xoci 6 xocX6ylpog. Kcerck .r6v ocliTv Tp67rov xoct 6 xca6p)pog,

Cel ce tine cu vorba pe altul, pina ce vine dumanul su sa-I ucida, se pedepsete
ca i un uciga; sau dac5-1 sine cu vorba, inctt altcineva s. corupa pe femeia lui, se
pedepsete ca i un preacurvar. i Intr-acest chip i la alte greeli ; aceasta se !tutelage
chid 11 tinea cu vorbele sale cu asemenea scop ; pentru ca daca stdtea pur i simplu
de vorba fr viclenie i intre timp a venit dumanul su i I-a ucis, acela nu se pedepsete nicidecum (comp. gl. 72, zac. 7; Far. Qu. 130, nr. 36-38).
Gel ce pazete 1 e u i'e ucigaului ca sa mearga sa ucida, se socotete ca
ajutat
la ucidere i se pedepsete ca un uciga (vezi gl. 72, zac. 8; Far. Qu. 130, nr. 39).
Cel ce duce scrisori, trimis de altul, ca sa faca vreo greeala, i tie, se socotete
ca ajuta i dinsuI la acea greeala, i se pedepsete ca i vinovatul (vezi gl. 72, zac. 9;
Far. Qu. 130, nr. 41).
Ajutorul la vreo greeala se pedepsete cu aceeai pedeapsa cu care se pedepsete
vinovatul, atunci and ajutorul pe care-1 va da, este cauza saviririi greelii, pentru ca daca
i fara acel ajutor putea sa se fi facut greeala, atunci ajutatorul nu se pedepsete cu aceeai
pedeapsa ci cu mai putin ; i cauza se socotete a fi o cauza laturalnica iar nu o cauza mare,
pentru ca cel ce a produs cauza mare sau nu, se pedepsete ca i vinovatul aceleiai greeli

(comp. gl. 72, zac. 10; Far. Qu. 130, nr. 42, 60).
Nu este tinut nimeni sa impiedice a se faca vreo greeala, sa o marturiseasca aceluia
care are sa sufere vreo vatmare, i nici nu este tinut nimeni sa se lupte pentru acela care
are sa sufere vreo vatamare ; i chiar daca ar putea numai cu strigatul sau s impiedice
sa se faca greeala, iarai nu este tinut O. o faca; dacti o face, este din bunatatea lui, .1
daca nu o face, nu se pedepsete (vezi gl. 72, zac. 11; comp. Far. Qu. 130, nr. 61 i 66).
Stapinul casei, tatal, principele, domnul locului i arhiereul slut tinuti sa impiedice
cu once chip a nu faca greeala pe care vrea sa o faca sluga, feciorul, supusul i calugarul.
15

o. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROM1NEASCX DE 1NVXTXTURX

226

vec yivn xavkva acpeav.a et

6 157ro'reTetyl.tivog, 6 u16; xat 6 SouXeuTilq, 6Tav 1146pouac., 7cc74
T6v &pxtepka Tou, et; T6v &cpivTlv TOU, et; T6v rcaTkpa TOU xat et T6v otxox6pnv TOU, etym. xpaT1yvn, vec TO T6 6oXoy-han xat vac ituroStan1th x&Oe Tp6nov
1.avo St. vc T6 itucoSay) v

yivn. Kat 67roto C7r6 To6Toug To 67roTeTayl1&)ou -1Actper. TtnoTa arap.a wet nv

vee

T6 61.coXoyn, TEI.ccopatTat xaTecAnatv Toi3 xpcToi3.

In acelasi chip, si aluggrul, supusul, feciorul i sluga, chid stiu a are sd se faca vreo grepaid asupra arhiereului, domnului, tatdlui i stdpinului lor, Out tinuti sd o impiedice,
sd i-o mdrturiseascd i sti o impiedice cu once chip s nu se facd. i acela care dintre acesti
supusi stie vreo greseald si nu a mArturisit-o, se pedepseste dupd voia judecatorului (vezi
gl. 72, zac. 12; comp. Far. Qu. 130, nr. 67).
KEOAAAION E-0v

EKEINOTE OIIOT ETMBOHOOTEI TINA NA KAMH TIIIOTAE

AAMA
:MAMA EIE TON IAION KAIPON OHOT KAMNEI TO
"Onoco cruvr3onellael. %Iv& vac xcitrn Tt7TOTag acpeava et; T6v xal.p6v, 67soi3 x&v.veL atiTcl
tatav Ti4u.optav, 61soi3 TLILweircet. xat a&r6 6 TcTataTiK ecp) ecvta04
T6 acptikta, TqLcopai.Tou
xat eivar. 7TOXX0/ 6XCIVOL, &cob' au143oneilaouar. vec ybn T6 acpcal.ta, T6TE 6 xpt.Til ar.c vet 1.til Toq
67rori v kacf)xocat 1.teyaXorraiTnv (3o-heetav cl;
XCCX&011 5Xou, EEETget. 1th incp.iXeLav Eva
o3 T6v t8LOV 71-TccEaT7V xat TOUg Xot.rcok Tok Titzcope:i
aT6 T6 acpriXv.a, xcel mom-cc:wet. 0

ancyr.v TOU 6 xpt.TIK.

"OrcoLog aulif3on0-hacr. xat crut43ouXe6cret, TIVert Vic law TtnoTe; apciXi.ta, Ty.copFcTai
tStav Tqleoptav, &coil Tr4copaiTat xat 6 ITTataTn.
"OnoLog pa)vo'covTa OiXet. Man 86vatilv Tor) cpovico vec cpove6an T6v IX0p6V TOU
Man 96[3ov Toi:i cpoveutAvou, LaTe v Xdarn 'Vag 86vai.i.kg Toy xat vec &vim) vac poveu0-7), T6Te
xaTec

XkyeTat nc74 v floVnaev c1 Tv Ovov, xat &sea, cpovkaq

p.

"Onoto o-uvrpocpc&Cet. Twee 67roi5 Ikcciyei vec cpove6an 6.XXov, xat auvTpocpcgei TOV, 812(
cpoveuvivou, XoyeZTac 7rc74 vec ifiollOncrev et T6v cp6vov xat.
..r6v pAck4rn TLVecq a6vrpopo;

Ty.o.)peiTat /am

T6v cpovka.

CAPITOLUL V
PENTRU ACEI CARE AJUTA PE CINEVA SA. FACA VREO GREPALA. CHIAR
IN TIMPUL CIND SAVIR*E*TE GREEALA
Cel ce va ajuta cuiva sa facd vreo greseald In timpul and o sdvtrseste, se pedepseste
cu aceeasi pedeapsd ca i vinovatul; 1ns daca slut multi acei care vor ajuta sd se Led
greseala, atunci judecdtorul, pentru ca sA nu-i piarzd pe toti, cerceteazd cu grijd unul sau
doi, care sa fi dat ajutorul cel mai mare la greseald, si pe aceia Ii d mortii deodatd cu
insusi vinovatul; si pe ceilalti ti pedepseste judeciltorul dupd voia sa.
Cel ce va ajuta si va sfdtul pe cineva sa faca vreo greseala, se pedepseste cu aceeasi
pedeapsa ca i vinovatul.
Ce! ce 8trigind va da putere ucigasului sd-si ucidd dusmanul, sau va inspdiminta
pe cel ce este ucis, Inca sd-si piardd puterile si sd se lase ucis, atunci se zice cd a ajutat
la ucidere si se pedepseste ca un ucigas.
intovdrseste pentru
Cel ce intovdrdseste pe cineva care merge 0, ucidd pe altul
ca sd nu-i facA vreo vtmare vreun tovards de-al celui ce este ucis, se socoteste cd I-a
ajutat la ucidere si se pedepseste la fel cu ucigasul.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342

227

"Orcoto cruglo11071cset nvec vec xXich, -cy.copiirac &rev xXkirrng, 6TCCV XCOptg tv polieecav

ixetv7p a6r6g v xXemrev,

cciag TOV XXi7ST1g pavep

&vtacag xat a6T6g 8v

OV xXkrrr7K pave*, &cal tivEacog xat

xat xcoptg litetvriv rv (3o710ecav a6T6g 19eXe xXcirn, 6 crutzpo7106g

TC[LcopeiTat.

"Orcoco crutzr3o7Plicrec TLVek

XGCRI Tt7TOTOCq apdaq.c.a xx r xect.c.Ec, 8(144

xpEcrt5

vTclAcapetc

Exer.vov Snob' gxcep.e -r6 cspeal.tcc,

.r6v Ueueep6vec &vEcrco 1.6v kX.suOcpWcrn, acCeTt airr6
acpcal.ca, 67T05 gxcqiev, . TOV drI&LOV wet SExacov vet ,r6 d, T6TE 05TE TV crut.c5crq06v PA/ ,r6v

11,1.ccopci?.. 'Air)) civtacag wet T6v aeOepccr71,Tt 35-rov TpeXX6 xat Sca-rt TOV 1.ccxp6v Waal., Terre
Tet.ewpac: T6v crulzPo7106v Lovccx6v TOU, (laity vec . 9eXe Ttl.cc.oplian xcel LlteZvov, 67so5 gxav.s.: v atov
acpciXi.ca.

"Orcoco auv.(3o7P-haEc Twee vex xX64-n, 81.v TE[..copaTat. 4.1cTecv xXimr7K, eaccv 6 xUrs7); Tor)

1Xeye, ira; r7spaima 1-xetvo, &rob' . 0eXe yes xXkch, 'TOV rrp-ciyte.% &Sot& roo.
"Onmog e6peet napew, 6socv ytvvrat xccv6va acpcat.ca, xat 1.t.i)ccara lept.txrcophvo, 88cc
67r4Eav, nc74 scat oc&r6g vec icrui43o6Xeuas xat vec kcrutcf3oilelcrev cc a6T6 r scpiXtc.a, 8c& Totiro
cs)ceve6e-cco. vet 6oAoya vv ea-hOetccv. Kat ccTOtiTO TUXCLiVel 6 xpt.TIN
gsrecall xocX&)
8taTt fivEcccog wet dip) xecii.tocv eiXX-qv 6rcoVccv,
ce6r6g vec kcrui43o6Xeuaev
vec iPcnYhicrev e a6s6
v acpdcXv.cc, xat airr6 cc T6 axbrrt euvoc
6p.oXoyilay), TOTE T6v
op gmav KCCI Tbv rrrata-clv
Toi5 tatou cscpcal.c.a.ro. 'AO) (ivEacag xat et Tr!, cr,c6v-rCety.cc T6 ecpv7)0y) 6Xcag ac6Xou, Terre Tccatv
-r6vTtp.cope:i Stec .Tcag imotkcet.g, 67roi3 6 xpyriig txec elg TO5 X6you TOO, ectzh [363aca Sta., Tou
xporripav TWO) pEocv.
'07rocov ScaecUoucrc, 7r(74 vet if3o1)07)aev et XciTCOLOV apc'eXt.cx, Tuxcciver. 6 xpcTilg vec
laccav vec cbTOME7), 7r6ig
v icrty43o-h071cre, 7rXip ot Ro'cp-ropz, 67coi3 .5iXec cp6p7), Stec vie
T6 earoasE-n, ToxccEver. vet Xiyouac TeTotccg Xoyijg
cip.eacre6acci.cev gcct fni.eaflocv 7sccp6v-reg erg

T6v cp6vov X.X. xat eracci.tev 7roZog 196veucte xal not'o if3o7107)aev, '4A &caw; 8h1(30-071crev,

Cel ce va ajuta pe cineva s fure, se pedepseste ca un fur chid acesta MA un asemenea

ajutor nu fura, sau dacd nu era un fur cunoscut ; pentru c dacd era cunoscut ca fur sau
fdr acel ajutor ar fi furat, ajutatorul nu se pedepseste.
Cel ce va ajuta pe altul sd faca vreo greseald si o face, totusi judecata nu 11 pedepseste
pe acela care a fticut greseala, ci 11 izbveste; dacd 11 izbdveste, pentru cd greseala pe care

a fAcut-o, era bine i cu dreptate sd o facd, atunci nu-I pedepseste nici pe ajut'ator, dar
dad, 11 izbdveste, pentru cd era nebun si pentru cd era mic copil, atunci 11 pedepseste numai

pe ajutdtorul lui, precum 1-ar fi pedepsit si pe acela care a fdcut nsi greseala.
Cel ce va ajuta pe altul sd fure, nu se pedepsete ca un fur, and furul i-a spus cd
lucrul pe care vrea
fure era lucrul sdu propriu.
Cel ce se va afla de fatd and se face vreo greseald, si mai ales tnarmat, dd de banuit
si el 1-a sfdtuit si 1-a ajutat la acea greseald, de aceea se pune la caznd sti marturiseascl
adevdrul. i la aceasta trebuie judecdtorul sit cerceteze bine, pentru c dacd a aflat si alt1
bAnuiald oarecare, cd el I-a sfatuit sau 1-a ajutat la acea greseald, si el a marturisit-o sub
cazna, atunci 11 pedepseste ca si pe cel vinovat de acea gresealii. Dar dac si la torturd
o va tAgddui cu totul, atunci tot 11 pedepseste pentru prezumtiile pe care judeatorul
le are fatd de persoana lui, dar negresit li d o pedeapsd mai micd.
Pe acela ce-1 clevetesc cd a ajutat la vreo greseald, trebuie judeatorul sd-I lase
sd aducd dovezi cd nu a ajutat, afara numai dac martorii pe care-i va aduce ca sd dovedeascd, se intimpl sd spun& in acest chip: noi am venit si am fost de fatd, la ucidere de
ex., si am vdzut cine a ucis si cine a ajutat, dar acela n-a ajutat, nici nu putea sii ajute,
15*

www.dacoromanica.ro

228

CARTE ROMINEASCI DE INVATATURX.

oSTe vez 13o7)81)crn 41127r6pts,xcDp14 Inlet%

Tv laolitz.ev,SLaTt Te'rota; Xoyij aseep6veTai &no!)

deXXio); TtgavelTat,.

"OTav ixelVog 67O xclvii T6 acpcavcc 6.acc arch' Rik 6 Ser.vag Tbv korovrio/lOilae vec
614co; 81vgxec, &XXaL cicrc&et. e; vet T6 pavepcLav, 81v To5 TM:MEL/ETU!.

"OTav 6 xpt.T1/4 81v chro8etx8f) dv WercePaXatccv xccl .rec arcoSelet,g &coil OiXoucrt,yv
Ixave xeartov acpcava, T6Te 8ev ill.mropel vet cicno8etx0-h (Are xaTaflalatav
&wonky Tc.v6; nik
057C chraette; 8124 Tbv oiv.3ouX1Topfx.
'Avlaw; xat 6 xpLT* rocpaolcrn 'Ow n-TalaTlv Mc T6 acpec),[1a 7o
vet. Tv xaVean,
xat vec p.v vogccrn el; T.))v cin6cpacnv Tv aut43or)06v T ou , Bev ypoixatTar. ocirsk vec TLI.t.coplet
th a6Tip
emcpaolv.

Ir ca noi sd nu-I vedem, deoarece in acest fel se izbAvete de clevetire; altfel se pedepsete.
Chid cel ce a fAcut greeala va spune cd 1-a ajutat cutare ca sd o feed, totui nu are

alte dovezi a o dovedeascd vadit, nu i se dd crezare.

Chid judeatorul n-a fost convins de clevetirea i dovezile care voiesc sa se fad. in
contra cuiva cd a facut vreo grepaId, atunci nu se poate sa fie convins nici de clevetirea,
nici de dovezile pentru sfatuitor.
Dec& judecdtorul a dat o hotdrire ca sd-1 piardd pe vinovat pentru greeala pe
care a fdcut-o, i n-a numit in hotdrire pe ajutdtorul lui, nu se Intelege ca el sd fie pedepsit
Cu aceeai hotdrire.
KECIAAA.ION E-co

AIA EKEINOTE 01101' ETPEOSIEIN EIE KAMIAN MAXHN APMATS/MENOI,

EJE THN 0110IAN NA ETMBH (1)0N0E, TIOIAN TIMS2PIAN TIMOPOTNTAI
ATTOI;
'Avtacog xat TLVacq aiXEL epe0-7) liplICETCOVIVOg 7rcepcbv el; xaviva cp6vov, -Ige6povTag nclq

Ixec, vec yin 6 p6voq, xcd &TO) T-hv napoucsEav ixelvou 1-ytv-t]xev 6 cpoviag 7TXiov ai.)0&87); j 6
cpoveuisivo TrXiov cpolikailivog xat lerc T6v p6Pov 'ro cicplxe xat povdOxc, Tivcop4 xcci,
6aciv xat TM, epovkce eck &vicrto; xat etSpiOnxev xcl xaTec T6r2v, >to)* vec ge6pn, ni; Exet
vec yivy) cp6vog, xat &Tr Thy napouotav ro oTe 6 ek
86valuv, olTe 6 t3tXXo
gxccae,
T6Te Siv TI+LCO pekom iroack.
"Orcotog e6peet napiov el; xaviva cp6vov icp[LaTon.tivo;, TwcopeiTac. Wacky xect 6 povkccs,
6Tav 6aTepa cirr T6v cp6vov csovTpopLeaser. T6v Tova xact vec iscaetaouac p..4C, icy xaXec xat tint!)

CAPITOLUL VI
PENTRU ACEI CARE S-AU GASIT INARMATI LA VREO CEARTA LA CARE SA
SE FI INTIMPLAT UCIDERE, CU CE PEDEAPSA SE PEDEPSESC El?
Dacd se va afla cineva inarmat de fata la vreo ucidere, tiind a are sd se facd ucidere,

i pentru cd era de fag acela, ucigaul s-a fAcut semet sau cel ce e ucis mai speriat
i de spaimd s-a lsat i a fost ucis, 41 pedepsete i pe dinsul ca i pe uciga; insa deed
s-a &it acolo din intimplare, fdrd sAtie cd. are sd se feed ueidere, i pentru cd. era de
fatd, nici unul n-a luat putere, nici cefelalt n-a pierdut-o, atunci nu se pedepse,te (comp.

gl. 73, zac. 1; Far Qu. 131, P. II, nr. 67-68).

Cel ce se va glsi de fatd inarmat la vreo ucidere, este pedepsit ca i ucigaul, and
dupd ucidere va intovardi i pe uciga i vor pleca Impreund, chiar dacd fiind

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342

229

.r-hv Tcapouatav Tou aTouvoi5 olve 6 et vec ircijpe rcepcaacrripav Nvcci.c.cv, oG.re 6 tIXXo

vec

-cipo Ixccaev.

"Onoco autiflotaean ..c6v cp0VkOC Vee

90VE6On,
6Xov TO5TO
ei,peet napcv
v u)-hv Tm.), &mear xat 6
et Tv cp6vov, vec in)v ii.taroatan 6aov livrcopeZ, Tqlcapelorcu. c
cpovia.
"Grav elSpe0-7) Tevec 7sccpeov et; xav6voc cp6vov xect 6 xpc-riK
-hl/Tropel'. 1.6crov e5xoXa
.yvcoptcrn, elvtcrco xat el5p601xe napcv int TOLT0i3 1.1 epierixe X0eTee T6X7p, T6TE xpaTet T TrXiov

eanXayxvcxbv Rpo xat Trca.ren xaXXLcfrrepa, Tcc74 etip601xe napeav xo.)pt vec igeSpii Tak Ixec
vec ykv-n cp6vo xat iXeueepd)vec Tov xu.)pl Ty.captav.
'Avtaca xat xpc.rh etvn nepcaa6s-epa rcapec 6ocrycecaca xat yvco ()talla.= vec cpavepdwouac,
nia a.r 6noi3 e4601xe Irap4v et Tv cp6vov, eiSpkelxev
int TairsoS, &Cc vec 13093-han, 1,0
x&t.c-n xpeta, 'COTO .rbv 1-14.ccogc &crea, povia

epn noak alt.t.aca, 'Lb aeuespeplec c;c1.1.1

dvac gva
argiciSca tc6vov a6o, Tv axav-rWyei, vec 6i.coXoyllan Ti) ciXileecav- xat
v call9ecav.
p.ovaxSv crwee8c, -r&re Toi3 &Set 6pxov vc/ 6oAoyia
'Ora gva; IcKtaTcogvo ilp.nopet ve4 rcapaxwilay) ec7c6 TV T6TCOV, rco5 gxec vec y&vp
e/VCCL

6 cp6voq, xat airc6 Siv rcapaxcap-hcrec,Terre atad alithar. nek e4601xe napcl)v gxei: Ira TaToii
xcel 6xc xtrrec Txlv, &A 'M'OTO Teizcopec"-roci cLcrecv xat Tbv cpov6a.

"OTav 6 ercpt.twrotsivo

tv0ponco &Cc vc1 cpavepckrn 7rik etSpkelxe napeov iq Tv cp6vov

XC(Tee Trfp, circoaeln ick ocirsk inapaxcLplaev &Tu!, ..r6v Tnov &xetvov, 6o

0eXe vec yt-vn

6 cp6voq, neacv Tcl.tcoperiTac, ckvtaco xat 6 cE6vo tycvev 6Xtyov 6crrepov circ 1-6v paeuisv TOU
XOCI edlTkv ax& p weev ccirrbv ,r6v cp6vov.

el de fatd, nici unui n-a luat mai multd putere nici celdlalt n-a pierdut-o (vezi gl. 73,
zac. 2; comp. Far. Qu. 131, P. II, nr. 74).
Cel ce va sfdtui pe ucigag sd nu ucidd, cu toate acestea sd se fi aflat de fatd la
ucidere i sa nu fi impiedicat pe cit putea, se pedepsegte cu pierderea vietii ca i ucigagul
(vezi gl. 73, zac. 3; comp. Far. Qu. 131, P. II, nr. 75).
Cfnd se va afla cineva de fat la vreo ucidere i judecdtorul nu poate sA cunoascd
ugor dacd. s-a aflat de fatd pentru aceasta, sau daca s-a aflat din Intimplare, atunci are
mai mare putere laturea milostivd i poate sa creadd mai bine cd. s-a aflat de fata ara sd
gtie cd are sd. se faca ucidere

libereze fAr pedeapsd (vezi gl. 74, zac. 1.; comp. Far.

Qu. 131, P. II, nr. 80).

Dacd judecdtorul a aflat mai mult de doug semne i constatdri care sa arate vddit
cd acela ce s-a gdsit de fatd la ucidere, era acolo fnadins sd ajute de va trebui, atunci
pedepsegte ca pe un ucigag; dacd n-a gdsit semne nici de cum, fl libereazd; clac& insd
sint numai doud semne, 41 muncegte, ca sd mArturiseascti adevdrul; i dacd. este numai
un semn, atunci fi dd jurdmint sd mdrturiseasca adevdrul (vezi gl. 74, zac. 2; comp.

Far. Qu. 131, P. II, nr. 84-86).

Cind un om inarmat ar putea sd se ducd. de la locul unde are sd se facd uciderea
gi nu se va duce, atunci dd semn cd. s-a gdsit acolo de fatd pentru aceasta gi nu din
Intimplare, de aceea se pedepsegte ca i ucigagul (vezi gl. 74, zac. 3; Far. Qu. 131,
P. II, nr. 87).
Cind omul fnarmat, pentru ca sd arate cd s-a aflat de fatd la ucidere din Intimplare,

va dovedi a a plecat de la local unde era sd se faca uciderea, tot se pedepsegte, daca
uciderea s-a Ricut putin mai pe urmti dupd plecarea lui gi el s-a bucurat de acea ucidere

(vezi gl. 74, zac. 4; comp. Far. Qu. 131, P. II, nr. 88-89).

www.dacoromanica.ro

230

CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA

"Gay 6 cpoviceg etym. 6tv0pomog

-c6v &nolov v gyvelptCe no-ri ixetvog, &cog
epi01xe ncepeov cl; -c6v cp6vov eipp.a.reategvog,
ot-t-6g 6vTLIJ.WpaTca.
'Ax6IAL 86v TetteopeiTote ixavog, 67coi3 vee etSpeet Tcape7.)v Cep[mrcote6vog el; xcevgva p6vov,
6-cav Tok kEexefvtae.v etTe CeXXIIXcov Toug xat Pave xaX6v et; -c6 vicrov.
'Axkee8v reiscopiirceL 1-xeivog &rob' vet e6peet nocpedv el; xotvgvce p6vov xeoptg &Kuzma,
app.a-cee .roo Tei DiXeL. Mari deXXori, Seee vie rcpocreatzet ot-c6g,
T6= ..e-uxceEvee 6 xpe-ciig yes ge-ccia-n, devEacog xcet gxeIvog, T0i3 rcotoo gMas
elpl.ece-rce, grrexe
att.tci TOU ..r6aov, 6a.re vet iiisrcopyi 7ccfatv vee Tee rce&a.n, gTocv Tee xpeeacrOyi, Sectrt T6-re &XLV Tv
Titzeopee:.
(Waco; xcet bee-Nog, roi 6notou gacocre Tac apt.tarot, gaTEXE vaxpee Curb X6you 'you,
-r6Te 7spoepacrCe-cat. xat Siv TLI/copirerat.
'Avtacog seat TINk Cepi.tocT.covivog OiXet gX0.n Garepov
oti etym. &pxLaiiivl tam, cl;
rv 67roEcev kytv7peev 6 cp6vog xat imam=
gX01 Gcrcepov, deep' oiS OiXoucrev cr0o:e Sogvaeg
eevfacog xcet (3cea-c1'hrrag

met ralyoag, 86v alp.cevert.scee 'soak, civEacog xat 86v Po-O./lay)=Tag eig 1.6v cp6vov. Kat redc.Xev
tivtacog xat gpx6i.tevog a-cepov 0aet flo10-han cl; Tto) cp6vov, 86v -re[tcoprae Taov eoadev 6 cpovgag,
eaXee 116vov .1.6aov Ttizcoptirae, 8crov gxceixe xat &soy

ga-rcoVTag XCa wc givat2jgouaLce

V7); TOLCCI5T% TLI-lcapEce elg -c6 ,3X7H.ta -coi3 xpeTo15.

Chid ucigasul este un strdin pe care nu l-a cunoscut niciodatd acela care s-a aflat
de fat la ucidere fnarmat, atunci acela nu se pedepseste (vezi gl. 74, zac. 5; comp.
Far. Qu. 131, P. II, nr. 96).
De asemenea nu se pedepseste acela care se va fi aflat de fatd fnarmat la vreo
ucidere, cfnd i-a despdrtit pe unul de altul i s-a aruncat bine fntre ei (comp. gl. 74,
zac. 6; vezi Far. Qu. 131, P. II, nr. 97).
De asemenea nu se pedepsete acela ce se va ana de fat6 frd arme, la vreo ucidere;
dacd fnsti, al4nd arme, le va da altuia ca sd aibd pretexte, atunci judecdtorul trebuie sd
cerceteze dacd i acela cruia i-a dat armele a stat aproape de dinsul in asa fel ca sa le
poatd iard*i apuca de-i vor trebui, pentru cd atunci tot 11 pedepseste. Daca frig i acela
cdruia i-a dat armele a stat departe de dinsul, atunci invoacd aceasta si nu se pedepseste

(vezi gl. 74, zac. 7; comp. Far. Qu. 131, P. II, nr. 98-99).

Dacd cineva fnarmat va veni mai pe urmd, dupd ce a tnceput cearta in cursul cdreia
s-a fricut uciderea, i mai ales dacd a venit dupd ce se vor fi rdnit, nu se pedepseste, dac

n-a dat nici un ajutor la ucidere. i daca venind si mai tfrziu, va ajuta la ucidere, nu
se pedepseste ca ucigasul, ci numai atita cft a fdcut i eft a ajutat, dat fiind cd puterea
asupra unei astfel de pedepse s stea In voia judecdtorului (vezi gl. 74, zac. 8; Far. Qu.
131, P. II, nr. 100).
KEOAAAION Z-0"

EIA EKEINOTE OIIOT BOHOOTEI EKEINOT OHOT OEAEI KAMH THIOTEZ

DDAAMA TETEPON A OT TO KAMH
xeeiteL,
"Orcoeog crurrpocptciaeL 1.xetvov 67co3 vee gxave TETCOTEg acpo'04ce 5a-cep0v, deep' o
T6crov
euadev
TOU,
-cti.exopet-rae
xa-ree.
Tip
&Dopey
Toil')
xpe-coii,
Mt vac yXu-ccLa-n Tip Co)

CAPITOLUL VII
PENTRU ACEI CARE ARITA. ACELUIA CARE VA SA FACA. VREO GRESEALA
DUPA CE A FACUT-0
del ce 41 va Intovdrdi pe acela care a facut vreo greeald, dupd ce o face, pentru
ca

scape viata, se pedepseste dupd voia judeatorului, dar nu atfta ca vinovatul;

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 qi 588, P. 227-342

231

T6v Trratcrrnv
&vtaco xat T6v cruvrpoyLcicrn, SE& v& T6v ameep6crn circ6 Tec Ana Tc7.)v a6OevTixiLv &v0p67cons, 67roi3 6 ai)06v-rn; Tot)" Tnou Tok gcrreclev LIT/ Ta6
v& TOV TCLcicrovat., T6Te
TLI.tcop&Tat. et 'Hp

TOU.

oOai T6v &v3pa T.n, &cp' o3 )(Awn T6 acp&Xpa, & v& Vayrexrn
yuvalxce 6iro
Tip t coip TOU,
Ty,capc1Tat, HOLT' 06Siva Tp6n0v.
"Ono 0; auvTpocpt&ast. itaceIvov, 6=5 vi gxave TtnoTe acpiXt.ecc, Gcrrepov &y' 05 TO YAM
xcd v& T6v auvTpery &crn kg 6Xtyov Sp6v.ov xat xcopt dEptLaTa, vTtlicop&Tat. Isoac74.
"Orroco auvrpogn&aet. xav&vcc 7rratcrrly e6Ok Tip /Spay( Snob' gxap.e T6 acpiXp.a, Twop&TaL xaT& 40cncnv To-6 xpt,Toii- &p.31 &A, T610 a Arrpocptcrecrn (SaTepov circ6 in.tipac, 6'r

"07roto crovTpocptciaer. T6v cpovia 6crrepov, &y' oi cpove6aec,

yovia, xat rcik T6TE eL06; gxave T6v yvov,

"OrroLog SavetaeL &Xoyov O
TrEo gxat.te T6 crykta, Tivo)pc1Tai xaTck

vige6p0vTa, =64 vec EN=

vTr+tcapeiTcct nocrc7);.

5crrepa c'en6 T6 acpiXi.ta, .1%464 xat ige6peTo,

&vtaco xat UN) T6 geope,

D'Ocirmv

Ty.copetTaL.

"Orcoto xp64m. T6v rrratcrrlv 5aTepa ci7c6 T6-crcp&Xva &IT6 Tck livepckcou To a60evTExo6;
vec To arcaTirrn v&
T6v etpcdat, TLp..cop&Tat, xaTil Tip 2.iknolv T05 xpr.Toti,
xoclec xrxi,

&XXot. &cam, rak TLizcop&Tac &say xat 6 r3Loq n-Tatani.

cpoveugvou,
"Orcoto xp6I,EL T6 XettPavov
v& ivhv tiyee.h, TLIA,cop&Tar. L T.hv t&tav
Ty.coptav, &cob' Ty.cop&Tat xat 6 cpovia.
eupe 7Vc7.4
"Onoto circoaet.x07) xat xp64et. Tee Tcp&waTa 6noii ixX6yelxav, rivtaca xat
TV OILInga, Tt.p.copatTat. xaT

aalcnv T013 xpuroti, nXip 6XLydyrepa Trap& T6v taLov xX67rTrp

Insd deed 1-a tntovdrdsit ca sA-1 scape din mlinile oamenilor domnesti, pe care domnul
locului i-a trimis Inadins sd-1 prindd, atunci se pedepseste cu pierderea vigil (vezi

gl. 75, zac. 1; Far. Qu. 132, nr. 4).

Femeia care va ajuta bdrbatului ei mai pe urmd, dupd ce a fdcut gresala, pentru
ca sd-i scape viata, nu se pedepseste In niel un fel (vezi gl. 75, zac. 2; Far. Qu. 132, nr. 6).
Col ce 11 va Intovdrdsi pe acela care a Mcut vreo greseald, dupd ce a savIrsit-o, si-1 va
IntovArdsi drum putin i fdrd arme, nu se pedepseste nici de cum (vezi gl. 75, zac. 3;

comp. Far. Qu. 132, nr. 8).

Ce! ce 11 va tntovdrdsi pe un vinovat hadat dupd ce a fAcut greseala, se pedepseste
dupd voia judecatorului; daca Ins& 11 va IntovArtisi clteva zile mai titrziu, atunci nu se
pedepseste (comp. gl. 75, zac. 5; Far. Qu. 132, nr. 10).
Cel ce 11 va Intovarlisi pe ucigas mai pe urmd dupd ce va ucide, nestiind cd este
uciga i cA chiar atunci sdv1rsise uciderea, nu se pedepseste niel de cum (vezi gl. 75

zac. 4; comp. Far. Qu. 132, nr. 9).

Cel ce-i va 1mprumuta vinovatului un cal, mai pe urTd, dupd sv1rsirea greselii, dacd

stia c a sAvIrsit-o, se pedepseste dupd voia judecdtorului, dar deck' nu stia, nu se

pedepseste (comp. gl. 75, zac. 6; Far. Qu. 132, nr. 13).
Cel ce dupd svIrsirea greselii va ascunde pe vinovat de oamenii domnesti, sau
va amdgi sd nu-1 gdseascd, se pedepseste dupd voia judecdtorului, mdcar cd altii au zis
cd se pedepseste ca i hisusi vinovatul (vezi gl. 75, zac. 7 ; comp. Far. Qu. 132 nr. 14-16).
Cel ce va ascunde trupul celui ucis, pen tru ca sd nu se afle, se pedepseste cu
aceeasi pedeapsd cu care se pedepseste si ucigasul (vezi gl. 75, zac. 8; comp. Far.
Qu. 132, nr. 17).

Cel ce va fi dovedit si va ascunde lucrurile care au fost furate, deed a stiut cd

erau de furat se pedepseste dui:4 voia judeatorului, 1nsd mai putin declt Insusi furul;

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INVXTXTURA

232

eiy 86 T6 . cupe,
VET= cpccycpci,

v Tc[ccopriTac. Kai ckvEacog scat T6 Trpec"wa etym. &v.cptf3o/ov xcct Siy cpaE-

T6 Me.upev f)6xc, TTe 6 xpcTilg maTed, yX1yopdyrepa verc tc-h T

"Orcocog 130-0-haec xay6voc ocEpeTcx6v GaTepoy &rc r acpciXtca

6iXIov Twee 67.coi3 y& Ixatez

tteriXoy acpeava, iyouv IspoSoatav Tijg xWpa, xaTappcfmacy cci)Oeynxay IspayvTcov xoci. IspoaTaytaTcov f)&XXo 61.cocoy, Siv TL(.1.03paiTCCL 1.a vixpacy Tctccoptay XCLTI,
OiX7)CrLV T05 xptToi3,
lax& Tc[ccopeiTac ta
ESEav TLI.R.o)pbxv, 67r0i3 Twcopec-Tocc xat bcdvo 6 tScog, &sob" gxatLe TZ) acpcava.

"Orroco bracy15:c T6v n-TataTv" xat ?km, 7caig xcaec Ixave vec T XQ4L, dcvEawg xcel T2) acixava,
&coil 6Cr4LEV, 'hT0V duct) Toi lix-yeacc acp&XVOLTOC, . youv rcpo3oaCcx Tijg x6pa; XOCI Tee 6[AOLCC, T6TE

airck TtiscopTac rcepccra6Tepa napes. 6 taco nTataTlg scat Torn ypooducac, dcyEacog wet ccliTk
bratAi T6y 7cTatcyslv, .nplv nap& vec xcitcv airr6 r [2.6.-ydc/ov crcp&kca,Tt v Tv inacv8c: taTepcc
oirc T6 apltta, Tc[ccopec-Tac Tau Wacky xat a?)T6g 6 TCTCCEGT7jv eq.ch dcvEacoxcd T acp&X[ca, 67.cor

Ixatce,

v .hTov Cor Tat tLey&Xce. acp&X[Lovroc, ecv xa/& xai yet T6v ircac4 xcci, mph) T6 x&, th nov

Toi3To 8v nipyec nepccracyripay Tctuoptav, &XX& tc Nov Thy ESEccY, Troi3 npvec xat 6 13coq rcToctaT)N.
"Onocog 8Wcrec lio-hOday TO5 ITTccEaTou (SaTepcc ec7r6 racpcal/CC, Tip" TCOCOCV Tor) eixe Tay7.cpty x&irti T6 ap&Xtca, xal accy crui/Pagvivoc varc Toi3 &Wan ocirrip rv r3o-hOccav, Tct.ccope-trac
Wacky xcet 6 taLo 7CTOLEaTlq.
"Oroio CrUvrpopatZ;eL Tv n-Tatarly,
yee Ty y/Irc.r6a-n
vac T6v Sex071 et T crrciTc
Too .1) vac T6v xptim
&XXoy Tp67.cov v& ro
o.)70-han,
LITotPLav, 7V
xcd vac etym. viroxog

ek T6 crqxfava, &roil mink gxccile

TO5TO axavTC6eTac vac 61.co/orhal Tip &I-0day, go)

Tip 13c4Occocv ToTly v tc-h ro b' Tip gawaey ei)06g 5aTepa ciac T acpcava, &XX& [Aztec ill.c.6pcc
noXXacg,

yac cpaEveTac cpavepac dart) &XXa alvdcata, 7r &r 8vMeope TbroTa krccivo)

et ixetvo T crcp&Xpa, lroi3 gycyey 11 go) vac troy iScx6g TO5 ILTMECTTOU ixeiyog, 67.co5 ro

Ovre, &art T6TE XoriTac, nt.ig Tor) ifilo-01cre &&

f3o-h-

kancoatvlv, 67-cor.) etxaac, xat 6xc &art

'TOV IATOX0g et To!) acp&Xvcc.

dar dac& n-a .tiut, nu se pedepsete. i daca lucrul e 1ndoielnic i nu arata vadit, de
a tiut sau nu, atunci judeatorul crede mai degrab& a nu tia (vezi gl. 75, zac. 9; comp.

Far. Qu. 132, nr. 18).

Cel ce va ajuta pe un eretic mai tIrziu dup& s6virirea greelii sau pe altcineva care
a fdcut o greeal& mare, adia tradare de Ora, nebAgare In seam& a lucrurilor i poruncilor
domneti sau alte asemenea, nu se pedepsete cu pedeaps& mica dup& voia judeatorului,
ci cu aceeai pedeaps1 cu care se pedepsete i acela care a fdcut greeala.

Cel ce laud& pe vinovat i spune a bine a fdcut ce a fAcut, daca greeala ce a

sAvIrit era din greelile cele mari, adica trAdare de tar& i altele asemenea, atunci el
se pedepsete mai mult cleat Insui vinovatul; i aceasta se Intelege, dacg laudd pe vinovat Inainte de a fi sAvIrit acea greealgi mare ; pentru c dacd 11 laud& dui:a greeal,
se pedepsete la fe! ca i Insui vinovatul; (lac& Ins& greeala pe care a facut-o nu era din

greelile cele mari, macar c 1-a lAudat i 1nainte de a o fi fAcut, cu toate acestea nu
ja pedeapsa mai mare, ci numai aceeai pe care o ja i Ins i vinovatul (vezi gl. 75,
zac. 11; comp. Far. Qu. 132, nr. 29).
Cel ce va da vinovatului dup stivirirea greelii ajutorul pe care i-1 avea pregatit,
inainte de a o fi f&cut, i aveau Invoial& sa-i dea acel ajutor, se pedepsete ca i vinovatul

(vezi gl. 75, zac. 11; comp. Far. Qu. 132, nr. 29).
Cel ce va IntovArdi pe vinovat ca s-1 scape, sau 11 va primi In casa sa, sau 11 va
ascunde, sau 11 va ajuta Intr-alt chip, d& de bAnuit cg i el este pdrta la greeala pe care
a fdcut-o acela; de aceea se tortureazd ca sd mArturiseascd adevArul, afar& de cazul dac

ajutorul acela nu i I-a dat 1ndatA dui:4 greeald ci dupd mai multe zile, sau dac& se
Invedereazg i din alte semne, ca el nu tia ceva despre greeala, ce se sdvirea, sau (lac&

acela era chiar omul vinovatului c6ruia i-a dat ajutor, pentru c& atunci se socotete
c& 1-a ajutat, fiindca era omul lui *1 nu pentru a era 'Arta la greeal& (vezi gl. 75, zac.

12; comp. Far. Qu. 132, nr. 34, 35, 37, 39).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342

233

KEIDAAAION 11-01

AIA EKEINOTE OIIOT AIMAEXONTAI EJE TA EHITIA TOTE EKEINOTE

OHOT H AIKAIOETNH EZEOPIEEN AHO TON TOHON EKEINON
"Onoco Camas-x(3y) et r6 OlLETL TOU TOV go) pLagvov dveporrov xat vdc T6v auvrpoptclan,
&ray ILLaz6a-n, Tquapri.rat. IA Tip Eglav -nii.copEav, 67[05 iOeXe mirn 6
)pLao, c'etvh civEaw
met tinoktef) TOV /1.0VCCX&,

akv 1.6v auvrpopaefayn, Ttl.u.opec-orat xccr Tilt/ .-9-kX7]crcv s-o6 xpc.rei.

"OnoLog CercoSexet ixeivov, 67roi3 inp63coac .7))), xcf)pav,

ixaTacppvlae Tee 13aaatx&

rrpo'cyp.ava xat npocrrciyva-ra, TeteCO peircct. vi)v t8Eav TLimoptav, rcoii iOeXe nc'ern a6t6;,

xat

auvrpocpaarn xat Eacog.

"OrroLog circoaexe-ij yuvaikx gcopLap.fralv, 7gpvet. Tir tatav sltuopEcev,6o

xaXci
n&p-a

yinatxa.
1)

CAPITOLUL VIII
PENTRU ACEI CARE PRIMESC IN CASELE LOR
PE CEI SURGHIUNITI DE JUSTITIE DIN LOCUL ACELA
Cel ce va primi In casa sa pe un om surghiunit i-1 va IntovArAi and pleack se pedep-

sete cu aceegi pedeapsa pe care ar fi avut sA o primeascA surghiunitul ; dac6 Ins&

11 primete numai, Insg. nu-1 IntovAr6ete, se pedepsete dupa voia judeckorului.
Cel ce va primi pe acela ce a trdclat tara sau n-a bdgat In seam6 lucrurile i poruncile

implrAteti, se pedepsete cu aceeai pedeaps pe care ar fi luat-o fdptaul, chiar dacA

nu-1 va fi Intovdr5.it.
Col ce va primi pe o femeie surghiunit, ja aceeai pedeaps6 pe care ar fi luat-o
femeia.

KE(DAAAION 0-0v
ATA EKEINOTE 01101C AHOAEXONTAI TOTE KAEIITAE KAI TOTE AHETAE
"OrcoLog cbro8ex0:6 xav6va 01-n-rvo 1141 Ili
xXeLIJEILLa rrpecyva-mc, Waecv xX6Trralg Tt.p.cocivtau4 xat cbroSexOt Tv dv0ponrov vvov Tee npo'cyp.ceroc vovxce,
74LcopEZToetxce-rec Tip Etikicnv Tor) xpvrol
pais.ao

CAPITOLUL IX
PENTRU CEI CARE PRIMESC PE FURI SI TILHARI
Cel ce va primi vreun fur linpreunl cu lucrurile de furat, se pedepsete ca un fur ;
daca Ins va primi numai omul sau numai lucrurile, atunci se pedepsete dupa voia
juded.torului (vezi gl. 76, zac. 1; comp. Far. Qu. 133, cap. II, nr. 75).

1) La acest capitol nu se gAsete glava corespunzAtoare In Cartea romineasca

de Invat&tur a lui Vasile Lupu din 1646; de aceea se public& numai titlul capitolului
primele trei paragrafe.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVATATURX.

234

"07coLo ecrcoSexet X-naTino, 3youv xX6ITTIlv Tor) 8p6i.cou, vec Tbv xovikirn et T 1:MET' TOO,
(Screw XlicrT1/4 Ty.copervrca. ek rv OAV TOO.
KpocT7N.civo Etvm. xc'cOe eig vec 7rocpc<827) et Tec xeZpa Tij xpEcseco Tok X-ncyTk- xca devEcro);

xat nvec -1)Etp-r) xaviva Xrrv, xo

v Tv napa8dusee, )(dew' Tee rcpayp.ocTec TOO 004 xat ?Lvov=

aO0EvTcxci.

"OrcoLog euro8Ex0-71 xavt-va kncrTilv el; T arcETt 'roo

T O7SETE

el; T xcopo'ccp. 'roo, TO xo'cvec oc6T

T XcapeccpL xcct yEveTal. ccO0Evrcx6v.

'07coLo ill.crcopOivTa vec Traccrn cOv XnaTilv, vec Tbv Sccs-n xat
T6v napcc3cf3a-n El; Tip
xpEacv, xcet a6TO atocT1 brilpev arc' oc6T6v licrIspa
Tcpecyti.ctscc, 6v Tbv kb:am Tv 6Xuaev, av
Tbv axe 8E0vov, T6TE XMI cerc weal XlicrriK Tcl.ccapaTac.
TOTE Tcp.copTac c'ocrecv knoTil bcdvo Ora') circo&exet Tv X-ficychv el; T arcETc 'roo, 6TXV
gca &tor) TOv rce86x01xe, Tv 6xpo4k xat 6Xco e7c6 8EXXotK
TOv
&cc'rl. avEacoc
j vec TOv auvTpocpccfccrn, 6V Tcl.ccop'arac
c.,.)41v 'roo eacrecv X-ncrrh, eAXerc 116v ov xaTec Z.Dalcrcv Tor) xpcToii.

xat [LOVOCXIk TOU TV CiTC08.TX0f), XO)(714 Vet T6V Xp4

rv

"ChToco arcoSexej Tec xXecPttlicc 7cpecylLaTa tiovaxec, etv.-?) vec Tec ciTCOSeXet 7roXXoaq popal;

vec Tec 8ExTt Eixev 6pxov xap.coplvov

xXbrrou vet Tec SexOf), TOTe go'clTavTo; idcrav
xVITTIK cpoupxteTat.,
avapa Eivac
yuvexa.
"Grcoco rco8Ex0f) danpoc
Tec am-rpm

7Tpo'cyp.aTa xXEV.p.ca ci7c6 xav6va, &rob' vec veTaxecpECeTat.

rec Tcpc'cyp.aTa Tee a60EvTixec, ckrecv xX6ITT-t); TLtzwpei-ccei .

"07coLo ecrcokx0-Ti xXEcPtp.ca rcpdcyvaTa, xcopt vec Ta IAEOrn, 7cc7); ilaav xXELPEt.tta,
Titco)paTac.

TOTE Tcp.copaTac &gay xXinT7); bceZvo 6rco5 6c0 'r&

Tec xXeLIJEtua Tcpclyvorca, &Tay Tec SexOf),
Stec

To% xptS0)

va xepalyrn ctrc' co'rca Tec Tcpc'cyp.ocTa.

Cel ce va primi s. gazduiasc in casa sa un Mar, adicd un fur la drumul mare, ca

un Mbar se pedepsete cu moartea (vezi gl. 76, zac. 2; Far. Qu. 133, cap. II, nr. 77-79).
Fiecare este tinut sd dea in miinile judecdtii pe Mimi; i dacg ar ti cineva pe un
Mbar i nu-1 va preda, pierde toate lucrurile sale i se fac domneti (comp. gl. 76, zac. 3;

Far. Qu. 133, cap. II, nr. 80-83).

Gel ce va primi vreun Mbar In casa sa, sau In tarina sa pierde acea cash' sau aring
i se face domneascd (comp. gl. 76, zac. 4; Far. Qu. 133, cap. II, nr. 81, 90).
dea i s-1 predea judectii, ins& el nu I-a
Gel ce putind sd prindd pe un Mbar,
prins sau i-a dat drumul, dacd-1 avea legat, pentru a a luat de la acela bani sau lucruri,
se pedepsete *i el ca un tilhar.
Atunci se pedepsete ca un Mbar acela care a primit tilharul in casa sa, cind afara de
faptul cd 1-a primit, 1-a i ascuas de altii Cu totul, sau 1-a intovargit; pentru cd, dug
el 1-a primit numai fr sd-1 ascundd sau sg-1 insoteascd, nu se pedepsete cu viata ca un
Mbar, ci numai dupd voia judecatorului.
Gel ce va primi numai lucrurile de furat, dar le va primi de multe ori, sau le va primi
pentru cd avea jurdmint fdcut cu furul sd le primeascd, se trage neapdrat In furci ca un
fur, fie cd este bdrbat sau femeie (vezi g/. 76, zac. 5; comp. Far. Qu. 133, cap. II, nr. 91, 93).
Gel ce va primi bani sau lucruri de furat de la cineva, care umbld cu banii sau lucrurile

domneti, se pedepsete ca un fur (vezi gl. 76, zac. 6; Far. Qu. 133, cap. II. nr. 94).
Cel ce va primi lucruri de furat, fdrd. sd. tie cA erau de furat, nu se pedepsete (vezi

gl. 76, zac. 7; Far. Qu. 133, cap. II, nr. 99).
Atun i se pedepsete ca un fur acela care va primi lucruri de furat, and le va
primi ca sd le ascundd sau sd aib un citig din ele (vezi gl. 76, zac. 8; Far. Qu. 133,
cap. II, nr. 100, 101).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342

KEOAAAION

235

I-011

MA EKEINOTE OHOT AHOAEXONTAI TOTE IITAIETAE, XS/PIE NA HEET-

POTEI, IIE EINAI IITAIETAL

"Oncno cinoSexErt xav6va Irratcrniv, xcoptg v -rtAl V,e6py) mraLaniv, Siv Ty.copEiTae.
"Orcoeog eenoSexOt xavivce =octal-qv napplatqc xat cpavepee, Setxvee 7Vc74 v .geupe, Isla%
sc&r vee

'TOV 77COLECiTlq.

"Orcoeog ee7caex0-7) xavkva Trratavi)v, 6noi3 vac. gxalLev &TO, 'rk pzydace npciwa.ra, npoScoatav
xepa XX., xaTacpp6vlaw
al'IOEVTGX&V npaygercov
npoaTanarcov xat Tcl
.61.1.0a, xat vee IL 'r igeupe, ral 'hT0V Tivaog mraEcrnig, Siv Tiv.copCcroti rcoak.

CAPITOLUL X
PENTRU CE! CE II PRIMESC PE VINOVATI FARA. SA. TIE GA
nu, VINOVATI
Gel ce va primi vreun vinovat, fard sa tie ca. e vinovat, nu se pedepsete.
Cel ce va primi In toata voia i pe fata vreun vinovat, arata ca nu tia ca era vinovat.
Gel ce va primi vreun vinovat care a facut fapte din cele mari, &Mare de %era
de ex., nebagare In seama a lucrurilor i poruncilor domneti i altele asemenea, 'Ara' a
ti ca este un astfel de vinovat, nu se pedepsete nicidecum.
1)

KECIA.AAION IA-ov

ALA TON OPIEMON OIIOT AIAEI TINAE KANENOE NA THAIII NA KAMH

THIOTEE El:MAMA
'0 6pLap.6, 67ro5 Met v.vec ecXXO, vet 57cricrn vee xdctrn TErco'reg acpcav.a, vc'r th x&Oe
x&Oe Xoyij X6yea, &et Tt yEve-rae v. Trpocrrax.rocee )6y, x.X., rceX0e cp6vevaat,
TeN Selvoc
3e1:0 p.m.) -r6v Seiva.
rEveTca te6 rcapaxaXeaTmee X6yea, x.X., 7acpaxaX61 ae vee eily&X7); een Tip Cco-hv Totfrrlv
.rbY advcc.
"Orroeo eErct
etxce xavkva nor) vac ijX0e vee cpovean Tbv adva, Tclo iOeXa
noXXec etxpLf36vvee Tor5 ant av 'TOV 11.63og vecei.Sprpta gym Sto (iv0pcfnroug vac alxcf)aouv ear
-cp6nov scat

gpcpoakv Lou TM) Selva, Siv To VeXa XeEtirn noTi xat To 3j0eXa

cocerpoyee:,

&TO, k88.)

CAPITOLUL XI
PENTRU PORUNCA PE CARE CINEVA 0 DA ALTCUIVA SA. MEARGA. SA. FACA
VREO GRE*EALA.
Porunca pe care cineva o da altuia sa mearga sa faca vreo greeald, se face in once

chip i cu once fel de vorbe ; de aceea se face cu vorbe poruncitoare, de ex., du-te,
ucide pe cutare sau bate-mi-1 pe cutare (comp. gl. 77, zac. 1; Far. Qu. 133, cap. I,

nr. 1-2).

Se face i cu vorbe de rugaminte, de ex., te rog sa-1 scoti pe cutare din viaja aceasta

(comp. gl. 77, zac. 1; Far. Qu. 133, cap. I, nr 3).

Cel ce va zice cuiva: daca a avea pe cineva s mearga ca sa ucida pe cutare, 1-a

avea foarte drag; sau ti va zice: daca a putea gasi pe un om sau doi, sa
ridice
din fata mea pe cutare, nu i-a parasi niciodata i a avea grija. de Intretioerea lor
1) Vezi nota 1, de la pag. 233.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCI DE INVUTLTRA.

236

goSck !Lou, bee-Nog 818ec 6pcat..av xat crraXec kxsZvov TM) &vOponrov vec xcki.cn ixeIvov .r6v
cp6vov 'cat Tcl.ccopek.cci cLcrecv cpova.

"Onoco etrcfl TOil aouXeusli Tou

damov sad Tip 63pcv, 6=15 tag gHNLEV 6 aer.vog vOpo8VTuxatvec vec
cip-lyro.y.ev vec =gap xcopt kx&xlacv, ixeivog TO g8coacv 6pccsAv
vec 67cdcrn vee T6V 13Xeck, XCCI Tct.co)paiTac mink 8cec 8,Tc Xoyij pxdukt.ov OiXec win 6 SoilX6g 013
avepcSIsou.
ixetvou

"Orrocog 3,0eXe Xeck (Sincatm i) ypoetav cirr xavt-va xat .96Xet,Trfi 1-t.v6; 6 Ser,vo tio5
gym (Sirccatca xat 1-ncOuld5 vet [Lob' xeeng Tip) I-x8bolocv, Pj 1./A 61XXoc X6roc
laome [stay ypo0Eav
vet -rv rrpocrren vet xecp.T)
ix8Exmatv, xat xeT,vo lintiyEc xcel 6v cpove6acc, T6-re kcelvog 6noii
Tot"
6v la.recXe, v Tcl.ccopel.rat (Icrec cpoviag, Sta-rt 6 cp6vog Silo etym. ix3Exlacq Tijg ypoOceig
iSantatzwrog- xcci mink 6v brp6o-TaeWC xck(..cri 1-x8Exnacv At' ypoeck xcel Sky cry= xpces-ntek vo
acec .s neptaa6Tepov, 6noii a.rd gxal.cev, &XX& IL ovcrex6g 'sou ixetvog 6=5 6 1-xave, Ty.copeiTat.
(Leal cpoviag.
'0,rav Tee X6yccc
6pcap.o5 Etym. cilicpCf3oXoc xca ljp.rcopotiac vee glylec7)ac xat xceXee xat
xaxec, T.se yX-Troperrepcc g-r]yorAPrcet. et
xalbv napet
xax6v.
"Orcoto etrrt xavev6gaikrig vec cpove6a% 6v 8eiVa, cp6veuak
Xoycee, Trio";
vet Toti gawasv 6pccrii.bv vec 6v poveLan, Sca-rt et bcdvov eccptvec Tip iCouatav vet ;rcS xcitcyj
67r60eacv,
Lirecah 0 6 V-yet
416X7N.
"arav z1ir TLVg TLV6g 67rays et; Tbv 'AvSpiav xat Pelak TOV,
Win vel cpoveiJapg 6v
Ilkrpov, scat av .0.6X71, 96veua6 TOV, 1.6,re xat 6 cpov6a4 xat bccIvo, 67soi3 6v Icrreae, xat 6 'Avapioc,
6Xoc Tcp.coporwrat

Tiro May Tci.co)plav Wacky cpovc&Se.

In alt loo cu cheltuielile mele, acela da porunca si trimite pe omul acela BA faca
uciderea si se pedepseste ca un ucigas (vezi gl. 77, zac. 2; comp. Far. Qu. 133,
cap. I, nr. 31).
Cel ce va zice slugii sale: nedreptatea si ocara pe care ne-a facut-o cutare om, nu
trebuie sa o 15.sam s treaca fara rdzbunare, acela a dat porunca sa mearga sd-i faca ram,

i se pedepseste pentru once fel de rautate ar face omului aceluia sluga (vez! gl. 77,
zac. 3; Far. Qu. 133, cap. I, nr. 8).
Cel ce primind o palma sau un puma de la altul ar spune cuiva: cutare mi-a dat un
pumn sau o palma si doresc sa ma razbuni, sau cu alte cuvinte
porunceasca sa-1
razbune, i acesta va merge si-1 va ucide, ce! ce 1-a trimis nu se pedepsete ca un ucigator, pentru c uciderea nu este razbunare pentru un pumn sau o palma; si el i-a poruncit

sd razbune cu pumnul si nu este tinut pentru ceea ce a fdcut celalalt mai mult, ci se
pedepseste numai faptasul ca un uciga (comp. gl. 77, zac. 4; Far. Qu. 13,, cap. I,
nr. 27).

and vorbele de porunc stnt indoielnice si pot fi tilcuite si In bine si In rau,

atunci mai degraba se tilcuiesc In bine cleat In ran (vezi gl. 77, zac. 5; comp. Far. Qu.
133, cap. I, nr. 28).
Cel ce va spune altuia: daca vrei sgi-1 ucizi pe cutare, ucide-1, nu se socoteste ea i-a

dat porunca sa-1 ucidd, pentru ca lui i-a ldsat puterea, .s o faca sau nu, deoarece
spune ipotetic: daca vrei (vez! gl. 77, zac. 6; comp. Far. Qu. 133, cap. I,
nr. 34).

and va spune cineva altuia: mergi la Andrei si intreab5.-1 daca voieste sa-1 ucizi
pe Petru, si daca voieste, ucide-1, atunci si ucigasul si acela care 1-a trimis si Andrei,
toti se pedepsesc Cu aceeasi pedeapsa ca niste ucigasi (vezi gl. 77, zac. 7; comp. Far.
Qu. 133, cap. I, nr. 36).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 gi 588, p. 227-342

237

"Orrotog etren To5 8o6Xou TOU p.-?) crrptfrng ek T6 cnrETL, N ail) ypoLx-ipo.) Tincrreg xatvo6pLov rrpayga && T)))./ 67r60eatv .61-4 513pecog, 67r0i3 gig gxagev 6 Seivag, xc a6T6g 6racyer. xat
Tv cpove6creL, TuxaEveL 6 xpyr-hg vet 1St TE Xoyi'jg 3r3pL TOV
okra) To6g gxage xat TEvo
g XCE(LE T))vLI), To13So6Xou Tor) a60evT6g TOO, SLCCTt, &V h 5pptg frrov gey&X.1 wet gEa
4)aVetTOU, j et T6v gva vac grvev
et T6v 03,ov, Tcrov Tt.p.o)pasTa 6 aaiXog, rroii acp6vevaev,
ccrexv xat 6 ociAbrr-ng TOO, rrai T6v gaTeaev av iiPpL TOV tuxpa. xat xap.cup.kv-n et T6v a606.v-r1)v
8o6Xou,
cirr6 gLxpTep6v TOU avOporrrov, T6Te ay= alg3L rccl eixe yv&y.lv 6 a?.)01-vT%

TOU, V& T6v pove6q), 6Tav Toll kaoxre T6v ptag6v &a TaiTo xat 6 a606VT7 TtgelpeiTar. c'ocrav
xat 6 cpovkag aaiXog. 'Agh ay 1) 154K ijTOV gLxp& xa.v.copkr,) elg T6v SaiXov, T6Te etym. algaL,
Irk 6 aL06VT7Ig TOU, 6Tav T05 gat8e T6v 6pLag6v, axe yvd4olv vec ish T6v cpove6a-n, fig)) 6vov
xecp.-n sad oe.yrk 03,-nv TcripLv, 6a-nv cerr gxage Tor, 8o6Xou Stdi Tarro v Tr.p.o)We
oi3Ao, cigh 6vov xo:T& 430cncrtv To xpc-ro0.
"OTav Mom 6pLap.6v Tr.velg T013 So6Xou TOU et T6 eepTE, xcoptg va T6 ypotx&crn 61XXog rE
Xoyijg X6yta TO5 arm, xat a6T6 v& cpove6crn T6V IXOp6v T013 caev-rg TOU, TUyX&VEL V& ge-ccian
pCfcTat a6T6g dray 6 cpovkag

6 xpLT-hg 1rp61Tov [Ay, N 6 6ptag6g .h.rov et T6 &cpTi. aoagivog xpucpck ear6 xciee (1),Xov 8e6Tepov, N 6 cpoveugivog TOV L-x6p6; S.av&atgog Tor) a60evT6g, xat TpETov, civEacog xat 6 aoiliXo
ixageT6v cp6vov ei.)06g,6
T6v 6pLap.6v ci7r6 T6v alieivTlv Too, 8La T6Te 7urre6et. 6 xpt-riK,
Trik 6 aevTl T05 8o6Xou T013 nowev 6pLag6v, vet T6v cpove6a-n, xat Tc.p.copaTat, WaN xat T6v
ISLov cpovia.
civEcro4 xat XeErrn xav pia eur6 To6TaLg Trek rcepEcrTaaeg Tai% Tpek 6/co5 ernagev, T6TE 7rLOTE6EL 6 xpLTIN, naK 6 a60L-vTIN T05 So6Xou 8v T05 gSomev 6pLag6v, v& T6v poveam
xat 8v T6v Tcp.o.v4, eursav cpovia, &XX& g6vov xaTet
04X-natv Tou 6 xpvrix xat O13TO ypocxaTac i6Tav T6v TToiag Xoyij xpucp6v 6pLap.6v T6v ackp Ttvec Tor)" X6you TOO, &T! &V T6V Man
Tivg xpucp6v 6pLog6v
L7TLTp6isou Tou xat ixeEvou, 67roil x&gvel, Tat.; 800Mat TOU elg Wag
a60ev-rtxat xptcreg, T6Te V ypoix&rat v&
Bo)crev 6pLap.6v v& x&p.-n TV x&bclano gi T6v

Cel ce va spune slugii sale sd nu te Intorci acasd, dacd nu voi vedea cd ai fAcut vreo
ispravd noud privitor la ocara ce ne-a fAcut-o cutare, i el merge vi-1 va ucide, trebuie
judecdtorul s vadd ce fe! de ()card a fost aceea ce le-a fdcut-o i cui i-a fdcut ocara, slugii
fjau stdpInului, pentru cd, daca ocara a fost mare i vrednic de moarte, fie el s-a fd.cut
asupra unuia sau a altuia, se pedepsete sluga care a ucis la fel cu stdpInul care l-a trimis ;
clacA Insd ocara a fost micd i fd.cutd stApInului slugii, dar din partea unui om de conditie

mai joasd, atunci este semn cd stApInul lui intentiona sd-1 ucidd, chid i-a dat porunca;

de aceea se pedepsete i stdpInul ca i sluga ce a ucis. Dacd tag ocara fAcutd,

asupra slugii era mica, atunci este semn cd stdpInul chid i-a dat porunca, n-avea gInd
sd-I ucidd, ci sd-i facd o ocard tot a.5a de mare cad i-a flcut acela slugii; de aceea el nu
se pedepsete ca sluga care a ucis, ci numai dui:4 voia judecatorului (vezi gl. 77, zac.

8; comp. Far. Qu. 134, cap. II, nr. 41-43, 51).

Cind cineva va da poruncd. slugii sale la ureche, far ca altul sd Inteleagd ce fel de
vorbe i-a spus, i el va ucide pe dumanul stapInului sdu, judecdtorul trebuie sd cerceteze:

dacd porunca a fast data la ureche In taind de oricare altul; al doilea, dacd acel
ucis era duman de moarte al stdpinului; i al treilea, daca sluga a fdcut uciderea Indat

ce a luat porunca de la stdpInul sdu, pentru cd atunci judecdtorul crede cd stApInul

a dat slugii poruncd sa-1 ucidd i se pedepsete ca i Insui ucigaul. Dacd tag lipsete
macar una din aceste trei Imprejurdri pe care le-am spus, atunci judecdtorul crede c
ucidA i nu-1 pedepsete ca pe un uciga, ci numai dupd
stdpInul slugii n-a dat poruncd
voia sa ; i aceasta se Intelege, and cineva va da In taind direct astfel de poruncd, pentru
cd, dacd da In taind cineva poruncd ispravnicului sdu i celui care Ii face serviciile sale
la judecatile domneti, atunci nu se Intelege c i-a dat poruna s facd rdzbunare cu ucidere,

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INVTXTURA

238

cp6vov, &XX& vac xcitc-ij Tip) 1-x8Exlacv L rv xpEacv- xat 12v ce.rck TOv icp6veucre
Tec XkpLde TOU
co!yrk TctccopEcTac c`oaacv cpovia.
"Orcoco etref) Tor) 8o1')Xou TOU Ircape gva Axpat xcd.1.01 crrpgq,)% et; T6 CITCETL,
a6v Xcit

1.1.0VaX6g TOU,

EX8LX/OLV et ThV OPptv, 67ro5, tialg gxocti.occnv, ijz dEXXcc X6yca vac TO5 ant vec
ixabojacv,
ta T6 ).'.di.ov ravTa, civtaca xcel ccirrk 67rciyy; xat xcitzn 96vov, 86V TwcppeiTat 6 cctiOgrrn; Tou
claAv cpovia, eax& L.L6V0V xaTac rv.9.DarlIN TO5 xpcTor), irceLail vi T2) vec 'roo etrct vac rccirn T
1-ypoExa vac Tbv cpovea-n, a/4-h vac Tv SeErn.
EI5Xov etvac cr-rHzdcac,

'OTav 6 ut fi 6 aotiXo i) 6 cruyyevij

6 cpEXoXec cpovean ixervov, 6rco5 Of3pccrev

i) gf3Xcc4se Tbv naTkpa Tou l Tv 0(60VT7)V TOU Tbv auyyevij TOU T6V 9EXov 'roo, 86v XoyeiTac,
7rc74 vac T6v kcp6veucce
ptatcbv XCti TCp6asgIN Tor) ITCCTp6q 'roo .h Tor) ai)OevT6 Tot) 'cob' auyyevij
TOU
TO13 cpEXou Tou &A Tor)To 86 TctccopeiTac iocracv povga 6 naTpaq, 6 oci)OkvTl, 6 cruyyevh
xat 6 cpEXo, (Snob' Of3pEcrel
if3XcEcpelxe. Kat To5-co ypooarac &ray 6 ut, 6 Soi3Xo, 6 cruryev-4

met 6 cpEXo etvat xaXot civOpomot xat xakij cp4c1; xat acx61.c.c 8Tav ixcitcacrc Tv cp6vov ei)06;
ise-rec

OPptv, xcopt vac gloum. xccepv vac aullPouXeuecliac 1.#1 To S13pcold-vou, 8covrt, clvEacu

scat 6 ut6g, 6 So5Xo, 6 auyyevh scat 6 qao etya druxo alvOpomro xat xaxij pint7Igl civlaon
xat T6v cp6vov Tbv bccittoccrcv OaTepa circ icoXXocr ill.cipac, accp' oi5 &mew -1) OPpc, T6Te etym.
all.cciac, Irk oE Of3peaggv0t ijel!)paat, Thy earcpaacv Tc7.)v cpovcecao)v xat
ilimonsaac, Scat
TOT() Tevo)paTac xat 6 rorchp xat 6 co!)06vT-IN xat 6 cruyyeviN xca 6 cpEXo, 67Toi5 )5f3pcae-hxocacv,

(Lae(%) xat Tbv ut6v, Tbv Sor)Xov, Tv auyyevij xat Tv cpaov, 6rcoi3 icpoveaacnv. 'Ax6i.cc ToOTo
ypont&Tac vet vij Ty.o.)En0c7)acv euadcv epovcdc8e ot Sf3pcat.civ0c, &ray O3ptc113-11xaac
X6yca, Snot)
if3daaacv livcivecro'c Tou xat 13xt, &Cc 7spetyvccroc, rcoi3 etxe vec Xecr3n 6 gva &Iv) Tv ciEXXov
ScocTE, (ivEtro.4 xat Elva' .11 )5(3pc au* rcpryizaTa xat 6 uE6
6 SoiiXo 6 o-uyyeviN
cpElo icp6veuaev 1-xervov, 67cor, OfIptcre T6V TCCCT6poc Tot) Tv
TOU f Tbv auyyevij TOU
Tv cpflov
TOU, SLet Vet xpocril -n Tax rcpchilaTa ek
X6you Tot) 6 rcaTkpa Tot)
6 ai)01-vT-% Tou i) 6 o-uyye-

ci sd-I rdzbune Cu judecata; 1 daca acela l-a ucis singur, cu intinile sale, se pedepsete

ca un uciga (vezi gl. 77, zac. 9; comp. Far. Qu. 134, cap. II, nr. 56, 57).
Cel ce va zice slugii sale: ia-ti un toiag i s nu te Intorci acasd, dacd nu rdzbuni
pentru ocara pe care ne-au fdcut-o, sau cu alte vorbe sa-i spund sd facd rdzbunare,
dar tot cu o WM, dac acela merge 0 ucide, stdpinul lui nu se pedepsete ca un uciga,
ci dupd voia judecdtorului, deoarece faptul cd i-a zis sd ja blta este un semn c nu tntelegea
s6-1 ucid, ci sa-1 bata (vezi gl. 77, zac. 10; comp. Far. Qu. 134, cap. II, nr. 53).
Cind feciorul, sau sluga, sau ruda, sau prietenul va ucide pe cel care a ocdrit sau
a facut vreun rdu tatdlui su, stdpinului sdu, rudei sale sau prietenului gm, nu se lute/ege ea' a ucis cu ordinul i porunca tatdlui sdu, a stdpinului sdu, a rudei sale sau a prietenului sdu ; de aceea nu se pedepsete ca un uciga.5 tatal, stdpinul, ruda sau prietenul
care a fost ocdrit 0 a suferit un rdu. i aceasta se Intelege chid feciorul, sluga, ruda 0 prietenul slut oameni buni 5i se bucurd de faima build 0 dac au fdcut uciderea Indatd. dup
card, frd sd aibd timp s tin sfat cu cei ocriti, pentru cd dacd feciorul, sluga, ruda 0
prietenul slut sdraci 0 de nume rdu i dacd uciderea a fost savir0td mal tirziu, dupd
multe zile de clad s-a Intimplat ocara, atunci este semn Ca' cei ocdrIti au tiut de hotdrirea
uciga0lor i n-au impiedicat-o. De aceea se pedepsele i tatd1 i stapinul 0 ruda 0 prietenul
care au fost ocdriti, ca i feciorul, sluga ruda 0 prietenul care au fcut uciderea. Aceasta

se tntelege de asemenea s nu fie pedepsiti ca uciga0 cei ocdrIti, and au fost ocdriti
cu cuvinte pe care 0 le-au aruncat hare ei, nu pentru lucruri pe care avea sa le ja
unul de la altul; deoarece, dacd este ocara pentru lucruri i feciorul sau sluga, sau ruda,
sau prietenul l-au ucis pe cel care a aril, pe tatg sal', pe stdpInul sau, pe ruda sa
sau pe prietenul su pentru ca sd stapineascd lucrurile aceluia tat61, stdpitul, ruda sau

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 i 588, p. 227-342

239

6 cpao Tor) xat 6 96vog kylvnxev eig eltpkXstav oi3 ncerp6g, TO5 aiklev1-6g, ro cruryevil
xat ocinot xat Sky itaco8lsaac, Stec TO5TO
xat Tor, cpEXou, T6Te etvac csma8c, 7cc74 vec T
.n.p.copoi3v-rac 6Xoc 6crecv cpovacSeq. 'AX6ILL TO5TO ypoixe-c-rac, &ray yfrn 6 pvog Car6 T6v uE6v, &Tc

vlig TOO

,r6v aonov, &TR) ,r6v csuyyevij wet iirc6 1.6v TEXov xplcgoacctg. ScaTE, t/v yboxstv goaccr.; xcet
irtiXicrrec cin6 Tee darrpa Tab' rcomp xocl T(.7)V X01.7r6V, ETV= altd8G, 7rEK HOCI ccirr6g 6 nour-hp, 6
..1)e6pacrt, xat aiv liznoataacn Stec TOUTO 6X0I TLIICOpollnal
ceiOiv-rlg, 6 cruyyeviN xat 6 cpEXog
euaecv povcdc3e. 'AX6114 TO5TO ypoexeiTac, TOLV 6 rcaorkprg. 6 ai.036vrIg, 6 auyyevilg scat 6 cpEXog
aiv .hCfCCV OVITOE, 67[015 ecpxEaccac 're( X6yca, eig Tec 67soi:cc &mew -15) tPpr.g 8tocTE, ecvEacog xat 6 ncerkpag

xat ot Xoucot cipxEcsaat. Tec ttaXcf4ta.ra xat iSa.repa 6 uE6g, 6 aoriXog, 6 cruyyev1/4 xcct 6 cpEXog 696veuaev 1-xetvouq, rcor, 53pLaav, T6Te 6Xoc 6tcor) Ttli.copoi5v.rac cbaecv cpovc&Seg. 'Ax6124. TOT ypot.XtXTCEL, 8TCCV roe 7CCeTp6q, Tos CeJOEVT6q, TO5 CR)r(EVij XOCI -roi3 pEXou Sky 'ro k &pecrev, ecXXck TOq

ixaxocpecvlxev 6 cp6vog, &cob' gxavev 6 utg, 6 3o5Xog, 6 o-uyyevil xat 6 craog. Aca-rE, ecvEcrwg xat
ixaXocpecvlxe xat 1-xo'cp-nxev 6 7sceripoc xat oE Xotacot Stec Tv 0.6.VCCTOV, 6noi3 gxecv.ev 6 ut6g,
EiXot. p.aCt TIVCOpoi3wrcci &ay cpovuiSeg. 'Ax61.y. Toi3To
86) ..r6v kau43o6Xeuaav
ypoustivrac, 8Tocv 3v.hT0V nccpaw 6 na-r&pcc xcet oE XOL7C0/ CI; T6V cp6vov
iv .r6v 6auisPolip6v'rc
.h8v T6v e.upav EiXo St6Xou, rck eixe vet. y6v-n, ataTE, 8/v
.r6v geupav xat &iv T6v itcrco8Ecracrc, T6TE 6Xoc 4465 TE[Lwpotivrocc cl)crecv
Xeuarav
povtec3eq.

6 8o5Xog, 6 cruyyeviN xat 6 cpEXog,

"0.rav etym eq.cpt.f3oXta vi f] eupev vi [./..))v igeupev 6 nalipecg, 6 ai)eivrIg, 6 aureviN

xat 6 cpEXog .76v cp6vov, &coil VeXe vec )(tin 6 utg, 6 3oi3Xog, 6 cruyyev* xat 6 cpEXog, .s&re,
at.CLT/ Tee algt3ca shwa
ecvEacog xat 6 xpc1-1/4 &het. TEITOTC4 crl[co'caccc, rak vi 76v ige6pacrt,v,
vtxpec xat 6XEya, acec Torno Sv 111.1.7ropei: ve4 Tok Tcl...copirrn, Tog axewrCen, vi 61.LoXoyilacoac

Tip eallOetav. 'Atzi) ecvEawq xat

v In Troack avata, ,r6.re To 8I

pxov xat 6 6pxog To

cpecivet.

prietenul lui i uciderea s-a intimplat spre folosul tatlui, al stdpinului, al rudei i al prie-

tenului, atunci este semn cd au tiut-o i ei i n-au impiedicat, de aceea se pedepsesc

toti ca ucigai. Aceasta Inca se intelege, chid uciderea s-a fdcut de cdtre fecior, 01101, rudd
i prieten fr cheltuieli; pentru c dacd s-au facut cheltuieli i mai ales din ban ii
.1 a celorlalti, este semn c tatal, stdpinul, ruda, prietenul au tiut-o i n-au impiedicat;
de aceea se pedepsesc toti ca ucigai. Aceasta Inca se intelege chid tatal, stdpinul, ruda

i prietenul nu au fost ei acei care au inceput vorbele care au prilejuit ocara ; pentru
dacd tatd1 i ceilalti au inceput sfada i pe urmd feciorul, sluga, ruda i prietenul au ucis
pe aceia, atunci toti impreund se pedepsesc ca ucigai. Aceasta inca se intelege and tatalui,
domnului, rudei i prietenului, nu le-a pldcut, ci le-a pdrut rdu de uciderea ce a filcut-o
feciorul, sluga, ruda i prietenul. Pentru cd, daca le-a pdrut bine .1 s-au bucurat tatl
i ceilalti de uciderea ce a fdcut-o feciorul, sluga, ruda i prietenul, atunci toti impreund
se pedepsesc ca ucigai. Aceasta Ina se intelege, and nu erau de fatd tatd1 i ceilalti la
ucidere, sau nu 1-au sfdtuit, sau nu au tiut Cu sigurantd, cd avea sd se intimple; pentru
cd dacti erau de fat4 sau dac 1-au sfatuit sau dacd au tiut i nu 1-au impiedicat, attinci
toti impreund se pedepsesc ca ucigai (vezi gl. 77, zac. 11; comp. Far. Qu. 134, cap.
III, nr. 67, 73, 78, 79, 81, 84, 85, 89, 108).
Cind este indoiald dacd tatd1, stdpinul, ruda i prietenul au tiut despre uciderea
pe care au fdcut-o feciorul, sluga, ruda i prietenul, atunci, dacd judecdtorul are oarecare
semne cd au tiut, insd pentru cA semnele grit mici i putine, nu poate sd-i pedepseascd,
Ii tortureazd sd mdrturiseascd, adevdrul. Dar dacd nu are semne nicidecum, atunci le dd
jurdmint i jurdmintul le ajunge (vezi gl. 77, zac. 12 ; corhp. Far. Qu. 134, cap. III, nr.94 -95).

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVTXTURX

240

KpaT711.11-vo awe,. 6 rcaTipoc, 6 oc0ivr1g, 6 cs-uyyeviK xcel, 6 cptXo vc kimeo8tawcre 'Ow

cp6vov, &cob' glee vee xcfcp.i) 6 utok 'roo, 6 Soi5X6 'roo, 6 owyeviN 'roo xat 6 cptXo 'roo 8(..1
6f3pev, 67roi3 Took ESaucev etq ce.yrck- seat etyca xpocTl[avot. vec xeci.ecoat. xo'cee Xoyij (Ray, 6crore
ykv-fi 6 cp6voq,
v etycci
eevtaoK xcd kvttercopoilicre vac xecp.coatv, 6a.re vee
xpotTrivvot. vec T6 6p.oXoylcromst. ixetvou, 67co5 To 613peae,
vet cpuXcexOfy xat T6Te, eevtao4
xcet yevt1 6 cp6vo, 8v Te4icopoi3vToce 006T0/ CLCY&V cpoveciSeq, taXee 1thp.expoTipecv Tetzcoptav )(MT&
Tip) 04Xlcrev TO5

vec

'Avtaco xcet Teveg 8o5Xo Tor, xpeToti T-7K xdapa VeXe Setp-n xavkva, &cob' vee etrce

goii &pin

doscpacre TouTouvoti
xpt.Toi5 xcet 04Xeo vec
rec74 vee or6v g&et.pe [Li repcrToewa Tot') xperoi3.

r&yci c

dXXov xpeTilv, etyai am.acat.,

"Onot.o crretXp xaviva vec

TtrcoTe crcp&Xiza xat T ercpeatt.ce vee yiwn, T6Te xoci ot a6o
TetempoilivTat. IA Tint IStav Tevcoptoev, 67roi; TUXociveL ixetvou Tofi acpeeXtectro.
',Avtcro4 met ixeZvot, &rob' aTiXXouae vet. )49) TE7TOTEq o.cp&Xl.ea, ETV= 7roXXot xoct kxelvot
rcoXXee teeraoc, xo'cpcv
6usoi3 crriXXowrae, &nee TroXXot, T6Te eattaca xat T ocp&XiLa &twee cin
xceTcepp6v1cre Teov filccaeXexcliv 7rpocypAront xat 7spoarocygeTwv,
16you, npo&oatot Tij xcpce
xc.opt xcevtav &7c6cpocaev 6Xou, 6csot .84Xoucsev etym., Tok Tei.ewpFe crxX1p6TeeTa et Tip lcv Tou
xpeTIK.
eattcrca scat Siv etvoc: ecIT Tee =XX& p..eyoace ocpap.aTce, T6Te 6 xpeT-?1; gETCEL,
Tevc.ope,1 et
col)v
'MICK TOV 6 nXce rcpc1To5, 6TCO5 gcrreae vet ykv-n T acpcalloc, xat
Tou xat Tok taXou Tet.teope:e xoeTee Tip ..9.alcrtv 'roo 6 xpl.T1/4 L iexpoTipecv Ttp.o)ptav.
capa xavkva vet tea)
"Onoto etret eevcvecra bed, 67cou eptcntoweai noXXot tiEvElponToe
vec xo'grn T Setva apoatta, Tot; 18LSCE T6aCt ao-Tcpce eevtaco xat Twee; ypot.kepveue T6V 8dva

x6vTag 'ro, 9eXe

potivTat.

T6v cp6vov

cirri)), Tei.ecoptocv,

rs

kxetvo T acpeeXtea, &Toil oc6T cure, T6TE XIX/ IA 86o TeiscoyponceiTat., nc7); oc6T6 T6v IcrseeXe vec
}awn.

Sint tinuti, tat61, stdpinul, ruda 0 prietenul, sd impiedice uciderea pe care are sl
o facd feciorul, sluga, ruda 0 prietenul lor pentru ocara ce la-a adus-o cineva; ci stnt
tinuti s facd once fel de silk ca sa o impiedice. Dar dacd nu pot sd faca sd nu se
Intimple uciderea, nu sint tinuti sd spund celui care i-a ocArtt sd se pdzeuscd; i atunci
dacd s-a fAcut uciderea, nu se pedepsesc ca ucigai, ci cu o pedeapsd mai micd dupd
voia judeatorului (vezi gl. 77, zac. 13, comp. Far. Qu. 134, cap. III, nr. 98, 100).
Dacd vreo slugd a judecnorului locului ar fi bdtut pe cineva, care a zis: nu mi-a
plAcut hotArtrea acestui judecdtor ci vreau sd merg la alt judeator, este semn cd 1-a
bdtut cu ordinul judecdtorului (vezi gl. 77, zac. 14; comp. Far. Qu. 134, cap. III, nr. 71).
Cel ce va trimite pe altul s fac vreo greeal ci aceasta se sAvtrete, atunci amindoi
se pedepsesc cu aceeai pedeapsd care se cuvine acelei greeli (vezi gl. 77, zac. 17; Far.

Qu. 135, P. I, nr. 1).

Daca acei care trimit sd se fac6 vreo greeald stilt multi ci acei care stilt trimii
sint multi, atunci (lac& ci greeala este din cele foarte mari de ex. &Mare de Ord c1 nebdgare de seamd a lucrurilor i poruncilor impardteti, judecdtorul fdra deosebire pedepsete
foarte aspru cu viata lor pe toti, ori ctti vor fi. Dar daca nu este din greelile cele foarte
mari, atunci judecdtorul cerceteazd cine a fost cel dintti care a trimis sd se facd greeala
0 pe acela 11 pedepsete cu viata ; pe ceilalti, judecdtorul li pedepsete dupd voia sa, cu
pedeapsd mai micd (vezi gl. 77, zas. 16; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 10).
Cel ce va zice acolo unde se gasesc strini multi oameni: de a gdsi pe cineva sa
mi-1 ucidd pe cutare sau s facd cutare greeald, i-a da gip bani; ci dacd auzind cineva
aceasta, ar face uciderea sau greeala pe care el a spus-o, atunci amindoi se pedepsese
cu aceeai pedeapsd, deoarece se Intelege cd el 1-a trimis sd o facd. (vezi gl. 77, zac. 17;
comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 17).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 i 588, p. 227-342

241

Aiv eiva xpoc-rvivo vac TeReoplet beetvog, 6=5 crTaXec dinov, vec x&v.n TErooTeg apecktoc,
ISTCCV X.11111 rseptcra6Tepov Trap& beelvlo, ro i; a6T6 T6v 6pecre vec xo'eirn, &XX& Tqlcoprirou. tr.6vov

T6uov, 660V irrp6crrge vec yin).

"Orsocog &rt.' ixetvou, ancor.I axe crretkn, vec ;awn TtrcoTeg scpc'eXvoc

oc6T6; vac T6 xo'cl.t.-n, T6Te Tet.e.copeiTae a6T6; 1.1.0VCCX6q TOU,

6xt. bee-Nog, &coil T6v gcrrecXev.
"Orroeo
pecrte6v vec
TErcoTeg acpeaga xat Ocrcepov vec etrc-TI liceLvou, 67coi3 T6v

larc

vxcEp.vo) ixetvo T6 acpcap.a,

61:nae. wet ncatv vac T6 xact.t.7), T6.re mink ii0VC(X6q
TOU Tel-Lope-me =tree Tip Tetecoptav 67T05 TUXCCEVEL TO5 crcpZXp.otro rcoti gxave xat 6 Trp&rog,
67roi5 T6v goTeae, Siv Tti.ecopeiTac rcoerk.
"Orrocog aTeEXT) xav6voc
cpove6crn T6v lliTpov X.x., xat Trapayivovra T6x-n xat 6 HiTpo
vat

ep0ve66n beeIvov, T6Te beelvog &roil T6v gaTeae,

Tt.tccopetTac 6o-tarty cpovia Scee T6v

TOV btetvou, acXXck TqcsopEsce% xcerol rv Warm+ TO5 xporoil

"Orco:o crcean T6v 'Avapcev ?.x., vec cpove6crn T6v

gxt. tirs6 T6v 'Avapkav, &XX& ac7s6 T6v loxivvv, T6Te ixetvog

xat 6 1-16Tpo vac epovetft

&cob'

ga'retle T6V 'Avapiav,

Two()&Tote Wacky cpovice.

"OTocv 6 tirreaTocktIvo; tiveponcog xect.c.p circ68ec4eg, 7c6g

Bev

=cam elg T6 acpcikta

Seac T6 rsoZov kaccef3X-07)xe, xat TCCI% iirc68ecEeg Tca >den 1.e6vov Sac T6 rcp6ac1mov T6 i&X6V TOU,

T6TE ce6Tat at circ684K

Bev 6?eacAtiacv ixetvov, 6-reo5 T6v EcTetXev(Mato; xcet xactrn

eert68eee &Cc Tee 86ci rcp6cror7ca, T6v 6peaoi3acv.
'Avfaco5 xoct
xpEcu asueepem T6v IrrataTlv, 6oi XCCILE T6 crepiXiza, 81v XoyelToce
8cec Tame iXeueepcoteivo xat krseivog &ca.') T6V IcrTecXe,
81v aeu0epvet T6v mcaEsTv.

Nu e tinut s fie pedepsit acela care trimite pe altul s fac o greeard, chid face
mai mult declt ceea ce el i-a poruncit s. faca, ci se pedepsete numai atila eft i-a ordonat
s se faca (vezi gl. 77, zac. 18; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 18).
Cel ce va zice celui pe care I-a trimis sd facd vreo greeald, s nu o faci i el o va
face, atunci se pedepsete numai el singur, iar nu i acela ce 1-a trimis (vezi gl. 77, zac. 19;

comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 19).

Gel ce a acceptat porunca sa facd vreo greeald i mai pe urm spune celuia ce 1-a
trimis: Di4 fac acea greeald pe care mi-ai poruncit-o, i apoi o face, atunci numai el
singur se pedepsete cu pedeapsa care se cade acelei greeli pe care a svlrit-o ; lar primul
care 1-a trimis, nu se pedepsete (vezi gl. 77, zac. 20; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 22-23).
Gel ce va trimite pe cineva s ucid pe Petru de ex., i indemnindu-1, sl se Intimple
Petru sd ucidd pe cel trimis, atunci ce! ce 1-a trimis nu se pedepsete ca un uciga pentru

moartea svlrit, ci se pedepsete dup voia judetului (vezi gl. 77, zac 21; comp. Far.

Qu. 135, P. I, nr. 25-26).

Gel ce va trimite pe Andrei de ex. sd ucid pe Petru, i Petru s fie ucis nu de

Andrei, ci de Ion, atunci acela care 1-a trimis pe Andrei se pedepsete ca un uciga
(comp. gl. 77, zac. 22; vezi Far. Qu. 135, P. IV, nr. 159).

Clnd omul trimis face dovezi cd nu e vinovat de greeala aceea de care a fost
clevetit i dovezile le face numai pentru persoana sa, aceste dovezi nu folosesc aceluia
care 1-a trimis; daca Ins face dovezi pentru ambele persoane, ti folosesc (vezi gl. 77,
zac. 23; Far. Qu. 135, P. IV, nr. 32).
Daca judecata va libera pe vinovatul care a flcut greeala, nu se intelege liberat
pentru aceasta i acela care 1-a trimis, (iar daca va elibera pe ce! care 1-a trimis,> 1).
nu este liberat *1 vinovatul, (vezi gl. 77, zac. 24; Far. Qu. 135, P. IV. nr. 33).
1) In amtndoul manuscrisele e sdrit propozitia: eiar dacd va libera pe cel carel-a trimis ,
16

o. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INNUTITUR

242

"Onoto -111.LiToper vec xcip.7) 'CETCOTEq CfpcfcXv.cc, ScaT1 ot v61.9.oc Tor) 8ESoucscv (Baca vec T6 x&irn,

v OvyaTipa Tou

X.x. vec ovna

Tips p.ocxaXt8a, xat..d.)T6g aTeEkn g-va 61XXov E6-vo1.1 dvepcosov

xcci. cpove6acc Try, T6TE o6Te 6 gvag, o6Te 6 6EXXog Tql.0.1prvract, Stec ocirr6v T6v cp6vov.
"Onoco crseay) 6EXXov vec 1.cocxe6c9j, 8v Titco3p6iTac cLcrecv Lo, caXec th uxperskplxv Tcp.c.4pLav.

"OnoLog ma& dcvipascov, 61o3 vet cptaxeTac lTOXCTCO c

v xuf3ipv/acv Tel%) yovicov,

Dam crTELX-n vec tim.)8op.apTup-ha-n, T6TE 8LaTi. T6 dcv-ipaxov 7rcLL

vliwropet vec Tc[ccoplOT) croRsTip
Two) piccv
(PeoSolzapTopiag, (Dal Tt(LCOpeiTat xaTee ThV DiXnatv To6xpLTo, &et TO5TO OZTE

ixiivo, &Tor) itku8ovapT6plot, 6v Ty.o.)peiTac cLaecv ck-uSogcpTupa, &XX& 1./.6vov TLizeopereTceL

Siv -hpropeZ 6 eaccaTaXixivog eivOpormo vec Trc'crn nepcaxaTec Tip) 84X1CFLV TO5
aoTipav Tcwoptav ecTr6 gxel:vov, 6noi3 T6v gaTeacv.

Cel ce poate sd facd vreo greseal, pentru cd legile ti dau voie, de ex. sd-si ucidd
fiica preacurvd, si el va trimite pe altul si o va ucide, atunci nici unul nici celdlalt nu
se pedepsesc pentru acea ucidere (vezi gl. 77, zac. 25; comp. Far. Qu. 135, P. IV, nr. 37).
Cel ce va trimite pe altul s faca preacurvie, nu se pedepseste ca un preacurvar,

ci cu o pedeapsd mai mica (vezi gl. 77, zac. 26; comp. Far. Qu. 135, P. IV, nr. 39).
Bdiatul nevirstnic care se gseste sub conducerea parintilor si care va trimite pe
altul s faca mdrturie rnincinoas, atunci, pentru cd bdiatul nevirstnic nu poate sd fie
pedepsit cu pedeapsa deplind a mrturiei mincinoase, ci se pedepseste dupd voia judecdtorului, nici acela care a depus mArturia mincinoasd, nu se pedepseste ca un martor mincinos, ci se pedepseste numai dupd voia judecatorului; deoarece omul trimis nu poate
ja pedeapsd mai mare decit acela care 1-a trimis (vezi gl. 77, zac. 27; comp. Far. Qu.

135, p. IV, nr. 40).

KEOAAAION IB-ov

ELIA THN ETXAPIETIAN 0110T ASIEEI TINAS EKEINOT OHOT EKAME

THIOTA

DAAMA

"OTroLo exapcarilacc Tcvci, &cot)* vec gxave TE7ToTag acperikta, avac T6CSOV, c%crecv vec T6v
OeXe aTeLX-n vec

xdfC1.4.11, HCC/

TLILCOpercorca, Wacky 1-xeivog 6 18Log 7T7C4ECIT7)q, &,10 HMV( Ha/ '6Xca vec

grn ocirr 6toi clixaptaTerh TEnOTCCG &pi?may

airck gxcevev.

8ccicpopov iirc6

EIVaptcyrnac XoyircTaL, 6Tav 800ii '7E7TOTEq XCipLOTLCC

apcfacia ixer:vo, 67co5

donpa j xat &XXo TErcoTeg

&ray ebso0c7)ac X6ra veyaa eiqaparrtag th Ta.V.I.urra scat rccrxeaeg,

acpcalLa gxetvo, 67Toii T6 ypoczirrec.

xai, &Tay 1.1.6vov xaptj

CAPITOL XII
PENTRU MULTUMIREA CE 0 VA DA CINEVA CELUIA
CARE FACE VREO GREpALA

Cel ce va multumi aceluia care a fdcut vreo greseald este ca si cum 1-ar fi trimis
sd o facd; si se pedepseste la fel cu cel vinovat, chiar dacri cel ce-i multumeste nu are
nici un folos sau dobindd din greseala pe care a fdcut-o acela (vezi gl. 78, zac. 1, comp.
Far. Qu. 135, P. II, nr. 43-44).
Multumire se socoteste and se va da vreun dar, sau bani, sau si un alt lucru, sau
chid vor fi spuse cuvinte mari de multumire cu dispozitii i fAgAduieli, sau cind cineva
se va bucura numai de greseala aceea pe care o va vedea (vezi gl. 78, zac. 2; comp. Far.
Qu. 135, P. II, nr. 46, 60).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342

243

"Chrocog eacoSexot Xat xpqnc ixer,vov, roa gxcel.ce TETCOTOCq acpcikta, eivac altc&Sc, rcalg
Toa exapcaT4, acaTt T6 gxal.t.e, >cal itvac T660V, Wcrecv vdc T6v tOeXeorcX, vec T6 x&v.-n &Cc 'ro:no

TctiopetTac Waecv kat ixetvo 6 Catog Irrato-T1g.

"Chumo; accorcAacc xat 6v ivavTcoArt ixetvou, 6rot TOli etrcij, 7cc'S Toa eaxapcaT4, StaTt
T6 gxocpx, xat &in Taov, exrecv vec T6v ijeae aTeLX-n vec T6 xecv-n.
"Orco/mg Scf)aec 6pccri.c6v Tcv6g, v
TrcoTag acpeckca, xat Tccacv vec rccipy) T6V 6picsii.6v
67cE70), XkyovTg Tou
T6 xectcm.1 EiXov TO5TO dirk T6 witLev &vtacog xat XiyovTa TOU,
Triiig T6 gxecti.e, TOV exapccrTilcrec, aya!, Tcrov, cLcrecv vec
VeXe ncipT) T6v 6pc5p.6v 67TEcso.).
"Orrocog
xecptkqg et Thv xptacv &Lec T6v TrTodo-nr, 86 ?oye-crac 7cc7.); exapcaTer",c, nc74
gxceve T6 crcpcat.t.a.

"Onocog sEnt &vtocaq xat 6 8etvog Siv ileeXe san T6 adva T6 acpcikta, iyea iOeXa vec T6
x&trn, 8v XoyErcTat. vec exapccrT4 ixetvou, &coi") T6 gxcel.tev...
"Onotog TCLxpa.v0f) xat Toa xaxoyavt T6 acpcatca rcoa OiXoucsc Toa strcfl, Tcck LeytNev et
T6 6voi.La 'rota, Setxvec mil/de/3c, 7rClg 8iu E6x0CpLaT:L ixetvoy, 67coa T6 Ixavev.

"Orcoco cruyxan Stec

tiocxefav, &coa &XXog Ixatze,lvTt+Lcopaisui, &ab 6 [Locx6g,

Cootcro4 xat aT6 Excetce Thv

1.cocxetav Stec v Lfiptcry) xat
iv.rporctecan T6v eiv8pa T-7N yuvacx6g, T6TE xat miTg, &Toa icruyxciplxe, SESsc alvecac, rcc".g v oixapcaTE,t T6v v.oLx6v, xcel etvac T6a0V, CjatV
T6v iOeXe aTetkn
aT6 vec x&I.1.31 Thv p.ocxstav 8cee TO5TO TLI/o)piii-rca &Tea, xcct &xervog.
'Avtawg xat 6 xpcTii8vIn.c7copet vec yvcoptcrn 1.1. awacoc, av 6 ii.ocx6g gxoctie vil%) ilocxetav
SEA vec 6f3ptcrn xat vec ivTponco'cali T6v dvSpa
yuvacx6g, T6TE yXlyopcf)Sta ecxoXacstav TOU,
gxociie 8ces cbcoXacctav xcct axc acec ilf3pcv.
Tepa rccaTe6ec 6 xperiN vec
.13TIX,V OLT6g gxoci.te Thv izocxeEccv Scec emoXacstocv i8GWIDO TOU

Cel ce va primi i va ascunde pe cel care a facut vreo gregeala, arata prin aceasta
multumirea ca a fcut-o, i este ca i and 1-ar fi trimis sa o faca; de aceea se pedepsegte
ca i ce! vinovat (vezi gl. 78, zac. 3; comp. Far. Qu. 135, P. II, nr. 48).

Cel ce va tacea i nu se va fmpotrivi aceluia cruia fi va spune ca-i multumegte

pentru c5. a facut-o, este ca i and 1-ar fi trimis s o faca (vezi gl. 78, zac. 4; comp.
Far. Qu. 135, P. II, nr. 51)._
Ce] ce va da porunca cuiva sa faca vreo gregeala i apoi va reveni zicindu-i: sti nu
o faci, cu toate acestea el o face; i spunindu-i ca a fdcut-o, ti va multumi, este ca
n-ar fi luat porunca 1napoi (vezi gl. 78, zac. 5; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 54).
Cel ce s-a facut chezag la judecata pentru cel vinovat, nu se socotegte cg-i multumegte ca a savIrgit gregeala (vezi gl. 98, zac. 6; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 58).
Ce] ce va spune: daca n-ar fi facut cutare greseala cutare, eu as fi facut-o, nu se
socotegte ca multumegte celuia care a facut-o (vezi gl. 78, zac. 7; comp. Far. Qu. 135,
P. II, nr. 59).
Ce] ce se va amad vi-i va parea rau de gregeala pe care i-o vor spune el s-a IntImplat
In numele lui, arat semn ca nu-i multumegte celuia ce a facut-o.
Ce] ce se va bucura de preacurvia ce a fcut-o altul, nu se pedepsegte ca un prea-

curvar, dad acela a facut preacurvia din cauza desfrInrii lui; dar daca acela a facut
preacurvia ca sa-gi bata joc i sa-1 faca de rugine pe barbatul femeii, atunci i acela care
s-a bucurat da semn ca-i multumegte preacurvarului gi este ca i clnd 1-ar fi trimis el
a faca preacurvia; de aceea se pedepsegte ca i acela (vezi gl. 78, zac. 8; comp. Far.

Qu. 135, P. I, nr. 99-81).

Daca judecatorul nu ar avea semne sa cunoasca daca preacurvarul a facut preacurvia
din cauza desfrinarii lui sau pentru ca sd-gi bata joc i sa-1 faca de rugine pe barbatul
femeii, atunci judecatorul crede mai repede ca a facut-o din desfrinare i nu pentru batjocura (vezi gl. 78, zac. 9; Far. Qu. 135, P. II, nr. 82).
16*

www.dacoromanica.ro

EAB.TE EOMINEASCA. DE INVATXTURA.

244

"Orcotog crreEXT) xaviva v 847) 15tXXov go.) e7r6 r7rOCcrept xat

7c6 Thy ixxXlatc(v,
avicro); xcct a6-c6g T6v ScIpp el; T ngckpe, el; Thy 1.xxXlcriccv, Sky TtgCapCITGCL iXEZVOq7 67ror6v
gcrreacv, caXec s-1.1.u.opaiTCCL ixervog [Lovc(x64 TOU.
"Orcocog crretX-n xavkva v actpl tiXXov xat ccirsk T6v cpove6aec, 431 &ray ,c6v cpove6crn,
etym. &stet rcapeov xat 1-xei'vog, 67cor, Tdv gctrcae, T6Te met
axrecv opovaSe TELLO39ovroa.
avEacag xat 6TCOO -c6v cpovern, UN/ eivat rcapeuv L-xetvog, 67T05 T6V Icrreae, T6Te 6 cpovka Tel.to)para et ,r-hv Ccolp TOO, &A ixeivog, 67Z05 TrSV gcrreac, TL[1.03pei.rat )cctree
,94X7]CiLV TO5 xpvcoil.

"Onoco astEkn xaviva va cpove6an 6XXov xoct dirk 6v 841

T6V Isktry6a4 p..6vov,
T6TE oi 86o Tcp.(opoi3v-rat Sc Tbv Sapti.6v
70,7ytv met o6Sivoc .sci.tcopi.rac Scerc cp6vov.
T6v 6pcol.c6v xat Tcpcrrawa, 67coil gaome nvec xavev6 6XXou v xectvn TErco-cc acpcai.ca,
iwacopet ye( ,c6v Tcrn 67cEao), XL 1.6vov Xiyovrk Too th X6ycoc v
xciirn nXiov,
(ix6v.t.
6pccriz6v, xat xcoptg v -rob' ant TETCOTOK, 67rococv &pay xciv.71 ecyrclv f xat
acpcava
67SOZOV Link Eacmccv
otrneivetav IL bcdvov, &cob' Ixec vec f3Xacp0-T) ant)

Tcpvcc 67cEcra) ..c6v

paLvtav v
"Olsoco etrct xavev6g 57caye cp6veucre -c6v Ilitpov XXI VET' 6Xtyov va etrct Gnaye Seipe
.r6v-rcp&rov 6pccry.6v vet
T61) pOVE61511.
Toaro, tivtcro4 xat cc6T6g 1.6v .9-6Xec pove6a-fi xat aim); xat ixd.vo, 67roi3 T6v gcrreac,
xat oL 6o 6crav cpovcciac.
"Orcococ npocrrget. xaviva v xectLy)
cscpci4ca, -scat vet 7cepciai) 7coX6g xacp6g xat
T6V lIkTp0V T6TE &iv X0y6ETCCL, n6:4 v

Siv 6 )(CELLI,

86 Xoya-rocc airrg v brijpev &data 6 npcrrayva, Save. ircipaacv 6 rco),6 xacp6;,

en, xcip)
crcpcalza, etym. 7rfivroc xpartn.tivo ixievog, rcoti 6v gcrreae, vec TLI.10)-

SLa-cE, &ray wit

p71071 locrecv seal ixiivog, &rot") xdp..vet, 6 0'90.1.trx.

Cel ce va trimite pe cineva s bata pe altul afara din tirg i dar din biserica,
lar acela 11 bate In t1rg sau In biserica, nu se pedepseste ce! ce 1-a trimis, ci se pedepseste
numai singur faptasul (comp. gl. 78, zac. 10; Far. Qu. 135, P. IV, nr. 100).
Cel ce va trimite pe cineva sa bata pe altul si el 11 va ucide, dar chid 41 ucide este
de fag i acela care 1-a trimis, atunci se pedepsesc amlndoi ca ucigasi. Dar dac acela
care 1-a trimis nu este de fata atunci dud 11 ucide, atunci ucigasul se pedepseste cu viata,
iar acela care 1-a trimis se pedepseste dupa voia judecatorului (vezi gl. 78, zac. 11; comp.
Far. Qu. 135, P. IV, nr. 160, 165).
Cel ce va trimite pe cineva sa ucida pe altul i acela 11 va bate sau numai 1 va
rani, atunci cei doi se pedepsesc pentru bataie i ranire i nici unul nu se pedepseste pentru
ucidere (vezi gl. 78, zac. 12; comp. Far. Qu. 135, P. IV, nr. 167).
Porunca i ordinul pe care cineva le-a dat altuia, sa savIrseasca vreo greseala, poate

sa le ja Inapoi nu numai spun1ndu-i sa nu o mai tack dar Inca tija lnapoi ordinul
fAr sa-i spuna ceva, chid face vreo pace sau 1nrudire cu acela care avea sa sufere pe
urma greselii pe care el a dat ordin sa se faca (comp. gl. 78, zac. 13; -Far. Qu. 135,
P. V, nr. 175).
Cel ce va zice cuiva: du-te si ucide-1 pe Petru si peste putin ar zice: du-te bate-1
pe Petru, atunci nu se Intelege ca a revenit asupra primului ordin de ucidere. De aceea
daca-1 va ucide, si el si acela care 1-a trimis se pedepsesc ca ucigasi (vezi gl. 78, zac. 14;
comp. Far. Qu. 135, P. V, nr. 184).

Cel ce va porunci cuiva sa faca vreo greseala si va trece mult timp si nu o face,
nu se socoteste ca acela a revenit asupra poruncii, deoarece a trecut Inuit timp; pentru
ea, atunci clnd ar face greseala, cel ce a trimis este pururea tinut sa fie pedepsit ca
acela care face greseala (vezi gl. 78, zac. 15; Far. Qu. 135, P. V, nr. 185).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 i 588, p. 221-342

TetuopeiTae 67r0eog npocsTgee xaviva vee xo'cle:n Tfreoeg etcpc'eXtea, 6Tav

2413

yin

T acp&Xime,

xoclec xecl vee irrijpe T6v ptcyp.6v 67thaa), xat &rev &etym.) T6v rcoZov icp6rc
xcipmg
tth To5Tov T6v Tp6rcov 6p.cog, 8, devtaeog xat Isdepyi /waft) Telly peate.6v, 6rce6 68eoxe,?apt T
crqxfal.ta._vee

yin

OTi, TqL03p6ITCCI. XCLTL ThV .041.7)01,V 'CO5 XpLTOti p..expoTo'cTriv Tet.to)ptav &R?) aiv

Sky reeep4 17Vb:s0 T6v 6pLav6v, Tel.ecopeiTat, IA TV 18f.av Tet.tovEav, 7C0

6 taeog, &coil xo'ctep T6 crcpcal.ta, 6,Te Xoyig acpcNia xa.t

XOCI ixetvog

etym. ixel'vo.

Cel ce va porunci cuiva s facl vreo greseal, totdeauna se pedepseste cfnd greseala
s-a fdcut, mdcar c5. a revenit asupra poruncii i i-a zis aceluia cruia i-a poruncit, s
nu o faci I Totusi cu acest chip, deoarece a revenit asupra poruncii pe care a dat-o, dar
greseala s-a facut, atunci se pedepseste dupl voia judeatorului cu o pedeaps foarte
micl; frig dad, n-a revenit asupra poruncii, se pedepseste Cu aceeasi pedeaps cu care
se pedepseste i acela care svfrseste greseala, de ori si ce fel ar fi greseala aceea (vezi
gl. 78, zac. 15; comp. Far. Qu. 135, P. V, nr. 185).
KEOA.AAION A-0V

HOE AIIOAEIXNONTAI TA EAPKIKA AMAPTHMATA

Atee vet ypotx10oi3o1 6p0ee xat xaXee ol V6VOL T0i5TOL, 67so3 ypeeepOVTOCG St.& Tit csapxexet

levapTigectra, npireee vee 446po)p.ev, Trek Toi3Tcc Tee crocpxexcl clevapTiwaTa xptvovTae ci7c6 860
xpEaeg, &TR) Thv 1.xxXlaeao-rexip. xat tint) TV xoap,ex-hv. 'H t-xxXlcreaaTexi) xpEerk iwropel vet
ECX0.1ptCrn TEe eev8p6yuva xat vet cbcoepaatan xat &et TV npaxa Tij yuvaex6g xat
Tee xapEcr[Lane, 6=13 yuvatxa . (3eXe 86ern To ecv8p6 T7K, i) 6 divSpag Tijg yuvaex6g TOO, xat e &XX
7eptaa6Tepov v4c7ropeT. vec ro k TetLeoplicrn. 'H xocrizexi) xpterk reckXev &TO) T6 r1XXo Isipog
Ttp.copele Tbv nTaCcrrip, xat c Tip) CV Tou, 6Tav
v6p.0e eenocpaacaTexot &et L-HETVO T irephplnwce we's& .9.6X-irev T0 xpeT0i3, &ray T6 le[ecipTlirx &cpEverae
SiXlatv TOU, XcipLV X6you
ek Tb xtiTepyov
Tip; 6xvav,
ThV iEcoptav, vee T05 X64/1) Tin? 1.1.6T7N, Vere T6v SeEpn, vie T6v
yuptcrn c T6v cp6pov, vie TbV TIV.00e-han d darrpce xxt vet. T6v iXeu0epd)crn, xafick
cpavy)
To5 xpeTo5 vet =cal,
6xe. "Gray Xoen6v ZiXouolv eIrct o v4Loe Seet TV xcf)pecnv p.ovaxiiv
atee TV npobeav xat Tec np&waTa, ypoexoi5cse Seee TV xxXlaeacrTexilv xptcrev, 6Tav 0-iXouatv
6i.tat
TevcopEag, T6TC ypomoi3ac Seck TV xocrplxip xpEcsev.

CAPITOLUL I
CUM SE DOVEDESC PACATELE TRUPESTI

Pentru ca s se InteleagA drept si bine legile acestea care se scriu pentru pdcatele
trupesti, trebuie s tim ca aceste pcate trupesti se judecA de dota judecti, de cea
bisericeasa si de cea mirean. Judecata bisericeasca poate s despart perechea conjugan,'
s hotrasc pentru zestrea femeii i pentru darurile pe care femeia le-ar fi fcut bArbatului ei, sau brbatul femeii lui ; i la altceva mai mult nu poate s-i pedepseascg. Judecata
mirean pe de alt. parte, pedepseste vinovatul 1 cu viata, cfnd gut legi hotrlte pentru

acel pcat; sau dupl voia judectorului, and pcatul este lsat la voia lu, de ex. la
bath', s-1 poarte prin piata tirgului,
taie nasul,
pedepseasa Cu bani si s-1 lase fn libertate, dup cum i se va parea judecgtorului
a e vinovat sau nu. Prin urmare dud legile vor prevedea numai despre despartenie sau
despre zestre lucruri, se Inteleg pentru judecata bisericeascA, iar chid vor vorhi despre
pedeaps, atunci se friteleg pentru judecata mirean.
galer5., sau la ocnti, la surghiun,'

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVATATUR

246

Tee accpccxec lep.ocrrilimuc, &Trail etym. 86axoXov v& Tec eaco3st4 Tivg 1.a p.cipTupag, broSetxvovTai lL ar)tcciScoc xact ecrecxriatcomcc.

Tee alv.&Sta xat Tee cbTenaiailara, 61ToiXouol v& doso8dEatxrt T& aapxtx& agapTlivaTa
Tuxaivei v& etyca neptacr&, avert v Rovaz6v 86o Siv.cpevouaL, at& vec Twcoptcrouat.v avepwcov.

Matele trupesti, deoarece este greu sl le dovedeasa cineva cu martori, se dovedesc

Cu semne i prezumtii.
Semnele i prezumtiile care vor s dovedeasca plcatele trupesti, trebuie sl fie multe

pentru c unul singur sau dou4 nu ajung ca s6 se pedepseascl un cm.

KEOAAAION B-ov

Hal AIIOAEIXNETAI TO EAPKIKON AMAPTHMA ME MAPTTPAE KAI 110101

AEN HIANONTAI EIE MAPTTPIAN EIE TATTHN THOOEZIN
OE taprupeg Snob' tLoXoyoilicn, Irk Sam 1.L Te4 81/1.1..a.r& Toug &IT6 xaii.tav Tp67Vav T6v
2tv8pa IAT.v yuwaxa LL et; T6 xpefilnov yupok, ixelvoL euroSetxvoucn pavep& T6 aapxLx6v
41zdtPril PCCIL.

sAvtcrcog xat u!papTupeg 86 Moan Li Tee 61.A.[LaT TOUG T actpxLx6v 4.4pTilva, ?qv)) XiyouaL,
nclig Tilerrcmuat v& T6 &own) 6 n-TalcrTn a6T6 T6 tiv&pTrip.a, civiawg xat L'xouat a7ItcciSccc, Tet
&rota. Tok x&p.vouaL v& T6 ntaTe6ouai, T6Te 6 xpLT1/4 Tok maTe6ei wet Ty.coge T6v n-Tatanp.o.
'AiIA iivtacog xat
exoucrt, alvaca, &XX& [cvov cirac74 X6youat, ralig TnaTEOU01 vet T gxcetce,

T6Te 6 xptTiK 8vracrre6n.

CAPITOLUL II
CUM SE DOVEDETIT PRATUL TRUPESC CU MARTORI
CINE NU SINT LUATI CA MARTURIE LA ACEASTA PRICINA?

Martorii care marturisesc cg au vdzut cu ochii lor, prin vreo gaura, barbatul.si
femeia, goi, Impreung in pat, aceia dovedesc vddit p5catul trupesc.
Dad. martorii n-au vAzut cu ochii lor pAcatul trupesc, ci spun a cred ca vinovatul
a rcut acel pleat, dacA au semne In acest sens, atunci judecAtorul ti crede i pedepseste

pe vinovat. Dar daca nu au semne, ci zic numai c cred c l-a fdcut, atunci judecdtorul
nu-i crede.
1)

KE0A.AAI0N r-co
HOJA AErETAI HOTTANA KAI HOE ArIOAEIXNETAI NA EINAI HOTTANA
IlouTva Xkycorca &elm 67ro5 &Cc xipacK a/ziysTai accpaxec

&v0pdynoug cpavepec xat

T6 i)Ee6pel. 6 x6csp.0.

CAPITOLUL III
CINE SE CHIAMA CURVA SI CUM SE DOVEDESTE CA ESTE CURVA?

Curvg se cheamd aceea care se impreund trupeste pentru cistig cu oameni, pe fat

si o stie lumea.
1) Vezi nota 1 de la p. 233.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 i 588, p. 227-342

11./7copd vet vottao0-7) notrrva ixdv7), 1=63, Lgva

247

a6o 8XL at.tixet Gapxtaccl

SLac Ilyevrav, (Snob' grctacre i.laTok, xat 13xt. 81,ee xkp8og.

)) roa pavepec nepvEl'

Ilowniva Xiye-rat.
xat
1-2) xc'grn xat Stai xkpaog, &XX,e4 1./6vov 86: Tip xaxip itipeEtv.

tix6Xacrrov, &vtawg xat

Nu poate fi numita curva aceea care cu unul sau doi se va impreuna trupete din
dragoste ce a apucat-o pentru ei i nu pentru *fig.
Curl./ se chiama Inca i aceea care pe fata duce viata desfrtnata, macar ca nu o
face pentru cittig, ci numai pentru pofta ei cea rea.

1)

KECIAAA.ION 6.-ov

ME 110IA EHMAAIA AIIOAEIXNETAI H HOPNEIA KAI H EAPKIKH MIEIE

At gTotimatat, r Tropvdag xat sirK crapxLxij aplEecog &rmadxvouat.

copvdav xat

Tip aapxtx-hv alLEELv, X.X. r nthatt.a TfLV XELpC7.)V, T derxcat,aalla,

cpEX7H.La xat Tie 6p..ot.a. May
'roam Tet argASLa v yedevouat. verc TI4Lovilcrouv Tv diveponrov et; TiN (.01r), eaXic t,t,6vov vec, Tv

pacsavEcrouv cii.apTuptav.
`H vaxpec 6t.tabx Tor) civap sad Tg yuvaLx6g, Nyouv &vtacag xat 61.1.1.Xof3csi rcona, X6yta),
cl xat.pv xat et ,r67cov LT-hammy -rijg nopvdag, eacoadxvouat, Tip nopvdav.

CAPITOLUL IV
PRIN CE SEMNE SE DOVEDESTE CURVIA SI IMPREUNAREA TRUPEASCI
Pregatirile pentru curvie i Impreunare trupeasca dovedesc curvia i impreunarea
trupeasca, de ex. apucarea mlinilor, tinbratiarea, sarutul i cele asemenea. Dar n mai
aceste semne nu ajung sa-1 pedepseasca pe om cu viata, ci numai sa-1 cameasca sa
marturiseasca.

Vorba lunga intre barbat i femeie, adica daca stau mult de vorba, intr-un timp
i la loe potrivit pentru curvie, dovedesc curvia.
KEOAAAION E-ov
KAHOIA EHMAAIA KAI AIIEIKAEMATA, OIIOT AEN EHMAAE TO TEI

EAPKIKHN EMIEIN
Met. rcotlAav vc Tip;
"Orav Ttvt bcxXlaLacrrtack xat tepek cptlyi xattEav yuvca.xoc,
gca
go.) vee 'rip pat eig T67COV xpt3cp6v,
nopve&n, gEco verc &mu airr vto xat mini) vka,
=Am .r.r)g i xat.p6v vi5x.ra, Sta-rt, civtacog xat dvat, sincvra derc TO5TM, T6TE
vac %Sneer) st

CAPITOLUL V
OARECARE SEMNE SI PREZUMTH
CARE NU ARAI/ IMPREUNAREA TRUPEASCX
Cind un cleric sau un preot sarutd vreo femeie, nu da de banuit sa curveasca cu
dinsa, dug dacd el este Una'. i ea tin'ard, sau daca o saruta Intr-un loe ascuns, sau daca
merge In casa ei In timp de noapte, pentru ca daca este ceva din acestea, atunci da de

1) Vezi nota 1 de la p. 231.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURX

248

82ec 6no4tav,

Xda0C SCOA vet etym. xat tspe xat

pEiva, clusetv xcel xcfc0e &XXog 7sTaEaT7K.

xkricsitcauxk xat crxevTe6yeTac HMI TL1.10)-

"OTav c6pe0c7)acv 6o3 et gva man acpaXcaTot tv8pag xat yuvaNa, ot 6notoc vec etvac
laucot &7r6 T6 atila TOU, T6Te Siv 81aouacv 61TotPEav vec inopve6ouvTav xat Toi3To ypocx&Tat,
civEacog xat -11 i8E.X0X1r6V1 TOUq To ii.c7To8EL vet xciizoxrc cruvonciatov xat 6rcavapetav rivcp.ecr6v

Tot); xat 6 drEv8pag xat

x6p1 vie elvat xaXijg epill.olg &ATE, tivtaco xat 6 v6v.o Kv To

&Cm vac 6Travapeu0c7)at dakhXou Toug,

6 gva dac' a6Tok vet why eivac xxAip Ci xat xaXTK
criwmg, T6TE 8(.8ouacv 6notPtav xat crxevore6yovTac xat T4Ropoi3vTac xaTec .04X-Icrcv TO5

bAnuit, inacar a este preot 0 cleric, 0 se tortureaza 0 se pedepse0e ca i encare alt

vinovat
Cind brbat i femeie, care sd fie rude de singe, se vor gsi impreund intr-o casa
incuiatd, atunci nu dau de bnuit de curvie ; i aceasta se intelege, deed' inrudirea
impiedica sa se insoteascd i a se cdsdtoreasca intre ei i bdrbatul i fata se bucurd de o
faimd build ; pentru cd deed legea nu-i impiedicd sd se cdsdtoreascd intre ei, sau unul
dintr-in0i nu se bucurd de faim bund, atunci dau de bAnuit i se tortureazd 0 se pedepsesc
dupd voia judecdtorului.
1)

KEOA.AAION Erov
HOECIN AOFMN AEFETAI TO EAPKIKON AMAPTHMA KAI H TIMCIPIA
TOT KAOENOE
T6crov &Nai vec sEITt crapxcx6v
Wacv vac eEntg divolzov xat illTperrov
Malg.
8,Tc aXXo xat
Eapxcx6v eq.dcpTvca xecilvec 87roco
xaxijv &neut./lay 4iXec al44 aapxocac scaplav
xilpecv, [ci xaviav TOU
7rou'r&wev, t.th TrapOkvov, [Li ',mat, [a 61Tavapeutzkvv,
[Li xaXoyparav, 1th Tip xupfav TOO, 1.11 Tip crxXciflav Tou,
ipatav,
6LITLGTOV yuvccIxoc, z 6LX0yDV
(..")010, [Li &TCOOCIVIV7p,
xat TripvovTag B6o yuvaixag T6v tacov xacp6v.
Tec 6v6vaToc To6Tow Tiv crapxcxev ecv.apTmcdc-ccov eivac TOOTCC nopveta, votxsa, ao8otc(a,
tepoo-uMa vat Ceprocyll.

CAPITOLUL VI
DE CITE FELURI ESTE PACATUL TRUPESC I PEDEAPSA FIECARUIA
Este acela0 lucru sd spui pticat trupesc i s spui impreunare nelegiuitd i necuviincioasd, sau ori 0 ce alt nume i-ai da.
Greeal trupeascd face acela ce cu rea poftd. vrea 6 se impreune trupe0e cu vreo
curvd, Cu vreo fecioard, cu un copil, Cu o femeia m'ritatd, Cu o vdduvd, cu vreo rudd,
cu vreo cdlugdritd, cu stdpina-sa, Cu sclava lui, cu vreo evreicd, cu vreo femeie necredincioasd, cu vreun animal, cu vreo moartd, sau luind cloud femei in acela.0 timp.
Numele acestor pdcate trupe0i
curvie, preacurvie, sodomie, amestecare de
singe, hierosilie i rdpire.
1) Vezi nota I de la p. 233.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. Nr. n2

588, p. 227-342

249

KE0A.AA.ION Z-ov

AIA TOTE EBPAIOTE OIIOT NA EMIXODEI EAPKIKA ME XPIETIANHN HOJA

TIMS1PIA TOTE TTXAINEI;
"Gray 6 kripat'og teaz

crapxocit th xpcarcavilv yuvcaxa ij xat xivavrtou 6 xptarcoc-

v6g th kfipatav yuvoaxa, =Am.& Lecevccr6vero, IL c7)pc4 T41/capiroci xarec rip) ,9iX.rpstv rot xptror,
sEg clanpac l et 6,11 taXo (3eXz .9eXhcrn 6 xperAg.
&vEacog xat
Tuvai'xa, IA
67rotav kaplx013tev 6 il3pcstog, irrov 6Tcav8pelzkv7), T6TC
6 ipcaog TLIMOpervrou 6xc eIg danve, ciXXec cro)vartack, trouv sEg xcirepyov
cEg
6xvccv

xccOck eallasc 6 xperilg.

CAPITOLUL VII
PENTRU EVREII CARE SE VOR 1MPREUNA TRUPESTE
CU 0 CRETINA CE PEDEAPSA LI SE CUVINE?
Clnd evreul s-a Impreunat trupeste cu o femeie cretina sau i dimpotriva, crestinul
cu vreo femeie evreica, In timpurile vechi se pedepseau cu moartea, dar acum se pedepsesc
cu bani dupa voia judecatorului, sau cu once alta ce ar fi voit judecatorul.

Dar daca femeia cu care s-a 1mpreunat evreul, a fost maritata, atunci evreul nu
se pedepseste cu bani, ci trupeste, adica sau la galera', sau la ocna, sau dup cum va
voi judecatorul.
1)

KE(DAAAION H-0V

AIA EKEINOTE OIIOT ITEPNOTEI ATO rTNAIKAE

"Orcocog no'cp-n SLo yuvcaxag wet vac rcag etiXopfitj et; Stoccp6pouq T6nou )(ad vet

at 86o, xaret

naXoccok PacitXtxo v6I.coug .0.04VCCT6VETOLL.

xal

spcc rti.ccopirac xarcl

OiX-tystv rob' xpere6, . youv cl r6 xo'crEpyov et; 'Thy 6xvccv, Tbv yugouacv el; 6Xov naCcipc,
Skpvovrcig -coy, c
0eXe cpavt
xpert.
EIg veptxo T67TOUg ixer.vov 67T05 DiXEL 7ccIpp 66o yuvoaxag Tv yeevrECouac yup.v6v
irr&vc cgva yataccpov, 61.1.oEcog xat Tip) yuvai.xa, &cob' vec 7rp
c";Sat. xat
o 6Ev3pag xat
oE
o,Tip- yerilevrECouacv cbaercv xcd. Tbv tivapa, L7T0i3 vec 7rripn
yuvoaxag.

CAPITOLUL VIII
PENTRU ACEIA CARE IAU DMA FEMEI
Cel ce va lua doua femei si se va cununa cu ele In locuri diferite i amlndoua s1nt
In viat, dui:4 vechile legi Imparatesti se pedepseste cu moartea. Dar acum se pedepseste
dupa voia judecatorului, adica la galera, sau la ocnd, saull poarta prin tot tIrgul batindu-1,

precum i s-ar parea judecatorului (vezi gl. 15, zac. 1; comp. Far. Qu. 140, P. I, nr. 1,
3, 9, 10, 15, 16).
In unele locuri, pe acela care va lua doua femei 11 poarta gol pe un magar, de asemenea i pe femeia care va lua doi barbati i trajese amindoi, o poarta ca i pe barbatul
care va lua cloud femei (comp. gl. 15, zac. 2; Far. Qu. 140, P. I, nr. 11).
Vezi nota de la p. 233.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVXTITIJRL

260

"07T010q TM/ taLov xat.p6v fi0eXev grn rcXe6v nap& no yuvaIxeq, 0avaT6verat.
brocp&oecog.
"Onot.o enoy1.0.j) &So yuvatxey, StSet. 67roti,tav vet etym. atpeTt.x6g St.ec TO5TO npgrcec vec
iparrilet, T/ X0yEatL6V g)(EL inctvco C T iLuarhpLov
rittou, (Snot') h gxxXlata xpa-cer,, xat
e6peet o:tpex6g, Tt.t.itoprirat. et crxX-rip6-ca-cov OtiVCCCOV.
"OTCOLOq new8o yuvaIxag ecpx6vtLaaag, 1-1.[LopETat. XCCTic dv.9.6Xlcrt.v
xpyroti, 70chv
t*Dolat.g TOS xpvroil ga7cX6veTat. T660V, 6aov vec Toi3 Trefepn xat Tip) Coyhv TOO.
Neic xpaTt -rivec no yuvaIxag, 8v7)1.1Aopet -rt.vec vac Tbv auyxavirrn
oLSetdav
rroti vc iy.nopt tv0poncog \tee Xoy,Lcian clvayxatav.
"Onot.a yuvaIxa 3OeXev eISXoylOt TIN& titv0pwrov, 67co5 eIxev 6tXX-1v yuvaIxa CCOVTCCViv,
erevtaw met dercoadAn el Tbv xpt..rip xaXok xat XLCFreurok Xoyapt.aap.o6g, 7r64 v,r6

cdr

81v .st.p.cope'craL

ewtolo xat

tircoSetn, Tt.l.ccopoi3vTat. xat ot no.

'Avtacog xcel 7) yuvaIxa 81v

cp, rali 6 tIvSpag gxet. 6EXXlv yuvalxa, X0C/ Tbv eISXoyleffj
6crrepa
cpavy) -h 7Lpdrrt) Tou yuvaIxa, T6'CE vtacoe xat duroSetn gprpocrret et ,r6v

7c.74 a&rh81vgeupe, Trik eIxe &XXlv yuvaIxa, illrrropet vac rccip-n 67rtato Thv Ispor.xa (Snob' Toil
6, -rt. (31XXO TO5 ixcipt.ae xat .3tv aIST6g ixiipecsev aTlvijg sino.reg npetyp.a, Yr c xpaTel.
'Air?) dz.vtacog xat Cd broSetet.g -r-qg 81v eivat. 003GTCCIG XCC/ xaXarg, T6.re xat ixeIvo -r6 Tcpetwa
&rot') ^.-4); ixecpulev (S (1v8pag, xat 'HT.; trpoIx& T'l/g yip) tatav viva xat ytve-cat. Cecpsyrt.xii xat cerril
-r6v (ivgpa.
Tt.lsaveriTat.
g8coxev

"arav yuvaIxa rairn 8e6tepov ritvapa, XoyLecCorrag ruk 6 Ispasog *T71q NI& icr60avev,
tivtawg xat chcoaetEn elg T6v xptirilv 1 Xoyaptaavok, ralig eixe xaXiiv xat ecpxe.r319 aisiav vet
XoyatCp .r6v 0ciVOCTOV Tot) Ccv8p6g

UN/ T11161pErcrect,

Ccv at icrs68eLUg 81v eIvat. =Vag mil&

Tv xp.Thy, Terre cxrh Tri.tcoprm.

Ce! ce In acelasi timp va fi luat mai mult decit cloud femei, hotartrea e sa fie pedepsit
Cu moartea (vezi gl. 15, zac. 4, Far. Qu. 140, P. I, nr. 21).

Cel ce se va cununa cu cloud femei, da de banuit a este eretic; de aceea trebuie

a fie 1ntrebat ce crede despre taina cununiei pe care biserica o tine si dacd se va afla
eretic, se pedepseste cu moarte foarte asprd (vezi gl. 15, zac 5; comp. Far. Qu. 140,
p. I, nr. 24).
Cel ce va lua doud femei boieroaice, se pedepseste dupd voia judecdtorului, numai

cd voia judecatorului se intinde atit, incit sa-i ia i viata lui (vezi gl. 15, zec. 6; Far.
Qu. 140, P. I, nr. 38).
Nimeni nu poate ingAdui cuiva, sd tie doll& femei, nici ren'ro o demnitate, cfnd un
om ar putea s-o socoteasca de nevoie (comp. gl. 15, zac. 7; Far. Qu. 140, P. I, nr. 33).
Femeia care se va fi cununa cu vreun om care avea alta femeie In viata, deed la
judecator va dovedi cu rationamente bune si vrednice de crezut ca nu stia aceasta, nu se
pedepseste; dar daca nu va dovedi aceasta, se pedepsesc amindoi (yezi gl. 15, zac. 8; comp.

Far. Qu. 140 P. I, nr. 34-35).

Dac femeia nu stia ca bdrbatul are altd femeie si se va cununa cu dinsul si mai
pe urma va apdrea tntiia lui femeie, atunci dacd In fate judecatorului va dovedi ca ea
nu stia c avea and femeie, poate s ia tnapoi zestrea ce i-a dat-o, sau orisice dar i-a
fAcut; si dacd dinsul i-a ddruit vreun lucru, dinsa 11 pdstreaza. Dar daca dovezile ei nu
sint depline si bune, atunci pierde si lucrul ce i 1-a ddruit bdrbatul
zestrea ei
se face domneascd ; lar dinsa se pedepseste impreund cu brbatul (vezi gl. 15, zac. 9; comp.

Far. Qu. 140, P. I, nr. 36-39).

Cind ferneja ja un al doilea barbat, creend ca intliul ei bdrbat a murit, deed va
dovedi la judecator cu rationamente bune cd avea 'Duna i Indestuldtoare pricina sd creada

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 gi 588, p. 227-342

261

"OXoc ol paczancot vi.eoe SE8otxrev &Seeav Tij yuvoax6g vie 57ravSpeuet [ei 8e6repov tivapa,
Z-rav xaFrept .r6v 7cpc731-6v t dvapa xcilroeov xptivov wet cd.rr vec
EMI], X.X. tivEacog sad
neacrOt oxXci3og, vet 'r6v xcerrcpt geoc Irivre xpvoug, tterpelSv.ra Ce7c6 T6v xcap6v, rcor) .NXee
-racco-Ot crxXci13og
civtaaK xat 67ccirn stg ,r6v rcXel.eov, .ruxaEvee vec .r6v xarrept Tiacrape
xpvoug, 7rX-st)v TO6TOIK TOk Ticscrapag To5 rcoX6p.ou TOlig ircX106vacsev go4 Mot.

vikercopf) 7cor yvvcaxa

v vokep xce-ccaeirrk, ne74 6 rcp T11; tvapag

AL veapaig Uoucrcevcavoi.5 TO5 0411Toxprropog Sece-rok-c-coucre vae

vec 157ravapeu0y) p.& Seirrepov &p, livtacog xat

ye& derckeavev, civtcreo Xat T6V XCCEITEpt XOC1 8XXo4 rcepeercro xpvouG, xat
SLCE X6you Tou TtrcoTag,
circiElavev.

iw.rcopeZ vec 1.140-n

'0 .9.civa.ro TO5 ecvapik CoroSetxvvrac p. Tip) 9i111.7p, 67T05 8Xot Ws. ,r6 Xiyouac xat vie .r6
ma-retioucrev, &viaco xat irvat 1.1.00CpV T67TOW
.civicroN xat Xi-Froce rcc73; vck circieavev et crete6v
Trcov, T6Te 8v cpOivee
&XX& xpeugov-cae i.o.ecp.rupeg, &rob' vac Tbv enacrev eircoOcep.ivov.

'Avtacog xat gva ilovax6g 1.tc'eprupa

rcg itaev dercoecep.ivov 'r6v Sava T6v &Spa

TSIG yuvamk et; vaxpliv Trcov, epOcivet. 8vie vec Cerro&ef. 7) a&r6v r6v 6.c'evocrov p.ovax6 TOU, 6crre

vat ill.ercopt
yovatxa vere 67ravSpeofit thSekepov dvapa.
'HpropeT.1 yuvoaxa vec crreEX1 divepo.nrov Ira Toei.)Toil beet, 131rol.) frrov 6 dv8pa Tyx, vere
eivEcro4 xat etym. cv'rcLv
v (1.7cieceve xat ,r6te 6 xperh TO6 racrceJec xat MEL
.9.0altece Tij yuvccuck vec Trcip-n eiXXov, 7T/ip TIVCCIVEL vec crToxocaErt 6 xpt.T1K, devEcro4 xcet 6 TOLO5TOG

6xe.
avOpomog Etym. gerct.crroG
'0 0.0'NOCTOg roi3 ckvap P.EPaLve'rcee, 6.rav Tv 0.6Xouolv Eat' et xcevt-va xapok(34. xat ocirr6
T xapckfii euroSeexOt rcc7.4 va ifilaaecre.

moartea bdrbatului ei, nu se pedepse*te; dacd trig dovezile ei nu stilt bune In fata judecdtorului, atunci se pedepsete (vezi gl. 15, zac. 10; comp. Far. Qu. 140, P. II,
nr. 42, 43).
Toate legile Imparateti dau voie femeii sd se mdrite cu un al doilea bArbat, dac

ateaptd oarecare timp pe primul bdrbat i el n-a venit; dacd de ex. a fost luat sclav,
s qtepte cinci ani, numdrInd din timpul de and a fost luat sclav; dar dacd merge la
rzboi, se cade
qtepte 4 ani, numai cd pe aceti patru ani de rdzboi i-au sporit
la zece (vezi gl. 15, zac. 11; Far. Qu. 140, P. II, nr. 45-48).
Nearalele Imparatului Instinian rinduiesc ca femeia s nu se poatd niciodatd mdrita
cu un al doilea bdrbat, daca n-a aflat cu de-amdnuntul cd bdrbatul ei cel dintfi a murit,
dei a qteptat de foarte multi ani i nu poate sd afle despre el nimic, dac trdiete sau
a murit (vezi gl. 15, zac. 12; comp. Far. Qu. 140, P. II, nr. 49).
Moartea bdrbatului se dovedete cu faima, chid toti o spun i o cred, daca este loo
Indepartat ; dar (lack se spune cd a murit Intr-un loc pe aproape, atunci nu ajunge faima,
ci este nevoie de martori care l-au vdzut mort (vezi gl. 15, zac. 13; comp. Far. Qu. 140,
P. II, nr. 61, 63, 66).
Daca un singur martor spune cd a vzut mort pe cutare bdrbat al femeii, Intr-un
loc depdrtat, ajunge s dovedeascil numai singur el acea moarte, ca femeia sd se poatd
marita Cu un al doilea bdrbat (vezi gl. 15, zac. 14; comp. Far. Qu. 140, P. II, nr. 73).
Femeia poate sd trimitti lnadins un om acolo unde i-a fost bdrbatul, sd Intrebe dacd
e viu sau a murit; i atunci judecdtorul I/ crede i d voie femeii s ja pe altul, numai
cd judecatorul trebuie s socoteascd dac un asemenea om este vrednic de crezare sau
nu (vezi gl. 15, zac. 15; comp. Far. Qu. 140, P. II, nr. 77).
Moartea bdrbatului se adeverete, and va fi fost vdzut pe vreo corabie i acea corabie
se va dovedi cd s-a Inecat.

www.dacoromanica.ro

262

CARTE ROMINEASCA. DE INVXTXTURA.

13ePaL6ve-rat, ix6p.t. 6 Weva.ro -coti civ8p6g cirr6 Ter( ypciv.vara, 6roi34kXouai a'retXT)
1uvoax6 Tou, 7rik 6 tevapa T7]; vee duckeave.
Et Tv xpvrilv
gouatce
&notpastay), civtaaK xat etyca xaXat' at cbr6Set. c,
x&i. j yuvalxa 81,8:
8-dancrov Tot; ecv3p6g T7K,
eivai
Izo'cprupa, 1th qrhp.7)v,
xat 1th ypcit.timra, 67ro5 v Tij iX0aat..

Moartea barbatului se mai adevere0e prin scrisori care vor fi trimise femeii

ca barbatul a murit.
In puterea judecatorului st sa hotarasca daca dovezile ce le va face femeia pentru.

moartea barbatului ei sint bune, fie ca sint prin martori, sau prin faimit, sau i cu
scrisori care i-au venit.
KEDAAAION 0-0v
AIA THN MOIXEIAN HOJA EINAI H TIMOPIA THE KAI IIOTE TTXAINEI NA.
AIAETAI;
Moexela XoyaiTat, &ray 6 31.v8pa 6 67ravSpelikvoc aplyzTai aapaxec
1tiv7p,
6-rav 67cavSpevivo p.6 00.)06pav,
avapa, nalvroTe voildeCerac c.toLzeta.

&ray

67sav8petAiv7) yuvaIxa

yuvexa 67rav8pcr6v iXe66spov

'0 itot,x6 xat 7) (LoixaXtaa axX7ip&ra-ra g.rti.tcapov-rav aq.cric et Tee gevn cixta Irpasirrepot

=epee va, yoZatv oE vtLot. ot Paaacxot, xat st Sarecp6pou -rrcou met 8tacp6pou xactook xat
avicpopoa Tti..t.coptat lat3ouvrav.

CAPITOLUL IX
PENTRU PREACURVIE CARE ESTE PEADEAPSA EI SI CIND SE CADE
SA FIE DATA?

Preacurvia se socote0e cind brbatul care este insurat se impreuna trupe0e

o femeie maritata, sau and un insurat cu o slobod, sau cind femeia maritata cu mi barbat
slobod, totdeauna se chiama preacurvie.
Inca mai inainte de a se face legile imparate0i, preacurvarul i precurva eram
pedepsili impreuna foarte aspru la popoare, in diferite locuri i in diferite timpuri; 0 se
dadeau pedepse diferite.

KEOAAAION rev HOTE XANEI H rTNAIKA THN IIPOIKA THE AIA THN MOIXEIAN
OIIOT EKAME;
Ispaxa nig i/oLxaXt8a yuvar.xa, etXXa xal Ux xaptcy.wra gacaxe
Aiv XV ..tvov
TO5 civ8p6;

xat 8Afx Tee nipvet, 6 6tvapa T71g.

CAPITOLUL X
CIND IS' PIERDE FEMEIA ZESTREA PENTR'U PREACURVIA CE A FACUT?
Femeia preacurva nu pierde numai zestrea ci i darurile pe care i le-a dat barbatul,
pe toate le ia barbatul inapoi (v. gl. 16, zac. 1; Far. Qu. 142, P. I, nr. 1-2).

i) Vezi nota 1 de la p. 233.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 qi 588, p. 227-342

253

'Avtcreog wet 6 tilvapag .&ace wip.4 xcepLavccsce

yuvcreex T01.) asewitlevce =pi-nut= ij
sc (Dao sh' xcepEam wet ash vac l.tocxeuet, s6se 6 dv8pcc shq 7skpvcc 5Xce sae &stab).
Xcivec shv rcpaTxci
Etot.xcat8a. yuvcd:we, >cod devEao4 wet Xiy-n, 7TO.K OCLT;
vgwetle
-rxp6o TOO eScracv civ8pceg icashv,
" Tov o-xXhpbq wet shv ESepwv,
rrik sov scseoxh
7ce74 isceivc,e,
v shv d)cpeacTc Tticcrre cl T6 vec
shy xciv4, &XXae srckvsce 6 dv8pce;

sh xpcs.get.
'AvEcsoK met 6 ydep.o4 sij isoexocXESog Si

'TOV V 611.1.110q, Oa& iiiIrc6pce vec xcapLoOt T6v

divapoc T7KCa cash -syre..e.'roui xpLsoili vec teh xdcan shy scpoi:xci T7K, &AT!. v ip.otxeucrev, c'e4h
i7c6pveuaev, brecah Sky jiov seceX 6 ycfelzog shg, 6 scpcshqth Xov TO5TO aerrocpccesEcc vac xebec
-8Xce sh Tat &emcee:311%w.

6)6 hpsopei: civapoc 5cm-spa, &eV o5 kexcopLcrefl Tip) yuvcaxti TOU, 8ccest 6 yo'tp.Og ' Tov
rcapcfcvollog, vec Tip; &IToSeEt4, rck 61).(Axe6cTo stg T6v xcup6v TOU, Sta vac sretp4 T6 rrpeiyii.cc.
TUXCCEVEL TOU, aiv DiXT) vec rrcipi) Tip/ irpolx& Trg, vec shy &sco8st yl ei shy xpEertv, 7rc74 etvca
v.o9coa(804, scptv Trap& vie EexcaptcrOTI met nplv
Cos6cpccaeg so5 xeoptap.o5 shg.
yuwbcce &cot) vac xc'ea-n shv rcpaxoS
&ova
viwrropeZ Tec -syrilcrn
-rhv cooTpocpEccv sh &TO) sbv dvapcc shg.
'0 1.)(64 sijg p.ocxceXESog, 67co5 vac Exceae shy Ispoi:wfc shg, 31vca xpoc-rvivog vae (.0oTpocpe,c'
-tv11111-kixt soy, &say cash Oa?) crrallccs-hoy) Ty.7n1kV7) elg si) 5essepov, &IA acvtaeog xcet
scepve:e TLILVL6VOG, 0 5TS 6 utk

"Gray 6 avapcc itorte6crii,

eivcci xpartglivog vet Tiro cooTpocki.

rrocctxcc Tv EexcageTai xad, Eipvec &ciao) Dolv

IspoLca
)(al Tat xccpEcrilaTtiri, met 6crot TTig glcocp.ev ecxt.cc xcci. Tij; ix&ptaev eivapcc dcrc6 Tee CM 'roo
npo'cyp.c(Tex.

Dad. barbatul va darui femeii lui lucruri nemicatoare, sau once altceva, i ea va prea-

curvi, atunci barbatul le ia pe toate inapoi (comp. gl. 16, zac. 1; Far. Qu. 142, P. I,

nr. 1-2).

Pierde zestrea ei femeia preacurva, chiar daca va spune ca el nuli Ikea datoria ca
barbat cu ea, sau era aspru i o batea, sau ca era saraca, sau c ralda foamea; nimic
nu-i folosete, ca sa nu piarda., ci toate le ja la barbatul ei (v. gl. 16, zac. 2; comp Far.
Qu) 142, P. I, nr. 11, 13, 15).
Chiar daca cununia preacurvei n-a fost dupa lege, ci putea s'a' se desfaca de barbatul
ei i dinsa cere de la judecator sa nu-i piarda zestrea pentru c n-a preacurvit, ci a curvit,

deoarece cununia nu a fost bunk cu toate acestea judecatorul hotrate sa piarda bate
drepturile ei (vezi gl. 15, zac 3; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 16).
Nu poate brbatul mai pe urma, dupa ce s-a despartit de femeia lui, pentru ca
cununia a lost impotriva legii, sa aduca dovezi c in timpul lui a preacurvit, ca astfel
ia lucrurile, ci el trebuie, daca voiete sa-i ja zestrea, sa dovedeasca la judecator ca era
preacurva, inainte de a se fi despartit i inainte de a se fi facut hotarirea desparteniei ei
(vezi gl. 16, zac. 4; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 19 i 21).
ceara hrana
Femeia care 0-a pierdut zestrea pentru ca a preacurvit, nu poate
de la barbat (vezi gl. 16, zac. 5; Far. Qu. 142, P. I, iv. 31)
Feciorul preacurvei care a pierdut zestrea este tinut sa-i hraneasca mama, daca mai
pe urma va raminea cinstita, dar daca nu duce o viat cinstita, nici feciorul ei nu este
tinut sa-i dea hrana (v. gl. 16, zac. 6; Far. Qu. 142, P. I, nr. 33).
Chid barbatul a preacurvit, femeia se desparte i-i ja inapoi toata zestrea i toate
darurile i cite Inca i-a fcut i i-a daruit barbatul din lucrurile lui (vezi gl. 16, zac. 7;
comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 3.5).

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVTATUR

264

'Ax6ict avEaco xcd vtcoexcerp 6 Ivapag, deirh yee crictx0f) 1.11 iXeu0kpay
T&VV, T6-re -1) yuyaIwe scepSEet 6Xa Tee Xocptcri.tOCTOL 67T05 Tijg gxave XIX.1 Ti(

th rooTl 6X0L, Tec

xcet

npvet 67cEcro.).
yuyeel:we, 6.reey 6 &yapa; 1.1g Stee dv =TaziStacip TIK epay) wet &VOCHOLTWVETOLL 1th7COLpotiztxpeeT4 yuvcaxe g[ITCpOOTX elg -re(

'Ax6ict Tee ISta rcpciwaTa xepKet 1

cpp6veaty

6IctcaTck T?)q.

mipp

u0.rav 6 dEvSpag 7T0Cpcc8Wale tv xpi rfr yuyabca Tm) c'ocrecv izotxotXMoc, ac vec Tijg
npaywi
litucopet
vec napaacf)ern ex676y &Tb. tcoex6v, XOCI T6TE
kiveL
ecvEacog wet

eerroSsEln, 1th 6Xoy TOTO 6 xpt-riN sw.o)pe:e xcd, -co6g SLo Waecv

11.0LX0k.

11 rhpee yuvccc v apAxet tck weviyce acepwxet, xeivet T-hy 7r paxac ..r1g xoct SESvrat
IcX,Ipov6iccov TO5 eivSpg Trig xat Torno ypotx&-cat, eivEacog )(al cscpecXX-n, repty 7septian 6 xpvog,
49' o6 X7/001
&viatog wel cyp&XX?) 6o-repx Cen Eva xp6vov, v xcivet -rtv npotsta T7Ig,
xcivet ealOtyee nace Tee xapEatmera, 6Tro6 6 divapag 1.7) iOeXev gri xaptaiciva-xcd -rof3-ra
Tee xcepEcricacree 6, Ti Xoy* semi ecy etvca, li.expec

i4eycfacc,

v SESov-rat Tio'y xXlpovtccov TOIS eievap6g

rl, &XX& yEvoytat etepevrewk.

'O dvapag 6 xlpevog

6cct(0-71 acepax& th weiclav yuyaNce, xcivet 6Xce -re( xotpEcrikrrce
4,uxtxdc, 7rot-1) yuyai:xce TOU TO5 iOeXey
xaptcrn.
"0-rav oE xX-qpovi.eot T yuvatx6g Tiq &7[0004/6v/g ypcuat
ncipouat rrEolo orip repoNce
cbs6 T6Y &yapa T71q, eiv /11/7copli 6 tivSpa yee eacoSeEn, ne7.4 ot6Ti)1 yuyaZwe 'roo ki.1.09CE6CTO, 6TCCV
ijTOV (-OVTI:CV4), ,r6Te oe6-r xpaTECet Tipo npobta.
npircet yee iih6peotcey 7rel:4 wErcotot StSclo.weXot glyoan, Irc7); litacopiE 133eeta 6 dySpa
xpa'471rvrepoZwe .r.7]; yuvatx6 TOU, 6-ray
(.7)VTCC
-1) yuvalwft 'roo, 8v geupe, 7ce7); illot.xecso,
6crrepar 4ca0ey. "AXXot

Chiar daca n-a preacurvit barbatul, dar s-a Impreunat trupeste cu o sloboda sau cu
o curva, atunci femeia ctstiga toate darurile pe care i le-a facut
ia tnapoi toate ale sale

(vezi gl. 16, zac. 8; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 47).
Femeia mai clstiga lucrurile sale, cInd barbatul, din dispret fata de dinsa, gruta
se amesteca printre femei de stare foarte joasa, in fata ochitor ei (comp. gl. 16, zac. 9;
Far. Qu. 142, P. I, nr. 38).
CInd barbatul li va da femeia pe mina judecatii ca preacurva ca sa-i la lucrul ei,
dinsa poate sa-I dea ca preacurvar, lar daca o dovedeste, nu-si pierde lucrul, cu toate acestea,

judecatorul Ii pedepseste pe amIndoi ca preacurvari (vezi gl. 16, zac. 10; Far. Qu. 142,
P. I, nr. 39).
Daca femeia vdduva se va Impreuna trupeste Cu cineva, ii pierde zestrea si este data
mostenitorilor brbatului ei; i aceasta se tntelege, daca greseste Inainte de a trece anal de
cInd a ramas vaduva; dar daca greseste mai pe urma, dupa un an, nu-si pierde zestrea, pierde

lusa toate darurile pe care i le-ar fi d'arta barbatul; i aceste daruri, ori de ce fel ar fi,
miel sau mari, nu sInt date mostenitorilor barbatului ei, ci se fac domnesti (vezi gl. 16, zac.

11; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 46-48, 54, 56).

Daca barbatul vaduv se va fi Impreunat trupeste cu vreo femeie, pierde toate darurile
sau cele date de suflet, pe care femeia i le-ar fi ldsat sau &trua (vezi gl. 16, zac. 12; Far.
Qu. 142, P. I, nr. 58).
and mostenitorii unei femei moarte cauta sa ia tnapoi zestrea de la barbatul ei, daca
brbatul poate sa dovedeasca ca ea, femeia lui, Otea preacurvie cInd era In viga, atunci
el pastreaza zestrea. Dar trebuie sa stim, ca unii dascli tlIcuiesc ca barbatul poate Intr-adevr

spstreze zestrea femeii lui, clnd nu stia ca femeia In vial& preacurveste, dar mai tIrziu

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342

rcWg, civEcro4 xoct . 4upk TO XIX.). 6X64 Irk iii.oexceoro,
Typ IsoLxceXESoc INA7ropet vde xpocTE4 Tip TrpoBsoc T71q.
'AvEcrcog xcct
yuvcxo 1 x-hpce yupdyn ecis6 To

67rao.) Tip npaxac T-11g, sera oE xXlpov6vot. .0iXoucrt. v

26&

6Xov 'roar ecrcoSeExvovzig

iaLenroc,

xXlpov6vou
ecvap6
ncipn
rvSetEouaL, nc7.4 v jov voLxcLXESLcc,

8LeL v TTig xpccTEEouaL T-hy npoIxoc, TuxocEvet. v geTo'ccrn 6 xpLT-h, c'evEacog xact xoctLEccv cpopeicv

ixXoc/501xEv 6 (ircoOccgvog rivapcc IArv yuvoaxec TOU, Trik vac Tob' xckii.vp &8Lxov, acceTt T6Te
tirroSEExvovTg niv oE xXlpov6voL, rci . TOV 1.10LXCCXE80C, To 8E3EL 8ExccLov vec xpocTtouaL Tip
rcpoxce.
civEacog x
or 8v xXocerptev, o5TE iv.o'cvLcre
TOG X6you Tyjg, 6Tocv gC-11,
6aoccg dLIT68ELF,Eg xect

xercimaaLv ocliToE, 7cc7.4

iirov v.oLxceXESoc,

V-Tog SESEL 7TOT

8Excaov

Tijg xpc'rooa rv rcpotxo'L

xpyriig
"Gray 6 x-ipegv og ctv8pcc xpocTt et Tag xdpoc Tip npaxoc Tig ecnoeoctlkv% Too yuvocLx6,
livrcoper. vet
xpaTtEn, cieTCOaCEXVOVTcig ijv, nrog v ki.LoLxceTo.
clvEcro4 )(at iTgaCrE TOU
v.6vov rv npoixoc xoct v Tof.5
186xccaL, nptv Caroeo'cvn
yuvceixoL, scat eccp' o &Troecivn,
yupe/SEL oc&r6 vac Tip Rdtpn dur6 Tok xXlpov6vou
SGOLTI .hTOV 1109(COata, T6TE 6 xpLoriig
8iv
8ESEL SExceLov vectv-yrre-f.
'AvEao4 xcet 6 lv8pceg ige4EL, nc74 6 yuvoctxci TOO vot.y.e6e-rca xat ixXce6Ehixev chs6
X6you T7); xcd 0.CaLcre rcoXXci, 1th 6Xov TO5TO attorqc xoct 8v Tiiv rcapoc8E8eL cI
v xpEaLv xcd.
,-c6Te &iv ii[LnopeZ
To5 X6you
xpaTd.
et T6 CT7TETt TOU Xoct XOLV.CiTOCI XOCi. aplyeTca

7rXkov, ic lSvd

[LiiTe circoecev6vTa

XEacc, o6Te ilturopd vet xpaTEEn Tip npotxci

vec dv rop&an Ei rv xpEaLv exrv

.

RoLxcEccv rcoii 6xcel.tE xoct xpocTET. T7)v

"OTIXV 6 &papa; auyxcopcfcap Tij yuvoLLx6g Tou
, L er4LPoccrLv v 1.1.31 xdca-fi Tet SCKCEtWvoc-r TOU,
etg T6 arcETL TOU xcct xoLtaToci
TO5 X6you
T6TE iiirrropet vac Til xpocTEEn 6 r3Ev8pcc
rcoii 6 xocLp6g Toi3 VEXE 8dxrn inclevo.) ek Tip TrpoZxck
xci0E xcapbv T-hv TrpoIxot Tr]g.

a aflat-o. Altii tilcuiesc cd dacd o tia bine cd preacurvea, insd tdcea, Cu toate acestea
dovedind-o preacurvd, poate sd pstreze zestrea ei (comp. gl. 16, zac. 13; Far. Qu. 142,
P. I, nr. 59).
Daca femeia vdduva cautd s5.-0 ja zestrea inapoi de la mo0enitorii brbatului ei
mo0enitorii vor s aducd dovezi a a fost preacurvd, pentru ca sa-i tind zestrea, trebuie sd
cerceteze judeatorul daca bArbatul decedat s-a plins vreodatti de ferneia lui c-i face vreo
strimbdtate, pentru c atunci mo0enitorii dovedind-o cd a fost preacurvd, le dd drept sd-i
tind zestrea. Dar dacd nu s-a plins niciodatd, nici supArdri n-a avut cu dinsa, clnd trdia, atunci

ori cite ardtdri ar face din0i cd a fost preacurv, judecdtorul nu le d drept nicidecum sa-i

ling zestrea (vezi gl. 16, zac. 14; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 65).
Cind un bArbat vgiduv are in mind zestrea femeii lui moarte, poate sd o pdstreze,
dovedind cd aceasta preacurvea. Dacd zestrea Ii fusese pusd numai in vedere i nu-i fusese
data pind la moartea femeii i dupd co a murit, dinsul cauta sd o ja de la mo0enitorii ei,
pentru cd a fost preacurvd, atunci judecdtorul nu-i dd drept sd o ceard (comp. gl. 16, zac.

15; Far. Qu. 142, P. I, nr. 68).

Daca bArbatul tia cd femeia lui preacurve0e i s-a plins de dinsa i deseori s-a suptirat,

cu toate acestea tace 0 nu o dd judeatii 0 o tine in casa lui i se cilia i se impreund cu

&inn, atunci nu mai poate sd o dea judecdtii ca preacurv, nici In viat, nici dui:a moarte,
opreascd zestrea (vezi gl. 16, zac. 15; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 68).
nici nu poate
Cind bgirbatul a iertat femeii lui preacurvia care a fdcut-o 0 o tine in casa lui i doarme

cu dinsa, cu invoiala sd nu piardd drepturile lui pe care timpul i le-ar da asupra zestrii ei,
atunci bArbatul poate in once timp sd opreascd zestrea (comp. gl. 16, zac. 16; v. Far. Qu.

142, P. I, nr. 16).

www.dacoromanica.ro

266

CARTE ROMINEASCA. DE INVILTA.TURX

'Aviao4 xat 6 avapa; igelvn cpavep&, ralq jrive= Tou RotxeeTai scat mink auoni:3
sad, xpard -s-nv e mall zoo, &QM. netig Tijg T6 cruyxcog, Roam= iillrropeZ vec xpax6tv.eaLT-% wet (Soucpcvo; T.* yuvatx6 Tou, &mu xat vet. p.-)) T6 -igep-n pavepck, ph vac T6
-61T0rcTe1)L-Tat..

"OTav 6 dvapa; &Xi) o-uyxopilan Tij yuvauck TOD Tin* voixef.ccv, rcoa Ixeciss, xcci
xckirn SeuTipav p.oixdav, 81v XoyiTar. auyxeopkvl

aLTi) neaav !Ass& TtV cruyx6p.nolv vck

Scie

rvaeuTipav p.ocxeEav, xat 4.7coper. 6 dEvapaq

TtV SeuTipav p.ot.xetav vet. Tijg xpaTE-n

Ttv 7rpotx.
'AvEcro.4 xat 6 avapag ,frast TcKet. Tij yuvou.x6; TOU tke1' 6pxou, Irk 81v ffiXet, T-hv =paSWan etg -env xpEat.v, Mc vi Tijg xpaTeccrn Tip npoIxec TIN Me
vot.xeiccv, 67To6 00m xciv.y),
'ay [81v]
gx-n
Tre a6Th j crp43acn aTixei Peria(a >cod 81v iwiropet vee Tijg ncip-n
rv npoi:x&
daXec IHArcopet vi tv Trapaa(Lern et; T-hv-xptar.v, 8Lec viTcp.o)plern &Tea; Rotxce-

v npoIxa.
1Eacc, &IA 6xr. SLck vi Tij 7r&p
"OTav 6 dvapag 81v ige6p-n, Tak f yuvaNde Tou p.ocxesTaL, 8Lec TO5TO 81v
intaer.tiv elg
X6you T.ng, 81v XoyaiTat, 7a.74 vi Tijg icruyx6plae Tip 1.LOIXCECCV.
'AvEcrcog xat 6 &Spa; auyxcopirrn 'CA; yuvaLx6; TOU

izoLxetav, 6roi

oaeplav

xoq.s, xat Tijg

.auxr.op-han 8uvecaTix(74 xat A.LeTec. 131ag, T6TE 81vloyEETat. nc.74 TT); ko-uyx6plasv.
"OTav 6 avapa 7capa8i.8-n elg Ttv xpEaLv rv yuvabak Toy clmetv RoexaMaa, Xi-yovTag 7C(3.g
airsk 6 8Lo; Tijg 1XCEVE T6v (Soucpuivov, T6Te Tijg n-gpvet.
Trpo7.14 T-ng. 1A1).-h ckvEaco xat Bkv
etTcfb Irk airT6g iveaETeuae, xat cdrr duro8ef-n, 7r6g 1--miEvo
Exap.e T6v (Soucpavov, T6Te
431v ill/Impel: vi Tij Tcdcp-n T-hv npolx& TTIg- devil tivtacog xat xptaK 81v ke-recCet, aLec
TcpoIxa
vec Tep.o.)p-han 67roLov nTaEci, T6Te Tip.oN4 xat Toi.4 No.

'AvEacu xat C-71 6 nalipag Tij p.oilaXE8o yuvauck, 6 &solo; T-71 Bance
npoNa xat
T6v 67rol'ov erxe va o-Tpith -21 Irpoixa, iv a6Til .$3eXev chro6eorn, T6Te 6 6Ev8pa; 81v 4.7copel

Dac bdrbatul *tie vdit c femeia lui preacurve*te i tace *i o tine In casa lui, arat
cd o iartd; i poate sd i se strige o codo*
hotru o al femeii lui, chiar dacd nu *tie vddit,
.dar bnuie*te (vezi gl. 16, zac. 17; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 74).
and barbatul va ierta femeii lui preacurvia ce a fticut-o i dtnsa dupd iertare iard*i
va face a doua precurvie, nu se socote*te iertatd pentru curvia de a doua i bArbatul poate
pentru preacurvia de a doua sd-i opreascd zestra.
Dacd bdrbatul va spune femeii lui cu jurAmtnt cl nu o va preda judeditii ca sl-i
4opreascit zestrea pentru preacurvia ce o va face, dad. [nu] a facut preacurvie, atunci acea
Invoial std neclintit0 nu poate sl-i ja zestrea, ci poate sd o dea judectitii ca a fie pedepsitd
preacurvd, dar nu ca sd-i ja zestrea (vezi gl. 16, zac. 18; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 77).

and bdrbatul nu *tie cd femeia lui preacurve*te *i de aceea nu-i face nici o
mustrare, nu se socote*te cri i-a iertat preacurvia (vezi gl. 16, zae. 19; comp. Far. Qu. 142,,
P. I, nr. 78).

Daca de nevoie sau de vreo suri, bdrbatul va ierta femeii sale preacurvia care a
fAcut-o, atunci nu se socote*te a a iertat-o (vezi gl. 16, zac. 20; comp. Far. Qu. 142,
P. I, nr. 78).
and bdrbatul predd judeatii pe femeia sa ca preacurvd, spuntnd cd el Insu*i a flcut
pe hotrul, atunci ti ja zestrea. Dar dacd nu va spune cd el i-a fost codo* *i ea va dovedi
cd dinsul a facut pe hotrul, atunci nu poate sa-i ia zestrea; dar dacd judecata nu face
cercetdri pentru zestre, ci ca sd pedepseasa pe cel care e vinovat, atunci ti pedepse*te
pe amindoi (vezi gl. 16, zac. 21; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 79).
Dacd trdie*te tatal femeii preacurve, care i-a dat zestrea i cdruia avea s. i se Intoarcd
zestrea, dacd ea ar fi murit, atunci bArbatul nu poate opri acea zestre spre paguba tatAlui

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 vi 588, p. 227-342

vec xpaTETI mini)), Tip TcpoIxa, th
T6TE Tip xpaTteL.
"Grav TLvec
ficcaLv,

T6TE,

&7ro0devyi
CICVECiWg

XCa

.LEav TOT3 7caTp6 Toi3 yuvaLx6;

267

,av mirk e/vaL ecrcoeav

Tcpaxa xa(Ack yuvaLx6, t.s. cr6l.cyuvalxa xcopig xXwovoilEccv, vet CrCpith

Trpor.xce E 0;3 X6y01) TOU,
COiT7)
Ocxe6cry),
ij[L7tOpsi 6 civ8px; Tlq Vet 'Cijg X parly) Ti)-

ivog 8Lc1 T-tjv tPuri'p 'coy ileeXe

npor.xce ixev7p.
ToilroL 6XoL ot TprcoL et T6 vec xeccrn Tip npotxa -2) yuval'xa, ypoLxiiiTaL, 6TC4V 8iv ern
rcaL8(.2c,
ctvfcro4 xat
rcaL8Ecc, Tc7)v rcocc8L6v eIvaL
npaxa, xat 6xc xavev6
a6ro6,
o6To4 ecv eivaL Tec naL8Ex tk a6T6v T6v civ8pa, 67co5 yupe6eL vec xpa-grj Tip rcpotxx, es)Cr1V XCa
&V Tee ETZENI
yuvaLca
TV rcpoTirrep6v T7); divapcc.
"07ToLo ijOeXev e6XorElt yuvaIxa dEscicov, ivTponcaolLiv-sp scat nouTvav, esvEcTo4 xal
mini) ijeeXe tiocxe6a-n 6aTepa &TR) Tip e6X6y7lacv, 81-v il[LrcopeZ 6 dvapi Tliq 8LX Tait() vec Tij
7rpii Tip/ npoZxdc
kv xecvet yuvaIxa Tip Trpoix& 1.71;, tivEco.4 xat 81v Tij exisoSetouaL cpavepX wet acocrrec
Tip voLxetocv Trx- xat et; T6v xpLTip crTixec
ioucrEcc vec erroxaat, ?Mao); xat ccE ecn68eLe
eivaL acoarat.
'0 atvapec, 67coi3 rcapa8E8eL et Tip xptcrLv Tip yuvalxci roo cLaecv 1.LoLxccXE8cc, 8Lec vec Tij
TCCip'n Tip npobcci T7N, civEacu Hal
CX7r08eln ThV v.ocxeiccv cpavepdrsepa, Sky rgpvce. TErcoTee;
ecn6 Tip npoixoc 1:xeLv7p. Kai
xccXes xat
yuvatxcc ijOeXe TI.11.4)p7)0y) et xecnocov TEnoTe rcapavocp6v 8LX xXrcoLca 6rco4tac, I7to5 Vas. nipp 6 xpLTil 8LX X6you TY)q, L 6Xov TO5TO,
&vtcro.); xat 8iv etyai cpxvepTaTa ecrco8z8zLyv.ivl 7) p.oLxda, a6T6 81v Isepvec TErcoTe; tirr6
npotxcc.

femeii; daca Insa acela e mort, atunci o opre0e (vezi gl. 16, zac. 22; Far. Qu. 142,
P. J, nr. 85).
Daca vreun strain, pentru sufletul lui a dat zestre unei femei cu Invoiala ca dac
femeia a murit fr mo0enitori, zestrea s se tntoarca in mina lui, daca dinsa a preacurvit,
.

nu poate barbatul ei sa opreasca acea zestre (vezi gl. 16, zac. 23; Far. Qu. 142,
P. I, nr. 90).
Toate aceste chipuri ca femeia sa piarda zestrea, se inteleg and n-are copii, pentru
cd daca are copii, zestrea este a acestora i a nimnui altul, fie ea copiii stilt cu barbatul
care cauta sa opreascil zestrea, fie c femeia ti avea cu un barbat al ei dinainte (vezi
gl. 16, zac. 24; Far. Qu. 142, P. I, nr. 93-94).
Cel ce se va cununacu o femeie ne.cinstita i neru0nata i curva, dac mai ttrziu,
dupa cununie, ea va face preacurvie, nu poate barbatul din cauza aceasta sa-i la zestrea
(vezi gl. 16, zac. 25; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 99).
Femeia nu-0 pierde zestrea, daca nu se va dovedi vadit i deplin preacurvia ei, ci
sta in puterea judecatorului sa socoteasca daca. dovezile Sint depline (vezi gl. 16, zac. 26;
comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 110).
Barbatul care-0 da In judecata femeia ca preacurva pentru ca sa-i ja zestrea, daca
nu va dovedi pracurvia In chip MR, nu ja nimic din zestre. $i macar cti femeia va fi i
pedepsita foarte putin pentru oarecari banuieli ce judecatorul le-a avut asupra ei, cu toate
acestea, daca nu este dovedita route lamurit, dinsul nu ja nimic din zestrea aceea (vezi
gi. 16, zac. 27; Far. Qu. 142, P. I, nr. 112).
17

c. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INNUTXTUR

268

KECIAAA.ION 1A--"

HOTE HMTIOPOTEIN ()I KAHPONOMOI TOT ANAPOE NA ArIOAEIEOTEI THN

MOIXEIAN THE rTNAIKOE, 0110T ZHTA THN HPOIKA THE, 6.1A NA THE
THN KPATIEO TEIN
u0Tcev 6 dEv8pceg Sky igeupe rcoak Tip) IzoexcEcev TirK yvvoeuck TOU
R6V0V VeC TV67co7rTe6eTcee, T6TE 0/ XX7)p OV6VOL TOU iliznoporiat. vee rv circo8cEoucre TV soexetav xcd.
ThV xpce-

%goocre xca TV npo'Exce.

'AvEmu; xcet rcpciExce lv &nee Soo.Ow), cATe e6pEcrxe-ccee elg Tag xdpcc T6v xXlpovtecav
Tor) eev8p64, 8iv irrcopormv ce6ToE, rinoSeE(vovTceg
1.4.0E(CEXE8CC, vee Tfij C1T-hcrouae vee Tok
8Way) vv npotxce, &coil i)(30,cast.rc. 'ApA etvEcrcoq xed
xpacToiicnv ek Tee xkpede Touy, ilvacoporxre vee vTi)v aT04,oucre Tijg yuvatx6g,
C71-4 sad SXo
rv xpEcrev.

CAPITOLUL XI
CIND POT MO*TENITORII BARBATULUI SA DOVEDEASCX PREACURVIA
FEMEII CARE Ii CERE ZESTREA,PENTRU CA SA 0 TINA EI?
Clnd bArbatul nu stia nicidecum de preacurvia femeii lui, sau avea numai
atunci mostenitorii lui pot sd dovedeascd preacurvia i s pdstreze i zestrea.
Dacd zestrea n-a fost datd, nici nu se gdseste In mlinile mostenitorilor bdrbatului,
ei nu pot, dovedind-o preacurvd, sd ceard sd le dea zestrea pe care ar fi rInduit-o. Dar dacd
o in In mlinile lor, pot s nu o Intoarc remelt, dacd ar cerea-o chiar i Cu judecatd.

1)

KEITAAAION IB-ov

ANIESIE KAI H rTNAIKA XANH THN IIPOIKA THE, AIATI THN EINAREE
TINAS H EIIIA.EE TA BTZIA THE H Ar AAA OMOION;
T6Te )(rivet. Tip) npaxci
h yuvoaxce Seee T6 claw.ac, &coil TT); i&Emccatv, 6Tccv 1(21 een6
T6 qamsce awei xcet x&rcoux dXXce a.m.to'caece, (Snob' npoirtivoi3cre T.hv izoexcEcev.
'AvEcrca xcet 6aTere tirc6 T6 cpEXTHIce 4:1-6Xce cbroacexef), 761g 31vkovviplxs (314L acepxnell,
Tuxcetvee vie En 6 xperhg, eevEcrcog xcrei j criLEEK 81v iyEv7Ixev,
Seet TE CC.lirh Met 1:01T6q kileravoilaccat,,
mincnov its7c63tov 67co6.
xcet T6Te 81v xctevee
npotxce
Siv tylveTo h crAec acepxexij
To6; tXcexev, xoct T6Te xcivec
npolx& T71q 8Lee 1.21 cpEX11.ece isvov.

CAPITOLUL XII
DACA FEMEIA IV PIERDE ZESTREA, PENTRU CA A SARUTAT-0 CINEVA,
SAU A PRINS-0 DE S1N, SAU DIN VREO CAUZA ASEMENEA?

Femeia 2i pierde zestrea pentru srutul care i 1-au dat, atunci and In afard de sdrut
slut i alte oarecare semne care prevestesc preacurvia.

Dud i dupd sdrut se va fi dovedit cd nu s-a IntImplat Impreunare trupeascd,

judeatorul trebuie s vadd dacd Impreunarea nu s-a fAcut, sau de ce ea si el s-au
edit i atunci femeia nu-si pierde zestrea; sau Impreunarea trupeascd nu s-a fAcut din

cauza vreunei piedici care a dat peste ei i atunci tsi pierde zestrea numai din causa
sdrutului.

1)

1) Vezi nota 1 de la p. 233.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 0 588, p. 227-342

259

KE(MAAION Ir.- 9
IIOIA TIMLIPIA AIAETAI ALA. TO (DIAHMA;
"OnoLog cpairreL Ttlimplylv yuvocIxot tmcvSpegvv, ncipOevov
Tip OiX-tlano Tor) xpvroti.

xiwocv, v.l.tcopriTccr. xceret

"OnoLog IA xcaciv r.16111v Cex6Xoccrrov cpairret. rcccat j v&ov, TLI.Lcop&Tca xccrec Tip 4kkirTIN
T01.1 xptTo5, il 67cola. EcorX6VETCCL, av .00\ 71 vac Tv 13c'eXX-n xat el; -r xe'vrepyov.

0(10E64 xat -,) yuvcaxa., rol l pl T 0.6X-vci. -nx .0.act. asx(3 T 6 cpOoliza, TivcapCitcce xcel
cirri) =Tex Tip, aDoltnv Toa xpvroi3.

CAPITOLUL XIII
CE PEDEAPSA SE DA PENTRU SARUT?
Cel ce va sdruta femeie cinstit mdritatd, fecioard sau vdduvd, se pedepsegte dupd
voia judecdtorului.
Cel ce cu glnd rdu de desfrtnare, va sdruta bdiat sau Una'', se pedepsegte dupd voia
judectitorului; gi voia merge aga de departe,incit dacd voiegte poate s1-1 arunce gi la galerd.

De asemenea g'i femeia care Cu voia ei va primi sdrutul, se pedepsegte gi ea dupd

voia judecdtorului.
1.)

) Vezi nota 1 de la p. 233.

17*

www.dacoromanica.ro

EXT RASE
DIN

PROSPER FARINACCIUS,

a PRAXIS ET .TREORICAE CRIMINALIS 1)

PRICINA 12
DE FURTIS
Quaestio 165 (No. 1-31)

Furti materiam tractaturus ad eius cognitionem nonnulla prius praemittenda

milli esse censui.

No. 1: Praemitto itaque in primis huius criminis atrocitatem. Quam enim detestabile sit, ex eo praesertim dignoscitur, quod apud Scytas licet feros, et barbaros nullum

delictum gravius punitus fuit quam furtum; et apud Athenienses Draco legem tulit,
furtum etiam olusculi morte dignum esse ... No. 4: Sic et iure divino prohibitum esse
dicitur in Exod: cap. 20. Levit. cap. 18 et ad Ephesios cap. 4. Ne furtum fascias.
No. 9: Praemitto III quod furti crimen non publicum, sed privatum est. No. 13:

Quod furtum quandoque est leve, et quandoque est grave...

No. 18: Quarta sit conclusio, quod magnitudo rei furatae tacit furtum magis
atrox, quam si aliqua modica rea subtraheretur... No. 19: Furl.= autem quando dicatur
magnum, et quando parvum, die, quod attenditur qualitas furantis, et qualitas illius, cui
factum est furtum ; eorum, scilicet, paupertas aut divitiae... Quod si is, cui facturn est
furtum, fuerit filius familias, et eius paler dives Ubi quod furturn dicitur enorme, ellam
quod sit modicus, quando ex co tumultus, et publicae quietis perturbatio sequerentur...
No. 2: Sexta sit conclusio, quod furtum commissum cum scalis gravis punitur, quam
1) Textil latin a fost extras din lucrarea o Praxis et theoricae criminalis o publicata
de catre jurisconsultul italian Prosper Farinaccius, in Venetia, intro anii 1609-1614 si
1607-1621 (Partis secundae tomus primus, Quaestiones LXX X I LX X XXVIII, CV
si Partis secundae tomus secundus, Quaestiones CX11CXX XXI X). Volumele acestui
tratat se grisesc In biblioteca Facultatii de *tiinte Juridice din Bucuresli, dart' de velum'
care cuprinde materia despre furturi. De aceea am fost nevoiti ca quaestiones 165-177
privitoare la furturi, sa le reproducem din Iticrarea a Legi vechi rominesti si izvoarele
lor u a lui G. Longinescu, care arata c1 a gasit paragrafele In chestiune In unul din volumele

tratatului lui Farinaccius aflate In Biblioteca Nationala din Berlin. Aceasta imprejurare
explica micile diferente dintre asezarea fiecarei e quaestio din materia despre furturi
si cele din materiile urmaloare.

www.dacoromanica.ro

262

CARTE ROMINEASCA. DE INVATATURA.

factum sine scalis... No. 22: Sic furtum commissum in domo acrius punitur, quam commissum extra domum... No. 23: Septima sit conclusio, quod fractura aggravat furtum...
No. 24: Quod contra furem potest agi civiliter et criminaliter ad publicam vindictam,
et per viam accusationis. Civiliter datur duplex actio, condictio scilicet furtiva, qua solum
quis ad restitutionem rei furatae; item actio furti, quae tantum poenalis est ad duplum

et ad quadruplum...
No. 31: Quod potest dominus rei furatae perquirere in domo alterius res sibi
furatas... quod dominus rei furatae non potest propria auctoritate alienam domum
perquirere, sed praecedentibus indiciis seu suspicione, quod res furata sit in domo alicuius...

sed bene potest iudicis officium implorare, ut mandet suis exsequutoribus, qui faciant
talem periquisitionem...
No. 31: in fine... ubi bene admonet judices, ut advertant in cuius domo has
perquisitiones fieri mandant, ne forsan si fuerit persona integrae famae, eius honor
laedatur, et etiam advertat ne is, qui pro perquisitione instat, sit inimicus illius, in cujas
domo perquisitionem fieri petit, ut pariter illius honorem, et famam denigret...

PRICINA 13
DE DIVERS'S FURUM GENERIBUS
Quaestio 166 (No. 1-44)
DE POENA FURUM
Quaestio 167 (No. 1-123)
Q. 166, No. 26: Grassatores qui dicantur? Dic, eos, qui praedae causa in itineribus

stant... Q. 166, No. 24: quod si saepius grassati fuerint, morti traduntur, sin minus in
metallum damnantur aut in insulam relegantur... Q. 166 No. 31: Raptor quits dicatur
et quid si rapina? Dic quod rapinae crimen committitur, cum aliquis per violentiam, et
aperte alienas res furatur... et fit quandoque cum armis; et quandoque sine armis.
Q. 167, No. 20:... Criminalis autem poena raptoris est poena exilii cum publicatione
tertiae partis bonorum... Ubi, quod si rapina est facta cura armis intra poena I. Iuliae
de vi publica. Si vero sine armis intrat p. I. Iuliae de vi privata...
Q. 166, No. 30: Praedonem esse, qui alios praedatur et spoliat, ut puta viatoribus
auferendo bona sua... Q. 167 No. 25; Poena praedonis quae sit? Dic, quod est eadem
quae raptoris...
Q. 167, No. 27: Poena effractoris hoc est, furtum facientis cum fractura ostii domus,

vel capsae, quae sit?... Ubi loquitur in furto facto cum apertura parietis... ita ut diurni
-effractoris post fustium castigationem in opus perpetuum vel corporalium sunt dandi
effractores vero nocturni fustibus caeduntur, et in metallum damnantur... Ubi quod
judex effractori plebeio operis publici; honestiori autem relegationis poenam excedere
non potest... Ex quibus negari non potest communiter receptum esse, quod effractores
puniuntur pro facti, et personarum qualitate, poena arbitraria.
Q. 166, No. 44: Directarii qui sunt? Dic eos, qui in aliena caenacula se tegunt
furandi animo... Q. 167, No. 30:... Quod... directarii plus quam fures puniendi sunt,
et propterea, aut ad tempus in opus publicum dantur, aut relegantur; aut fustibus casti-

gantur ;... Ubi probatur... directarios puniri arbitraria...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN i PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS s

263

Q. 166, No. 42: qui furantur in balneis vestes eorum, qui denudati in balnea
ingressi sunt. Q. 167. No. 31:... Ubi quod pariter extraordinem puniuntur...
Q. 167, No. 35: Verum quae poena primo furto imponi possit? Communiter etiam
videtur receptum, impoenandam esse poenam fustigationis... No. 42: Poena pro secundo
furto quae sit?... quod isto casu fur punieur, aut auris, aut manus abscissione, vel alia
nota corporali... No. 48: Poena famosi furis, qui scilicet tria, aut plura furta commissit,
quae sit? Dic quod taus fur furca suspendendus est.
.
Q. 167, No. 38: Posset autem locus, in quo furtum committitur, esse adeo insignis,
ut etiam pro primo furto quamvis exiguo, fur esset suspendendus... Ubi testatur saepius
vidisse suspendi istos, qui in Palatio Principis Senatus Tholosani crumenas abscinderat,
et si vix in illis sex denarii inventi essent... No. 40: In hoc tamen servanda esse Statuta...
UM aliis relatis tenet valere statutum, quod pro magno et qualificato furto imponatur
poena mortis.

No. 39: Vide Q. 172 No. 24:... quando sacrilegium committitur surripiendo
sacrum de sacro, tune enim intrat poena capitalis in proprio significatu, hoc est mortis..
Mo. 28:... quando quis furatur rem non sacrum de loco, tune enim non intrat alia poena
quam furti.

No. 48: In fine... quod furatus anseres, et galinas pro primo furto relegatur,
pro secundo suspenditur.

No. 45: quod imponatur pro magno furto poena mortis... Ego dico, quod pro
uno furto multum enormi, potest quis suspendi.
No. 44: in fine: Et si furtum fuit commissum de nocte per vim, spoliando transeuntes per viam, faciunt ii, quos nos vulgo nuncupamus. Cappeggiatori, si bis hoc admise-

rint, poena furcarum puniuntur vigore statuti Urbis.

No. 50:... in fine: Regula igitur ex praemissis forman i potest, quod pro tribus
furtis fur suspendendus est. No. 51 :... ut procedat etiam quod non omnia furta essent
commissa in territorio in quo pro ultimo furto reus est carceratus... No. 59:... quod
per quemcunque iudicem, sive originis, sive domicilii, vel delicti, dummodo tria furta

fur commiserit, potest is puniri ad mortem ... No. 68: ... ut furta tria sufficiant ad
condemnandum furem in poenam mortis, sive de primis furtis, quis fuerit condemnatus,
sive non.
No. 89: Latrones vero publici, et famosi, qui in strata publica, et alibi saepius

grassati fuerint in loco, in quo grassati fuerunt furca suspenduntur... No. 92. Quae
quidem specialia non habent locum contra insignes, et famosos fures, et latrones, nisi
constet, quod sint tales/ ut puta convicti, aut confessi, aut in flagranti reperti.
No. 94: Et si plures fuerint ad furandum aliquam rem, omnes tenentur in solidum,
neo unius poena alius liberat.
Q. 165, No. 45: Plagiarii qui Bunt? Dic, eos qui liberum hominem, vel servum
alienum sciens vendit, vel aliter alineat, vel ipsum vinctum retinet, vel celat, vel ei suadet,
ut a domino fugiat... Q. 167, No. 95:... si plagiarius est nobilis damnatur in metallum,
si vero est vilis persona, et tunc si est servus, vel libertus, bestiis subiicitur, si vero ingenuas,

gladio consumitur... Ubi testatur apud eum hoc plagiarios laqueo suspendi...
Q. 167, No. 100: Et ultra poenam criminalem datur insuper patri, aut domino
servi, aut filii rapti contra furem, et rapientem actio dupli, aut quadrupli ad interesse
operarum, et commodi, quod dicti pater et dominus percepturi essent ex dicto servo,
ve! filio.

Q. 167, No. 105: Regula sit, quod abigei condemnantur in opus publicum ad
tempus... No. 106:... Ubi quod est poena arbitraria... No. 111: Ut abigei puniantur

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INITXTXTURA.

264

poena mortis in loco, ubi frequentius hoc maleficii genus committitur... No. 113: Ut
abigeatus crimen, et poena locum habeant non solum, quando quis abigit animalia ex
agro vel silva, seu grege, sed etiam si a stabulo, vel domo... No. 116:... nisi quis
animalia furetur, quasi artem exercens furandi: Tunc enim, si saepius admiserit, etiam
quod unam ovem singula vice surripuit, abigeatus poenam incurrit.
Q. 167, No. 119:... in surripiente oyes errantes, vel eo qui equos in solitudine
relictos abduxerit, qui non est abigeus sed fur... No. 120: . arbitraria poena mul-

tatur...

Q. 168, No. 3: Ut fiat etiam furtum in aqua publica, illam scilicet ex Ilumine
publico surripiendo, et ad suos privatos fundos conducendo sine principis licentia.
No. 4: Ut furtum etiam committatur ab occupatore locorum publicorum.

No. 23: Ut rei furatae restitutio non tollat actionem furti... No. 24: ... non
procedere in duobus casibus. Primus quando quis a principio abstulit animo restituendi
ei, cuius erat res ablata, quia tune non committit furtum... No. 25: Secundo quando fur
statim commisso furto poenitentia ductus furatam rem restituit, quia tune per istam
celerem poenitentiam, et restitutionem furti vitium purgatur.
No. 30:... quod si Zingari, et praesertim foeminae in aliqua modica re furtum
committerent, impunitum evadere solet, dum mira arte res alienas surripiunt, non si
maiora commiserint crimina.
No. 31: Etiam in eo, qui alteri minatur, ut sibi aliquid tradat, et sic ille minis
coactus rem minan ti tradiderit. Nam, et hunc furti teneri, etiam quod adsit solo vis
compulsiva, non autem ablativa.
Q. 168. No. 32: Furtum mandans nulli dubium, quod furti tenetur furto sequuto.
No. 35:... quod consilium furto praebens teneatur eadem poena, qua ipse fur...
No. 41:...ut consilium furi datum non puniatur eadem poena, quando.sine illo consilio

fur erat furaturus.

No. 42:...quod praestans auxilium Inri ad furandum... furti tamen tenetur...
No. 48: etiam in auxilio praestito ante furtum. Qui enim ferramenta ad rumpendum
ostium, vel armarium, vel scalam ad ascendendum sciens furi accomodaverit, furti tenetur...
No. 50: In praestante auxilium furi post delictum, puta deferendo rem furatam ad domum

furis: si cnim scienter hoc faciat fur est et furti tenctur, non autem est fur manifestus;
sed si ignoranter, nec fur est, nec furti tenetur.
No. 60: Quia pater, filius, frater, uxor et similes pro receptatione furum, et rerum

furatarum non puniuntur eadem poena, qua puniuntur extranei receptatores... nisi et
ipsi fuissent participes in crimine.
Q. 168, No. 62: ...quod qui alienum quid iacens in terra hicri faciendi causa
substulit furti astringitur, sive sciat, cuis sit sive ignoravit... No. 64: ...et furti non
teneatur qui rem in via accipit animo restituendi eam domino; quandocumque apparuerit,
et ita palam declaravit, et protestatus fuit.
No. 66: in inveniente res, quae non fuerunt in bonis alicuius prout sunt lapilli,
et gemmae; quae reperiuntur in litore maris, eas enim accipiens, ut suas faciat, furtum
non committit, quia haec in maris litore inventa fiunt primo occupantium.
No. 68:
furti nec etiam teneatur inveniens aliquid in via et illud capiens,
quando putavit id quod capit, esse derelictum...

Q. 168, No. 74: ...Sic, et accipiens rem proiectam ex causa necessitatis, puta
incendii, animo eum occupandi, furtum committit... No. 78: in fine: ...furantibus res
in incendio, impositam eandem poenam, quae imposita est furantibus res in naufragio.
133)
No. 86: ut impone liceat surripere rem illico ex incendio perituram...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS*

266

Q. 168, No. 91: ... quod scilicet et poena pecuniaria, et quandoque etiam corporalis contra amoventes terminos imponi possit arbitrio iudicis, iuxta facti, et personarum
qualitatem.
No. 100: Etiam in co qui terminus amoverit causa furandi sciens lapidas, quos
furatur, esse terminum, .. Una enim fuit opinio quad poena furti teneatur... No. 103: Etiam
in co, qui terminos amoverit... ignorans eos esse terminos, is inquam fustibus caeditur.
No. 110: Ut poena amotionis terminorum non solum habeat locum contra principalem amoventem, sed etiam contra eum, qui de alterius mandato sic terminas amovet.
Q. 168 No. 117: Regula sit, quod pecuniam alteri deferendum, si quis ab aliquo
acceperit, et non deferat, eamque in proprium usum converterit, furtum committit, furtique actione tenetur.
Q. 169, No. 1: Regula sit, utens re aliena ad alium usum, quam destinatum, furtum

committit... No. 5: In commodatario utente re commodata ad alium usum, quam ad

illum, ad quem fuit sibi commodata... No. 6: in eo, qui equum accomodatum usque ad
aliquem destinatum locum longius gestaverit et equitaverit.
No. 3: Ubi de depositario committente furtum utendo re depositata, vel intervertendo possessionem domini, per eiusdem rei usum vel alteri credendo.
No. 4: in depositario pecuniarum sibi datarum in depositum, et numeratarum:
Nam et is non tenetur furti, si dictis pecuniis pro uso suo utatur, secus si dictae pecuniae
fuissent sibi traditae non numeratae in sacculo, et per modum speciei.
Q. 169, No. 14: In depositario, cui si furto substracta fuerit res depositata, tenetur
domino illius rei, si eius dolo furtum commissum fuerit... No. 15: Sic idem depositarius
tenetur de lata culpa... No. 16: De levi autem, et levissima culpa sine dubio depositarius

non tenetur...
No. 48: Nisi depositarius obtulerit se recipere depositum non rogatus a domino
rei depositae.
No. 28: Ut custodi, depositario, commodatario, alterive alienam rem detinenti,
et dicenti sibi rem furto subtractam fuisse non credatur, nisi probaverit, sive agatur, sive

excipiatur... No. 20: ...ut nee isto casu credatur assertioni praedictae... etiam quod
eadem assertio esset iurata: No. 30: Nisi cum juramente concurrerent aliquae coniecturae.
No. 43: Quando mercatori datur pecunia in depositum numerate, et quid etiam
si tacite, aut expresse fuit actum, ut reddatur tantumdem, et tandem concludit pro mercatore, quem non est verisimile pecuniam mutuo accept rum, quod non teneatur de casu

fortuito, nisi tacite, aut expresse fuerit data potestas utendi pecunia, quia tuna tenetur

etiam de casu fortuito...

Q. 170, No. 15: Ut falsus procurator exigendo alterius pecuniam, et in usum proprium convertens ei, magis furtum committat cum debitor illi pecunian solvit, cum hoc

ut domino ferat.
Q. 170, No. 36: Regula sit, quod creditor faIsus exigens indebitum a bona fide
solvente, et se debitorem credente, furtum facit, et furti actione tenetur... No. 38: ...dummodo faisus creditor dolo induxerit debitorem ad credendum eum esse debitorem...
Q. 171, No. 2: Regula sit, quad omnes illi, qui pecunias publicas intercipiunt, vel
auferunt, lege Julia peculatus tenentur. No. 3: ...ut peculatus crimen committens puniatur
poena deportationis... Ubi amplius, quad est poena confiscationis bonorum... No. 14:

...dummodo iudex pecuniarum, quas surripuit, non sit administrator... No. 15: Et
isto casu poena est capitalis... No. 16: scilicet de poena mortis naturalis...
No. 21: Ut peculatus crimen committatur... eLiam ab illo, qui pecuniam sacram
et religiosam intercipit, ve! aufert... No. 22: quae est relicta, vel destinata ad ecclesiam

www.dacoromanica.ro

266

CARTE ROMINEASCX. DE INVATATURA.

fabricandam, vel res sacras comparandas... No. 25: Etiam in eo, qui deo donatum acceperit, interceperit, sive abstulerit... No. 57: ...Lex Julia de residuis habet locum contra
administratorem, publicam pecuniam intercipientem et retinentem... peculatus vreo
modatur contra alium extraneum non administratorem, qui publicas pecunias subripuit.
No. 65: ... distingue ut tune demum administrator retienens, seu surripiens pecuniam publi-cam teneatur de residuis, non de peculatu, quando sic surripuit, seu retinet finita administratione si vero hoc facit durante administratione tenetur de peculatu, et poena capitalis.
Q. 172, No. 24: ...quando sacrilegium committitur surripiendo sacrum de sacro...
hoc sacrilegium aut gladio, aut laqueo, aut igne, aut proiectione ante feras, ut ab jis sacri-

legus devoretur, punitur... No. 13... et sic arbitrium iudici... conceditur...

No. 26: ...in surripiente rem sacram de loco non sacro, qui licet non possit poena
mortis... punitur tamen maiori poena, quam si furtum commississet,... arbitrio iudicis.
No. 28: ...quando quis furatur rem non sacram de loco (sacro), tune enim non intrat
alia poena quam furti.
No. 47: Ut in crimine sacrilegii, impubes excusetur... No. 18: ...quod si sacrilegium committatur a clerico... promoto, possit tune deponi, officioque, et beneficio privan.
Q. 172, No. 55: ...sacra res dicitur ea, quae est consecrata ab eo, qui consecrandi

potestatem habet servata solemnitate iuris canonici...

No. 65: ... Puniuntur etiam, qui reliquias emunt, et vendunt extra ordinem,
et iudicis arbitrio ultra contractus nulitatem...
No. 76: ... Quod respectu repraesentationis verae crucis, in qua dominus noster
lesna Cristus passus est, dicatur sacra et sancta, licet materia, ex qua crux est confecta,
non esset, nec sacra, nee sancta.

PRICINA 14
DE FRAUDANTIBUS GABELLAM ET EORUM POENA,
QUANDO HABEAT LOCUM ET QUANDO NON
Quaestio 173 (No. 1-52)

No. 2: Regula sit, quod fraudantium gabellas poena est, quod res, quae vehuntur,
de quibus gabella solvi debeat, et non fuit soluta, incidunt in commissum et confiscantur...
No. 12: Ut a non solutione gabellae, et illius defraudatione ignorantia non excuset:

... No. 13: Nisi ignorantia fuerit probabilis... No. 14: Aliud probabilis ignorantiae
exemplum potest afferi, quando gabella esset noviter, et recenter imposita, quia tune
illius allegata ignorantia excusabit a fraudatione gabellae.
No. 19: In eo qui cum mercibus, pro quibus gabella solvitur, inventus fuit per vias
inusitatas; ordinaria et usitata via derelicta: nam et is gabellam fraudare praesumitur...
No. 20: nisi quia ex aliqua iusta causa viam usitatam, et ordinariam derelinquerit...
No. 19 in fine: Ubi amplius, quod muliones euntes per viam insolitam, inciderint
in latrones, et ab illis fuerint derobbati, periculum spectat ad eos non ad dominos Inercium:

Hoc probato, quod per illam inusitatam viam transierint, ut gabellam fraudarent...
No. 44: Quando gabellarius invenisset mulum oneratum mercibus euntem sine
mulione ultra terminum loci, in quo solvi debet gabella, vel in via non recta, tune enim
idem gabellarius non potest capere mulum, et merces, tanquam quod inciderint in commissum, quia potest esse quod mulus aufugerit patrono invito.
No. 48: Ut poena defraudatae gabellae non transeat ad heredes defraudatoris,
nisi quatenus res, quae in commissum inciderunt, ad eum pervenerint. Ubi declarant
dummodo vivente fraudatore gabellae fuerit lis contestata, alias secus.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

267

No. 49: Ut ius vendicandi res, quae in commissum inciderunt ob non solutum
vectigal quinquennio contra gabellarium, seu fiscum praescribatur.
No. 51: In eo, quem inventum in via gabellarius voluit perquirere, an res gabellae
subiectas deferret, et ipse non passus est se excuti, aut perquiri non enim ex hoc dicitur
gabellae fraudator, nec fraudata gabella, puniri potest, sed tantum de resistentia.
Q. 173, No. 54: Regula sit, quod publicanus exigens plus quam debet exigere de
gabella solvenda pro mercibus consuetis, punitur exilio, vel extra ordinem arbitrio iudicis.
No. 57: In publicano exigente gabellam in casu, in quo exigi non debet, vel non
est consuetum eam exigi: nam et is capitali poena punitur... No. 59: ...sed etiam civiliter teneatur ad quadruplum si exegit nullam habens exigendi potestatem... No. 55: In
publicano volente exigere gabellam, ubi nulla prorsus a prncipe mposita est gabela:
nam si tunc voluit exigere, et non exigit, punitur poena quinquaginta librararum aun,

et poena legis Juliae de ambitu...

No. 64: Et multo magis in publicano, seu gabellario, qui aufert merces sub praetextu quod inciderint in commissum, cum re vero non inciderint, et licite deferantur. Nam

et is non solum punitur de furto, sed etiam tenetur de vi bonorum raptorum...

No. 65: Ut gabellarius iniuste exigens a transeuntibus et eos illicite molestans,
si ex hoc eveniat, quod homines dgsistant transire per illud territorium, teneatur communitati ad damna, et interesse passa pro eo, quod viatores non sic per illam viam transeunt,

sicut antea transibant.

Q. 173, No. 66: Regula sit, quod nova vectigalia imponi non possunt a non
habente auctoritatem... ubi etiam quod antiqua vectigalia non debent augeri. No 67:
Ut imponens nova vectigalia sine auctoritate puniatur de iure civile poena centum aureorum, efficiatur infamis, et amplius poena 1. Iuliae de vi publica damnetur, et in exilium

perpetuum mittatur, et ablata restituat.

No. 69: Et propterea principem, qui superiorem recognoscit, non posse gabelas
imponere... No. 79: Et generaliter in omni alio principe superiorem non recognoscente:
nam et is gabellas imponere poterit.
Q. 173, No. 101: Quando e contra agetur... de praescriptione libertatis, seu
immunitatis eas non solvendi: Nam tuno si exactio pertinet ad privatum ex privilegio,
vel consuetudine, sufficit esse cesatum per decem, aut viginti annos.

PRICINA 15
FURTUM NON COMMITITUR, NEC FURTI POENA LOCUM HABET
IN PLURIBUS CASIBUS IN HAC QUAESTIONE EXPLICATIS

Quaestio 174 (No. 1-94)

No. 11:... In furto facto non animo lucrandi sed iniuriae faciendae, aut damnum
inferendi causa, utputa in co, qui surripuit fructus immaturos. Nam is furti actione non
tenetur.
No. 2:... Si quis enim furti faciendi causa domum alicuius ingressus est, nihil
tamen furatus fuit, non tenetur de furto... No. 8:... puniuntur tamen extra ordinem arbi-

trio iudicis...
No. 13: Ut nec furtum, nec plagium committatur ab co, qui libidinis causa alienare
ancillam meretricem rapuerit vol celaverit... No. 14: Secus si quis furatus fuerit ancillam

non meretricem, quia tune eam rapiens furti tenetur...

www.dacoromanica.ro

268

CARTE ROMINEASCX DE INVATATURA

No. 20: ut nee committat furtum is, qui non valens. aliter ab aliquo recuperare
rem propriam, et suam, illi furatur aliquam rem aequivalentem...
No. 66: In surripiente ex fundo alterius cretam... et de surripiente ex fundo alterius

sulfurarios, lapides quod furtum committat...

No. 68 : ... in eo qui furatur propter necessitatem famis... ut fur isto casu propter
necessitatem excusetur... sed etiam de necessitate vestitus propter nimiam nuditatem...
No. 69:... quod furans propter necessitatem non multum urgentem mitius punitur,
quam si furaretur sine ulla necessitate...
No. 74:... in furto facto hostibus perpetuis et infidelibus...
No. 75: ... in famulo creditore sui domini, qui non valens consequi suum solarium,

illi furatur tantundem, qui propterea de furto non tenetur...

No 86:... in furantibus animalia sylvestria, aut aves quae in nullius boni sunt.
Q. 174, No. 95:... in furto domestico, quod impunibile esse scripserunt... No.
99: Et quidm... ut furtum domesticum dicatur illud, quod factum est a filio, ve! servo...
No. 101 : ... quia contra filium datur patri actio, si habebat peculium castrense, ve! quasi...
No. 97 : ... Et tamen etiam levia furta domestica puniuntur, licet mitius in famulis,
ancilis, et aliis servientibus, No. 112:... ut furtum domesticum non puniatur si sit leve,

secus si grave...
No. 103: Ut idem sit in uxore furante res mariti, et e contra... No. 104:...
datur tamen contra uxorem, et e contra pro rebus a conjugibus surreptis sive durante
matrimonio, sive finite per mortem unius conjugis ante aditam hereditatem actio in factum

et rerum amotarum propter res amotas...

No. 107: Quando uxor, prout saepe contigit, bona aliqua furto subtraxerit, marito
ope, et consilio alicuius adulterii, tune enim uxor, et propter adulterium, et propter furtum

punienda, est exilio, aut alia poena arbitrio iudicis, adulter autem capitaliter. (Quod tu
intelligas non poena mortis).
No. 106: In concubina, quae aliquid surripiat suo concubinario, vel e contra, tune
enim furtum committi.
No. 109: Ut inter furta domestica possint etiam connumeran i furta facta a monachis suo abbati... No. 111: Potest tamen is, cui res surrepta est, adire iudicem et illius
officium implorare pro restitutione rei furatae.
Q. 174, No. 136: Ut hereditariae rei licet furtum non fiat, si tamen ab alio quam
ab herede possideatur, et auferatvr, auferens furti tenetur.
Q. 174, No. 145 in fine: Quod depositarius, et commodatarius utentes re commodata, et depositata ad alium usum, non teneatur actione furti, si crediderunt dominum
permissurum, No. 147:... quod etiam in casu, in quo quis a principio habuerit rem de
voluntate domini, adhuc non excusetur a furto, dicens, se credidisse dominum permissurum,
nisi suae credulitatis aliquam probabilem rationem reddiderit consanguinitatis, puta amici-

tiae, vel aliam... Quod si commodo tibi unum equum, ut v.adas in villam, et tu ires ad
helium... si commodassem equum per duos aut tres dies, et tu retinuisses illum per decem
dies. Primo enim casu non est verisimile dominum permissurum. Secundo autem casn

sic.., et sic in hoc multum versabitur iudicis arbitrium...

No. 155: Ut quamvis dominus rei furatae dicat furtum esse factum de eius
voluntate, liii tamen non creditur. et tali assertione non obstante, potest a iudice contra
furem de furto agi ... nisi domini assertio esset adjuvata aliis indiciis, ut puta amiciLia,
consanguinitate, parvitate rei furatae, consuetudine permit tendi similia furta, et similibus...
Q. 175, No. 3: Et propterea, qui propria auctoritate rei suae ab altero possessae
possessionem invadit, et occupat, illam pos&ssori restituit, et eiusdem rei dominium amiltit.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN * PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS*

269

Si vero alienae rei possessionem invadit, non solum possessionem una cum fructibus percep-

tis restituit, sed ipsius rei aestimationem solvere compellitur...

No. 9: Etiam in milite et rustic, qui etiam tenetur poena, d. 1. si quia in tan-tam, occupando res proprias seu alienas propria auctoritate... No. 10: ... secus si invadant rem propriam, sic sibi licere putantes... No. 11: Contrarium ... No. 12: ... quod
prima opinio procedat, quando miles et rusticus non potuerunt consulere peritiores, puta
quia non aderant in eo loco nec In vicino, vel si consuluit, fuit ipsis dictum a peritis, quod
licebat: secunda au tem opinio procedat, quando cum possent noluerunt peritiores consulereNo. 14: Etiam in usufructuario, qui ab aliquo expellatur, contra expulsorem habet
conditionem ex eadem I. si quis in tantam. No. 15: Et in specie de usufructuario expulso,

et deiecto ab aliquo extraneo loquitur eadem glos, in I si quis.

No. 19: Quando usufructuarius propria auctoritate expellit extraneum possidentem

rem, in qua habet usufructum, tunc enim non dubium quod amittit ius suum.
No. 29: Quando emphyteuta non solvit debitum canonem: nam tunc potest expelli
a domino directo auctoritate propria, et sine citatione.
No. 39: Et quid si emphyteusis fuerit finita per defectum generationis... Qui
omnes tenent finita linea posse dominum directum ingredi auctoritate propria in possessionem rei emphyteuticae.

No. 40: Et quid si emphyteuta cecidit a iure suo propter deteriorationem rei
emphyteuticae, an dominus directus possit auctoritate propria in emphyteusim ingredi?
Videtur quod sic.
No. 51: In occupante propria auctoritate non solum ante litem motam, sed etiam
post, sive ante, sive post sententiam, cum tunc sine iudicis decreto, aut licentia nemo
possit auctoritate propria iudicis sententiam exsequi... No. 53: Ut invasor possessionis
rei aiienae, qui tenetur, ut dixi, restituere, non solum possessionem, sed etiam eiusdem
rei aestimationem, talis aestimatio facienda sit habito respectu ad proprietatem rei occupatae, et non possessionis.
No. 70: Ut poenae praedictae d.l. si quis in tantam, habeant locum etiam, quod
invasor, et expulsor ante litem contestatam, vel ante sententiam occupatam rei possessionem restituerit. Non enim ex hac restitutione liberatur a poenis praedictis.
No. 79:... distingue, quod si deiectus ex sua possessione deiicientem deiicit ex
intervallo, tune verum est, quod incurrit poenas... No. 80: Secus in eo, qui ab aliquo deiectus
.ex sua possessione incontinenti delicit eum, a quo deiectus fuit, qui propterea non incurrit

poenas...
No. 85 in fine: Licet tutius sit si is, qui dubitat, se molestan i in sua possession,
imploret officium iudicis, et ab eo, obtineat licentiam deferendi arma, et armatos conducere
ad suam possessionem defendendam.

No. 89:... in furioso, qui non tenetur poena I. si quis in tantam... quod isto
.casu occupata possessio a furioso... deiecto restituenda est... No. 90: ... ut neo....
-teneatur ad poenas... etiam quod factus sanae mentis eandem possessionem, retineat.
No. 98: ... Un non procedat in patre, seu patrono propria auctoritate occupantibus
res filii, aut liberti. qui non tenentur hac poenali constitutione... No. 100: Ut non procedat
e contra quando filius, aut libertus propria auctoritate occupaverint res patris, aut patroni...

No. 104: In abbate, praelato, monacho, tutore et similibus, qui si respective

propria auctoritate invaserint res Eo,clesiae, sea pupilli non faciunt incidere in poenas I.

si quis in tantam... ecclesiam seu pupillum... No. 105: nisi abbas, praelatus seu
monachus invasionem et occupationem propria auctoritate fecissent convocato consilio

monachorum, et aliorum, ad quos spectat...

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVTATUR

270

No. 107: Quod si praelatus cum capitulo per vim occupet bona praelati defuncti
possessa ab herede, et ibi punit tres casus. Primus est, quando clare constat, quod praelatus defunctus d. bona tenebat nomine ecclaesiae, et tune nulla incurritur poena. Secundus
est casus, quando clare constat, quod praelatus defunctus d. bona tenebat nomine proprio,
et tunc sine dubio incurritur poena. Tertium poena casum, quando res est dubia.Et tunc
nec etiam incurritur aliqua poena, quia praesumtio est, quod praelatus defunctus acquisiverit de bonis ecclesiae.

No. 111: In commodatario, depositario, seu colono, qui cum possidere non
dicantur, hoc ideo, si propria auctoritate expellantur a commodante, deponente seu
locatore, non habet contra eos actionem ad poenas d.l. si quis in tantum, nisi eorum possessionem interverterint... No. 112: Hinc est, quod si inquilinus cessat in solutione pensionis,
potest dominus propria auctoritate ipsum expellere, et claudere ostia domus... No. 113:

In commodatario, depositario, colono, seu conductore expulsis non a domino, sed ab

extraneo : tunc enim ille extraneus expulsor incurrit poenas...
No. 116: In procuratore, seu negotiorum gestore, qui si me non iubente, aut
mandante rem alicuius nomine meo invaserit, tenebitur, et non ego, quia procurator,
seu negotiorum gestor non censetur habere mandatum ad faciendum incurrere suum
principalem in poena... ubi secus si procurator, vel negotiorum gestor, iubente vel
ratum habente principali rem alterius invaserit.
No. 121: In decreto iudicis nullo, seu invalido, seu injusto, quod propterea non
excusat occupantem propria auctoritate, rem suam vel alienam ab alio possessam.
No. 144: Secundum quam recesserunt ab Aula... ubi testa tin. poenas praedictas
communi totius Christiani orbis usu, et praxi antiquatas esse ... apud nos tamen poenas
1. si quis in tantam, monnunquam in praxi receptas vidi, sed sic per vim occupantem
rem suam, vel alienam arbitraria poena punitum, iuxta facti, et personarum qualitatem,
et secundum quod vis illata fuit cum armis, vel sine, convocatis hominibus, vel non saepius

observar!; poterit enim isto casu imponi I. Iuliae de vi publica.

No. 111: In commodatario, depositario, seu colono, qui cum possidere non dicantur,

hoc ideo, si propria auctoritate expellantur a commodante, deponente, seu locatore, non
habent contra eos actionem ad poenas d.l. si quis in tantum, nisi eorum possessionem
interverterint.
I

Q. 175, No. 240:... quando quis alteri promisit non venire contra aliquam proitnissionem sub poena mille, et sub obligatione omnium bonorum, adiecto pacto exequutivo,

ut in casu contraventionis possit creditor capero possessionem propria auctoritate. Non

enim tune poterit dictus creditor possessionem ingredi nisi verificata contraventione
coram iudice... No. 242 : ... Et... dixerint, sufficere in veritate, creditum esse liquidatum,
et conditionem purificatam, licet non coram iudice...
Q. 175, No. 187: Ut pactum capiendi possessionem propria auctoritate valeat

non solum in contractu pignoris.., sed etiam in omni alio contractu... No. 255: Ut
pactum ingrediendi possessionem propria auctoritate non possit exerceri contra tertium
possessorem resistentem.

Q. 150, No. 220: In vendente rem alteri obligatam, qui licet non teneatur poena
falsi, punitur tamen crimine stellionatus ... Ubi e contra de vendente rem uni, et postea

eandem rem altera in solutionem dante, aut hypothectante... No. 228:... quia Me
casu datur poenitentia ante sententiam, et potest is, qui dixit rem alteri non esse obli-

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

271

gatam, eam liberare ab obligatione sicut promisit, et liberando ante sententiam, non
punitur. No. 229: ... quod poena sit arbitraria.
Q. 175, No. 283: Regula sit afirmativa, quod heres potest propria auctoritate
res hereditarias apprehendere... No. 284: ...Potest tamen propria auctoritate rem,
in qua institutus est, apprehendere absque alicuius poenae incursu.
No. 285: In herede instituto a testatore post mortem usufructuarii: nam tuno
cum non adsit heres, de cuius manu possit usufructuaris usumfructum accipere, poterit
idcirco illum propria auctoritate capere.
No. 288: Ut heres possit propria auctoritate adipisci possessionem hereditatis sibi
delatae ex testamento vel ab intestato, quando illa est vacans, et a nemine possessa...
No. 289: Secus si hereditaria bona ab alio possideantur, quia tune heres non potest propria
auctoritate in eorum possessionem ingredi... Et est ratio, quia nemo de sua possessione

amoveri debet sine citatione...

Q. 175, No. 309:... quando usufructario fuerit data a testatore licentia capiendi
usumfructum propria auctoritate, etiam quod licentia sit tacita, utputa quando ususfructus alicui relinquiter libere, et pleno iure, quia tune potest usufructurarius illum capere

propria auctoritate... No. 310: Quando in legato usufructus essent aposita verba, sine
contradictione: quia tuno pariter usufructuarius potest capere usumfructum propria
auctoritate ...No. 311: Idem si testator prohibuit ne usufructuarius in usufructu molestetur... No. 312: Quando fuerit alicui relictus ususfructus cum clausula omni meliori
modo... tans enim clausula supplet titulum institutionis.
Q. 175, No. 317: Regula sit, quod legatarius debet legatum capere de manu
heredis... et aliter illud occupando propria auctoritate perdit omne ius, quod in eo.
habet... No. 326:... quando testator dedit licentiam legatario capiendi possessionem
propria auctoritate; nam tune legatum in eo transit sine vitio... No. 336: In legato ad
pias causas, quod propria auctoritate posse per legatarium cepi,... No. 337: Quando
periculum est in mora, prout in legato alimentorum facto pauperi... Ed idem in legato
factor pro sepultura, quod cum dilationem non admittat, poterit legatarius illud propria
auctoritate sumere...
No. 348: Quando legatarius non occupavit totum legatum, sed illius partem.
Non enim privatur omni jure suo, nec amittit totum legatum, sed tantum committit, et
privatur proportione occupata...
No. 349:... Quando legatarius rem legatam occupavit clam, secus si palam,
quia tune non privatur legato.

PRICINA 16
FURTLTM QUANDO, ET QUIBUS <MODIS> PROBETUR

QuaAstio 176 (No. 1-18)

No. 1: Regula sit, quod licet furtum non praesumatur, et qui furtum allegat
probare debet... illud tamen, tum et difficilis probationis, coniecturis probatur... No. 7:
Ut furtum probetur ex acclamationibus factis in domo de nocte a viciiais... No. 11: Ut
et furti coniectura non modica sit, 'viand in loco, ubi furtum dicitur commissum, fuit

auditus strepitus, seu rumor... No. 12: Ut et furtum censeatur probatum quando
reperitur fractum ostium domus, seu camera, in qua res, quae dicuntur furatae, erant
depositae.

www.dacoromanica.ro

272

CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURX

No. 13:... Ut furtum fuisse commissum probetur ex publica voce, et fama...

No. 14:... ex fuga famuli... No. 15:... ex eo, quod ... fuerint repertae scalae, quibus
fures in eandem domum verisimiliter ingressi sunt. Adde: Q. 2, No. 19:... ex fractura
ostii, seu capsae, ubi res dicitur furto subtracta.
No. 16:... hoc tamen intelligendum est concurrente probatione, quod res, quae
dicitur subtracta, fuerit in loco, unde subtracta praetenditur, alias coniecturae supradictae non probant corpus delicti... No. 17: Contrarium, quod probato furto non sit
necesse probare res, quae dicuntur furatae, fuisse in loco furti, sed quod.credatur juramento

damnum passi... tamen requiritur quod damnum passus sit vir bonae famae...
Q. 176, No. 19: Regula sit affirmativa, quod probato furto, si valor, et quantitas

rei furatae probari nequit, statur iuramento actoris... No. 21: ut detur iuramenlum
in litem contra furem,... etiam super prohatione damnorum, expansarum, et interesse.
No. 26:... Ut hoc iuramentum in litem detur etiam contra custodem, commadatarium, seu depositarium rei furatae in casu, in quo praedicti de furto tenentur.
No. 27:... Ut etiam hoc iuramentum in litem detur contra amoventem terminas...
non solum pro damnis, et interesse, sed etiam ad probationem loci, in quo ante amotionem

termini stabant...
No. 28:... ut hoc iuramentum in litem detur... etiam contra furem scripturnrum,
videlicet super tenore d. scripturae furto subtractae... No. 29: Sic enim datur iuramentum
in litem ad probandum tenorem instrumenti ab adversario combusti, vel lacerati...

No. 31:... ut hoc iuramentum in litem super quantitate, et valore rerum furatarum non deferatur Judaeo contra Christianum... No. 45: Ut hoc iuramenturn in litem
detur, quando de furto constet plene, et concludenter, aut per rei confessionem, aut per
testes illum convincentes, secus si de furto non constaret nisi praesumtive.
Q. 176, No. 50: Primum itaque indicium contra furem est mala fama... No. 51:
Et hoc indicium magis operatur contra eum, qui consuetus alias fuman... No. 53: Ventas
est quad sola mala fama, nisi sit aliis coniecturis adminiculata, non sufficit ad torquendum.

No. 62: Quintum oritur indicium ex transitu insolito per viam, et locum, ubi
furtum factum fuit, facit indicium ad torturam contra transeuntem No. 63: Idem de eo,
qui visus est frequentare locum, ubi commissum est furtum...
No. 64:... qui visus est exire ex domo, in qua fuit factum cum fardello, seu alia
aliqua re sub brachia, et sub pallio. No. 65: Et idem crederem de eo qui tempore commissi
furti visus fuisset introire, et exire ex domo, ubi furtum commissum fuit... No. 68:...
...qui inventus fuit in loco furti, habet contra se indicium...
No. 69: Octavum indicium oritur ex fuga famuli, seu alterius domestici in domo,
in qua est commissum furtum... No. 71:... quad sola fuga famuli non tacit indicium
ad torquendum... No. 73:... dummodo famulos non solum aufugiat ex domo domini, qui
dicit sibi furtum factum, sed etiam, ut talifer aufugiat, ut se abscondat, et non compareat...
No. 74: Nonum indicium furti oritur contra eum, cuius res, utputa pileus, pallium,
scalae, aut similia, fuerint inventa in loco furti.
No. 80:... qui pauper existens visus est expendere pecuniarum quantitatem...
No. 81: Et multo magis urgeret hoc indicium, si moneta quae expenditur esset eiusdem
formae, et materiae, qua erat pecunia furto subtracta.
No. 84:... furti indicium oritur contra eum penes quem reperiuntur instrumenta
ad derobandum apta, prout de scarpello.
No. 86:... furti indicium etiam oritur contra eum, qui non vocatus, nec citatus,
et sine aliquo interesse denuntiat Curiae furem, instat ut contra eum procedatur, aut
quid simile facit, per quod credat se ostendere immunem ab illo crimine.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

273

No. 87:... oritur indicium contra eum, qui potuit furtum prohibere, et non
prohibuit, is enim redditur suspectus de complicitate...
Q. 37, No. 43: Et principaliter... ut ad torquendum inditia non solum debeant
esse talia qualia supra explicavi, sed etiam debent esse plura, et unum non sufficit... ubi
quod saltem debent esse duo inditia... No. 66:... Quia mala fama in genere iuncto
quilibet alio adminiculo inditium facit ad torturam.
Q. 176, No. 95:... indicium furti nunquid oriatur contra eum, qui fuit nominatus,
seu inculpatus ab astrologo, seu devinatore...
Q. 177, No. 5:... nisi is, penes quern fuit reperta res furata, esset persona malae
famae, et consuetus res furtivas penes se habere, vel emere, quia tunc oritur contra eum
indicium ad torturam.
No. 6: In eo qui dicit se emisse rem furatam ab ignota persona... No. 7: Idem de
eo, qui dicit se non recordari a quo emerit rem furatam, etiam quod alias esset bonae famae...

No. 8: Contrarium in homine bonae famae... No. 9: ...non procedere... ub generaliter

loquitur de eo, qui solitus est emere, et vendere, talesque res nobiles palam teneret...
No. 11: Ut licet sola suspicio oriens ex inventione rei furatae apud inquisitum
non faciat contra ipsum indicium ad torturam... facit tamen indicium iuncta aliqua
coniectura.

Q. 40, No. 1. Torturae tanta vis est, ut in ea persistens negando... vel non
persistens fatendo, quicquid dixerit putam veritatem dixisse praesumatur... No. 2:
Quare per torturam purgata esse inditia contra tortum... propterea purgatis inditiis
per torturam reum fore relaxandum et absolvendum.
Q. 177, No. 16: Regula sit, affirmativa, quod emens scienter rem furtivam furti

tenetur, quia fur est.

No. 24:... ut scientia rei furatae praesumatur in emente eam parvo pretio, secus

si non parvo pretio...

No. 18: Ut furti teneatur non solum scienter emens rem furatam, sed etiam illam
dono recipiens.

No. 26: Et item scientia praesumitur in emente res furtivas, quando res emtae
non conveniebant emtori, neo illis egebat...
Q. 177, No. 29: Regula sit affirmativa, quod emens rem furtivam, tenetur illam
restituere domino etiam sibi non restituto pretio.
No. 30:... lit multo magis procedat in emente bona fide, et ignorante res ecclesiae
furatas, qui sine dubio tenetur illas restituere ipsi ecclesiae sine solutione pretii.
No. 36: ...ut isto casu ad hoc ut pignori accipiens rem furtivam, illam restituere
teneatur domino pretio non restituto, sufficiat praesumtiva et verisimilis scientia, quod
res pignorata esse aliena... Ubi amplius verisimilem scientiam sumit ex eo, quod quis
pignori accepit a paupere famulo vasa argentea, et magni valoris.
No. 40: Propositam... regulam non procedere in emente rem furtivam a latronibus,

vel praedonibus; is enim non tenetur eam domino restituere pretio ipsi non
sol u to.

No. 42: Eandem regulam non procedere, quando emtor in emtione rei furatae
protestatus fuit, quod illas emit nomine eius cuius sunt, et quod est paratus illas restituere
restituto sibi pretio.
No. 47: Quia si contingant, dominum rei furatae sponte solvere pretium dictae

rei emtori bonae fidei, si velit postea illud repetere, non potest...
Summaria ad Q. 177, p. III, No. 29-51. 10.: Emens rem furtivam, si illam domino

sponte restituit nunquid postea possit pretius repetere, n. 49.

18

o. 1060

www.dacoromanica.ro

274

CARTE ROMINEASCA DE INViiTA.TURA.

GLAVA 1
LIBER QUARTUS
DE CRIMINE LAESAE MAIESTATIS. TITULUS XIII
ARGUMENTUM. DE OFFENDENTIBUS MAGISTRATUM, ET CURIAE OFFICIALES
QUANDO DICANTLTR COMMITTERE CRIMEN LAESAE MAIESTATIS,

ET DE EIUS POENA
Quaest. CXII. Inspect. III
No. 136: Decimus tertius est casus in offendente, seu occidente. Principis magistratum vel officiales, ac illis resistentibus et non obedientibus, in quo regula sit quod
magistratum occidens non solum tenetur ut parricida.., sed etiam laesae maiestatis
(1)

crimen committit.
No. 142: Ut crimen laesae maiestatis, et rebellionis dicatur committi contra principem, sed etiam contra ejus officiales et sic, non solum ex inobedientia principis, sed

etiam ex inobedientia officialium... Ubi... dicitur rebellis magistratus non obtemperans...

No. 143: Ubi quod accusare quilibet potest contemnentem magistratum, et illi
non parentem, quia taus actio est popularis...
No. 145: ...Ubi videtur concludere ex solo tractatu, seu sermone, cum aliquo habito
de occidendo potestatem Bononiae... absque plurium congregatione consilio, et conclusione non incurritur crimen laesae maiestatis, nisi quod ad poenam mortis, secus si fuisset
tractatum de occidendo praetorem reipublicae romanae, vel principis, quia tunc ex solo
tractatu absque alio consilio, et conclusione hoc crimen incurrit.

No. 150: ...In offendente... officiales principis non in odium principis, vel ut
princeps, seu civitas careat illo ofliciali, sed ex particulari odio, ac ex privata inimicitia.

Nam is non committit crimen laesae maiestatis... No. 152: Et ex privata inimicitia
non dicitur occisus officialis, qui fuit occisus ratione officii... Et in proposito, vide
bannimenta Status Ecclesiastici,... ubi ad hoc, ut poena in illis imposita contra
offendentes officiales et iudices, locum habeat, requirit, ut offensio sit facta ex causa inimicitiae, et... expresse requirit, quod sit facta occasione officii.

No. 148: ...In eo qui officialem, seu magistratum offendit seu occidit se defendendo. Nam is non incurrit crimen laesae maiestatis (Cf. Q. 125, No. 7... aggressor, si
occiditur, potest dici a se ipso non autem ab insultato occisus...).
No. 150: ...In offendente magistratum... non in odium principis,... sed ex particulari odio, ac ex privata inimicitia. Nam is non committitur crimen laesae maiestatis...
No. 151: Ubi tamen, quod quamvis isto casu non committatur crimen laesae maiestatis,
taus tamen offensio gravius punitur.
No. 155: ...ut nec crimen laesae maiestatis, committatur per offensionem factam
Praesidi, ob ipsius malos mores, et gravamina indebita subditis illata, dummodo tamen
offendens retineat principis fidelitatem...
No. 156: Sic et officiali non obediens, non propter principem, sed propter ipsum
officialem non committit crimen laesae maiestatis...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4I PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S *

275

(11)
No. 157: ...In concitante plebem ad effectum expellendi off icialem, quia tunc
non est crimen laesae maiestatis, sed seditionis... Verum quod etiam sit crimen laesae
maiestatis, nisi hoc fiat propter malos mores ipsius officialis...

GLAVA 2
ARGUMENTUM. DE OFFENDENTIBUS NUNTIOS, ET ORATORES PRINCIPIS,
AN, ET QUANDO DICANTUR COMMITTERE CRIMEN LAESAE MAIESTATIS,
ET DE MATERIA

Quaest. CXII. Inspect. IV

No. 160: ... in offendente nuntios seu ambasciatores, ut vocant et oratores principia, in quo regulam constituo affirmativam, quod scillicet et isto casu committi dicatur
crimen laesae maiestatis,... No. 161: Et de iure canonico violatores, seu impedientels
nuntios, et oratores excommunicantur et ab ecclesia arcentur.

,(1)

No. 162: ...Ut offendentes nuntios, seu oratores non solum committant crimen
laesae maiestatis, sed etiam sacrilegium...
No. 165: ...Ut et crimen laesae maiestatis committere dicatur is, qui impedit
nuntios... in strada publica, eosque litteris ad Papam directis spoliet... Ubi de occidente
tabellarium principis ad effectum intercipiendi ab eo litteras, et arcana principia sciendi...
nisi iste nuntius spoliaretur non ex causa principis, sed lucri causa, et ipsum depraedandl,

et derobandi... No. 166: ...dommodo hoc faciat in derogationem dignitatis, et iurisdictionis ipsius Pontificis, alias secus... (viand quis hoc facit pro conservatione stii
honoris.

No. 1.63: ...Ut proposita regula procedat, etiam quod fluis offendat nuntium priii-

cipis, ex privata inimicitia...

No. 168: ... Quia nuntius et orator offendi non potest, etiam quod is esset bannitus,

qui alias posset impune offendi.

No. 171: ...In offendente nuntium, seu oratorem, quia finita sua legatione, et
ambasciata commissa retardat discedere. Is enim non tenetur crimen laesae maiestatis.
No. 174: ...In offendente nuntium, seu oratorem, qui inhoneste, et perfide in suo
officio se gessisset, praesertim contra eum, ad quem missus fuerat.
No. 175: ...Regulam procedere dummodo is, qui nuntium offendit, tempore offensionis sciret eum esse nuntium, alias secus.

No. 167: ...Et in specie quod non dicatur rebellis, sed infidelis is, qui principi
furtum facit.

GLAVA 3
ARGUMENTUM. CRIMEN LAESAE MAIESTATIS, AN,

ET QUANDO COMMITTATUR CONTRA PRINCIPES INFERIORES

Quaest. CIII. Inspect. V

No. 176: ...in offendente inferiores principes, ac dominos, in quo reperio doctores
afirmative respondentes dicere laesae maiestatis crimen committi nedum contra Papam,
aut imperatorem, sed et contra alios principes et dominos inferiores...
No. 180:... quod vasalli committunt crimen laesae maiestatis contra eorum domi-

num, etiam ante praestitum iuramentum fidelitatis...

18*

www.dacoromanica.ro

276

CARTE ROMINEASCA. DE INVATA.TURA.

GLAVA 4
ARGUMENTUM. MONETA QUOT MODIS FALSIFICAR! DICATUR,
FABRICANTIS AUTEM FALSAM MONETAM POENA QUAE SIT.

QUANDO HABEAT LOCUM, ET DE PLURIBUS SPECIALIBUS

IN CRIMINE FALSAE MONETAE

Quaest. CXV. Inspect. I

No. 1:... quando quis cudit falsam monetam. Nam et tune principem offendi,
et in laesae maiestatis crimen incurri...
No 2: Praemitendum censuimus modos omnes quibus moneta dicitur falsa:...
In materia moneta dicitur falsa, guando est contaminata, et sic non est pura, et simplex,
prout debet esse, sed puta, quando aurea habet mixturam argenti, vel moneta argentea
habet mixturam aeris, vel etiam si totaliter est falsa in substantia interiori, sed in colore
aurea, vel argentea... No. 6:... crimen hoc falsae monetae quinque modis committi.
Primo illam cudendo, absque authoritate principis. Secundo illam cudendo falsam in
pondere, aut in materia, ut puta eam inaurando. Tertio adulterando, ac falsificando imaginem, aut suprascriptionem monetae. Quarto illam tondendo, aut diminuendo. Quinto
illam expendendo... quod falsitas committitur corrumpendo materiam, authoritate, seu
signo abutendo, et pondus minuendo.
No. 5: Aliqui vero dixerunt ad monetae bonitatem quinque requiri... Primo
videlicet authoritatem cudentis. eam. Secundo quod cudatur in loco publico. Tertio quod
sit probae speciei. Quarto quod sit legitimi ponderis. Quinto quod sit percussa in publica
forma.

No 8:... ut fabricans falsam monetam puniatur poena mortis... No. 12:... quod
de jure Digestorum erat poena falsi. Sed hodie de iure codicis est laesae maiestatis, et
ultimi supplicii. No. 13:... ut amplius monetarii comburantur... No. 14:... ut in hoc
crimine bona confiscentur... No. 15: Vide tamen in proposita Urbis statutum... ubi
confiscationis bonorum poenam imponere non videtur, nisi baronibus, seu dominis
alicuius terrae, castri, vel villae et in casu in quo in contrarium condemnentur; non
autem si fuerint praesentes, et capti, vel si fuerint privatae personae.
No. 16:... Quia domus in qua fabricatur falsa moneta publicatur, sive dominus
illius vere fuerit sciens, sive etiam se ignorantem praetendat, dummodo ipsi domui
proximus fuerit, quia tunc praesumitur scientia; secus si longe ab ea habitaverit, quia
tune praesumitur ignorantia.
No. 16:... et si domus praedicta fuerit alicuius viduae, non publicatur...
No. 16:... sicut nec etiam publicatur, si fuerit alicuius pupilli, quamvis hoc ultimo
casu tutor teneatur fisco ad precium domus.
No 18:... Ut poena falsae monetae procedat etiam in fabricante monetam bonae
ligae, et iusti ponderis... No. 20: Verius tamen est, et magia communiter receptum, quod
non mitior, sed eadem poenam qua fabricatores falsae monetae, etiam in materia, et in
pondere plectuntur, plecti etiam debet is, qui sine principis authoritate iusti ponderis
iustaeve ligae monetam cudit, prout videtur de mente omnium praellegatorum doctorum.
No. 35:... Quia miscens in auro privato aliquid viLii, tenetur poena falsi... Ubi
hoc dicit notandum contra aurifices, qui faciunt aurum, et argentum minoris ligae, quam
civitas requirat.
No. 36: Sic et monetarii publici cudentes monetam defectuosam in liga, seu in
pondere, puniuntur poena falsi... Ubi quod in hac poena falsi, cessat confiscatio bonorum...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS s

277

01) No 39:... Quia non prohibens conflationem adulterinorum numorum argenteorum

poena falsi tenetur...

No. 40: . Quia non revelans monetarios punitur.

No 42:... Quia revelans Julius criminis reos, si socius, et particeps sit, impunitate
gaudet. No. 44: Si vero non sit socius, et particeps criminis debet habere praerrium...,
Ubi quod servi accusantes falsatorem monetae, consequuntur libertatem, liberi vero praemium habent iudicis arbitrio.
No. 47:... Quia in hoc falsae monetae crimine interrogatur reus de consociis,
et complicibus.
No. 50:... Quia in crimine falsae monetae, et ad illius probationem praesumtiones
et suspiciones sufficere videntur.

No. 54:... Quia tingens monetam, ut puta aeream, cum auro, vel argento, vel
etiam argenteam cum auro tenetur poena falsi, et ideo si servus est, ultimo supplicio affici-

tur; si vero liber ad bestias datur.

GLAVA 5
ARGUMENTUM. EXPENDENS, SEU RETINENS FALSAM MONETAM, QUANDO,.

ET QUA POENA PUNIATUR

Quaest. CXV. Inspect. III

No. 114: Regula sit... quod expendens falsam monetam de jure communi falsi
poena punitur.
No. 118:... Ut et retinens penes se falsam pecuniam scienter, punitur poena extraordinaria.
No. 119:... ut retentio faLsae monetae faciat indicium participationis in fabrica-

tione... quod potest puniri tanquam fabricator.

No. 129:... Et multo magis regulam procedere in eo, qui pluries expenderit falsam
monetam. Huic enim augenda est poena propter deliquendi consuetudinem.

No 144:... In expendente falsam monetam cum protestatione quod si non erit

bona, dabit aliam bonam, Tune enim non tenetur ad aliquam poenam...
No. 145:... Quando quis docet a quo habuit falsam monetam, Nam tune expendendo, et retinendo eam nulla poena punitur...
No. 153: Regulam non procedere in eo qui expendit, aut retinet falsam monetam
ignoranter et sine dolo... No. 159:... ut isto casu ignoratia probetur juramento falsam
monetam retinentis, vel expendentis.

GLAVA 6
LIBER TERTIUS. DE VARIIS AC DIVERSIS QUAESTIONIBUS.
VEL ALIENO, ARGUMENTUM. THESAURUS INVENTUS IN FUNDO PROPRIO,
PUBLICO RELIGIOSO, VEL PRIVATO, AD QUEM SPECTET,
ET GENERALITER DE MATERIA THESAURI
Quaest. CIV. Inspect. I
(1)
No. 1: Quaero igitur primo loco, an in fundo meo possim ego perquirere theraurum,
et si perquirendo ilium inveniam, an spectet a me, an vero ad principem. Responde quod
thesaurum in fundo meo perquirere possum, et inventus sive casus, sive data opera spectat

ad me, et non ad principem.

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVA.V.TURX.

278

No. 2: Quaero II. An in fundo alieno possit quis invito domino thesaurum perquirere ; responde, quod non: immo thesaurus data opera, et ex industria inventus in fundo
alieno spectat ad dominum fundi, non autem ad inventorem.
No. 1 in fine:... quod ex inventione thesauri in fundo vendito non rescinditur venditio tanquam facta cum laesione dimidii iusti praetii.
No. 4: Procedit autem haec conclusio ut nedum invito domino, sed _nee etiam eo
ignorante, aut volente possit quis in alieno solo thesaurum perquirere, et si sic perquirendo
fuerit inventus, spectat ad ipsum dominum, et non ad inventorem... No. 5: Immo data
opera thesaurum perquirens in alieno fundo etiam domino volente, aut ignorante extra
ordinem, et iudicis arbitrio puniendus est...

No. 6: Quaero III. Quid si quis casu fortuito, et non data opera thesaurum in
fundo alieno inveniat? Responde quod medietas spectat ad inventorem, et alia medietas

ad dominum fundi.
No. 7': Quaero IV. Ad quem spectet thesaurus inventus casu fortuito in fundo aesaris proprio, seu alicuius civitatis? Responde, quod spectat pro medietate ad Caesarem,

seu Civitatem, et pro alia medietate ad inventorem... No. 12:... quod medietas thesauri inventi in bonis ecclesiae, aut in loco sacro, vel religioso, spectet ad fiscum ecclesiae,

medietas ad inventorem...
No. 13: Ad quem spectet thesaurus inventus in fundo, cuius unus sit dominus utilis,
alter vero directus? Responde, quod spectat 'non ad dominum directum, sed ad utilem ut
puta emphyteotam, feudatarium, et similes. Isto enim casu dominium utile praefertur
directo.

No. 13 in medio:... Concluditque quod isto casu sive thesaurus inveniatur per
dominum utile, sive per dominum directum, partiri debet inter eos, ita ut unusquisque
medietatem habeat.
No. 13 in fine:... quod si extraneus, qui non sit dominus directus, nec utilis ihveniat
thesaurum in fundo emphyteotico, vel feudali, debet illum partiri cum domino utili non

autem cum directo...

No, 14: ... quod creditor non dicitur dominus fundi seu domus sibi hypothecatae
ideo fimdum, seu domum retinens iure pignoris si in eo non data opera thesaurum inveniat,
illius pars ad debitorem spectat, alia pars ad ipsum creditorem, (non) tanquam ad inventorem thesauri in fundo alieno.

No. 15:... quod fructuarius pariter non dicitur dominus fundi seu domus in qua
habet solum usumfructum. Ideo si in fundo aut domo praedictae thesaurum inveniat,
iudicatur de eo ac si in fundo alieno invenisset... ubi amplius quod immediate thesauri
habet usumfructum ; finito autem usufructu ilium domino directo restituit, quod ego intel-

ligerem retenta alia medietate ad ipsum tanquam inventorem spectante postquam, ut

dixi iudicatur isto casu de eo qui in fundo alieno inveniet thesaurum.
No. 16:... quod vir si in fundo dotali thesaurum inveniat dimidiam illius partem

sibi retinet, aliam vero dimidiam soluto matrimonio restituet...

No. 17:... quod thesaurus inventus in fundo alieno quem tamen quis possidendo
praescripsit, spectat ad praescribentem, non autem ad dominum, quando praescriptio
habuit bonam fidem ; secus si malam fidem habuit.
No. 18: Ad quem spectet thesaurus magica arte inventus? Responde quod spectat
ad principem, et non ad inventorem in quocumque loco inveniatur... Verum an magica
arte et daemonum praesidio inveniri possint theasuri, vidi...
No. 19: Quando proprie dicatur thesaurus. ? Responde quod quae de thesauro
dicuntur, intelligenda sunt de auro, seu argento, vel pecunia cuius dominus sit incertus,

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S *

279

et quae fuerit abscondita antiquitus, .et tanto tempore, uf non extet moemoria; in contrarium aliter enim non dicitur proprie thesaurus.
No. 20: Et ideo domo vendita in qua non antiquitus fuerit abscondita aliqua pecuniarum quantitas, non censetur vendita ipsa pecunia, et si reperiatur, spectat ad venditorem

non autem ad emtorem...

No. 31: Occultans autem thesaurum in aliquo loco, cuius pars, vel totus ad fiscum
pertineat, punitur occultans in perditione thesauri cum altero tantum.
No. 32: Quaero XIII. Et ultimo in hac materia thesauri, quid hodic servetur de
consuetudine? Responde, quod quicquid sit de iure, hodie de consuetudine fere totius
orbis, thesaurus ad reges, et ad fiscum pertinet.

GLAVA 7
ARGUMENTUM. DE HOMICIDII ATROCITATE, ILLIUS QUE DIFINITIONE,
ETYMOLOGIA, ET DISTINCTIONE, QUOT MODIS ILLUD COMMITTATUR
Quaest. CXIX. Inspect. I
11)

No. 1: Homicidii crimen frequentissimum est, et illius cognitionem antequam ulterius

progrediar, praemittendum... censui ... No. 3: Quod homicidium... est occisio hominis,
ab homine facta... No. 7: ...homicidii duas esse species. Aliud nempe dicitur homicidium
simplex, aliud vero homicidium deliberatum: ... Simplex homicidium, dixit esse Wud,
quod committitur sinesqualitate animi deliberati. Deliberatum vero illud, quod committitur

ex proposito, et cum supra dicta qualitate...

ARGUMENTUM. HOMICIDIUM QUANDO DICATUR DOLOSUM,
QUANDO CULPOSUM, QUANDO CASUALE, QUANDO SIMPLEX, QUANDO

DELIBERATUM, EX PROPOSITO SEU PRAEMEDITATUM ET QUANDO

EX INDITIIS COMMISSUM ET DE EORUM POENIS
Quaest. CXX VI. Par. I

No. 2: Homicidium dolosum dicitur illud, quod committitur ex voluntate, ac animo

occidentis... No. 4: Homicidium culposum, seu non dolosum dicitur illud, quod e contra
ab occisore committitur sine animo, et voluntate occidendi... ubi dicitur remitti homicidii poenam illi, qui non occidendi animo hominem percussisse probaverit... No. 5:
Homicidium casuale dicitur illud, in quo nee dolus, nec ulla culpa intervenit... quando
quis alium occidit sine culpa, aliud lacere cogitans... No. 17: Homicidii culposi seu casualis
exemplum poni potest in eo, qui cum lapide, quem versus canem proiicit transeuntem occidit.

No. 6: Homicidium dolosum rursus distinguitur, quia aliud est simplex, non deliberatum, aut praemeditatum, nisi tempore commissi homicidii ut puta quando in rixa,
et impetu irae committitur ; aliud vero deliberatum, praemeditatum, seu ut alii dicunt,
ex proposito resolutum in mente occidentis ex intervallo ante commissum homicidium,
et prout vulgariter dicitur unum a sangue caldo, aliud a sangue fredo ... No. 8: ... Deliberare, est quaedam meditatio, et quoddam intervallum ad actum, qui postea in animo
destinatus et deliberatus sequitur.
Quaest. CXIX. Inspect. I

No. 9: Quod homicidium dicitur et homicidii poena intrat qualitercunque, et quocunque modo quis hominem, vita privat, sive manibus, puta strangulando, vel suffo-

www.dacoromanica.ro

280

CARTE ROMINEASC.A. DE INVATXTUFt1

cando... sive etiam non manibus, sed toto corpore suffocando, prout contingit parentibus,

nutricibus, seu aliis, infantes in lecto suffocantibus... sive praecipitando... sive pede
aut calce, aut etiam capite percutiendo, sive pugno... sive telo...

GLAVA 8
ARGUMENTUM. DE HOMICIDII ATROCITATE... HOMICIDIIQUE POENA,
QUAE SIT DE IURE CIVILI, ET QUANDO LOCUM HABEAT
Quaest. CXIX. Inspect. I

No. 12: ...quod pro homicidio imponitur poena mortis naturalis... No 15: ...ut
ell= lege evangelica et divina homicida mori debeat... No. 16: Sic, et jure naturali
homicidium prohibitum esse, quo iure hominem homini insidiar, nefas est.

No. 17: ...ut ab hac poena mortis nulla dignitas excuset... quod non videtur
admittere personarum differentiam... ut pariter omnes personas complectatur... No. 19
...Ut homicidii poena teneatur tam masculus, quam foemina et tam servus quam liber...

No. 20: ...cum ita puniatur occidens servum, aut foeminam, sicut liberum, et
masculum sive in dignitate constitutum, sive non... No. 21: Ubi etiam quod non refert,
an occidatur cognitus, vel incognitus...
No. 22: ...quod magis punitur occidens infantem, quam natu maiorem, cum ex
hoc crudelior appareat.
No. 25: ...eandem propositam regulam non procedere.., in patre occidente
filiam in adulterio repertam...
No. 26: ...in marito occidente uxorem, pariter cum adultero inventam.
No. 26: ...Tertio, in homicidio ad necessariam defe sionem commisso. (Adde:
Q. 125 No. 57: ...In occidente insultantem, et aggressorem, probato enim insultu, et
quando quis* contra alium vulnerandi, vel occidendi ruat cum armis, praesumitur insultatus fecisse ad sui necessariam defensionem, omnemque poenam evadit, si insultantem,
et aggressorem occidat... No. 60: ...quia non sufficit probare, quod Titius te insultavit,
unde tu eum percusisti, sed debet probari, quod aliter ab eo evadere non poteras, nisi
percuteres...).
No. 26: ...in homicidio culposo, et casuali.., in homicidio pariter commisso contra
voluntatem occidentis.
No. 26: Sexto, in occidente unum putantem occidere alium. (Adde: Q. 125, No. 139.
Regula sit: quod occidens se defendendo non aggressorem, seu offendentem, sed alium

tertium, ut puta cum lapide, sagitta, ve] archibusciata, volens tamen occidere dictum
aggressorem, non punitur. . . Cf. Q. 126, No. 18: ...ubi de proiiciente lapidem versus
turbam hominum).
No. 26: ...Septimo, (Blando occisus obiit ex vulnere non mortali ex medicorum
negligentia, seu malo regimine...

ARGUMENTUM. STATUTO SEU CONSUETUDINE,

AN ET QUANDO FIERI POSSINT, UT PRO HOMICIDIO
NON POENA MORTIS, SED PECUNIARIA IMPONATUR
Quaest. CXIX. Inspect. II

No. 37: ...quando statutum, et consuetudo praedicta imponat homicidio poenam

pecuniariam, non quidem semper, et generaliter, et sine causa, sed cum causa; nam ex
causa statuto hoc fieri posse; aliter secus... Ubi ponit exemplum iuste, et rationabilis

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN e PRAXIS ET TIIEORICAE CRIMINALIS 8

281

causae, quando civitas in aliqua necessitate constituta, maxima pecuniarum quantitate

indigeret... No. 38. Ubi propterea reprobat hoc statutum, si imponeret poenam pecuniariam pro homicidio qualificato, ut puta parricidio, assassinio, et simili,.., idem quando
homicidium fuit proditorie commissum... Primum contingere, ubi ultra causam videtur
etiam requirere, quod poena pecuniaria sit magnae quantitatis, et iustae causae, exemplum
ponit in homicidio non praemeditato, sed in subitanea rixa exorto, vel ad propulsandum
iniuriam verbalem, aut ad effugiendum honoris periculum commisso, vel etiam viand

ex intervallo... fuerit patratum... No. 40: ...quia stante statuto, quod homicidia
condemnetur in poenam pecuniariam, ut puta in centum, quae si non solverit intra mensem,
decapitetur, si homicidium non fuerit dolosum, sed culposum, non potest decapitan, etiam,

quod in tempore a statuto praefixo, poenam non solverit... No. 43: Erit bene statuto
locus, quando quis duo homicidia commisit ex intervallo, ut pro secundo capite puniatur,
quamvis pro primo iuxta formam statuti poenam pecuniariam solverit.

ARGUMENTUM. HOMICIDII POENA DE JURE CANONICO, QUAE SIT TAM IN

LAICO, QUAM IN CLERICO. AN CLERICUS PRO HOMICIDIO BENEFICIIS IPSO
JURE PRIVATUR, ET AN ANTE CONDEMNATIONEM FACIAT FRUCTUS
BENEFICII SUOS ET AN ILLUD POSSIT RENUNCIARE
Quaest. CIT.". Inspect. II
No. 46: ...quod clericus propter homicidium... No. 48: ...detruditur in monasterium, ad peragendam poenitentiam... No. 51: ...quando clericus in monasterio detrusus,
non esset poenitens, vel quando esset de fuga suspectus... crederem posse clericum detrudi
in carcerem... No. 52: ...ut ista detrusio in monasterium sive ad carceres debeat esse
non ad tempus, sed perpetua... No. 55: Vel melius dicas quod quicquid sit de jure, hodie
apud nos pro voluntario homicidio clerici condemnantur, et transmittuntur ad triremes,
aut ad tempus, aut in perpetuum, secundum quod eadem homicidii qualitas exposcit.
No. 71: ...ex co quia homicida clericus quamvis beneficio privandus sit, non tamen
prohibetur ante privationem, et post commissum homicidium beneficium renunciare,...
No. 72: ...etiam in resignatione facta ad favorem certae personae... No. 83: ...ut nec
valeat collatio beneficii facta per privationem post sententiam...
ARGUMENTUM. HOMICIDA ULTRA POENA MORTIS TENETUR
HAERED I BUS OCCI SI

AD DAMNA ET INTERESSE. QUANDO HOC VERUM FIT ET DE MATERIA

Quaest. CXIX. Inspect. IV

No. 93: Regula sit, quod homicida tenetur heredibus occisi ad damna et interesse
emergentia propter occisi mortem... No. 102... ad expensas medicorum, medicinarum,
aliarumque rerum pro curatione occisi tempore eius infirmitatis adhibitarum... No. 105:
...ad aestimationem operarum heredibus occisi, quando illi vivente occiso sustentabantur
ab eo cum sui operibus et lucris;... ad substentationem omnium illorum, quos occisus,
vel vulneratus substentabat dotando, alendo, et vestiendo... No. 95: ...ad aestimationem
operarum, quas occisus lucratus fuisset toto tempore vitae suae... No. 99: Haec autem
operarum aestimatio in homine occiso fieri debet habito respectu ad tempus quo verisimiliter vivere potuisset... No. 100: Quamvis al qui dixerint eandem operarum aestimationem esse faciendam arbitrio iudicis...
No. 120: ...propositam regulam non procedere in homicidio casu commiss , in
quo non venire restitutionem damnorum, et interesse... No. 122: ...in co, qui aliquem

www.dacoromanica.ro

282

CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURX

vulneravit, aut occidit ad sui necessariam defensionem... No. 123: ...in eo, qui volen s
of fendere aggressorem alium utputa astantem, mediatorem, vel pertranseuntem offendit.
Na m tunc offenso, quod teneatur lege Aquilia ad damna et interesse...
A R GUMENTUM. DE PARRICIDII POENA ET ATROCITATE ET AN STATUTUM
DE HOMICIDIO LOQUENS, LOCUM HABENT ETIAM IN PARRICIDIO
Quaest. CXX. Inspect. I

No. 6: Poena paricidii antiquis legibus diversimo de statuta reperitur... No. 7:

...quod parricidii poena more maiorum teste Modestino... haec instituta sit, ut parricida

(1 6)

virgis sanguineis verberatus, deinde culeo insuatur cum cane, et gallo pinnace, et
v ipera, et simia, deinde in mare profundum culeus iactetur, hoc ita si mare proximum
sit, alioquin bestiis subiiciatur.

No. 12: Hodie... imponitur poena ultimi supplicii... cum aliquo alio genere
p oenae arbitrio iudicis secundum qualitatem regionis... quod apud eum parricidae ad
(17 )

e audam equi aut ad quodvis vehiculorum genus effixi, cratique vimineae insidentes, dede-

e orose ad supplicii locum pertrahuntur, ubi decollantur, et truncatum corpus rotae in

a ltum erigendae affigitur... parricidas, vel capite simplicite puniri, vel in quatuor dissecari

partes... No. 14. Bene verum est, quod parricida carere etiam debet sepultura.
ARGUMENTUM. PARRICIDIUM, VEL ETIAM HOMICIDIUM COMMITENS AN,
ET QUANDO OCCISI HAEREDITATE ET SUCCESSIONE PRIVETUR
Quaest CXX. Sectio II

No. 23: Regula sit, quod et multo magis parricida privetur hereditate occisi sib
per eius necem ex testamento vel ab intestato delata... No. 24: Et quod fisco applicetur
taus hereditas... No. 29: Ut hereditas occisi deferatur fisco, et non occisori etiam in praeiudicium filiorum ipsius occisoris... No. 41:... bona veniunt ad fiscum nisi sit alius non
interficiens, qui eodem gradu sit cum interfectore...
No. 25:... hanc regulam in marito occidente uxorem, vel e contra, quod propterea
privatur illius hereditate... illaque fisco applicatur... No. 40: Et propterea si maritus
occidat uxorem, quae habeat alios agnatos proxitniores, quibus successio prius debetur,
quam ipsi occidenti, utputa matrem, hereditas occisae uxoris non fisco defertur sed matri
seu aliis proximioribus...

No. 46:... in occidente illum, quo moriente occisor fuit substitutus in aliqua
hereditate, quod licet dicta hereditate privetur... No. 47:... et quod isto casu hereditas
fisco applicetur...
No. 35:... Ut occidere dicatur testatorem, seu eum, cui quis successurus erat
ab intestato, non solum si dolo manibus propriis occidit, sed etiam si culpa, et negligentia
illum occiderit, non quaerendo ei medicum, vel quaerendo malum medicum, vel non quaerendo in eius infirmitate sibi necessaria; omnibus enim his casibus ab eo aufertur hereditas,
tanquam ab indigno et fisco applicatur.
No. 45: ... Ut licet fiscus auferat ab occidente tanquam indigno hereditatem occisi
etiam in praeiudicium filiorum... hoc tamen erit intelligendum, quando iusti fili , et descendentes venierint ad successionem occisi, non ex propria eorum persona, et suo iure, sed
ex persona patris occisoris, unde secus si ex propria persona, et suo proprio iure succeksionem praetenderent quia tunc non sunt excludendi...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS*

283

No. 55:... 'viand quis solum vulneravit et non occidit, tune enim si vulnerans
exheredatus non reperitur, efficaciter succedit vulnerato... No. 56: Et. multo magis haec
conclusio locum habebit, quando vulnerans, seu eius filius post illata vulnera fuisset a
vulnerato institutus heres, quia tunc omnis injuria remissa censetur.
ARGUMENTUM. MARITUS OCCIDENDO UXOREM, AN ET QUANDO PERDAT
LUCRUM DOTIS
Quaest. CXX. Inspect. III

No. 57: Parricidium committi a marito occidente uxorem dixi infra, hac eadem
questione, in quinta inspectione...
No. 58: Regula sit, quod maritus occidens suam uxorem, privatur omni lucro
dotis, sive in totum, sive in parte sibi ex pacto proveniente... No. 65:... Unde secus,
guando statuto, aut consuetudine licerit marito illam tune occidere: hoc enim casu videtur
ipsum posse lucran i omne lucrum, ex morte uxoris sibi proveniens...
No. 59:... Et e contra idem esse in uxore, quae si virum occiderit, privatur donatione propter nuptias, et omni alio lucro ipsi quomodolibet proveniente propter necem sui

viri,... No 60:... sed etiam ipsam dotem, quae sibi restituenda non est.
No. 61:... Quia licet donatio inter virum et uxorem morte confirmetur,... ea
tamen non confirmabitur morte, si uxor a marito interfecta probetur, quia ad hoc genus
mortis non censetur per coniuges cogitatum.
ARGUMENTUM. MARITUS NON ADHIBENDO MEDICUM, ET NON SUBMINISTRANDE UXORI SUAE INFIRMAE MEDICINAS ET ALIA NECESSARIA, AN ET
QUANDO PRIVETUR LUCRO DOTIS
Quaest. CXX. Sectio IV

No. 74: Regula sit... quod maritus non adhibendo medicum in infirmitate suae
uxoris, si uxor obiit, praesumitur, quod ob talem negligentiam uxor obierit, et propterea
privatur omni lucro et commodo sibi proveniente propter mortem suae uxoris, non aliter
ac si eam occidisset, illudque fisco applicatur... sive lucrum proveniat ex pacto, sive
etiam ex statuto, vel consuetudine... No. 78: Ut maritus non solum teneatur providere
de medico, sed etiam de medicinis, et aliis in infirmitate necessariis...
No. 81:... quia si in loco, ubi uxor commoratur infirma non adsunt medici, tenetur coniux mittere propter medico ad alia loca, et si non mittat, non excusatur... No.
82: Contrarium,... non teneatur mittere pro medico ad alia loca... No 83:... quod prima
opinio procedat, quando locus in quo medici commorantur, est vicinus et facilis ad eum
accessus, secunda autem opinio procedat, quando locus esset rernotus, et non vicinus...
No. 102: Uxor legataria etiam non adhibendo medicum, non privatur legato...

GLAVA 9
ARGUMENTUM. PARRICIDIUM QUANDO, ET QUOT MODIS COMMITTATUR,
QUANDOVE EIUS POENA LOCUM HABEAT, VEL NON
Quaest. CXX. Sectio V
(1)
No. 105: Attamen hodie parricidium proprie dicitur commiti, quando fiius occidit

patrem, aut matrem... No. 108:... sed etiam quando occidunt avum, aviam, aut alios
quoscunque ascendentes usque in infinitum...

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVITA.TURii

284

No. 106:... ut idem sit e contra in parentibus occidentibus filios... No. 109:....
sed etiam in nepotes ex filio, vel filia, omnesque alios descendentes usque in infinitum...

No. 163:... In filio adoptivo, qui si patrem adoptivum occidit, non punitur tit parri-

cida...
No. 119:... quia nec patri licitum est occidere filium, quamvis eum deprehenderit
in aliquo delicto morte digno, quia non occidere, sed accusare illum debet...
No. 120:... quia parricidium etiam committi dicitur ab eo, qui officialem alicuiuscivitatis occidit.
No. 121:... quia et parricidium etiam ab co, qui opugnat suam propriam patriam,
committitur aut illius proditor est, vel etiam suum principum offendit... No. 122:

Patria enim parentibus praeferenda est...

No. 123:... in fratre occidente fratrem, vel sororem, et e contra nam et tunc parricidium dicitur committi... No. 126:... inter omnes transversales...
No. 130: Imo plus punitur interficiens uxorem quam matrem... No. 131: in fine:
Ergo tamen non crederem recedendum a proposita ampliatione etiam respectu uxoris.
occisi...

No. 133:... quia in crimine parricidii iracundia non excusat... No 137:... ut

nulla excusatio famis, aut metus parricidam excuset... -vis enim, et compulsio... non
excusat similia committentem, cum potius oportuit summa perpessum tormenta, mortem

obire quam tanto scelere manus foedare...

No. 134:... in consanguineo venenante carceratum, ut sic moriens publice non
decapitetur ad effugiendum publicae mortis ignominiam. No. 135:... hule consanguineo
non mortis poenam, sed aliam mitiorem... imponeret.
No. 136:... ut de parricidio teneantur... etiam extranei, si de commu mandato
fuerit commissum parricidium, et sic est casus in quo quis magis punitur mandando, quam

occidendo...
No. 142: Et propterea medicus, qui filio venenum dedit, ut illud patri daret, ultimosupplicio afficiendus est.
No. 144: Sic et nuntii, qui eunt ante, et retro portando litteras et ambasciatas,
aut quid simile facientes ad praeparationem patrandi parricidii tenentur eadem poena

tanquam auxiliatores et fautores...

No. 147:... ut parricidii poena locum habeat, etiam effectu non sequutu... qui
emit venenum ut patri daret, quamvis non potuerit dare; in filio sic emente venenum,

ut patri daret... videatur tenetur,... in extraneo emente, et dante venenum filio, ut

patrem necaret, cum propterea dicat, quod iste plus punitur, quam si ipsemet daret...
No. 153:... quia sola scientia filii, sive etiam extranei absque ulla prorsus parricidii
participatione, et non revelantia facit scientem, et non revelantem incurrere poenam parri-

cidii, et mortis naturalis...

No. 164:... In patre, qui filium exposit in hospitali, cum tuno per talem expositionem amittat ius patriae potestatis... Idcirco si postea contingat, quod ipse filius maior
factus, patrem occidat, non dicitur committere parricidium...
No. 165:... ut idem sit in filio ponente patrem infirmum in hospitali, nolente ilium
in infirmitate curare.
No. 167:... in patre occidente filium, qui in eum commiserit aliquam ingratitudinem, vel alias exheredatione dignas causas commiserit, et e contra: tune enim non intrat
poena parricidii, sed deportations... Ubi considerat pro iusta exhereditationis causa atrocem quamlibet iniuriam patri illatam... No. 168: Ubi infert ad patrem occidentem filia.
propter eius turpem vitam, pro qua dicit posse eam exheredan...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

285

No. 170: Et hinc est, quod pater, qui filium occidit propter adulterium commissum in eius novercam, non traditur morti naturali, sed tantummodo deportatur, et

excusatur a poena ordinaria... No. 171:... dummodo

filius

patris concubinam

scienter cognoverit, et a contra; secus si ignoranter nescierit cum ea uti concubina

patrem concubuiusse.

No. 176:... in
contra...

filio occidente

patrem veniente contra fidem Christi, et e

No. 177: Et quid de occidente patrem bannitum, et e contra maritum bannitum,

et e contra, et fratrem bannitum dixi supra Q. 103 No. 275 et .sqq. (Adde: Q. 103, No.
177 : . quando pater esset hostis, seu proditor patriae, et contra patriam veniret...
Tunc enim posse ipsum impune occidi... No. 278:... idem in filio, seu patre reo, criminis
laesae maiestatis humanae ve/ divinae)...
-(21)
No. 179:... si parentes filium in lecto suffocarunt dolo, et hoc constaret (quia in

dubio propter paternum amorem debet potius praesumi illum mortuum casu, aut
negligentia, quam dolo) et tune intrat eadem poena parricidii; si vero intercessit
solum culpa, et tunc non poena mortis, sed alia iudicis arbitrio mitior infligenda est
poena...
No. 180: Et quae dicta de parentibus, locum etiam habent in nutricibus...
No. 181: In furioso filio occidente patrem, vel e contra is enim nulla poena punitur,

cum satis superque suo furore puniatur...

No. 184: Et propterea occidens suum patrem ignorans sibi patrem esse non tenetur
(le parricidio... ubi ponit exemplum, quando pater occiditur aut de nocte, aut in conflictu,

aut insolito vestitu indutus... No. 185: ubi declarat hoc verum, guando ignorantia
esset probabilis; secus si crassa, et supina, per regulam, quod paria sunt scire, vel scire

debere...
No. 180:... In filio occidente, aut patre occidente filium ad sui defensionem, nam

et tune homicidium hoc impunibile est... No. 188:... quia si patre filium corrigendo
castigaret, filiumque resistentem castigationi paternae idem pater occideret, et resistentia filii fuerit in verberando patrem, isto casu nec poeria parricidii, nec alia poena imponi

potest... No. 190: Quod si pater non moderate, sed atrociter filium verberaret, et percuteret, tune si filius patri resisteret, non est licitum patri filium resistentem occidere...
et si occidet, ut homicida puniendus est...
No. 191:... In occidente filium monstruosum ; saepe enim contingit, parentes partum monstruosum videre, et alum occidunt, vel occidere faciunt, tune enim non de parricidio, non etiam de homicidio, tenentur. Monstruosus autem partus erit, non 'viand membra

habebit diminuta, vel ampliata, ut puta quia habebat unum brachium, vel plura brachia, unum pedem, vel plures pedes, unum digitum, vel plures digitos, tune enim non licet
ipsum occidere ullo pacto, cum sufficiat quod animam habeat rationalem ; sed quando
habebit caput, aut corpus, aut aliud notabile membrum animalis bruti; isto n. casu non
habentur pro filiis, nec a natura nee a legibus...
No. 196: Tacens autem mortem sui patris, et e contra, praesumitur conscius, et
particeps commissi parricidii... ponit exemplum cuiusdam mulieris, quae cum diu tacuisset mortem sui mariti, qui non reperiebatur... ut reperto cadavere, torta eadem mulier,
et confessa, quod suum maritum occidi fecerat a quodam suo amasio, fuit inde suspensa,
et sic ex hac taciturnitate oritur inditium ad torturam...
No. 195: Quod maritus in domo uxoris fuerit occisus repertus, poterit ipsa uxor

torqueri, sicut tota familia...

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURX

286

ARGUMENTUM. PATRI AN ET QUANDO LICEAT FILIAM IN ADULTERIO

DEPREHENSAM OCCIDERE, UNA CUM ADULTERIO

Quaest. CXXI. Par. I

No. 1: Regula sit, quod pater potest impune occidere filiam in adulterio repertam,
ac ipsum adulterum... ubi postea fit generalis conclusio, quod legitime factum nullam
poenam meretur...
No. 6:... quia patri licitum est occidere etiam clericum adulterum, et repertum,
in actibus venereis cum eius filia... et comuniter omnes, vellentes, non esse excommunicatum patrem,...

No. 4: ...quia patri licitum est occidere etiam filiam praegnantem... No. 5:
...isto casu patrem non effugere omnem poenam propter partum, q-uem occidit...
No. 11: ...quia patri non solum licet occidere adulterum suae filiae, sed etiam
adulteri socium...
No. 18: ...quando pater filio mandat, ut sororem in adulterio deprehensam, ac
ipsum adulterum occidat, nam omnino excusatur filius, qui in hoc patri paruit... No. 19:
...quod licet fratri non liceat sororem in adulterio deprehensam occidere... hoc tamen

fallit, quando occideret de mandato patris, cui hoc licet...

No. 20: quod autem liceat patri amicos, et alios in auxilium convocare, et quod
sic auxiliantes nulla poena teneantur.
No. 21:... in tantum patri esse licitum adulterum cum filia repertum occidere,
ut si adulter se defendendo patrem ipsum occideret, non excusaretur a poena homicidii...
No. 21: ...ubi idem in adulterio vili, qui non potest se defendere adversus maritum,
qui eum cum sua uxore adulterantem deprehendit.
No. 22: ... Quia patri non licitum est, filiam in turpitudine inventam, ac adulterum
occidere, nisi eos incontinenti unum post alium unico fere impetu, et ictu occidat...
No. 24: Quod si dum pater adulterum occidit, aufugit filia, et interpositis horis apprehensa

a patre, qui eam persequebatur, occidatur, adhuc incontinenti occisa dicetur... No. 25:
...etiam infra sex menses... filiam occidi incontinenti, ut puta quando filia aufugisset
ad aliquod castrum, et pater per sex menses stetisset ad se praeparandum, ut illam eo loci
occideret.

No. 26: ...ut liceat patri adulteram filiam et adulterum occidere, dummodo eam
sic deprehenderit, aut suae domi, aut in domo sui generi; secus si in aliena domo eam
invenerit...
No. 28: ...quia si filia inventa in domo patris aufugiens extra domum occisa
fuerit, ad hue in ipsa domo occisa dicetur, ad effectum de quo agitur...
No. 34: ... ut patri datum sit ius occidendi filiam, quam in potestate habet, secus

si eam in potestate non habeat, ut quia fuerit emancipata...

No. 35: ...Et hinc est, quod filius familias pater, non potest isto casu suam filiam

occidere, quia eam non habet in potestate, ex quo et ipse est in potestate alterius...
No. 39: ...quando pater esset laeno, vel aliqua ignominia notatus, quia tune
minime et licitum est adulteram filiam, et adulterum occidere...
No. 41: ...ut patri filiam adulteram occidere liceat, dummodo eam deprehenderit

in ipsa turpitudine, et in rebus venereis...

No. 42: ...ut in rebus venereis, et in turpitudine dicatur deprehensa filia,...
quando vir fuit inventus in lecto cum filia, vel etiam extra lectum eam deosculando;
quod sufficit filiam, et adulterum reperiri, aut simul in lecto concubentes, actumque venereum exercentes, aut in cubilo sese mutuo indecore et venereae blandis, lascivisque verbis,

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN a PRAXIS ET THEORICAR CRIMINALIS*

287

vel tactu mammillarum, vel pudehdorum osculantes... No. 43: ...Ubi videtur requirere,
quod mulier viri membrum, et vir mulieris vulvam, aut tangeret, aut saltim spectaret...
No. 44: ... Quia impunitas data a jure patri occidenti filiam in adulterio repertam,
ac ipsum adulterum, non est extendenda ad alias personas, etiam sanguine conjunctas...
No. 45: ...Hine est, quod avus licet neptem in potestate habeat, Him tamen et adulterum
minime occidere potest... No. 46: Ita nee filius poterit adulterum matris occidere (et
multo minus ipsam matrem)... No. 48: Sic nec frater poterit impune sororis adulterum,
(et multo minus ipsam sororem) occidere...
No. 52: ...quando mulier fuit rapta, et in rapta inventa in flagranti, tune enim
raptores, et qui eis auxilium praestiterunt, non solum ab eius parentibus, sed etiam ab
aliis consanguineis, tutoribus, curatoribus, patronis, 'v-el dominis impune interfici

potuerunt...
ARGUMENTUM. MARITUS AN ET QUANDO LICEAT UXOREM IN ADULTERIO

DEPREHENSAM, AC IPSUM ADULTERUM OCCIDERE

Quaest. CXXI. Par. II

No. 60: ...quod quamvis maritus non possit impune occidere suam uxorem, non

tamen per hoc punitur poena ordinaria.., sed mitius... No. 63: ...quod si maritus
occiderit suae uxoris adulterum, quamvis impune hoc lacere non possit, mitius tamen
punitur... No. 64: ...quod licitum est marito occidere suae uxoris adulterum vilem,
et occidendo ab omni poena est immunis... quod licet adulterum, qui sit turpis persona,
et sic vilis,... vel humilis... No. 66: ...viles personas censen .' considerata dignitate

mariti.., in hoc esse considerandam qualitatem personarum... quod viles personae

dicuntur secundum qualitatem facientis, et recipientis...
No. 73: ...ut multo minus liceat marito occidere clericum adulterum repertum
cum sua uxore... licet bene propter iustum dolorem mitius puniendum, dubii iuris non est...
No. 76: ...ut sicut marito mitiganda est poena, si uxorem in adulterio deprehensam

occiderit, ita etiam minuenda sit, si eandem praegnantem occiderit... (Ade: Q. 121,
No. 4 et 5: ...non effugere omnem poenam propter partum, quem occidit).
No. 77: ...in domino, qui potest impune occidere servum adulterantem cum sua
uxore... et ampliat etiam in patrone occidente libertum sic cum uxore deprehensum...
No. 78: Non sic servo, aut liberto licitum est dominum, aut patronum in adulterio deprehensum occidere...
No. 79:... quia pater potest filio mandare, ut adulterum vilem cum eius uxore,
et matre respective deprehensum, occidat, et filius obediendo excusator, nec ullam patitur

poenam... No. 80: ... in servo, vassallo, aut similibus, qui puller suo domino parere
tenentur... No. 83: ...quia imo maritus potest hoc mandare cuitibet extraneo... No. 86:
...quod et hoc possit etiam mediante pecunia mandari...
.

No. 87: ...ul multo magis maritus possit ad hoc convocare, et filios, et alios etiam
extraneos, ut illi auxilientur in occisione vilis adulteri, quod isti associantes, et auxiliantes,

non puniuntur...
No. 61: ...nee etiam ei licet occidere eum, quem cum sua uxore adulterantem
invenit,... si non erat vilis persona... No. 70: Ut multo minus licitum sit marito
occidere iudicem, seu magistratum repertum in adulterio cum sua uxore... No. 92: ...in
occidente eum, qui occidentis uxorem per vim cognoscere ausus est, tune enim sive is
nobilis fuerit, sive vilis, occidi impune poterit...
No. 93: ...ut liceat marito vilem adulterum cum uxore deprehensum occidere,

www.dacoromanica.ro

288

CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURA.

dummodo cum deprehendat in sua domo; secus si in aliena etiam soceri... No. 94: potest
tamen occidere etiam extra domum, quando adulter in domo deprehensus aufugiat, et
maritus eum persequatur... No. 125: ...quando maritus habens aliquem suspectum de
concubitu cum sua uxore, illi denunciaverit, ne cum ea loquatur; si enim is spreta mariti
denunciatione, et prohibitione fuerit cum m here inventus in loco suspecto, sive in domo
ipsius mariti, vel uxoris, vel adulteri, vel in popinis, aut aliis suburbanis locis, in quibus
coeundi facultas datur, impune occidi potest...
No. 97: ... ut in casu, in quo maritus potest impune adulterum occidere, impunitate praedicta non gaudeat, nisi uxorem incontinenti dimittat, et ab ea divertat... idem
quando maritus post commissum adulterium se cum ea reconciliavit, ac etiam idem, si
eandem publice adulterantem retinet, vel si ipsemet eam prostituerit, et fuerit laeno.
No. 99: ... in marito, qui sit turpis, et ignominiosa persona; nam huic nec etiam
in casu a jure permisso, licitum est occidere adulterum cum sua uxore deprehensum.

No. 102: ... in marito, qui et ipse adulteria committit seu concubinas retinet;
tune enim sicut uxor non perdit dotem, sic et ipsa si in adulterio deprehendatur, multo
minus debet perdere vitam... No. 125: ... quando maritus habens aliquem suspectum de
concubitu cum sua uxore, illi denunciaverit, nec cum ea loquatur ; si enim is spreta mariti
denunciatione, et prohibitione, fuerit cum muliere inventus ... impune occidi potest ...

No. 120: ... in uxore quae si maritum in adulterio deprehensum occiderit ...
No. 121: ... etiam si uxor occideret mulierem, quam cum suo viro in actu veneris deprehendisset; et forsan hoc ultimo casu non esset os in coelum ponere si deceremus uxorem
esse ab omni poena immunem, si reperta mulier fuisset vilis ...
No. 117: ... et patri non mortis, sed deportationis poena infligenda est, si filium

cum eius noverca adulterantem, occiderit.., et tamen poena haec non minuitur, nisi
cum in actu adulterii invenerit et occiderit ...
No. 119: ... et multo minus licet filio patrem occidere, quamvis cum eadem sua
uxore deprehenderit...
No. 127: Venus tamen videtur in odium spernentis denunciationes, etiam nobilem
adulterum posse eopsu impune occidi... itam verum, nisi adulterum ter prius monuerit...

GLAVA 10
ARGUMENTUM. DE GRAVITATE ET POENA HOMICIDII VENENO COMMISSI

Quaest. CXXII. Par. II

No. 1: Regula sit, quod veneno aliquem occidens, poena mortis naturalis plectendus

est... No. 2: ... plus est hominem extinguere veneno, quam occidere gladio...
No. 4: ... ut, et homicidium veneno commissum, dici proditorie commissum ...
No. 5: ubi etiam ex hoc infert, quod filii rei huius criminis efficiuntur infames...
No. 5: ... ubi consequenter concludit, quod omnia disposita in homicidio, vel delicto

proditorio, procedunt etiam in homicidio per venenum commisso...

ARGUMENTUM. AFFECTUS NON SEQUUTO EFFECTU, AN ET QUA POENA
PUNIATUR IN CRIMINE VENENI
Quaest. CXX. Par. II
No. 14: ... ut affectus in crimine veneni, sicut in homicidio etiam non sequuto
effectu, puniatur eadem poena de iure communi... quod qui venenum emit, ut ailed
daret, licet non dederit, poena mortis puniendus est... No. 2_0: ... non puniatur poena

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN i PRAXIS ET TIIEORICAE CRIMINAL'S *

289

mortis... praesertim, quando venenum aut ratione quantitatis, aut qualitatis non erat
aptum ad occidendum... No. 29: ... non procedere de generali consuetudine totiuS

Italiae...
ARGUMENTUM. VENDEN, EMENS, AUT RETINENS VENENUM QUA
POENA PUNIATUR
Quaest. CXXII. Par. III
No. 32: ... ut procedat etiam in vendente, faciente, seu etiam habente, et retinente
venentim necandi homines causa ... No.: 46: ... procedere quando ex veneno confect,
retento, aut vendito sequuta est mors alicuius; aliter secus
No. 40: ... quando quis emit venenum sed necando homini illud non praebuerit,
aut poenitentia ductus, aut impeditus, tune enim non mortis poena, sed alia extraordinaria iudicis arbitrio imponenda videtur... No. 43: ... vel non animo necandi, quia tune
nulla poena punitur ... No. 45: ... Ubi de chirurgo emente venena ad effectum faciendi
antidota, et medicaments.
No. 49: ... ut tunc pariter vendens huiusmodi venena puniatur, quando illa vendidit
incognilis
ubi idem de vendente aliquibus fatuis
seu alicui meretrici

No. 51: ... non poena mortis teneatur

ARGUMENTUM. IN CRIMINE VENENI AN PRAESUMPTIVA PROBATIO
SUFFICIAT; ET AN ETIAM AD TORQUENDUM SUFFICIANT LEVIORA

INDITIA ET QUAE
Quaesi. CXXI. Par. IV
No. 53: ... ut cum veneni crimen sit occultum, et difficilis probationis
Nr. 54:
Hoc ideo ad condemnandum praesumptiones sufficiunt ... No. 57: ... iudex dehet
esse etiam tacilior, et promptior ad inferendum torturam... quod in hoc crimine lex
est contenta facilioribus inditiis ... No. 60: ... iudex possit, et debeat iura, et regulas
iuris communis, et statutorum transgredi ... No. 62: Indicia autem sea praesumptiones

.(8)

in hoc veneni crimine plura sunt

No. 63:
. non Modicum oriri inditium contra uxorem, quod maritum venenaverit,
si probatur eam esse adulteram.
No. 64: Prim= inditium
oritur, quando ex morte venenati, is illi successurus,

aut aliquod lucrum raportaturus erat ... No. 67: ... uhi quod hoc indilium tollilur ex
magna benevolenlia, amicitia, et Meritis existentibus inter inquisitum, et defunctum
No. 68: Secundum inditium oritur ex eo, quod, quis visus est emere venenum
No. 69: ... ubi de eo qui emit venenum, et negat se emisse
No. 71: Quarlum inditium oritur contra illam personam contra quam probatur,
quod clauso hostio, seu alias occults cibum praeparavit, sea aliquid comedendum, aut
bibendum fecit
No. 70: Tertium inditium oritur contra eum qui retinet venenum
No. 72: Et idem de en, qui in mortario fuit visus triturare venenum
No. 73: Quintum inditium oritur ex eo, quod de venenatione inquisitus occulte,
et sine consuetis pompis et funeralibus cadaver mortui sepeliri procuravit
No. 75: Et de sepellitione cadaveris culidi statim quod venenaLus obiit, quod facial
contra sepellientem inditium
19

e. 1060

www.dacoromanica.ro

290

CARTE ROMINEASC.A DE INVTXTURA.

No. 78: Sextum inditium, et non modicum in crimine veneni oritur contra illum,
qui infirmi vomitus servare, illosque medico ostendere non curaverit
No. 79: Septimum inditium veneni oritur contra eum, qui noluit comedere de cibo,
quod praetenditur venenosum.
No. 82: Octavum inditium oritur contra inquisitum de veneno, qui existens consanguineus, vel etiam amicus mortui, de eius morte non condoluit, vel et multo magis
si laetus stetit, et ridens
No. 85: Nonum inditium oritur contra eum, qui in infirmitate, qui praetenditur
venenatus, solitam, et debitam diligentiam non adhibuit
No. 87: Decimum inditium oritur contra inquisitum ex assertione, seu inculpation
Venenati

No. 89: Undecimum oritur inditium ex inimicitia

GLAVA 11
ARGUMENTUM. HOMICIDIUM AD DEFENSIONEM COMMISSUM, AN, ET
QUANDO, A QUIBUS, ET ADVERSUS QUOS IMPUN1BILE SIT

Quaest. CXXV. Par. I (No. 1-120)

No. 3: Regulam constituo, quod occid'ens hominem ad sui defensionem, non puni-

tur ... No. 7: ... unde idem aggressor, si occiditur potest dici a se ipso, non autem ab
insultato occisus
No. 22:... ut cuiucunque liceat se defendere, et aggressorem occidere in quocunque
loco, et etiam in ecclesia

No. 22 in fine: ... in ecclesia, quae per effusionem sanguinis non polluitur
No. 44: ... quia pro defensione sui honoris licitum este stupratorem occidere,
No. 45: ... ubi quod violentiam castitatis non solum quis potest propulsare, ne fiat, sed
etiam inferentem harm violentiam in flagranti crimine licet occidcre animo ulciscendi
No. 46: ... ubi generaliter dixit, licere parentibus, consanguincis, affinibus, tutoribus, curatoribus, et etiam amicis alicuiuis virginis, aut honestae viduae interimere violentum raptorem
No. 50: ... ut ad excusandum occisorem ex eo, quod occiderit ad sui necessariam
eleffensionem, sufficiat ipsi occisori deducere, et probare verisimilcm, et probabilem limoP'em, ac dubitationem suorum inimicorum et monis ... ubi declarat hoc non procedere
quando timor non est iustus
ubi, quod iste timor occisoris debet esse venus ... No. 52:
... quia sufficit armorum terror ... No. 62: ... quando quis contra alium yenit cum armis

evaginatis ... No. 63: ... ubi quod sufficit videre praeparamenta ad offendendum, et
quod lia ex facto fuit iudicatum, et ponit exemplum in eo, qui post minas iussit vacari
socios ad offendendum cum, quem mlnatus est
No. 67: ... Quia etiam minantun, seu iactantem me occidere percutere, out vulnerare, aut etiam occidere mihi licet, ... No. 70: ... dummodo minans sit in actu vulnerandi,
vel occidendi, vel quando periculum est in expectatione, et appareant in minante aliqua
signa offendendi; aliter secus
ubi muliere iacente cum marito in eodcm ledo, quae sciens suum
No. 63 in fine:
maritum sub cervicali abdidisse gladium, quo ipsam dormientEm iugulaie volebat, furtim
eodem arrepto gladio, eundem maritum occidit

No. 77: ... quia semel percussus, seu vulneratus non debet expectare, ut iterim
vulneretur, vel percutiatur, ... et propter ea repercutiens eum, a quo prius quis fuit

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS s

291

percussus, dicitur lacere ad necessariam defensionem ... No. 79: ... quia qui semel percussit durante eadem rixa, praesumitur habere animum iterum percutiendi, nisi discedat,
... No. 80: Quod si constaret eum, qui primo percussit, amplius noluisse repercutere, ut
puta, quia post percussionem se in fuga posuisset ... et tunc si is offendatur, dicitur of
fensio lacta potius ad vindictam, quam ad defensionem ...
No. 87: Ideo pro solutione declare, illam procedere, quando ex injuria personali
inferri potest periculum vitae ... (Adde: Quaest. CXXV, par. VI, No. 363: ... quando
is, qui pugno percussit, haberet arma ad latus, quo casu percussus probabiliter dubitare

poterat de vulnere post pugnum ...).

No. 91: ... quia lied, verberans aut occidens alium contra pacis edictum ad membri
abscissionem puniatur, non tamen tenetur, nec punitur, si se defendendo hoc fecerit ...
No. 93: ... quia aggressorem, vel venientem contra me armatum occidcre mihi licet,
etiam vibrando in ilium gladium, aut, quid simile antequam ad me percutiendum magis

prope accedat ...

No. 98: ...ut non per hoc licitum sit percutere eum, qui verbalem tantummodo
iniuriam infert, et si quis percutiat, aut vulneret, aut occidat, puniatur, sed non poena
ordinaria propter provocationem... No. 100: ...quando vilis persona aliquem nobitem
iniuriaret, quia tunc si ille nobilis pro sui honoris conservatione alapa, seu baculo iniyrian tem ilium percutiat, nullam videtur pati poenam.
No. 101: ...propositam regulam non procedere adversus magistratum, qui licet
iniuste aliquid tacit, non potest illi a privet resisti...
No. 102: ...in filio, qui adversus patrem, aut matrem ipsum verberantem, resis-

tentiam facere non potest,... No. 104: ...in servo, qui domino sui ipsum verberanti
resistere non potest,... No. 106: Et idem, in famulo, seu servitore salariato... Na. 107:
...adversus magistrum, qui si discipulum corrigit, et castigat, non licet ei resistentiam
facere,... No. 108: ...in uxore, qua si a marito verberetur, et castigetur, non potest
illi resistere,... No. 109: ...in monacho, qui abbati suo corrigenti resistere mlnime potest...

No. 110: ...in fratre maiore casligante fratrem minorem,... No. 111: ...non procedero,
quando pater, dominus, magistrer, maritus, abbas, et alii, quibus debetur reverentia,
immoderate, et atrociter animo occidendi percuterent, et vulnerarent, quia tune nihil
est, quod impediat, quin, et ipsi possint impune occidi... Ubi de abbate cum armis aggro,diens monachum,... Ubi generaliter de parentibus, dominis, marito, praeceptore, et aliip
quibuscunque coniunctis, quibus debetur reverentia, excedentibus modum in corrigendo...
No. 118: ...in authore rixae, et sic in ipso aggressore, contra quem si insultatus

se defendit, excedens moderamen inculpatae tutelac, et ob id ipse idem aggressor illi

resistendo, ac se defendendo, occiderit, non potest dicere se fecisse ad sui defensionem ..
et propterca poena ordinaria 1. Corneliae de sicariis punitur.

ARGUMENTUM. INSULTATUS, QUI FUGIENDO POTERAT EVADERE MANUS

AGGRESSORIS ET NON AUFUGIT,

SED ILLUM OCCIDIT AN ET QUOMODO PUNIATUR

Quacst. CXXV. Par. II

No. 131: ....quando insultatus sine ullo periculo vitae suae salvando se, fugere
potest, quia tune fugere Lenetur... No. 132: Et proplerea quando quis videt inimicum,
suum a longe contra ipsum venientem, si de co timet, et commode sine periculo vitae suae
potest se salvare, et retrahere, debet hoc lacere.
19*

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX. DE INVTXTURI

292

No. 137: ...in omnibus personis, quibus debetur reverentia, et obedientia, adversus

quas non est prorsus impunibilis, quando insultatus poterat fugiendo se salvare,...
No. 138: ...quia non fugiens aggressorem in casu, in quo de jure fugere tenetur,
sed illum occidens, punitur tantummodo de excessu poena arbitraria, non autem poena
mortis ordinaria.
No. 124: ...quando quis fugiendo poneret se an periculo ut ab aggressore oftenderetur. ... tune enim omnes admittunt. et nemo contradicit, quod fugere non teneatur...
No. 125: ...ut multo minus teneatur fugere insultatus, quando ipse esset homo
carnosus, vel debilis, vel alias non aptus ad currendum, ila quod facile aggressor insequendo,

poterat ipsum percutere, et vulnerare...

No. 126: ...ut fugere non teneatur insultatus, sive sit miles, et persona nobilis, cui
sit verecundia fugam arripere... No. 127: ... secus autem si siL persona vilis, et ignobilis...
ARGUMENTUM. OCCIDENS UNUM, VOLENS OCCIDERE ALIUM, AN, QUANDO
ET QUA POENA PUN1ATUR

'Quaest. CXXV. Par. II

No. 139: Regula sit, quod occidens se defendendo non aggressorem, seu offendentem,

sed alium tertium... volens tamen occidere dictum aggressorem, non punitur...
No. 142: ...quia et occidens pro sui defensione mediatorem rixae, eum scilicet,
qui se in rixa interponit ad illam sedendam, et partiendam, volens tamen occidere aggres-

sorem, non punitur...

No. 144: ...in mediatore interponente se in rixa, ut rixantes dividat, quia si ob
id ponatur ab aliquo ex rixantibus in periculo vitae, ut puta quia rixans contra ipsum arma

dirigat, potest utique idem mediator ipsum rixantem impune occidere pro defensione
personae...
No. 145: Imo etiam, quod non ponatur mediator in periculo vitae, potest rixantem
insultatum, et existentem in periculo vitae defendere, et aggressorem impune orcidere...
No. 167: Quod si ipse mediator non dolo, sed per errorem occiderit unum ex rixantibus, putans eum esse aggressorem, cum non esset, et tune punitur, sed non poena ordi-

naria...
No. 150: ...ut multo mpgis, et pro sua defensione liceat non solum occidere aggres-

sorem, sed etiam socium aggressoris...

No. 152: ...quando ipse est aggressor, et volens occidere suum inimicunt, occidit
casu allum tertium praetereuntem, vol ()Liam mediatorem, quia tune omnino punitur, si
non poena mortis, saltim alia mitiori, iudicis arbitrio...
No. 154: ...quando quis mediatorem occidit, non volens occidere suum inimicum,

sed dolo volens, proprie ipsum mediatorem occidere,... tune enim sine dubio poena
mortis intrat.
ARGUMENTUM. PRO DEFENSIONE RERUM, QUANDO LICEAT RESISTENTIAM
FACERE, ET INVASOREM, SEU FUREM OCCIDERE
Quaest. CXXV. Par. IV

No. 168: Regula sit affirmativa, quod defensio licita est non solnm pro defensione
sui rorporis, sed etiarn pro defensione rerum suarum... No. 170: ...quod pro defensione
ri.erum suarum, (panda aliter defendi, nut recuperan i non possunt, licitum est invasorem
occidere, etiam quod dominus rei nun sil in periculo suae personae constitutus ;...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

293

GLAVA 12
No. 169: ...ut pro defensione, seu recuperatione rerum suarum, occidere quisque
possit furem,... No. 171: ... etiam quod nullum adsit vitae periculum, quando videlicet
furata res defendi, aut recuperan i non potest,... No. 173: Et quod etiarn non possit impune
fur cold', pro sola recuperatione rerum, nisi dominus sit constitutus in periculo suae
personae...
No. 177: ...nt pro defensione rerum suarum licitum sit convocare etiam alios amicos,
vicinos, et armatos...

No. 182: ...ut rerum suer= defensio sit permissa nedum ipsarum domino, sed
etiam simpliciter detentori, et possidenti alieno nomine...
No. 192: ... quia et si spoliator, offerat spoliato praestare cautionem de restituendo
possessionem, non tamen ipse spoliatus tenetur eam recipere, ac desistere a recuperanda
possessione per vim, prout per vim sibi fuit ablate.
No. 195: ...ut furem occidere liceat... etiam... dum se ad furandum praeparat...
ubi probatur, impune occidi nocturnum furem, quando perfodiens domum,... in fure
perfodiente parietem, vel sub pariete... in fure invento frangere hostium, vel apponere
scalas ad fenestras cause furandi.
No 198: ...quia in tantum licitum est furem occidere, ut nec ipsi furi licita defensio
adversus eum, qui vult eum occidere,...
No. 203: ...quod aut fur nocturnos nullo modo se defendit, neo resistentiam tacit,
sed sinit se tapi, et tunc occidi non potest... si vero se defendit, et resistentiam tacit,
ne capiatur, sive telo, sive alio modo, et tunc potest occidi.
No. 204:
et multo magis in agrorum nocturno depopulatore, quem occiderer
licet... Ubi etiam idem de latronibus stratarum et qui de die itinera frequentata insidiie
obsident...
No. 210: ...quia de homicidio non tenetur, qui ad capiendum furem, vel etiam ad
ipsum praecipitandum apposuit de nocte offendiculum, vel laqueum in aliqua fenestra,
ut iliac ingrediens fur decipiatur, capiatur, vel praecipitet...
No. 238: ...ut tune demum pro defensione rei licit= sit hominem occidere, panda
scilicet esset res magni pretii; secus si vilis, et parvii pretil... Vilem autem rem eam
existimat, quando est valoris duorum aureorum, et non plus,... No. 240... quando fur
resistentiam faceret cum armis, non solum se defendendo, sed percutiendo dominum reii
furatae, vel alias ponendo eum in periculo suae personae... No. 241: Et him idem forsan
dici posset in furo nocturno, qui cum nesciatur quid derobaverit... iccirco eum impune
occidi posse, quamvis rem vilem furatus
No. 250: ...quia non est permissa defensio rerum suarum adversus personas, quibug
debetur reverentia... No. 251: ... ut scilicet non liceat filio pro defensione suarum rerum
resistere patri deveniendo ad offensionem personae eiusdem patria; non autem, quod non
liceat illi resistere absque offensione personae, quia hoc licet...

No. 257: ...quia nec furem occidere licet, quando aliter potest apprehendi, et

ad iudicem duci...

No. 258: ...quod si fur recedat, et aufugeat sine rebus furatis, non potest, etiam
quod nocturnus sit, occidi.
No. 263: ...quia ad hoc, ut excusetur occidens furem etiam nocturnum, necesse
est, ut ipse occidens antea clamando in auxilium domesLicos, et vicinos dicat succurrite

aut similia verba...

No. 264: ... quia fur sive diurnus, sive etiam nocturnus, occidi non potest,
quando via iuris aliter quain occidendo furatae res recuperari possunt, prout est, quando

www.dacoromanica.ro

294.

CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURA.

fur cognoscitur de die, vel de nocte ... cum testibus, qui ilium cognoscunt
excusntur
occidens furem nocturnum ... cum non cognoverit ... No. 266: ... quando et si fur
nocturnus sit cognitus domino domus, non tamen idem dominus habet testes, qui ipsum

recognoscant, et sic non potest via iuris esse illi succursum ... (pond isti testes non
adsunt, quia tunc etiam occidi potest
ARGUMENTUM. HOMICIDIUM COMMISUM PRO DEFENSIONE ALTERIUS
AN ET QUANDO IMPUNIBILE ET AN ETIAM TENEATUR QUIS ALTERUM
INSULTATUM DEFENDERE
Quaest. CXXV. Par. V
No. 267: Regula sit, quod defensio a iure permissa est, non solum pro sui ipsius
defensione, sed etiam pro defensione alterius ... No. 268: ... etiam pro defensione Iudaei...

No. 271: Ego tamen indistincte crederem posse extraneum defendi, sive is auxilium
imploret, sive non, ... No. 272: ... etiam pro defensione inimici ... No. 275: ... quia
pro defensione alterius licitum est accipere pecuniam ... No. 281: ... ut magis permissa
sit defensio pro suis coniunctis, et propinquis ... No. 294:
ut aggressorem occidere
liceat, etiam pro defensione sui amici
No. 285: ... Et multo magis in marito, cui licitum est occidere aggressorem suae
uxoris pro illius defensione, et e contra ...
No. 300: Limita propositam regulam unico modo ut liceat quis etiam pro defensione alterius possit ilium defendendo, aggressorem occidere, non tamen cogitur hoe
facere, nee de iure tenetur ... No. 302: ... quia quis non tenetur insultatum defendere,
ne dum personaliter se interponendo in rixa, sed nee etiam verbis,
ubi quod volens
verbis delicto obviare, et nihil dicens, aut nulla poena, aut modica puniendus est. Addo
quod si solo clamors
ego quod nulla poena punitur et ita apud nos practicatur
potui evadare insultatum, et non clamavi, non punior... 304: Prof ositam limilalionem
non procedere.
No. 307: ... in filio qui tenetur patrem defendere
No. 311: Ubi etiam de milite, quod tenetur defender suum capitaneum
No. 310: ... in servo, qui tenetur dominum defender ...

No. 312: Et idem in famulo, seu servitor solaria ...

No. 313: ... in uxore, quae etiam tenelur defendere maritum,
No. 315: ... cives, et oppidani tenetur defendere suum officialem insultatum,
seu alias vim patientem
No. 316: ... sic etiam quod civitas teneatur defendere sues homines
No. 326: ... si ipso insultatus, ut evaderet manus insultantis, fugeret in domum
alicuius, et dominus domus clauderet ostium ne se ingredereliir
dominus domum, qui
ostium clausit puniri potest, quia dolo ostium clausisse videtur
ARGUMENTUM. MODERAMEN INCULPATAE TUTELAE QUANDO DICITUR
SERVATUM, QUANDO ET E CONTRA DICATUR IN EO EXCESSUM ET QUOMODO

EXCESSUS ISTE PUNIATUR

Quaest. CXXV. Par. VI
No. 366: ... Attamen ventas est, quod si insultans sit fortior insultato, licebit
ipsi insultato etiam excedendo in qualitate defensionis et armorurn insultantem pro sua
defensione percutere et vulnerare ... quod non punitur excessus, quando fortis aggre-

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN a PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S*

295

ditur dehilem ... No. 367: Et e contra si aggresor esset puer, vel aliter debilitatus, ita
quod non est verisimile, quod etiam cum armis potuisset offendere, insultatus aulem
esset adeo robuslus, et fortis, (plod verissimiliter potuisset etiam sine armis, et sine
offensione resistere, et tune si armis utatur, et aggredientem vulneret, et occidat, non
dicitur servasse moderamen inculpatae tutelae ...
No. 378: ... quod si insultans in rixa caderet in terra, et qua non esset periculum
quod amplius ressurgeret, vel cum dificultate non pntest insultatus ilium occidere; et si
occidiL dicitur excessisse moderamen inculpatae tutelae ... No. 396: ... iste tamen
excessus non punitur poena ordinaria homicidii, sed mitius arbitrio iudicis...
No. 385: ... ut moderamen inculpatae tutelae nee etiam dicatur servatum,
quando insullatus aggressorem fugientem occidit ,.. No. 390: ... nisi aggressor se
retraheret animo reassumendi vires, ad agrius pugnandum, ac ad revertendum ad rixam,

quia tunc non videtur excessum, si insultatus ilium occidat, dum sic se retrahit ...
No. 392: ... nisi insultatus esset vir nobilis et aggressor rusticus et vilis, quia tune si
idem insultatus post percussionem sibi illatum, aggressorem insequatur, et vulneret,
nullo pacto punitur ... No. 393: ... quia isto casu non punitur poena ordinaria homicidii,
sed extraordinaria iudicis arbitrio propter excessum.

ARGUMENTUM. QUOD QUIS OCCIDERIT AD SUI DEFENSIONEM NON

PRAESUMITUR; IDEO PROBANDUM QUOD QUANDO VERUM SIT ET QUOMODO
PROBANDA DEFENSIO

Quaest. CXXV. Par.

VII, I

No. 419: Regula sit, quod defensio, et quod quis ad defensionem occiderit, probanda

est ... No. 421: ... quia non sufficit probare defensionem, nisi etiam probetur necessaria defensio, ... No. 426: ... quod tunc defensio vere dicitur probari, quando deducitur
tale factum, quo probato apparet, et ita testes deponunt, aliter non potuisse pericultim
evitan, ... No. 429: ... quod non solum est probanda necessaria defensio, sed etiam quod
occidens fuerit provocatus, quod se defendendo occiderit, et quod fuerit positus in
discrimine vitae ... (Adde: Q. 57, No. 14 ... Contra testes quod sunt pauperes est testis
idoneus, et integer, vol ut alii dicunt, omni exceptione maior ... No. 36: ... in nobilio-

ribus ... in magis credatur, quam vilioribus, et humilioribus). 4

GLAVA 13
ARGUMENTUM. MORTALE VULNUS QUANDO DICAT'UR, ET QUANDO

NON MORTALE: ... QUID IN DUBIO PRAESUMATUR ...

Quaest. CXX VII. Par. I (No. 1-26)

(1)

No. 2: Vulnus enim aut est mortale, aut non mortale ... No. 3: ... vulnus non

mortale dicitur illud, quod bene curatum secundum regulas medieinae mortem minima
afferebat ... No. 5: Vulnera omnino mortalia, et ad mortem certe sunt ilia, quae non

requirunt corm et consilium medicorum, sed sunt alia ex quibus vulneratus statim
moritur, prout sunt vulnera, quae cerebrum Langunt. Vulnera autem non omnino mortalia,

nee ad mortem certa, sunt ilia, ex quibus vulneratus non statim moritur, et ex illis
quandoque etiam non moritur ... Ubi exemplificando dixit, vulnera in capite, in gula,

www.dacoromanica.ro

CARTE ROM INEASCX DE INNITXTURX

296

vel pectore esse periculosa ad mortem, posseque etiam esse mortalia, sed non certa ad
mortem, aut de necessitate mortalia.

N. 10: ... quod quhndo constat vulnus fuisse mortale, vel ut alii dicunt, quando
est certum ilium fuisse mortiferum, et tune morte sequuta, vulnerans de occiso tenetur,
quia ex vulnere praesumitur decessisse ... No. 11: ... quandocumque morialur, etiam
ex intervallo ... No. 12: ... quod vulnere existente mortali, vulnerans de occiso teneatur,
etiam quod non fuerit adhibitus medicus, vel quod fuerit adbibitus, sed impeiitus, etiam
quod probetur aliqua culpa, seu negligentia medici, vel ipsius infirmi

No. 13: ... quod quando constat, et certum est, quod vulnus non erat mortal%
et tune vulneratus non praesumitur ex vulnere decessisse, sed ex alia causa, ut puta culpa
medici, mala cura, aut alio malo regimine, quae presumitur etiam, quod non sit probata,
et hanc praesumptionem inducit sola qualitas vulneris non mortalis, ... No. 15: ... tunc
vulneratus non ex vulnere, sed ex alia causa obiisse praesumitur, etiam quod infra breve

tempus, et paucos dies moriatur ... No. 16: ... et sic vulnerans non de occiso, sed de
vulnere tenetur
No. 17: ... quod (viand vulnus non solum fuit mortale, sed etiam omnino mortale,
eL cerlum ad mortem, et tune et si vulnerato non fuerit adhihitus medicus, vel adhibitus,
sed imperitus, vel etiam concurrat malum regiinen ipsius vulnerati, vulnerans tenetur
de occiso, et poenam ordinariam non effugit
No. 20: ... quod quando non constat, an vulnus esset mortale vel non, et sic
(viand sumus in dubio, vel etiam quando erat mortale, sed non constat quod esset omnino

mortale, et certum ad mortem, cum posset se habere ad vitam, et ad mortem, et tuna

constilo quod medicus non fuit adhibitus, vel fuit adhibitus sed imperitus, aut etiam
conga() de aliqua culpa, seu negligenlia in curando vulneratum, vel alias de aliquo malo
regimine, si vulneratus decedat, non praesumitur ex vulnere decessisse, et consequenter
vulnerans non de occiso, sed de vulnerato tenetur
No. 21: ... 'quod quando sumus
in dubio
praesumitur vulneratus potius mortus ex vulnere, quaM ex alia causa, si ea
non probetur

GLAVA.14
ARGUMENTUM. VULNERATT MAI.UM REGIMEN, SEU INORDINATA VITA,

VEL NEGLIGENTIA IN CURANDO VULNUS, QUANDO, ET EX QUIBUS

COGNOSCATUR

Quaest. CXXVII. Par. III

No. 88.: Primo loco negligentia, et malum regimen vulnerati arguitur ex ep, quod
in vulnere curando medicum non adhibuit
ubi de vulnerato qui adhibuit medicum
sed tarde ...
No. 92:
vulnerati malum regimen, et culpa arguitur ex eo, quod noluit medico
obedire, el eius praeceptis
No. 93: ... quod concubuit cum uxore, vel cum ala muliere; tune anim si decedat,
non ex vulnere, sed eius culpa decessisse praesumitur
No. 94: ... quod sibi nociva comederit ... No. 95: quando

vinum purum biberit,

... No. 98: ... si parvipendendo vulnus de lecto surrexit, et de die, et de nocte ad
solem, ad serenum, ad ventum ambulaverit, si decedat, non ex vulnere, sed sua culpa
decessisse praesumitur

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

297

No. 96: ... culpa vulnerati praesumitur, neo ex vulnere decessisse praesumitur,
sed culpa medici, quando in curando vulnus fuerunt adhibitae incantationes ... No. 97:
... nisi vulnus esset certum ad mortem, et medicorum opera incurabile, quia tune si vulnerato adhibitae fuerunt incantationes, non per hoc arguetur negligentia curanlis ipsum,
nec propterea vulnerans excusabitur de occiso ...

No. 99: ... malum regimen, seu inordinata vita vulnerati non probatur ex eo,
quod idem vulneratus etiam moriens assueverit se decedere, non ex vulnere, sed ex malo

regimine ... No. 100: Sic, et e contra inquisito non creditur asserenti vulneratum
docessisse ex vulnere ...

ARGUMENTUM. MEDIC'S REFERENTIBUS, AC DEPONENTIBITS SUPER

MORTALITATE VULNERIS; AN, QUANDO ET IN QUIBUS CASIBUS CREDATUR
VEL NON
Quaest. CXX VII. Par. IV

No. 101: Regula sit, quod medicorum reiationi, et iudicio statur super mortalitate
vulneris, et an vulneratus obierit ex vulnere Hiato ... No. 107: Bene verum est, quod
perilis, et chirurgis doctoratis semper magis credendum esset, quam non doctoratis,
barbitonsoribus, seu chirurgis
No. 116: ... quia magis credit -r super mortalitate, et non mortalitate vulneris,
ve) in aliis ad eorum peritiam spectantibus ipsis medicis, quam testibus contrarium
deponentibus

No. 118: ... quia relationi, et assertioni medicorum creditur etiam sine iuramento
... No. 123: ... ut nec etiam credatur medicis iudaeis, et infidelibus
No. 141: ... quia medicis creclltur
quando sunt concordes; si vero sunt
discordes, et tune,
Regulariter magis creditur pluribus quam paucioribus ... No. 146:
... nisi pauciores essent digniores, ... No. 147: ... nisi pauciores essent periLiores
No. 148: ... quia medicis discordantibus super letalitate vulneris, si aequales sunt
numero et dignitate credendum est potius illis qui dicunt, et affirmant vulnus fuisse Jetale
... No. 149: Contrarium quod medicis diseordantibus, si inter eos nulls sit inaequalitas,
credendum sit magis referentibus pro percussore ... No. 150: ... quod in hoc est attendenda pars corporis laesa; nam si vulnus fuit illatum in loco periculoso, procedit prima
opinio, secus si fuerit illaLum in loco non periculoso.

GLAVA 15
DE DELICTIS CARNIS
ARGUMENTUM. POENA DUCENTIS DUAS UXORES, SEU MULIERIS HABENTIS

DUOS VIRUS, QUAE SIT, QUANDO, ET IN QUIBUS CASIBUS

HABEAT LOCUM
Quaest.

CXL. Par. I

No. 1: Indubitatum est tam de jure canonico, quam civili, interdictum unicuique
duas uxores, imo et punibile esse ... No. 3: DubiLant solum doctores, quae poena pro
hoc crimine imponi possit. Una enim fuit opinio, quod sit capitis, et mortis naturalis
. No. 9: Sexta, et ultimo est opinio, et illa quidem verior, et in practica magis servala,
(1)

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASC.A. DE INVXTXTURX.

-298

quod poena ducentis duas uxores est arbitraria iuxta facti, et personarum qualitatem
et sic arbitrio iudicis puniendam existimavit ... No. 10: Et propLerea quandoque
carceris ad tempus mulctabitur ... No. 15: ... quis infamis esl ipso iure
poenam
No. 16:
quia poena confiscationis bonorum imponitur etiam jis, qui duas uxores
-ducunt,

No. 11: Et in quibusdam locis, ... in Hetruria servari quod vir plures habens
uxores sedens super asino mitratus per civitatem fustigatur cum duabus, seu pluribus
conocchiis iuxta numerum uxorum, quas duxit, a quibus conocchiis fuso fila ducuntur,
mulier autem quae plures viros accepit totidem bireta super capite defert, et pariter super
asino publice fustigatur.
No. 19: ... ut sicut vir ducens duas uxores, ita etiam puniri debeat ducens duos
viros

No. 21: ... et multo magis in eo, qui eodem tempore plures quam duas habuit
uxores, hoc enim casu mortis poenam posse intrare
No. 24: ... quia ducens duas uxores, est etiam suspectus de haeresi, et propterea
-contra eum inquisitor fidei procedere, et inquirere poterit, quod sentiat de sacramento
matrimonii
quod si iste qui duas uxores duxit ... si non est pertinax in sua credulitate, non potest poena mortis puniri
No. 28: ... multo magis in viro ignobili, qui duas nobiles uxores duxit, hoc enim
casu arbitrariam poenam posse extendi usque ad mortem inclusive ...
No. 33: ... quia Papa non potest ex quacunque causa etiam necessitatis dispensare,

ut quis possit retinere duas uxores

No. 34: ... in muliere, quae ignoranter contraxit matrimonium cum viro habente
aliam uxorem: ... Nam tune quod nulla poena quis puniatur ... No. 35: ... dummodo
ignorantia sit in facto probabili, ... et e contra, quia tunc taus excusatio non prodesset

No. 36: ... quia mulier quae marito suo habenti aliam uxorem dotem dedit, aut
quid aliud propter contractum matrimonium, detecta prima uxore omnia repetit
No. 37: ut procedat, si mulier ignorabat virum habere aliam uxorem, secus si sciebat,
quia tune nec data repetere potest ... No. 38: ... ea tamen quae sibi ab eodem viro
tradita sunt occasione con tracti matrimonii iuste retinet ... No. 39: hoc procedere, quando
mulier ignorabat virum habere aliam uxorem, sed si hoc sciebat, et tunc licet nec etiam

teneatur restituere, fiscus tamen ab ea aufert tanquam ab indigna...

ARGUMENTUM. MULTER CREDENS VIRUM, MORTUUM QUANDO POSSIT
SECUNDO NUBERE, QUANDO EIUS CREDULITAS DE MORTE VIRI DICATUR

JUSTA, VEL INIUSTA ET QUOMODO ETIAM PROBETUR MORS VIRI ET

MULIERI CONCEDATUR LICENTIA SEGUNDO NUBENDI
Quaest. CXL. Par. II

No. 42: Malierem secundo nubentem non mortuo primoviro ab omni peona
excusan, si verisimiliter credidit primum virum mortuum esse
quando mulier liabet

pro se unum testem fide dig-num, et famatn, ... No. 43: Sic e contra mulierem non
-excusari, si eius credulitas super morte viri non fuerit justa, et verisimilis, et multo
minus si fuerit ficta, falsa, et ab ea procurata
No. 45: ... quod de iuro civili nempe digestorum, codicis et authenticorum
sufficiebat mulieri expectare per aliquot annos virum suum absentem, quo temporo si

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S

299

vir non redibat poterat absque timore incursus alicuius poenae eadem mulier secundum
virum assumere, ... No. 46: ... transact quinquennio a tempore caplivilatis mulierem
habere licen Liam migrandi ad alias nuptias. No. 47: ... mulierem maritum in mintier,'
profectum per quadriennium expectare debere ... No. 48: Et lustinianus
quadriennii
tempus praedictum ad decennium prorogavit.
No. 49: ... Idem imperator Iustinianus statuit, mulierem non posse secundo
viro nubere quantiscunque annis primus vir ab ea abfuerit, et eliam, quod ab eo in militiam
profecto, nullas habere potuerit litteras eius reditum, et vitam continentes, nisi per se,
aut alios ad belli ducem, seu militiae cartularios accesserit, et ab eis iuratum testimonium
de morte viri habuerit, et ulterius per annum expectaverit

No. 61: ... quod mors viri non probatur per famam, ... No. 62: Contra quod
Imo probetur ... No. 63: Distingue ut prima opinio procedat, quando agitur de probando
mortem viri in loco propinquo, et sine diutina eiusdem viri absentia. Secunda autem
opinio procedat: quando agitur de probando mortem viri in locis longinquis et iam diu

absentis ... No. 66: ... et inter alias scias, quod fama probat mortem viri coniuncta
cum uno teste de visu
No. 73: ... quod mors viri ad effectum, de quo agitur, dicitur plena probata per
unum testem de visu deponentem, idoneum tamen,
No. 67: ... quod mors viri probatur per nuncium destinatum a conjunge ad
percunctandum coniugis mortem, vel vitam ... No. 68: ... in quo tamen est advertendum,
quod huic nuncio non debet iudex passim credere, sed ex qualitate personae suae et ex
aliis circumstantiis, quanta lides sit illi adhibenda arbitrabitur

GLAVA 16
ARGUMENTUM. UXOR AN, ET QUANDO PRO ADULTERIO AMITTAT DOTEM,

ET QUID DE VIDUA COMMITTENTE STUPRUM INFRA ANNUM LUCTUS,

VEL POST

Quaest. CXLII. Par. I

No. 1: Adulterii alia poena est, quod uxor pro illo dotem amittit ... No. 2:
sed etiam donationem propter nuptias, seu lucrum dotis ex pacto provenientis

...

No. 11: ... quia uxor amittit dotem propter adulterium, non obstante quod
maritus psi debitum non reddat ... No. 13: ... non obstant quacunque viri saevitia
... No. 15: ... ut uxor propter adulterium amittat dotem ita, ut neo excusatur propter
paupertatem aut lamen, imo ea non obstante punienda est tanquam adultera ...
No. 16: ... etiam in uxore putative, quando scilicet matrimonium est nullum
propter aliquod impedimentum affinitatis, seu consanguinitatis, nam et tunc etiam quod
matrimonium non adsit uxor propter adulterium, dotem perdit, et viro applicatur.
No. 19: ... procedure quando praecedit sententia super separatione tori propter
fornicationem, et in simul super amissione dotis, et ab ea sententia non fuit appellatum;
secus si in son tenlia praedicta separationis tori nihil fuerit dictum de amissione dotis,...
No. 21: ... quando praecedit senten tie super nullitate matrimonii, propter affinitatem,
vel consanguinitatem, non potest postea vir dotem retinere, etiam quod probet mulierem
fuisse adulleram

No. 31: ... quia uxor dote private propter adulterium non potest a viro petera
alimenta

www.dacoromanica.ro

300

CARTE ROMINEASCX DE INVA.TXTURX

No. 33: Sed nunquid mulier de adulterio condemnata, quae amittit dotem suam,
debeat ali a filio, die quod sic, nisi in vitae turpitudine luxuriose vivendo persistat
No. 35:... et e contra, ut si maritus comnaisserit adulterium, uxor recuperat dutern,
et lucratur donationem propter nuptias
No. 37: ... ut maritus teneatur restituere dotem durante matrimonio, sed etiam
perdat donationem propter nuptias, non solum propter adulterium ... sed etiam propter
fornicationem commissam cum soluta, seu etiam cum meretrice
No. 38: ... quia vir non solum propter adulterium debet dotem restituere uxori,
ac etiam donationem propter nuptias, sed etiam si in spretum dictae uxoris, et ipsa
inspiciente cum impudicis mulieribus conversationem habeat
No. 39: ... ut etsi uxor accusata de adulterio dotem amittat, potest tamer"
contra virum de viri adulterio excipere, et sic unius adu/terium cum altero compensatur
No. 43: .., quando maritus agit
criminaliter ad poenam, tune cum uxor non possit
criminaliter virum de adulterio accusare hoc iudicio, non habebit locum isto casu mutua
delictorum compensatio, sed ambo punientur

No. 46:... procedere, etiam in vidua, quae si mortuo viro stuprum commisserit,
etiam dotem amittit, illaque acquiritur heredibus mariti, ... No. 47: Contra ... No. 48:
In hac contrarietate distingui solet tempus commissi stupri, an infra annum luctus, an,
vero post, ut primo casu procedat prima affirmativa opinio, secundo vero casu procedat
secunda negativa, ... No. 54: ... sed quoad amissionem legatorum. donatorum, a viro.
augumenti do Lis, et lu.cri facti constante matrimonio, aut aliorum quorumcunque bonorum

provenientium a marito, communiter receptum videtur ut vidua propter stuprum lila

prorsus amittat ... No. 56: Nunquid autem ista legata, seu donata applicentur fisco;
videtur quod fisco applicentur
No. 58:
ita etiam, et vir si in statu viduitatis impudicam teneat vitam, amittere
debet omnia sibi legata, ac donata, seu quomodolibet relicta a muliere

No. 59: ... ut maritus mortua uxore possit etiarn contra heredes agentes ad
repetitionem dotis excipere de adulterio, et eos sic agentes adulterii exceptione repeliere

No. 65: Nunquid autem heredes marili possint uxori repetenti dotem opponere
de adulterio, si ea viro vivente non fuerit convicta ... (Adde: N. 121). Si vero maritus
supervixit sciens uxoris adulterium, et tunc aut tacuit, et nihil dixit,
ipsius heredes
non possunt uxorem agentem ad repetitionem dotis exceptione adulterii repeliere
idem si vir nunquam est conquestus
quod si maritus non fuit de adulterio conquestus
... ad veram tamen concordia
No. 123: ... si uxor vivente viro accusata de adulterio
fuerit convicta, et condemnata, et tune non est dubium, quod heredes mariti mortui
exceptione adulterii repellunt uxorem agentem ad repetitionem dotis
No. 68: ... quando vir post commissum ab uxore adulterium, illud sciens tacuit,
uxorem in domo retinuit, cum ea se reconciliavit, et commiscuit, tune enim actionem,
quam habebat ad separationem tori, et dotis amissionem tacite remississe censetur,
No. 76: ... quia reconciliatio post commissum adulterium non operatur neo
trahitur ad adulterium commissum post reconciliationem, et imo si uxor reconciliata
iterum fornicetur, adhuc vir dotem lucratur, non obstante praecedenti reconciliatione
No. 74: ... ut non solum domi retinens adulteram uxorem, censeatur illi remississe
aclionem, et accusationem quam habebat pro conimisso adulterio, sed etiam potest
eiusdem uxoris leno, stultum enim est, et incipiens, qui uxorem adulteram retinet
No. 77: ... quid si maritus expresse per pactum iuratum proniiserit mulierem de
adulterio futuro non accusare? Et videtur concludere quod quoad privatum interesse, et

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS s

301

sic quoad amissionem dotis valeat hoc pactum, secus quoad publicum interesse, ut criminaliter uxor puniatur
No. 78: ... non procedere
quando coniux coniugis adulterium ignorat

No. 78 in fine: ... non habebit locum, quando coniux cum coniuge adultero se
reconciliavit aut expresse, aut tacite non sponte sed per vim ...
No. 79: ... quando maritus consentisset adulterio uxoris, et multo magis si ipso
leno exstitisset, tune enim dotem non lucratur, et si ad eam conventlis excipiat de adulterio uxoris, uxor replicabit de lenocicio ... No. 83: ... quando maritus agit civiliter ad
separationem tori, et amissionem dotis, quia tune moiler exrepiendo de lenicinio excludit
medium; secus si ageret criminaliter, quia tune illum non excludit, sed ambo puniun

No. 85: ... regulam non procedere in praeiudicium patris, qui filiam dotavit,
ipso enim vivente, ad quern soluto matrimonio dos redire debet, si uxor et filia respective
adullerium committat, vir dotem non Intratur in praeiudicium patris
No. 90: ... in dote data ab extraneo cum stipulatione ut soluto matrinomio sine

aiberis, sibi restituatur. Ilanc enirn dotem maritus uxoris adulterium non lucratur
No. 93: ... Regulam procedere quando maritus et uxor non haberent ex eodem
matrimonio liberos, secus si liberos haberent, quia tunc nec maritus lucratur dotem, nee
uxor donationem propter nuptias: sed ista eiusdem matrimonii liberis reservantur
No. 94: Sic et extantibus filiis alterius matrimonii uxor dotem non amittit, sed illa
reservatur filliis ex primo matrimonio natisNo. 99: ... quando maritus uxorem am impudicam, et meretricem duxerat, ut
post contractum matrimonium ea adulterium committente dotem lucraretur
coegit
dotern reddere
No. 110: ... replant procedere, quando adulterium probatur plene, concludenter, et vere, secus si tantum probetur praesumptive, quia ex praesumtione uxor non
potest condemned in amissionem dotis
No. 112: ... quod scilicet manitas possit agere ad repetitionem dolls propter
adulterium uxoris etiam criminaliter eam accusando, quando medlars uxorem de adulterio
.criminaliter accusasset, quia tune nisi illud probaverit per probationes luce meridiana
.clariores, dotem non lucrabitur, quamvis mulier propter aliquas praesumptiones aliqua
poena fuerit condemnata

GLAVA 17
ARGUMENTUM. ADULTERIUM AN, ET QUANDO SIT CAUSA
SEPARATIONIS 'CORI

Quaest. CXLIII. Separatio tori

No. 9: Regula sit affirmative, quod scilicet propter adulterium fiat inter coniuges
separatio tori
No. 12: ... nisi vir ea intentione uxorem de domo expulisset, alimenti suae privasset,
ut sic illa necessitate urgente adulterium perpetraret, tune enim perinde est, ac si eidem
propterea eidem viro denegetur tori separatio
adulterio consentiret
No. 25: ... quando vir ipsam uxorem prostituisset, tune non potest propter eiusdem
Ubi amplius
uxoris adulterium, cui ipse causam dedit, tori separalionem petere
-quod uxor potest propria autoritate divertere a viro, si ille sit uxoris leno. No. 26: Quod
procedit sive uxor invite, et coacta prostituta fuerit, sive etiam volens, et consentiens...

www.dacoromanica.ro

802

CARTE ROMINEASCX DE INMITITURA.

No. 27: Imo vir adulterii uxoris conscius noluit prohibere cum possit, idem
ac si expresse consensisset, atque ideo tanquam leno punitur
No. 32: ... quando maritus se cum uxore adultera, aut tacite, aut expresse reconciliavit, nam tune pariter non poterit propter adulterium petere separationem tori
No. 43: Lite autem pendente super adulterio certum est, quod debent uxori a viro
praestari alimenta ... No. 44: Quod si maritus eiecit uxorem ex domo sua propter adulterium, tunc ad huc debet eam alere extra domum, nisi adulterium fuit notorium
No. 45: et e contra si uxor non eiecta a viro, sed sponte a viro recedit; propter adulterium
a ea commissum, non potest petere ab eodem viro alimenta extra domum
No. 46: Et hinc est quod si uxor recedit, a viro, eo quia publice relinet concubinas,
non est dubium quod ipsi uxori extra domum habitanti debentur ab ipso viro alimenta
arnplius, quod est in clectione uxoris petere, aut alimenta, aut fructus dotis
ARGUMENTUM. TORT SEPARATIO QUANDO CONCEDATUR PROPTER
NOTORIUM, SEU OCCULTUM CONIUGIS ADULTERIUM DICATUR NOTORIUM,
VEL OCCULTUM
Quaest. CXLIV. Notorium et occultum

No. 49: ... sola videtur difficullas, nunquid propria autorictate vir propter uxoris
notorium aduiterium seo occultum possit eam expeliere vel si expullit sine causa, nunquid
notorii, seu occulti adulterii exceptio impediat restitutionem uxoris ad virum, et o contra

... No. 52: ... et nunquid e contra possit uxor propria authoritate a viro divertere
No. 56: Imo in petitorio non solum notoria adulterii exceptio, sed etiam occulLi impedit
reslitutionem ... No. 57: ... quod notorium
dicitur adulterium quando est facti
permanentis, tit puta quando mulier poslquam recessit a viro sobolem procreavit
No. 62:... secus quando adulterium non est iudici nec aliis notorium, sed illud proponens
longum terminum peteret ad probandum, quia tune non est deneganda restitutio,
quod incontinenti dicitur facto probatio adulterii si fiat infra octo dies ...
No. 60: ... quod uxor, quae discessit a marito retinente concubinam in sua domo,
non tenetur redire nisi praestita cautione per eundem maritum de expeliendo concubinam et amplius ea non retinenda... No. 61: ...quot potest uxor divertere a viro relinenta
concubinam domi suae, vel extra domum

GLAVA 18
ARGUMENTUM. ADULTERIUM UNIUS CONIUGIS AN,
ET QUANDO COMPENSETUR CUM ADULTERIO ALTERIUS

Quaest. CXLIII. Compensatio. (No. 69-82)

No. 69: Regula sit quod separatio tori -propter adulterium uxoris impeditnr, si
uxor excipiat de eodem adulterio viri, et e contra; fit enim isto casu mutua delictorum
conpensa Li

No. 74: ... si vir istat separan i torum propter adulterium uxoris, poterit uxor
petere compensationem propler sodomiam viri, et sic impedire separationem: ... N. 75:
... guando sodomia est perfecta, et consumata sicut adulterium, oilier secus,
www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

303-

No. 76: ... ut fiat etiam compensatio de fornicatione carnali ad spiritualem hac
est haeresim, et e contra ...
No. 80: ... ut compensatio adulterii ad adulterium admittatur, quando adulterium, se quo excipitur, et de quo petitur compensatio sit cerium, notorium, et liquidum
secus si dubium incertum

GLAVA 19
ARGI'MENTUM. TORT SEPARATIO AN,
ET QUANDO SEPARETUR PROPTER CONIUGIS SODOMIA.

Quaest. CXLIII. fi Sodomia (No 83-97)

No. 83: Regula sit quod propter mariti sodomiticum vitium toris se.paratur,
de crimina sodomiae perfecto simplici contra naturam, ... No. 84: Ubi de viro committent completam sodomiam cum uxore invita, nunquid ex hoc perpetua divortii causa
inducatur, an vero ad tempus, dum vir ab illo scelere desistere rentrit.
No. 89: ... Ut propter sodomiam separetur matrimonium, etiam quod vir cam
commiscrit non cum uxore, sed cum alia persona.
No. 90: ... ut tori separatio concedatur propte'r sodomiam eliam quod vir propriam
uxorem minime consentientem extra claustro pudoris polluat ... de copula naturali, sive
sodomitica penetrando vas, semine tamen intro illud minime emisso.
No. 93: ... ut tori separatio concedatur propter sodomiam non solum si vir cum
alia mullere aut viro, aut miler cum viro sodomiam commissit, sed etiam si uxor cum
alia mullere in simul se carnaliter cognoverint, nam tune eLiam sodomiam commissam
esse, et pocnam sodomiae intrare.
No. 93 in medio:
nam tunc etiam sodomiam commissam esse, et poenam
sodomiae intrare, dixi infra in materia sodomiae quando aliquod instrumentum ligneum
aut ferrcum, vel ex aliqua alia materia confectum intercedit, et consequenter torum ex
hoc separari posse.
No. 96: ... ut tori separatio non concedatur oxeo, quod vir, out mulicr se propriis
manibus corrumpunt
No. 97: ... quia sicut propter adulterium sit tantummodo separatio tori, non
autem dissolvitur matrimonii vinculum ... ita nec etiam dissolvitur propter sodorniam

GLAVA 20
ARCUMENTUM. SEPARATIO TORI AN, ET QUANDO CONCEDATUR PROPTER
HAERESIM ET QUID SI EX DUOBUS CONIUGIBUS INFIDELIBUS UNUS AUY
AMBO AD FIDEM CONVERTANTUR.

Quaest. CXLIII. Haeresis (No. 98-128)

No. 102: ... ut propter haeresim non solum coniux possit pebre separationem tori,
et praesertim uxor, sed etiam eadem uxor sine iudicio ecclesiae, ct propria authoritate
potest discedere a viro qui in haeresim labitur, ... No. 103: ... ut multo rnagis separetur
matrimonium inter coniuges quando unus alterum in haeresina trahere conatur etiam
quod non traxerit
(1)

www.dacoromanica.ro

304

CARTE ROMINEASC.X DE INVATATURI

No. 104: ... quia non datur compensatio fornicationis spiritualis cum .carnali,
dixi supra in praecedinti compensatio, No. 76, hic non repeto. (Q. 143, No. 7(: ...
quod si quis accusetur de spirituali forniatione, et excipiatur de carnali, adhur in accusatione proceditur, et sic non lit compensatio, secus si quis accusetur de carnali, et excipiatur
de sphituali, quia turre super exceptione in primis procedetur, et si de ipsa appareat, et
lapsum non poeniteat, rit compensatio ...).

No. 106: ... tit quando fit separatio tori propter haeresium uxoris Mitts dotem
non lucretur mariLus, sed fiscus ...
() No. 108: ... ut quamvis propter haeresim fiat separatio tori, non tamen mairimonii vinculum dissolvilur ... No. 110:... ut procedat in fidelibus ad haeresim conversis,
secus in infidelibus ad fidem cnnversis, si mint infidelium untis coniux ad fidem nostrarn
convertatur, is sic ab infideli relictus, poteril alteri christiano nubere, et sic erit dissolid um
matrimonium, ... No. 118: Quod si ambo infideles eodem tempore ad fidein convertuntur, tune planum est, quod inter eos matrimonium non dissolvitur ...
(5 si 6) No. 119: Si vero untis post alium ad fidem convertitur, pariter primo conversus
restituitur secundo converso, si res est integra, hoc est quod alteri non nupserit, et sic
inter eos reintegratur matrimOnium tanquam novum, secus si primo conversus nupserit
tempore, quo alter ad fidem convertitur,...Ubi dixit, quod si post conversionem unius
infidelis altera uxor eum sequitur, primo conversus uxorem recipere compellitur, quia
non statim conversio solvit vinculum matrimonii...
No. 120: ... quia uxor, quae propter viri haeresim ab eo discessit propria autoritate, et sine iudicio ecclesiae, tenetur redire, si idem vir ad fidem revertitur,... No.
121; Nisi esset timor prohabilis fictae, et non verse conversionis, et sic non cessaret periculum perversionis catholici.
No. 122: ... etiam quod catholicus, qui propria autoritate ante sententiam iudicis
ab haeretico divertit, ingressus fuisset religionem; adhuc enim haeretico ad fidem redeunli

ille ingressus religionem eidem reverso restituendus est, quia ante sententiam divorlii
non est licitum coniugi catholico religionem ingredi,... No. 123: Secus si uxor fuerit
separata a viro propter illius haeresim iudicio ecclesiae, et sic per sententiam, quia tune
non tenetur amplius redire ad eum ; etiam redeuntem ad fidem.
No. 125: Quod ultinium intellige, dummodo uxor sic a viro iudicio ecrlesiae separata
propter haeresim ingressa, et professa fuerit religionem, secus si religionem non fuerit
ingressa aut ingressa, et non professa; tuna enim viro redeunti ad fidem restituenda est,
etiam quod iudicio ecclesiae fuerit separata.

GLAVA 21
ARGUMENTUM. SEPARATIO TORI QUANDO CONCEDATUR PROPTER VIRI
SAEVITIAM, SEU PARATAS INSIDIAS VITAE CONIUGIUS
Quaest. CXLIII. Saeyitia (No. 129-160)

No. 129: Regula sit, quod propter saevitiam coniugis fit separatio tori, ...
No. 131.: ...ut propter immoderalas percussiones, et verberationes possit uxor petere
separationem tori.
No. 1:32: ...ut propter viri saevitiam uxor possit propria authoritate, et sine iudiris
sententia ab ipso aufugere, et ah ro seorsum habitare, ...hoc procedere dummodo site

periculum in mora, vel non sit facilis aditus ad iudicem, aliter secus.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS*

305

No. 133: ...ut propter viri saevitiam, et timorem offensionis uxoris impedialur
eiusdem uxoris psi viro restitutio... No 134: ... hanc conclusionem ab omnibus doetoribus admitti, el eam declarat procedere, dummodo saevitia incontinenti probetur,
alias secus.

No. 135: ... ut vir saeviens in uxorem adhuc criminaliter puniatur, prout dixi
infra in verberatio, hic non repeto.
No. 136: ...ut mullen i fugienti a viro propter ipsius saevitiam, et mala traetamenta, seu alias cum causa, et culpa ipsius viri, ipse vir tenetur praestare alimenta in
domo, in quo inhabitat
secundum dignitatem ipsius mariti, et uxoris, quando uxor
non habet aliunde, uncle se aleret
No. 137: ...ut pariter tori separatio concedatur propter furorem viri, quando ex
illo furore periculum est, ut ipsi mullen i aliquod grave damnum inferatur, . . . quando
furor est ita ardens, ut probabile vitae periculum incurreret mulier si cum viro habi et,
alias secus,

No. 138: Et quae de furioso dicta sunt, extendit etiam ad virum solitum saepo
inebriari cum periculo vitae ipsius uxoris.
No. 140: ... ut tori separatio concedatur inter coniuges non solum propter praeteritam saevitiam, sed etiam propter timorem futurae saevitiae ... No. 142: ... quando
probatur, quod ipse vir minatus fuit in ipsam uxorem,
ubi ponit exemplum in minis
de interficiendo uxorem, ... No. 143: ... Ubi de viro comminante mortem mullen i cum
pugione
Ubi late, et praesertim in minis prolatis ab homine scandaloso, sevo, et consueto verberare
No. 145:
idem esse quando inter coniuges adest capitale odium, et capitalis

inimicilia, tunc enim uxor viro non restituenda est, et iusta haec videtur causa separationis tori, ... No. 146: Quod si odium non sit capitale tune non fit separatio
tori,

No. 147: ... ut unus actus saevitiae sufficiat, eo enim ipso quod comprobatur

maritum semel insaevisse in uxorem, praesumendum est, quod et in futurum periculum

sit, ut pari modo insaeviat, per regulam semel malus,
ut propter saevitiam viri, et fiat separatio tori, et denegetur restiNo. 148:
tutio, et vir cogatur ad cavendum de non offendendo uxorem arbitrio iudicis, etiam quod
uxor dederit causam saevitiae, et sic etiam quod sit in culpa.
No. 149: ... ubi in proposito dixit iudicem maxime debere considerare culpam,
ut iudicis arbitrio remittatur
et maliliam uxoris dantis causa saevitiae. No. 150:
qualis et quanta sit saevitia viri, propter quam uxor ei non sit restituenda sine cautione,
vel nee etiam cum cautione, et ob id sit facienda talis separatio
quando maritus uxorem lecto maritali privat, ut puta ipsam ex
No. 151: ,
d. lecto proiiciendo et nolendo ut secum dormiat
No. 152:
Idem esse, quando maritus denegat uxori alimenta, et vestimenta
condecen tia

. . .

No. 153: ... quando maritus ponit uxorem in carcere, et in vinculis

No 154: ... Quando coniux alterius coniugis vitae insidiatus fuerit ferro, veneno,
ubi ponit exempluni, cpodo
mulier supposuit viro suo ad ipsum necandum facturas, herbarias, incantationee'aut
aut alio simili modo: tunc enim conceditur separatio tori,
simula veneficia,

No. 155: ... quia propter insidias, quas coniux coniugi in alterius vitam faett
dummodo ad aliquem actuai
conceditur separatio tori, etiam effectu non sequuto
exteriorem perductus fuerit
20

o. 1060

www.dacoromanica.ro

306

CARTE ROMINEASCX DE INVATATURA.

No. 158: ... nisi vir offerat cautionem de non offendendo uxorem, tune enim
impeditur separatio tori, et si uxor aufugerit a viro propter praetensam saevitiam, ei
restituenda est, nisi saevitia fuerit taus, ut cum cautione iudex verisimiliter arbitretur
adhuc eam non esse tutam, dixi infra in cautio, hic non repeto.
No. 160: ... quia separatio tori ... non est perpetua, et irrevocabilis, sed temporalis, et revocabilis: ... cessante autem saevitia, et periculum saevitiae, ut puta si vir
appareat emendatus, cessat etiam separatio ...
No. 161: ... ut non omnis timor futurum saevitiae sufficiat ad separationem tori
inter virum et uxorem, ... sed qualis debeat esse iste timor, dic quod, ... attenta qualitate
personae mulieris minor in ea metus sufficit, et consideratur ad effectum de quo agitur,
qnam in masculo ... No. 162: ... Ubi quod vani timoris nulla habenda est ratio ...

GLAVA 22
ARGUMENTUM. SAEVITIA VIRI AN PRAESUMATUR, ET QUOMODO PROBANDA

Quaest. CXLIII. Probatio saevitiae (No. 163-178)

No. 166: ... ut testes probantes saevitiam viri in uxorem debeant esse idonei,
et omni exceptione maiores . , Ubi de testibus consanguineis, pauperibus, infamibus,
affectantibus victoriam causae pro una parte, et alios. exceptiones patientibus ...
No. 167: ... ut testes domestici non probent saevitiam viri in uxorem ...
No. 175: ... quia saevitia censetur probata per publicam vocem, et famam, ... Ubi
quod isto casu statur famae vicinorum.
No. 169: ... Ut viri saevitia, seu verberatio uxoris non censeatur probata ex eo,
quod audiatur mulierin domo clamans, plorans, et auxilium vicinorum invocans ...
No. 171: ... ut pariter occuli lividi, et tumefactio vultus non probent verberationem,

et saevitiam viri, ... No. 172: ... fundamentum facit in testibus, ... No. 173: ... ut
testes singulares probent saevitiam ...
No. 176: ... quia magis creditur testibus deponentibus de saevitia viri, quam deponentibus contrarium, ... Ubi reddit rationem quia s. testes deponentes de non saevitia,
dicuntur deponere super negativa non coarctata.

GLAVA 23
ARGUMENTUM. VIR AN, ET QUOMODO POSSIT UXOREM SUAM VERBERARE.

Quaest. CXLIII. Probatia. Saevitio (No. 179-208)

No. 181: ... Ventas tamen est quod potest maritus uxorem verberare leviter
et cum causa, secus si sine causa ve! atrocitOr ... No. 182: ... multo magis regulam
procedere in immoderatis et atrocibus verberibus quae prorsus viro in uxorem prohibitae sunt.
.
No. 184: ... ad excusandum maritum castigantem, et corrigentem uxorem suam
duo copulative requirunt, scilicet causam magnam, et levitatem verberum ... No. 185:
...quia causa potest esse tam magna, ut vir impune possit uxorem suam etiam atrociter,
et imoderate verberare, ut puta si eadem deprehendat in adulterioo, vel suae vitae insidiantem, tunc enim quod maritus verberando uxorem etiam immoderate nullam poenam

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN * PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS *

307

mereatur ... secus dicit si causa non esset tam magna, ut puta si vir apud mulierem
invenit litteras amatorias, tunc enim moderate verberare licet, immoderate autem non

...

No. 186: ... quia si vir immoderate, et atrociter uxorem suam verberat, potest
ipsa uxor separationem tori petere, ... dummodo tamen verbera sint immoderata, et
talia ut nisi tori separatio detur periculum sit vitae ipsius uxoris, alias secus.
No. 187: ... ut vir saeviens in uxorem eam acriter verberando, vel etiam leviter
sine causa puniatur in amissione tertiae partis donationis propter nuptias, .... si vero
vir donationem propter nuptias non dederit, punitur in quarta parte totius suae substantiae, si non excedat aureos 300, si vero excedit dabit tantummodo aureos 100, ... No.

188: ... ubi quod perdit lucrum dotis ...

No. 189: ... ut mulier propter viri saevitiam et atrocem verberationem possit a
viro propria authoritate aufugere, et divertere ... No. 190: ... ut uxori, ... teneatur
ipse vir alimenta praestare extra domun suam.
No. 191: ... ut percussio, et verberatio dicatur atrox, et immoderata, et consequenter prohibita si fiat cum baculo ... ubi de viro verberante uxorem cum fune, ferula,
seu corrigia ... ubi loquitur quando sanguis exivit, ... ubi praesertim quando baculus
in percussione fractus remansit, vel quando vir uxorem cum baculo percutit in faciem
et in capite.
No. 195: ... quod vir possit suam uxorem moderate, et leviter verberare, ... No.
196: ... etiam, quod praestiterit cautionem de non offendendo uxorem, ... No. 197:
... ut nec vir possit uxorem moderate verberare, nisi cum causa, et ea quidem magna, ...
No. 203: ... quia quando vir semel tantum verberaret uxorem non potest dici
in eam saevisse; secus si pluries.
No. 204: ... in viro percutiente uxorem pugno, vel alapa, non enim ex hoc dicitur
immoderate verberata, ...
No. 205: ... quia potest vir uxorem in vinculis tenere, ... quando uxor adultera,
vel viri vitae insidiatrix, ab adulterio, vel insidiis, ut se abstineat excommunicata non
vult se corrigere ... No. 207: ... quod sine causa vel cum levi causa maritus non possit uxorem in vinculis tenere, seu in carcere; cum causa autem -nagna, sic ...

GLA VA 24
ARGUMENTUM. CAUTIO DE NON OFFENDENDO AN, ET QUANDO PER VIRUM
PRAESTANDA SIT,
SI UXOR EX ALI QUA CAUSA TIMEAT AB EO OFFENDI

Quaest. CXLIII (No. 209-226)

No. 209: Regula sit affirmativa, quod quando uxor timet a viro offendi propter
eius saevitiam, vel ex alia causa, tune potest ab eo petere sibi dan i cautionem de non
offendendo, ... No. 212: ... etiam quod timor offendendi proveniat culpa ipsius mulieris, ut puta quia adulterium commiserit, vel ex alia causa, ...
No. 211: ... ubi quod denegatur viro restitutio uxoris nedum ob severitatem
ipsius viri, sed etiam ob severitatem parentum viri, , ..
No. 213: ... quod guando periculum est, ne uxor offendatur a viro, et tune non
sufficit iuratoria cautio, sed debet esse cum fideiussione, ... non dici sufficientem cautionem sine fideiussione, vel pignoribus iuris, ...
No. 216; Bene verum est, quod si maritus re vera non inveniat fideiussorem, et
-sic suo iuramento asserat, erit locus iuratoriae cautione ... No. 214: ... Sufficit tamen
uratoria cautio quando timor non est magnus ... esse locum juratoriae cautioni .. ,
20*

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASEA DE INVXTATURL

3U8

quando non praecessit gravis offensio ... No. 215: ... ubi quod judicis arbitrio remittitur .nunquid sufficiat iuratoria cautio cum appositione poenae.
No. 218: ... quod quando uxor, propter mala tractamenta sibi facta a viro, out
ex alia causa timens eius saevitiam, et ab eo offendi, petit tori separationem, et tunc ne
offendatur ab ipso viro, non solum iudex providet de cautione de non offendendo, sed
etiam debet poni in loco tuto, ut puta in domo alicuius honestae mulieris, in qua vir, vel
eius parentes eidem uxori nullam possint violentiam inferre, usque ad decisionem causae,

...

No. 219: ... ut cautio praestanda uxori de eam non offendendo, debeat esse non
solum propter commissum iam adulterium, sed etiam propter committendum ...
No. 220: Quod est maxime notandum, contra mantos, qui praestiterunt cautionem, vel
dederunt fideiussionem de non offendendo uxorem, quod non excusantur etiam si postea
uxorem in adulterio invenerint, cum tamen facile contrarium videretur dicendum propter
supervenientem novam causam.
No. 221: ... ut uxor hanc cautionem petere non possit sine causa, imo non sufficit
quaelibet causa timoris, sed debet esse legitima, vel verisimilis, sic quod etiam timeant
constantes, ... non sufficit timor vanus, ... sed verius dic id omne iudicis arbitrio remissum, ... No. 222: Veritas est, et ita practicatur quod in hoc statur arbitrio iudicis, ...
No. 223: ... quia potest vir uxorem suam corrigere, et castigare, et sic leviter,
et moderate verberare non obstante cautione praestita de ipsam non offendendo, ...
No. 224: ... quia sicut uxor viro non est restituenda, quando petit sibi caveni
de non offendendo, et est periculum ne offendatur, ita e contra taus restitutio viro non
denegatur, nec eadem uxor potest seorsum a viro habitare, aut tori separationem pelere
sub praetextu alicuius timoris, quando vir talem cautionem cum effectu praestare paratus
est ,... No. 225: ... quando maritus est adeo crudelis, et severus, vel quando inter maritum et uxorem adest tale odium capitale, talisque inimicitia, vel omnino timeatur, et
periculum sit ne offendatur a marito, cautione non obstante, tune enim non est viro restituenda, etiam quod ipse vir cautionem de eam non ofendendo praestiterit, sed omnino
tori separatio facienda est, ...

GLAVA 25
ARGUMENTUM. VIR AN, QUANDO,

ET EX QUA CAUSA POSSIT PROPRIA AUTHORITATE EX SUA DOMO

EXPELLE RE UXOREM,

ET E CONTRA UXOR AB IPSO VIRO AUFUGERE, ET SEORSUM AB EO

HABITARE

Quaest. CXLIII. Et habitatio (No. 227-256)

No. 229: ... ut vir propter adulterium uxoris non possit propria authoritate uxorem expeliere ... No. 230: Quod intellige si adulterium uxoris sit occultum, secus si sit
notorium, ...
No. 232: ... ut nec etiam vir possit uxorem de domo sua expeliere propter praetensum adulterium, etiam quod de eodem adulterio fuerit certificatus ab aliquo viro fide
digno ex tra i udicial i ter.

No. 233: ... et e contra, ut uxor propter adulterium viri non possit propria authoritate a viro discedere ... No. 234: Quod procedit, quando viri adulterium est ocultum ...
secus si adulterium viri fuerit notorium, quia tune potest uxor ab eo propria authuritate

divertere ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN I PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

{4)

309

No. 236: ... ut vir, sic propria authoritate, et sine causa uxorem expellendo, punt-

atur, ... ubi quod restituit dotem cum fructibus, et amittit lucrum dotis, ...
No. 237: ... quia si uxor a marito expellatur sine causa, et propria authoritate,
non est dubium, quod tenetur illam alere extra domum, ... ubi tamen videtur hoc limitare, nisi uxor sic expulsa, sine causa commisisset adulterium, quia tune amittit alimenta.
No. 238: ... et e contra, ut nec uxori propria authoritate sine causa, et sua culpa
a viro fugienti praestanda sint alimenta ab eodem viro, ... No 529 :... secus si cum
causa, ... ubi bene probat, quod vir non tenetur alere uxorem habitantern extra eius
domum, quando aut sine causa, aut culpa sua recessit, ...
No. 240: ... ubi alios refert concordantes, et infert ad mulierem, de haeresi ad
carceres condemnatam nunquid vir teneatur eam alero.
No. 243: ... ubi pari modo declarat licitum esse coniugi divertere ab alio coniuge,
quando ab eo ad peccandum inducitur ...
No. 244: ... ubi ex hoc infert licere uxori recedere a viro usurario, et furo, familiam, non nisi de usuris, et furtis, alimentante, ... etiam sine sententia iudicis, .., quod
imo isto casu non solum uxor potest a viro divertere propria authoritate, sed etiam tenetur, ... No. 245: ... talisque diversio non debeat esse perpetua, sed ad tempus donee
vir emendetur, et resipiscat, ...
No. 246: Ubi bene e contra nunquid vir possit recedere ab.uxore venefica, et
liberorum interfectrice.
No. 248: ... si mulier quae a principio propria authoritate recessit a viro, postea
poenitentia ducta velit ad maritum redire, et maritus nolit eam recipere, tenebitur ei
praestare alimenta, ac si a principio expullisset sine causa.
No. 249: ... quando uxor sine causa divertit a viro possit vir illius restitutionem
peter iudicio petitorio et possessorio ... ubi quod datur excommunicatio, imploratio
brachii saecularis, et tam petitorium, quam possessorium remedium. No. 250: Potest
itidem cogi uxor ad redeundum cum viro per excommunicationem ...
No. 251:... Item potest cogi realiter et criminaliter agendo, et sic per capturam
prout quotidie videmus ... No. 253: ... quia vir si propria authoritate capit uxorem,
quae ab eo divertit sine causa non tenetur poena raptus ... ubi de sponso per vim rapien te, et cognoscente sponsam de praesenti. Ubi tamen dixit hunc non esse puniendum
poena raptus, sed mitiori. Quod si maritus iam cognitam uxorem rapuerit nulla poena
puniendus est.
No. 254: . , . in crimine haeresis, in quo uxor potest propria authoritate, et sine
iudicio ecclesiae a viro divertere ... No. 255: ... quando uxor recedit a viro propter
insidias, et mala tractamenta viri posui supra in saevitia (No. 132, et seqq.) hic non
repeto.

GLAVA 26
ARGUMENTUM. UXOR AN, ET QUANDO TENEATUR SE QUI VIRUM SUUM
QUOCUN QUE VADAT

Quaest. CXLIII. Sequitur (No. 257-284)

No. 257: ... quod scilicet uxor tenetur sequi virum suum quocunque vadat, ...
No. 258: ... recedendum sive ex iuxta causa, sive ex injusta, et sive ex necessitate, et
sive sine necessitate, ... No. 261: ... recedendum, et fugientem ex causa necesitatis,
(1)

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INNITITURA

310

ut puta si fecerit aliquod delictum, vel homicidium, et timens carcerari, et puniri disces-

serit, ...

No. 260: ... quia sicut uxor tenetur sequi virum suum, ita etiam e contra vir
tenetur sequi uxorem suam. Differentia est in hoc, quod uxor tenetur sequi virum suum
indistincte ex quacunque causa, ... vir autem non tenetur sequi uxorem suam nisi recesSera eX aliqua justa causa.
No. 263: ... ut uxor teneatur sequi virum suum quando ex aliqua honesta causa
vult transferre domicilium de uno loco ad alium, ... ubi ponit exemplum quando maritus propositus, vel balius, seu officialis alicuius domini, ... No. 265: Secus si vir velit
domicilium mutare ex inhonesta et turpi causa.

No. 266: ... quia consuetudo quod uxor non sequatur virum suum quocunque
vadat non valet.
No. 268: ... ut uxor non teneatur sequi virum suum volentem mutare domicilium
de uno loco ad alium, quando sic ipsum sequendo incurreret suae vitae periculum aut
aliud grave detrimentum ... infert ad uxorem, quae probabiliter timet necari a viro suo,
eam ducere volente extra territorium ...
No. 267: ... in sponsa per verba de futuro, quae non tenetur sequi virum suum
quocunque vadat, ...
No. 269:.. . in vagabundo viro, quem uxor sequi per orbem non tenetur,... No. 270:

Contrarium ... No. 271: Et prima opinio maxime procedere videtur, quando vir
effectus fuit vagabundus post contractum matrimonium ... quare secus videtur, si vir

tempore contracti matrimonii erat vagabundus ... No. 272: ... alia, et communis
doctorum distinctio est, quos si uxor tempore contracti matrimonii sciebat maititum esse

vagabundum, et tune tenkur eum sequi ... secus si ignorabat ... No. 276: ... quia
uxor non tenetur sequi virum suum bannitum...
No. 278: ... Nisi adesset pactum inter coniuges, quod uxor non possit a viro transduci ad alia loca, nec extrahi ex sua patria, huiusmodi enim pactum valere voluerunt ...
No. 281: Bene verum est posse a pacto recedi ex superveniente aliqua nova causa disces-

sus, ut puta propter capitales inimicitias vel infirmitatem et sic ad mutandum aerem,

GLAVA 27
ARGUMENTUM. DE LENOCINII GRAVITATE, ET EIUS POENA
Quaest. CXLIII. Poena lenocinii (No. 1-15)
(11

...No. 2: ...gravius lenocinium reputatur delictum, quam adulterium... No. 4:

Et quod attinet ad poenam, firman i potest conclusio ilium esse arbitrariam ...
No. 9: De jure autem Authenticorum expresse videatur statuta poena ultimi supplicii ... hanc ultimi supplicii poenam non habere locum nisi in publico lenone.
No. 5: Quamvis enim de jure Digestorum lenocinii poena videatur esse,... No. 6:
quandoque ad exilium tantum fuisse extensam ... ab omnes civitatibus, et locis
expellendi ...

No. 6 in fine: ...et apud nos quandoque lenones, et lenae fustigantur... No. 7:
... per urbem fustigentur ... No. 8: ...sed etiam ad triremes transmitti... No. 12:
... quod lenocinii poena hodie de jure communi sit arbitraria.
No. 13: Et ultra principalem delicti poenam patitur etiam leno duas alias consequutivas poenas, quarum prima est, quia lenones sunt non solum viles personae, sed
etiam infames ipso iure, ... dubium non est, quod remaneant infames tanquam damnati
.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS *

311

publico iudicio, ... No. 14: Altera est poena quod omnes contractus, omnia pacta, omnes,
que fideiussores recepti, et initi inter lenones et puellas, quas quaestus causa prostituunt
ad favorem lenonum non valent, etsi lenones aliquid ipsis puellis dederint, amittuunt,

nec repetere possunt, ...

(6)
No. 13: ... declarat, hoc non procedere in marito, qui uxorem in adulterio deprehensam apud se retinet, qui propterea non est infamis ipso iure, sed per sententiam.
(7)
No. 15: De jure autem Regni lenae alicuius mulieris coniugatae puniuntur eadem
poena ac si suas proprias filias, vel sorores ad fornicandum tradiderint, pro lenoncinio

veri alicuius honestae mulieris pro prima vice fustigabitur, et pro secunda vice nasus sibi

obtruncabitur ...

GLAVA 28
ARGUMENTUM. LENO QUIS DICATUR, ET QUANDO LENOCINII POENAM
LOCUM HABEAT

Quaest. CXLIIII. Lenones (No. 16-41)

No. 17: ... Regula firman i potest, quod leno dicitur is, qui quaestuarias feminas
habet, in illisque quaestum exerceat, ... qui pretium pro comperto stupro acceperit, ...
No. 18: ... ut lenones dicantur non solum, qui quaestus causa liberas feminas
aliis prostituunt, sed etiam qui proprias ancillas in eorum potestate existentes, ...
No. 19: Et ob id domini ancillarum suarum privantur dominica protestate, et
possunt cogi eas manumittere, et si non manumittant, et in lenociniis perstiterint, ad
publica metalla damnatur.
No. 20: ... in nutricibus puellarum ipsis traditarum in custodiam a parentibus,
quae si pravis suasionibus ipsas puellas violandas tradiderint morte plectuntur; meatus
oris et faucium quibus nefaria hortamenta protulerunt liquentis plumbi ingestione, ...
No. 21: ... ut leno dicatur non solum is, qui principaliter lenocinium exercet,
sed etiam qui secundario, et accessorie sub nomine alterius lociti exercitii quaestus causa
feminas viris prostituunt ...
6)
No. 22: ... et multo magis in lenone alicuius pueri; si quis enim puero stuprum
persuaserit abducto ab co, vel corupto comite perfecto flagitio capite punitur, imperfecto
in insulam deportatur, ...
(7)
No. 23: ... quod maritus dicitur publicus leno uloris, quando dat operam, ut
uxor sua adulteretur, ut inde aliquid lucretur, ...
(8)
No. 23: ... quod ad hoc, ut quis dictatur leno publicus, ... necesse est, quod

quatuor concurrant. Primo quod invitas puellas sumat, aut via facti, aut per verba deceptoria. Secundo quod ad necessitatem peccandi inducat. Tertio quod ex fornicatione
quaestum acquirat. Quarto quod ipsas puellas habeat obligatas sub pactis, promissio-

nibus, et iuramentis.
No. 24: ... ut lenones puellarum puniantur, etiam quod non invitas ad stuprum
(9)
adducant, et ad se aliis prostituendum, cum sufficiat eas blandis verbis, promissionibus,
muneribus, allisque artibus, el fallaciis ad id eas allicere, ...
No. 26: Si enim lenones per vim, et non blandis verbis, et fallaciis puellas ad
(10)
stuprum traherent, tune non lenocinii, sed raptus poena tenerentur, tanquam auxiliatores, et opem dantes, ut dicam infra in materia raptus ...
No. 29: ... quia recipiens in sua domo lenonem, seu etiam domum suam lenoni
(11)
locatis, et patiens illum ibi lenocinium exercere, et non expellens, perdit domum, et pecu-

naria poena mulctatur ...

www.dacoromanica.ro

812

CARTE ROMINEASCA. DE INVX1ITURL

No. 30: ... etiarn in consultoribus, et auxiliatoribus Icnocinii, qui pari poena
puniuntur ...
No. 31: ... ut minor aetas non excuset in crimine lenocinii, ... No. 32: Declara

ut minor aetas non excuset in totum, sed bene sufficiat ad minuendum poenam, ...
No.. 35: ... ut non dicatur leno, nec lenocinii poena puniatur, qui semel tantum
lenocinium fecit, requiritur enim consuetudo saltim per trinum actum, ... No. 36: ... non
procedere in merit, qui sive saepius, sive semel de sua uxore quaestum facerit, lenocinii

poena tenetur, ... No. 37: Verum ad effectum imponendi poenam ultimi supplicii ...
non crederem sufficere unicam vicem, sed requiri quod pluries uxor, aut filia fuerit prosti-

tuta, ... No. 38: ... non procedere quando quis lenocinium exercuit mediante pecunia,
nam tune etiam quod semel fuerit leno, videtur poena lenocinii plectendus, ...
No. 39: ... ut lenones non dicantur, nec lenocinii poena puniantur nisi quaestus
causa mulieres aliis prostituant, ... (Adde No. 80: Ventas est quod maritus etiam sine
quaestu uxorem adulterandam tradens, ve] permittens impunis esse non debet, sed eius
poena non debet esse ordinaria, et tam magna, ac si cum quaestu hoc fecisset).

GLAVA 29
ARGUMENTUM. ACCOMODANS DOMUM PRO COMMITTENDIS ADULTERIIS,
ET STUPRIS, AN D1CATUR LENO, ET QUA POENA PUNIATUR
Quaest. CXLIV. Domum accomodans

No. 42: Regula sit, quod accommodans domum ad committendum adulterium

dicitur leno, et lenocinii poena, quae est adulterii tenetur, ... No. 43: ... sed atiam si
ad committendum stuprum cum aliqua puella ... (Adde Q. 149, No. 5: ... quod incestus
11)

est illicita maculatio commissa cum consanguinea, vel affine, sive sit matrimonium, sive

non ... No. 9: ... quod poena incestus sit poena mortis ...)
No. 45: ... ut lenocinii, et sic adulterii poena, quae capitalis est, multo magis
teneatur accommodans domum ad committendum stuprum cum masculo ...
No. 46: ... ut lenocinii poena intret non solum in accommodante domum ad committendum stuprum, sed etiam ad tractandum, et sermonem habendum super committend stupro ... No. 47: ... effectu enim non sequuto, lenocinii poena ordinaria non
intrabit, ... sed extraordinaria.
No. 48: ... ut lenocinii poena teneatur ... etiam domum conductam, vel alienam,

quia appelatione domas venit habitatio ...

No. 49: ... ut lenocinii poena teneatur non solum accommodans domum ad committendum stuprum, sed etiam accommodans agrum, seu vineam suarn, vel alienam, ...

GLAVA 30
ARGUMENTUM. DE LENOCINIO PARENTUM IN FILIAS

Quaest. CXLIV. Parentis (No. 52-68)

(1)

No. 52: Dubitandum non est multo gravius esse, et magis turpe lenocinium parentum

in filias, quam aliorum extraneorum, ... No. 53: Quae autem poena in iure staluta sit
parentibus suas filias prosLituentibus, dic, quod primo amittant patriam potestatem,

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN IPRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S

313

et cogntmtur illas emancipare, ... No. 54: Secundo amittunt etiam usumfructum omnium
bonorum adventitiorum, quem prius habebant, cum se male gesserint in officio pa-

terno ,... No. 55: Tertio parentes lenones filiarum condemnatur ad publica metalla,

No. 57: Successit postea ius Authenticorum imponens leonibus poenam ultimi
supplicii... quo iure comprehendi etiam lenones filiarum, dubitandum non est... No. 58:
Ubi etiam de fratibus prostituentibus sorores, aut alias sanguine coniunctas. No. 59:
Et in Urbe habemus claram constitutionem Sixti V ... No. 60: ... quamvis non ignorem parentes filiarum lenones quandoque fuisse fustigatos ... No. 61: Et quandoque etiam
fuisse ad triremes transmissos perpetuo, vel etiam ad tempus etiam ultra fustigationem,
et ductionem super asinum per eivitatem,
No. 62: De jure autem Regni adest constitutio, ... in qua mater filiam virginem
pretio stuprandam tradens punitur poena truncationis nasi, si autem non vendidit, sed
consentit stupro filiae extraordinarie punitur, nisi ex causa necessitatis hoc fecerit,
No. 63: ... parentes lenones fuarum filiarum puniri possunt etiam poena ultimi

supplicii nisi iudex ex .aliqua rationabili causa poenam hanc minuendam arbitratus
fuerit

No. 64:

etiam in parentibus lenonibus filiarum naturalium et non legitimarum

... No. 65: ... in parentibus prostituentibus non solum filias virgines, sed etiam viduas,

No. 66: ... ut parentes non videantur excusandi prostituendo eorum filias quaestus
causa ex eo, quod dicant se hoc fecisse paupertate, seu necessitate ducti, ... No. 67:
Contrarium quod excusentur parentes qui sunt lenones filiarum propter paupertatem
necessitate cogente propter sustentationem eorum vitae, ... Ubi respondendo contrariis
distinguit inter paupertatem, et necessitatem, ut s. paupertas non excusent, necessitas
autem excuset,
No. 68: ... Limita propositam regulam, ut poena tam iuris communis, quam statutaria parentibus prostituentibus suas filias inflicta, locum non habet nisi hoc fecerint
recepta pecunia, secus si sine pecunii,

GLAVA 31
ARGUMENTUM. DE LENOCINIO MARITORUM IN UXORES

Quaest. CXLIV. Maritus

No. 70: Verum qua poena maritus leno uxoria puniri debeat ... No. 71: De jure
autem authenticorum est magis expressa poena, quod sit poena ultimi supplicii
No. 72:... quandoque in poenam exilii... No. 73: Quandoque etiam in poenam fustigationis seu ductions super asinum facie versa ad caudam asini, uxore asinum per manus
trahente, et praecone ante eos clamante: Qui sic faciet, sic capiet, ... No. 74: Et quandoque etiam ad triremes.
No. 77: Regula igitur ex praemissis firma remanet, quod mariti lenones uxorum
de jure communi puniuntur poena ultimi suplicii, quamvis non sit sublata iudici potestas
mitigandi poenam ex aliqua causa sibi bene visa.
No. 78: ... quod maritus consentiens adulterio uxoris sine quaestu puniatur poena
exilii, aut alia arbitrio iudicis, cum quaestu vero, quo casu vere lenocinium committit
gravibri poena plectendus sit ...

www.dacoromanica.ro

'314

CARTE ROMINEASCA. DE INVATATURA

ARGUMENTVM. MARITUS RETINENDO UXOREM IN ADULTERIO

DEPREHENSAM,
VEL ALIAS PATIENDO ET CONSENTIENDO UXORIS ADULTERIO, NUNQUID
DICATUR LENO,
ET LENOCINII POENA TENEATUR ET QUANDO

Quaest. CXLIV. Retentio et patientia (No. 81-99)

No. 81: Regula sit, quod maritus punitur tanquam leno uxoris, illius adulterio
scienter consentiendo ac si eam alteri adulterandam tradiderit, ... No. 84:
ut leno
dicatur, qui uxorem in adulterio deprehensam retinet
No. 82: ... in marito qui fingens se dormire permittit homines ad eius uxorem
accedere
isto casu ... non esse nisi ... aliam poenam arbitrio iudicis,
No. 83: ... in marito retinente domi adulterum,

No. 85: ... ut idem sit in marito ducente uxorem damnatam de adulterio,
No. 87: ... quamvis dncens damnatum de adulterio infamis censeatur.
No. 88:
ut retinens domi uxorem in adulterio deprehensam, dimisso impune
adultero, non dicatur leno, nec lenocinii poena teneatur, quando hic illam retinet vi, aut
metu coactus,
No. 92:
eandem reg-ulam procedere, dummodo plene constet viro mulierem
esse adulteram, secus si tantum eam habeat pro suspecta, quia tunc sola patientia, aut
retentio non inducit lenocinium
No. 95:
ut sola patientia, seu consensus mariti faciat lenocinium, et lenocinii
poena puniatur, 'viand taus patientia, et consensus fit ex causa quaestus; aliter secus,...
ubi expresse dixit viro patienti seu dissimulanti adulterium uxoris sine quaestu minorem
infligendam esse poenam, quam si cum q-uaestu hoc fecisset,

GLAVA 32
ARGUMENTUM. DE CRIMINE RAPTUS, ET ILLIUS POENA,
QUANDO LOCUM HABEAT ET DE MATERIA

Quaest. CXLV. Raptar

No. 4: ... raptum esse quoties mulier, aut virgo improbe vel vi abducitur, vel
vi corrumpitur ... No. 5: ... qui mulierem libidinis causa de loco ad locum conducit,
No. 6: ... raptum mulieris esse violentam, vel cum ma is artibus asportationem, sive
abductionem mulieris honestae, et invitae de loco ad locum animo eam carnaliter cognoscendi

No. 7: ... quod raptores mortis poena afficiuntur

No. 10: ... ut etiam raptores mulierum ingenuarum non solum puniantur poena
mortis, ut supra, sed etiam perdunt omnia bona applicanda raptae mulieri si laica fuerit,
si vero fuerit monialis applicantur ipsi raptae quoad usumfructum, donee vixerit, post
mortem vero monasterio seu ecclesiae in qua rapta mulier Deo dicata est, ...
ut taus amissio bonorum non solum ipsos principales raptores, sed
No. 11:
etiam auxiliatores afficiat, sed tamen, qui in ipsa rapina et invasione operam, et opem
praestiterint; secus si non actum rapinae, sed alias ante, vel post huius criminis fuerint
conscii, ministri, susceptores, vel quocunque alio modo ad delictum auxilium praestiterunt, qui non poena amissionis, sed tantum capitis puniuntur

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE SIN e PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS i

315

No. 12: ... quia raptoris bona raptae mulieri applicantur etiam quod inter raptorem, et raptam sequatur matrimonium, ...
No. 13: ... ut raptores eorumque auxiliatores in flagranti crimine comprehensi,

{5)

possint impune occidi a parentibus, et consanguineis mulierum rapiendarum, vel earum

tutoribus, curatoribus, patronisve, dominis, ...
No. 14: ... Ubi idem, quod raptor alicuius masculi libidinis causa impune occidi

potest, ...
No. 22: ... Ut nec raptor a poena raptus excusetur etiam, quod mulierem rapuerit
animo contrahendi cum ipsa matrimonium ...
No. 25: ... Ut matrimonium postea contractum inter raptorem, et raptam nullum,
et invalidum sit, ... No. 26: ... non procedere de iure canonico ... quamvis enim secundum antiquos canones raptor non poterat contrahere matrimonium cum rapta, hodie
tamen secus est, secundum posteriores canones,

...

No. 27: ... in rapiente alienam sponsam, qui etiam de jure canonico non solum
pon potest contrahere matrimonium cum sponsa rapta, sed nec etiam cum aliqua alia
muliere, ...
No. 28: ... non procedere quart& matrimonium sequutum fuit, puella existente
in libertate extra raptorum -potestatem, in domo s. parentum, seu consanguineorum;
secus si adhuc puella in raptorum potestate existente raptori nupserit, ...
No. 30: ... Poenas statutas locum habere non solum in rapientibus puellas virgines,
Sed etiam in rapientibus nuptas, desponsatas, viduas, servas, libertinas, et sic tam viles,
quam nobiles, et alias quascunque feminas, ...
No. 33: ... lit multo magis in raptoribus servis, seu raptui opem praestantibus,

qui non solum poena mortis plectuntur, sed etiam comburuntur ...
No. 34: ... ut poena mortis raptoribus statuta, locum habeat non solum in ipsis
raptoribus, sed etiam contra eos associantes, conscios, ministros, aut alias opem, et auxilium praestantes ...
{15)
No. 36: ... in receptatoribus raptorum, seu raptarum, quos pariter et eadem poena
capitis puniri, ... No. 37: Quid autem quoad poenam confiscationis bonorum dixi No. 11.
No. 38: ... Ut poena raptus locum habeat, quando mulier libidinis causa, rapit
aliquem virum, licet hoc raro contingat, ... quod non est adhibenda distinctio sexus,
quando tam in masculo, quam in femina adest eadem ratio ...

No. 43: ... In muliere rapiente aliam mulierem libidinis causa, ...
08) No. 45: ... Non solum in raptoribus feminarum, sed etiam in raptoribus masculorum, ...
No. 49: Et quid de rapiente puerum non libidinis causa, sed ex alia, ut puta in
milite contra voluntatem parentum pueros ad bellum ducente...
No. 51: ... Et multo magis raptus poenam intrare in eo, qui virginem immaturam,
et non viri potentem libidinis causa rapuerit, et stupraverit ... No. 52: Quamvis contra-

rium voluisse, ... ubi dixit, quod rapiens puellam impuberem, si est humilior in metallum
damnatur, si vero honestior, in insulam, aut exilium relegatur, ...
No. 55: Quod si non intervenerit raptus, et sic transductio de loco ad locum, an
carnaliter cognoscens, seu cognoscere tentans virginem non viri potentem, poena mortis

puniatur, seu alia ...

No. 56: ... quia a poena raptus raptor non excusatur etiam quod raptae mulieri

dotem dederit, et alteri eam nuptui tradiderit, ...

No. 57: Imo vigore Concilii Tridentini, ca. 6. sess. 24. de reformat, tenetur raptor

puellam raptam decenter arbitrio iudicis dotare ... attendenda maxime sit raptoris, et
raptae qualitas personarum.

www.dacoromanica.ro

316

CARTE ROMINEASCA DE INVTXTUR

No. 58: ... Quia appellari non potest a sententia lata contra raptores, ...
No. 60: Sic et raptus crimen aggravatur si factum fuerit cum magna copia hominum

armatorum ... No. 61: Aggravator etiam crimen raptus ex qualitate personae raptae ...,
et gravior est Taptus si rapiatur ingenua, quam si rapiatur serva aut libertina ...
No. 62: ... quia raptores absque ulla fori praescriptione ubique locorum raperti
fuerint puniri possunt, ... No. 66: ... ubi quod non, debet remitti ad iudicem loci delicti,
sed debet puniri, a iudice qui eum cepit. (Adde Q. 7, No. 8: ... In raptore, qui ubi reperiatur puniri poterit, etiam quod ibidem raptum non commiserit, neo domicilium contraxerit aut originem trahat, ... No. 32: ... Quia licet quando iudices stint sub diversis
principibus, remissio ut dixi de consuetudine concedi non soleat; hoc sane intelligendum
est respectu ipsorum iudicium, qui sui principis iurisdictionem contueri teneantur, ideo
remittere nequeunt; secus autem respectu ipsorum principum, qui si voluerint, poterunt
delinquentem remittere, etiam quod in eum nullam habeant iurisdictionem nee ratione
delicti, nec originis, nec domicilii, nec alia de causa, ... Si vero petatur remissio a iudice
diversi principatus, non potest idem iudex remitiere, nisi principe ita iubente. Ergo si
princeps ita voluerit, et iusserit, remittetur delinquens...
No. 68: ... quia raptus crimen non praescribitur quinquennio, sicut praescribuntur
alia delicia carnis, ...
No. 69: ... quia raptores non sunt tuti in ecclesia, sed ab ea possunt extrahi, .. ,
No. 70: ... ut ad hoc ut poena raptus proprie dicatur, non solum requiritur, vis,
sed etiam ut mulier transducatur de loco ad locum ...
No. 84: ... in rapiente suam uxorem post consumatum matrimonium ...
No. 87:. Non enim puniri potest rapiens uxorem nondum carnaliter cognitam, et
sic sponsam per verba de praesenti, nisi voluerit monachari, ... No. 89: ... et in hoc
sufficit solus consensus puellae dummodo eam non poenituerit, ... No. 92: Quamvis
rapienti suam sponsam invitam non ordinariam raptus poenam, sed mitiorem ... infligendam esse facile crediderim ... ubi e contra quod rapiens uxorem suam hut non puniatur de raptu, punitur tamen de vi.
No. 93: ... in raptore minore, licet enim minor aetas non excuset in totum, facit
tamen mitigare poenam ...
No. 97: ... quia sequuto matrimonio inter raptorem, et raptam ... cessant poenae
raptus ... No. 101: Bene verum est, quod matrimonium subsequutum inter raptorem,
et raptam, licet psi raptori proderit, ad evitandum poenam raptus, non tamen prodest
auxiliatori, distinguendo tamen inter auxiliatores ante rapium, vel post raptum ... No. 12:
... quia raptoris bona raptae mulieri applicantur etiam quod inter raptorem, et raptar
sequatur matrimonium ...
Al GUMENTUM. RAPTUS SINE VI NON COMMITITUR QUOMODO ROC
PROCEDAT, ET AN RAPTUS COMMITATUR IN MUL1EREM VOLENTEM

Quaest. CXLV. Vis (No. 105-151)

No. 105: Regula sit, quod raptus poena locum habet sive volens, sive nolens fuerit

rapta, et sic consensu mulieris in raptu raptus poenam non excludit ...
No. 109: ... et multo magis in rapiente monialem etiam volentem ... (No. 215:
Regula sit, quod rapiens monialem poena monis tenetur, ...).
No. 110: ... et multo magis, quando rapta mulier ad consentiendum ducta fuit
blanditiis, persuasionibus, promissionibus, pecunia, aut simile dolosa deceptione, ... Ubi

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 6 PRAXIS ET THEOMCAE CRIMINALIS *

317

ponit exemplum in consensu mulieris, praecedente tamen instigatione viri, ... et loquitur

non solum quando mulier sic blanditiis, muneribus, et aliis fraudibus decepta, habet
parentes, sed etiam si parentes -non habeat, ... No. 112: Concordat Urbis staLutum libro
secundo, cap. 15, ubi non solum furca suspenduntur, qui rapuerint per vim puellas, aut
pueros, sed etiam, qui eos abduxerint.
No. 114: Et quad attinet ad dationem sive promissionem pecuniae, adverte, ...
quod tune demum ex eo dicitur puella decepta, et sic intrat poena raptus, 'panda, rapiens
promisit magnam aun i quantitatem, et ut vulgo dicitur maria, et montes, et fidem non
servavit, secus si promissa pecunia praecedente pacto fuerit data, nullaque in promissione,
seu traditione pecuniae intervenit fraus, tunc enim non intrat poena ordinaria raptus ...

No. 125: ... multo magis ut raptus poena imponatur (panda puella invita rapitur
ab aliquo etiam, quad parentes raptui consenserit ...
No. 131: ... quando ccssantibus omnibus blanditiis, persuasionibus, aut alia dolosa
deceptione, mulier consensit se rapi, et multo magis prout saepe contingit, quando ipsa
alicuius amore capta raptum sollicitat ... ubi nullo praecedente dolo, vero, aut praesumpto,
mulier raptui consentit raptuique eius voluntas libere accedit, ... Ubi dixit voluntatem
rnulielis sine instigatione alicuius excludere poenam raptus, ... ubi quod isto casu est
locus poenae extraordinariae arbitrio iudicis, ...
No. 133: ... quod si raptui consensit, sed non carnali copulae, et adhuc invita
cognoscantur tunc licet non intret poena raptus propter consensum illi praestitum, intrat
tamen poena stupri violenti.
Na. 136: ... ventas tamen est, quad solus tractatus non sufficiat ad excludendum
Taptum, nisi fuerit deventum ad consensum de contrahendis nuptiis, et sic ad sponsalia,

...

No. 139: ... quia licet muliere volente raptus puniatur, Hoc tamen intelligendum
est respectu rap toris, non autem respectu mulieris consentientis se rapi, et stuprari, quae

non punitur ...

No. 140: ... mulieris raptae consensum excusare raptorem a poena raptus, ...
No. 142: ... quad testibus probari voluntatem, et consensum mulieris raptae, dubitandum
non est, ... No. 143: ... Ubi amplius, quad isti testes debent carere omni suspicione, ...
Ubi quod maxime creditur testibus coniunctis mulieris raptae, asserentibus eam voluntario
recesisse.

No. 144: Secunda sit conclusio, quod magis creditur duobus testibus deponentibus

de voluntate coacta puellae raptae, quam pluribus deponentibus de illius spontanea

voluntate, ...
No. 145: ... quad coniecturis probatur consensus mulieris raptae, ... ubi etiam
inter alias coniecturas ponit, quando probatur puellam valde amare raptorem, (panda
procuravit eum vocare ut ad ipsam veniret, aut quid simile, ... Item ponit, quando probatur quad mulier in raptu non acclamavit, nee auxilium imploravit. Item si vanis ornamentis compta incedebat, ... Ubi quod actus probantes voluntatem mulieris debent esse
multum concludentes, ... Ubi quando mulier in actu raptus non acclamavit, cum acclamare possit imo hilaris, et laeta cum raptore ivit. No. 146: ... quad e contra non consensus
puellae raptae probatur signis, et coniecturis, quae sumuntur ex qualitate personarum,
et quad in raptu intervenit vis ex clamore, et ploratu puellae.

No. 149: ... quad confessioni mulieris asserentis ante raptum inter ipsam, ei
raptorem praessisse matrimonium, videtur standum ... No. 150: ... quod huic confessioni
non sit standum... No. 151: ... praesertim quando taus confessio fuisset facta in domo
raptoris, et in illius potestate, ... talis confessio puellae non valet, nisi fuerit reducta in

domo parentum, et pristinae libertati, ...

www.dacoromanica.ro

318

CARTE ROMINEASCA. DE INVA.TATURA

GLAVA 33
ARGUMENTUM. RAPIENS MERETRICEM, AN, ET QUA POENA PUNIATUR
Quaest. CXLV. Meretriz

No. 153: Regula sit, quod rapiens meretricem raptus poena non tenetur, ...
No. 153: ... jura enim sic rigorose mulierum raptores punientia loquuntur de mulie-

ribus honestis, ... et ibi hoc adnotarunt glos, in verbo virginum ...
No. 158: ... quod ad excusationem raptus sit negesse probare inhonestatem meretriciam, et quod rapta uti meretrix sui corporis copiam fecerit, ... No. 159: ... quod si
mulier semel passa est se carnaliter cognosci caute, et non more meretricio, nec publice,
ita quod in numero honestarum haberetur, et tune rapiens eam ultimo supplicio afficiendus
est, ac si mulier honesta rapta fuisset ; secus si mulier passa esset se cognosci sine vere-

cundia, et ob id impudica haberetur ...

No. 165: ... et multo magis, quando meretrix non invita, sed volens rapitur, tune
enim dubium non est, quod raptor non punitur, ...
No. 166: ... quia rapiens mulierem honestam, et coniugatam quam iuste credebat
esse meretricem, ... non punitur poena raptus, ... secus quando verisimiliter non debebat
credere illam esse meretricem, ...
No. 172: ... in meretrice maritata, in qua raptus committitur, ... No. 177: Ventas
est, quod si maritata meretrix honeste vivit, et desiit meretricari, sine dubio intrat poena
raptus, ... si vero adhuc inhoneste vivit, et tune non intrat poena raptus ordinaria, sed
extraordinaria propter vim ipsi in raptu illatam, ...
No. 179: ... in meretrice, quae iam desiit meretricari, et honeste vivit, ... No. 182:
Quomodo autem agnoscatur, quod mulier desierit meretricari, dic, quod cognoscitur

ex loco, in quo habitat et ex habitu quem defert, ...

No. 188: ... ut rapiens meretricem non omnimo impunitus evadat, sed extra ordinem

iudicis arbitrio punitur, ...

No. 190: ... rapienti per vim meretricem eamque invitam retinenti amputatur
manus, nisi infra decem dies solverit ducatos aun i ducentos, et alios arbitrio iudicis, et
ibi etiam ponitur de pluribus insimul, ...
No. 192:... ut haec arbitraria poena etiam usque ad mortem extendatur, et raptus
qualitates aggravantes hoc suaserint, ... concubitus fuerit contra naturam, yel aliquod
turpe agatur, ... No. 193: Et quando in raptu meretricis intervenit numerus decem personarum armatarum, tunc vigore statuti urbis, libro secundo, cap. 52 poena capitis
imponitur.

ARGUMENTUM. IN CRIMINO RAPTUS AN ET QUANDO PUNIATUR CONATUS,

NON SE QUUTA COPULA CARNALIS VEL ETIAM NON SE QUUTO RAPTU

Quaest. CXLV. Conatus

No.. 196: Regula sit affirmativa, quod raptus punitur poena ordinaria, etiam quod
post raptum non sit sequuta alia copula carnalis, ... No. 198: Contrarium, ... alia mitior

arbitrio iudicis ... No. 209: ... quid ergo dicendum, quod si copula carnalis non est
sequuta, quia raptor non potuit aliqua de causa impeditus, et tunc procedit prima, ...
opinio affirmativa; si vero raptor mulierem non cognovit, quia noluit, et forsan poenituit

et tune procedit secunda ... negativa opinio ...

Vo. 200: ... Amplia i. propositam regulam etiam in eo qui non solum raptam
puellam carnaliter non cognovit, sed etiam qui nec raptum perfecit, ut puta, quia aut

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS*

319

non invenit in domo, aut alio modo raptum perficere non potuit ... No. 201: Contrarium,.
quod isto casu non intret poena ordinaria raptus ... No. 202: Concorda has contrarietates,
ut infra in prima limitatione (Vezi supra nr. 209).
No. 204: ... et multo magis in raptu monialis, in quo intrat poena ordinaria raptus
ex solo conatu, etiam non sequuto raptu, ... No. 205: ... sufficiat, quod raptor deveniret
ad actum verbi, ut puta, si laicus vadit ad monasterium, et dicit monachae, si vis exire
de monasterio, accipiam te in uxorem, ex hoc enim solo hunc decapitandum esse.
No. 212: ... ut raptus puniatur eadem poena etiam non sequutu effectu quanda
deventum est ad aliquem actum proximum maleficio secus si remotum,
ubi enim
deventum est solum ad actum remotum, non nisi arbitraria poena imponi, potest,
ubi
loquens in raptu monialis simpliciter dixit attentationem, et conatum, licet aliquantulum
remotum puniri, ... No. 213: ... de generali consuetudine, qua ... derogatum est omnibus
legibus punientibus conatum, non sequuto delicto,
ubi tamen de hac generali consuetudine excipit raptum monialis,

GLAVA 34
ARGUMENTUM. RAPIENS MONIALEM QUA POENA PUNIATUR, ET QUANDO

Quaest. CXLV. Monialis (No. 215-230)

No. 215: Regula sit, quod rapiens monialem poena mortis tenetur, ... No. 218:
, .. uf ultra poenam mortis raptoris bona monasterio applicentur
No. 219: ... ut rapta monialis in aliud monasterium ubi arctius custodiatur detru-

datur...
No. 220: ... ut rapiens monialem, seu feminam Deo dicatam poena raptus omnina
puniatur, etiam quod consenserit se rapi, ... No. 221: ... etiam quod rapta non sit
velata, ... No. 222: Quod et idem procedere videtur in rapientibus istas mulieres tertii
ordinis quas nos tertiaras nuncupamus,
aequiparantur mulieres monachae, diaconissae,
vel aliae religiosam vitam, vel habitum habentes.

No. 230: ... in rapiente saecularem de monasterio, qui propterea poena mortis.
plectendus est, ...
No. 229: ... quia stante statuto, quod pax offensi in delictis minuat poenam. Hoc
statutum non habet locum in raptu monialis, in quo cum principaliter Deus sit offensus,
/Imo potest facere pacem, nisi Papa. (No. 227: ... quia statutum puniens raptorem mulieris
coniugatae, trahitur etiam ad raptorem monialis, quia et ipsa dicitur Christo coniugata, ...)

GLAVA 35
ARGUMENTUM. DE SACRILEGIO COMMISSO CUM MONIALI PER CARNALEM
COGNITIONEM

Quaest. CXLVI. Sacrilegium

No. 1: Sacrilegium pluribus modis committitur ... No. 2: Illud autem, de quo in
praesenti quaestione tractaturus sum, nempe de carnali cognitione monialis, aliud non
(1)

est, quam fornicatio illicita damnabiliter contracta contra votum religionis, ve! ordinis,
No. 5: ... Detestabile enim est crimen hoc sacrilegii, quando s. laicus, seu clericus carna-

liter cognoscit monialem aliquam, ... No. 32: ... ut committatur sacrilegium in delicta
carnis, non solum quando quis carnaliter cognoscit monialem, sed etiam, quando aliam

www.dacoromanica.ro

320

CARTE ROM INEASCA. DE INVATXTURX

quamcunque mulierem in ecclesia; polluitur enim isto casu ecclesia per emissionem seminis
in ea, sicut per effusionem sanguinis ...
No. 3: Regulam mihi propono sic, quod carnaliter cognoscens monialem committit
sacrilegium, et poena mortis plectitur ...
No. 6: Qui enim carnaliter cognoscit monialem, committit tria delicta, nempe incestum, adulterium, et sacrilegium, et secundum aliquos committit etiam stuprum, ... No. 7:

In quo ne decipiaris adverte, nam carnaliter cognoscens monialem, licet deberet puniri,
multiplici poena, quia multa committit delicta, nempe raptus, sacrilegii, stupri, et adulterii,
unica tamen mortis s. poena punitur, quia hae omnes poenae confunduntur sub maiori.
No. 16: ... monialem, quae, et ipsa Deo nupta, et coniugata dicitur ...
No. 9: ... quia bona carnaliter cognoscentis monialem applicatur illi monasterio
in quo permanebat dicta monialis.
No. 12: ... quia monialis, quae se barnaliter cognosci, passa est, detruditur in aliud
monasterium cum suis bonis arctius custodienda ut ibi poenitentia, orationibus, atque
ieiuniis proficiat aliisque metuendum praestet exemplum, ... No. 13: Ratio autem, quare
monialis sit consentiens carnali cognitioni, graviori poena non puniatur duplex affertur, ...
Prima est, quia ipsa non videtur esse in tanta culpa, in quanta est masculus, qui eam
reclusam tentavit, et interpellavit. Secunda, quia ut plurimum istae moniales ingrediuntur
monasterium propter vim, et metum a suis ipsis illatam, et ideo si non in totum, saltem
in aliqua parte veniunt excusandae, ... qui propterea multum invehit in parentes, qui
filias cogunt ad ingrediendum monasterium ...
No. 14: ... et multo magis in contrahente matrimonium cum moniali, nam tunc
commitit duplex delictum, cum tale matrimonium cum virgine post consecrationem sit
omnino damnatum, ...
No. 15: ... quia filii nati ex coitu cum moniali, sunt spurii, et incestuosi, nec propterea matri succedunt ...
No.19: ... ut et idem sit in cognoscente carnaliter sorores tertii ordinis, quas Bizzocas
appellamus, ... No. 20: Et idem in cognoscente carnaliter monialem professam sed nondum
consecratam, ...
No. 21: Contrarium in carnaliter cognoscentibus servientes monialibus, ... quod
licet isto casu non sit imponenda eadem poena, quae imponitur cognoscenti carnaliter
monialem, gravior tamen debet esse poena ea, quae imponitur cognoscenti laicam.
No. 23: ... quia super hoc in crimine transactio non valet, quia nec monialis, nee
monasterium, nee eius parentes possunt lacere pacem huic sacrilegi, nec propter pacem
poena minuetur, ...
No. 33: ... in osculante monialem, qui si aliud non fecerit, non poena mortis,
sed extraordinaria arbitrio iudicis puniendus est, ...

GLAVA 36
ARGUMENTUM. STUPRUM QUID, ET QUOTUPLEX SIT, QUAE SIT POENA
STUPRI, ET IN QUIBUS CASIBUS LOCUM HABEAT
Quaest. CLX VII. Stuprum (No. 1-96)
No. 4: Stuprum autem stricte, et in specie sumptum, est virginis illicita defloratio,
... No. 6: Regula sit, quod stupratores si fuerint honestae personae, publicatione dimidiae
partis bonorum; si vero humiles, corporis coereitione (hoc est fustigatione. et relegatione)
plectun tur, . . .
(1)

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET TIIEORICAE CRIMINALIS*

321

No. 13: Tale enim stuprum in viduam commissum, quod puniatur poena pecuniaria,

arbitrio iudicis iuxta qualitatem facti, et conditionem personarum, ...

No. 16: ... et multo magis in tutore, seu curatore stuprante pupillam, seu adult=
durante, vel finita tutela, seu cura, qui propterea et deportatione, et publicatione bonorum

punitur ...
No. 18 :... pariter, et multo magis in servum stuprante Mimi domini sui, vel dominae
suae, aut ipsam dominam. Mulier enim, quae passa est se stuprari morte punitur, et servus
igne concrematur, ...

No. 30: Interdum est stuprum cum vi, destinguit inter vim factam cum armis, et
factam sine armis, ut primo casu intret poena 1. Iuliae de vi publica, secundo autem casu
poena 1. Iuliae de vi privata ...
No. 28: ... quod pro stupro per vim commisso in mulierem honestam, non inter-

veniente raptu, hoc est transductione de loco ad locum, non imponitur poena mortis,
sed minor ...
No. 37: ... in stuprantibus virgines immaturas, minores scilicit duodecim annorum,
quos puniri acrius debere, quam stuprantes virgines iarn maturas, dubitandum non est, ...
No. 38: Prima enim fuit opinio, quod stuprantes virginem immaturam, si humiliores

sint in metallum damnantur, si honestiores in insulam relegantur, aut in exilium mit-

tuntur...

No. 39: Seeunda fuit opinio, quod, ... pro huiusmodi stupro poena sit remissa arbitrio

iudicis ... No. 41: Et propterea huiusmodi stupratores, quandoque fuisse ad triremes
damnatos, ... No. 42: Tertia successit aliorum rigorosa admodum sententia, qui dixerunt
simpliciter pro huiusmodi stupro poenam mortis naturalis imponi, ...
No. 43: Quarta fuit opinio, quae mihi multum placet, et alias apud nos servata
fuit, distinguens inter huiusmodi stuprum factum cum violentia vel sine violentia; si enim
factum fuit sine violentia, tune non sit poena mortis, sed arbitraria, ut supra; si vero cum
violentia et tune intret poena mortis naturalis, ...
No. 49: ... quia stuprata mulier etiam aliquo modo punitur propterea quod stupro
consensit, ... No. 50: Contrarium, quod stuprata mulier non puniatur, ... No. 52 in
fine: ... primam opinionem procedere in vidua, secundariam autem in virgine ...

No. 53: ,... quia stupri crimen est mixti fori, et propterea puniri potest tam a

saeculari iudice, quam ab ecclesiastico, quando sine vi, et cum consensu puellae, ...
No. 53 in fine: ... Ubi quod iudex ecclesiasticus arbitratur do tem constituendam

a stupratore cleric, saecularis vero a stupratore laico, ...

No. 57: ... quia si legatarius stupravit uxorem testatoris post eius mortem privatur legato ab eodem testatote sibi relicto ...
No. 58: ... quia filii nati ex stupro sunt insuccessibiles ...
No. 59: ... et multo magis in committente plura stupra, quem propterea poena
mortis puniri posse, ...
No. 61: ... etiam in clericis stupratoribus, qui quod puniantur, non est dubitatio,
... No. 65: ... quod poena clerici stupratoris hodie, est poena arbitraria, quandoque
scilicet poena pecuniaria, quandoque depositionis, et quandoque suspensionis, sed semper

cum praestatione dotis puellae, ... fustigationis autem poenam de qua supra, tanquam
nimis ignominiosam, nunquam in Urbe vidi servatam in clericis.
,4
No. 14: ... Ubi propterea infert ad clericum carnaliter cognoscentem viduam,
quod non teneatur poena stupri, sed poena simplicis fornicationis, et sic poena arbitraria,
... No. 68: Quid de clerico stuprante per vim aliquam puellam, die, quod non solum degonitur, sed etiam in monasterium detruditur, aut in carcerem...
21 o. 1060

www.dacoromanica.ro

822

CARTE ROmINEASCX DE INVATXTDEA

No. 78:. ... in stupro commisso in puellam, quam quis domi accepit, et retinuit
pro concubina... huiusmodi enirn stuprum eodem iure civili impunibile esse, ...
No. 79: ... quando stuprata mulier post stuprum meretrix evasit ; tune enim non
potest amplius dotem petere, ...
No. 81: Licet secus si ab eodem stupratore passa fuerit iterum, atque iterum cognosci,
hoc crimen non operatur, quia honesta dicatur, cum sufficiat a principio fuisse honestam,
, .. ubi quod postquam virgo, vel vidua fuit stuprata, et continuata subsequenti cohabitatione stuprum non purgatur, sed augetur, ...
No. 82: . quia ut poena stupri locum habeat, requiritur ut stuprata fuerit honesta,

. , . No. 83: Ergo secus, ubi stuprata fuerit inhonesta, ... No. 86: ... round stuprata
vidua meretrix, ...
No. 92: ... in eo, qui puellam stupravit, ut eam in matrimonium duceret, nam
sequuto matrimonio cessat poena stupri, ...
No. 96: ... quia hodie (quidquid dixerint doctores) poena stupri arbitraria est,
sic enim in practica apud nos servatur imponi poenam, ...

GLAVA 37
ARGUMENTUM: STUPRATOR, QUANDO, ET IN QUIBUS CASIBUS STUPRATAE
PUELLAE DOTEM DARE TENEATUR, VEL EAM IN UXOREM DUCERE

Quaest. CXXXXVII (No. 97-129)

No. 97: Regula sit, quod de iure canonico stuprator stupratam mulierem, et dotare,

et in uxorem tenetur recipere, ... No. 100: ... quod si stuprator non vult puellam in
uxorem ducere, verberibus castigatur, a iudice, prout ei visum fuerit, et excomunicatus,
in rnonasterium detruditur ad agenda poenitentiam, ...
No. 105: ... quod si pater stupratae puellae recuset ipsarin nubere cum stupratore,
vel etiam ipsa stuprata recuset, non possunt ad id cog, sed stuprator adhuc tenebitur

eam dotare ...

No. 124: ... ut dos stupratae puellae constituenda debeat regulan i ab eo, quod
solitum est in patria in qua puella erat nubenda, ... nec non etiam iuxta facultates stupratoris, et puellae dignitatem, , .. No. 125: Ubi iudicis arbitrio remittit quantitatem dotis
constituendae a stupratore puellae stupratae, ...
No. 109: ... quia si stuprator est inops, et dotem dare non potest stupratae puellae,
tune fustigabitur, et exilio damnabitur, ...
No. 110: ... etiam in stupratore uxorato, qui licet non possit stupratam in uxorem
ducere, non tamen per hoc excusatur a praestatione dotis, ... No. 111: ... quod tenetur
amplius aliqua alia poena, sive extraordinaria arbitrio iudicis, ...
No. 112: ... quia des a stuprante constituta stupratae, quam duxit in uxorem soluto
matrimonio, non revertitur ad virum, a quo est profecta, sed transit ad heredes ...
No. 117: ... propositam regulam non procedere, quando stuprata puella remisit
stupratori dotem, quia tune talis remissio valet, per regulam, quod inri suo quisque renunciare potest ... Ubi admonet iudices, ut bene cauti videant, ne taus remissio, sit metu,

aut aliquo dolo extorta, ...

No. 117 in medio: ... si vero puella non sit sui iuris, et habeat parentes, et tune
taus remissio ipsis non nocet,

...

No. 117: ... Ubi admonet iudices, ut bene caute videant ne talis remissio sit, ...
vel etiam ut sic non nubendo libentius possit puella luxuriari, ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN a PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

323

No. 119: ... quando puella fuit stuprata de eius voluntate libera, et consensu,
... No. 122: ... Primus est, quando puella consensit stupro, sed vehementibus persuasionibus, ac importunis praecibus seducta, et tune concordant communiter theologi, et
canonistae, quod stuprator teneatur puellam, aut in uxorem &were, aut dotare, Secundus
est casus, quando stuprata mulier absque ulla persuasione ex parte viri praecedente consensit stupro, ut puta quia virum ad concubitum attraxit, et tune pariter haud dubium
est stuprantem ad nihil ei tenere in utroque foro, cum ipsa virum provocaverit, tque
induxerit. Tertius est casus, quando mulier deficiente seductione, et nimia persuasione,
aut praece, sed tantum blandis verbis leviter rogata stupro consensit; et tunc distinguit,
quod in foro exteriori stuprator tenetur dotem stupratae constituere, aut etiam ducere
in uxorem; secus autem in foro interiori, ...
No. 123: ... quia dos a stupratore puellae stupratae constituenda, dan i debet
non tempore stupri, sed quando nubet, ...

GLAVA 38
ARGUMENTUK. DE PROBATIONE STUPRI

Quaest. GLUM. Probatio (No. 130-150)

No. 150: ... quod stuprum probatur per vociferationem, et clamorem mulieris
stupratae; ex han enim vociferatione magnum stupri inditium oritur, ...
No. 148: ... quod virginem fuisse defloratam probatur, quando constat eius interulam tempore stupri fuisse repertam sanguine aspersam, vel linteamina, in quibus cubavit

cum viro sanguinolenta, ...

No. 135: ... quod stupratae asserenti se fuisse virginem tempore stupri, creditur
juramento eius, ... No. 139: ... in hoc esse maxime attendendam qualitatem vitae,
et morum puellae et quale nomen habeat, quia si haberet malum nomen, et pro virgine
non reputaretur, tunc utique eius iuramento non esset standum, cum mulieres iurisiurandi
facile contemptrices sint, ...

No. 133: ... quod ex fama non modicum stupro arg-umentum desumitur, ...
No. 132: ... quod stuprum non probatur per testes domesticos, qui propterea non
faciunt, nisi inditium, ...
No. 141: ... quod obstetricum relationi, et iudicio statur nunquid puella sit virgo,
yel non et sic, nunquid fuerit stuprata, nec ne, ... No. 143: Ubi quod istae obstetrices
debent esse honestae providae, ac prudentes matronae, ... Mo. 144: ... non solum inspicere, sed et tangere, ... No. 145: ubi etiam quot debeant esse istae obstetrices, ... ubi
an in inspiciendis feminis possint elligi viri periti, ...

GLAVA 39
ARGUMENTUM. DE CRIMINE SODOMIAE,
ET ILLIUS POENA, QUANDO HABEAT LOCUM, ET QUANDO NON

Quaest. CXXXXVILI (No. 1-81)

(1)
No. 1: ... Vidimus in praecedente quaestione de stupro commisso in virginem,
et viduam, sequitur modo videre de stupro commisso in puerum, et sic, de sodomia quae
dicitur coitus contra naturam. No. 2: Coitus autem contra naturam triples est. Primus
contra naturam humanae societatis, ut puta cum matre, filia, et aliis, ... Secundus contra

21*

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURA

324

naturam sexus hnmani, guando scilicet cum masculo, Tertium contra naturam generis

humani, quando cum animali bruto, ... No. 3: de hoc igitur contra naturam coitu
tractaturus, ...
No. 7: ... ut pro hoc crimine non solum imponatur poena mortis, sed etiam post
mortem igne concrematur, ...
No. 10: ... quia sodomitae ctiam apud antiquos, et gentiles poena mortis, et aliqua
gravissima puniebantur, ...
No. 11: ... quia sodomita est infamis, et infamiam incurrit ipso jure etiam antequam sit accusatus, et damnatus, ...
No. 16: ... quia sodomitae, ... infames sint ipso iure, etiam dominio rerum suarum
ipso iure priventur ... hoc ideo etiam antequam accusentur, et damnentur, sunt pariter
intestabiles, et propterea testamentum factum, post eius mortem annullatur, ... No. 14:

... quia in hoc crimine etiam bona ipso jure confiscantur, ...
No. 18: ... quia occidere licet eum, qui alterum sodomitare tentaverit, ...
No. h: ... ut in hoc crimine ad rei defensionem interdictum est procuratori, seu
advocato intervenire, No. 21: (qui tamen loquitur, et declarat, quando de hoc crimen
probatum est, et non antea, et est bona declaratio) ...
No. 25: ... etiam in cleric qui pariter de iure canonic pro hoc crimine heneficiis
privatur, deponitur, et in monasterium detruditiir, ... No. 26: Imo, quod clerici pro hoc
crimine degradan i possint, et potestati saeculari tradi, ... No. 28: ... capitali supplicio
puniendi sicut laici, ... No. 30: ... ut clericus sodomita tradatur curiae saeculari, etiam
si unica tantum vice hoc crimen commiserit, et sic etiam, quod pluries illud non exercuerit, No. 31: ... quando clericus committit copulam sodomiticam in anum; secus si
sodomiticum actum committat contra naturam alio modo per pollutionem extraordi-

nariam, ...
No. 35: ... ut sodomiae poena locum habeat non solum, quando masculus masculum

carnaliter cognovit, sed quando cum femina rem habuerit contra naturam, ...
No. 37: .... et multo magis ut poena mortis locum habeat in eo, qui praepostera
venere cognovit uxorem suam.; nam gravius et delictum cum uxore quam cum alia
femina.

No. 38: ...ut etiam sodomita dicatur, qui propriis manibus se polluit,...No. 39: ...

ut isto casu non imponatur poena ordinaria mortis, sed mitior arbitrio iudicis, ...
No. 40: ... etiam si femina agat ut vir in aliam femimam patientem, nam et tunc
etiam intra poena sodomiae, et mortis, , . No. 41: ... non procedere, quando mulier
se corrumpit cum alia femina sola fricatione; secus quando agit cum aliquo instrumento

materiali ligneo, aut vitreo, ... No. 42: ... et concludit si delictum fuit consumatum
intrat poena mortis; si vero non fuit consumatum intrat poena arbitraria fustigationis ...

No. 41 in fine: ... ubi propterea testatur ita alias apud eum fuisse servatum
se corrumpentibus sine ullo instrumento, quod fuerun
fustigatae, ...
No. 43: ... etiam in muliere agente ut vir cum masculo patiente, ... No. 44:
in quibusdam mulieribus

... tune esse locum alteri mitiori poenae arbitrio iudicis.

No. 51: ... ut iudex non possit ullo pacto huius criminis reo poenam minuere,
sed omnino teneatur eum legitima poena punire, ... No. 64: ... quod quando quis
emittit semen extra anum, non poena ordinaria, sed mitiori, et extraordinaria plectendus
sit, ... No. 65: Secus autem si quis membrum imposuisset intus anum, ...
No. 7: ... ut pro hoc crimine non solum imponatur poena mortis, sed etiam post
mortem igne concrematur, ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN

PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S

325

No. 52: ... ut crimen hoc puniatur, etiam quod fuerit commissum cum dormiente,
ubi dixit se alios consuluisse, quod agens contra naturam cum femina dormiente sibi
affine, et post factum clamante, teneatur de raptu poena capitis,
No. 54: ... ut ex coitu sodomitico non contrahatur affinitas, et propterea ex illo
non impeditur matrimonium,
No. 55: ... quia hoc delictum esse mixti fori, et sic laicus potest etiam puniri a
iudice ecclesiastico poena excommunicationis,
No. 63: ... deosculantem puerum libidinis causa, poena arbitraria puniendum
esse.

No. 66: ... quia sodomiae crimen probantur praesumptionibus,

ubi discurrit
super aliquibus inditiis, et coniecturis sodomiae,
No. 67: ... quod sodomia probatur etiam per testes, qui dicunt se audivisse tergiversationes, et quassationes, et similia
No. 68: ... quod puer vim passus fuerit, non modica oritur praesumptio, ex eo
quod fuit auditus clamans et vociferans,

No. 69: ... probari hoc crimen ex dormitione alicuius viri cum puero, quando
nulla redditur verisimilis causa huius dormitionis,
No. 70: ... quod puer fuerit stupratus, quia eius camiscia reperiatur sanguinolenta,

No. 71:

quod oritur etiam attentati criminis probatio ex osculo, et amplexu

pueri, ... No. 72: ... hoc non procedere quando puer esset minor decem annorum,
No. 73: ... quod fama in proposito multum adminiculatur in probatione huius
criminis,

No. 74: ... quod sodomiae corpus probatur per obstetrices, et peritos, ...
No. 75: ... quod sodomitati dictum facit inditium contra sodomitantem,
No. 76: ... Limita propositam huius quaestionis regulam in minoribus, quibus
propter aetatem poenam mitigan, etiam in hoc sodomiae crimine,
No. 79: .. . in eo, qui per vim sodomiam passus est, nam et is nulla poena punitur, .

. .

GLAVA 40
Q. 148, No. 46: ... et multo magis, quando masculus committit hoc crimen cum
aliquo animali bruto, vel etiam femina ab eodem animali se cognosci permittit, nam et
tune sive masculus, sive femina sodomiae poenam ordinariam subeunt, et comburuntur
insimul cum animali,
(1).

GLAVA 41
ARGUMENTUM. INCESTUS DETESTATIO, DIFFINITIO, DIVISIO, ET POENA
QUAE SIT, QUANDO, ET IN QUIBUS CASIBUS LOCUM HABEAT

Quaest. CXL VIII. Par. I

No. 1: Incestus crimen grave, et quidem gravius adulterio ... No. 5: ... quod
incestus est venerea coniunctio, quae nuptias nullo modo admittere potest,
No. 6: ... Quod incestus committitur duplici modo, videlicet cum matrimonio,
et sine, ...

www.dacoromanica.ro

326

CARTE ROM INEASCA. DE INVATATUR

No. 7:
Quod poena incestus sine velamine matrimonii commissi, est eadem
poena, quae est adulterii, ... No. 9: Prima enim fuit opinio, quod poena incestus sit poena
mortis, ... No. 11 Secunda fuit opinio, quod poena incestus de jure communi non sit
mortis, sed deportationis, et sic mitior, .... No. 12: Et quia deportationis poena hodie
non est in usu, ideo poenam hanc arbitrariam esse, ... No. 14: Et hanc sententiam quod

scilicet pro incestu non sit imponenda ullo pacto poena mortis tanquam veriorem, et
rnagis communem in iudicando omnino amplectendam esse crediderim, nisi fuerit commissus cum ascendentibus, vel descendentibus. No. 18: Secunda et contraria fuit opinio,
quod poena incestus cum adulterio non`sit mortis, sed deportationis, et sic mitior, arbitrio
iudicis,
praesertim quando non essemus in incestu commisso inter descendentes, et
ascendentes, et quando etiam non in primo, aut secundo consanguinitatis
gradu in
contingenti casu iudicari debere tutius crediderim.
No. 15: Verum magis controvertunt doctores -de incestu commisso cum adulterio
vel stupro, ... No. 16: Prima enim fuit opinio, quod pro incestu cum adulterio sit poena
mortis, ... No. 17: Sed quod eadem poena mortis sit, quando incestus fuit commissus
non cum adulterio, sed cum stupro, vel alia specie fornicationis.
No. 24: ... ut poena incestus sit eadem cum poena adulterii ... et sic mortis, ...
tam in masculo, quam in foemina,
No. 28: Ventas, est quod feminae tanquam magis fragiles quam masculi in hoc
incestu crimine, sunt semper mitius puniendae,
No, 29: In incestu commisso a coniugato, qui ultra alias poenas non potest a sua
coniuge, culus consanguineam, vel affinem cognovit, amplius petere debitum,
No. 22: ... ut procedat non solum in incestu prohibito a iure gentiuin, seu naturali
... sed etiam in incestu prohibito a solo iure civili, ... No. 23: Et potest poni exemplum

in incestu commisso, ... inter coniunctos cognatione spirituali

No. 50: Verum quod haec spiritualis cognatio licet impediat matrimonium, non
tamen sufficiens it ad puniendum, quia in ea praesumitur ignorantia ... sed tantummodo imponi posse poenam extraordinariam, et mitiorem arbitrio iudicis.
No. 70: ... incestus committi dicatur a vitrico carnaliter cognoscente suam
privignam, quae loco filiae reputatur ... No. 71: Et isto casu posse imponi poenam
mortis, ...
No. 69: ... quod incestus committatur per filium qui carnaliter cognoscere audet
concubinam patris sui ... No. 66: ... a privigno carnaliter cognosdente suam novercam,
... No. 67: Et isto oasu posse imponi poenam mortis ... No. 68: Sed quoad poenam
mortis valde dubito,
No. 73: ... Ut incestus committatur per socerum carnaliter cognoscentem nurum
suam, ... No. 75: ... et si omnem aliam poenam morte excepta corporalem imponi
posse, et debere apud me non est dubium.
No. 79: ... Ut incestus committatur ab eo, qui sororem carnaliter cognoscit, seu
cum ea matrimonium contrahit, ... No. 80: Et isto casu pro incestu imponi posse
poenam mortis, ...
No. 86: ... Ut incestus committatur etiam per eum, qui rem habet cum filia sui
fratris, vel sororis, ... No. 91: ... qui carnaliter cognoscit suam amitam, ve! materteram;
... No. 94: ... qui carnaliter cognoscit uxorem fratris sui, vel sororem uxoris suae,
No. 105: ... committatur etiam incestus, quando pater, et filias carnaliter cognoscunt eandem feminam
Ubi quod est poena capitis,
Ut crimen incestus sit mixti fori, et ideo contra laicum etiam eccleNo. 117:
siasticus iudex ad excomunicationis poenam procedit,

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS 0

327

GLAVA 42
ARGUMENTUM. DE POENIS INCESTARUM NUPTIARUM

Quaest. CXXXXIX. Par. II ?No. 121-160)

No. 122: Regulam mili propono, quod incestas nuptias contrahens non poena
rnortis, sed relegationis in insulam a jure statuta est honestae personae. Vilis autem
persona verberatur, et in exilium mititur ... No. 125: ... procedere in eo, qui ignoranter contrahit incestas nuptias, quo casu ignorantia est magis excusabilis, quam in
eo, qui committit incestum sine nuptiis, ... Secus quando scienter ; nam quando scienter,
non desunt doctores dicentes maiorem esse poenam incestus commissi sub velamine matri-monii, quam sine matrimonio ...,. Et ita teneas, quia haec est pura verittas ...

No. 127: ... Ut ultra poenam praemissam non solum dos, sed omnia alia bona
contrahentium incestas nuptias ipso iure confiscentur, ... No. 130: .... nisi is habeat
fijos ex alio legitimo matrimonio natos, seu nepotes ; si enim filios, aut nepotes habuerit,
bona non applicantur fisco, sed dictis filiis, aut nepotibus, ...
No. 131: ... ut haec poena confiscationis bonorum procedat in incestu commisso
sub facie matrimonii, secus sine matrimonio ...
No. 133: ... ut incestas nuptias contrahens testan i non possit, et si testamentum

fecerit non valebit, si post eius mortem fuerit probatus incestus, cum dominio rerum suarum

ipso iure privetur, ...

No. 134: ... quia donationes factae inter contrahentes incestas nuptias, et omnia
alia lucra nuptialia ab illis tanquam ab indignis auferuntur, et fisco applicantur ...
No. 137: ... Quia filii ex incestis nuptiis nati sunt incapaces bonorum patris, nec
ex illis aliquid capero possunt ab intestato, vel ex testamento, ... Ubi quod non sunt in
potestate patris, nec patrem habere dicuntur, ... No. 139: ... quando incestae nuptiae
fuerunt contractae a coniugibus scientibus impedimentum, secus si ab ignorantibus, quia
tunc filii nati ex tali matrimonio putativo sunt legitimi, et successibiles ...
No. 144: ... quia quando nuptiae sunt incestae, matrimonium dissolvitur ... No. 145:
... procedere, etiam in -nuptiis incestis inter cognatos cognatione spirituali, ... No. 142:

... quia adhuc contrahentes incestas nuptias non possunt cum aliis contrahere matrimonium, ...
No. 152: ... Regulam non procedere in minore, Minor enim aetas in crimine incestarum nuptiarum tam feminas, quam masculos excusat, ... No. 153: ... ut minor aetas
in incestis nuptiis non excuset in totum, sed bene faciat, ut, ... mitius puniatur, ... No. 155:
... ut tunc demum minor aetas excuset contrahentem incestas nuptias, si maiores effecti
ab illis recesserunt, aliter secus, ...
No. 157: .... regulam non procedere in eo qui desponsat aliquam suam consanguineam, vel affinem: nam ex solis sponsalibus non sequuta copula carnali incestae nuptiae

non contrahuntur ... et poena incestus non habet locum.

ARGUMENTUM. IGNORANTIA IURIS, VEL FACTI, AN ET QUANDO EXCUSET
AB INCESTU

Quaest. CXLIX. Par. III

No. -161: Regula sit, quod ignoratia excuset ab incestu ... No. 162: ... ut praesertim procedat in ignoratia seu errore facti, ... No. 163: ... ubi praesertim loquitur de
rustico, ... Contrarium, quod ignorantia iuris non excuset, ...

www.dacoromanica.ro

828

CARTE ROMINEASCA DE INVITXTURA.

No. 163 in fine: ... quod ignorantia iuris non excusat in totum, sed in parte ut
poena minuatur, ... No. 164: ... ut multo magis ignorantia iuris excuset contrahentem
incestas nuptias prohibitas de jure civili tantuM, et non de jure gentium ... No. 165:
Et multo magis excusat ignorantia illius iuris civilis, quod maior pars masculorum ignorat,
utputa quod tutor, ve! Alias tutoris prohibeatur contrahere matrimonium cum pupilla...

No. 169: ... quod haec ignorantia in incestis nuptiis de jure civile non excusat
masculum in totum, sed solum relevat in aliqua parte, et sic facit eum mitius puniri, ...
No. 178: ... quando unus coniux est ignorans incestarum nuptiarum, aut in facto, aut
in jure, Aliter vero sciens, quia tune ignorans reputabitur pro ignorante, et sic excusabitur ;
sciens vero habeatur pro sciente, et non excusabitur.
No. 167: ... et ignorantia iuris civilis in incestu commisso inter cognatos cognatione spirituali, excusat contrahentem incestas nuptias, ... No. 50: ... quia in ea praesumitur ignorantia, ... quod poenae impositae incestis nuptiis non procedant in istis nuptiis
inutilibus, ... sed tantummodo imponi posse poenam extraordinariam, et mitiorem arbitrio iudicis.
No. 196: ... quod regressus a nuptiis contractis ab ignorante statim superveniente
scientia impedimenti illum excusat ...
No. 186: ... in (incestu) commisso cum fornicatione, et sine matrimonio, tune
enim quia datur opera rei illicitae, hoc ideo tenetur quis de incestu, etiam quod ignoraverit
consanguinitatem, ...
Nr. 173: ... ut ignorantia juris excuset feminam contrahentem incestas nuptias
prohibitas a jure civili positivo tantum, ... Nr. 174: ... Secas si mulier contraxerit
incestas nuptias prohibitas a jure naturali, ve! gentium, ...
Nr. 197: Quod si quis scienter, et non bona fide contraxit incestas nuptias, superveniens poenitentia, et recessus a dictis nuptiis non excusat, quia iam est perfectum
flagitium ...
Nr. 203: Sed an ignorantia probetur iurament8 contrahentis incestas nuptias,
videtur quod sic, ... Quod non credo verum, nisi iurans haberet, pro se aliquam praesumptionem ignorantiae... Nr. 204: Et magna in proposito ignorantiae praesumptio oritur,
quando nuptiae sunt contractae publice, et palam, sicut e contra praesumitur scientia, et
mala fides, si clam, ... quod quando,nuptiae sunt contractae palam, et in faciem ecclesiae,
tune, et facti, et iuris ignorantia praesumitur... Ubi e contra, quod quando nuptiae sunt
clam contractae, tune ignorantia non praesumitur, nec excusat contrahentem, etiam quod
sit minor, aut mulier, ...

GLAVA 43
LIBER TERTIUS. DE VARIIS, ET DIVERSIS CRIMINIBUS.
TITULUS DUODECIMUS
ARGUMENTUM. INIURIARUM POENA, QUANDO HABEAT LOCUM,
ET QUANDO NON

Quaest. 105 (Inspect. III) (No. 83-174)

No. 83: Regula sit, ... quod iniurians punitur, et civiliter, et criminaliter
etiam in iniuria absenti. Nam et absenti iniuriam inferri posse, ...
No. 85: ... etiam in iniuria lacta mortuo, ... No. 86: ... quod injuria illata
defuncto dicitur iniunia ficta, et abusiva, et levior, ea, quae infertur in viventem, ...
No. 87: ... in injuria facto, nutu; iniuriam enim non solum verbis, sed etiam nutu
inferri posse ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

329

No. 90: ... Ut iniuriarum poena locum habeat non solum in eo, qui iniuriam infert,
sed etiam in mandante, consulente, procurante, incitante, seu persuadente ...
( 4)

No. 92: ... Ut iniuriarum actione teneatur etiam ille, qui de nocte tacite viam alicuius

mulieris honestae frequentat, vel ante illius domum facit matinatas, nam ex hac nimia
frequentia aliquam praebet infamiam ...
No. 98: Etiam in eo, qui provocatus aliqua verbali injuria provocanti aliam infert
iniuriam, nam, et is tiam punitur, licet mitius, ...

No. 103: ... in eo, qui alteri dicit aliquod bonum, sed hironice, et cum animo
iniuriandi ... iniuriarum actione tenetur, ...
No. '104: Idem si quis alteri diceret, ego non sum fur, et similia, ... No. 105:
... ubi generaliter de omni iniuria dicta per verba indirecta et subdola, .. _ No. 106: ...
Pariter, et iniuriarum actione tenetur, dicens alicui condemnato de crimine re taedet mede condemnatoria sententia contra te lata de furto n ...
No. 111: ... eandem propositam regulam, ut non procedat quando quis in alterum
convitium infert sine dolo, et sine ani mo iniuriandi, quia tunc poena iniuriarum non habet,

locum ... No. 113: ... quia iniuria praesumitur malus iniuriandi animus, nisi contrarium probetur, ... No. 114: Ubi tamen quod hoc fallit in rustico.
(10)_
No. 116: Ubi conatur probare, standum esse iuramento iniuriantis, quod iniuria
non fuit illata animo iniuriandi, ... Adverte tamen, quia loquitur, quando ratione loci
aut temporis, aut personarum, constat quod iniuria fuerit illata sine animo iniuriandi,
et sic guando pro iuramento concurrunt praesumptiones et coniecturae ; unde secus si
aliter ...
No. 120: Sic, et dicere alicui 4 tu defers magnam barbam , potest trahi in iniuriam,
et etiam in non iniuriam; ideo in dubio sine malo animo talia verba prolata censetur, ...
No. 122: Primum itaque, ubi praecipue tunc iniuriandi animum abesse affirmat,
(Blando Inter iniuriantem, et iniuriatum nulla pracedebat inimicitia.

No. 125: ... in eo qui alteri ioco, aut ludendo iniuriam verbis, aut facto infert,
is, inquam iniuriarum actione non tenetur ...
14)
No. 129: Sic etiam de iniuria tenebitur ille, qui de aliquo facit ludibrium, nec
excusatur ex eo, quod ioco id se fecisse dicat, ...
No. 131: ... ubi quod si iudex iniuriose, et iniuste partem litigantem coram ipso
iniuriaret, tenetur actione iniuriarum, ... Ubi de iudice iniuriante eum, qui appellat a

sua sententia ...

No. 132: ... Ubi declarando praedicta, ... dixit, officialem actione iniuriarum
non teneri, si animo corrigendi verbum iniuriosum protulerit, ...
No. 133: ... in magistro qui verberando discipulum iniuriarum actione noa
tenetur, quia malus in eo animus non praesumitur, ... qui facit causa correctionis ...
No. 134: ... dummodo magister leviter, seu moderate, et non excedendo modum discipulum verberet, secus si graviter et atrociter ... Ubi amplius, quod an castigatio sit
moderata, relinquitur arbitrio iudicis, qui per coniecturas arbitrabitur, an castigationis
modus fuerit excessus a magistro ...
No. 136: ... in astrologo, qui dum consultus respondit aliquem esse furem, iniuriarum poena non tenetur, quia non animo iniuriandi hoc dixisse praesumitur ... ubi reddit
rationem, quia scilicet non dolo, sed suae artis causa fecit, ...
No. 138: ... In patre verberante filium, contra quem filius iniuriarum actione
agere non potest (si iniuria atrox non sit) cum non animo iniuriandi, sed corrigendi id
omne factum praesumatur, ... No. 139: Idem de iniuria illata nepotibus, et aliis descendentibus usque ad septimum gradum, ...

www.dacoromanica.ro

330

CARTE ROMINEASCA. DE INIUTITURA.

No. 142: ... procedere, prout loquitur si injuria levis sit, secus si sit atrox, quia
tunc contra patrem, posset criminaliter agi ad poenam, licet non civiliter ad aestimationem
iniuriarum,
No. 141: ... quod propter atrocem iniuriam parentes coguntur filios emancipare.

No. 145: E contra, autem filius semper potest conveniri a patre pro injuria sibi
Meta quamvis levis sit.
plo. 146: ... In famfdo verberato a domino, qui cum praesumatur verberatus
causa correctionis, hoc ideo dominus non tenetur,
No. 147: In amico, in quo, cum non praesumatur iniuriandi animus, idcirco de
injuria in alium amicum illata non tenetur, ... No. 148: ... multo magis in coniucto,
quod ratio sanguinis tollit praesumtionem inferrendae iniuriae

No. 149: In iniuria illata per iracundiam et lihguae lubricum ... No. 151: ...
In eo, qui post illatam iniuriam,
illam revocat, et retractat poenitentia ductus,
No. 154: ... Nam quod omnino retractatio, seu revocatio iniuriae debeat fieri per iniuriantem statim antequam recedat a loco, in quo iniuriam protulit, ... No. 156: Utcumque
sit ista revocatio, seu retractatio iniuriae quando fit, debet fieri publice, et palam non
autem secrete.
No. 157: ... In injuria facta volenti, ... quia nulla injuria est, quae in volentem
fit, ... No. 158: Et haec ampliatio in tantum est vera, ut credatur asssertioni luratae
iniuriati dicentis, ex voluntate iniuriam recipisse ... No. 159: ... non procedere in illis
personis, pro quorum injuria alteri actio acquiritur, ... No. 160: Sic, et pro injuria facta
filio vel uxori etiam volentibus, ... pater et marito agere possunt
No. 161: Sic, et pro injuria facta uni de domo, et familia, quamvis volenti, posse
alium de eadem domo, et familia agere,
No. 162: Sic, et iniuria facta off iciali regio, etiam volenti punitur; quia regi
facta dicitur,
No. 163: ... quando voluntas iniuriati libere ad iniuriam sibi inferendam concurrit, ... No. 165, quia in dubio non praesumitur, quod quis volens patiatur iniuriam,
... No. 167: ... dummodo injuria non sit atrox, quae corpus frangat, ad quam cum nemo
se obligare possit, quia nemo este dominus membrorum suorum ; ideo consensus non excusat

iniuriantem, licet bene excusaret, quando iniuria esset verbalis, aut alia quae corpus non
frangat, prout est alapa, aut similis,
No. 172: ... quod si quis alicui dat pecuniam, uf alteri dicat, aut faciat iniuriam,
si injuria facta, vel dicta non sit, non potest agi actione iniuriarum contra mandantem
No. 173: ... in eo, qui alteri dicit sum nobilior te, aut quid simile, non enim per

hoc infamatur opinio, et dignitas illius ... De quo dicto valde dubito, cum per verba
praedicta satis videatur diminuta illius opinio, et nobilitas prasertim, quando se se
praetenderet nobiliorem altero ; ... Ideo considera: bene crederem non esse iniuriam, si
quis alteri diceret, quod est nobilis, et probus, prout ipse ; quia tune sic dicendo alterius
honori, et dignitati non praeiudicat, licet forsan faciat se magis nobilem, et magis probum,
quam sit si adderet illud verbum plus diceretque quod esset plus nobilis, et plus probus,
quam alter; tune non video quomodo possit iniurirum poenam effugere, cum sic dicendo,
ut praedixi, illius dignitati praeiudicee.
No. 174: ... regulam ... non procedere in pluribus iniuriis uno impetu illatis.
Nam tune unica tantum reputatur injuria, et unica tantum poena locum habet ... Una
-enim oratio idem significans pluries repetita pro unico verbo habetur, secus vero si diversae
proferant orationes continentes diversas injurias, vel si sub unica oratione plures annectant

iniuriae, jis enim duobus casibus non unica, sed plures reputantur iniuriae,

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS i

331

GLAVA 44
ARGUMENTUM. INJURIA QUANDO DICATUR LEVIS,
ET QUANDO ATROX, SEU GRAVIS

Quaest. CV. Inspect. IV (No. 175-218)

No. 175: Iniuriarum poenam arbitrariam esse

Unde sequitur quod iudex
maiorem arbitrari debet poenam pro iniuria atroci, seu atrociori, quam pro minus gravi
seu leviori; hinc propterea doctores gravitatem iniuriae ab illius levitate maxime distinxerunt, et e contra dicentes, quod injuria alia est levis, alia gravis, et alia atrox . - No. 176:
quod levitas, seu gravitas iniuriae cognoscitur ex illius qualitatibus, habito praesertim
respectu ad causam, et ad personam iniuriantis, aut iniuriati
dicitur atrocem reputani
iniuriam, aut persona aut tempore, aut re, ... ;
iniuriam reputan i atrocem quatuor
modis, videlicet ex persona, ex tempore, ex loco, et ex facto... No. 177: UM amplius,
quod statur arbitrio iudicis, quae dicatur atrox injuria,
No. 178: ... quod illa dicitur atrox injuria, propter quam aut donatio revocatur
aut filius exheredatur,
Ubi propterea infert, quod quaelibet levis injuria habeas
adrnixtam ingratitudinem reputatur gravis. No. 179: ... quod iniuria reputatur atrox,
seu levis secundum communem opinionem loci in quo illata est, ... No. 180: Ubi propterea
infert Florentiae pugnum reputan i levem iniuriam; et alibi atrocisimam esse iniuriam
incendere alicui barbam.

No. 182: Quamvis aliquando dici soleat, quod plus turbent verba, quarn verbera,

No. 184: - quod iniuria in corpus illata semper gravior est iniuria verbali, sed
non semper verum est, quod debeat reputan i atrox, nisi intervenerit vulnus, aut fractura,
,No. 183: Et isto casu reputatur atrox, et personalis iniuria non solum si corpori
inferatur, vel etiam si non copori, ut puta vestimentis scissis.
No. 185: ... quod iniuria gravior reputatur ea, quae a pluribus commiss4 est, quam
quae ab uno tantum,
No. 186: ... quod iniuria reputatur atrox ea quae in loco publico, ut puta in foro,
theatro, ludibus publicis, in palatio potestatis, et simili illata est, ... No. 188: Et de
iniuria, illata in domo principis, quod gravior reputetur ratione loci,
No. 187: Propterea si inferatur in civitate gravior est, quam si inferatur in villa, ...
No. 189: ... quod injuria dicitur gravis eam quae muftis astantibus, videntibus,
et audientibus facta est, ... No. 191: Sic e contra injuria non reputatur atrox ea, quae in
solitudine alicui illata est, ...
No. 192: ... quod injuria reputatur atrox ea, quae in praetoris conspectu illata
est, ... No. 194: ..., quod iudex tunc et in loco, et statim potest iniuriandem arbitrio
suo punire
No. 195: ... quod injuria facta clerico ac sacerdoti, dicittu. atrox,
No. 198: ... quod injuria illata magistratui, dicitur atrox ... No. 199: ... quod
injuria illata magistratui, censetur illata ipsi principi,
No. 200: ... ut procedat etiam in inferente iniuriam officiali finito officio, et
tempora iindicatus.
No. 205: ... quod iniuria reputatur gravior ea, per quam infamatur de honestate
aliqua mulier notae authoritatis
No. 206: ... quod injuria reputatur atrox illa, quae infertur in ecclesia

www.dacoromanica.ro

332

CARTE ROmINEASCA. DE INVATATURX

No. 208: Contrarium quod immo alapa inferat levem iniuriarum ... quod non
nisi exilio per bimestere fuit punitus quidam nobilis Neapolitanus qui famulo unius ex
Capitaneis deputatis ad custodiam civitatis ab eo provocatus, quia ipsi dixerat, non ci
vedi , alapam dedit in ecclesia ; ... ubi percussionem manu vacua quando persona percussa

non est superior, vel notabilis non atrocem sed levem reputat iniuriam, ...
No. 212: ... quod ex pugno levis injuria illata dicitur ... ubi loquitur de pugno
illata sine livore, tumore, aut sanguine, ... nisi ratio loci, et dignitas personaruni aliud

suadet, ... No. 215: ... quod atrox reputatur injuria, quando quis aliquem, fustibus
aut baculo caedit ad ea quae generaliter tradita sunt (supra in quarta conclusione Np. 181:

... et sequentibus) ... Qui virgula alterum percussit cum modico vulnere.
No. 218: ... quod iniuria dicitur gravis ea quae illata est ad domum alterius ...

GLAVA 45
ARGUMENTUM. VERITAS CONVITII AN,
ET QUANDO EXCUSET A POENA INIURIARUM
Quaest. CV. Inspect. II (No. 219-252)
NJ. 219: ... Prima fuit opinio affirmative, quod scilicet ventas illatae iniuriae
iniuriantem excuset, ...
No. 221: ... quod non tenetur actione iniuriarum qui vocat meretricem eam,
quae ohm fuit meretrix, licet hodie sit emendata,...

No. 222: ... non teneri actione iniuriarum illum qui alteri dixerat, quod erat
bastardus, vel excommunicatus cum taus revera erat quamvis absolutus, vel legitimatus,
si absolutionem, aut legitimationem ignorabat, ...
No. 222 in fine: Et quid de proditore, seu rebelle ad famam, et honores restituto
an impune possit vocari proditor, vel rebellis, ... ubi tenet quod sic si loquitur per verba
praeteriti temporis, puta dicendo, tu fuisti proditor, et rebellis ; secus si per verba temporis
praesentis puta si diceret, tu est proditor vel rebellis.
No. 225: ... quod iniuriarum poena non habet locum quando quis dicit verum, si
injuria contineat aliquod factum punibile, et pro quo iniuriatus accusari potest, quia tune
interest Reipubicae delicta punire, ut puta si quis alteri diceret tu es homicida, latro, et
similia; secus autem quando iniuria continet factum non accusabile, et non punibile, quia
tune inhumanum est alienos defectus detegere, ut puta si dixero tu es pauper scabiosus,

et similia, ... No. 226: ... prout est quando quis vocat claudum, ve! mancum, ... in
eo qui alteri dicat Zoppo, cieco, cornuto et shuffle. ...
No. 227: ... quod iniurians teneatur actione iniuriarum etiam quod cheat verum, ...

et etiam quod proveniat culpa iniuriarum passi, et quod de illis possit accusari idem
iniuriam passus, si animo iniuriandi ipsum vitium improperaverit, ... No. 229: Animus
autem iniuriandi praesumitur si sine causa fuit injuria illata; si vero cum causa, et tune
secus, ...
No. 233: ... quod si quis excipiendo contra testes actorem, vel accusatorem ipsos
infamaverit, pariter et actione iniuriarum tenetur si infamatoriam exceptionem non
probavit, secus autem si illam probavit, ...
No. 240: ... quod porrigens principi memoriale, in quo aliquem infamet, iniuriarum

actione tenetur, ... quando contenta in memoriali principi porrecto non probantur, ...
secus autem si probentur, ... iniuriarum actione teneri eos, qui contra veritatem abso
diffamant in supplicationibus principi porrectis.

www.dacoromanica.ro

ANEXE EXTRASE DIN

PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS*

333

GLAVA 46
ARGUMENTUM. INIURIA UNI FACTA AN .ALTERI FACTA CENSEATUR ;
ITA QUOD UNUS POSSIT PRO INJURIA ALTERIUS NOMINE
SUO PROPRIO AGERE
Quaest. CV. Inspect. VI (No. 253-305)

No. 253: Regula sit, ... quod ratione affectus injuria facta uni censetur etiam
alteri facta, ... No. 254: ... propositam regulam in filio, cui facta injuria censetur facta
patri, .... No. 255: ... ut pro iniuria facta filio possit piter agere nomine proprio, ...
No. 259: ... in filio emancipato, pro cuius injuria pater agere non potest, ...

No. 261: ... in filio naturali, ...

No. 258: ... Quia non e contra filius potest agere pra. iniuria facta patri, ...

No. 263: ... dummodo iniurians scieverit iniuriatum esse filiumfamilias, et in

potestate alicuius, licet non scieverit in cuius potestate esset ; secus si hoc ignoraverit,
crediteritque iniuriatum esse patremfamilias ...
No. 265: ... in servis, quibus facta injuria, ipsis dominis facta censetur, ... No. 266:
Et ideo pro injuria facta servo dominum agere posse, ... No. 267: ... quod si iniuria facta
servo levis est, et tune si non est facta in contumeliam domini pro ea agere non potest,
nec servus, neo dominus; si vero est facta in contumeliam domini, et tune non agit servus,
sed dominus proprio nomine, tanquam de injuria sibi facta.
No. 268: ... quod an injuria sit facta in contumeliam domini, vel non, inspicienda
est causa propter quam iniuria facta est.
No. 270: ... quod maritus pro injuria facta uxori possit nomine proprio, tanquam
pro injuria sibi facta agere contra iniuriantem, ...No. 271: ...etiam in iniuria facta sponsae,
pro qua sponsus nomine proprio agit, tanquam de propria iniuria, . ... No. 272: ... etiam
in iniuria facta nurui, quae et socero facta censetur, et pro ea ipse socer agit nomine proprio,

... No. 273: ... si vellent agere nomine proprio, tanquam de injuria sibi illata, quia
tunc uterque potest agere, neo unus iropeditur per alium, ...
No. 274: ... quia non e contra injuria facta marito dicitur facta uxori, nec pro ea
uxor agere potest, ...
No. 280: ... In procuratore, vel negotiorum gestore cui facta iniuria censeatur facta

suo principali, et domino, ... No. 281: Attamen si fiat praesente ipso domino, tuno et etiam
domino facta consetur,... No. 282: Idem si injuria fieret dum procurator, seu negotiorum
gestor, aut alius minister esset in exequutione sui officii, exercitii, seu ministerii ...
No. 283: Et idem generaliter si iniuria fuerit facta procuratori meo in mei contumeliam.

No. 284: ... In discipulo, cui facta injuria consetur facta praeceptori, et pro ea
idem praeceptor agere potest ... No. 285: ... si in contumeliam praeceptoris injuria
illata fuerit, secus si aliter, quia per discipulum magistro non acquiritur ...
No. 288: ... In coniuncto, et consanguineo, cui facta injuria censetur etiam facta
omnibus aliis de eodem sanguine, et cognatione... No. 289: Poterit ideo quilibet coniunctus, et de eadem cognatione, seu agnatione criminaliter agere contra iniuriam inferentem,
civiliter autem non nisi iniuria fuerit facta in contumeliam coniuncti agere volentis, ...
quod non poterit coniunctus agere ad poenam conventiona,lem, ...

No. 291: ... In clerico cui facta injuria censetur etiarn facta episcopo, et ecclesiae, ... No. 293: ... In episcopo, vel praelato cui facta injuria censetur etiam facta ipsi
ecclesiae, immo et in omnibus ecclesiis sibi subiectis, ... No. 294: Et propterea licet
episcopus, quantum ad suam personam, possit iniuriam sibi illatam remittere, non tamen
potest quo ad ecclesiam, ...

www.dacoromanica.ro

334

CARTE ROM INEASCA DE INV.MITURA.

No. 205: ... In monaco, et religioso regulan, cui facta iniuria consetur etiam facta
abbati, monasterio, et ecclesiae,
Ubi, quod abbas, et monasterium possunt agere pro
injuria facta suo monaco, nisi monacus esset in studio de licentia abbatis
abbas
ageret in longinquis partibus,
No. 296: Ubi, quod monaci non possunt remittere iniurias quoad actionem natam
monasterio, secus autem quoad suam personam,

GLAVA 47
ARGUMENTUM. DE INIURIA ILLATA SEU MENTITA DATA AD
PROVOCATIONEM ALTERIUS;
ET CUM PROTESTATIONE, QUOD NON ANIMO INIURIANDI,
SED SALVO HONORE
Quctest. CV. Inspect. VII (No. 306-333)

No. 306: ... quod iniuriarum poena non habet locum in eo, qui iniuriam infert
Mi, a quo per aliam praecedentem iniuriam fuit provocatus ... No. 307: Contra, quod
immo puniatur, sed mitius ... No. 309: Pro solutione potest dici, quod prima opinio
procedit, quando iniurians dicit falsum, et iniuriatus refert iniuriam veram, quia tune
provocatus nullatenus tenetur, ... Secunda autem opinio procedit, quando iniuriatus
refert iniuriam falsam.
(2).
No. 308.: Ubi praesertim, quando provocatus non incontinenti sed ex intervallo,
cum alia injuria vult illatam iniuriam propulsare.
No. 310: ... quod qui alteri aliquid asserenti, vel neganti, quod in se non contineat: dicit, tu mentiris, iniuriam infert, et iniuriarum actiorie tenetur, quia mentita est
verbum iniuriosum
No. 311: ... quod mentita infert iniuriam, etiam quod sit data, cum protestatione,
salvo honore mentiti.
No. 315: ... quod mentita data ad propulsandum iniuriam mentienti illatam,
punibilis non est ... No. 318: ... tune demum licere -iniuriato dare mentitam, quando
injuria sibi illata est falsa: secus si vera: et si injuria est falsa, tune mentiens redargendo iniuriantem de mendacio, verum dicit, et propterea non punitur.
No. 320: ... punitur tamen, quando ultra mentitam iniurians vulneratur,
ubi de co, qui post mentitam dedit iniurianti alapam.
Ideo tenetur de vulnere,
No. 321: ... quod mentita data ad propulsandum iniuriam, tune demum est impunibilis, guando scilicet illata injuria est falsa, et mentita vera, ... No. 322: Secus autem,
si injuria illata sit vera, et consequentur falsa mentita, quia tunc mentita est punibilis,
etiam ad propulsandum iniuriam prorupta,
No. 333: ... quod rnentita data ex intervallo, est punibilis, etiam quod fuerit data
ad propulsandum iniuriam illatam
(1)

GLAVA 48
ARGUMENTUM. INIURIARUM ACTIO QUOT MODIS REMITTATUR
Quaest. CV. Inspect. VIII (No. 334-383)
No. 334: Iniuria quandoque remittitur expresse, et quandoque etiam tacite.
... Expresse dicitur remissa iniuria per pactum, conventionem, seu transactionem,
et praesertim juramento vallatam,

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S*

336

No. 338: ... quod licet possit quisque

remittere iniuriam, etiam per pecuniam,
modo tamen pecuniae quantitas, arbitrio boni viri, sit moderata;
Talis tamen remittens iniuriam per pecuniam remanet infamis.
No. 339: Tacite remissa censetur iniuria per signa, et coniecturas redonciliationis
... No. 340: Prima enim, et potissima coniectura a jure inducta ad probationem remissionis iniuriae, est ea, quae a dissimulatione, et non revocatione ad animum ortum habet:
Nr. 350: ... (viand iniuriatus incontinenti ostendit se adversus iniuriantem bonae
voluntatis, ... No. 352: ... ex familiari conversatione cum eo a quo iniuriam recepit
No. 355: ... quae per salutationem vicissim factam ab iniuriato, et .iniuriante indu-

citur ... No. 356: ... quando iniuriatus comedit seu bibit insimul cum iniuriante
No. 359: .., quando iniuriatus, et iniurians, insimul rident, ludunt, aut quid simile
faciunt

No. 360: Septima est coniectura seu potius vera probatio remissae iniuriae illa
quae ex tactu manum indicitur ... No. 361: ... quando iniurians et iniuriatus se invicem deosculantur ... No. 362: Hace autem coniectura seu probatio non procedit in
oscula pacis dato in ecclesia, quod non potest salva honestate refutan
No. 363: Nona remissionis iniuriarum probatio oritur ex eo, quod iniuriatus recipit
ab iniuriante illatae ini riae satisfactionem
N. 345: ... nisi iniuria fuerit illata In corpus aut membra cum saevitia, qui tunc
sicut volens, non potest consentire expresse cum nemo sit dominis membrorum suorum,
ut suo loco dixi, ita nec etiam per dissimulationem hoc potest facere
No. 364: Limita I omnes praecedentes coniecturas et probationes remissionis iniuriae, ut operentur effectum suum quoad praeiudicium partis remittentis, non autem in
fisci praeiudicium quin idem fiscus possit agere ad vindictam Reipublicae ne delicta remaneant impunita
No. 375:
Quando iniuriatus accusavit iniuriantem ipsumque citavit aut cum

eo litem contestatus fuit

No. 379: ... quod in expressa remissione iniuriae in articulo mortis censeatur
etiam remissum omne interesse, quod poterat iniuriatus praetendere

GLAVA 49
ARGUMENTUM. DE MALEDICENTE PRINCIPI, CARDINALIBUS. ET PRAELATIS

Quaest. CV. Inspect. X (No. 389-420)

No. 389: ... quod principi maledicens ex proposito, et malo animo puniendus est

... No. 392: ... ut puniatur non solum inferens in principem maledictum, ... sed
etiam inferens omne aliud verbum importans contumeliam, quod propterea isto casu appelatione maledicti comprehenditur,
maledictus potest dici is, qui obloquitur de alio
homine detrahendo ei, et eum obloquiis deprimendo; quae descriptio iudicio meo optime
etiam iniurias comprehendit
No. 393: .... quia iniuria, et maledictum illatum in prin-

cipem dicitur maximum delictum ... No. 398: ... ut poena ... de maledicis, quae loquitur in clericis, locum habeat etiam in laicis

etiam in maledicente Papae

No. 394: ... ut proposita regula procedat
No. 405: ... quod si iniuria facta praelato tangit etiam ecclesiam, et tunc praelatus
potest esse de tali injuria iudex competens, et iniuriantem punire, et excommunicare
si vero iniuria tangit solum, et specialiter personam ipsius praelati, et tunc non potest,
neo punire, nec excommunicare ?...

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCI DE INVTXTUR

336

No. 406: ... in praedicatoribus, qui si in eorum praedicationibus, et sermonibus

ecclesiarum praelatis detraxerint, per duos menses subiacere debent illis poenis, quae
secundum eorum regulam, vel statuta pro gravibus criminibus, seu culpis eis consueverunt;

imponi, ..., hoc intelligendum esse quando religiosi isti nominatim detrahunt, vel per
circumloquutionem, quae vicem haheat proprii nominis: ...
No. 407: ... ut principi, et praesertim ecclesiastico non Sit maledicendum, non
solum publice, ... sed nee etiam private ... No. 408: ... ut maledicentes Papae, non
solum infames sunt, et ab ecclesia extorres redduntur ..., verum etiam quandoque si
verba clerici contra Romanam Sedem. prolate, habent in se speciem haeresis, ... tunc
talia dicens, puniri debet tanquam haereticus, ...
No. 409: ... ut procedat prout loquitur in maledicente principi ex iniuria, et cum
dolo; secus autem si proter ebrietatem maledixerit, tune enim nullatenus punitur maledicens ... No. 411: ... in maledicente principi ex levitate, temeritate, seu lubrico linguae ... 415: ... in maledicente principi ex insania ... No. 413: quia quod quis principi
maledixerit ex levitate, non praesumitur, ideo is, qui dicit, probare debet.
No. 416 : . . . Quia licet maledicens Papae, seu imperatori poena arbitraria puniendus sit.

No. 419: ... ut nullo casu praedicto iudex ex se ipso possit imputatos de hoc crimine absolvere, vel condemnare ; sed eos ad principem remittit, qui postea rescribet an
absolvendi, vel condemnandi sint ...

GLAVA 50
ARGUMENTUM. DE POENA ET MATERIA LIBELLI FAMOSI
Quaest. CV. Inspect. XI (No. 412-492)

No. 421: Dixi supra num. 3. quod iniuria ... etiam scripto infertur: scripto autem
tune praecipue illata dicitur iniuria quando per libellum famosum illata est; ... quod
libellus famosus ... est compositio facta in scriptis in infamiam alicuius, eius quod quis
probare non vult et in publico iactata, vel in loco, ubi inveniatur ... No. 457: ... etiam
in affigente, seu ponente libelos famosos in aliquo loco publico ... No. 474: Quod et
idem erit si libellus nec etiam contineat nomen illius cui infamia irrogatur, dummodo

aliunde constet, de quo libellans voluit intelligere ... No. 475: ... quod quando in libello
famoso non est specificata aliqua certa persona, licet possit suspicari de quo libellans
intellexit ...
No. 422: Quod vero attinet ad poenam ... De jure civili poena capitis videtur
statuta, ... No. 423: ... Et hanc capitis poenam plures dixerunt esse poenam mortis
naturalis, et decapitationis, ac ultimi suplicii ... No. 424: Dummodo tamen libellus famosus, contineat capitalia delicta in alium improperata; secus si in eo improperetur delictum non capitale, ... No. 425: Quod si libellus non contineat improperationem alicuius
delicti, sed aliam iniuriam, et tunc extraordinaria imponitur poena ... No. 426: Alii
autem dixerunt de consuetudine poenam libelli famosi 'esse non mortis, sed extraordinariam, iuxta facti, et personarum qualitatem ... No. 429: Nec desuerunt allii doctores
qui dixerunt, secundum leges, poenam libelli famosi esse deportationis ... No. 438:
Et ultra praedictas poenas libelli famosi author infamis est, et intestabilis, et propterea,
nec testamentum facere, nec testimonium ferre potest ... No. 441: Regula igitur firmeta sit ex praemissis, quod author, et compositor libelli famosi sive clericus, sive laicus,
et tam de jure civili, quam canonico punitur, ut supra diversis poenis, et quandoque etiam
poena mortis.

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN * PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS *

337

No. 442: ... Regulam procedere non solum in authore ipsius libelli famosi, et principali delinquente, sed etiam in mandante, et consulente, ... ubi quod facientes, et consentientes pari poena puniuntur ...
No. 443: ... Ubi idem de mandatario, quem non excusat dicere, quod de alterius
mandato, vel persuasione libelli composuerit, aut ediderit, ...
No. 460: ... ut, et capitali poena puniatur etiam is, qui libellum famosum, casu
invenerit, illumque non corruperit, combuserit, aut laceraverit, sed eius vim, et teno-

rem aliis manifestaverit ... No. 451: ... poena aliqua non tenetur ... de eo qui legit,
et respicit libellum non animo infamandi aliquem, sed ut videat ingenium, et inventionem
libellantis, et causa addiscendi, prout praesumendum est, quando legens est persona lite-

rata, honesta, et bonae conditionis, et famae ...

No. 467: ... in componente carmina, epigrammata, vel ut alli dicunt, cantiones,
aut quid simile (prout etiam saepe contingere solet) in detractionem famae alicuius, ...

No. 468: ... etiam in cos cantare ...

No. 469: ..

etiam in stercorante fores alicuius ...

... vel eisdem foribus cornua affigentibus ... ubi propterea infert, quod statuta
imponentia poenam stercorizantibus, seu apponentibus praeputia, aut cornua in ostiis
alienis, procedunt, ... ubi quod talia facientes, puniuntur ad instar facientis libellum
famosum.

No. 477: ... multo magis in ponente, seu afligente libelos famosos palatio principis, aut Communitatis ...
No. 471: ... ut libelli famosi crimen incuratur etiam per eum, qui obscaenas pictu-

ras in alterius infamiam, in aliquo loco ponit, ...

No. 490: ... quando is, quil libellum famosum fecit, revocaret per alium libellum
famosum ea, quae in diffamatione alterius in libello per ipsum composito proposuerat
asserens, puta lila non esse vera, et ex calore iracundiae dicta, ...
No. 479: ... Ut revelans, et indicans libelli famosi authorem praemium consequatur
si liber sit arbitrio iudicis de bonis accusati, si servus libertate donatur, et fiscus dat
domino pretium.

GLAVA 51
LIBER TERTIUS. DE POENIS TEMPERANDIS. TITULUS DECIMUS.
ARGUMENTUM. DOLUS AN, ET QUANDO RE QUIRATUR IN DELICTIS,
ET QUANDO CULPA LATA DOLO AEQUIPARETUR.

Quaestio LXXX VII. Inspect. I (1-64)

... Videndum modo est de causis quibus jura poenam minui, et temperan, mandent. No. 1: Prima se offert causa minuendi poenam carentia doli. Regulariter enim in
delictis dolum requiri, et ubi dolus non adest, delicti poenam, nec etiam habere locum ...
No. 2: Cessante itaque dolo, poenam omnimo minuendam, pluribus probat, ...
ARGUMENTUM. DE PRAESUMTIONIBUS EXCLUDENTIBUS DOLUM

Quaestio LXXXIX. Inspect. III (44 73)

No. 44: Prima praesumptio excludens dolum sumi potest ex qualitate personarum,

... No. 45: Hine in rustico, et imperito [dolum non praesumi, ... ubi vult hominem
(ut vulgo dicit) grossum, praesumi fecisse per ignorantiam, ... No. 49: him etiam
22-c. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INViTXTURA.

338

in minore, dolum .non praesumi ... No. 50: Hine quoque dolum non praesumi in
muliere...
No. 56: Hine non praesumi dolum commissum, ubi lucrum et commodum non adest
... No. 57: ... cum modico comnaodo, seu modico lucro .. No. 58: ... et multo minus
dolum praesumi, quando ex actu, qui dicitur dolosus, agens iacturam, et damnum, seu
lucri amissionem reportaret ...
No. 63: .... praesumptio oriens ex actu palam gesto, ...quando actus in genera
est permissus, sed in specie aliquo casu prohibitus. Et sic quandoque permissus, et quandoque prohibitus ...
No. 69: ... praesumptio non doli oriens ex obedientia superioris: ...
No. 68: ... praesumptio doli exclusiya est illa, quae nascitur ex actu in personam
benevolam, ...
No. 71: ... praesumptio excludens dolum oritur ex necessitate officii.

ARGUMENTUM. DOLI PRAESUMPTIONES. QUAE SINT

Quaest. LXXXIX. Inspect. IV (74-147)

No. 75: Hine dolum praesumi in co, qui est solitus dolum committere, et delinquere,

facit regula semel malus ...

No. 77: ... doli praesumptio oriens in actibus, quae de sui natura mala, illicita, et
a iure reprobata sunt, ...
(10) No. 82: ... dolum praesumi in tutore alienante bona pupilli sine causa, et sine
aliis debitis solemnitatibus,

No. 92: ... doli praesumptio ese, quando quis non facit id, quod facere debet,
... No. 95: Hine etiam praesumitur dolus in omittente lacere illud, quod quis ratione
sui officii lacere tenetur ...
No. 127: ... praesumptio doli, est ea, quae nascitur ex violentia...
No. 130: ... doll, seu fraudis praesumptio oritur ex actu clandestine facto ... No. 133:

... quando datur aliqua causa propter quam iuste dicitur actum fuisse celebratum,
potius clam, quam palam. Tune enim dolus non praesumitur, quia in claris non est opus
coniecturis.

No. 135: ... quod clam fieri dicitur illud, quod fit ignorante co, ad quem res
pertinebat, ...
No. 140: ...praesumptio doli, et fraudis, est illa, quae oritur ex enormi, seu enormissima laesione, ...

ARGUMENTUM. DELI QUENS EX EO, QUOD CREDIDIT VIRO FIDE DIGNO

ET QUOMODO EXCUSETUR A DOLO ET POENA

Quaest. LXXXX. Inspect. III (No. 109-127)

No. 109: ... quod scilicet credens viro fide digno excusatur a dolo, ... No. 119:
... ut licet excusetur credens viro fide digno, non tamen excusatur credens mulieri
quamvis fide dignae, ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS *

339

GLAVA 52
ARGUMENTUM. IRACUNDIA, QUANDO EXCUSET A DELICTO:
ET AN CONTRACTUS, ET OBLIGATIONES PER IRACUNDIAM FACTAE VALEANT

Quaest. LXXXXI (No. 1-43)

No. 1: Tertia causa minuendi poenam est iracundia, regula enim iuris est, quod
delictum ira commissum mitius punitur.

No. 5: ... ut pariter deliaquentem excuset iustus dolor ... Ideo mitius puniri
debet ... No. 6: ... ut pater, seu maritus occident filiam seu uxorem in adulterio deprehensam, ac ipsum adulterum multum excusetur ob iustam iram, et iustum dolorem quo
sic ad occidendum commoventur, quandoque a poena ordinaria, et quandoque in toturn ...
No. 7: ... quod provocatus ab aliquo verbis, aut facto, si provocantem offendat,
mitius punitur, tanquam justo dolore, ac justa iracundia motus, etiam quod inculpatae
tutelae moderamen excedat, ignoscendum enim esse ei, qui provocatus se ulcisci voluit...
No. 12: ... etiam in pace, et cautione rupta de non offendendo, a qua per iram
offendens, excusatur non aliter, ac si ex nova causa offendisset, quae quidem nova causa
satis dicitur ex eo, quod quis ad iram provocatur ... No. 13: ... dummodo ira proveniat, ex
justa causa, secus si ex injusta, ... No. 14: ... dummodo ira fuerit magna, secus si parva...
No.18: ... Ut regula procedat non solum in criminalibus, ut praefertur, sed etiam
in civilibus et generaliter: Omnis enim actus calore iracundiae factus nullus, et irritus est,
nulliusque roboris, et momenti ... No. 20: ... Limita ... in contractu ad pias causas ...
No. 21: ... dummodo ira non fuerit taus, quae donantem a mente alienaverit, quia tune
nec etiam valet contractus in favorem piae causae, ...
No. 22: ... in voto, quod pariter calore iracundiae emissum non obligat ... No. 23:

... in iuramento, quod pariter non obligat, si calore iracundiae praestitum fuerit, ...
No. 26: ... in divortio, quod pariter factum calore iracundiae, non tenet ... No. 27:
... in exhaeredatione facta calore iracundiae, quae pariter non valet ... No. 28: ... in
professione emanata calore iracundiae ...
No. 34: ... In sententia excommunicationis, quae etsi per iracundiam lata sit, valet.
No. 35: Aliae autem sententiae per iracundiam latae non statim exequi debent, sed
eorum exequutio post 30 dies differtur etia,msi esset principis sententia.
No. 36: ... quando delinquentem non poenituit, deliquisse, et propterea in delicto
perseve.rat, illudque ratificat. Tune enim etiam quod per iracundiam deliquerit non punitur

mitius ...
No. 43: ... quia iracundia non praesumitur, ideo per allegantena probanda est,
sic enim admittunt omnes ...

GLAVA 53
ARGUMENTUM. MINORES QUI DICANTUR ;
ET QU/ DICANTUR PUBERES, SEU IMPUBERES, AUT PUBERTATI PROXIMI:

QUI AUTEM INFANTES, AUT INFANTIAE PROXIMI, ET QUI SENES.

EX JIS PRAEMISSIS AN S,ENES, AC MINORES, DELINQUENDO,
MITIUS PUNIANTUR
Quaest. LXXXXII (No. 1-191)

No. 1: Quarta causa minuendi poenam est aetas, 1. fere in omnibus, ff. de regu.
iur. ex quo et senes, et minores delinquendo mitius puniri omnes consentiunt. Verum ut
quando hoc verum sit, dignoscamus, praemittenda aliqua sunt, quae ad terminorum cogni(1)

22*-

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMMEASCA DE INVA.TXTURA.

340

tionem pertinent. No. 2: Quaero igitur primo praemissorum loco, quot sint hominum
aetates, et quo tempore incipiant
No. 3: Qua.ero II, quis dicatur infans. Die, quod infans dicitur usque ad septimum
annum inclusive ... No. 9: Quaero VI. quis dicatur proximus pubertati. Dic, quod in hoc
fuerunt diversae doctorum; opimiones, quarum prima fuit, quod proximus pubertati
dicatur ab anno decimo cum dimidio, si masculus fuerit, usque ad 14, et si fuerit foemina ab anno nono cum dimidio usque ad 12.
No. 10: Et si haec tibi placet opinio eam limita, nisi malitia suppleat aetatem,
tune impubes et infantiae proximus infra decem annos cum dimidio, non solum repu-

tatur pubertati proximus, sed tanquam maior 25 annorum ... No. 48: Et scripsit
Gregor. capit. 19. Lib. 4. Dialog. infantem quinque annorum e manibus parentum
propter assiduas infantis blasphemias, a diabolo ereptum fuisse
Decian, in tract,
crim, tom. 2, lib. 6. c. 3. nu. 19. ubi etiam refert quendam vicinum suum, puerum
ab infantili aetate, teterrime conniventibus parentibus blasphemantem, fuisse a rusticis
occisum.

No. 21: ... quod minor dicitur qui nondum est annis 25

... et ab

inde supra

dicitur maior in negotiis peragendis, ac etiam in delictis,

No. 22: ... quod senectus dicitur ab anno 50 perfecto usque ad annos 70 ...
No. 23: Regula I sit, quod senes delinquendo mitius puniuntur ... No. 26: ... ut
praesertim procedat in poenis corporalibus ... No. 32: Limita II in capitalibus, in quibus
senes mitius non puniri ... No. 33: Sic et in homicidio, senilem aetatem non esse iustam
causam minuendi poenam,
No. 35: ... quia tunc demum senes puniuntur mitius, (viand scilicet propter senectutem, et sanguinis diminutionem sunt etiam diminuti sensu, et intellectu, ita quod
repuerascere incipiant,
secus autem, quando sunt robusti, graves, perspicaces, et
sapientes, ...
No. 38: ... in poenis pecuniariis in quibus senes non puniuntur mitius,
No. 39: ... quia licet senes mitius puniantur, non tamen excusantur in totum,

No. 41: Regula II sit, quod minores 25 annorum mitius puniuntur...

No. 46: ... multo magis procedere in infantibus, quos in delictis excusan i cum
doli cbpaces non sint, et quicquid agunt ignorent.
No. 62: ... in proximis pubertati, qui si delinquant, adhuc mitius puniuntar,
quamvis aoli capaces sint,
No. 79: ... multo magis procedere in impuberibus, qui cum sint ad coeundum
impotentes, hoc ideo excusantur in totum, et minime tenentur in crimine adulterii, et
aliis delictis carnis ... No. 80: ... Nam ut refert gl. in c. summa 20, q. 1 authoritate
Gregor. lib. 4. dialog. cap. 19. repertus fuit novem annorum, qui nutricem impregnavit.
Et refert etiam Hieron. in epistola ad Vitalem presbyterum, quae est XIII. 1. tractatus,
2 partis, Salomonem fuisse 11 annorum cum Roboam filium suum genuit, similiter testatur

de Achaz, quod in 11 anno pariter genuit Ezechiam suum filium ...No. 93: ... quando
constaret quod dicti impuberes essent viri potentes ... Tune dicti impuberes licet mitius
puniantur quam majores ... No. 85: Sic etiam, et puberes ac minores 25 annorum in
eodem sodomiae crimine mitius puniendos ... No. 88: ... quia minor aetas excusat
etiam a poena ordinaria christianum carnaliter cognoscentem iudaeam, ... No. 98: ... in

crimine incestus, in quo minflrem aetatem excusare ...

No. 103: ... etiam in criminibus gravibus, et atrocibus in quibus quod minor
aetas faciat mitigare poenam
ubi loquitur de proximo pubertati, ... qui tamen loquitur
in minore 14 annorum

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET TIIEORICAE CRIMINALIS

341

No. 109: ... in crimine falsae monetae, in quo minores vigintiquinque annorum

licet non excusentur in totum mitius tamen puniuntur.

No. 121: Et omnia quidem praemissa multo magis procedunt in homicidio commisso,

ubi ponit casum in duobus pueris insimul aleis

per impuberes, et pueros ludentes
ludentibus, quorum unus iurgia inter eos occasione ludi orto, alterum cultro temperatorio
quem forsan ex ludo literario attulerai vulneravit, et ex eo vulnere vulneratus obiit,
docitque talem puerum non esse puniendum in plus quam in poena exilii.
No. 123: Sicut neo etiam in totum excusentur pubertati proximi ... et in specie
in crimine furti ... No. 126: Quod et idem in furto commisso in ecclesia.
No. 138: ... etiam in delictis geminatis, et iteratis, in quibus, quod propter
minorem aetatem poena mitiganda sit ... No. 140 ... Dicasque quod in delictis geminatis,
minores puniuntur gravius, sed non poena ordinaria, et mortis.
No, 162: ... ut minor puniatur mitius etiam factus maior, quia attenditur tempus
delicti, et non punitionis
No. 163: ... ut iudex non solum possit, si velit, minoribus delinquentibus poenam
temperare, sed etiam teneatur, et si id non fecerit, dicatur gravare, et ab eo possit appellare,

No. 168: ... ubi de homicida annorum 18, qui fuit damnatus ad triremes arbitrio
principis, ... No. 170: Verum, quod impuberes non alia poena puniri possint, quam ferula
... No. 171: ... non publice, ipsis inflicta ... sed in carceribus a parentibus, seu consan-

guineis, vel ab uno ex carcerum custodibus, ... Si vero delictum erat capitale, quod
saepe contingit, quando isti pueri sodomiae crimen active, vel passive committunt, vel
etiam plura committunt furta, t tune saepissime eos publice fustigatos ; ad triremes
autem propter eorum tenellem aetatem nunquam damnatos vidi. Quod si fuerint puberes
maiores, scilicet quatuordecim annorum licet minores 25. Et tune si delicti gravitas hoc

patiatur, et fustigentur, et etiam ad triremes darnnatur,

No. 180: ... in delictis spiritualibus, prout est crimen haeresis, et simoniae, in quibus
minores non excusantur ... No. 108) ... Si parricida filius esset maior sexdecim annorum
nullam certe mereretur veniam,
quendam nobilem iuvenem, qui nondum compleverat annum fuisse capite obtruncatum eo quia patrem veneno necaverat,
quod a poena

parricidii minor aetas non excusat.

GLAVA 54
ARGUMENTUM. DE EBRIO DELINQUENTE, ET ILLIUS POENA

Quaest. LXXXXIII (No. 1-26)

No. 1: Quinta causa minuendi est ebrietas. Regula enim iuris est, quod omne
delictum quantumvis grave, et atrox durrante ebrietate commissum, non ordinaria poena,

sed extra ordinem, et mitius punitur,

No. 6: ... quia videtur ebrius mitius puniri, etiam quod delinquat in principem,
prout in maledicente principi
No. 7: ... etiam in crimine blasphemiae ... No. 1 in fine:

quod ebrietas excusat

a periurio ... No. 10: ... etiam in poena pacis seu cautionis ruptae ... No. 12: ... et
multo magis in eo, qui ebrius evasit, sine sua culpa, quod potest contingere, prout
exemplificant doctores duobus modis. Primo, quia non cognoscebat vini qualitatem, et
potentiam ad inebriandum aptam cum contrarium crederet, ex eo, quia illud erat clarum,

et parvum, ... No. 14: ut poena ebrio diminuitur iudicis arbitrio ...

www.dacoromanica.ro

342

CARTE ROM INEASCA. DE INVATXTURA

No. 12: ... Secundo quando fuit deceptus a sociis, qui in vino mixturam, utputa
sal posuerint. Tune enim delinquendo ebrius, nullatenus punitur, nedum mitius,
No. 18: ... procedere in eo, qui taliter est inebriatus ut quicquid agat ignoret,
cum in totum propter ebrietatem fuerit a mente alienatus, secus autem in leviter ebrio,
et ut dicitur tantummodo proper vinum exhilarato. Nam is delinquendo non punitur
mitius... No. 19: ... quod et leviter ebrius mitius aliquantulum puniatur,
No. 20: ... in eo, qui sciens se solitum in ebrietate delinquere, et alios percutere,
ac offendere non abstinuit se a vini immodica potatione, et se inebriavit. Tunc eniin
delinquendo punitur non mitius, sed poena ordinaria,
No. 21: ... in ebrietate procurata, et affectata ad effectum, ut ebrius delinqueret,
et delinquendo se cum ea excusaret. Nam tune nullatenus excusatur, et ordinaria poena
plectendus est.
No. 22: ... in eo, qui in se reversus, et ebriositate cessante male contensus remanet

de delicto in ebrietate commisso; secus si de eo glorietur, quia tune ex ratificatione

subsequuta apparet, quod eodem modo deliquisset si non fuisset ebrius, merito poena
ordinaria puniendus est, ...
No. 23: ... quia ebrius, quis non praesumitur. Ideo illam alleganti ad effectum,
ut se a delicto excuset, incumbit onus probandi ... No. 25: ... quod ebrietas probatur
per testes de credulitate ... No. 26: ... Ideo signis, et coniecturis probari, ut puta ...
ex nimio potu, et praesertim diversorum vinorum ex evomitione, aut aliis similibus actibus

GLAVA 55
ARGUMENTUM. DE FURIOSO, ET PRODIGO DELINQUENTIBUS,
ET EORUM POENIS, ET AN FUROR PROBANDUS, ET PER QUEM

Quaest. LXXXXIIII (No. 1-55)

No. 4: Sexta causa minuendi poenam est furor: In qua regula sit, quod furiosus
in furore delinquens excusatur a poena

No. 2: ... Quomodocunque enim quis tempore

delicti sit extra mentem, excusat.

No. 4: ... etiam quod furiosus redierit ad sanam mentem. Nam adhuc puniri
non potest de delicto commisso t,empore furoris.

No. 5: ... ut et idem sit in furioso habente dilucida intervalla ... No. 6: licet
enim, quando constat furiosum dilucida intervalla habentem deliquisse in sana mente
non excusetur a delicto ... No. 7: Tamen bene excusatur furiosus habens dilucida intervalla, si e contra constet, eum deliquisse tempore furoris ... No. 8: ... ut si dubitetur,
quo tempore deliquerit habens dilucida intervalla an, scilicet tempore furoris; an vero
tempore sanae mentis,
Cf. Summarium, 5 in fine: Sed dic venus esse in totum remitti
iudicis arbitrio, qui ex qualitatibus, et circumstantiis iudicabit, an delictum fuerit commis-

sum tempore furoris an vero tempore sanae menlis, num, 11 et 12.

No. 13: ... etiam quod delictum fuerit commissum in sana mente ... No. 18: ...
Quod si agatur de poena pecuniaris, et furor adveniat non solurn post completurn processum informativum, sed etiam post defensivum, et multo magis, si superveniat post sententiam, et tunc pecuniariam poenam imponi posse, cum iam evidenter constet de delicto

... No. 25: ... ut furiosus non sit puniendus, quando nulla est spes, ut reducatur ad
sanam mentem: sed si de hoc esset aliqua spes, tunc non est dimittendus, et absolvendus, sed retinendus, et custodiendus, donec ad sanam mentem reversus fuerit

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALISi

343

No. 27: ... etiam in crimine parricidii ... si per furorem aliquis parentem occiderit
impunitus est, ...
No. 40: ... in eo, qui non est vere furiosus, sed simulavit se talem ad hoc, ut a
delicto excusaretur. Tune enim certum est hunc puniendum esse, ... No. 41: Et hinc
ropterea iudicem debere bene advertere, an carceratus fingat se furiosum, et ob id
debere etiam eum diligenter pluribus modis interrogare, ac diversis uti mediis, seu cautelis

.ad agnoscendum, an sit vere furiosus, an vero simulet ... No. 42: Probarem autem
furoris simulatio, vel iudicio medicorum, ... No. 43: Vel etiam praesumptionibus, et
coniecturis

No. 44: ... ut licet furiosus non puniatur, punitur tamen consulens, incitans,
seu praestans opem furioso, ut occidat, praesertim si gladium accomodaverit
Ubi
tamen requirit dolum in dante gladium in manibus furiosi ad hoc, ut puniatur poena
ordinaria.
(7)
No. 45: ... quia licet etiam non sit puniendus furiosus, non per hoc tamen dimittendus, et liberandus est, sed custodiendus est a suis,

GLAVA 56
ARGUMENTUM. CONSUETUDO LOCI, AN, ET IN QUIBUS CASIBUS EXCUSET
DELIN QUENTEM, QUAMVIS IRRATIONABILIS, INIUSTA, AC REPROBATA

Quaest. LXXXXV (No. 1-44)

No. 1: Septima causa minuendi poenam est consuetudo loci. Ex qua regulariter
delinquentem a poena excusandum esse
42)
No. 3: ... ut consuetudo actum de sui natura illicitum, et punibilem, faciat licitum,
et impunibilem
No. 9: ... quia consuetudo excusat etiam iudicem iudicantem contra legem
44)
No. 35: ... regulam procedere in jis, quae sunt prohibita a iure positivo ... No. 36:
Secus autem in prohibitis a iure naturali ... No. 37: Et multo minus in iis, quae sunt
prohibita a lure divino ... No. 38: Contrarium quod consuetudo etiam contra ius divicum, vel naturale excuset a poena temporali, licet non a poena peccati ... No. 42: ... quia
oonsuetudo licet excuset a poena temporali. Non tamen excusat a poena peccati, et aeter-

GLAVA 57
ARGUMENTUM. DELICTI INCERTITUDO, AC DELINQUENTIUM
MULTITUDO ; AN ET QUANDO FACIAT POENAM MINUERE ; QUOMODOVE
SIT PROCEDENDUM IN DELICTO, ET HOMICIDIO A PLURIBUS COMMISSO
AD IN QUISITIONEM, TORTURAM, ET CONDEMNATIONEM

Quaest. LXXXXVI (No. 1-97)

Octava causa minuendi poenam oritur ex multitudine delinquentium et ex incertitudine delinquentis. In qua quidem causa sicut duae rncidunt inspectiones, una scilicet
-quae respicit multitudinem certorum delinquentium. Altera vero, quae respicit incertitudinem delinquentis. Ita, et duas firmandas regulas censui.
No. 1: Regula 1, sit quod multitudo delinquentium facit minuere poenam. Ubi
Ubi dixit, quod
praesertim agitur de poena mortis, ne multorum strages sequatur
41)

www.dacoromanica.ro

344

CARTE ROMINEASCA DE INVATXTURA

si una universitas concurreret ex proposito ad occidendum hominem et occideret ; durum

esset omnes decapitan, unde forte poena commutabitur ...

No. 8: ... ut licet poena minuenda sit propter delinquentium multitudinem, haec
tamen misericordia non est habenda in eos, qui delicti, vel authores fuerunt, vel in delin-

quendo plus aliis operati sunt, vel principaliores extiterunt. In istos enim graviter, et
sine venia animadvertendum esse ...
No. 14: Regula II sit, quod propter delinquentium incertitudinem minuitur poena;
omnes enim quando delictum in subitanea rixa commissum est, absolvuntur a poema
ordinaria, et extraordinaria tantum poena iudicis arbitrio plectuntur ... No. 15: ...
quando ambulans per viam fuit occisus ex percussione lapidis proiecti, ex aliqua fenestra,
vel domo, in qua plures aderant homines, et eorum unus necesse est ut lapidem illum proie-

cerit, sed ignoratur quis. Tunc enim propter incertitudinem nullus tenetur, et omnes
absolvuntur ... No. 16: ... et non teneantur de occiso poena ordinaria, verum poena
extraordinaria, videlicet poena pecuniaria, sine dubio plectentur ...
No. 19: Amplia II, eandem secundam regulam ut, et idem, sit, si in una domo
aliquis reperiatur occisus, et nesciatur a quo ex existentibus in d. 1. domo fuerit occisus,
quamvis certum sit quod eornm unus occiderit, ... No. 21: ... quando in rixa a pluribus
commissa reperitur mortuus unico tantum vulnere affectus, ignoreturque quis ex rixantibus illud intulerit. Tunc enim propter hanc incertitudinem omnes absolvuntur a poena
ordinaria homicidii, et condemnantur in poenam extraordinariam arbitrio iudicis ...
No. 27: Ubi loquitur ... etiam quando tot sunt vulnera, quot rixantes ... si percursores
non sunt certi, adhuc non nisi poena extraordinaria plectuntur ...
No. 25: ... quando quis est mortuus ex pluribus vulneribus, et ignoretur, quis ex
pluribus rixantibus ea intulerit. Nam -adhuc omnes a poena ordinaria absolvuntur, et
extra ordinem condemnantur, ... No. 28: ... et constat qui vulneraverint, et qui non.
Tune enim non vulnerantes, non tenentur de occiso, nec puniuntur ... No. 30: Verum,
ut non vulnerantes nullatenus puniantur, quandol non solum non vulnerarunt, sed
nec etiam insultarunt, nec alio modo dederunt aliquod auxilium percussoribus, ... :
Secus autem (viand ipsi in rixa existentes etiarn aggressi fuerunt, beet non vulneraverint. Nam tunc sine dubio tenentur poena extraordinaria pro ope et auxilio Praes-

tito ...
No. 31: ... quando quis est mortuus ex pluribus vulneribus letalibus, sibi in rixa a
pluribus illatis sed ignoretur, ex quo vulnere mortus sit vulneratus, quia scilicet nesciatur
quis primo mortaliter vulneraverit, ac etiam illus vulnus, ex quo mortuus est, intulerit.
Tune enim pariter omnes absolvendi a poena homicidii, et condemnandi in poenam extraordinariam iudicis arbitrio ...
No. 34: ... quando quis est mortuus ex pluribus vulneribus quorum unumquodque
de per se non erat letale, sed simul iuncta mortem attulerunt ; constatque quod omnes
vulnerarunt, licet non constet cuius ictu vulneratus obierit ... Tune, inquam, licet omnes

teneri de occiso ... No. 35: Non tenebuntur poena ordinaria homicidii sed ... extraordinaria iudicis arbitrio ...
No. 38: ... in eo, qui mortuus est ex pluribus vulneribus; quorum praesertim unum
vel plura letalia erant. Alia autem non letalia. Certi sunt percussores, sed ignoratur quis
letale vulnus intulerit, et cuius ictu vulneratus perierit. Tune enim omnes puniuntur non

poena ordinaria homicidii, sed extraordinaria iudicis arbitrio ... No. 41: ... Et licet
constet, quis vulneraverit letaliter, et quis vulneraverit non letaliter ... No. 42:...
quod isto casu vulnerantes letaliter de homicidio teneantur, (caeteri vero qui non letaliter
vulnerarunt teneantur tantum de vulnere).

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN * PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS *

34&

No. 44: ... in mortuo ex pluribus vulneribus, quorum primum mortale fuit, alia
vero posteriora non fuerunt mortalia, et constat de primo mortaliter vulnerante, et de aliispostea non mortaliter vulnerantibus, tune enim quamvis primus letaliter vulnerans
teneatur de homicidio poena mortis, sed alia mitiori iudicis arbitrio plectendi sunt ...
No. 46: ... Ubi ponit exemplum, quando primus letaliter vulneraverit in capite, et secundus

non letaliter, cum parvo vulnere vulneraverit in digito ... No. 47: ... quod primi non
letaliter vulnerantes tenentur de vulnere, secundi autem vulnerantes letaliter tenentur de
occiso ... No. 49: ... primus percussor mortaliter vulneravit. Alter vero secundo loco
vulnerans in totum exanimavit. Tune enim primus vulnerans (quamvis mortaliter) de v4nere tantum, secundus autem de occiso tenetur ...
No. 56: ... ut in homicidio a pluribus commisso, si vulnerans, seu occidens sit

incertus, ... No. 57: ... Talis utique poena non corporalis, sed pecuniaria tantum erit
... No. 58: ... poenam exilii ... posse etiam ad triremes fieri condemnationem ...
No. 80: ... 13ene tamen possunt omnes torqueri ad sciendum quis eorum vulneraverit ... No. 82: Sic quoque homicidio commisso in una domo, si ignoretur quis ex
ibidem existentibus occiderit, posse omnes torqueri ad sciendum quid occiderit ... No. 83:
... dummodo contra torquendum adsint inditia particularia, ut puta si contra aliquem
urgeat mala fama, et quod sit solitus vulnerare et occidere ... No. 87: Unde secus si nulla
praecesserint inditia, ... No. 90: Sic quoque aliquo occiso ex lapide proiecto ex una domo,
non posse omnes in eadem domo existentes torcrueri, sed tantum eum, qui fuerit malae-

famae ...

GLAVA 58
ARGUMENTUM: PRINCIPIS AC SUPERIORIS IUSSUS, ET MANDATUM, AN,
ET QUANDO EXCUSET A POENA EUM PRAESERTIM, QUI METU,
ET MINIS COACTUS DELIN QUIT
Quaest. XCVII. asus I (No. 1-24)
Nona causa minuendi poenam oritur ex principis, seu alterius superioris iussu, et
mandato ... No. 2: Sic etiam in libre Regum legitur, quod qui non obedierit principi
mute moriatur ... No. a: ... ubi ilium textem ... declarat procedere, dummodo praeceptum sit iustum, secus si iniustum ... Ubi facit conclusionem generalem, quod iniustum

superioris mandatum non excusat subditum exequentem ... No. 5: ... procedere in
prohibitis a iure divino et a sacris scripturis ... et non obediendo, ... nullam meretur
poenam ... No. 6: ... ut et idem sit in prohibitis a jure naturali, in quibus non esse
obediendum principi, et obedientem non excusari ...
No. 7: ... ut et idem sit in prohibitis a jure positivo, quando agitur de gravi praeiudicio tertii, licet enim in prohibitis a jure positivo scripto, vel consuetudinario principi
obediendum sit, et obediens, excusetur a dolido, ex quo, vel nulli fit praeiudicium, aut
parum ... No. 8: Secus tamen est, quando agitur de gravi praeiudicio tertii. Tune enim
principis injusto praecepto obediendum non est, ... No. 9: Et generaliter eandem propositam regulam ... ut procedat in delictis atrocioribus. In quibus verum est, quod principi
et superiori, non est obediendum, et obediens non excusatur, secus autem in levioribus,
in quibus ab omni poena excusatur obediens ...
No. 11: ... in occidente vulnerante seu quomodolibet delinquente, de mandato
principis, aut alterius superioris minantis mortem, nisi mandatarius mandatum exequatur.
Is enim huiusmodi mandato obediens, uf suae vitae periculum imminens effugiat, excusandus est ... No. 21: ... ut procedat, quando ultra principis et superioris mandatum

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASC.A. DE INVXTXTURX

Z46

non solum intervenerunt minae, ... sed etiam si idem princeps, et superior sit solitus
minas exequi; secus si minae non intervenerint. Vel etiam s.i intervenerint, non tamen
minans sit solitus saevire et minas exequi. Tune enim taus sic occidens, seu delinquens
non excusatur,
No. 21: Ubi facit conclusionem generalem
timoris causam inducit.

quod regis praeceptum iustam

No. 18: Et hinc excusati mulierem, quae propter metum, et vim illatam, passa
est carnaliter cognosci

quod isto casu gxcusatur mulier, non solum a poena ordinaria,

sed etiam ab extraordinaria.

ARGUMENTUM. PRINCIPIS AC SUPERIORIS JUSSUM,

AN ET QUANDO EXCUSIT JUDICEM A POENA ALI QUID INIUSTE

AGENTEM

Quaest. XCVII. Casar II. Inspect. I (No. 25-51J

No. 25: Regula sit ... quod scilicet iudex, seu officialis non tenetur obedire principis, ac superioris, praecepto iniusto, et non obedien,do excusatur ... No. 28: ... qui
aliquem suspendere tacit, ... No. 32: ... torquendo aliquem indebite ... No. 33:
Quod si iudex viderit principis, et superioris praeceptum iniustum, ut supra continens, praqsertim aliquam exequutionem poenae corporalis ac mortis, non debet exequi,
(6).

sed consulere, rescribere, et expectare aliam iussionem; nunquam enim de morte hominis
cunctatio sera est ... No. 34: ... debeat iudex non tatim exequi, sed expectare per
dies 30 ... No. 35:
ut iudex pro suae conscientiae exoneratione, debet potius officio

suo renunciare, quam principis, et superioris iniustum praeceptum exequi ... No. 50:
Quando princeps certioratus exequi adhuc secundo loco iusserit, mina etiam obediendum est, quia certum est, quod princeps ita vult, et eius mandato, quamvis duro,
et iniusto parendum est, guando clare constat principem velle, ut illud exequatur omnino
sive iustum, sive iniustum,
quod tune obediendo, non peccat, si quantum potuit resistentiam fecit

ARGUMENTUM. IUDICI SEU OFFICIAI.I ASSERENTI SE ALI QUID FECISSE

IUSSU ET MANDATO PRINCIPIS, SEU SUPERIORIS,AN ET QUANDO CREDATUR

Quaest. XCVII. Casas II. Inspect. II (No. 52-66)

No. 52: Regula sit, quod iudici seu officiali asserenti se aliquid facere de mandato
principis non creditur, nisi aliter, quam ex sua assertione doceat de mandato ... No. 54:
quia tale principis mandatum videtur probandum esse per scripturam
ARGUMENTUM. DE IUDICE EXEQUUTORE EXEQUENTE INIUSTAM
SENTENTIAM ALTERIUS IUDICIS QUANDO EXCUSETUR. QUANDO

QUE ILLAM EXEQUI TENEATUR

Quaest. XCVII. Casas III (No. 67-80)
No. 67: Regula sit in hoc tertio casu, quod exequutor iudex etiam quod videat
sententiam iniustam, et exequendo etiam faciat contra propriam conscientiam. Non tamen
per hoc dictam exequutionem retardare debet, cum nullam habeat cognitionem, et excu-

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S*

347

satur ... No. 76: Quando coram exequutore opponitur de nullitate sententiae, ut puta,
.quia sit lata ab incompetente iudice; licet n. ipse non debeat de hac opposita nulitate
cognoscere; supersedebit tamen in exequutione, et negotium ad superiorem remittet,
si opponens incontinenti probare se offerat oppositam nullitatem, alias secus ...
No. 40: ... ut iudex non debeat exequi praeceptum iniustum Papae, sed rescribere,
etc, etiam quod Papa mandet exequi sub poena excommunicationis ... etiam quod Papa
praecipiat sub gravissimis poenis ...

ARGUMENTUM. DE IUDICE SAECULARI QUANDO TENEATUR EXEQUI

SENTENTIORUM JUDICIS
ECCLESIASTICI, ILLIQUE SUUM BRACHIUM SAECULARE IMPARTIR!
Quaest. XCVII. Casus IV (No. 81-108)
No. 81: ... quod iudex ecclesiasticus pro exequutione suae sententiae potest implo-rare brachium iudicis saecularis, et dictus saecularis iudex tenetur illud impartiri, et senten-

tiam praedictam exequi ... No. 100: ... in criminalibus ... in quibus saecularis iudex
non tenetur ecclesiastici iudicis sententiam exequi, nec degradatum clericum sibi traditum,
-morti tradere, absque eo, quod processum videat, et ex processu sententiam iustificatam
-cognoscat... No. 103: ... in crimine haeresis, aut alio ecclesiastic delicto, in quo iudex
saecularis nullam habet cognitionem, et iurisdictionem ... No. 105: ... ut iudex saecularis haereticum sibi a iudice ecclesiastico traditum, teneatur statim punire, et morti
tradere . : .

ARGUMENTUM. DE BIRRUARIIS ET EXEQU,VTORIBUS SI IUDICIS

AC PRESIDIS IUSSU, ET MANDATO FACIANT ALI QUOD INIUSTUM;
AN EXCUSENTUR ET QUANDO

Quaest. XCVII. Casar VI (No. 121-130)

No. 121: ... quod biruarii, et exequutores excusantur exequendo iniustam iudicis

sententiam, seu praeceptum in iis, quae spectant ad eorura officium ... ubi videtur
.ampliare hanc conclusionem etiam quod exequutor sit certus de iniustitia sententiae ...
No. 122: ... etiam quod aliquem occidat, ... No. 123: ... excusentur torquendo carce-

ratum ... quamvis indebite et iniuste.

_ARGUMENTUM. LABORANTES ET OPERAR II AN EXCUSENTUR LABORANDO
IN FUNDO ALIENO, DE MANDATO EIUS QUI IPSOS AD LABORANUUM
CONDUXIT

Quaest. XCVIII. Casus VII (No. 131-148)

No. 131: ... quod excusantur laboratores laborando in fundo alieno putantes,
fundum esse illius a quo conducti sunt ad laborandum ... No. 132: ... (viand scilicet
-operarii laborarunt in fundo alieno, ignorantes ilium esse alienum ; secus si sciebant vere,
vel praesumtive, tunc enim quod non excusentur, ... No. 141: Et hinc laboratores non
-excusandos, quando vadunt ad recolligendum fructus immaturos ... No. 142: Hinc etiam
non excusan i eosdem laboratores in amotione terminorum ... No. 144: Quando operarii
luissent ad laborandum in fundo alieno cum armis ... No. 145: Vel etiam si noctis tem-

pore_

www.dacoromanica.ro

348

CARTE ROM INEASCA. DE INVITILTURI

ARGUMENTUM. FILIUS DELINQUENDO DE MANDATO PATRIS

QUANDO EXCUSETUR

Quaest. XCVII. Casas VIII (No. 149-161)

Ne. 149: ... quod filius delinquendo de mandato patris excusatur ... No. 150:
... etiam in filiis delinquentibus iussu matris ... No. 151: ... etiam in uxore delinquente de mandato sui viri ... No. 153: ... procedere in criminibus levioribus ...
No. 154: Secus autem in gravioribus et atrocioribus ... No. 160: ... mitius tamen
puniretur, ...
(13)

ARGUMENTUM. SERVUS DELINQUENDO DE MANDATO DOMINI AN ET

QUANDO EXCUSETUR

Quaest. XCVII. Casas IX (No. 162-170)

... quod servus delinquendo de mandato domini excusatur ...

GLAVA 59
ARGUMENTUM. DE PLURIBUS, AC DIVERS'S CAUSIS,
QUIBUS DE JURE POENA DELINQUENTIBUS MINUITUR,
AC IN PRIMIS, DE MULIERIBUS AN QUOMODO,
ET QUANDO EXCUSENTUR IN DELICTIS

Quaest. XCVIII. Causa X (No. 1-19)

No. 1: Decima causa minuendi poenam erit ea, quae sexus fragilitatem respicit:
Regulam enim est, mulieres non sic graviter puniendas, quam mares, ac in poenis infligendis sexus rationem habendam.
No. 2:... ut et mulier excusetur a scientia fabricationis falsae monetae, cussae in

eius domo ... No. 4: ... a praesumpta fraude usurarum, et ideo si emant pro parvo
pretio cum pacto de retrovendendo, non possunt de usuraria pravitate redargui, ...
No. 7: ... a poena falsi, propter lacerationem scripturarum ... No. 8: ... ut etiam
mulieres in crimine haeresis, ... No. 9: ... a periurio ... No. 13: ... ut mulier excusetur
in iis quae a jure positivo prohibita sunt, ... non autem in jis, quae a jure divino, naturali, vel gentium sunt prohibita ... easdem subire poenas, quas sustinent mares; ...
ARGUMENTUM. RUSTICUS, AN ET QUANDO EXCUSETUR IN DELICTIS,

SEU MITIUS PUNIATUR, ET DE MATERIA

Quaest. XCVIII. Causa XI (No. 19-61)

Undecima causa minuendi poenam est rusticitas ... No. 29: ... ut rusticus excusetur (Blando in sua depositione dixit contraria, quia praesumitur non dolo, sed potius
per simplicitatem contraria deposuisse ... No. 31: ... quando constat quod ex malignitate rusticus contraria seu falsum deposuit, tuno enim quod non excusetur, ... No. 32:
... ut iudicis arbitrio relinquatur an rusticus per malitiain, an vero propter simplicitatem

contraria dixerit ... No. 49: ... ut rusticitas rion excuset in jis quae sunt probibita a
iure divino naturali vel gentium ... No. 50: ... tunc rusticus non excusatur neo ab extra-

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN e PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S *

349

ordinaria, neo ab ordinaria; No. 61: ... ut in omnibus casibus, in quibus rusticus excusatur id utique intelligendum sit, ut excusetur a poena ordinaria non autem ab extraordinaria ...

GLAVA 60

ARGUMENTUM. DORMIENDO DELINQUENS; AN PUNIATUR, ET QUANDO

Quaest. XCVIII. Causa XII (No. 62-76)

No. 62: Duodecima causa mitigandi poena est, guando quis dormiendo delinquitSaepius enim accidisse, quod homines dormientes deliquerint, testantur communiter
omnes in clement, prima, de homicid, ex Guliel. Guil. quem allegant, et recensent casum
cuiusdam sui socii Anglici, qui dormiens in ecclesia S. Benedicti surrexit de lecto, et ivit
per civitatem Parisiensem per longum tractum, pueroque per ipsum interfecto, adhuc
dormiens in lectum suum reversus est, et dicit Barto. in leg. ut vim, column, prima in
fine post nu. 5 quod quidam Pisanus tempore suo se armabat de nocte, et ibat per civitatem cantando, et ref erat Manan. Socin. in cap. ad audientiam, num. 51 de homicid.
Bononiae habuisse vicinam quandam puellam, quae in somniis surgebat ex lecto, et panem
faciebat, et multi qui re ipsa dormientes electo surgunt, ambulant, arma capiunt, pluraque
ac si vigilarent conficiunt ex antiquorum authoritatibus ... Ubi pro remedio valde conferre existimat herbam bettonicam, ex quo vim habet animos hominum, et corpora custodiendi a nocturnis ambulationibus, maleficiis periculis, et visionibus ...
No. 63: Regula igitur sit. quod si dormiens aliquem occidat, aut aliquo alio modo

delinquat, non punitur ... No. 64: ... quia dormiens aequiparatur furioso ... No. 65:
4.. quia naturali vitio parcendum est ... No. 66: ... quia dormiens mortuo a quiparatur ...

No. 72: ... in patre, matre, seu nutrice, quae si dormiendo, et voluendo se per
lectum infantem lactantem suffocaverint, non puniuntur, ... quod si filius anniculus
reperitur mortuus in lecto patris, vel matris, vel avi, vel aviae, vel etiam nutricis bonae
famae prout in dubio praesumitur; tale homicidium impunibile esse debet, ex quo potius
casu aut negligentia, quam dolo commissum praesumi debeat, cum nullus amor vincat

paternum ... et per consequens non imponitur isto casu poena mortis ordinaria, sed
extraordinaria iudicis arbitrio ...
No. 74: ... in eo qui dedita opera abdormivit, ut delinqueret, , ..nullam maerebitur
excusationem, sequutique homicidii, et offensionis reus erit.
No. 75: ... ut dormiens delinquendo non excusetur, quando vigilando ratum
habuit quod iam in somniis male gessit ... et faciunt quae in simili dixi de ebrio...
No. 76: ... ut licet dormiens, delinquendo excusetur, si tamen dormiens, dum
vult aliquem offendere, offendatur ab eo, excusatur utique ille qui, puta, ad sui ipsius
defensionem dormientem occiderit, ... tatamen videtur velle quod naturali jure inspecto
possit licite, et impune offendi, ...

GLAVA 61
ARGUMENTUM. AMORIS CAUSA DELINQUENS, AN PUNIATUR MITIUS

Quaest. XCVIII. Causa XIII (No. 77-92)

(1)

No. 77: Decima tertia causa mitigandi poenam est amor, amor enim ebrietati aequi-

paratur ... No. 78: Sic etiam et amorem furori aequiparare bene probat ... No. 79:...
Amorisque impetum, et turbationem omnibus aliis vehementiorem esse scripserunt ...

www.dacoromanica.ro

CARTE ROM INEASCX DE INVXDITURA

350

No. 80: ... sic etiam, et cognoscendum esse (saltem ad effectum ut mitius puniatur}

ei qui amoris impetu delinquit, ...

No. 84: ...in eo qui in via publica alicui puellae propter amorem osculum dat,
huic enim aliquatenus parcendum suadetur exemplo Pisistrati Atheniensium Tiranni,
cuius virginem filiam, cum quidam adollescens eius amore accensus in publico obviam
sibi, factam osculatus esset hortante uxore, ut ab eo capitale supplicium sumeret respondit,

si eos qui nos amant interficiamus, quid his faciemus, quibus odio sumus?
No. 85: ... ut excuset etiam in receptatione rerum furatarum ... ubi dixit in facti
contingentia vidisse quodammodo excusatam mulierem, quae amore capta cuiusdam viri
res, per eum furto subtractas receptaverat ...
No. 86: ... ut amor excuset etiam ab infamia, et meretricio, et illius poena ...
No. 87: ... in crimine raptus ... No. 88: ... in crimine libelli famosi ... No. 89: Limita
I. ut amor non excuset eum qui scales de nocte in alienam domum apponit illuc intrandi,

et suam amatam carnaliter cognoscendi causa ... No. 90: Verum, ... talis sententia
iudicio Italiae fuit visa nimis saeva, et crudelis, ... Ideo in occurenti casu, nec etiam in
proposito discendendum est a regula ...

GLAVA 62
ARGUMENTUM. NOBILITAS QUANDO FACIAT DELINQUENTIUM
MITIUS PUNIR!

Quaest. XCVIII. Causa XIV (No. 93-133)

No. 93: Decima quarta causa mitigandi poenas est nobilitas, in qua regula sit, quod
nobiles, divites, et digniores mitius puniuntur ... No. 96: ... in decurionibus, ac eorum
liberis, nepotibus, ac pronepotibus, qui nec in metallum damnatur, nec in opus publicum,
nee ad bestias damnatur, nec fustibus caeduntur ... No. 98: ...ut nobiles et in dignitate
constituti ... minime puniantur poena infamatoria, ut puta fustium, berlinae, aut simili
... nobiIes non esse ad triremes condemnandos, sed relegandos, aut in exilium mittendos
... No. 100: Et hinc decuriones, milites aliosve nobiles non esse furca suspendendos,
sed decapitandos ...
No. 110: ... in (poena) pecuniaria, in qua mitius puniri pauperes, et ignobiles,
quam divites, et nobiles ...
No. 111: Ratio differentiae inter poenam corporalem, et pecuniariam ... quod
quilibet punitur in eo, quo.d sibi minus est, ideo nobilis, et dignior magis punitur in pecuniaria, quam in corporali, quia minus sibi est solvere pecuniam, quam pati in corpus, ex
quo gravius est percutere nobilem, quam occidere rusticum. Et maior est quaelibet poena
corporalis, quamvis levis quacunque poena pecuniaria, quamvis gravi ... No. 112: ... Sic
et ignobili pauperi et minus digno minus est pati poenam corporalem, quam pecuniam

solvere, et dificilius est pauperi solvere denarium unum, quam nobili, et diviti solvere

marchas, ...
No. 113: ... In delictis, quae augentur propter nobilitatem et dignitatem, et quae
maiora reputantur a legibus in nobilibus, et dignioribus, quam in aliis minus dignis, et
minus nobilibus ... quando milites vendunt arma ... nam si miles ... in servitutem
se venire passus est capite puniendum ... tune enim nobiliores, et digniores non minus,
sed gravius puniendus esse, quam minus nobiles, et minus dignos ... No. 114 :... ubi
ponit exemplum in crimine desertae militiae ... ubi de nobili revelante secreta suae civitatis ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

351

No. 114: ... regulam praedictam non procedere in delictis, quae redeunt in contumeliam, et dedecus nobilitatis, et dignitatis tun enim quo nobiliores, et digniores sunt
delinquentes, ei gravius puniuntur, etiam quod agatur de poena corporali ... ubi ponit
exemplum ... in lenocinio commis per militem.

No. 115: ... ut eadem regula non procedat in crimine proditionis, in quo nobiles
proditores, non mitius puniri, quam ignobiles, et si crimen capitale sit, quod furca suspen-

dantur ... quod in Regno Franciae in crimine proditionis, et ruptae fidei magnates et
nobiles in altioribus furcis suspenduntur ...
No. 118: ... in crimine falsi in quo nobiles mitius non punitur ... propter periurium,
et falsum testimonium ... No. 122: ... in crimine haeresis in quo nobiles non puniuntur
mitius ... No. 123: ... in delictis quae consistunt circa inobedientiam seu transgressionem
superioris, in quibus nobiliores mitius non puniri ... No. 124 :... in crimine laesae maiestatis ...
No. 127: ... quando nobilis delinquit sub praetextu, colore, seu velamento nobili(atis, et dignitatis, quia tune non mitius punitur ex eo quia videtur delinquere in contu,

meliam, et dedecus nobilitatis, ...

No. 125: quando nobiles in delicto, et malitia contumaces, et perseverantes fuerint,

quia tune non puniuntur mitius.

No. 131: ... ut regula procedat in poenis arbitrariis, et non uniformibus, quae
ex qualitate personarum distinguen,dae sunt per iudicem, secus autem in poenis unifor-

mibus et taxatis a lege ve! statuto ...

No. 133: ... in crimine adulterii in quo non puniuntur mitius,

...

GLAVA 63
ARGUMENTUM. PERITIA, ET MERITA DELIN QUENTIS AUT SUORUM,
QUANDO IPSUM EXCUSENT A POENA ORDINARIA
Quaest. XCVIII. Causu XV (No. 134-143)

Decima quinta causa mitiganidi poenas, est ea, quae sumitur, vel ex peritia delinquentis in Rempublicam, aut meritis maiorum suorum ... No. 134: Regula igitur prima
sit, quod poena aut in totum remittitur aut saltem minuitur delinquenti propter eius insignem peritiam, aut celebre artificium maxime Reipublicae utile... cuidam Bombarderio
pro homicidio inquisito fuerit poena mortis commutata in poenam relegations a patria
per annos quinque, ut accederet ad deserviendum in bello, et strage Idrontina ... No. 139:
... quia peritia cum non sit qualitas insita a natura probanda est, ... No. 135: ... non
procedere in famoso, et manifesto latrone, vel seductore, quod non obstante eius peritia
poterit morti tradi, et postea principem consulere ...
No. 140: ... quod delinquenti potest etiam iudex poenam remittere, et minuere
propter merita, et beneficia in Rempublicam collata ... No. 142: ... nisi adeo gravissimum
crimen quis in Rempublicam commisisset, ut non magis celesti facinoris qualitas iudicem
ad illud vindicandum cogeret quam sua ipsius merita ad poenam minuendam suaderent...
No. 141: ... ut procedat in meritis ne dum ipsius delinquentis, sed etiam maiorunt
suorum, vel coniunctorum, propter quae poenam ipsius delinquenti, aut remitti, aut minui

posse: facit, quia propter merita parentum remunerantur filii, ... No. 143: ... quod
si merita sint separata a delicto, ut puta, quia delinquens diu ante delictum sit bene meritus
de Republica, et tune bene procedit firmata conclusio, quod scilicet propter praecedentia

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCI DE INVITATURI

362

merita in Rempublicam poena, aut minuitur, aut remittitur: si vero merita sunt annexa
in ipso delicto, et ex delicto met processit utilitas Reipublicae, et tunc, aut delinquens
habebat animum delinquendi, et non faciendi utilitatem Reipublicae. Primo casu, cum
adsit animus delinquendi licet casualiter eveniat Reipublicae utilitas, prout est quando
quis animo furandi, in domum alicuius ingressus de nocte scrinium surripuit, sed postea
in eodem scrinio literas proditionis Civitatis, et Principis invenit ; hoc utique casu is cum
intentionem furandi habuerit; poenam furti non evitabit, et fortuna que felix Civitati
luit non consideratur ... Ubi tamen etiam in primo casu admittit poenam minuendam,
quamvis a principio adfuerit animus delinquendi, et hoc propter felicem eventum, et bonum
effectum sequutae utilitatis in Rempublicam.

GLAVA 64
ARGUMENTUM. IUDAEUS EFFECTUS CHRISTIANUS AN,
ET QUOMODO POSSIT PUNIRI DE DELICTIS COMMISSIS TEMPORE QUO ERAT
IUDAEUS

Quaest. XCVIII. Causa XVI (No. 144-158)

No. 144: Decima sexta causa mitigandi poenam, est mutatio status, ex quo si quis
post delictum religionem ingressus fuerit in commissi delicti poenam, quod amplius luere
-(1)

nequeat ...

No. 145: ... Quod scilicet iudaeus effectus christianus minime puniri possit de delictis

ante baptismum commissis... No. 146: Contrarium ... No. 147: In hac contrarietate
nonnulli dixerunt, quod licet iudex possit, si sibi videbitur, sequi primam opinionem, non
tamen cogitur ... et ita in arbitrio iudiciis esse hanc mitiorem, et aequiorem opinionem,
et doctorum et theologorum authoritatibus confirmat.
No. 149: ... propositam regulam multo magis procedere, quando iudaeus effectus
christianus fecerit specialem poenitentiam de delictis ab eo commissis ante baptismum ;

tune enim ipsum non posse amplius puniri,....

No. 150: ... sine dubio iudaeus effectus christianus ab omnibus praeteritis criminibus

tunc enim ipsum non posse amplius puniri, ....

(4)

No. 150: ...sine dubio iudaeus effectus christianus ab omnibus praeteritis criminibus,

et peccatis absolutus censetur... No 151: . : .ut iudaeus effectus christianus, nec etiam
efficiatur irregularis ex homicidio ante baptismum commisso...
Cf. Summarium t: Monachus seu religiosus effectus post commissum delictum non

potest amplius puniri de eo. No. 144.

GLAVA 65
ARGUMENTUM. MUTUS ET SURDUS IN DELICTIS, QUOMODO EXCUSETUR
Quaest. XCVIII. Causa XVII (No. 159-163)
No. 159: Decimasepta causa mitigandi poenas est quando reus fuerit mutus, et surdus,
is enim si deliquerit cum non habeat sensum, et intellectum, et propterea infanti, et furioso

aequiparetur, ...
No. 160: ... non procedere si mutus, et surdus intellectum habeat possitque signis
et nutu mentem suam exprimere, et demonstrare reputatur habilis ad deliquendum...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS o

353

No. 162: Attamen cum confessio sic signis, et nutu significata non sit tuta, et clara,
prout ad reum condemnandum requitur, idcirco ex tali confessione ipsum mutum condemnari non posse ... No .163: ... quia si mutus, et surdus sciret scribere, posset per iudicem
cogi ad respondendum per scripturam, et si legitima procederent inditia potest etiam
torqueri, ut delictum per scripturam fateatur, et si fatebitur, et in scriptis suam redegerit

confessionem, videtur ex ea ipsum posse ccndemnari...

GLAVA 66
ARGUMENTUM. POENA QUANDO MINUATUR FILIO DELINQUENTI EX EO,
QUOD PATER IPSUM IN CA.RCERIBUS REPRA.ESENTAVIT

Quaest. XCVIII. Causa XVIII (No. 164-172)

No. 164: ...Decima octava causa minuendi poenam est guando pater filium delinquentem in carceribus constituit. Tune enim regulariter eidem filio non ordinariam, sed
extraordinariam, et mitiorem iudicis arbitrio imponendam esse poenam...
No. 165: ...ut idem sit in patre qui coepit filium bannitum ad mortem, et curiae
praesentavit. Nam et adhuc dictum bannitum non esse morti tradendum,...

No. 166: ...etiam in crimine laesae maiestatis ...mitius tamen isto casu filii a

parentibus accusati puniuntur ...

No. 167: ...etiam in patre praesentante filium timore ne a Curia caperetur, adhuc
enim ipsi minuendam poenam videtur, ...
No. 168: ...ut et idem sit in patre hebraeo repraesentante Curiae filium delinquentem.
Adhuc enim eidem poenam minuendam esse, ...
No.. 169: ...in filio capiente patrem delinquentem, et Curiae praesentante. Nam, et

Mine patrem mitius puniendum esse,....

No. 170: ...in matre praesentate Curiae filium delinquentem...
No. 171: ...non per hoc filius praesentatus per patrem impunitus evadit. Nam si
puniendus erat poena mortis, taus poena commutatur in poenam deportationis, vel exilii
... iniuncto exilio, seu relegatione ad tempus, ... venus tameh est ipsum iudicis arbitrio
plectendum eo praesertim, quia deportationis poena, quae ohm isto casu infligebatur amplius
hodie non est in usu, et eius loco successit poena arbitraria... No. 172: ... ut quicquid
sit de iure, et quicquid doctores praecitati cantent de facto, difficile esset in practica hanc
cautelam obtinere per ea, quae scripsit Rayne. de Forliu in d. leg. milites agrum . desertorem. ff. de re milit. attestans Bononiae non fuisse servatam hanc cautelam in quodam
de Galluccis, qui Curiae praesentavit filium bannitum, Caepoll. sd. caut. I. in fine, ubi
pariter, quod haec cautela est periculosa in crimine laesae maiestatis. Carer... Ubi dicit,
quod ista cautela non est tuta in aliis delictis, quam in eo, in quo loquitur tex. in d. leg.
milites agrum, desertorem ff. de re milit, praesertim non habita remissione a patre, et
idem repetit in circa itaque secundum, num. 11 in fine, subdens amplius, quod iudices
non attendunt hanc cautelam, cum tamen eam attendere deberent cum sit fulcita, et iurium, et Doctorum autoritatibus. Clarus... ubi dixit se certe credere, difficile esset obtinere in practica hanc cautelam, et quod nunquam vidit illam in practica proponi ... prout
nec ego etiam unquam vidi disputationem super eadem cautela contingere, licet bene viderim

quandoque filios in carceribus constitutos, et praesentatos a patre, et eos liberatos non

in vim dictae cautelae, sed quia sic de jure liberari debebat. Verum si casus contingeret
male crederern lacere iudicem, qui poenam isto casu non minueret, saltem Principe consulto.
23

0. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURi

354

GLAVA 67
DE APOSTASIA RELIGIONIS, SEU IRREGULARITATIS,
QUI DICANTUR APOSTATAE
Quaest. 183 (No. 61-95)
No. 61: Regula sit, quod apostata irregularitatis, seu religionis dicitur is, qui ab ordine
Sine habitu assumptae religionis et ad saeculum rediit

No. 62: ... ut apostata irregularitatis, seu religionis, dicatur etiam is, qui recedit
a monasterio sine licentia superioris, No. 66: Sic etiam abscondes scapulare, sub vestibus, ....

deferens habitum separatum a cappuccio ...

No. 68: ... ut moniales executes ex suo monasterio sine licentia superiorum dicantur

etiam apostatae ...

No. 69: ... ut apostata dicatur, et excommunicationis poenam ipso jure incurrat

religiosus professus tacite, vel expresse, qui ad quaevis studia litterarum, sine sui praelati
licentia extra monasterium vagando accedit, ...

No. 70: ... Et multo magis in religioso, seu etiam clerico saeculari, qui dimisso
habitu, seu etiam non dimisso uxorem duxerit. No. 71: ... Poena autem religiosi uxorem
ducentis ... et hodie inquisitores ... ieiunia, orationes, cum perpetua detrusione in monas-

terium iniungere solent ... in monasterium donex vixerint ... No. 72: ... ut religiosi,

seu clerici, sic ducentes uxorem, sint suspecti de haeresi, possintque contra eos inquisitores procedere si matrimonium contraxerunt, non clam, sed palam secus si clam, ...
quod si professus de monasterio egressus, palam uxorem ducat, haereticus est, potestque
de haeresi puniri si errorem suum pertinaciter defendere velit, licet verbo hoc non esse
peccatum non dicat, cum satis sit facto contrarium eius, quod dicit demonstrare,... No.
75: ... quia clerici in sacris constituti, si de facto uxorem duxerint, et postea poenitentes
ad clericatum redeant, potest, cum illis episcopus misericorditer dispensare ...
No. 80: ... ut non dicatur apostata, monachus seu clericus, qui monachalem seu
clericalem habitum non defert in cella, in balneis, seu alio simili loco secreto ..-

No. 85: Bene verum est, quod rapiens novitium ex monasterio capite punitur ...
No. 86: Quod, et idem procedit in persuadente aliquem apostatare a fide, nam et is

pari modo capite punitur ...

No. 88: ...monachus apostata ...si poenitens redire voluerit, recipiendus omnino
est in monasterio ... No. 89: ... non potest amplius eligi in abbatem, et electus eiciitur ...
No. 90: Nisi apostata fueritl dispensatus a Papa ...
No. 92: ... in religioso, seu etiam clerico saeculari non incedentes in habitu clericali, et religioso ex justa, et rationabili causa, ut puta faciendo iter per loca periculosa; is

enim non incurrit crimen apostasiae: ...

No. 95: ... ut apostata non dictur religiosus ille, qui ex sua religione, et monasterio
egreditur causa subveniendi patri, vel matri, inopia laborantibus, de licentia tamen sui

praelati...

Q. 183, No. 96: ... quod apostata religionis si ingrediatur aliam religionem assumatique dictae alterius religionis habitum non est excommunicatus... No 100: ... ut
multo magis procedat in religiosis ingredientibus strictiorem religionem, qui multo minus

dicuntur apostatae, neo ut apostatae puniuntur...

GLAVA 68
DE POENIS APOSTASIA RELIGIONIS, SEU IRREGULARITATIS
Quaest. 183 (No. 107-114)
(1)

No. 107: ... quod Upostata irregularitatis, et religionis, si saecularis sit, non est

excommunicatus ipso jure sed excommunicandus est ; si yero fuerit regularis ipso iure excom-

municatus est... No. 108: ... Quia si talis apostata in excommunicatione per annum per-

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS *

355

stiterit animo indurato negligens ad religionem, et ad clericalem ordinem, et habitum redire,

evidenter de haeressi suspectus est, potestque propterea ab inquisitore citan i ad responderndum de fide ... No. 109: ... Quia ultra exconimunicationem praedictam poenae apostasiae
irregularitatis, seu religionis, sunt plures, et diversae .-.. infamiae scilicet, quod repellatur
ab accusando et ferendo testimonio, quod praecedonte monitione deponatur, et si fuerit
incorrigibilis curiae saeculari tradatur ...
No. 112:... Ut ordinatus in apostasia etiam, quod postea poenitens fuerit suo abbati
reconciliatus, adhuc absque dispensatione Papae ministrare non poset.

No. 114: ... Ut bona apostatae irregularitatis, seu religionis apostatan non restituantur, sed remaneant- monasterio a quo apostatavit ...

GLAVA 69
RGUMENTUM. DE CONSULTORIBUS, AUXILIATORIBUS ET MANDATORIBUS.
CONSILIUM ET AUXILIUM DARE, QUANDO, ET QUOT MODIS QUIS DICATUR ;

IN QUO DIFFERAT CONSILIUM AB AUXILIO, ET MANDATO: ET DE FORMA

IN QUISITIONIS CONTRA AUXILIUM PRAESTANTES

Quaest. CXXIX. Par. 1 (No. 1-22)

No. 1: Consilii, (et auxilii), et mandati materiam mihi in hoc titulo pertractandam

propono ...
No. 4: ... quod consilium date videtur is, qui persuadet, impellit, atque instruit
et sic considerat verba,...
No. 1 in medio: ... quod auxilia praestantur corpore, pecunia, clamoribus, persuasionibus et consiliis ... No. 2: ... opem et auxilium praestare dicitur is, qui ministerium vel
adiutorium ad delinquendum praestat ... No. 4, ... opem vero qui ministerium atque
adiutorium praestet (sic considerat factum).
No. 3: ... Quod consilium differt ab auxilio. Aliud enim est auxilian, et aliud est
consulere ... No. 4: Consilium enim fit verbis, auxilium vero facto ... No. 7: ... ut
propterea statutum puniens auxiliatorem, non trahatur ad consultorem, et e contra.
No. 8: ... Quod consilium differt a mandato ; aliud est consulere, instigare, hortari,
vel monere, et aliud est mandare ... No. 9: Differt enim praecipue consilium a mandato,
quia consilium respicit gratiam, et utilitatem deliquentis, et illus cui datur consilium;
mandatum vero respicit non gratiam, seu utilitatem delinquentis, et mandatarii, sed
mandantis .. , No. 10: Nec isto casu attenditur, quibus verbis consilium detur, etiam

quod sint verba importantia mandatum, ut puta si dicat, mando, vel rogo, nam et
adhuc reputatur consilium, si delictum respicit utilitatem eius qui delinquere debet, et in
quem verba diriguntur, et e contra ...
No. 11: Et rursus mandatum differt a consilio, quia mandans obligatur mandando,
consulens vero non obligatur consulendo, et sic mandatum durius, et efficacius obligat,

quam consilium, ...

No. 11: ... et plus delinquit mandans, quam consulens ...
No. 12: Et ex praemissis infertur, quod accusatus de mandato absolvendus est, si
in prosequutione causae non de mandato sed de consilio constet, et e contra
No. 13: ... quando occiditur communis inimicus, tune in dubio potius praesumitur
consilium, quam mandatum, et consequenter consulens tenebitur mitiori poena, quam
principalis ... No. 14: ... non procedat quando quis fuit occisns contemplatione alterius,
quia tune non consilium, sed mandatum praesumitur ex parte illius, cuius contemplatione
23*

www.dacoromanica.ro

356

CARTE ROMMEASCX DE INVATA.TURA.

fuit factum homicidium, No. 15: ... Quando occidens non erat alias facturus; data
enim paritate inimicitiae intrat consilium, et non mandatum, ut supra dixi, et consequenter intrat mitior pena, quando deliquons erat alias facturus ; secus si non erat alias
facturus ... No. 16: In dubio autem isto casu, an praesumatur, quod quis esset alias facturus,
ad effectum, ut intret poena extraordinaria, videtur quod sic ... (Cf. Q. 134, No. 2: ... ut

puta si dixero, occide talem ...).

No. 18: ...Quando inimicitia non est aequalis, sed est maior in uno quam in alio,
quia tune praesumitur mandatum, et non consilium ex parte illius, in quo praeponderat
inimicitia.... (Cf. Q. 134, No. 2: ...ut praesertim mandatum contrahatur verbis imperativis, prout est verbum volo, et verbum mando, et ut puta si dixero, occide talem, vulnere
talem, aut quid simile, imperative loquendo ...).
No. 19: An autem isto casu possit dare tortura ad habendum mandatum, dixi infra
hac eadem quaestione p. 2, No. 69. et seqq. (Cf. No. 69: ... Quia consulens delictum
non solum punitur, ut supra, sed etiam torquetur super mandato).

GLAVA 70
ARGUMENTUM. CONSULENS QUANDO, ET QUA POENA PUNIATUR

Quaest. CXXIX. Par. II (No. 23-106)

No. 23: Regula sit, quod consulens delictum puniatur eadem poena qua ipse delin-

quens...

No. 26: ... Mann procedere in persuadntibus, inflammantibus, instigantibus, hortantibus, incitantibus, et instruentibus ...
No. 28: ... In co qui delinquenti delicti utilitatem ostendit, nam et is consulere

dicitur ...
No. 29: Ita, et consulere dicitur is, qui communicatum sibi homicidium futurum
illud laudat dicendo fore bene factum, aut quid simile:...
No. 30: ... Amplia III. in co qui volenti delinquere audita eius voluntate respondit
expedias te cito, quod facturus es, fac cito, aliter factum pon bene succedet, aut quod simile.
Nam et is consulere dicitur, et de consilio tenetur...
No. 31: Sed nunquid censeatur datum consilium isto casu, si respondens dixit, se
lo vuoi ammazzare ammazzalo, ... quod praedicta verba se lo vuoi ammazzare, amrnazzalo,
cum sint conditionaliter prolata, et posita in liberam voluntatem delinquents, nullum producunt consilium, seu persuasionem...
No. 32.: ...Non solum in consulentibus, sed etiam in consentientibus delicto ; agentes enim et consentientes pari poena puniuntur ...
No 34: ... quod agentes, et consentientes pari poena puniuntur, quando sumus in
delictis atrocissimis, ut puta in crimine laesae maiestatis, et parricidit ... et similibus ;

secus in levioribus ...

No. 40: ... In praestantibus favorem delinquenti, qui et eadem poena puniuntur,
sicut praestantes consilium ... No. 41: ... qui ... necessaria ad maleficium subministrat...
No. 58: ... Ut consulens puniatur non solum criminaliter, sed etiam teneatur ad
damna, et interese ... ubi quod consulens tenetur ad emendationem damni, etiam consilio
revocato, et etiam quod competeret actio contra principalem ...

No. 60: ... Ut et consulens, seu persuadens furtum, puniatur poena furti ...
No. 62: ... quod si fur sine consilio erat facturus furtum, et tune consulens non tenetur

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS )

367

eadem poena, .... si vero sine illo consilio fur non erat furaturus, et tune consulens
tenetur eadem poena ...
No. 63: ... ut et consulens furtum teneatur etiam ad damna et interesse, ac ad restitutionem rei furatae ipsi domino J.. ubi an consulens furaturo centum, ut et alia centum
furetur, an teneatur ad restitutionem omnium ducentorum, an vero centum tantum ...
ubi, quod consulens tenetur tantnm de damno, quod consulit, non autem de sequentibus...
No. 68: .... Ut consulens teneatur eadem poena, qua principalis delinquens, sive
delictum fuerit perpetratum incontinenti post datum consilium, sive ex intervallo...
No. 72: ... si verba praetensi consilii non sint clara, et recipere possint, et bonam,
et malam interpraetationem quia in dubio interpraetantur in bonum, et non in malum
No. 75: ... Nisi inter consulentem, et occisum praecedat inimicitia ex aliqua recepta
injuria, quia tunc verba interpraetantur in malum, et non in bonum ...
No. 81: ... Consulentem non puniri, nisi sequuto delicto ... No. 87: ... quando
is, cui datum fuit consilium ad delinquendum, non devenit ad aliquem actum, seu conatum,
et tunc consulens si delictum erat atrox, puniendus videtur poena extraordinaria; si vero
erat leve, nulla poena punitur ... No. 88: ... in consulente delictum atrox, in quo de jure
communi punitur eadem poena conatus, effectu non sequu-to ...
No. 90: ... Quando consulens consilium revocasset re integra, tunc enim non tene-

tur ... No. 92: ... quia ut consulens non puniatur ex eo quod consilium revocaverit,
necesse est, ut non solum contrarium delinquenti debeat consulere, sed etiayn quod sie
certus quod ille non amplius sit commissurus delictum; quod si de hoc non sit certus, debet
denunciare illi, in cuius necem consilium praebuit ... No. 93: ... ut non tantum revocans
consilium debeat denunciare personae occidendae in genere, ut caveat se, quia contra ipsum
de morte tractatur, sed etiam debeat nominari persona in specie, quae occidere volebat ...
No. 92 in medio: ... Non sic in mandante, cum mandatum nuda et simplici voluntate

mandantis revocetur ...

No. 97: ... ut consulens, seu inflammans, vel incitans aliquem non ad occidendum,
sed ad habendum odio eum, quem postea incitatus, seu inflammatus occiderit, non eadem
poena, qua ipse occidens, sed mitiori puniendus est ..1
No. 99: ... quia tunc consulens homicidium punitur poena ordinaria homicidii,
(viand occiditur is, contra quem consilium fuit datum; secus si occidatur alia, et diverse
persona, quia tune non intrat poena ordinaria ...
No. 100: ... quia et consulens non potest molestan, quando piincipalis delinquens

Nit absolutus ...

No. 101: ... quando in delinquente datur aliqua qualitas aggravans, vel excusans,
quae non sit in consulente, tune enim qua poena puniendus sit ipse consulens ... (Q. 131,
No. 44: ... nata auxilium praestans delicto licet puniatur eadem poena, ipse delinquens,
hoc tamen non procedit, (Blando in ipso delinquente principali poena augeretur propter
f20)

qualitatem, quia tunc non punitur propter illam qualitatem in principali delinquente
existentem, eadem poena ...).

GLAVA 71
ARGUMENTUM. CONSULENS ALLIAS FUTURO, AN, ET QUA POENA PUNIATUR

Quaest. CXXIX. Par. III (No. 107-154)

No. 142: ... quia ad probandum, quod quis esset alias facturus, vel non, probatur
(1)
coniecturis ... No. 143: ... Prima enim est coniectura, quae sumitur ex praecedentibus

minis ...

www.dacoromanica.ro

658

CARTE ROMINEASCA DE INVXUTURX

No. 445: ... Secunda est coniectura illa, quae oritur ex inimicitia inter occisum, et
occidentem; tunc enim praesumitur, quod occidens etiam sine consilio, esset occisurus, et
ideo isto casu consulens non tenetur de occiso
No. 147: Tertia est coniectura, quando delinquens praeparavit se ad delinquendum,
ut puta in homicida, qui praeparavit arma ad- occidendum, tuna enim praesumitur quod
is etiam sine consilio esset facturus

No. 144: ... Et quid de eo qui ante delictum dixerat se omnino velle lacere
No. 148: ... Ubi de eo, qui
dixerat se omnino velle facere
Summarium, ad Q. 129, par. III: Delinquens diu post consilium datum praesumitur
delinquisse ex suo proprio motu, et non ,e2C praecedenti consilio, No. 151 ... Contrariuni
quod ex intervallo post datum consilium, delinquens non praesumitur motus ex illo consilio...

GLAVA 72
ARGUMENTUM. DE AUXILIO PRAESTITO ANTE DELICTUM
Quaest. CXXX (No. 1

71)-

No. 4: ... in accomodante arma ad vulnerandum, vel ad occidendum ... No. S:

Idem de accommodante ferramenta, seu alia instrumenta ad furandum ... No. 9: ... In
accommodante equum delinquenti.. , No. 13:... In dante pecuniam delinqunti, ad delictum committendum ... No. 20: ... In accommodante scalam ad committendum

furtum, vel aliud delictum, quod cum et ipse dicatur opem, et auxilium praestare

delicto ea propter eadem poena, qua ipse delinquens, puniri debet

No. 7: ... si scienter accommodaverit delinquenti ad delinquendum
secus si
ignoranter, ut puta quia accommodanti fuisset dictum, quod volebat ire ad vineam...
No. 8: Et in dubio praesumitur quis arma, ferramenta, et similia accommandasse non
scienter ad committendum delictum, sed ignoranter
No. 23: ... per ea, quae generaliter dixi hanc eadem quaestione, No. 58. et No. 7
No. 25: ... in accommodante domum in qua delictum committi debet, vel in qua
videtur puniendus eadem
delinquentes commorari debent ad delictum committendum,
poena
No. 27: ... In associante delinquentem ante delictum, ut puta ne ab aliquo impediatur ad deliquendum, licet manum in delicto non apponat; nam et is puniendus videtur
eadem poena, qua punitur ipse delinquens ... No. 28: ... quod contrarium quod ex sola
procedat, quando
associatione ante delictum non teneatur associans eadem poena;
ante associationem praecessisset consilium, vel non praecedente consilio, quis non solum
procedere prout loquitur in associantibus
associavit, sed etiam astitit... No. 29:
delinquentem do/o, et ex proposito; secus si ignoranter... No. 30: ... Ubi amplius, quod
in dubio praesumitur quis potius casu fortuito associare delinquentem, quam scienter, et
dolose

No. 32: . , . Etiam in eo, qui occisori monstrat domum, seu locum, in quo latebat
occidendus, seu alias occisori scortam, ut dicitur, facit contra occidendum, quia tune et
is dicitur praestare opem; et propterea eadem poena videtur puniendus ... No. 35: ...
quod si ex huiusmodi exploratione fuit causatum homicidium, hoc est quod sine ilia occisores, aut non occidissent, aut non sic commode, et faciliter occidissent denunciatum
Si vero eiploratio non fuit causa homicidii, quia etiam sine exploratore illi, qui posuerunt
se in insidii denuntiatum occidissent, ... non intret poena ordinaria ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS t

369

No. 36: ... eademque poena puniatur is, qui tenet in sermone occidendum, donee
-a suo inimico insultetur, et occidatur ... No. 37: ... ubi pluribus probat teneri eadem
poena adulterii eum, qui arte, et falaciis maritum extra domum vocavit, perduxit, et retinuit,

donee socii ad uxorem ingressi, illam carnaliter cognoverint , .. No. 38: ... procedere
quando clare constat, quod unus alterum retinebat ad effectum, ut a corixante percuteretur ; secus si hoc ciare noh constaret. Ut puta guando ambo essent inter se complexi,
et conglutinati, et interim tertius corrixans veniret, et ex illis sic insimul dimicantibus
unum vulneraret ...
.
No. 39: ...Ut et auxilium praestare ante delictum dicatur is, qui sicariorum sarcinas
custodit, dum ipsi ad aliquem occidendum vadunt
No. 41: ... is qui litteras de delicto tractantes, et ad delictum spectantes, alicui
transmisit, ... quod punitur eadem poena, si scienter dictas litteras portaverit ...
No. 42: ...ut tune demum praestans auxilium ante delictum (sive etiam in delicto)
puniatur eadem poena, sicut delinquens, quando cum auxilio dedit causam delict0... ;
secus si delicto causam non dederit, quia tunc mitior poena venit imponenda... No. 60:
... Sublimita limitationem procedere in levibus delictis, in quibus bene verum est, quod
auxilium non punitur, effectu non sequuto ; secus vero in atrocioribus, in quibus cum attentatum puniatur, etiam non sequuto effectu, ita pariter dicendum est auxilium aliqua poena

puniti, etiam effectu non sequuto ...

No. 61: ...non tamen punitur propter non praestitum auxilium adversus delin.quere volentem ; communiter enim receptum est, quem non teneri delicto obviare, illud

relevando, aut insultatum defendendo... No, 66: ... quod ubi insultatum defendere
quis non tenetur, tune nee etiam tenetur, et si posset sola acclamatione ilium defendere...
No. 67: ... quando dominus, pater, bare, seu princeps sciens, seu videns delictum
eommittendum a suo servo, filio, vel subdito, tenetur in quantum potest illi obviare, prohibendo, relevando, aut alias invasum defendendo, vel quoquomodo delictum impediendo ;

et e contra servus, filius et vassallus sciens delictum committendum in person= sui

domini, patris, vel principis tenetur relevando, aut alias obviando, et defendendo illud
impedire ... No. 68: ...in praelato, qui tenetur defendere suos subditos, et e contra eorum
delictis obviare ... No. 71: ... quando negligentia in non revelando delictum, et illi non
obviando quis punitur, tune taus poena non est ea, qua punitur principalis delinquens,
sed mitiori arbitrio indicis iuxta facti, et personarum qualitatem ...

GLAVA 73
ARGUMENTUM. ASTANS ARMATUS IN RIXA QUANDO ET QUA POENA PUNIRI

POSSIT DE OPE, ET AUXILIO PRAESTITO

Quaest. CXXXI. Par. II (No. 67-75)

No. 67: ... Regula sit, quod astans armatus hoinicidio, seu alio delicto, ... punitur
eadem poena, qua punitur ipse delinquens, et homicida... Ubi quod co ipso, quod quia
stat armatus homicidio, videtur stare ad hoc, ut homicida securius, et habilius malum
committat, ... ubi quod astans armatus, dicitur dare pavorem.insultato, quod propterea
reditur timidior, et insultans audacior... No. 68: ... procedere in co, qui astitit armatus
scienter, et dolose animo praestandi auxilium; secus, si casu, et ignoranter astitisset, quia
tune videtur puniendus aliqua poena...
(1)

www.dacoromanica.ro

360

CARTE ROM1NEASCX DE 1NVITXTURX

No. 74: ... ut multo magis atrans armatus in homicidio puniri possit eadem poena,
qua punitur ipse homicida, quando post homicidium commissum associat ipsum occisorem, eique auxilium praestat ad evadendum; si enim sola assistentia cum armis sufficit
ad sic puniendum...
No. 75: ... Ut astans armatus homicidio teneatur homicidii poena, etiam quod
prius occisorem persuaserit ad non occidendum...

GLAVA 74
No. 80: ...Ut in dubio in assistente praesumatur potius ignorantia, quam dolus,
et scientia, nisi hoc aliunde probetur ... ubi amplius quod scientia ista probanda est
liquidissimis probationibus ...
No. 84: ... ut isto casu credatur iuramento astantis armati, et dicentis se sic astitisse casu, et ignoranter, non autem scienter, quod quis esset commissurus klelictum, ...
ubi praesertim quando is qui iurat, est bonae famae ... No. 85: ... quia, an quis scienter,
et dolose armatus astiterit, an vero e contra, probatur coniecturis ... No. 86: ... Quia

pariter super hoc, an scienter, et dolose astiterit, poterat astans armatus torqueri ...
No. 87: ... Quia astans delicto ignoranter, tunc demum excusatur, quando statim,
quod videt malum animum illius, quem casu associavit, se retrahit, et discedit a rixa,
cum posset ; secus si non recedat, et adhuc suam praestet praesentiam armatus, quia
tune nullo modo excusatur ...
No. 88: ... ut tunc demum non teneatur is, qui armatus assistens discedit a loco rixae
ante homicidium sequutum dummodo homicidium sequatur ex aliquo intervallo post illius

recessum ... No. 89: ... Quia astans armatus etiam casu, et ignoranter, tenetur eadem
poena, qua principalis clelinquens, quando post commissum delictum illud habuit ratum ...

No. 96: ... Ut tune demum assistens armatus homicidio teneatur eadem poena,
qua tenetur ipse homicida, quando s. homicida est certus ; secus si incertus...

No. 97: ... Ut astans armatus non teneatur, nec puniatur, quando fuit praesens
homicidio, et se in rixa interposuit animo dividendi ...
No. 98: ...in eo qui est praesens maleficio, et homicidio sine armis ; tune non praesumitur assistere dolose, et malo animo ... No. 99: ... secus si pervenisset cum armis,
et illa deposuisset, et adhuc arma essent sub assistentis custodia, ita quod ea facillima
apprehendere poterat, quia tunc idem est, ac si armatus astitisset ...
No. 100: ... procedere in assistente rixae a principio; secus si illuc accesserit post
coeptam rixam, et multo magis, si post vulnera illata, aut caedem sequutam, ...ubi quod
superveniens post coeptam rixam etiam adiuvando rixantem, non tenebitur tanquam
auxiliator, sed tantum de eo quod fecit ., .

GLAVA 75
ARGUMENTUM. DE AUXILIO PRAESTITO POST DELICTUM
Quaest. CXXXII
No. 4: ... in praestante auxilium delinquenti post delictum ad ipsum evadendum,
ut puta eum associando, vel alio modo, nam et tunc iste associans, ... punitur, sed non
eadem poena, qua puniendus est principalis delinquens .. sed vol poena arbitrio iudicis
... ; qui interponendo se inter delinquentem fugientem, et alios, qui eum prosequebantur,
ut caperent, ... puniatur eadem poena, qua esset puniendus delinquens fugiens ...

No. 6: ... in uxore, quae viro suo post delictum opem praestat ad evadendum,
quod nullo modo puniatur ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS *

361

No. 8: ... et etiam nulla poena puniatur associans delinquentem post delictum
quando sine armis, et non longe associaverit ..,.
No. 9: ... ubi etiam idem de eo, qui associavit homicidam ignorans in rixa fuisse
commissum homicidium ...
No. 10: ... ut associans delinquentem post delictum tunc demum non teneatur
de ope, et auxilio poena ordinaria, sed tantum poena arbitraria ... quando scilicet asso-

ciat non incontinenti, et immediate post delictum, sed aliquo temporis intervallo interiecto,
quod si post delictum immediate, et incontinenti associaverit, et tunc ex hoc oritur certum

inditium, ex quo videtur quod possit condemnari de ope ...

.No. 13: ... quando scienter delinquenti quis accomodat equum, ut aufugiat, non
punitur pari poena, qua punitur ipse principalis, sed mitiori ...
No. 14: ... in monstrante viam delinquenti, ut post commisum delictum aufugiat
ex manibus Curiae illum forsan prosequentis qui pariter non tenetur eadem poena, qua
principalis delinquens, sed extra ordinem iudicis arbitrio ... No. 15: ... in occultante
delinquentem post delictum ... No. 16: ... Et si contrarium, quod occultans delinquentem ne capiatur eadem poena puniatur qua ipse delinquens ...
No.

17: ...

in praestante auxilium post homicidium ad sepeliendum cadaver occisi,

qui quomodo puniatur dixi infra ...

No. 18: ... in praestante opem, et auxilium furto post commissum furtum; ut puta
receptando, et occultando rem furatam, qui pariter non tenetur poena furti, sed mitiori ...
No. 24: ... plus puniantur defensores, et authoritatem praestantes delicto, quam
ipsi delinquentes, quando scilicet sumus in gravioribus, ut puta in haeresi, et similibus
criminibus ... secus in civilibus, vel in minoribus criminibus, in quibus defendens, et

authoritatem praestans delicto non maiori, sed eadem punitur poena qua ipse delinquens ... No. 25: ... quia videtur quod intelligi debeat de defendente delictum, et de
praesentante illi authoritatem, non postquam fuit commissum, sed antea...
No. 29: ... in praestante opem, et auxilium delicto, praecedente tractatu, et
promissione de sic auxiliando post perfectum delictum ; is enim non mitiori poena, sed
eadem poena, qua principalis delinquens punir debet, puniendus videtur ...
No. 34: Et propterea praestans auxilium post delictum associando delinquentem
ad evadendum, domi receptando, occultando vel alio modo, non solum per hoc auxilio
potest condemnari, ut supra, sed etiam torqueri super praecedente tractatu, et scientia ...
No. 35: ... ut associatio, et auxilium praestitum post delictum faciat inditium contra
associantem et auxiliantem, dummodo tale auxilium incontinenti praestetur, secus si ex intervallo, quia tunc nullum facit inditium ... No. 37: ... procedere in dubio, prout loquuntur praeallegati doctores; secus vero quando ex aliis praesumtionibus constat, quod quis
associavit delinquentem sine ulla praecedenti participatione delicti,... No. 39: ... quando
associans, seu alias auxilium praestans, est affinis, vel consanguineus delinquentis ...

GLAVA

76

ARGUMENTUM. DE RECEPTANTES FURES ET LATRONES

Quaest. CXXXIII. Cap. II

Regula sit, quod receptans furem post furtum commissum tenetur poena
ut tunc demum receptans furem, aut furtum puniatur eadem poena
furti, quando, et furem, et furtum insimul receptat; secus si furem tantum, vel furtum
(1)

No.

75:

furti, ... No.

96: ...

tantum, quia tune non videtur intrare eadem poena, sed mitior ...

www.dacoromanica.ro

862

CARTE ROMINEASCX DE INVMTUR

No. 771 .. et multo magis in receptante latrones, qui punitur eadem poena qua
punitur latro: ... No. 79: ... ubi propterea, quod recipiens malandrinos poena mortiS
-punitur

No. 80: ... quia. non revelans, et non, offerens iudici latrones punitur facultatum
eadem poena
.dispendio pro qualitate personae, et iudicis aestimatione ... No. 83:
puniri eum, qui non apprehendit latronem, cum possit apprehendere; ut scilicet procedat,
quando illum dimittit corruptus paecunia, aut parte bonorum derobatorum
14)
No. 81: Et. non revelans, et offerens iudici sponte latrones existentes in eius domo,
vel fundo, vel si requisitus eos exhibere distulerit, domum, seu fundum, in quo dicti
iatrones steterunt, amittit, ,et si domus non est sua, perpetuo exilio subiacebit ... No. 90:
videtur distinguere inter simplicem receptationem et inter receptationem cum
occultatione, et associatione, ut primo casu non intret eadem poena, secundum autem sic...

No. 91: ... etiaM in receptante res furatas, qui propterea punitur eadem poena
furti, qua punitur ipse fur ... No. 93: ... adverte ad testimonium Baldi in 1, eos, ne
credas mulierem illam fuiSse suspensam propter solam receptationem furti; nisi receptatio fuerit reiterata, el cum promissione facta furibus de. receptando res furatas
No. 94: ... et multo magis in receptante pecunias, seu alias res furatas a iudicibus,
seu administratoribus publicarum pecuniarum, et rerum, quae ad fiscum spectabant, qui
propterea incurrunt crimen peculatus, et pari pena puniuntur, sicut ipsi fures
No. 99: ... in receptante fures, seu res furatas ignoranter, qui nec tenetur, nec ulla
poena punitur
No. 100: ... ut tune demum receptans, furem, seu-furtum, teneatur eademspoena
furti, quando scilicet quis receptavit animo occultandi , .. No. 101 ... quando sic receptavit animo lucrandi aliquid; aliter semis ...

GLAVA 77
ARGUMENTUM. MANDATUM IN DELICTIS QUIBUS VERBIS CONTRAHITUR

Quaest. CXXXIIL Cap. I

No. 1: Regula sit, quod mandatum inducitur quocumque modo, et quibuscunque
verbis imperativis, prout est verbum volo, et
verbum mando, et ut puta si dixero, occide talem, vulnere talem, aut quod simile, imperative loqueado
No. 3: ... ut mandatum contrahatur non solum verbis imperativis,
sed etiam rogativis,
No. 31;
quod etiam sub conditione possit dan i mandatum
ubi de eo qui
alteri dixit, S'io havessi uno che volesse ammazzare Antonio l'harei a caro, et iterum infra
Se si potesse trovare una persona, o due che ci levassimo costui davanti, non gli mancare,
mai, e lo sosterrei fuori a mie spese (Cf. Q .135, No. 1 ... quod mandans punitur eadem
poena qua puniri dehet mandatarius ...)
No. 8: ... ut mandatum inducatur etiam per verba impersonalia, ut puta quando
is' qui iniuriam retepit, dixerit alicui suo familiari, male hoc factum, est, nec decet hanc
iniuriam remanere impunitam, aut sine vindicta; nam si dictus familiaris postea occiderit eum, qui iniuriam intulit, mandatum praesumitur chntra eum, qui dicta verba protulit.
Ro. 27: Et in omni casu, in quo ex verbis praedictis induceretur mandatum ad offendendum, ut mandans teneatur, intelligendum est, quando subsequuta offensio est corres-

verbis, ... No. 2: ... ut praesertim

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

863

-pondens iniuriae illatae ipsi mandanti; secus si non sit correspondens, et maior. Utputa
si quis recepto pugno, vel alapa commiserit alteri receptae iniuriae vindictam, non utique
tenetur, si mandatarius occiderit eum, qui mandanti alapam, seu pugnum intulerit, quia
.cum non censeatur commissa, nisi proportionabilis vindictam, hoc ideo mandans de tali

excesu non tenetur

No. 28: . , . in dubio facienda est interpretatio verbornm, ut non importent Mandatum
ubi quod verba debent expresse tendere ad delictum; alias fiet interpretatio in
meliorem partem, et ibi hoc declarat, nisi interpretatio ad malum esset verisimilior
No. 34: ... si quis alteri dbcerit, si vis occidere talern occidas ; tune anim mandatum
ad occidendum ex dictis verbis non oritur, quia nec etiam oritur consilium
No. 36: . si quig alteri dixerit, vade ad Titium, et si Titius voluerit, ut Sempronius
occidatur, illum occidas, tune mandatum omnino induci, et oriri sine dubio crederem
intrare eandem poenam, etiam quod mandantes, et mandatarii sint plures
ARGUMENTUM. MANDATUM AN PRAESUMATUR,
SEU NDUCATUR, QUANDO pOMINUS,

QUI ALIQUAM INIURIAM PASSUS EST, SUO FAMULO DIXERIT

tNON REDEAS DOMUM DONEC ALI QUID NOVI SENSERIM DE ILLATA INIURIA,

AUT QUID SIMILE, ET QUID DE ALLO QUUTIONE FACTA

A DOMINO AD AURES SUI FAMULI,
QUI POSTEA SUI DOMINI INIMICUM OCCIDIT
Quaest. CXXXIV. Cap. II
No. 41: ... Regula prima sit, quod si dominus, qui ab alio iniuriam receperit, famulo
suo dixerit. Non redeas domum, nisi aliquid senserim de illo negotio, et famulus ex thnc
iverit, et interfecerit illum, qui. dominum suum iniuriavit, praesumitur ex dictis verbis

mandatum ... No. 42: ... etiam quod is, qui fuit occisus, non immediate iniuriaverit
dominum, sed mediate, ut quia ipsum famulum percusserit; et sic etiam quod occissor
esset inimicus occisi per replam, quod injuria faota famulo, censetur etiam facta domino

...

No. 43: ... quod isto casu dominus non puniatur eadem poena, eo quia iam famulus tanquam inimicus erat alias facturus, .. No. 50:
dummodo ille, qui occisus fuit, intulisset
mandanti domino gravem iniuriam, et eam quidem c,orrespondentem homicidio sequuto
in tantum ut pro illa vendicanda gladius requireretur ; secus si illata injuria non esset ita
gravis, utputa quia dominus non ferro, sed pugno, seu alapa fuisset percurssus, tunc enim
ex mandato praesumpto ex verbis praedictis non redeas domum, si mors sequatur non
potest poena mortis mandanti infligi, quia quodcunque generale mantlatum, de faciendo
vindictam, non intelligitur, nisi de vindicta aequali illatae iniuriae, non autem de.excessiva

... No. 51: ... nisi persona, quae pugnum, seu alapam recipit, esse nobilioris conditionis eo, qui pugnum, et alapam intulit
No. 56: Regula secunda sit, quod praesumatur mandatum ex alloquutione facta ad
aures alicuius, qui incontinenti occidit inimicum alloquentis ... No. 57: ... ut procedat
tribus concurrentibus requisitis ; Primo ut alloquutio sit facta secrete, et ad aures; Secundo

ut praecedat cap italis inimicitia; Tertio ut subsequatur homicidium incontinenti ... et

uno ex tribus requisitis praedictis d9ficientibus cessat etiam regula, et decisio praedicta
No. 52: ... procedere prout loquitur in famulo, in quo non poterat cadere alia verisimilis
verboru,m interpretatio, quam homicidii committendi; secus si fuissent prolata cum alia
persona, cum qua posset cadere alius sensus, quia tunc statur interpretationi ipsfus domini,

www.dacoromanica.ro

364

CARTE ROMINEASCA. DE INV.KTILTURX

utputa si iniuriatus diceret verba praedicta, non redeas domum, procuratori, vel advocato
... tu dic quod ex qualitate personae iudex debebit aestimare, ... (Cf. Summarium:
Limita tertio ... secus si fuisset prolata cum alia persona, utputa procuratore, vel advocato,
in quibus potest cadere interpretatio vindictae per viam iuris, No. 52.

No. 53: ... nisi dominus famulo suo dixisset, accipias unum bastonum, et non
redeas domum, tunc enim quia ex genere armorum non videtur mandasse quod occideret,

non tenetur de homici dio ...

ARGUMENTUM. MANDATUM AN PRAESUMATUR IN FILIO, SERVO, FAMULO,
CONSANGUINEO, SEU AMICO OCCIDENTE, SEU VULNERANTE SUI PATRIS,

DOMINI, AMICI VEL CONSANGUINEI INIIIICUM

Quaest. CXXXIV. Cap. III
No. 67: Regula sit, quod filius, servus, famulus, consanguineus et amicus occidens,
seu aliquo modo offendens eum, qui iniuriam intulit suo patri, domino, consanguineo,
seu amico, non praesumitur occidisse, seu offendisse, de mandato eius, qui iniuriam recepit,
et in cuius commodum, et utilitatem tale delictum redundabat ... No. 73: ... procedere
in delicto momentaneo, secus in successivo, in quo non praesumitur ignorantia domini,
patris, consanguinei, seu amici, quando delictum tendit ad eorum utilitatem, seu vindictam

et ideo praesumitur mandatum nisi prohibuerint ... No. 78: ... quando famuli essent
viles personae, et multo magis, si essent improbi, et malae conditionis, et famae, quia
tune delictum ab ipsis commissum ... praesunitur de mandato domini commissum, et
pro eis dominus tenetur ...No. 79: ...quando agitur civiliter et quo ad interesse civile,
quia tunc praesumitur mandatum in famulo, filio, condanguineo, seu amico delinquente
ad commodum, et utilitatem patris, domini, consanguinei sui, et amici, ... No. 81: Idem
in delictis, in quibus fuissent factae magnae expensae, quae cum praesumantur factae .6
pecuniis delinquentis non habentis praecipuam utilitatem ex delicto, ideo praesumitur
mandatum in domino, seu co ad cuius utilitatem commissum est ... No. 84: ... quando
pater, dominus seu aliquis consanguineus, vel amicus, est author rixae, et rixam incipiat,
in qua si percutiatur, vel male tractetur, propter quod ipsius filii, famnli, amici, seu consanguinei indignati aliquem etiam praeter conscientiam suam occidant, vel debilitent,
quia tunc idem, pater, dominus, amicus, seu consanguineus cum sit in culpa incipiendo
rixam, ea propter de subsequuto homicidio, vel debilitatione tenebitur ... No. 85: ...
quando delictum ad sui contemplationem, utilitatem, seu vindictam commissum, pater,
dominus, consanguineus, seu amicus ratificaret, quia tune tenetur, ac si mandasset ...
No. 89: ...si dominus, pater, consanguineus, seu amicus, sciens committendum delictum...

tacuit, et non prohibuit; tune enim ex praesumpto mandato tenetur ... No. 108:
Quamvis isto casu ordinariam delicti poenam imponendam esse ...
No. 94: ... quia in dubio praesumitur ignorantia in patre, domino, consanguineo,
et amico, in cuius utilitatem, seu vindictam delictum ab altero commisum fuit ...No. 95:
Et consequenter isto casu juramento probatur ignorantia ... nisi contra iurantem
laborat aliqua fama scientiae, vel infamia delicti ...
No. 98: ... (panda pater, dominus, seu consanguineus committendum idelictum
sciens illud non prohibuit ; secus si prohibuit, ... No. 100: Idem si non prohibuit, quia
non poterat prohibere, sic n. prohibendi possibilitatem praesupponunt ...scientem, et non

prohibentem teneri cum prohibere potuit ...

No. 71:. Et hinc est quod famulus iudicis verberans appellantem ab eius sententia,

praesumitur verberasse de mandato iudicis, ...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN t PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

365

ARGUMENTUM. MANDAN 8 QUANDO ET QUA POENA PUNIATUR

Quaest. CXXXV. Par. I

No. 1: Regula sit, quod mandans punitur eadem poena qua puniri debet mandatarius ... item pari poena puniuntur mandans, et faciens
No. 10: ... ut eadem poena mandans puniatur, ac mandatarius quando mandantes,
seu mandatarii sunt plures ; nam et tunc omnes, etsinguli eadem poena puniuntur ...No. 11:
omnes praemissam ampliationem procedere affirmant in atrocioribus, secus in
levioribus. No. 12: Et generaliter de hac materia, quando plures delinquunt, an reputetur
unicum delictum, et an unica tantum poena pro omnibus imponi debeat, an vero unusquisque sua poena plectendus sit, vide text. cum ibi notat. per doctores in I. si familia ff. da
iuridict. omn. iudic.
No. 15: ... Quia mandans tenetur eadem poena ... si in platea, aut in aliis locis
publice profitebatur, quod ipse quaerebat hominem pro occidendo talem, et propterea
si quis fuerit, qui illum occideret, sibi offerebat tantum pecuniam, aut simile; tune enim
si aliquis haec audiens occidit eum, quem iste occidi desiderabat
No. 18:
Quando mandatarius excessit fines mandati; nam tuno mandan s non

tenetur de excessu
No. 19: ... Quando mandatum fuit revocatum, quia tune mandans non tenetur
de delicto commisso post revocationem

No. 22: ... quando mandatarius acceptavit, et postea repudiavit mandatum, ac

<lain& occidit, et pariter concludit mandantem non teneri, si occidat ex intervallo
No. 23: Verum praemissam limitationem eam indistincte veram credo, sive mandatarius
post repudiationem occidat ex -intervallo, sive non ex intervallo
No. 25: ... si contingat, quod mandatarius occidatur ab eo, contra quern fuit
datum mandatum ... No. 26: Verum qua poena iste mandans puniri debeat ... et dixi
supra in tit. de homicid
ARGUMENTUM. MANDANS AN,

QUANDO ET QUA POENA TENEATUR SI MANDATARIUS

FINES MANDATI EXCESSIT

Quaest. CXXXV. Par. IV

No. 159: ... in mandante occidi unum, et mandatarius alium occidat, tunc enirn
mandans non .tenetur de occiso poena ordinaria, sed mitiori arbitrio iudicis

No. 32: ... quod si probationes factae ad favorem mandatarii, sunt factae ad
ipsius instantiam tantum, et tuno nullo pacto prosunt mandanti, etiam quod ex dictis
probationibus excludatur delictum respectu mandantis; secus ci dictae probationes fuerint
factae communiter ad instantiam utriusque, quia tunc utrique prosunt
No. 33: Et hinc inferri potest, quod absolutoria lata ai favorem mandatarii, non

prodest mandanti, et e contra ...

No. 37: Et an quod mihi licitum est impune facere, possim etiam alteri hoc demandare; et an mandatarius impune facial, sicut mandans
No. 39: in mandante adulterium committi ; nam is non tenetur eadem poena
iniuriarum
No. 40: Idem de pupillo doli capace, mandante fieri falsum testimonium, quod non
puniatur tanquam falsus testis, sed extra ordinem, eo quia in impubere non cadit periurium
... No. 42. Quia mandans non punitur maiori poena, quam mandatarius

www.dacoromanica.ro

366

CARTE ROMINEASCX. DE INVATXTURA.

GLAVA 78
ARGUMENTUM. RATIFICATIO IN DELICTIS, AN, ET QUANDO
MANDATO AEQUIPARETUR

Quaest. CXXXV. Par. II

No. 43: Regula sit, quod in delictis ratificatio aequiparatur mandato

... No. 44: ...

etiam quod ex delicto ratificato nihil pervenerit ad ratificantem, quia adhuc ratificans
punitur eadem poena, qua ipse delinquens ...
No. 47: ... ut ratificatio delicti inducatur non solum verbis, sed etiam facto ...
No. 60: ... si quis dicat, contentor de eo quod fecisti, placet mihi, gaudeo, bene egisti
ero tibi obligatus de hac vindicta, quam pro me fecisti, aut alia similia verba indicantia
concurrentem voluntatem, sive loquatur cum delinquente, sive cum alio ...
No. 48: ...ut ex receptatione, et occultatione delinquentis, qui delictum nomine
receptantis commisit eiusdem delicti inducatur ratificatio ...
No. 51: ... quia ratificatio inducitur per taciturnitatem, et non contradictionem ...
ubi ponit exemplum, si cui dicatur, talis pro te, et tuo nomine occidit talem, et ille non

contradicat ...
No. 54: ... ut ratificatio aequiparetur mandato in delictis, etiam quod subsequatur
post revocatum mandatum ; non enim est absurdam, quod quis revocet mandatum, etpostea poenitens revocasse, delictum ratificet ...
No. 58: ... non induci delicti ratificationem ex eo, quod quis pro deinquente fideiu-

beat ...
No. 59: ubi pariter quod inducitur ratificatio per ista verba, si ille non occidisset,
occidissem ego ,...
No. 79: ... quia sicut mandans adulterium committi, non punitur poena adulterii,
ita neo ratificatio adulterii, in proposito aequiparatur mandato ... No. 80: Contra ...
quod etiam in delictis carnis ratificatio aequiparetur mandato ... No. 81: Pro concordia
distingue, ut prima opinio procedat, quando adulterium committitur principaliter causa
libidinis, et concupiscentiae ... Secunda autem procedat, (viand non causa libidinis, et
concupiscentiae principaliter committitur, sed in iniuriam, et vituperium mariti; et sic
isto casu ratificans punitur, non de adulterio, sed de injuria illata ...
No. 82: Ubi tamen quod in dubio praesumitur potius adulterium commissum causa
libidinis, quam causa iniuriandi ...

ARGUMENTUM. MANDANS AN ET QUA POENA TENEATUR SI MANDATARIUS-

FINES MANDATI EXCESSIT

Quaest. CXXXV. Par. IV

No. 160: ... ut mandans aliquem percuti extra platearn, vel extra ecclesiam, non
teneatur, si mandatarius percussit in platea, vel in ecclesia ...
No. 153: ... ut propterea mandans aliquem percuti cum instrumento non apto
ad inferendum mortem, ut puta cum bastono, non tenetur de homicidio, si mandatarius
sic bastonando occiderit; non enim credendum est mandantem voluisse occidi eum, quem
solum bastonari iusserat ... No. 165: ... quando mandatarius excessisset fines mandati,

praesente mandante, et non contradicente

...

www.dacoromanica.ro

ANEXE: EXTRASE DIN t PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS

367

No. 167: ... tenetur tamen de eo quod fecit minus, ... et ponit exemplum in co
qui mandavit alteri ut occiderit Seium, et mandatarius noluit occidere, sed teutonice

verberare ...
ARGUMENTUM. DE REVOCATIONE MANDATI

Quaest. CXXXV. Par. V

No. 175: .._. Ut mandatum dicatur revocatum non solum expresse, sed etiam tacite,
utputa (viand mandans contraxit parentelam, vel fecit pacem cum suo inimico, quem puta
occidi mandaverat ; si mandatarius habens notitiam de dicta pace, seu parentela occiderit

eum, mandans non tenetur

...

No. 184: ... si mando Titio ut occidat Caium, et cras mando Sempronio ut eundem
Caium occidat, si Caius occidatur a Titio primo mandatario, teneor de homicidio...

No. 185: ... Quia mandatum non censetur revocatum ex diuturnitate temporis,
ideo tenetur mandans, quamvis mandatarius diu post receptum mandatum illud fuerit

exequutus ...
No. 187: ... Ut proposita regula procedat quoad poenam ordinariam, secus quoad

poenam extordinariam, quam mandans incurrit, si sequator delictum, etiam quod

mandatum revocaverit ...

www.dacoromanica.ro

INDICATII BIBLIOGRAFICE 1)
K. MARX, Formele premergdtoare productiei

capitaliste, Buc., E.S.P.L.P., 1956, 53p.

(p. 34-53).

F.

feudalismului fi
ridicarea burgheziei, Buc., ed. P.C.R.,
ENGELS,

Dectiderea

1945, 16 p.
Rdzboiul fdrdnese german, ed. a III-a,
Buc., E.S.P.L.P., 1958, 224 p. ( I *i

p. 147-153).

Anti-Diihring, ed. a III-a, 13unure5ti,

E.S.P.L.P., 1955, 478 p. (p. 296-302).
V. I. LENIN, Despre stat, in Opere, vol. 29,
Buc., E.S.P.L.P., 1956, 594 p. (p.

454-473).

ALEXANDRESCU, D., Droit ancien et moderne

de la Roumanie, ParisBuc., 1898,

p. 75, 109 passim.

Explicaliunea teoreticd pi practicli a
dreptului civil romEn In comparagune
cu legile vechi pi cu principalele legislaliuni strdine, Buc., 1906-1926, 11 vol.

(vol. I, p. 3-16; vol. IIXI, passim).

ARION, Dim.' C. Le Mpg recap-rock et le regime

de la terre dans l'ancien droit roumain

jusqu'it la reforme de Constantin Mavrocordat (Hospodar de Moldavie et de

Valachie) (1733-1796), Paris, 1929,

(p. 22, 52, passim).

ARION, DINU C., Unitatea legislativd In

trecutul voevodatelor romEnepti, in e Parlamentul rominesc , 12 iulie 1933,

p. 29-31.

BERECHET, *TEFAN, Schild de istorie a legilor

vechi romEnepti, 1632-1866, 1928, 91 p.

+ 106 (p. 25-30).

Istoria vechiului drept romEnesc, vol. L

Izvoarele, Iqi, 1933, 578 p. (p.164-173).
BERECHET $TEFAN, Legyitura dintre dreptul

bizantin pi romEnesc, vol. I, partea I,

Izvoadele, Vaslui, 1937, 376 p. (p. 112,
passim).
BERzA, M., Haraciui Moldovei f i Tdrii

RomEnepti En sec. XVXIX, In Studii

f i materiale de istorie medie, vol. II,

Buc., 1957, p. 17-21.

BIANU, I., Despre introducerea limbii romt-

nevi in biserica romEnilor, discurs de

receptie, Academia Romin, XXIV,

Buc., 1904.
BIANU, I. *i HOW, N., Bibliografia romi-

neascd veche 1508-1830, t. I, 1508

1716, Buc., 1903, IX -I- 572 p. (p.
156-158).

BOGDAN, DAMIAN, Contribuliuni la bibliografia romEneascd veche, Buc., 1938.

11 p. (extras din <1 Biserica ortodoxl

romin*, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1938).

I., Vechile institutiuni alle
Romaniei (1327-1866), Buc., 1882,
VI -I- 262 p. (p. 36).

BREZOIANU,

BUJOREANU, I OAN M., Colecliune de legiuirile

f i noi, vol. III, Buc.,

1885, 789 p. (p. 5-82).
Romlniei vechi

CALINEscu, Gil., Istoria literaturii romEne,

Buc., 1941, 948 p. (p. 13-14).

CANTEMIR, D., Descrierea Moldovei, traducere, cu o prefap de C. I. Gulian,

Buc., 1956, 294 p. (p. 199-201, passim).

N., Istoria literaturii romEne
vechi, vol. II, Buc., 1942, 178 p. (p.
113-115).

CARTOJAN,

CAZACU, AUREL, Dreptul de protimis. Origina

f i evolutia lui in dreptul rominesc, tea.,
Iai, 1937, 143 p. (p. 117).

1) Bibliogr aria cuprinde materialul 41 datele pe care le-am putut avea la dispozille.

24o. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASC.i DE INVATITURA

370

CHIRICX, GEORGE, Cercetdri istorice asupra

legislatiei bisericii romine din sec. XVII

fi XVIII, tez, Buc., 1895, 97 p.

(p. 65-68).

CIPARIU,

T.,

Crestomatia seau

analecte

literarie din d'afile mai vechi f i noue

rominesci,

Blaj,

1858, XXXVIII +

256 p. (p. 216-223).

Principia de limb

Blaj, 1866, p. 110.

i de scripturd,

CONDURACHI, ION, Expunere rezumateE a

teoriei Trzoftenirilor En vechiul drept roml-

nesc, Buc., 1919, 23 p. (p. 8, passim).

Trdsdturile

caracterist ice ale

vechiu-

lui drept penal romEnesc, Buc., 1934,

20 p.

CONDURATU, GR. C., Codul de legi al lui

Alexandru cel Bun, In Dreptul o, 1904,

nr. 19, p. 145-148; nr. 20, p. 153-156.

COSTACHEL, V., P. P. PANAITESCU i A. CAZACU,

V iata feudald in Tara Romineascd Fi

Moldova (sec. XIV-XVII), Bue., 1957,
559 p.
CaoszT, Gis., Dreptul bizantin in parile
romine. Pravila Moldovei din 1646, In
Studii , an XI (1958), nr. 5, p. 33-59.
DISSESCO, C. G., Les origines du droit rou-

main, trad. par J. Last, Paris, 1899,

71 p. (p. 63).

DONO OROZ, VINTILA, Drept penal, Buc.,

1939, 772 p. (p. 76).

DRAGHICI, MANOLAKI, Istoria Moldovei pe

timp de 500 ani pInti En dzilele noastre,

Iai, 1857, 2 vol., 5 + 222 + VI p.

(I); 258 p. (II).

DYOVUNIOTIS, I. C., MeXk'nog Eup-Cyo, Atena,

1914, p. 22.

ERBICEANU, C.,

Cronicarii greci carii au

FARINACCIUS, PROSPER, Praxis et Theoricae

Criminalis, Partis secundae, tomus pri-

mus, Venetiis, MDCVI I ; partis secundae,

tomus secundus, Venetiis, MDCXIII,

Lyon, 1616.
FILITTI, I. C. i I. D. SucHrANu, Contributii

la istoria dreptului penal romin, Buc.,

1926, 29 p.
Contributii la istoria justiliei penale

En Principatele Romine, Buc., 1922, 70 p.

(p. 14).
Din vechiul drept penal romEn. Rdspuns

d-lui prof. S. Longinescu, In eCurierul

judiciar o, 1927, p. 514-518.
FILITTI, ION, Despre vechiul drept penal

romin, 1928, 22 p. (p. 3-11, 21, 22).

Coup d'ceil sur l'anden droit pnal

roumain, In Revista de drept penal i

tiintA penitenciar s, 1932, p. 49-55.
Vechiul drept penal rondn. Intre- giri

privitoare la vechea organizatie judeceito-

rectscd, Buc., 1934, 74 p.

GASTER, M.,

Chrestomatie romtnit, Buc.,

Leipzig, 1891, CXLIX+16+368 p. (I);

VII +562 p. (II) (p. LVIII, 116-123).

GEORGESCO, V. AL., La rception du droit

romano-byzantin dans les principauts

roumaines (Moldavie et Valachie), In
Mlanges H. Lvy-Bruhl, Paris, 1958,
(dup Byzantinische Zeitschrift s, 52

Band, 1959, Heft 1, p. 241).

GIURESCU C., Noui contributiuni la studiul

cronicilor moldovene, Buc., 1908, 93 p.

GIURESCU, C. C., Istoria .Romlnilor, vol. III,

partea I, ed. a II-a, Buc., 1942, 438 p.

(p. 81-106).

D'HAUTERIVE, (A.-M.), Mmoire sur l'tat

ancien et actuel de la Moldavie, 1902,

409 p. (59-61).

scris despre Romini in epoca fanariotd,

Buc., 1888, LXXII + 361 p. (p. XI).

HEIMBACH,

dreptului canonic oriental. Manuscriptul

1851, p. 828 i urm.

IORGA, N., Istoria literaturii religioase a

ERBICEANU, C., Material inedit pentru istoria

grecesc al lui Manuel Maldx Notarul.

Forma f i continutul manuscriptului, In
Biserica ortodoxd romInd s, an. XVI
(1892-93), p. 319-334.

E. G., Const. Harmenopuli

Manuale legum sive Hexabiblos, Lipsiae,

RomEnilor pina la 1688, Buc., 1904,

VIII + 243 p. (p. 159-161).

ERBICEANTJ, VESPASIAN, Contributii la istoria

Vasile Lupu ca urm'dtor al En:paratilor de rdsdrit En tutelarea Patriarhiei

dreptului romEn, In e CuvIntul dreptatii s,

de Constantinopoie f i a Bisericii Ortodoxe,

nr. 8, p. 1-4;
nr. 9, p. 1-5; an. V (1923), nr. 3, p.
25-28; nr. 4-5, p. 49-52; nr. 6,
p. 81-84.

Ist., Seria II, t. XXXVI (1913-1914),

p. 205-236 (p. 212-216).

an. III (1921), nr. 9, p. 1-31; an. IV

(1922), nr. 7, p. 1

-TdrileInfluenta
dreptului bizantin in
Romtne, In 4 Cuvintul drepatii s,
an. IX (1927), nr. 1, p. 1-3; nr. 2,

p. 25-27; nr. 5, p. 101-103.

In Anal. Acad. Rom. y>, Mem. Sect.

Pilda bunilor domni din trecut,

e Anal. Acad. Rom. s, Mem. Sect.

In

Ist., Seria II, XXXVII (1914-1918),

p. 101-106.
comertului rominesc, vol. I,
-Buc.,Istoria
1925, p. 259 i urm.

www.dacoromanica.ro

INDICATII BICLIOGRAFICE

lonoA, N., Istoria Rominilor din Ardeal

Ungaria, Buc., 1915, VI -I- 461 (I);
XV -I- 291 -I- 14 (II).
Istoria literaturii rominesti, vol. I,

ed. a II-a, Buc., 1925, 400 p. (p. 265).

Istoria
rominesc, Buc.,
1928, 351 p.
Istoria bisericii rominesti fi a viegi
religioase

a rominilor, vol.

I,ed. a
(1929), 432 p. (p.

II-a, Buc., 1928

325-326).

Istoria Rominilor, vol. VI, Buc., 1938,

518 p. (p. 50, 134 i urm.).

KOGLNICEANU, M., Rumiinische oder Vala-

chische Sprache und Literatur, Berlin,

1837.

LONGINESCU, S. G., Fragmente din istoria

dreptului penal romin, in Curierul

judicial', 1926, nr. 41, p. 641-643,

1927, nr. 1, p. 3-5; nr. 5, p. 72-74;
nr. 10, p. 149-150; nr. 15, p. 226228; nr. 30, p. 468-470.

Anexti la Fragmente din istoria dreptului penal romin. Replicti la respunsul d-lor I. C. Filitti fi D. I. Suchianu,
In Curierul judiciar , 1927, nr. 35,
p. 545-553.
LUPU, ION, Vina i procesul ei la romini,
Iai, 1934, X + 456 p.

MAVROJANI, ALEXANDRU P., Situaliunea juri-

dicci a copilului natural in dreptul vechi,

Buc., 1911, 84 p. (p. 51 i urm.).

Jus Graeco-Romanum, Frankfurti, 1596, p. 256-265.

LEUNCLAVIUS,

371

IOHANNES,

LIPIT, E. E., BHBOTITHHCISOB tcpecTnalicrno

cnannancRang
BH8BEITHHCBH

Roaormaanna In,
c6opEnne` Moscova,

1945, p. 96-143.
Cnannaucnafl

o6mlina

ero

pon

IllopmHpoBarnut BIHMHTHCHOPO (peoTka-

misma, In BH3aHTHHCBIlik lipeMEHHHIC",

(1946), p. 161 i urm.

LITZICA, C., Catalogul manuscriptelor grecesti, Buc., 1909, VI + 564 p. (p.
155-156).
LONGINESCU, S. G., Istoria dreptului rominese din vremile cele mai vechi pina' azi,

Buc., 1908, 369 p. + 1 p. (p. 136-260,

passim).

Pravila lui Vasile Lupu fi Prosper

romanistul italian, Buc.,

1909, VIII + 120 p.

Farinaccius,

- Legi vechi rominesti fi

lor, vol. I, Pravila Moldopei din vremea

izvoarele

lui Vasile Lupo Ensolitd 1. de izvoarele

sale, 2. de varianta sa munteneascei,
intrupatii in Indreptarea Legii a lui

Matei Basarab, 3. de kilmcicirea sa in

franNzeste de A. Patrognet, Buc., 1912,

VI + 440 p.
Parerile d-lor N. Iorga fi I. Peretz
despre Pravila lui Vasile Lupu, in

Curierul judiciar o, 1915, nr. 61, p.

495-502; nr. 63, p. 511-515; nr. 65,
p. 527-531; nr. 66, p. 535-539;

METEI, *T., Istoria bisericii

fi

a viga rell-

gioase a Rominilor din Transilvania si

Ungaria, vol. I, ed. a II-a, Sibiu,
1935, XXXVI + 596 p.

MILAI, NICODEM, Dreptul bisericesc oriental,

trad. de D. Cornilescu, Vasile Radu,

revdzutti de I. Mihalcescu, Buc., 1915,

VII -I- 607 p. (p. 161).
MISSAIL, G. M., Originile legislaiunii romine,

Buc., 1865, 118 p. (p. 15-40).

Epoca lui Vasile Lupu ci Matei

Basarab V.V., Domnii Moldovei fi

Tara Rominesti (1632-1654), Buc.,

1866, VII + 498 p. (p. 46-57).

MOISESCU, I. G., ST. LUPIA j AL. FILIPA/CU,

Istoria Bisericii romine, vol. II, Buc.,

1958, 655 p. (p. 59, 60).

MuRknAu, D., Istoria literaturii romine,

Buc., f.d., 449 p. (p. 43-44).

NEDELCU, GEORGE, Puterea pcirinteascli in

vechiul drept rominesc, Buc., 1932, 223 p.

(p. 130-190 i 203-210).

NEGULESCU, PAUL, Studii de istoria dreptului

romin, VII. Divortul in vechiul drept

romin, Buc., 1900, 220 p. (p. 108-151).

NEIGEBAUER, IOH. PERD., Das kanonische

Recht der morgenleindischen Kirche in
der Moldau und Walachei, in Neues

Jahrbericht der Geschichte und Poli-

tik o, 1847, p. 495-508.

Die Rechtsverwaltung in der

Moldau

70, p. 571-577 (extras, Buc.,

1915, 31 p.; a apArut i In limba fran-

und Walachei, in Kritische Zeitschrift

fr Rechtswissenschaft und Gesetzgebung des Auslandes , an. XX (1848),
fase. 2, p. 39-88 .1 fase. 3, p. 71-88.

Drept vechi rominesc: Pravila lui Alezandru cel Bun, in Curierul judiciaro,
1923, nr. 14, p. 209-214; nr. 15,
p. 226-230; nr. 37, p. 577-579 (extras,
Buc., 1923, 40 p.).

OacoNomu, CIRU D., Despre penalitgle

la Romini In timpul lui Matei Basarab
si al lui Vasile Lupu, in Dreptul s,
1883, p. 473-480 (extras, Buc., 1883,
18 p.).

nr.

cezh).

24*

www.dacoromanica.ro

372

CARTE ROMINEASOA. DE INVXTXTUR

OLTEANU, *TEFAN, Meftefugurile din Moldova

in secolul al X VII-lea, In Studii

materiale de istorie medie o, vol. III,
Buc., 1959, p. 190-197.

ONIOR, VICTOR, /StOria dreptului romn,

ed. a II-a, Cluj, 1925, 404 p. (p. 207

209).

PuEcAmu, SEXTIL, Istoria literaturii romtne,

epoca (vale,

RXDULESCU, ANDREI, Cercetdri asupra

extras din

PANGAL, ION, Munca f i pedepsele in pravila

lui Vasile Lupu f i izvoarele ei greceFti,

tez, Ia.Ei, 1916.
PARGOIRE, J., Meletios Syrigos, Sa vie et
ses ceuvres, in e Echos d'Orient o, 1908
1909.

PANAITESCU, P. P., L'influence de rceuvre

de Pierre Mogila archevique de Kiev

dans les Principauts roumaines, Paris,

1926, 97 p. (extras din Mlanges de
l'Ecole Roumaine en France, V, Paris,
1926).

Dreptul de strtimutare al granilor in

frile romine, In e Studii i materiale
de istorie medie, vol. I, Buc., 1956,
p. 111-117.
PAUL D'ALEP, Voyage du patriarche Maca ire

ed. a II-a, Sibiu, 1930,

214 p. (p. 91-93).

dreptului, 1913, 66 p. (p. 4)

legislatiune

Revista critia de drept,

i jurisprudent4 s, Buc.,
1913).
Izvoarele dreptului civil Fi comercial

romin. Tendinfe rominefti spre dreptul

italian, Buc., 1932, 44 p. (p. 36).
Romanitatea dreptului nostru, Buc.,
1939, 23 p. (p. 11-13), In Anal. Acad.
Rom. o, Mem. Sect. Ist., Seria III,

t. XXI.

Influenta italiand asupra dreptului

ronan, Buc., 1940, 28 p. (p. 5), In e Anal.

Acad. Rom. s, Mem. Sect. Ist., Seria

III, t. XXII.
Publicarea

izvoarelor

dreptului

ro-

nanesc scris din Tara Romneascd Fi

Moldova, 'And la 1865, comunicare la
Academia R.P.R., Buc., 1949, 13 p.

d'Antioche. Texte arabe et traduction

francaise par pr. Vasile Radu, Paris,
1930, 200 p. (p. 179-180).

RADULESCU, ANDREI i COLAB., Codul Cali-

PERETZ, JEAN, Histoire de la vente en droit

Russo, D., Studii istorice greco-romne. Opere

roumain, Paris, 1904, 342 p. (p. 224

253).

PERETZ, ION, Pravda lui Vasile Lupu fi

izvoarele ei grecefti, In e Arhiva Soc.

tiint.Ei liter, din laEi o, an. XXV (1914),

nr. 5, 6, p. 201-221.

Curs de istoria dreptului romn, vol.

1928, 441 p. (p.

II, partea I, Buc.,

342-2-369).
Pida vuele

romnefti din sec.

Buc., 1930, 47 p.
Precis de

istoria

XVII,

dreptului ronan,

Buc., 1931, 393 p. (p. 332-339).

PETRESCU PROVIAN, Tu., Logodna in dreptul

vechi, in dreptul actual f i in noul cod

civil, tezd, Buc., 1924, 103 p. (p. 27).

Pie, LADISLAS, Die rumdnischen Gesetze

und ihre Nexus mit dem byzantinischen
und slavischen Becht, Prag, 1886, 36 p.
(Les lois roumaines et leur conexit avec

le droit byzantin et slave, Buc., 1887,

60 p., trad. par J. Ladislas).

POPOVICI, C., Fonanele ri codicii dreptului

bisericesc ortodox, 1866, XVIII + 119 p.
(p. 39, passim).
PREDESCU, LUCIAN, Drago f Eustratie Logo-

feitul, In e CercetAri istorice s, an. XIII

XVI, nr. 1-2, IaEi, 1940, p. 424-452;

cf. Ei e Convorbiri literare s, an. LXIII
(1930), p. 103-108.

mach, ed. crit., Buc., 1958, 1017 p.

(p. 47-48).

postume, t. I, Buc., 1939, IX+ 692 + 53

(I Ei II) (p. 237-246).

SXvoiu, Em., Contributiuni la studiul succesiunii testamentare in vechiul drept

rominesc, Craiova, 1942, VII + 187 p.
(p. 109, 110).
SECELEA, C., Cazuri de caterisire in dreptul
moldovenesc pincl la sfirfitul sec. XVII,
In e Cercetgri istorice s, an. VVII

(1929-1931), p. 80-86.

SION,

GHEORGHE,

Carte

romineascd

de

editata de..., BotoRni,

1875, 3 + 8 + 179 p.
invdatturd,

*OTROPA, VALERIU, Introducere f i biblio-

grafie la istoria dreptului romn, Cluj,

1937, 242 p. (p. 203-211).

SPULBER, C. A., L'Eclogue des Issauriens,

1929, V + 188 p. (p. 128).
Le code d'Alexandre le Bon et les

Basiliques dans les Principauts Roumaines, In a Bulletin de la Section

Historique de l'Acadmie Roumaine s,

t. XXIV, 2, Buc., 1943, 65 p. (p. 3-16).
Etudes de droit byzantin, V. Le concept byzantin de la loi juridique, Buc.,
1938, 23 p.
STOIDE, C. A., Contributie la biografia lui
Eustratie Logofdtul, In e Arhivas,

www.dacoromanica.ro

INDICATII BIBLIOGRAFICE

XL (1983), p. 123-127; XLI (1934),

p. 252.

373

Tarii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, uc., 1955,

259 -I- 6 p. (p. 34-35, 71).

URECHE, GRIGORE, Letopisetul

TANOVICEANU, I.,i V. DONGOROZ, Tratat de

drept fi procedurei penalci, vol. I V,
ed. a II-a, Buc., 1924 1927 (vol. I,

VERNADSRY, G., Sur l'origine de la loi

agraire byzantine, In Byzantion 0, an. II

THODORESCU, ANIBAL, Les lois TOUMaines

et les &rangers, Paris, 1905, 353 p.

XENOPOL, D. A., Istoria Rominilor din

p. 214),

(p. 97-101).

TINCULESCU, PAUL,

Ceirii de desprteald,

(1925), p. 169-180.

Dacia Traianii, vol. VII, ed. a III-a,

Buc., 1929, 283 p. (p. 138-146).

1705-1774, teza, Buc., 1932, 119 p.

(p. 29-41).

Studii asupra vechilor noastre afezeiminte, In a Convorbiri literare, an. VIII

Codex Bandinus, ed.

V. A. UrechiA', In a Anal. Acad. Rom.0,

ZACHARIAE VON LINGENTHAL, KARL EDUARD,

URECHI, V. A.,

Sect. Ist., Seria II, t. XVI, Buc., 1895,

CLXXIII + 161 p.

(1874), p. 191.

Geschichte des Griechisch-Rmischen Re-

chts, ed. a III-a, Berlin, 1892, XXIV +

424 p. (p. 17, 249).

URECHE, GR., Letopisetul Tdrii Moldovei,

ed. C. Giurescu, Buc., 1910, 302 p.

ZAMFIRESCU, HENRY, Les origines du droit

priv roumain, Paris, 1922, 156 p.

URECHE, GR. i SIMION DASCLUL, Letopisetu2

7' 'drii Moldovei, ed. C. C. Giurescu,

ZEPOS, I. P., Jus Graeco-Romanum, vol. II,

Craiova, [1942], LXXXII + 214.

(p. 101-105).

p. 65-71.

www.dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC DE MATERIP)

Abuz de incredere vezi Cheltuirea banilor
incredintati.
Abuz de putere, vezi Vattimare nedreaptei.

Actiune in justitie, vezi Pirci.

Afurisire, amestecare de singe, 41:16; AA
cu 'Arlie, ,52: 8; A., Cu na'pasta, 58: 9;
AA lepadarea calugariei, 68: 1; .., ...
hainelor calugresti, 67 : 4; ..., sila,
36 : 12; 37: 1, 10; .., sodomia, 39: 19;
0. suduirea clericilor, 49 : 3, 5; A., suduirea solilor, 2: 1; ,--, uciderea, 9: 30.

Animal, accident, IV: 51, 52; A., capturare,

VI: 61; 0.,, cine de turma, VI: 66, 67;
..... daune chid se bat animalele, VI: 62,
63'; ..., folosire neautorizatd, I: 20;
A., raspunderea stpinului, IX: 81, 8385; ...., vatmarea sau uciderea, I: 17,

19; III: 46; IV: 47 - 50, 53, 54;

VI: 58-60, 62, 63, 65-68; A., vtamarea vitei aflat In paz, III: 46; -Nita
straina In cireadd, III: 40-42.
Apeirare (legitim) - persoanei : contra
Ajutorarea vinovatului (complicitate) - la
vatdmarii nedrepte, 1: 7; ..., vietii
siivirsirea greselii, cercetare, 74: 2; ,,-,
corelatie Itntre ajutor si greseala, 72: 10;
A., cu *Uinta, 12 : 9; 72 : 2, 3, 5, 6; ,,-.
impiedicarea savirsirii greselii, 72: 11,
12; 73: 3; 77: 43; ,.., in once fel,
XIII: 127; .... indicii, 74: 1-8; .--,
material, 72 : 1, 4, 8, 9; .., rspunderea

slugilor 9: 12. - dupil sir- virfirea grefelii : ascundere, XIII: 127; A. ascunderea cadavrului, 75: 8; ,.., ajutorul
sotiei, 73: 2; 0., inlesnirea fugii, 75: 1,

3-6.

Ajutor datorat celor fugiti de asupreala,

12: 26; - de fiu, 12 : 19; -de localnici,
12 24; A., de namit, 12: 22; -, de

rob, 12: 21; .., de slujitor, sta.', 12: 20;

- de soti, 8 : 28-30 ; 12 : 23.
Alimente, vezi Hranei.
Amanet, vezi Zillog.
Amenintare, lauda de a face rau, XIII: 124.
Amestecare de singe (incest) definitie, 41: 1,
8; A., Modalitati, 41: 2; - fei NI nunti I :

cazuri si pedepse, 41: 3-15; A., confiscarea averii, 43: 3; - buna stiint,

42: 15; - cu nuntd : cazuri s'i pedepse,

42: 1, 8, 9; - buna stiinp, 42: 1018 ; A., efecte,

42: 2, 4-7; - pedepse :

canonice, 41: 16; separare de pat, 41: 7.

proprii, 8: 7, 9, 15; 9: 25; 11: 1, 2, 9,

27, 30; ..., vietii altuia, 12: 16, 18-24;
A. cinstei: sila, 11 : 4 ; -, rpire, 9 : 46;

A., de atacul somnambulului, 60: 6;

.e., uciderea altuia in locul agresorului,

11: 22, 28; .--, spaima, ingrozirea,
.11: 6-8, 10, 11; ..., nu poate fi invo-

catd, 9: 35; 11: 13-21; - averei,

11: 30; 12: 2; A., temere, amenintare,
11: 6-8, 10, 11; .--, exceptii, 9: 35;
11: 13-21.

Ape, abatere din match', XIII: 120.

Ardere de viu (ped.) furtisag, XIII: 149,
154; ...., pojar, VIII: 79; rapire, 32: 13;
A., silk 36: 4.

Arderea trupului dupd moarte (ped.), cal-

puzan, 4: 4;
sodomie, 39:

Armafi, armeifei,

58:

...,

2,

rapire, 32: 13;

15, 16, 19; 40:

executarea

...,

1.

ordinului,

11.

Aruncarea in apci (ped.) uciderea parintilor,

8: 16.
Arvonei, lucrul viei, I: 12.
Ascultarea de cel mare (supunere la ordin)

vezi Mic,sorarea certeirii, 8.

Ascunderea lucrurilor (tainuire), buna cre-

din, 76: 7; ...., comoara, 6: 17; ,.., din

furt, 75: 9; 76: 1, 5, 7; XIII: 128.

1) S-au notat Cu cifre latine pricinde, Cu cifre arabe cursive glavele 1 cu cifre arabe drepte zacealele.

www.dacoromanica.ro

376

CARTE ROMINEASCA. DE INVWTURX

Bdrbiariu, expert, .74: 7.

Bataia (ped.), cazuri : amestecare de stnge,
42: 1;
arderea gardului, VIII: 78;
bigamie, 15: 2;
distrugerea
recoltei i viei, V: 55, 56;
furtusag,

II: 28-30, 32, 34, 35, 38; XIII: 104,

105, 107;
hotrie, 27: 4, 7; 31: 1;
mdsuri hiclene, V: 57;
mutarea
hotarului, XIII: 135;
sild, 36: 1;
37: 4;
nu se aplica: boierului,
62: 3, 9; nebunului, 55: 4;
preotului, 36: 17;

vezi mai sus:

modalittiti ca pe hoti,
Furtuag:
ca pe

pdgini, V: 57;
cu comAnace, furci,
lice, 15: 2;
pus cu plata pagubei
Indoit, VIII: 78;
cu toiagul, V: 55,
56;

in tirg, 53: 21; 62: 9;

ulite, 27 : 4, 7; 31: 1; 37:4;

formare in bani, 55: 4.

pe

trans-

Befie, vezi Micforarea cenara, X: 4.

Bigamie, vezi Cununie cu doi barbali.
Bisericci, lucru sfintit, XIII: 149, 150, 152,
154;
singe vdrsat cu dreptate, XI: 3;

ucidere in..., XI: 2.

I: 22; - cu minie, 52: 8.

Capacitate juridicel, vezi Dreptul de a face

tot lucrul.
Cap, capete, de infractori, rdspundere penald,

57: 3, 10; 77: 16.

Ceiraufie, rdspundere, XIV: 158.

Cetscitorie, vezi Cununie.
Catastife, inscrierea datoriei, dovadd, XV:
209.

Catergii (ped.), hotrire, 30: 2; 31: 1;

aplicare, 62: 1.

ne-

Cauze care micforeazd pedeapsa, vezi Micfo-

Tarea cenara.

(pedeapsd), cuconii

Certare

vinovatului,

10: 2;
stare materiald, 36: 1, 8;
stare sociald, 42: 1;
canonica,
vezi Afurisire. Blestem. Manitstire (inchidere in...);
corporald, vezi Bei-

tdierea limbii, miinii, nasului;

taie ;

Cu moartea, vezi Ardere de viu.

Arderea trupului. Aruncare in apci.

Legare de cozile cailor. Lepdare la fiare.
Moarte. Spinzurcitoare. Ter.' ierea cap ului.
Turnare de plumb topit ;
expulzare
din loe, vezi lzgonire ; infamantd, vezi

Blestem, nerespectarea impartirii recoltei,

Para cinste. Obeade; Purtare pe ulite;

Boier, drepturi asupra tranului fugit,

privativa de libertate, vezi

Caterga. Gros. Ocna. Temnigi.
Cheltuirea banilor incredintali (abuz de
Incredere), ai asociatilor, XIII: 147.

I: 18;

hiclenie, 3: 1; nerespectarea
regulilor functiunii, 51: 11;
ordinele
boierului, 58: 2, 3; rdspundere pentru
pdstor, IX: 84; P., ruinea de a fugi,
11: 21;
suduire, 44: 12;
ucidere,

9: 61;

vinovatii, XIII: 102; 8: 2;

9: 53; 11: 12; 12: 29; 42: 1. Vezi

Micforarea cenara 8,
Bucate (lucruri, bunuri).

12.

micdtoare:

reluare de cdtre stdpin, 12: 4; fructe,

XV: 195;
nemicatoare: emfiteuz,

desfiintare pentru neplatd, XV: 192;

intrare in posesie de drept, XV: 193;

pdrsirea bunului, XV: 194;

tdran fugit, avere, I: 14, 15.
Calpuzdnie (falsificare de monetd),

falsi-

ficarea banilor buni: 4: 1, 2, 8, 10, 16;

confiscarea casei, 4: 5-7;
denuntare, 4: 12, 13;
pedepse, 53: 15;

59: 2;
probe, 4: 15; 5: 3;
soti,
4: 13, 14;
falsificarea metalelor pretioase, pedeaps, 4: 9.

Calugar, reprimire, 67: 9; 68: 2; vezi

Gin clugcl resc.

Ccilugarie, vezi Micsorarea cenara, 14.

ieire din mdndstire, 67: 9;

ierosilie, 35: 1, 3-11;
rpire,
34: 1-3, 5; 32: 3, 35, vezi Gin adula resc.

Cantata, imputarea asupra capetelor, I: 16;

motiv de desprtenie, 25: 9.

patrimoniald, vezi Gloabc1. Luarea

Cheltuirea banilor strdini (delapidare), strini

din vinzdri sau din slujbd, XIII: 147;

strini pentru bisericd, XIII: 148.
Chizefie, chizeluirea vinovatului, 78: 6;
intre sop, 21: 18; 24: 1, 3, 5, 7; ,reluarea bucatelor, 12: 4.
Gin calugaresc, cdlugdrire, 52: 7; 64: 5;
indatoriri calugareti, 67: 11;

sihds-

trie, 67: 12. hiclenia cinului: cazuri

20: 9; 67 : 1, 2, 4-8, 10-12 ; 68 : 1-3.

Circumstanis agravante

Persoane : a) sta-

tul, 9: 5;
b) starea social, 3: 1;
32: 13; 33: 14; 44: 22, 17;
c) rudenia, 9: 1, 7; - d) virsta victimei,

8: 4; 32: 20; 36: 7.

locul : tirg,

bisericd, curte domneascd, 44: 8, 15

17 ;
exceptii, 11: 2, 3. infraciiunea,
reiterare, XIII: 103, 107, 112, 113,
118.
alte imprejurciri, 32: 25; 36: 10.
Circumstanie atenuante, vezi Micprarea cercara.
Comoara, drepturile descoperitorului, 6: 1,
18;
bou!, 6: 2-13, 16;
prin .
vrriji i draci, 6: 14;
cunoWerea
proprietarului, 6: 15;
ascunderea
comorii, 6: 17.
Comodat, vezi Darea lucrului spre folosire.
Complicitate, vezi Ajutorarea vinovatului.

tura de a face rdu. Sfatuirea de

a face rtiu.

www.dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC DE MATERII

Con fiscarea bunurilor, vezi Luarea

Conventie, vezi Tocrnala.
Coreclie, vezi Indreptare fi nvataturd.

Creftinare, vezi Micforarea cenara, 14.

Cucon, casa llamita la calpuzani, 4: 7;

hrtinire, 8: 14; 0. imputernicire

de a face rail, 77: 27; 0,- pierderea
ocinelor, 8: 22; .0 vezi Micforarea
certarii, 3.
: alugarin,
Cununie (casatorie)
35: 6; 0. copil crescut irr casa, 42: 11;
rapire, 32: 9-11;
efecte : credinta, 23: 10;
readucerea femeii,
12, 13;
urmarea sotului (sotiei),
1-5, 7, 8; receisatorire : absenta

15: 10-15; .., interzicere,

probarea mortii sotului,
15: 12-15;
vezi Ucidere.
sotului,

42: 7;

Cununie cu doi barbati, sau femei (bigamie),

buna credinta a femeii, 15: 8-10; 0.

conditii, 15: 1;
ereticul, 15: 5;
interdictia incuviintarii bisericeti,

15: 7;

pedepse, 15: 1-6; .0 sotie

eretica i sotie cretina, 20: 6; 0., sotii
de boier, 15: 6;
zestrea i darurile,
15: 9.
Curatura In pamintul altuia, 1: 8, 13;
parasita, 1: 14.

Cu
Curvire, cu femeie sloboda, 11: 8;
slujnica altuia, XV: 172;
cunonterea
curvei, 33: 7;
rapirea muiarei curve,

33: 1, 3, 4, 6, 8 10; .0 sila, 36:

19
21; .0 dreptul de a omori, vezi
Ucidere.

Darea In plata, vezi Luarea lucrului In prel.

Darea lucrului spre folosire (comodat), dep4irea conditiilor, XIII: 138;
resti-

tuire refinan, XV: 207.

8: 13; 0. lucru de furat, XVI: 244;
siluitorului, 37: 7, 8; 0. vinovatului,
78: 2. tntre soti: confirmare dupa
moarte, 8: 27; pierderea darurilor,
8: 28-30; 15: 9; 16: 11, 12; 23: 4;
.0 confiscare in caz de incest, 42: 5.

Daruire (donatie) in beneficiul clericului,

Degradarea civica, vezi Fara de cinste.

Delapidare, vezi Clieltuirea banilor streiini.
Depozit, vezi Tinerea lucrului incredintat.
Descinteitor,

expert, 14:

7.

Despeigubiri, vezi Plata pagubei.

Despartenie, vezi impartirea casarilor.
Diacon, lepadarea rasei, 67: 10; .0 recasatorire, 67: 5.
Dijrna (in parte), cote, I: 22, 23; .0 parasirea terenului, I: 25, 26; .0 valabili-

tatea tocmelii, I: 11, 12.

Direptate (referiri in texte) I: 1, 10; XV:
195, 207; 4: 3; 8: 14; 11: 26; 12: 15;

23: 1; 26: 2; 37: 10; 52: 2, 4; 58: 1.

377

Distrugere, addpatori, XIII: 121; .0 case,

garduri, X: 89.
Doblnda (citig), veniturile zestrei, 25: 4.
Doftor, vezi Vraci.
Domn, batere de moneda, 4: 3; .0 comori,
6: 14, 18; .0 dobindirea bunurilor

parasite, I: 14;
domneati, 58: 7;

dovada poruncilor

fixarea taxelor
vaznale, XIV: 167, 168; 0. moateniro,
8: 19;
sil, 9: 53; .0 supunere
vezi Micforarea
catre... 58: 1;
cenara 8.

Donatie, vezi Deiruire.

Dragoste, vezi Micprarea cenara, 11.

Dregdtori, executarea ordinelor domneti,
58: 6; .0 responsabilitate, 4: 11; 0.
ucidere, 9: 4.

Dreptul de a face tot lucrul (capacitate

juridica) deplin, 53: 4.
Emancipare, vezi Usebire de tata.
Emfiteuzei , vezi Lucran.
Eretic, executarea hotaririi

bisericeti,

58: 10; .0 hulirea patriarhului, 49: 5;

intretinerea ereticei in inchisoare,
nevirstnic, 53: 22; 0. pe25: 7;
prepus de erezie,
deapsa, 62: 7;

15: 5; 67: 5; 68: 1.

Extreidare, rapire, 32 : 26.

Falsificarea de moneda', vezi Calpuzanie.

Umblarea ca bani reii.
Para de cinste (degradare civic5), (ped.),
bigamie, 15: 1;
feciorii otravitorului,
10: 2; .0 hotrie, 27: 5, 6; .0 hulirea
patriarhului, 49: 5; .0 sodomie, 39: 4;

sudalma, cara', 48: 3; 50: 2; .0

uciderea sotiei, 9: 56.
Farmece, cauza de despartenie, 21: 16;
25: 10; .0 vindecarea ranilor, 14: 5.
Fecior de suflet, drept de ucidere, 9: 50;
paricid, 9: 2; sudalmd, 46: 2.
Femeie, vezi Micforarea certarii,

9.

Furtufag, caracterizari, XII : 97, 98; 0.

gravitate,
cercenri, XII: 100, 101;
XII: 95, 96; .0 sanctiune, XII: 99.
A. Furtufag la prez- : animale, II: 28,
32; 0. fapta.5,

II: 26;

pedeapsa,

produse agricole,
recidiva, II: 38;
II: 30, 31, 34; 0. tentativa, II: 33;
unelte agricole, II: 27, 36, 37.
B. Furtufag la drum XIII: 102.

Fdptaul, XIII: 123, 151.

Pagubaul

de la un mi01, XIII: 107; .0 de la

stapin, XIII: 108. Obiectul: adapatori, 4111: 121; 0. animale, XIII:
118 119; -0 apa din matca, XIII: 120;
furtuag mare, XIII: 111; 0..

haine de la feredeu, XIII: 106;

www.dacoromanica.ro

378

CARTE ROMINEASCA. DE NVXTXTURA.

hotare, XIII: 134-136;

lucru din
biserica sau svintit, XIII: 109, 149,
150, 152-154;
lucruri (bani) aflate
In pastrare, XIII: 139-148;
idem,
din imprumut, XIII: 137, 138;
idem, din incendiu, XIII: 132, 133;
idem, gasite si nedeclarate, XIII:
129-131;
pasari, XIII: 110, 123;
restituirea obiectului furat, XIII:

011,

122 - Modalitati: cu arme, XIII: 102;

cu spargere, XIII: 104;
noaptea
la drum, XIII: 112;
prin ascundere,
XIII: 105;
simulacru de a villa,
XIII: 103;
ttlharie, XIII: 114, 115.
- Alte circumstante: amenintare, XIII:
124;
ascunderea faptului, XIII: 128;
complicitate, ajutor, XIII: 127;
instigare, XIII: 125, 126;
recidiva,

XIII: 110,

113.

imputernicirea f i sfdtuirea pentru furtu-

pag, XIII: 125, 126;

ajutare, XIII:
127, 128; - Cazuri asimilate; amenintare, XIII: 124;
cheltuirea banilor
incredintati, XIII: 147, 148;
dare
spre folosire, XIII: 138;
Imprumut,
137;
inselaciune, XIII: 146;
155;

tinerea lucrului mucre-

dintat, XIII: 139-141, 148.

C. Furtufag in pizmd: elemente, XV:
170, 171;
calitatea partilor, XV:
179-185;
insusire de bunuri, XV:
174, 201-203, 206;
exceptii, XV:
173, 176-178, 207, 208;

fapte abu-

zive, XV: 172, 175, 186, 188-190,

195-200, 203-205, 211, 216-218;
exceptii, XV: 192-194, 212-215;

luare in plata, XV: 209, 210. - semnele

(indicii): a) reputatia, XVI: 219, 220,
236; b) corpuri delicte, XVI: 220,
231, 233, 238-240; c) atitudinea vinovatului, XVI: 228-230, 234, 235, 237,
243, 245, 247. - cercetarea judeciito-

rului, XVI: 221-226, 236, 238-241.

lucru de furat, XVI: 242-244, 246-

252.

Gclzduirea infractorilor, vezi Primirea hoiilor

fi

alharilor.

Giudecata (jurisdictie) - canonicil : a) mireni, amestecare de singe, 41: 16;

erezie, 20: 1, 2, 6, 8; - fapte nepedep-

site de judecdtorul mirean, 56: 4; impartirea casarilor, 18: 1, 21: 1;

sild, 36: 13;
suduirea Bisericii si a
clericilor, 49: 3-5; b) clerici, recasatorire, 67: 5; c) caracterul hotririlor
canonice, 58: 10. - laica', cercetarea
hotririlor canonice trimise spre executare, 58: 10; A- supusi strini, 58: 8.
canonicd fi laic, hiclenia cinului,

68: 1; 37: 1;

sodomia, 39: 8;

suduirea solilor, 2: 1.

Giudet (judecator), excese, 11: 13; 52: 9;

77: 14;
mddular rau, I: 11;
opunere la ordinele sale, 11: 13.
GiurcImEnt, mincinos, III: 45; 59: 2;
evreu, XVI: 226; - aplicatii, ameste-

care de singe, 42: 18;

furtusag,

43: 10; - ucidere, 74: 2;

umblare

XVI: 222;

infractorului, 77: 12; intareste tmpacarea, 48: 2; mutarea

hotarului, XVI: 224;
sudalma,

cu hani rai, 5: 7.
Gloabd (certare cu bani, amenda) (ped.):

In bani: aplicare Vara deosebire sociala,

62: 2;
amestecare de singe, 42: 13;
boier, 62: 2, 3; furtusag, XV: 206;
hotrie, 28: 11;
multime de vino-

vati, 57: 4, 11;

rpire, 33: 9;
sild, 36: 2, 17;
suduire, 43: 5;
ucidere, 8: 11; vama, XIV: 164. - En
natura (dobitoc), 55: 4.
Grefald (referiri in texte) 1. Fapt ilicit

XII: 100; XIII': 122; 1: 1-3; 4: 1;

4; 33; 14; 39: 7; 41: 1.
2. Imprudent& 7: 2; 8: 8, 15; 11: 29.
Gros (la...) (ped.), furtusag in pizind,
18: 3,

XV: 206.

Hainie (tradare) hiclenie i hainie,. 62: 4,

6; 67: 2;
inlaturarea micsorarii
certrii, 63: 1;
sudalma celui ce a

hainit, 45: 4;

vezi Hiclenie.

Hatalm (ped.) mutare de hotar, XIII: 134.

Hiclenia boierului, 3: 1;
cinului calu-

&ese, 67: 1, 2, 12; 68: 1;

mosiei

locului de nastere, 9: 5;
pedeapsa
dupa starea sociala, 62: 4, 6; sfatuire
de a hicleni pe domn, 1: 5; 0.0 sotilor,
21: 16, 17;
vezi Hainie.
litigiu, I: 10;
Hotar, incalcarea, I: 2;
mutarea hotarului ,XIII: 134-136;
58: 12;
proba, XVI: 224;
respectarea ,I: 1;
s'apana pietrei de pe...
XV: 174.
Hotdrirea canonica executata de judecator

mirean, 58: 10;

definitiva, 52: 9;
- executare in eparhie (tara) straing,
58: 8;
sub imperiul miniei, 52: 9.
Hotrie, supunere (proxenetism), amagiri,
28: 5, 6, 9, 10;
casatorie cu femeie
condamnata pentru preacurvie, 31: 7;

cazuri, 9: 42; 27: 6; 28: 2-9, 13;

30: 2; 31:3-6, 8-10; certare, 27:1-7;
30: 2; 31: 1, 2; 62: 5;
definitie,

28: 1, 2, 5-7;

gazduire, inchiriere,

28: 11; 29: 1-5;

- nepedepsire,
28: 14, 15;
publicitate, 27: 2;
sfatuitor sau ajutor, 28: 12.

www.dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC DE MATERII

Brand (obligatia de alimente), de ctitre

fii, 16: 6;
brbat, 17: 6, 7;
25: 5, 6, 11, 14; 16: 5.
cuvInt de hula, 49: 1;

asupra

patriarhului, 49: 5;
prin inscrisuri
(la domnie), 45: 8.
Ierosilie, certare, 35: 2, 4, 5; Cu calugdritd, 35: 6, 8, 9, 11; definitie,

35: 1, 3;

drepturile copiilor, 35: 7;

impticare, 35: 10.

Iertare,

furtusag,

conditii, XIII:

XV: 187; . preacurvie, 15: 19,

122;
20.

Incendiu, vezi Pojar.

Indicii, vezi. Seamne.
Injurie, vezi Sudalmd.
Instigare, vezi lnviitturd de a face ra-u.
Sfittuire de a face Mu.

379

nu-si vdtdma sotia, 24: 1, 7; chizdsie,

21: 18; 24: 1, 3-8; ascendenti,
43: 19, 20; separarea fiului de tatd,
43: 21; dasalul, 43: 1,7; depdsirea
dreptului de corectie, 11: 14.
lnsemnarea la nas (ped.), furtusag, XIII:
107-109.
Intentie, vezi Micsorarea certdrii, 1.
Inseldciunea, datorie mincinoasd, XIII:

146; ..fals mandatar, XIII: 145.

Invdpiturd de a face rclu (instigatie), modali-

tdti, 43: 30; 77: 1-3, 7-9, 11, 15-17,

19, 20, 24-26; intentie, 77: 5, 6;
78: 10-13; depsirea Imputernicirii,
77: 4; 10, 18, 22; cercetare, 77:
9, 12, 23; 78: 8.

Iscusinta, vezi Micsorarea certdrii, 13.

Inversiune sexuald, vezi, Sodomie.

Iscusintd, vezi. Micsorarea certdrii 13.

Ispravnic, a) conducAtor, 57: 3; b) man-

Jidov, botezare dupd sdvirsirea unei greeli, 64: 2, 3; predarea fiului vino-

7; c) mostenitor, 16: 13, 14 ;XV: 214;

d) tutore, 4: 7; 51: 10; e) uzufructuar,

rdmint In Ord cu crestin, XV: 226.

datar, XIII: 145-146,148 ; XV: 204 ; 39:

XV: 215.
lzgonirea din avere f i localitate (ped.), abuz

de incredere, XIII: 147, 148; amestecare de singe, 42: 1; furtusag,

XIII: 102, 104, 105; multime de
infractori, 57: 11; silk 36: 1, 3, 8;
37: 4; vama domneascd, XIV: 167.

vat, 66: 5; ." preotire, 64: 4;

ju-

Jurisdictie, vezi Giudecatd.

Risarea drept suflet (legat), anulare, 36:

14;
intrare in posesie, XV: 216-218i
Leage (referiri In texte) 1. Act normativ
I: 7; 16:3; 21:3, 7; 23:3; 25:7;

33: 6; 45:3; 49:1; 51:1; 56: 4; 58:1;

62: 10. 2. Act procedural VI: 63; 24:4;

28:4; 32:24; 43: 20; 46:6; 58:8,10;

66: 2,8; 67:5; 77: 14. 3. Credintd 9:19;
19; 9; 56:4.

impdcare, inoperant in caz de ierosilie, 34;

5; 35: 10; In timpul bolii, efecte 48: 1.
Imprteald, stricare, I: 9; dare In platd,

Legdrea de cozile cailor (ped.), furtusag,

linpdrtirea cdsarilor (despdrtenia)

A.

Leplidarea la fiare sdlbatice (ped.), paricid,

rudenia, 41: 9; 42:

Limbd de moarte (testament verbal), intrare

In posesia bunurilor, XV: 212.

VII: 69.
Cauze :

preacurvie, 16: 7; 17: 1-5,

7; 25: 1-3;
7; 19: 1

1,7;
1,2;

efecte temporare, 19:

6;
erezia: vind comund, 18:
oprirea
sodomia, 18: 3;

zestrei, 20: 3; revenire la credint,

20: 4, 5; - recdatorire, 20: 6-8;
alugarire, 20: 8, 9 ;pdrasirea domiciliului, 20: 1 ; alte cauze, 25: 8;
cauze imputabile brbatu/ui, 21: 1-4,

XIII: 116.
8: 16.

Loc strain, moard, XI: 91; muncd, I:

pddure, I: 8; pomi, VII:
8, 13;
69; X: 88; recoltare, semanaturi, I:
21-23; 25, 26; X: 87, 88; 58: 12;
vie, X: 86; zidire, X: 86, 90.
Logodnd, amestecare de singe, 42: 9;
neobligare a urma pe logodnic, 26:
6;
Ord pentru sudalma logodnicei,
46: 7; rpire, 25: 13.

6-10, 13-18; 25: 9, 14; 16: 9; vrdjmdsia rudelor, 24: 2; cauze imputabile femeii, 25: 10.
Loviri, deptisirea dreptului de corectie,
11: 14; modalitti, 7: 2; 11: 12;
B. Procedurd judiciard, 18: 4; 21:
43: 29; neglijenta victimei, 8: 10;
11, 12, 20; 25: 1-3; efecte: sepaprovocare, 11: 10.
ratie temporal* 21: 19; 24: 5;
daruri i zestre, 23: 4; 25: 44; tntre- Luarea avutiei (confiscarea bunurilor),
a) abuz de incredere, XIII:
(ped.),
tinere, 17: 7; 21: 5; 23 : 5; 25 : 5-6.
147;
amestecare de singe, 42: 2-5;
C. Impdcarea cdsarilor, 17: 8, 9.
furtusagul, XIII:
bigamie, 15: 1 ;
Imprumut, pierderea obiectului, XIII: 143,
102; . ierosilia, 35: 4; . preacurvie,
144.
16: 11; rpire, 32: 15; silk 36:
tipturd (drept de corectie)
I ndreptare
1, 3; . sodomie, 39: 8; ucidere, 8:
sotul 23: 1-9; punerea In fiare sau
20, 21; vamd. domneascd, XIV: 167;
Intemnitare, 23: 10; obligatia de a
www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCA DE INV.MTCR

880

vestminte

daruri, 16: 11; 42:

5; zestre si daruri, 15: 9; b) In folosul victimei, rapire, 32: 20;

fo-

losul mingstirei, 34: 1; 35: 4;

bisericii, XIII: 148.
Luarea lucrului in prel (dare In platA),
animale, VI: 58-60; datorie nealeasd (neprecizatd), XV: 209; ImpArtealA, VII: 69; sat, XV: 210.

Lucra pierdut, lnsusire, XIII: 129-131.

Lucru sfintit, ce este, XIII: 152;
furul..., XIII: 149, 150, 153, 154.
Lucruri, vezi Bucate.

Mil rasare (fnchidere In...), (ped.), izgonirea sotiei, 67: 5; all, 86: 18;
sodomie, 39: 8.
Mandatar, vezi Ispramic.
Mdrturie (martor), cazuri, 15: 14; 25:
2; 32: 43, 44; contradictie cu vraciul,
14: 8; oameni de cinste i credin-

ciosi, XIII: 148; 12: 30; 15: 8, 10;

45: 7; oameni de jos si prosti, 12:
30;
oameni buni i vestiti de credintA,
XIII: 114; 12: 30; prioritatea marturiei afirmative, 22: 4.

1114 rturie mincinoaset, pedeapsa autorului mo-

ral, 72 : 27; ,..-pedeapsa uniformA, 62: 7.

Mtirturisire, aprecierea sinceritAtii, XIII:

114; 32: 46.
Mdsuri hicleane (false), mearte, veadre,
fntrebuintare, V: 57.
Micforarea certdrii, neaplicare, 9: 8; 34:

3, 5; 39: 15.

1. Infeleiciune (viclesug, intentie), lipsa

de..., 51: 1, 2; fapte s5vIrsite cu Inselticiune, 51: 8 15; fapte savirsite
M'A InselAciune, 51: 3 7, 16; provocare: prin cuvinte, 11: 12; prin suduire,

47: 1,2.
2. Miaja f i sfada, principiu, 52: 1;
cazuri, 52: 2-8, 10; probe, 52: 11.
3. Yirsta, categorii, 53: 1; cucon

tfn5.r, 28: 13; 39: 30; 53: 2, 3, 11,

16; 77: 27; mic (minor), XIII:
151; 32: 32; 42: 8; 53: 4, 10, 12'15, 17-19; batrin, 53: 5-9; copil

de ligan, XIII: 123; reducerea pedepsei,

53: 21, 31; neaplicarea reducerii,

53: 22.
4. Belia, principiu, 54: 1, 3;

cazuri,

5. Nebunia, principiu, 55: 1;

nergs-

54: 4-8; exceptie, 49: 6; 54: 2;

constatare, 49 : 6; proba, 54: 9.

pundere, 56: 2; cazuri, XV: 199; 9:

23; 49: 6; 55: 3,4; 65: 1; examinarea
nebunului, 55: 5;
55 : 6;

sfAtuire i ajutor,

supravegherea nebunului, 55 :7.

6. Obiceiul locului, principiu, 56: 1, 2;

contradictie cu pravila, 56: 3, 4.

7. Multimea (ceata), principiu, 57: 1,,

2; infractiuni, 57: 3-11;
certarea
cdpeteniilor, 57: 3, 10; certarea bd-

neascA, 57: 4; unul din multime,

57: 4, 5; probe (muncire), 57: 12.
8. Ascultarea de cel mai mare (supunerea
la ordin), principiu, 58: 1; conditii,
58: 2; copiii, sosia, robul (de tata,
sot, stAptn), 58: 13; infractiuni agrare,
58: 12; judetul (de domn), 58: 6,
judetul mirenesc (de cel bisericese), 58: 10; oamenii domnesti (de
domn), 58: 11; poslujnicul (de patriarh), 58: 9;
prin Ingrozire, 58:
7;

3-5.
9. Slaiciunea firii. femeia: justificare, 41: 6; 51: 2; 59: 1; cazuri,
6; 58: 5; 59 : 2: thranul: tAranul
ce! gros, 59: 3; tAranul neIntelegator,
10; neaplicarea micsorArii cer-

trii, 8: 2, 3.

10. Somnul. Somnambulismul, 60: 1, 6;

cazuri, 60: 3-5; ", sanctiuni, 60: 2.

11. Dragostea, principiu, 61: 1; cazuri

61: 3-5; sanctiuni, 61 : 2.
12. Boieria (ruda aleas), principiu,

XIII: 102, 106; 42: 1; 62: 1, 3, 10.

exceptii: pedeapsa cornun, 8; 2; 62
2, 6-11; A. agravarea pedepsei, 62:

4-5.

13. Iscusinta (destoinicia), principiu, 63:

1;

exceptii, 63: 1, 2; merite ceta-

tenesti, 63: 2, 3.

14. Schimbarea firii fi a

64: 1; cAlugarire, 64: 5;

64: 2-4.

principiu,
crestinare,

15. Surdomutismul, principiu, 65: 1;

rgspundere, 65: 2.
16. Plingerea tatedui la giudet : pira,
66: 1; predarea fiului (fiicei), 66
2-5, 7; predarea tatAlui vinovat,

66: 6.

17. Necunoafterea prcwilei, 42: 11; 59:

3; necunoa.5terea victimei, 9: 24..
Minia, vezi Micforarea pedepsei, 2.

Moard, constructie, XI: 91, 92; 0. apa

morii, XI: 93, 94.

Moarte (ped.), ajutarea vinovatului, 75:

amestecare de Onge, 41: 3-5,

bigamie,
13, 15; 42: 1;
15: 4, 6; asAtorie, impreunare cu
cAlugArit, 35: 6, 8; furtusag, XIII:
2, 49, 52; gAzduirea tflharului, 76:
hiclenie, 9: 5;
ierosilie, 35:
10, 11,

16;

imputernicire de 5. face rau, 77:

rdniri grave, 13: 4; rdpire,

16;
19;

sodomie, 39: 2, 10, 12, 14, 16,

uciderer 8: 1, 11, 12.

32: 9, 34-38, 43; 33: 3, 7, 11-14;

34: 1, 3, 4; silA, 36: 4-6, 10, 12,

www.dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC DE MATERII

Moarte cumplitd (mai rea, mai cum-

plitd), bigamie, 15: 5; A. hotrie, 28:

- ierosilie, 35: 2; otrAvire, 10:

rdpire, 32: 20; sfdtuire a face
rdu, 70.: 20; ucidere, 3: 4, 17; 8:
17; 9: 7; uciderea printilor, 9:
1, 33; 8: 4, 17.
Movenire, clase de mostenitori, 8: 22;
32: 3; daruri filtre soti, XV: 202;
nedemnitdti, 8: 18-20; 35: 7;
36: 15; 42: 6.
3;

vezi Micforarea certdrii, 7.

Multumirea adusti vinovatului, definitie,
78: 2; cazuri, 78: 3-8; culpabilitate, 78: 1; cercetare, seamne,

78: 9.

Muncire (tortura) la porunca domnului,

58: 6, 11;

muncd tare, 9: 27;

nemrturisire, XVI: 241; cazuri:

ajutarea vinovatului, 75: 12; furtusag, XVI: 227, 230, 231, 234, 236,

238-240; ...lipa de probe 69:

multime

11;

de vinovati, 57: 12; ow

sfdtuire de a face rdu, 77: 12; surdomutism, 65: 2; ucidere, 9: 28;

74:2.

Ncimire, constructii, 4: 5; 28: 11; 29:

1-5; teren, I: 25; 6: 11.
Nebunie, despartenia, 21: 6;
tarea cenara, 5.

vezi Micro-

Nevoie (stare de necesitate), grade, XV:

hotria copiilor de cdtre pdrinti,
175;
30: 3, 6; rezultata din functia vinovatului, 51:7.
Obeade (tortura), furtusag, sodomie, 53: 1.
contrar pravilei,

Obiceiu, comoard, 6: 18;

56: 3, 4; In functiuni, 51: 11; m'azud

greutdti, IV: 57; micsorarea pedep56: 1; mostenire, 8: 28; ",

sei,

obiceiul locului, 27: 1; V: 1; A. otra-

vire, 10: 4, 15; prsirea vechiului

obicei, comoard, 5: 18; putere obligatorie, 58: 2; 66: 8; pretul indoit,
XV: 206; ..,vama, XIV: 163, 164, 166.

Ocard (ped.), a fi de ocard, 48: 3; 27:

vezi Hala, Sudalmd.

Ocnd (ped.), bigamie, 15: 1; boier, 62:

9; furtusag, XIII: 102, 105, 116,
118, 119; multime de vinovati, 57:

11; rdpire, 32: 20; sild, 36: 9.

Om, de-a firea, de jos, de rod bun, de ocind,
deosebire de pedeapsd, XIII: 104, 116.
Omor, vezi Ucidere.

Ordinal celui mai mare, vezi Micforarea

certeirii, 8.
Otreivire, cazuri, 10: 5-7;
cercetare, seamne,

cercare, 10: 4;

10: 8-22;

complicitate, 9: 11, 13;

10: 1, 3;

381

cercetare,

efecte fatd dp succesorii

vinovatului, 10: 2.

Pdstori, pravil pentru tot felul de...,

XIII.
Peceau&ea in mind (ped.), pojar, VIII:

77. 78.
Pedeapsii, vezi Cenare.
Pira (actiune, plingere de justitie), sudalmd

suferita de: alugar, 46: 13;

femeie

mdritatd, logodit, 46: 7; fiu, 43:

26; 46: 1, 2; ispravnic, 46: 9;

rude, 46: 11; rob, 46: 5; sotie,
slugd, 43: 27; investire din oficiu,

43: 29.
Plata pagubei (despdgubiri) agricole (animale, plantatii, tarind), I: 19, 20;

II: 27, 28, 36; III: 41, 42, 45, 46;

IV: 48, 54; V: 55, 56; VI: 62-68;

VII: 71, 72; IX: 81, 83, 85; XI: 93;

furtusag, XV: 179, 181, 188, 190,
195-197, 201-203; plata pagubei
indoit, VIII: 77, 78; rpire, 32:

3-5;

sfatuire la rdu, 70: 9, 11;

ucidere, 8: 14.
Plagar, drepturi i indatoriri, I: 1-7, 21,

23, 25, 26.

Pojar (incendiu), obiect i intentie, VIII:
76-80; sustragerea obiectelor, XIII:
132, 133.
Pomi, distrugere, VII: 74, 75; drept
pravila
de proprietate, VII: 69;
pentru..., VII; umbrirea viei ald-

turate, VII: 70-73.

Pornirea norodului contra oamenilor domneyi (rebeliune), m'adular rdu, 1:

Posesie, vezi Stdpinire.
Pravild I. Lege, cod. Feluri 2: 1; 58:
1; 59: 1, 2; aplicare: conflict cu
5; 36:
pravilele bisericesti 32: 9;
39: 8; 56: 4; necunoasterea

pravilei, v. Micsorarea certrii 17;

pravile impdrtesti 34: 5; 36: 10;
58: 2; 66: 8; prefata; pravila mai

noud 6: 18; 10: 4; 15: 1, 11; 30: 2;

31: 1; pluralitate de pravile 27:
2-4., 36: 11; pravila scrisd IV: 56;
X: 90; 27: 3.
2. Dispozitie legald XV: 181; 10: 3.
V. Leage, Obicei.

Preacurvie (adulter), curvie i preacurvie,

16: 3; 17: 1.
a) Femeia, pierderea zestrei i darurilor, 16: 1-4, 16, 18, 21 26; 36:
pierderea dreptului la brand,
16: 5, 6; vduvia, 16: 11; iertarea brbatului, 16: 15-17, 19, 20;
- culpa comund, 16: 10.

www.dacoromanica.ro

CARTE FlOmINEASCI. DE INVTXTURX

382

b) Barbatul, restituirea zestrei

darurilor, 16 : 7-9; vaduvul, 16 :
12, 13.

Procedurci, probe, 16: 14, 18, 26,

27. Vezi Puterea p4rinjasecl. Ucidere.

Preot, izgonirea sotiei, 67: 5; 0-, jidov

botezat, 64: 4; - recasatorire, 67: 5.

Prepus (banuiala), ajutarea vinovatului,

77: 12; calpuzanie, 4: 15; 5: 3;
erezie, 15: 5; 67: 5; 68: 1; furt,
XVI: 227-235; 237, 240, 241, 243,
245; mai multe prepusuri, XVI: 236;
mostenire, averea clericului, XV:
202;
otravire, 10: 9-22;
38: 4, 5; sodomie, 39: 24, 26,
29;
ucidere, 9: 27; zestre, pier-

dere, 16: 27.

actiunea penala, 32: 27;

taxe vamale, XIV: 161; pastrarea

Prescriplie,

zlogului peste 30 ani: commira, 6: 13.

Prezumlii, vezi Seamne.
Primirea hoglor i tilharilor (gazduirea
infractorilor) cu sau fara lucruri de fur-

tusag, 76: 1, 2, 4; - denuntare obli-

gatorie, 76: 3.
Probe, caracterul afirmativ, 22: 4.
Proprietate, vezi Stikpinirea.

Provocare, vezi Migorarea certclrii, 2.

Proxenetism, vezi Hotrie.
Pruneueidere, monstru, 9: 26.

Purtarea pe ulile (ped.),- bigamie, 15: 1,

2; sil, 37: 4; si pe magar, 15:
1; exceptarea clericilor, 36: 17;

a boierilor, 62: 1.

Puterea pcirintascei, despartirea fiului, 43:

21.;
judecarea fiului, 43: 22; rapirea fiicei, declaratie, 32: 46;
ucide-

rea fiului, 9: 17, 18, 50; uciderea

fiicei, 8: 5; 9: 29-35, 37-40, 42,
43; - limitarea dreptului de a ucide,
9: 41, 45; pierderea puterii parintesti,
9: 15; ,30 : 1.

a) !quid
diviziune, 13: 1;
grave, cazuri, 13: 24; 57: 10; efecto
patrimoniale, 8: 23; probe, 14: 611 ;

b) raniri simple, 13:

3, 5;

imprudenta victimei, 14: 1-5.

Rcipire, definitie, 32: 1, 29. A. Infragiunea

a) barbat care rapeste: calugrita,

35; 33: 13, 14; 34: 1-5; ...,mireana, 32: 8-11, 25, 30-32, 37-42;
5, 12, 14;
curva, 33: 1, 3, 4,
6-9; copil, 32: 7, 18-20; - b)
femeie care rpete, 32: 16, 17; - e)
cu arme i complici, 33: 10; - d)
tentativa, 33: 12-14; refugiul in
biserica nu apara, 32: 28.
B. Norme de judecatd, 32: 24, 36,
43-46; competing 32: 26; pres-

criptie, 32: 27;

despagubiri, 32: 3,
5, 20, 23.
Reizesi, coproprietate, moara, XI: 91.
Rebeliune, vezi Pornirea norodului contra
oamenilor domne,sti.
Recidivei, furtusag,
38; XIII: 1.03, 1.07,

108, 110, 118;

minori, 50: 18.

ajutarea stdpinului, 12: 21; corectie, 11: 14; 43; 23; hotria roabei,
28: 2; rpirea roabei; 32: 12;

.Rob,

recasatoria femeii celui robit, 15: 11;

sila fetei stapinului, 36: 4; slobozire, cazuri, 4: 13; 28: 3; A., sudalma
asupra roabei, 46: 5, 6; vezi Microrarea certdrii, 8.

Sat, dare in plata, XV: 210; domnul

satului, I: 18; litigiu fare sate,
1:10.
Schimb, paminturi, I: 4-6.

Schimbarea firii f i a vigii, vezi Migorarea

cereetarii, 14.

Scriptur6 sf., aplicare 80: 1; 58: 1.

Seamne (indicii, prezumtii), ajutare la savirsirea greselii, 74: 1-8; furtusag,

XVI: 219-252; otravire, 10: 8;
rapire, 32: 45; sudalma, iertare,

1, 4-9; ...sfatuire a face ru,

71: 1-5; silk 38: 1-3; ucidere,

48:

57: 12.

Sechestrarea persoanei, vezi Tinerea In eath

Cu sila.
Sfada, vezi Micforarea certeirii, 2.
Sfiltuirea a face Mu (instigare). A. Infrae-

4;

:
definitie, 69: 1, 2; 70: 3,
caracterizari, 69: 5-8; moda-

Map, 69: 3-5; 70: 1-6, 12, 14-16;

78: 13-16 cazuri: contra omului
domnesc, 1: 11;

depasirea sfatului,
distrugere, VII:
furtusag, 70: 10-12; hotrie,
75;
28: 12; ucidere, 9: 34.
Procedura: probe, apreciere, 69:
70: 17, 18, 20;

9-11; 70: 13; seamne, 71: 1-5.

Efecte : a) pedeapsa, 70: 1-5, 7-10,

12, 14-20; 0- iresponsabilitate, 55: 6;

b) despagubiri, 70: 9, 11.
sad (atentat la pudoare, viol). A. Infraeliunea : a) vinovatul, 36: 13, 17, 18;
casatorit, 37: 5; b) victima, 36:
1-4, 10, 14, 19, 22, 23; virsta,
36: 7-9; 32: 21; consimgmlnt,
36: 11; c) imprejurari: insotitori s.x
arme, 36: 5; d) consecinte morale,
36: 21;
materiale: pierderea ave-

rii, 36: 1;
mostenire, 36: 15;
inzestrare, 36: 13, 20, 21; 37:
1-5, 10, 11.
B. Procedura: competing, 36: 12;
probe si seamne, 38: 1-6.

www.dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC DE MATERII

C. Efecte :

certare, 36: 24; 37: 1, 5;

recidiva, 36: 16.

Sldbiciunea firii, vezi Micsorarea certdrii, 9.

Sodomie (inversiune sexualA), definitie, 39:
1;
cazuri: 39: 9-14, 16, 17, 20;

40: 1. -procedura: competinta, 39:

19; probe, 39: 21-29; - efecte: pedeapsa, 39: 2-4, 8, 15, 30, 31;
OSO

patrimoniale, 39: 5;

filiatie, 39: 18;

vezi Implirtirea cdsarilor.

Soli, vatamare, 2: 1-8.

Somn, Somnambulism, vezi Micsorarea certdrii, 10.

Spinzurare (ped.), ascunderea lucrurilor,
76: 5; furtusag, IX: 82; XIII:
108-113, 116, 1,49, 154; hiclenie,

62: 4, 6; tilhdrie, XIII: 114, 115;

vinzarea altuia, XIII: 116. - Spinzurare in furci: furtusag, XIII: 102, 107,

118; furci mai inane, 62: 6.

Stdpinire (posesie i proprietate), apararea

bucatelor, 12: 2; - repunere in posesie,

12: 4.
apararea
pamintului, I: 2,
3, 7, 8;
gilceviri pentru ... XV:
195-200; ocina luata pentru datorii,
I: 16;
proprietate agrard, pentru
plugari, I: 1-7; revendicare, tinerea
cea veche, I: 10;
uzufruct, luare
In posesie, XV: 213, 215;
respectare,
XV: 190, 191, 214.
Stare de necesitate, vezi Nevoie.
Strinsoare (constringere) pentru: marturisire XVI: 228, 234; 9: 27;
... rascumparare XII: 211;
restituire
de obiecte XV: 181, 184; 30: 1.
Sudalmei (injurie, ocard, vatamare). A. Fe-

luri. a) orala, cazuri, 43: 1-9; 11-20,

22, 24-26, 29, 31; 45: 3-4; 47: 4;

injurie reciproca, 47: 1, 2, 8;

exacti-

tatea afirmatiei, 47: 3, 5, 7; - b) prin

scris, 50: 1-6, 11;
afisare i desen,
50: 9, 10; - c) prin alte mijloace,

50: 7,8; sudalma, 44: 1;

sudalma
mare, 44: 2-9, 11-18; 45: 7;
injuria domnului, 49: 1;
biserica
clerul, 46: 12; 49: 2-5; boieri
dregatori

oameni domnesti

( \Tata-

383

Surghiun la mndstire (pecl. canon.), ucidere, 8: 12.

Tilierea capului (ped.), abuz de incredere,
XIII: 147, 148;
furtusag, XIII: 116;

hiclenie, 2: 4; ,- otrAvire, 10: 4;

rapire, 32: 40; 33: 10;
sodomie,

39 : 8, 15, 17; 40 : 1 ;

sfatuire a face

rau, 70: 20;

ucidere, 53: 6;
uciderea parintilor, 8: 17; 9: 11; 53: 22;
vama, XIV: 164.
Tdierea limbii (ped.), giuramint strimb,
III: 45.
Tdierea m'Una (ped.), distrugere, VII: 71,

72; X: 89; pojar, VIII: 80;

33: 9;

rapire,

uciderea pA'rintilor, 8: 17.

Tdierea nasului (ped.), furtusag, XIII: 109.
Temnild (ped.), furtusag, XV: 206;
ucidere, 8: 12.
Testament, vezi Zapis de mostenire.

cazuri, XIII: 114, 115;

deapsa, 63: 1; vezi Furtusag.

pe-

Tocmald (conventie), darea miinii unul cu

altul, 20: 8; 48: 2;
executare,
XV: 211;
obiect: sat in stApinirea
altuia, XV: 210;
(tocmala) stricare, 1: 4, 9;
stAtatoare (durahila), I: 6.
Torturet, vezi Muncire. Strinsoare.
Treidare, vezi Hainie.

Turnarea de plumb topit (ped.), in gura,

28: 4.

Tard, aprarea supusilor, 12: 25.

Taran, bunuri parasite de ...', I: 15; fugit,
drept de urmarire, I: 18;
bunuri
parasite, I: 15;
urmarirea taranului
fugit, I: 18;
gros, 59: 3;
gros
prost, I : 2;
bunuri prsite de...,
I: 15.
Vezi Micsorarea cenara.
Tinerea lucrului incredintat (depozit), obli-

gatia depozitarului, XIII: 144, 147;

pierderea obiectului, XIII: 141144 ;
140.

utilizarea obiectului, XIII; 139,

Tinerea in casa cu sila (sechestrarea per-

mare), 1: 1-3, 5-11; 3: 1, 2; 43:

soanei), curva, pedeapsd, 33: 9.
28; 44: 13;
soli (vatamare), 2:
1-8; Multime de infractiuni, 43: Uciderea - A. Feluri, 7: 1-4, 8: 11;
32; 47 : 6.

cazuri, 8: 11, 12, 18, 20; 9: 9, 35, 36,

Procedurd : denuntare, 50: 12;

reclamant pentru altul, 43: 26, 27;

46: 1-13; competinta, 49: 3;

Ab,

giuramtnt, 43: 10;

giudecare, 44: 10.
Certare (pedeapsa), 49: 6-8; 62: 7;

aparare de certare: a) exactitatea

faptului, 45: 1, 2, 5-8;
b) iertarea,

46: 12, 14; 48: 1-10.

Surdomutism, vezi Micsorarea cenara, 15.

46, 48-52, 57; 11: 24-29; 32: 6, 7,

- procedura, 9: 28; 74: 2; semne,
57: 12; - Efecte, pedepse, 8: 1-9,
11, 12, 16, 17;
despdgubiri, 8: 14,
15;
mostenire, 8: 21-22;
pierderea veniturilor si a zestrei, 8: 25,
26, 28, 30,
B. Cazuri speciale: a) ucigator al
parintilor, 9: 1, 2, 8, 11, 13, 20, 23,

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX. DE INVATITURA.

384

60; 0., asimilare, 9: 4-6, 10, 12, 14;

pedeapsa, 8: 16, 17; 9: 1; - b) uci-

gator al feciorului, 9: 3, 16-19, 23,

25, 26, 29-34, 37-45, 50, 59; - e) ucigator al sotului (sotiei), 8: 26; 9: 7,
36, 47, 54-56, 58; - d) ucigator al
sotiei ce curvete, 8: 6; 9: 47-49;
52-55; exceptie, 9: 56, 57; - e)ucigdtor al fratilor (surorilor), 9: 6;
- f) ucigator al mai marilor sai, 9: 4,
50, 53, 61; 12: 11; - g) ucigator al
hotului, 12: 1-3, 5-8, 10; - rdspun-

dere, 12: 12-15; - h) ucidere fdra

feluri,
voie, caracterizare, 7: 2;
8: 8, 9; 9: 21, 22, 24; 11: 22.

C. (ped.), vezi Certarea cu moartea.

Umblarea cu bani ri (intrebuintare de bani

buna tiintd, 5: 1, 2, 4; . chezaul, 5: 6, 7;

impiedicarea circu'dril, 4: 11; ". restituire, 5: 5.

Usebirea de tata (emancipare), fata, 30: 1;

feciorul, 43: 21;
sudalma fiului

emancipat, 46: 1, 2.

Uzufructuar, vezi Ispraonic.

Vama domneasca, abuzuri vamale, XIV:

163-167; - buna credinta, XIV: 156;

- prescriptie, XIV: 161;

scutire,

XIV: 169;
taxe noi, aplicatie generala, XIV: 168; vinovdtii, XIV: 155,

157-160, 162.

Vatamarea nedreapta (abuz de putere), asu-.

preala i impresurarea saracilor, 1: 9;

oameni domneti, drept de aparare,

1: 7.

Vecin, fugit din sat, I: 15 (vezi tabla de

materie a praoilei).
VicleFug, vezi MicForarea cenara, 1.
Vie,

distrugere, VII: 72, 73;

lucrul

viei, I: 12, 24; teren litigios, XV: 195.

n'atoare, raspundere pentru laturi .1
curse, VI: 61.
Virsta, vezi Miclorarea cenara, 3.
Voia giudejului (ped.), ajutor la savirirea

greelii, 75: 1, 5-7;

amestecare de

singe, 41 : 3, 5, 14; 42 : 1, 8, 13, 17, 18;

59;
ascunderea lucrurilor, 75: 9;

76: 1;

betia, 54: 1, 3; . bigamia,

boier vinovat, 62: 10; , calpuzanie, 53: 15; - furtuag, XIII: 102,
65 : 6;

149, 150; XV: 171,

260; XVI: 244; - gazduirea vino104, 118, 119,

vatului, 76:4;

35: 9, 11;

multimea vinovatilor, 57: 5-10;

multumirea vinovatului, 78: 11, 16; mutarea hotarului, XIII: 134;

omi-

siune de ajutor, 12: 26; - otravire,

5, 6;
ovrei creOnat, 64: 2;
preacurvie, 9: 47-49;
provocare,
18;
rpire, 32: 19, 31, 33, 36,
37, 39, 42; 33: 4, 5, 6, 8, 10, 11;
sfdtuire a face rau, 70: 17;
sila,
36: 5, 10-12, 14, 17, 18, 24; 37: 5;
O*/

- sodomie, 39: 8, 11-15;

8: 10, 11, 14, 17;

ucidere,
uciderea parintilor,
vama domneasca,

martor, 39: 28;

camente, 10: 6;

preparare de medirdspundere, 9: 11.

8: 17, 9: 13;
163, 164; - vinovat: fecior,
sluga, calugar, 72: 12.
Vraciu, expert, 14: 7-11; 55: 5;

Zdlog (amanet), calcularea veniturilor incasate, I: 16;

imprumut, naimire,
203;
lucru de furat, XVI: 248.

Zapis, autoritatea inscrisului, XV: 214216;

forme, 15: 208. - Zapis de

mofnenie (testament), incapacitate, 39:

5; 42: 4; revocare: reluarea zapisului,
XV: 208;
uzufruct, XV: 213-218;
v. Limba de moarte.

Zestre,

obligatie de a inzestra, 32: 23;

36: 13, 20, 21; restituire cazuri, 15: 9;

procedurd,
16: 7, 24; 25 : 4; 37: 6;

16: 4, 13, 14, 26, 27;

pierdere,
cazuri, 16: 1-3, 5, 10, 11, 15, 16, 18,
21-26;
despdgubire, XV: 12.

Zi de munca, pretuire 12 aspri sau 2 potronici, II: 36.

Zidire pe loe strain, vezi Loe striiin.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE CUTINTE 1)
Acolisi, a se, 12: 30 = a se lega cu dumlnie

de o persoand.
acopen, a, 12: 25 = a proteja, a apdra.
addpa, a se, XIII: 121 = a-i potoli setea
(cAlatorii).

addpdtoare, XIII: 121 = uluc.

adevdra, a se, 8: 27 = a se realiza, a se
efectua.
adevdra, a, 57: 7, 8, 9 =-- a stabili adevdrul.

aforisi, a, 37: 1; 49: 3 = a excomunica.

aforisenie, 9: 30; 52: 8 = excomunicare.
agiuttitoriu, 72: 10 = complice.
ai, I: 13; XIII: 151 = ani.

alege, a, I: 10; XIII: 126 = a deosebi, a

excepta.

blizni, a se, 73: 1 ---. a se intimida, a-gi

pierde cumpdtul.

boariu, III: 40 .--- vdcar.

boiarinul (sdborului, gloatelor), 58: 3 =
conduator (al adundrii).
bolnigt, XV: 216 --= infirmerie, spital.
bonccii, a se, VI: 62 =-- a rage, a mugi.
brudiu, 39: 1 = crud, fraged, mic de vIrstd.

bucate, XII: 99, 100; 8: 28 = 1. bunuri;

2. alimente.

Calpuzan, 4: 4, 15 ---- falsificator de bani.

calpuzdnie, 4: 4 = falsificare de bani,

carte, I: 7; 2: 3 = 1. carte de judecatd,

hotdrtre judecdtoreascd; 2. scrisoare,

document.

amistui, a, 75: 1 = a scdpa, a salva.

andesine, I: 9; XV: 197 =-- 1. el Insui,
singur; 2. Intre ei.

casd, 21: 16 = cdstorie.

apuca, a, I: 1= a Inclca, a cotropi, a

cdsariu, 8: 27; 17: 1 = casnic, casatorit.

casal, 21: 20; 19: 7 = casnic, casatorit.

apleca, a, 7: 4 .---- a aldpta.

uzurpa.

artic, 45: 8 = cerere (catre domn), scrisoare, Inscris.

Bani drepli, 4: 3--- bani buni, valabili.

bani mincinofi, 4: 4 =-- bani fali.
bani rdi, 5: 1-7 = bani fa1.5i.
biruinfd, 32: 26 = tinut, jurisdictie, ch.muire.

biruire, 32: 26 --- autoritate teritoriall.

biruitoriu, X: 90; 32: 36 = 1. stpin; 2. judecdtor, drmuitor.
blagoslovenie, 51: 10 = autorizare.

catargcl, catered, 8: 12; 30:

2 = galera.

catastih (pl. catastije), XV: 209 =---- registru.

cerca, a, XII: 101; 6: 1, 2 a cerceta, a

face cercetdri.

certa, a se, 5: 1-7 = a se pedepsi.

certare, certarie, 33: titlu; 36: titlu = pe-

deapsd.

cefcul,

78: 14 = scurt timp, moment.

chelie, 67: 6 = chilie.

chemelavhd, 67: 2 = camilavcd.
cinie, XVI: 233; 19:5; 72:2 = instrument,
unelt.

cinul besearicii, 35: 1; 36: 17 = ordinul

eclesiastic.

l) Au lost redate cuvinte cara asthzi nu mal sInt in uz, sensurl vechi ale unor cuvinte uzuale,
precum si citeva locUtiuni verbale caracteristice. Au fost semnalate: pluralul unor substantive si
indicativul prezent al unor verbe care au forme mal putin obisnuite.
Cifrele india numai textele In care se g5sesc cuvintele explicate, cu sensul cel mal caracteristic.
S-au notat Cu cifre latinos pricinile, i cu cifre arabe glavele I zacealele.
,
Cuvintele slavone sint explicate In cuprinsul pravilei.
25

o. 1060

www.dacoromanica.ro

CARTE ROMINEASCX DE INV.MTUR

886

cinul cdlugdresc, 67: 1; 68: 1 = ordinul

monah al.

ciad, a, 11: 20 .= a se clinti.

cliros, 8: 13 = der.
cirmi, a (cErmascd), I: 14 = a lucra (ptimIntul).

cuceri, a se, 78: 2 = a se ruga cu umilire.

cucoand, 32: 20 = copild.

cucon, 53: 2; 7: 4 = copil pInd la eapte ani.

cumdnac, -e, 15: 2 = cdciuld.

cumpand, 4: 2; 21: 2, 6 = 1. chitar, greutate ; 2. Indoiald, temere.

ct se, 24: 2 = a pune la cale.

a, 11: 9 = a alerga.
cuant, 39: 29 = mrturie, declaratie.
Deainte, XII: 101, XV: 191 = dinainte.
d,ealii, 12: 30; 23: 1 = 1. villa; 2. faptd.

cumpclni,

curt,

destoinicie, 36: 2; 63: 1 = 1. avutie; 2. pricepere.

dezmEniia, a se, 52: 10 =- a-i trece mlnia.

dezmierchiciune, 28: 3, 8 = prostituare, desInflare.

dirept ate, XV: 195 -= dreptate.

(n'atoara',

XII: 101 = cindva.

dobinda, XV: 191; 2: 3; 4: 10; 25: 4;

70: 3 = venit, cltig, folos, interes.

dumeasnic, VI: 61; XIII: 110 = domestic.
Eparhiea (judetului), 21: 3 .-- circumscriptie
judecdtoreascd.
ereasd, ereseile, ereasele, 18: 3; 20: 1, 2 --=
erezie.

Faid (de-), XV: 206 = existent.

feredeu, XIII: 106; 67: 6 = bae.
firea, v. om de-a urea.
freniit, 45: 5 = sifilitic.

fur, I: 21; II: 28, 29 = hot.

furtufag, -un, XII: 95-98 = furt.
Gadind, II: 33 = sdlbdticiune.
XIII: 110 = glscd.
giurui, a, XV: 211; 16: 18; 32: 10, 37 =
a fgAdui (cu jurdmint).
giuruint'd, 36: 10; 3: 10 = fagAduiald (cu
gEnscd,

jurdmInt).

gloabd, 28: 11 =-- amena.

globi, a, XV: 206; 28: 11; 36: 17; 43: 5 =

a amenda.
grdi Endertpt, a, 43: 7 = a vorbi viclean.

grefald, XIII: 122 --= fapt ilicit, infractiune.

grobnic, XV: 216 = cripta.

gros, XV: 206; 51: 2 = 1. Inchisoare;
2. grosolan.
grosime, 59: 3 = grosoldnie.

Hain, 45: 4 = triddtor.

haini, a, 63: 1 = a tracia.
hainiie, 62: 6 = tildare.
hatalm, XIII: 134 = pedeapsd In bani.

her, hiard (pl. here), 19: 5; 21: 15; 23: 10 =

fier, fiare.
hiard (pl. heri), XV: 178; 8: 16 = fiard.
hiclean, V: 57; 62: 4 = 1. fals; 2. trAdator.

hicleni, a, 1: 5; 21: 16; 26: 5 = 1. a tilda,

a vicleni; 2. a atenta la viatd; 3. a Inela.

hotri, a, 16: 21 ; 27:2 -= a prostitua.
hotrie, 27: 3, 6; 30:1; 31:2 = proxenetism.

hotru, 9: 42; 16: 21 -= proxenet.

Ierosilie, 35: 1, 2, 3 = sacrilegiu.
iscupenie, (a face-); 16: 19 -- a lua atitudine.

isprayd, XV: 206; 32:24 = 1. drept, temei;

2. hotdrIre.
ispravd (de-) XV: 205 =-- cum trebuie.
isprd vi, a, 58: 8 = a aduce la Indeplinire.

ispravnic, 57: 3; XIII: 145; 16: 13 - 4;

4: 7; 32: 6; XV: 215 = 1. conducdtor;
2. mandatar; 3. motenitor; 4. tutor.

izvod, XV: 209; 44: 1 = 1. act scris; 2. tire,

cunotintd.
imd, Enmd, 9: 1, 7, 8 = mama.

imei maicd, 41: 3 = bunicd, mama mare.

impetra, a se, IV: 51, 52, 54 = a intra

In par.

Empd rli, a se, III: 42; 19: 4 = 1. a se

despArti; 2. a divorta.
Empdriire, 19: 7 -- despdrtire, divort.
Emple, a, I.: 1; 6: 11 -= a Indeplini, a
Implini.

impresura, a, 1: 9; 7: 4; 9: 21; 60: 3 =a oprima; 2. a Influra; 3. a apdsa,

a IndbuO.

Indemnare, 13: 1 = pricinuire.

Endemndtoare, 13: 1 = pricinuitoare.
indemndturd, 28: 4 = indemn.
Engrofa, a, 53: 13 = a Idsa grea, a Insarcina.
Enfeldciune, 42: 8 = nelegiuire.

bite/es, 39: 21 = prezumtie, presupunere.

Enodlui, a, VI: 62; 1: 1 = 1. a ataca, a

tulbura; 2. a se ludiera.
inkilitturcl, I: 3, 8 = poruncd.

Ja/obd, 21: 2 =- actiune, plingere in justitie.

jecui, a, XIII: 103 = a jefui.

jestoc, 21: 10 -= iute, violent, crud.

Laz, I: 8, 13 = loc despIdurit, destelenit.
ldsa drept suflet, a, XV: 216 = a testa
cu sarcind de binef acere.
leage, 1:7; 21:7; 32: 24; 9:19 = 1. drept,
lege; 2. judecatd; 3. hotdrIre juded-

toreascd; 4. religie.
.....aw.
leapticlat, a fi, 36: 17 = a fi exclus.
legiui, a, XV: 206; 24: 4 -= 1. a legifera;
a hotdrit judecdtore*te.
leni, a se, 8: 10 --= a se lenevi.
limbd de moarte, XV: 212 = testament
verbal.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE CUVINTE

lincote, 37: 10 = linguiri.

Iipi, a se, 10: 4 = a se apropia de cineva.

lipsi, a se, 11: 17 a se feri.
lontru, XVI: 221 =-- Induntru.

Mainte, I: 25 = mai Inainte, Inainte.

mamcd, 53: 13 = doica.

mastehd, 9: 18, 59 --- mama vitrega.
mdestrie, VI: 61 = cursa de prins animale.

madi, a, 11: 7 = a scoate sunete nearticulate.

meihdit, .65t 2 = vorbire nearticulata.

meinuntae, 60: 3 = maruntae.

mesereare, 36: 17 = functiune.
mestecare de singe, 42: 1, 2 = incest.
mestecdturd, 4: 2 amestec.
mestersug, -w-i, III: 43; XII: 98; 28:4 =*iretlic; 2. Indeletnicire; 3. ineserie.
mestersugui, a, 1:18; 6:3 = 1. a meteugi;
a umbla cu vicleug.
mearge leagea (cumu-i va-), I: 7 = cum se
aplica legea.

"miera, a se, 50: 5; 53: 13 = a se mira.

mierra, Y: 57 ---- banita.

minule, XV: 188, 189 = mtinile..

mifdl,
ei, XIII: 107 = om din popor,
sarao, nevoi a.

mintui, a se, 12: 16; 26: 4 = a se apara,

a se salva, a scapa.

mirfao, 11A 20 = debil, fara putere fizica.

mizdd, 28: 6 = rasplata, mita.
moase, 9: 1 .= bunica.
moimd, 8: 16 = maimuta.
mosiie, 8: 18; 9: 5 = 1. domeniu; 2. tara.
monean, XV:--215 montenitor.
mosneni, a, XV: 185 = a moOeni.
mosnenie, 8: 21, 23 motenire.

muncd, 9: 27 = tortura, cazna.

munci, a, XVI: 227, 231 = a tortura, a
supune la cazna.
NcIdusi, a,

7: 4 = a Innabui, a sufoca.

nameastie, X: 90 --= dependinta.

nameastntc, XV: 202 = loctiitor, reprezentant.

ndmi, a, I: 25 = a Inchiria, a arenda.

ncimit, XV: 177; XVI: 230 --- angajat, servitor, sluga.

ndravuri, 51: 11 = rnoravuri, obiceiuri.
nerod, 1: 11 = popor.

ndsilnic, 16: 2 = violent, brutal.

necdiuri, I: 18 =
necldtitd, I: 6, 10 --- neclintit, neschimbata.

nedeae, 44: 7 --= serbare populara.

negof, XIV: 166 =

neingclduintd, 13: 3 =- neInfrInare.

neinielegalor, 42: 10 = nepriceput.

nemestersug, 13: 4 -= nepricepere.
neputearnic, 10: 2 =-- incapabil.
nescui, XIII: 141--= cuiva..
25*

887

nestine, I; 2, 11, 19, 20 = cineva, barecare.

nevoi, a se, I: 24

a se stradui, a-i da

silinta.

nevoe, IV: 50 = m'Orare.

nicedinioard, XII: 101 = niciodata.
niscare, III: 42; V: 55 = oarecare, niOe,
vreun.
noo, I: 5 = noi.

numeirdtoriu de stele, XVI: 237 = astrolog.

Obeade (pl.), 53: 21 =-- obezi.

obiceai de yac, V: 57 = obicei stravecbi.

oblastiie, XIII: 113; 58: 8; 66: 8 = suveranitate, cirmuire.

oblcidui, a, X: 90; 14: 11 = 1. a staptni;

2. a conduce.

oblici, a se, II: 27

a se gasi, a se descoperi.
obraz, 19: 2; 67: 2 = 1. persoana; 2.
conditie sociala.
ocind, I: 14, 16; 8: 22 ---- mpie, monie

ereditara; v. om de ocind.

ocirmi, a, 25: 14; 58: 8; 63: 3 = 1. a

Intretine; 2. a hotarit; 3. a &mi.
om de-a firea, XIII: 104 = nobil.

om c1.4 ocind, XIII: 104 ---- stapin de moie.

om de rod bun, XIII: 104 = om de neam bun.
om de stavcir, 26: 7 = om de isprava.

Pasa, a (pasd), 77: 1. -= a merge, a Indrazni.

paste, a, 2: 3; 11: 17 = a apara, a respecta.

ptine, ptni, III: 42; IV: 47 = grIne.

platovile, 8: 17 -= bucti.
plavie, XIII: 130 = lemne, crengi cu
mol care plutesc pe ape.
pohvald, 42: 18 = fast, solemnitate.

pojar, VIII: 76, 77 = foc.

polojenie, 50: 2

pamflet.

poncisi, 7: 4 = cu dumanie.

poslusi, a, 32: 14 = a servi, a sluji.

poslusnic, 58: 9

slujitor.

pravild, 2: 1; XV: 181 = 1. cod. lege;

2. dispozitie legala.
prepune, a, XVI: 228=a presupune, a banui.
prepunere, XVI: 228, 237 ---- presupunere,
banuiala.

prespre, I,: 15 = peste.

preste, V: 52 peste.
priatel, -i, 43: 24 = prieten, amic.
price, 11: 13 --= cearta, conflict.

prici, a se, I: 10; 7: 3 = a se certa, a nu

se Intelege.

pricind, IXVI; 11: 17;

56: 1 = caz,

cauza.

prilesti, a (prilisteaste), 35: 5 = a seduce.

prilog, 6: 3 = pirloaga, loc Intelenit.
prisne, 4: 8 = pur, neamestecat.
pristav, 16: 11 = ispravnic.
pusori (pl.), VII: 72 --- saduri, puieti.

pustiu, VI: 60; XV: 194 = 1. liber;

paragina.

www.dacoromanica.ro

2.

888

CARTE ROMINEASU DE INVITXTUR

Rdscumpdra, a se, 43: 26; 77: 4, 9 = a-vi

face dreptate, a se rtizbuna.
rdscumpetrare, 43: 26; 46:- 10 = reparatie
pentru o agresiune, azbunare.
rttsipi, a, X: 86, 89 = a ddrima.
rdspunde, a, (legea) 25: 7 = a hotArt.
rdzboi, XVI: 134; 12: 7, 10, 18, 19, 27 =
agresiune, bdtaie Intre persoane.

rtvne, 39: 20 = pofte rele.

rod 12: 18; 39: 18 = 1, neam. ruca; 2.

progenitua; 3. v. om de rod bun.
ruguci, 4 b'e, 39: 22 = a se ruga, a plinge.
Sdnutflui, a, 31: 2 = a chibzui.
stImn, seamne, XIII: 143 = indiciu.

sdmna, a, XIII: 135=-- a Insemna, a indica.

scald , XIV: 166 = scheld, vana.
scaun, -e, 1: 11; 58: 6; 58: 8 =-. 1. functie

de judecdtor; 2. instant de judecatd.

sctndillit, 717: 11 = vietima unei agresiuni.

scoate capul din nevoie, a-i, 11: 6; 12: 16,

18 = a salva viata cuiva.

scoate din toate ocinile, a-1, 52: 7 = a dezmoteni.

scuti, a, XIII:

139.--- a pdzi, a Ostra.

63: 3 = casetd.
secriiu, XIII: 104, 141, 144 = cufdr, laca.
seminiiie, 42: 13 = rudenie.
silit, (a face-), 36: 1-8 = a seduce, a
secriictf,

viola.

silitoriu, 37: 10, 11 = siluitor, seduator.

stmbrd, 48: 4 = tovdrdie.

simeti, a, VI: 65 = a asmuti, a Intarlta..

sinejariu, 63: 1 = armurier.

sireap, 21: 19'= iute, aprig.

strg, I: 18; IV: 54 = Indatd, imediat.

strgui, a, 36: 23; 77: 9 = a grbi.

slobodzi, a, 15r 7; 57: 4 = 1. a Incuviinta,
a autoriza; 2. a achita (de pedeaps1).
slujnic, 28: 6 = servitor.

sminteald, VII: 70; XV: 212; 42: 14,

16, 17; 43: 25 = 1. suarare, turburare,
tmpiedecare; 2. abatere, nereguld, greald; 3. nesocotint.

sprijini, a, 11: 24; 12: 6 = 1. a interveni;

2. a apdra.

sprintar, -e, 26: 7; 21: 8; 43:8 -,= 1. upratec, nestatornic; 2. echivoce (cuvinte).

spurca, a, 4: 9, 10; 28: 1, 6=1. 1. a face

necurat; 2. a necinsti trupul.
stavdr, v. om de stavdr.

stepencl, 8: 18; 9: 53 = 1. spitd, grad de

rudenie; 2. treaptd sociald.
strica, a, I: 4; XIII: 148 = 1. a desfiinta;
2. a cheltui; 3. a deteriora.
stricali, 45: 5 = bolnavi.
strinsoare, XV: 184 = constrtngere.
stropfi, a, 7: 4 --, a alca, a strivi.
sudalmd, 44: 1 = injurie, cara.
sudui, a, 1: 1 --- a insulta.
M di, a se, VI: 64; 43: 16 = 1. a se hielera;
,

2. a se certa.
lic, -e, 15: 2 = adula boereasa.

fuveald, -cale,

26: 4; 77: 16 = pretexte.

f uva i, a, XV: 205; 16:2; 32: 32; 42:10 = a

pretexta.
T &hui, a, XIII: 114 = a tlIhdri.
trIlhufag, 26: 3 = tIlhdrie.

timpla, a se, 11: 14 = a se Inttmpla.

tocmald , -cale, I: 4; 51: 11; 58: 6, 8, 10;
72: 2, = 1. Invoiald, conventie; 2. regula, rinduiald;

3. ordin, hotarlre;
4. fapt, actiune.
tocrni, a, 43: 16 = a-i face a se Inteleagd,
a-i impaca.
treapdd, II: 32. = alergaturd, folosirea unui

animal.

trebui, a, 72: 2 =-. a Intrebuinta.

Tatoare (muiare-), 9: 18 = femeie Intretinutd.
gitorizt, 15: 12 = stapinitor, suveran.
Ultoane, X: 88 = altoaie.
ultui, a, X: 88 = a altoi.

Vddi, a se, II: 27, 28: 4:13 = 1. a se dovedi,

a se Invedera; 2. a reclama, a denunta.

50: 6 = versuri.
sminti, a, XVI: 235; 13: 2; 24: 6 = 1. a virfuri,
volnic, I: 9 = capabil, apt.
Impiedica, a abate; 2. a face rdu, a voroavei , XII; 95 = vorbd.
vdtdma; 3. a schimba.
vorovi, a, (vorovascd), 9: 44, 57, 61 = a
smomi, a, 34: 3; 57: 12 = a momi, a amdgi.

socoti, a, XV: 198; 8: 30; 42: 12; 50: 2 =

a pdzi; 2. a tngriji pe cineva; 3. a

considera, a crede; 4. a chibzui, a judeca.

socotitoriu, VI: 67; 16: 11 =, 1. paznic;
administratorr,
sodeif, 5: 6, 7 = cheza.5.
sodomlean, -cd, 39: 2 = cel ce face sodomie.

sol, solie, XV: 115; 4: 13, 14 = tovarde.

sparge, a, XVI: 225; 39: 5 = 1. a rupe, a
nimici; 2. a anula;

vorbi, a grdi.

votrie, v. hotrie.
vraceuanii, 8: 28 = leacuri.

vrdciui, a se, 13: 2 = a se doftorici.

'Zilloji, a, 6: 10; 29: 1, 2 = 1. a da In garan-

tie; 2. a da In folosintd.

zapis, -e, XV: 214 = act privat, inscris.

zburddciune, 28: 5 = desmt, desfrInare.

zervi, a, 74: 8 = a face zara.

zlobiv (pl. zloki), 1: 9; 54: 6 = scandalagiu.

www.dacoromanica.ro

to----Tec------.1,----

LISTA FIGURILOR
Portretul lui V. Lupu (dupti N. Iorga, Portretele domnilor rondni).
Inceputul scarii Pravilei.
3.
Inceputul textului Pravilei (f. 1.r.).
Fila 7 recto cu frontispiciu.
4.
5.
Fila 8 rect9, cu vinieta final 5.
6.
Fila 8 verso cu frontispiciu.
7.
Fila 33 verso cu frontispiciu.
.Fig. 8.. Glava 3. Aplicarea pedepselor dupl diferenta de clas5 sociall (f. 39 v.).
Fig. 9.
Fila 40 recto cu frontispiciu.
Fig. 10. Fila 46 verso cu frontispiciu.
Fig. 11. Fila 63 verso cu frontispiciu.
Glava 12, zaceala 29. Aplicarea pedepselor dupl diferenta de clasi
Fig. 12.
social. (f. 66 v.).
Fig. 13. Fila 86 recto cu frontispiciu.
Fila 87 verso cu frontispiciu.
Fig. 14.
Fig. 15. Fila 94 recto cu frontispiciu.
Fig. 16. Fila 117 verso cu frontispiciu.
Fila 126 verso cu frontispiciu.
Fig. 17.
Fila 174 recto cu froutispiciu.
Fig. 18.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.

1.

2.

www.dacoromanica.ro

TRISSIMUS A
AC Do-NfIN t'S, DON f INV
TERRA RI: m NioLE1 \VI V,

Fig. 1.

SSIMUS RINCEPS

.us D, G
NCEPS. ETC

Portretul lui V. Lupu (dui:4 N. Iorga, Portretele domnilor rorrani).

www.dacoromanica.ro

e,

a fl
e,70
e
ez...
!Wen A r11111'rfq1111 AAttlf AfiliNTOfta
Ito
../
Is
I,
,T.,AT545 a

11/4 l'IVH 164THHtlf-Artf. . rifitgra

Ail'aTf 4)AWitt 41.07,44:LIf higTpiTIITA;
..
f ViditYti"Tg nit o Cilli AftYffilT11910

'Vie-0A( n/ovrfY n4r.ilm . um nTteAgtit.

Ai' If IPAT 0' f H evrriatik1.7?). ilff 117411A 3,

ot 00z

...

at

V?-....

ea

Ts

.94,'

en

tliAAIEISAAOAHrLM%T8 AAITZAHiel\TIfEA
t
1
i 5
., . of ,
11,175rAfiti VirrE50,6 TOHMH A H.1.160116

"."".-

4....

n'Ar A'MA& p rAti6TAE maanariAc AEI% . SA

X OT A/ eta'

lisATgA

fi'fHTfY ilWAAAH

ArbtrierfA traWAT8A6 C4h1

0 e
T
"ar Ai.if 6 'MIA i)1A
Allinfre;

A ATBA

Ae"bm e...4

44
r H FICA IfirbNIVIT)51j1HAE

.ti.

iXt-Af
or fa 34 6 AH Tal
A

co

r .AH 'Tit
-- cl,
34 14, An frig
'qii

YE:rb64 AM'byti AAlltHMEATA

)114Sr

A AH A e

rrAMVITY,11?H .

-A

CZ/

-a

ci 4 Of

SA 6 . All A
'Z..

HA*: 4041111.(18C-retfHMEA n'AM'6t1,441 3A 5 Aft 41-41.

,v

AfitTilfWAMEttf.

114*4/10411 1(64 AtiRt nmpt 1612AsTi4L

4,
SA

niftiTia VII4AHATglA 'D. UilitAAMelyr

33
Fig. 2.

15C6A

Inceputul sarii Pravilei.

www.dacoromanica.ro

...11f.(

ifftz-.-f.tes-cycavis--5,.,!tr.:Zif'iti.;:q\.

tl
tv

tr.* t
t:Vf
0V4t&

olr ,
-1 P.

4,

4.

l'i

sm

:74)1',;..

..--10-:4::12

, ilpqr....r...--,,,..k.i.ge-A-_,--3rep.):,...1.-rv-v.,--,sw, 4 tot;
:Arlf- k, -,'AR" 4<tt,i(N.Irt's:*tt.t:,,,..'
6,
4:4011: Sq.% esrs
/, 1*.f. 44. icS. l*-- 4011'

,2

4030-7

e.5":

P'

4-1--j`44::

;.-: -..---.,,,

iAr''
3.:,;,C.0'., ?.1_4Y4-V.I.c1,4

46-7. WA." \14..1 Lk

1 ." X, 4 '"%b

v.5

" -4\01.4

'44

IV,

IlritIMOTOKMIITO 11 /PICO.
111110K0 400
4t

.1 -0

fH913 TOT AYH #70 ffH trsm%

srgAgn. AtedME 2 ElftillrinAWrApi
eP"'
ty

lifT0 Abirrr0fH

aorog

I1'iAAH154fflflIlfHTf WETOpi

ffit1,46 4:9110fHA 1F2(Fra yilithigris

WeirAph YFAHMAAA
isrLAA CA 2 liAtitIliOtrAA

bzn%

If tetifilefiterATE

st
a,
I, P
EUntil& !TWAIN p prninA pH Vitt 9

ry g

5A,

I
s I-, e i 024
vs/
/1 ,9 '",
KAISICCri ATW (IA rips 2 PLWAff UM i'LUI Ali a
sr o

IffrifsEll'&44%tiTZIA& 2 If/(18119E11TATE

of 0

-,..

/g

g-

00

of --

. rApxya
g

ez-

/If WM bf !IOTA'S
/0
f 'Lb Vanillin KOTAfhAirIPOArlfAgH MY

113101MliA +14,111151CIVX
0.

% 0 ' I'

ICU SIM HfInItif

AffiXOWAIN MO p 111Hp

'MILL+ XOTAIY;t7flidAYHI4Y 6111:1-4)AY0

kiA
li
Fig. 3.

Ineeputul textului Pravilei (f.l.r.).

www.dacoromanica.ro

a.

naviCrrgflI011T-Ofil 700Z.
zIrti 6tICAlfti

110Apil YfRdilirligenfral

.11.1111(fliA.24T1141

aZ

AfrbtrA

IgirdOkl CAZIEO

"-

a 1

i'YHJ4'4

At! tiptUfiHTA CTOIHIGIC AMA fiA3 'WU

1-

MICT11(4

I
./0.
ANT"( OM a UM

A4

ingBAT'AfIAA AYAISHTA /141

AgflAY
4;-

W60 firriffA rilAffifHAE . flAMTI vrzirsng

1111H CrlAitd44 ;Y1Fliff 64TIF ITEOHTI
s'
.01
ay

MIA fiatt0Atiff

lb,
4.1.

if

HMI

1-11i44

.dv, /0 -7.WYIrtier A Of

ri IfAffi

AAKA

ffiriAA /331TOAC4 yrsEozi C%fisiffilt

1", s

,1(

141,15.4 Mt-41W t T9A1/7tWf %Ma AZaTfi

Af6 A cram IT'Itirbtard diVrPAYA511 5HUubiAi
Of
tATZfirMief INK

LAWA4117.,55T iO3/1
,
,
Atif estyur tih quo YisAgirst6
AgE AOK
1

111H WAWA

ofif S A SHYI ALBA 11315AlliVITH 414dAi.

hiPA

AftifiA+if AATi LitHIE

41744Tii 604fAis

Eritri
Fig. 4.

Fila 7 recto cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

SVCAfffitfi TfISA ;ATKA ffgfrOt-769Ai V;AA

.11Aliff II AYRAF ,ILIH11.461IT`ZM4

111

Bift.V3HT AC p MS

Iforillit,IE 17W10,iAl a hii6A6rAT/1

9
' 01
MA IDIOM
AlftgrA Hg6.411:41 4VEtrA,

ANIMA

0,1

-.1,111.4r3GA
, 7f6A 11A'ITH nAraEA CT%
iv

0 ....

H.

...

s.

,,

firM13A5H MIX. AftVliA AO6ff Ka

laTtA ;Tififi`ff Hi6A flAtiTli

e"
IMIZEA

flas

Fig. 5. Fila 8 recto cu vinieta

www.dacoromanica.ro

FIG tlh TrgnArgE/1764).,Alih.

1111H7Htf4

1061111%;AVIAI

...

Ari;q7A

aI

p*

IBA AIZAA HE(41;1H1 IlyKAOGHTOIC

411 3

f
'fa'
,., oid AZ 11%MTTYAls afi%Hifif10
2

49

CA6 4TPAATI. AO1fL

WM BASH

,y1
f
014%1C%11,6 ITArGoT. (11H t156A !MfHO
..": I

o.

1,11%feal'H A'91t1I?H tAvrTE GOOyAl. MBilitME YE

le
"A I
,,
.,
'.I., i
,9
....
Apf ALLIIII;Of 17Ar6GA 'ift33 4141%If 6T11 LIM MBA
.A

O.,

'V

(Timm, AYABHTA t44411A 4/1%111,11 1111Y0AffAI

(.1

MK

?.Ifif;
WE.AW

4i TtILVE

C%HAAZ ,A0EHT0--Ifb

fifilhirtg AOEHTOlfb
li1%11,0 MA Elf HA M4 fiat% 41,0ENTOICEs *

A.
....

4.4)

11+4 A

%TA LIM

5 A 1/

Ai tiff nprilott
...

.4

,.,

AbiA'As fi'

lik

UM Alf AA Id?A011116 0(MM 41"1,061.. . 'IMAM

ro tin 'ArrfArs AIWISA OVCTO1H CAMIWISA AOLitt

-i

.,

.4

...

IC5118A . WH Altitirr, 11A OyeTf tifi'AA CA/3A0814

..

6T??7A

-a

Ada

.4

CASA frAfFEH ACI3Alitfl'EA--A eirtrigtf

,
,
TOOHAL CrialArbTAfiCA 6HTA
o

j If

...

It%ii,,i, it Arun 11941111 bilO CHTOt

rIarkti
(IASI

Fig. 6 Fila 8 verso cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

OS A

MAN riNfrih rolf 11EMHI(, o of figrei !Milt

/
YAgdAsT6 AA,4 +HAMM .

/11611TfgGi
.p

MH6A6(1)n"fg.

ye

1114r5ASH . Hift/H11.4

Ws

I,

4 TeW:irellfi
tlitfia AIZIV

Afillimf 7Af1"CTf

I' 0 s

(1)0AfTEICbtftli0E.AA

Mr&

AFET;s1. AftrITAYsitp
T(&

AllATE IdttEtilf A144111 tUifff.fipHAE

,.

(mi IfYtiffilf norlic4n IVETtliA

rj,

C%Mtilkitb +5

el
irgLoirgi,su l'AliCTI LEI/Z WZ11,(3 VOA 44,71 tit

..

Ciii141

Yffi4 CrACTrilitt K0,rAAt,44Ailf UM Cil+Alf I

r/

;41illifs
is /

1"7141Atiti Crbt%IdTpAdgf TOLII .

i se ,/".
/Jr
/
/
ow

IrlAYfilfi VAC& ICIBM 60424 A . Illii MAIIATV

/11.1
v

F.AM3 tA5CfrAFT6 ff%/14;11A Gidgailks.Ch(efKitfl;14;

/
0
/.1.
ezdo 1
1
..,
o 1
CAZIA'LliATA UM ATE ACAMEHA ATICTO0A Alt OAO,

.1,

fFilif 60pHYE
...

if

OP

Wi4s5410CT4 AYI4

,fi.,

ASV IfiAl

449,iirc

o 4- podAiii,
OtTaLEtH 4or
0 YferASHYI
or/
1
0
al
Ati%MHTZIA5t1 4fATA ep3i1T5ILIArb/Ifi Miltilyti
I
Ir
s
I V"
/0 w-

0:fin AT A1

IC1ny,45 C%50FIACH CIVNIH fiffeytiMCAZI ilioHrri .

/
./.y n .r.
zpv
tAal AATt IlitlIN , IfAffrif CAY9Kftlfb AA,AfflfbMT
Ce1YMPIIIIIIAOIC Yf6A4111 iiCH10;111 .

Tft
Fig. 7.

Fila 33 verso cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

11

IllimAn A44/11140114 . YECISSIIII

".
e
a 1?
filliE0eihr . I'M , r .

34

...
AV
Pi 42,
/144 MA CAN 443H
10141H go U10 141464KH

...
A

6HT110
A IIdE60g/Xlip
I
, 1 ,..

/ 0
'A' v
MAIM( tTrY111.4 C454114 12443H141biri4 Pr
101116 181484 BriT'IMA . rICTIrriIT 1 11.43H Cga
e
o /
HTOr 141,1,0MHit .

X4

7 144 MA. 51.1(4. IWHA.A.- , rIt714W1K:UKA Mg?

brimqx . 1111( MAH ArIOH 1484 01.41a

+Alf rifILILII WYAZ. 4411 di1241

1

OffA0M118 .

Lifff
Fig. 8.

Glava 3. Aplicarea pedepselor dup diferenta de clasA

sociala (f, 39 v.).

www.dacoromanica.ro

1161(17NKAMIN3ifil
HIs 7 6A.
up
1o
s
/
z
41

Iffilff IFAHHpfi WM flEfiT15.8 'OITA th

9 il-A ,
A,

Ali

ir
1
.orTifftitLIIHYf

Alk"..

Y14:047i

6 flitHil4H

; yo

...zs.

34

;Yfitibi
A,
!

Pt

...
A

IV% kft'S41Aff AVCATILIAAA IYISAAApeallibH n11

+111y4T2IAL'Ultl Alf40AitigAlb 1,1%011

/ 1 Is
s ti. 1,,
'
e
KAHfil YEN pm raMTID ATifffl (OrtAiNflf MffTi

e'

..

ti10114A . 7 IV6Sfil f ATM. Y1/11(50. tATI, 'Hip

4,- ruke,L; taIntcA WM ;AirGT111C/K ,logi/144..

sysitint;AVECTEKA IfY;OAA4,
I
47,
.1 .
AATBAls +AKA HI-A Af Aphil UM laMAH If WI
114Ais ;
rig , 9

'UMW il(fle

' -i 1

a.y

N
IYIOICKL
e 1

0,

ArrgapA 10/111ffirri /0 / AY ACTAH fir HA ..

I
.... I
A44001 CAllf4M WM OrilAtill WCAMA Mg Alin .
. S e / 8 ./.. ./
.0, 1 s 8
ifipAlf MAMMY. Artitt3 AtOttrii AAUWAillr611%

1
/
1...
.
0 / 01
Itasravatia-wAmitati 11.A YifirA3 . A Ti104.
/ s ,ip
s ,e
Pt
e
s
aintug",4q, ,CrbITIAMA MiliY5t101.1111 , 11MT/5
Ir.;
KW( ftlifleAts Inn cifinnqi4A vinVtie tiffAibtflA
S I-F

.9
x
a
a al,
v
11 TE MHHIIIHOACI tfilltArTf finfilbfrA

41fICISA

MAL' Aillf fg'

Kb+ IVELVAill?FA Kg1184 Yffill 44F-is/
i
e4
firr Alit% Arillf$H filti ligolifi IrgliiAAH
111Lb
i
v
LIM tipTilftfi UM ACHAH/tilt
,K% AMITIICALIFI
AA

Fig. 9.

Fila 40 recto cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

.g

11611Tfg161sTiffAg7Hrli,
, .4...
Ai

YlAkriii4( dign116444

VOtittle hiFtVAA411M

Oi
t

ry

CAA; MI op-

.4

''I
..,
trAptIfyrriTilitAan

Ili,

,Vl

tl3fACTE AA

Hgm AH ASO/VA .. ,0711Aff;t1A CCf(( fli %TA

Of

rwrifx 1411/Affle

6 tti ievailik/K9A
A.Cflibti Inquiet

LUH.Yrisit>.Z. iunekeivita

/111filiAtAf ..
.

of

60Ap1111.

VI
0V ivESn
o

MFG iff44iffiA HgrEfill 400A0fte 2 If3AVRA rum

..
s
0s
0
ATA (MUM AriliTAITA 2 Orif f plan YfriliA

..
01
i
9 I
'ffeTA EO/AffItOrl . IIJHAAkIA AIIICABO OAYI
69)
i A .A
WYHMIII .. HAWN litifUIT1 'MOW IllifriEH MAN
/ I 0/

WOr WAAAEHAr ;

NYIIAffA'" Yit;fiAlf1Alf AigtstillA- CA'S0Kg; ,c(

11A.CAOGAL 141'g If Z4100(1413. CAlgtilatiOCifiTi
Ai/17qt% T0 o/NATealfHilivf%60i"YfiT,A.-

if.

IMAY1114 firYHAf 114Klb A4ffift11016 - ritiA

, Of I.
/ .1 .. 1 Of
A
...
gIffT A MAHITMA /61911Tf AftC117 VFAAYfAllf+H

"HCI, VIIIGATL AtaAnt/m

.1

If8
i0
v 0 ii.1.114.,/, dti AT A 4.'t AiblEltn5A;4 AA
r
IIIHA IfdititlIAA HbilifiA YiT4 If AZi aYnr,Frolif .
f AA17BA

...

... .7-.1

fa- A

II; AA
Fig. 10. Fila 46 verso Cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

34'
A.

PC:EITIDN
, y a 11CA ti Cg7111111130
i
a
s

)16111 if 111 MAL Sap firtitif Vit..11166,

4,,

Aid); Tv , .. (A1 , Ili

1
T
or
IAA Y141154 fyYHAi op Berl &

.:c!'

liAr%iti daf(4141 Egif ATiAt e

t1'f1114 'fist/I-A. AfrillA ;4)AZ
., .y
I
.' ,y
raper& AVITIT'irirLIIZIAbin
.y, e
aI
/ AfIA MAMA
E hi( A TIM . IIIMICD0fTli ArE; 01'11 H

fa

a11

19'
i0
0 ... le V
rhyeArkyi . WitfM idgAnbTA4011AATi HIT

e.

v1

C'Ell1CICOALIA CWKATfilf AMA AWL +Set f'SIA

1

1f

'OMAN Ka/MA/TA .
0

a.

ty

LIOATI 111q1HHf VLUIL erratfrx fffirATIA1H

0,.

ov

1117HIIIH.LLIH AN

,,..-....-

frriffittif ff3AOMI netilf 17rEfif %

.,

LOH flillif. AnfiltialCATGif 3, inilA WM AfW

s e

r.

7111116A Ali.% AMMO ;15111116 AZffh ItTP ftfit UM

'
, if
MATE VEZI`fftrA VS in
,
4171% milt A ftWA4Ht1TfrAA...fieL9w1( Yfi/rAill
/
.,.. 0
o1
o
MAICAP% ft"M-Afirf A UAL AlitCri iTeffiti .
/ 1.. ..,s
TOTWMSA flOAT1 l'iffl&A afATUIGAMAYIAA

hop AMU l'iiiMptift

VINAILIMU 1414141 romoirififif mAttAi% AravEr

ctsii

Fig. 11. Fila 63 verso cu frontispiciu.

26

1060

www.dacoromanica.ro

'

AAA 401r1 WAY 4::YIrIN:It As 075W% ai bits if 1 A AtAltd:

AASIZ,IVICI. (101.01:4gZIA00'iTi
e
i i
,f
v

/.

il`ffICTA

V154

illiTA A311"680.tt 1,1HAE9YA1ZIH iiktArsrorofrir

egx yfilyttSiAls, ,4Aki4 i4ISA+4 4C1). &t& v

or

CritilhiAli 440ViityorECtfA AIIIIITOM

flEIITid
1
A
V
1
/A

'As-',.
lirril A

0.1H Ha% otTOAO/CA MA tUA40441.4. . iirgtigYA% 0

0

.... A /

A .0

ikE MS A UMW. AYIPTA WO

lt l BA YET4
.. 'Is of
s
'
.....
Iiiialini INTVAlflifl& WiliAls CrA 171HACPIZH

'

4/I

' I

f::

or

YEAAvt4gyf c%451E WM6 Aryo

11111 ',MAW A

Malin OrAttfir-fOtAtHH6 ;Taff r/O'ATE ni

sr
'
fr iffreS gOMICHISA6 911YIA4AH4tHal itifArc
ItkvilleX AftilVil tinfilTApf

.1. s
0
il 0 . f',
Thisli,a VlsriA 41f0AHCH 11116 VOML MAATIkAa v

...,
iSS, ..
AP

op

ii,

....

"

ifilpfilA3H Yf AA IfillY1 ffealtSitAA,_ AMA UNMAN

t>

4rfonnAAA anti% ITAA amr,t MA 4(cA tat%

.,, s
.1
....
1
. /
...
Ai i 144 YfrilIA crifIHIEHHH ICSMBA ngiritt EVT%

.,I
SI A
Sr
'.'
illfrlirA EH 444rAtiAOH
91

.19

A,

.1 ,
1 se e .1 I diISAM3110A411 YIA ACaniiirr

..

if %MIA aiYHAf AryafitHrf011iA 6116111166 (A& WIWI-

o,s

l'Afiri fIZITHINA 9 CrAtilAA'AITTeietvitCA 8.610

e
.. v
0 AS
i
tirfAAKfini al/IftAboi SYHM. A TbilY 19,10E51
C'EAtATI AA1,1044(111. . NIL/11%044 . fegM ATM

IfYilf& bl4tYttliT4 Trail CM/IA4 liffi IgAAt

e

11611W 4)OCT4

ISHHOSATI

iffe4EM;1111001f.

/s o
A AZI Wit:44 0 Riffiria VAIMAlit 441FMOASTi:0 1
/ - i ay.
/0
A

0 o/

WAINTIIAAT4 IffIfi4 Itilifil GAME , ,MOATIA

ffelari flifAYEA4 grARZMAWli 3NA 11/41AH Id

/s

AsseArf ,;11441t AfrilliA *IA faNIL rrAE

4.4%

Fig. 12.

Glava 12, zAceala 29. Aplicarea pedepselor dupA

diferenta de alas& sociala (f. 66 v.),

www.dacoromanica.ro

KIIIALEATP6KX401440lr
IfHirrW. Mon TAIJET6
Wit tIM V141AIGE w 3Anues
mi. mar: linctur kr. igyZIA

At fja 144

&OktitrAgir
iftlYEK4i1;

2 Ti

91t1,11,5 CELIA 1141W A.442MiAk

5.01PAZITAT1 (1611A+Aff% VAGAT8

44;410A6 4.47)M6SZECTK6 . USK

Zritt'YE rbSA.TE eruipt

e
s e .et
ilifAAlpiififip nfittAICAL a VAIICATBAL AM i
faCH5fUllif ffAhrfAv., V&HWJAAT'LA41 Acirte
,.... s .1
,
,
WWI UM MAHISITNACiAtC%AMPH rzeiratx64

1 ea .

.itHtf011T.A flt1sTtg ISfigHAV91(Iffil YffrASHYE

41114/1 dirLaTl fffifft/Ifai

,,

trrappirau

meafA, tifV916117fi -. 11,416MAII

144i-0'191% '.M'affiA1 A H VEM;iff afrprio arte

110%/KMAL[ILf frItHilf4HAOIL j, LIM 71,14fA0/6

e ,y ty
u I
4: , o ...
i
VIIICAT5A5H (C4&C'Lli0 KyIIMITAHH VbfitpAriA
P

fif 501 Uffi CraISAT'SME It:TtgYffiii

IS
/
I
A
ea.'
tipkylv gp finYf flOATragfAiffoiplffprAur
IrOft/KAAA LUH Tr mizTtil v*licts vis"vritFig. 13. Fila 86 recto cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

r.

Il 6 II Tf K
liTe (7)killt5PCJG
,
, .,

Aii-e(fH , flOATE ilifirATI5A6 CriLL1r0IPCcifA

":.

ArtatAidk AfICACA KY1IYIAllAit CA" ivwf, MAI(

Io
'Se
0.4 '
U1H 40111A trit.". iiistyialartoan . FAA 2 ifir

/,

...

A.

11.

,$ $YOSAINY1
.,

(11T9,,, 5 fids'Elt/?1/1Ylk

1 VP/

,E

gf , wricomjA
, .
am
`.

Adt11.4.
A

11

2,

0ATE ElegAillid11. i%
.. I
CUVrOliriii/C1CA

..

MN

/
f
s
HA CA ratirlit. IC,41*F:11,ttCA . Ulif
1
x

IVAHAL 5.14)/1 afilith ,I,EpIX

f
(OH ArITATA . MI IC AftiAOH npl-f(l'efliA FIJE
e
0 /X
',7
MAH/SOITOCf.

Atli-nab U111 Irpfthit AV&TAft . A Tb,lilf 115110ATE

Uktvrotirreff,

Afliffill'AILL

.00

11,114AIL13Aan

I.

,)

$y

0f

I ;',.

1I

LIAltAll . Alp tlitir 1101MAfTWIIL Affill0t1H

UM H0fAiif;YO'H,
Ai)S filaH .

risAAfif1rrf.:71

firtdp5TA

i;11,Y% tro'Th laill;ATE IfYllYTtrilA Pi 4;

;1/feTA f'brIfffs ristUrOWGIGX

flilA 6(eh
40

6,

11

1I/ZBAHNTA's MYZif,lit allOiett ;H.-, C'EMAECHN

sr ,
.,
../
s s .A.,
41,1V16ATZIWL . (11H131;1CA Af/INAMH IlitiTii3

s/

firEl(gpiA 6LOSA" FFWAYN

47.,

1W

Vffi,14)14- fri.dTts
0

U1H MA- filillTO IeLlfAil HAIM. ASK 1,64 FIVAC10114

Fig. 14. Fila 87 verso cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

cia4 Y fr A (LIN AVIrr A gjg11\11(

8?
i;
f;- I
C'ISAYEITA MAKI% 1,Tbgpt SA XOTtli rirafi
IfIdgIrEATi
s

fIAAZINIAIA

leifilti6 III Et131110Illgi0.1/

firiaggif filli
4
._,

HM913 C7411,$Aff.4. Aff0/10

OA-

II4

AAECTCM Agf

"FP

MCZtfyi Wfi AATE frrA10111 Aftft38fli

WHAfAlicP(ini

..,.

-/

CirliAlif filht& 1116Vbff AM

A/
AYECTA CIPLY /NW +TOATE
1
'Q
cp41,119111Af 2

rA.1

If 4.

"..`

$A

1
IT'
pi VHHILUSA 311AOYIKH if ACA flerf

....

..,

...
Ae

..,1 "I

egifiElpAliA. AITOAO , fa pi( UM

AATIToorect)AmoruifAfAfrASFIL
fi

A4MI(
e Af.AVIAACZMCAMA
; "
i e!fs(OH

X 090 W H (VIA 'HIT A If AN Kb X TIN

LIM IC Ai

YE$A'Nf
v vir '..

fitiffdpiAIG

1.11H IfA017H/YAI. JIMYEAt

ramie AMECTfIf AT& 91C%5NYI 71.1% YIWK85%fil

firVii,fAf WH 141MYCMIffiAf CLIN 10(4MOLTffAf

/ i/

$A

..

i A3 aptinfAfA0fils AlICTAI"LIffAA4A CURIE AMICTO

./

KATI. AYECTA

/
' .,..,
'fift6A+N
s
E'Llg AT& Mrs Willi .

.P...

....

rifillYriTE
If SaMOATIF
o
..

r0

, .s

7 (AA YUMA 3%A0MH MACA , 17friTpa C'ErbOrlAffix

-....
o
z .1
I
/S
s y

AMOAO VIM yf ANIfiTf If AT CA tommitlicsete

.0

tir3 tiff 1101fOrr1ll

'

AI
/
w
npAYECTA MAC" WA40AVA Wri
o

Calif AWATE 6A4)/1 A4 41/ H filZA46 IfiAHTA

Ca a

Fig. 15. Fila 94 recto cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

i.

ACA

....

g.

ngtfra
CLIIY6 IILICOT6
KAM
/s
/e
/

I,

....

EST4 AA Mere, 1.1.1/114,AA Ar I llIT Aft AHMIAAA

3fL'A.

e,

....

'UMW le5096 fAlf -. WM fi rtsitA L ri ao ill YfoTA

...
I
S.
1
. i
Iff)t. Yf6011401 AllitiOtiAliLl
rAA 2 MR ..
I

-rz=c. "I'

,,,

I+

ol

Anti( AMECTENAT MITI 5t1 MIKA

Ao

'

LL111 tUrOELLIAIVIMAH felk LOHMAN

..,

l(2% ['ARTA Affirbr-'ilfElf&ILA. (MI

..
oir
gr.
IMMLAAVA rEig AMF Cirflf AT If 'SAIL
A

.
.,

...

, .1

., IA

4%5AtIlii2StiA ftf/ptiffe . IcatUAAZitAllf IGIVEX

.1.

.,

-..

J.

11.81(14f A taZiCrLii0 IOTA tflitZifiA figt4i;Telk a

ittY'll A 1711tt114 EIFCrYIYill

klelfeTfif A pi AFC 411 yi 7 Mt AYE TilliOW tafflafatii

s 1
" A,i
el
/e

I or

IffirldIA AEHT'Iti . 4-ACTI lafial1T eT. If ANAL Cla

A
.y./
latig1104 2, tiELFHt1E 015/fWM41-Apt . iyApiAliitt
. ., o
e
.o
0. t
v
WAZIAATL 111A6HAA . MIA As4OW tAfTE 4%'"EtA,
...

01.

..7-

Afttltvr,r, . ItC115t1YE varrithrm tdivatx

1
.6

11.

0,

4if A MAtat1Te efasiaitle

ti4.,-;IA CristlyrAiii MUTMATA , YfCrA0pAYi
c..v
1
drillA tibT -14. bier' tfALLIft - np,L,t(3ii1A1 MAK Apt
/
Mg
,

.,I

ICALL1H5tiffil AATI 6411fAAH. iniAtti YIAAY1F+AY/

nytt
Fig. 16. Fila 117 verso cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

34
A

C1E6
te
,MULL
.

11611Trg

KfMA Mtlia

NV118131%110 IffA44
S-

f AA 2 MA

MAIH

sr

":"..

18 /AAA( YfitM5% 1111.1 MAH Atf .

.,,, ek

ICBM C,BAr644HAI erwrier A AW17.1g

BOA1,S14;lig.IgH .

IT

l'fai ;Ha

.,. ,

rblfat1EMII IVEISOA1 1113,4(45A3H 2

It

,/

AAAiffil4H If AAWLCT A 3 YECI5HY1

..

45'

AAOSAIEMH ,

,ff

4Yfffilfl
VIlia

CrAffA141 V1+4

teltOW
.l4fICA

AFYIF TOATA (MAMA

ICH(1,21pH CA/Y MA'

ff ,amnIf A

Amp. Arilcire /SIC /gin 711Tra notrinfiriap

I, ,

VEC%5HYE . Iffligla BHHA AEHTO(HAllik 1.12(Cf4

WM WM ill'etffiTII

.,

...

"

3g,'; Miff 18:5 tiTs.7f1YEAs 5+ MAIIE A''3AAHICI.

IdWHAONgAi VC Ap CA4`liffiTL C35AAAMA .
Sr.
fil 21 #I1 littrMI tun AATE KAAVLCTA ilirlf he
I
-.. I.
gri A PrITA Agiffert MA.
64&. Airlid
110Ali1f KA(16112(1114AMA MI6 11111 AitiffA MIA
yKtail(A HOATE AgfIA ISOA Ain friarf fin' ..
-

'

/ ST

C3AAAMA , iliff WEI4

V1'

111117FA4 Yf Coil, .1A(411

0 II

&

di

/ 0 .9

ChAAMA 111111WKApS MA(1 WTI 0 Witi140

111+;Vit

Fig. 17. Fila 126 verso cu frontispiciu.

www.dacoromanica.ro

g,iffo tfdrTire
rim

tifikYfrid011.

EOF iA, t' i T

I ,

_
,.
AIMAii%
e

_.

sr

Aft-PAlpatiM
.
i
VlfiAti)H- filffAttiiii AffWfilAiliX . (t)ffillsiii 14

or

,/

-44

Alai WH VISATZHAA Aft'164411/eti

ot
34.

r 17A , or ..

YHA( ft

FC.1114 44Z Hillant

bictfitix
MAN

bHAIF Cri6A+ATE 81111411E

lifriLTCL 4411146 ftlailME

al

. Tif

erfffYITfref yWishigAt. .
1.1811041A fliffiTte tilltHiA% 'AeYftTiA P65401

e
A
p 1;.
6411C3IIHTI. , WH l'ill411. CfrbfHAkon YEA 31H

I' N/

Aff%

L11H CS5441111 AV AWL AfABOJITH ?MCA

0 , ....
IP
AVIA YECTI Al?IfflYrufat tt-Veparr crA64
i ,..
....
' ... e o
e
Yff TA TOKMA HAWK YEAVIIISATH %Kiln 9
AA

25YHMIIA UM MAHVATOCIA witigieA'sA+0

-s

quo

MAH4f44/fAsT6 HIM& AIM t!7YHMT0Iff. WM M411

.;%-

itii4.Tis filliTilAYACILISA+H-- irp3fiTs. AAKA54

40H firb5iTL Alf OA; 111,f 4); LVA ilf A AirviAlm
NSIM41 H

TZA4.11AATLlf 04A UM flY64+11s 1W4Ts.

s
I
..,
HfAAHHA if WMISA CTIVA+AKA ?MAT WH WM
frAZI,MHHTI. IA& A104,1'4.11( IOWA 104VilfiTI.

oit'T/ZHY Iiii1A4 YfITA

A Ili i4
Fig. 18.

1144

Fila 174 recto cu frontispieiu.

www.dacoromanica.ro

.-

ICHIECA HACTARTIEHilil ;wa PYM13111

HPATHOE COAEP}HAHHE

onnaahno-molloMIPIOCKOC II II0BHTH-

necEoe noaoaceume
MoJIaBnn B nepBok

lloaomme XITII B.

DitoHommta Moanamm B nepsoti Timonium XVII H.

HaRHHaeT npno6peTaTb Bee 6o.nee H 6oaee arpapHmil
xapaxTep. BallpeTBO, saxHammaH xpecTE.HHcmse sewn'
H sicenayaTHpyg HpeCTIEFIHOTBO, yxpenaH.so cHoe II0J10-

;mime rocnoncumotHero xaacca. sleoTtaabnaH axcnayaTaHHH OCytHeCTBJIHJIDC13 He TOJIHHO C neamo yilortneTHopen_HH noTpe6HocTeft

6onpexoro xosHRcTsa, HO H AJIH nonytieHHH sepHa, npdmiasHarieHHoro Ha

nponaniy.
Baape H moHacTmpH, saxHaThataa small xpecTbnx, HyHukanHer, B
Tpyge nocneAHHx, H HoTomy sanpeTHau nepeceaeuHe xpeeTbaH; HbITD13111HDCH ;He 6entaTb cyposo Haxashma.nHcb. CHog saHoHos, Hce.nenyemmft
B gammit pa6oTe, RaR pas H yaaxoHHHaa DTH mepm.
cepenHHe XVII B. pasHH.Tmeb H pemecna. rocnogapH noompfum
comanne pemec.neHHmx 061eginiegnit (6paTeTH) napyH HM npaHo HAIM,
B HX HHTepecax 6wi0 yxpenneHlie noTko6,Hmx npo(DeccHoHaabHmx oprammankul, HoTopme nognepnama.nra monapxmo H
co6cmeHHme OTaTyTHI, noTomy

npegeTasmum co6oA HOBy10 oftneeTHeinlylo cHay, HpOT14BOCTOHIlky10 6051pCTBy.

DTO Hte HpemH BcTpegasnea rpegeexHe 14 TypegHlle pOCTOBIHIRCH 14

TOprOBHbl, sainamasnmecH, rellaBH131M o6pasom axcnopTHpomioil sepHa 14 exoTa.
nepHoti Ho.11oinme XVII B. Typeintoe l'OCHOWTBO yCHJILIJI0C13. 110ADTI,

(Xapall), yn.natuisaemaH Typin4H, ynsoznacb; Typim cmeinaaH II samemlaH

rocnonapeti, no.nytiaH 6onbume neHename cymmm npH sTHX RacTbix sameMeHHHX . E TOJIM10 11e06b1,111DH AJIHTDJ113HOCTI, npaaneHHH BaCH.11HFIIly

(19 .neT) .sne.nana BO3MO2H1113,1M coeTameHHe H HanetiaTagge cHoila saxonos

HacTaHneHlift jAHH pyminn).
COCTaBThe 11 H 0

lantra BacTanae-

B nepHoti no.nomnie XVII Helm Hart

MoJnkarn4H,

mtit Aasi pymms" Tax 11 B Baum= novHeTHoHanach 11006X0JAHMOCTI3 B

ElaRpermemm HexoTopmx npasoHmx HOpM B 11HCbMeHHOM
"inlet oco6eHHo B 06JIDCTH yrOJI0B1101.0 npaHa. BLIJI0 Heo6xoAHmo, qTo6m
cyAbH pripsogeTHosamHer, 110/106HHIM 1111CDFIHIM pyRoHoneTHom, B HOTOpOM

www.dacoromanica.ro

410

HHHI'A HACTABI1F-H14141 A,1151 PYM1,1H

Hyntgaacx H cara rocnogapcxxii gxBaH. YHaaaHlibie o6cTonTeabarBa no6ygmum EBeTpaTxx, 61,iBinero .norocDeTa, COCTaBHTI3 eme B 1632 rogy T'onceHile ana6paimoe, HliCliHO I cocTaBneHHoe 113 CBHHAeHHIIIX nacaHnii, xcnbiTanHoe H HyncHoe
Brcalotialowee yxualing OTHOCHTeJILHO peakirkiosHbix
o6pfigoB, a Taxxie co6paime RaHomatiecxxx npaima YI yxaBaHmit OTHOC14Teab110

o6pytieHux, cBagb6bi, paaBoga, npxgaHHoro, HacaegcTsa, xaHaex.moBamm,

cyga ir T.fl.
1113J1f1BilIeeCH nepeBogom Ha pymbnicxxit HUIR ogrrott .ciacTa
ma pyRonlicefl Manymna Manamoca, impxy.unpoBaBnixx B Marigamix.
ABTop BbicTyriaeT ageeb xax H11141E111111, xopoino xHaioulxii HaaccwiecRlie
Rabnix x BkisaHniticitoe npaBo. OgHaxo, pa6oTa He 6bi.ma oTrietiaTaxa H
gama He cogepataza camoro cynneTBeHHoro
yramosHoro maTepliana,
oco6eHHo Heo6xognmoro cPeogaabHomy rocygapcTBy Mangamix.
B 1.646 rogy noHnHeTc n ranorpadjmu Kapex CsfiTxTeaeR nepBoe
moagaBcxoe ynontenvie no g Hui:tamal 41{Hkira HacTaB.nernift AJIJI pymbm
HO napcxomy csogy 8aHOHOB H 1I0 gpyrxm 110CTall0BJ1eHHHM (Carte Bond-

nease6 de invValurri de la Pravilele Imprgteti i de la alte giudeate"),

BaxoHogaTesibemBo, sagymaHHoe iL o6HapoxoBamioe, otiemigHo, roenogapem,

leal< 8TO caegyeT H3 OTMeTHH, cge.11aHHoil Ha T14Ty3113HOM JIHCTe, H pegaxTxpoBarume yIIOMFIHyTIAM EBeTpaTmem.
l'ocriogapb Hymtga.nea B o6umpHom EtaxoHogaTexibcTBe (11T06b1 H B 3TOM

OTHOHIeHHH nogpantaTb BH3amxftexott moHapxxx), noepeACTBOM HoToporo

OH Hait npegcTasviTe.ab rocnogeTByromero imacea yeTaHosmu 6br egiume

yronommie mepm, Heo6xogambie gag yxpennemix cyinecTrgyionoro conkiaab.

}loro nopmata.
HpaHnTe.11b nonara.11, 11TO yeTpaHeHme anoynoTpe6ReHlitti cygett monteT
6131Th gocTxrHyTo 8aROHOgaTeJIIICTBOM, B HOTOpOM cyineemBoBanx 611 cygeti-

exile Hopmbi 4go6pmx... gapeit.

BHexandi BI.

B Bvigy Toro, RTO nogamnuma moro saxoHoAamenbcTBa

He nmeeTcx, paccmaTpxBaeTcH n RatrecTBe nog.inmlama y.nonterixe, HarietiaTaimoe B 1646 rogy
cocTanntee lis 17
JIRCTOB Henymeponammx 11 186 JIHCTOB Texcma, Hymeposammx, oTnetiaTanHbix tiepHOli 14 xpacHoft xpaexo2, C M1101.011HCJIeHHISMH e:ppoHnienvicamx,
BHHbeTHamm H HOHHOBHamli. Ha o6opoTe TYITyJI131100 JIFIcTa Hax0APITCF1
TOcplapCTBeHHT3Iii rep6 MORgam411, nog HOTOpbIM, 1710 06Iarlaio Bpememi,
nomeineum npilBeTcTBeimbie CTHXH, Bbipamaiorxxe noqTemie rocnogapio

Bacitamo
Irpegficaosne EsempaTim.

TexcTy y.11oateHvix npegarecTByeT npegric.goBxe, B RoTopom

EBeTpaTkiii noma HpHT11H peaurviosHoro xapaxTepa ornucblBaeT

yeepxue Bao/lama Jlyny, e &manead mapa-

Hxem ocyniecTBaxinuero 11014C1114 B pa3HESX cTpaHax go Tex nop noria He

riwre.neti H

101,LTIOCO4JOB,

xoTopbie inagemax nia rpegecxxx

JIaTHHCHFIX 111111P cambie .nytiunte yeTaHomelum.

HanxiiaTmBa HOJICOTOBJ1eHHH y.110111CHIlfl npunviabiBaeTex

roenogapio
BaCHJIHIO Jlyny, pacnomunnuemycx, tiTo6b1 .norogeT EscmpaTkiii oTo6pa.a
Heo6xogumbie lopugiviecxge HCT01111/11{I1 H in.nomia 6111 11X Ha H8131110
eTparibi.

www.dacoromanica.ro

KPATICOE CO,HEPHCARHE

AsTop yaoatemia.

411

CocTanaemte ARHHrH HacTasnemA gm{ pymr.no He 8a-

TOJIbH0 B upocTom nepesolle HHOeTpaHHOPO

TexcTa, HO H B ma6ope H pasmemeHHH ero B TaHom 'wpm:me, tzTo611 yaomerme nperkeTasamm 61:a egurnA xapartrep. EPIIICTBeHHOe ptasamte B OTHOmeHlie mina, pa6oTasmero HaA cocTas.nemtem saHoHorkaTenbcTsa, HaxoArtm
HpeAH0JIOBHH aorooteTa EBCTpaTHH, npegcTaarnuomero canoro ce6r1 aBTOI{J110113J10Cb

pom pa6oTbi, qT0 BHOJIHe BOSMOTHHO, Email B BHAT HOMIleTeHTHOCTb EBeTpaTHJI

gaHHHoti o6RacTH H caasy, HoTopyro. emy nprmecao FromeHne, cocTanaeH-

Hoe s 1632 -Fogy.

B BTOM OTHOLITeHH11, ortHarto, BbICHa3LIBaJIOCI, MHeHHe,

06H8aHHOeTb

6hura HmeHena He TOJIbH0 OgHOMy EBCTpaTmo,

a ge.THA HOMHCCHkI npocseuremmx mogeit, 'ITO 8T0 6yrkTo 6H1 BuTertaeT 148
00mi:tam:mg yJ1021SelM51

camoro npeTmcnosma. 0g,Harto, cenegyer HpHHHTI, BO BEIHMaHHe,-LITO B COOTBeTCTB3Tionlem meCTe npeAHCJI0B14f1 HOg CJI0Bamm KII0cperkcTBOM ygliTuteft
CP11 JI 0 C 0 41 0 B
EBCTpaTHR noApasymesaeT He TIJIeHOB Hartott-To HOMHCCHH,
HO asTopos, Hart HanpHmep 3oHapa, BancamoHa, anacTapH H
n HOTO-

pidm ripmcommHHeT H elaprmanHyca, Hasaertumx Hs rpegecrmx H JIaTHHCHHIE

HIIHP ay:mum HOCTaHOBJIeHHH H pemerum CJIaBHLIX H eBFITIIX napen, Has-

HaHEme gapertHmu promermgmH.

noitaaaTeamulm, rice me, YIBJIFIeTCH yTsepmgemre EBCTpaTHFI B 8TOM
HpeglICJI0BHH, TITO emy 611.110 gaHo 4HacTamiemte, ITT06131 Hmeruto OH BbI6paa

nepesen 6br maTepHaa. He HCHJI1011eHO, Nu-tar-to, H TO, 11TO EscTpaTHrt

mor nom,sonamorr nomonwo If pyrrrx mnr, 6es yHasaHHH HIC Hmen, Han,
Hanprimep, yReHmm rpeHom MeaeTHem ClipHrocom, Haxogrunimmca B TO
HpemH B MORAaBHH.
Copmpatanze.

YJI0HieHHe HalmHaeTcH c CO6paHHH nocTaHosnemA, HpHmeHnemmx H semaenamnam

leges colonariae
co-

gepatamero 11 raas, pasge.semmix Ha naparpa4r, OTHOCHEHHXCH H Hapymemno rpamm Haallea1A, H o6merry semaHmH, H nommyTram semastm, H
pasgeay ypomarr H T.n.
3a nocTaHosaeHHamH 1A,m1 semaenamnes caegyeT 5 mart 118 ilapcium
FromemA, caHramormpyronmx Hpantli II SIBJISHOHAHRCH CBH3Y1011111.M :Himont
memAy nocTaHosaemtHmH, HacarountmlicH semaenamges, H OCTaJlIalbliviEt
yrOJI0BHLIMII 110eTaHOBJIeHlIFIMH yJI0HteHHH.

3aTem caegyeT 78 raas no Tem nie samasHem Ilapcimx yaomeHHti,

HoTopme camtnnoimppom prtg Hapymemidh yl'OROBH01"0 XapaltTepa

OCHOp-

6aeHme, cD3J113111I4BOMOH3THWICCTBO, y6HticTso, gsoemeHcTso, npuno6ogernme,

CBOJAHHgeeTBO, HposocmemeHHe H T .H.
H yitamsaioT MOTHBLI, na OCHOBamm HOTOphIX cygbrimomeT yMeHbILIHTb HaHasaHHe. OXIHaHO, 8TO promeHHe

cogepHilaT He TOJIbH0 nperknHcaHH.FI yroao31101"0 npasa, HO H Heabitt pHrt

npegrmcarmit rpamgaucHoro npasa, a Talmo H nocTaHosaernm nepHonHoro

npasa.
J1H
di:m(1ra HacTaallemA
ymmm> COOTBeTCTBOBana HCTOp/PleCHHM
maTepHaamnal yea0B1411M Mo.nHaHHH, 06ulecamo HoTopoll, paaHeaeHHoe
Ha Haaccia, OCHOBBIBaJI00b Ha (fp eoaJThHo1 altonnyaTanHH; camlosaTeabrm,

0Ha 0CBFI11HaJIa BaBHCHMOCTI3 HpeCTEFIIICTBa, HplutpenaeHHoro H Benue, H

y3aHommana yrOJI0Hume IlpliBilJler1114 6onpcTsa; oHa upeAycmaTpHsaaa H

www.dacoromanica.ro

KI-114PA HACTAJIEHHia

412

PYMLIH

TO Hte }Tani paam4qHoe nonomenHe nepe g saHoHom H AJ1H gpyrux COMOBIlii H caoes, ;WI 60PaTLIX 1f 6eJAH13.1X, 1fgJIFI H61necTHemm1x 11113011.

Hpocurnm, aageHaHnme J11411Hy10 6e3onacHocTs HRH Haaccomae HHTe-

pechi rocnogapH H 6onp, naHaabibaalicb cypoHo.

LiepROBb 14 AyX0BeHCTBO HBJIH1OTCH npegmeTom MHOPHX rpantgaHcHmx
3/TOJIOBREIX 110CTIIHOBJ1eH1iii, B TO Hpeng HaH, c gpyroft cTopoma, Harm3aHHH

nepHomoro xapaHTepa npegycmoTpema gJIFI npocTynHoH, Hacalonnaxca

tiacTHoti rpamgaHcHoit cepri, 11TO o6HappitnnaeT gyx HaaHm
noggepHam, HoToppo POCyllapCTBO H gepHOBb oHaabumn4 ogHo gpyromy gaff co-

xpaes

OC11OgCTBy101ItHX Haaccomax 110314414fi. Bnp ()gem ,. peal/11'1103MA

gyx, xapauTepHblii gag cpegHeBeHoHoro aaHoHogaTe.nbcTna, FIBJIHJICH rocIICVACTByIOLIMM B npOcTyrntax, HacalonmxcH cembH, CeRCyan 13140A ?IMMIX 14
Boo6ine MOpaJII,HOVI 06JIaCTH, TOIIHO Taft 2He Halt OTOT Hte gyx BIVIe111HBaJICH
H ycTaHoaneHHe HaHaaaHHii, OTHOCHIIIHRCH H 06J1a0TH IkepHOBHOPO npaba,

cogeftcTeoHaa orpampiemno lopligHtlecHlix npas H313111HHHOB

14

eHpeea.

HaHaaaHHH ocHoHaHm, Hoo611e, Ha mmenHli H cmaHHT ce6e geamo

Banynniaime ii HcHymneHHe. OHH Te.ilecam, CaMOylIpaBHb1 14 paaHoo6pa3Hbi .
B 06J1aCTII 06BHHeH414 y.nontemle cTpemHaocb H BIULIOtleHHIO B ccDepy

yrOJI0BH01.0 npaaa mHomx npocTynHoH, HoTopme go TOPO HpemeHn (DopmlippoineecH pymbincHoe npabo ctinTa.11o HmexunlimH rpantgaHcHHil xapaHTep.
liCT0'11111E11.

4T0 HacaeTcH HCTOI1H11HOB IRHH1.14 HacTaHaemni AJ1H

pyM1111, TO cama paHHHH 11011161THa 06T3FICHHTI) ee nponc-

xonmeHne npimagaentHT 6bunnemy rocnogapio MoagaHHH )1HmliTpHio liaHTemnpy; B cHoeti pa6oTe OnlicauHe MOJIgaBIIH B rae 0 saHoHax Mon,gainn4 OH yraepHigaeT, TO ero upemnecTeernunt HO npaenenmo, EaC1f31141
ayny, y6egmanHken B maaKom COCTOHHHH moagaeutoft locTinum, ripeglla
HOMI4CCI410, cocTaHneHllym 143 ceexkymllx alogeti, HoTopaH co6pa3Ia H ogHy
HoaneHinno Hce TIMM-Me 14 Henncainae aaHoms mama, COCTaBlIB TaRum

o6paaom exmludti ceog, HoTopraR mike H B ero Bpemsi, TO "eCTb B Harmae

XVIII Heim, npegeTaBafia cyge6H3Tio Hopmy gJIH Cygeti. 11014 nncalnamH
BaHoHamH BTOT arrrop nogpasymeHaa yaontenHe, HoTopoe rocnogapb Miencalm') Ao6piati 5111061a1 cocTaBlia B Hagane XV bea B Bilge Hseaegerikui 148
BaanaHH, a nog HenlicaHmmH aaHoHamH
o6bigHoe 'Tam).
}ZaH 6b1 Nib' He xoTeam ropgHTbcH nogo6inam y.nonteHmem B 1400 mgy,
Bce Hie y Hac HeT gOCTOBepHbIX g0HaaaTeJIbCTB OTHOCHTeabH0 ero cymecTao-

Baliklii. ECJIH ie oHo cymeeTeoemo, TO MM Hmeem camoe paHHee ;Immanent,CTBO pommexoro xapaaTepa Hamer npaBa, OTOMy
yaonteHHe 6bino
rpeRo-pomaHcHHm1).

getictexTeabuo, Te 11 raae, 11T0 .cocTaHamoT 94 naparp4a, o6paHOCTaH0B3y1on14x nepHylo RaCTI, 4RH14111 HacTasaeHHA gJIFI pyMialH
.neHng gJIFI aemaenanmee
HBJIHIOTCH nepegatieti Ha 51311He capaHbi gpeaHero N6i.to recopycx6g, ce.ilbcHoro B143aHTHIACHOPO HOJAeltea, THCT Ii0T0p0P0

611J1 11p113102ReH, Hatt 0613111110, H TeHCTY HCaBpIliACHHX DHJ101". EBOTpaTml

1) Andrei RAdulescu, Romanitatea dreptului nostru [Pomancimil xapanTep namero

npaaa], Bucuresti, 1938, cTp. 12.

www.dacoromanica.ro

1CPATKOE COXIEMAHHE

413

no.uhsosarica npu nepesoge pegaHnueti, HoTopag 6hma camon 6.naducallineli H

pegaHnuu, nomeigeHHoii ApmeHonogom B HoHue ero FexcaroHa 1345 roga,
PYKosoucTsa, H3BeCTHOPO moguascHomy HepeBOXVIIIHY H ynomudymoro HM
pyli011140/1 ewer() yam-Heim{ 1632 roga. OuHaim pymmacHuft TOMT meHh-

me Hogammoro Ha 11 naparpacpos, HoHermo, no Toil nputume, 1110 moodrump, HOTOphIM OH 110JI1130B9JICH, He umea HOJIHOPO TericTa, Halt 9TO CJIy
H C upyrlimu 8R3emnsuipamu, nupHyaidposasundMH B Espone.

HietHau cgegam CB010 pa6oTy 6ouee JICHOR H uourynHoft, EsurpaTuti BO

MHOPPIX CJIrlEIFIX pacumpueT Ha3BaHHH H game TeKCT, BBOX01 0614ICHeHHIT,

HOT0p1110 OH ctulTaa Heo6xoullmi1M1d; imorga meHuem nopuumt naparp4os

HJIH

BBOXIHT

110)13aroaoBICH sHyTpu

ITTO HacaeTcH 6oahmeti =mend RHurn HacTasgeHuti gag_ pymhud, TO

C.R. 1310HECHHeCHY MOP yeTaHOBI4Tb age B 1908 rogy, Ha OCHOBaHHH npeuIIPVIHFITIAX HCCJIeJ10BaHHi4, pyROBOTIVICEr neHoTophimu yHasaindumu, 110110pIIHyTIIMH 148 11P8J141CJI0B1IH yllornemdu 11 0co6eHHo 143 ero TeRvra,
pa6oTa
Praxis et Theoricae criminalis
061:m1pm:A
eopenecnn li npaicTidecHun c6opH1411 B 06J18CTH yron0BHOPO npasa, COCT313J1eHlibLii 143138CTHLIM
8HaT0R0M upasa IIpocnepom (Dapimaurrycom (1544 1618)
6hhua HCTOII-

H141{0M IVIaBHOit tlaCTH moagascHoro yaoutemin.

HoHnumecity ony6-amt0saa 13 1913 rouy nog 06nium Hassamdem uGraphie pymhmcHne saHoHhi 11 HX HCTOIIHHICH [Legi vechi romtnesti i lzvoarele
lor] umesundft 0co6oe sHaqemde TOM, HOCEFIIII8HHbIA yawl-term MOJIA9B1411

spemeH Bacumdu J1yuy (Pravila Moldovei- din vremea lui Vasile Lupu),
HOTOpOM Aaeng 110J1Hall TeNCT 8101'0 yJI0411eHHH, HapaJIJI8J1bHO conp0BOK8eHHLIR ero HCT011HHIS9M11, a umeHgo: EJIH nepshix 94 naparpacflos
COOTBETCTBy1O11IHMH TeitcTamil na Leges colonariae (ex libris Justiniani piae

memoriae imperatoris selectae), mallegeHmimu ifs pa6oT JIeraimmaindyca

rel/m6axa; a HagidHag c 12 raasta yamemig 'miteTamil 143 (Dapimaludyca,
)1J111 HOTOpIsIX yHasama H HX HOTOIIHHICH. 1308M0H4110, aoroefoeT EscTpandil He
mmea B Enemy 110EJIHMILIfff TRCT HT9JILEHCHOP0 lopucTa, HO J1141119 ()parmeHT,

B0p0111110 H-rpegecHu, Hari impogem shrreHaeT 113 THTyabHOPO

JIPICT3 yaOkiteHILFI, H HOTOpomy 6ida nplummex u ero TeRCT.

B cpasHerinn c aaTuHcHum muteTom (DapuHauxyca pa6oTa EnnaTug

am o6mupHee, meal:able =mew ee BKIIVIEXIRT RaR pesylibTam ICOM614M4portal-um MHOMIX 3I9THHCHI4X TeISTOB. ilHOR pas C0OTBeTCTB149 mentuy 3THMI4

gBYM11 Teicuramid soo6ige oTcyTcmyeT.

IIpmweneHne.

11TO Hacaeng npawridgecHoro npumeHemda Rniirn HacTasRemit/

pymmi, TO HeICOTOpL18 6oJiee cape pymEaH-

elude HCTOpHHH Trseputuaau, WO Ha 6yuTo 61.1 He caymidaa co6pamdem

Hopm gag cygos, HJIH,
cepa ee npumeHeHuu 6hina mto6h1 gem, orpaHugeHa, 110TOMy RTO carmu, nora ee HOCT9HOBJ1011HF1 IlpHHI4M321HCI) BO
BHHMaH140 B rocnogapcHux umsaHax, 6131J111 OTICHE. 118MHOP01114CJICHH131. gnaw)

npu chisoge nog06Hhix samulogemdfi cosepineHHo ynycHaaoch 143 sugy

qemde camo no ce6e nogo6Horo saHoHogaTeuhursa, a Tamite H p0111,, HoTopylo
OHO 1IpH8B3140 6131J10 urpam Hair nepshit1 pymbmcludiA saHoH B BOHp0C9X
BemeahHoro H yronosHoro npasa. IiImeHHo no OT0iii npumuie OHO COXpaH1IJ10

xapaHTep pyriosougniet/ Hopmhi gag cygett.

www.dacoromanica.ro

KHHIA HACTARTIEHHPI xtin PY/AIMH

414

OTCyTCTBIle aliTOB, B ROTOpLIX HOMHHJIOCL 6M ygontemie 1646 roga,

He osHanaeT HenpnmeHemie BTOPO yJI071{BH1411, noTomy =ITO HaJurine HOMBTRII

no yaonteinno morao 61:a yitanniaTb B pasHort mepe Kan Ha npnmelienne

4Himria HacTaaaelnift gaff pymbni, Tax H Ha Apyroe xaxoe 61)1 TO HM 613mo

saHoHogaTem,cToo, Haxognoineecn B o6pankennn. Ouano, ArimnTpnit }taxTemnp yTaepmgaez B coodi pa6oTe,

pm/Ramie 1646 roa 61.mo Hopmoit,
nplimeHnemott tygbnmn B ux npnrosopax game B ero BpeMH, 'ITO 6uxio
ecTecToeHno, ecrnt U1IHHT1) BO BHI4MaHHe npenmyruecTso Hai:k gpyrnmn pyttoBOJE(CTBaM/1 HaulloHaabHoro oalioHogaTenbenta, npegcTaannoniero Born roc-

nogapa H HamicaHHoro Ha pymbuicitom Hamm. Tan, .neTonnceu Hincoaaft

KOCTHH ccrlaaeTen Ha caynati cmepTnoit imann sa noxunleinie Heoecni gpyroro, cnynari, npegycmoTpeHmati H Haxaoyembiti HHnroit HacTaagennA gun
pymmi; Tamite H Examig lioranbHnnany B IleTolman MongascRoil seman
coo6tuaeT o6 y6nrine, ocyntgerniom Ha cmepn,
OCHOBaHHH yaonteminv,
CHOBa osHanaeT nplimeHenne, uKinirn HacTaaneHrift gari pymbirm. Bole
ogrnim goliaaaTeabcToom HpnmeHemin FIBJIHIOTCH It0HHH BTOPO aanoHogaTe.m-

cnta, HaRgeHmie B Mo.ugamin, a Tamice H npnaHamie, ommaaainioe rocnogapem HoanHom CHapaaTom Kaunmaxx B rpamoTe no 110B0Jity o6Hapogo-

namin rpancgalicitoro xogexca 1817 roa,

paHmue npnmesnemo H
HaAwing.

ynonternie "1646 Toga 611.110

nome ero amemnanpia CTaJIH oneHb pegiumn.

llocaegyionnie nogannn Munn HacTannennft win pyMESH IIOHBHJIHCb TOJILHO B XIX CTOJIBTHH H 06nsainz CBOHM

nonagemiem nacTHoti HHHIAHaTHBe. Tan, reoprnik CH011 ony6mixoaan B

1875 roAy nagaHne ynontemin Bauman .11yrly He6onbraoti, nupotiem, neHHOCTII acaegcntne He6pe7HHocni, C RoTopoti OHO &IRO sagymalio H HaneqaTaHo.

Bogee ygaxmoe maganne 6mno ocynxecTageHo Hoalmom M. Byntopfury

1886 rogy n III Tome ero Rognexwin Cmapiax n Hosiax saitonogaTen1)cnt
Pymbninia. Ho H BTO manna, XOTH H .nytnuee 110 xanecToy, nem nagaHne
ClioHa, He nepegaeT
o6paoom II0):(JIHHEIHR.
TpeThe usgaHne, cocTasnenHoe Ha BTOT pas Harm, ony6auxosan B
1912 C. r. IloHaumecxy Hog Haosamiem Apesinie pymiinicxne BalioHat.
HacTaanemiti nnpymEni BaCHJIIIH .11yny. TexcT ylloncemin., npeginecToyemidi oftunprulm aaegeHnem H TnlaTegLHo nepenlicammit, gaeTcn
napagnemaio nut c aanmexumn ncToninixamii H COOTBMCTBylOIIIHMH TOR-

oTamli Cow@ saxoHoo Manten Baccapa6a, Tax H e nepeaogom Ha

nyscluiti 11811IR. Hogamie aoHnuniecity nplio6peTaeT ente 6o.gmnee sHanemie,
noTomy tITO aaTop ero ouy6znixoaan HOJIHOCTb10 He TOJILHO HenocpegcnteHHue HCTOEIHHHH Bacnann Jlyny, Ho H npoTorpagw.
HaRoHerk, nagaHne 31oHnuniecxy TOTIHO Bocnp0113130gHT H nepenner
ygontemin, H ace ero gexopannimie oaemenmi, cDp0FIT1ICLII4CLI, BRIlbeTICH

T.n., RoTopme immoral B noganinunte.

Ilepeam.

ettinra HacTaanennit gag pyMTAH 61.1.na HepeoegeHa TOJIB-

R0 0)1!H pas, Ha cppaHuyscluirt HONK, H He oTgeamio, a

gag nononHemin nagaHnn aoHnumecxy, napaggenmio C RaTHHCRHM TeRCTOM
COOTBeTCTBylOIIMMII noTaHooneHanmn no yllonteann MaTom Baccapa6a.

www.dacoromanica.ro

ICPATHOE COAEPXCAHHE

415

Hepenog, cgeaamnati A. HaTpom,e, 6Euriapommegeff 01711411HO, HeriocpegCTBeHHO CO cTaporo Haulm yaoateHmg Ha d'pp gyacHm H31.1H, II BH.rnonaem

He TOM3H0 Telict aaHoHogaTear,emna, Ho H Bee cogepalamfe Hagamm: npe-

gvicamme npo. HonnumecHy, Tipegncaonme nepenommita, nnegemfe H

npHaoateram.
0 Gigne samenanag.

4 Itmfra HacTaBneH112 g3IFI pymbm flBaFleTCH nepraam HogeHCOM MOJITtaBHH, HoTopui4 CT9BIIT 9TO HIIMIteCTBO BriepeAu

MHOPTAX cTpaH B TICTOpHI4 enporieftcHoro BaHoHogaTeancTna. PomaHo-mnati-

crioi oameec B MoagasHH xko nos:mamma y.nositemm

BacHamg Jlyny, 6Na0 npegomanaeHori o6nfero noaraionamm game Ha
Imam Hapoga, cnoco6cTnyH Tomy, aTo6H npasocygme Moagaram pacnoTHitcHoe npaBo,

aarano, raanmam o6pasom, B o6aacTH yroammoro npana, o6HabHum maTepHaaom, HBanenemnam 149 convemeHHoro lopnglinecHoro corzposmnfa.
Ghana, HoTopoti Hoabaonaaom, TOIT9 9TO yaosHeime, ripmnaa H TomYt
xiTO OHO 6b1310 11131flFITO H oTnenaTano B 1.652 rogy 11051HOCTIDIO, XOTH 14 B gpy-

rom nopfigue, B TeHme Cnoga BaHoHon MaTneg Eaccapa6a Ha Baaaxim,

C110C06CTByff Ta1(14M o6paBom TOMy, 11TO o6a pyMISHCHHe 14HH1IieCTB9 6131JI14

cna6ateHm eue B noaosnme XVII CTOH9THH eginium Bernal:alum npanom 14

yr0a0BHLIM Hogeacom.
PacemampfmaemaH, CO6CTBOHHO POB0pH, _Halt 814911HTOJIMILIff fopfigHTieeligit HCT0111111H epegHeneHonoti Moagamm 41ZHyfra Hamanammik AJIH pymbm He 61,Llla, ogHaHo, o6fmaTeanHum H HcHafonnTearanAm saHoHom gaff
HpaBocygrui eTpamal 14 He BIGI10119J19 B ce614 mapfax HaffHoHaanmax loplign-

gemmx 06unaen, sa HoTopurm, nnponem, oHa sapHBHanana npemAyineeTBo.

0Ha 'mum, B ocHonHom, xapaHTep o6fnero pyHonogcana B o6aacTif yroaonHOP 'pana, ocTasagen B cHae Ha HpOTHHteHHH HOHTH 200 JI9T.
41-tH131.9 HaCT9B3191311ii gJIJI pymum> npencTaBaHer C060fi BaIRHBItk namfrr-

HER eTaporo pyMbIHCROPO npasa H HCT0p14/1 "pana. 0Ha npeguranaHeT B

TO ace 'Tema H HaMETHIIH Haulm H pymuHcHotri HyabTypm nepnoff HOROBHITLI

XVII Beim.
HpHaoatema,

I. A) TeHem Hs 1\14.og TecopyLx6g; E) ripe:femme pyHorincH N2 532 /I 588, Haxonfinmeeff B Eff6aHoTeHe Aria-

gemHH PHP; B) OTpumm 113 Praxis et Theoricae criminalis Hpocnepa

(DapHHannyca. II. BH6aHorpadfarnecHHe yHaBamm. .A.49BIITHLIi1 npegmem-

Huti yHasaTeaH, yHaBaTeal, caon, ernicoH pHcymton.

C11111COK PHCITHROB

PHC. 1.

PHc. 2.
PHC. 3.

Hopper B. Ilyrry (Ha: H. Hopra, Hopmpemu pymbInexux eocnoaapea).

Hagan ornaonemta ynomeHHif.
Hamaao TexcTa yaomemin (.nageaari cToposa. HepHoro aucTa).

Pito. 4.
Pite. 5.
Puc. 6.

lioHuoaxa Ha nimerson cTopona 8 HHCTa.

PHC. 7.

OpOHTHCHHC Ha 06palson cTopoue 33 MUM.

OHTHCIIIIC Ha aHgenon cTopoHe 7 HHCTa

011THCIMIC Ha 06parHon cTopolle 8 JIHCTa.

www.dacoromanica.ro

ICHI4rA HACTARTIEHHil ,11.1131 PYMLIH

416
PHC.

8.

PHc. 9.
PIIC. 12.
PHC. 10.
PHC. 11.

PHC. 13.
PRO. 14.

Pm. 15.
PHc. 16.

3 maim. IlpHmettemte HaHaaaEtHit B COOTBeTCTBHH C KJIaCCOBbIM112 o6mecTBeit1113111111 pa8IIIVILIFIMII (o6paTHast cropoHa 39 JIIICTa).

CDpoHTHcruic Ha angeBott cTopolie 40 ancTa.

OpOUTHCIIIIC Ha o6paTHott CT0p0118 46 Tama.
e/p0HTHCIIHC Ha 06paTHO# CTOpoHe 63 JIHCTa.
12 maim, 29 Haparpaclo. IlpHmeHume Hattaaatnat B COOTBeTCTBIEH C HaacCOBLIMH, 06ILIBCTBBIIHLIMH pa33I1IEHMll
(o6paTHaft cTopona 66 axiom).
aVOHTHCHFIC Ha angeBott cTopoHe 86 JIPICTa.

(I:Tom=Hite Ha o6paTHoil cTopone 87 JIHCTa.

CopOHTHCIIHC Ha migeBott cTopolle 94 ann.
Opownicrific Ha o6paTHott cTopoHe 117 aHeTa.

PI4C. 17. -- Cop0FITESCIIIIC Ha 06paTHOti CT0p0110 126. axiom.

CIVOIITHCIIHC Ha JIHqesott CT0p0He 1-74 num.
Pile. 18.

www.dacoromanica.ro

LIVRE ROIJMAIN DE PRECEPTES

RtSIJMn
La situation kenomique et politique

de la Moldavie pendant la premiere

moitie du XVIle
Wide

Le caractere agraire de l'conomie moldave de la pre-

mire =hie du XVIIe sicle devient de plus en plus

marque.

Pour renforcer leur position de classe dominante, les

boyards s'emparent des terres des paysans et les exploitent
din d'obtenir une production toujours plus grande, qui
puisse leur assurer un surplus de crales destine au march.
Pour s'assurer la main d'ceuvre ncessaire et bon march, des mesures
ont t prises contre ceux qui s'enfuyaient des domaines des boyards. De
telles mesures ont t consacres par le code de 1646.
Vers le milieu du XVIII sicle, les mtiers se sont galement dvelopps.
Les vo1vodes ont encourage la constitution d'associatians prafessionnelles
leur accordant des statuts, car ces organisations constituaient un appui pour
la monarchie et reprsentaient une nouvelle force sociale, oppose aux boyards.

C'est h. la mme poque qu'ont paru les commerants et les usuriers

grecs et tures, dont la principale occupation tait le commerce extrieur des
crales et du btail.
Au cours de la premire moitie du XVI 1 sicle, la domination ottomane
pst devenue plus puissante. Le tribut a t double, les voivodes taient tres
aouvent remplacs par d'autres pretendants pour de grosses sommes d'argent,
La dure exeeptionnelle du regne de Vasile Lupu (19 ans) a rendu possible
l'laboration et l'impression du code connu sous le nom de Carte romtneased
de Envitteiturd (Livre roumain de Preceptes).
du tivre
roumain de Preeptes
Gense

Au cours de la premire moiti du XVII(' sicle, le besoin

s'tait fait sentir, en Moldavie comme en Valachie, de

rgles de droit crit, en matire pnale notamment, qui
servissent de guide aux juges et au Divan princier luitame. Cet tat de choses dcida l'ex-logothete Eustratie A composer des
1632 un Code e extrait, crit et ordonne, aprs l'tude de beaucoup de Saintes
Ecritures , recueil de prescriptions religieuses, de regles canoniques et

de dispositions relatives aux fianailles, au mariage, au divorce, A. la dot,

27 --. c. 1060

www.dacoromanica.ro

418

LIVRE ROUMAIN DE PRCEPTES

aux successions, au viol, aux jugements, etc. , qui tait la traduction en

langue roumaine des manuscrits d'Emmanuel Malaxos, qui circulaient cette

poque en Moldavie. L'auteur s'y rvle un rudit connaisseur des langues
classiques et du droit byzantin. Son ouvrage, cependant, ne fut point imprim,
et d'ailleurs il omettait presque, une matire essentielle, le droit pnal, devent
particulirement ncessaire dans l'Etat fodal moldave.
En 1646, l'imprimerie du monastre des Trois Saints fait paraitre
le premier code moldave, intitul Carte romlneasa de huultiiturd de la Pravilele
mprteti fi de la alte giudeare (Livre roumain de Prceptes extraits des lois

impriales et d'autres ordonnances), lgislation ordonne et promulgue par

le volvode, comme en font foi les mentions de la page du titre, et r-dige par

ce lame Eustratie.
Le voIvode avait besoin d'une lgislation tendue, qui lui donnat le

moyen, comme reprsentant de la classe dirigeante, d'instaurer des mesures

pnales unitaires, propres renforcer l'ordre social existant.
Le souverain pensait pouvoir supprimer les abus des magistrats par une
lgislation s'inspirant sits normes judiciaires des bons... ernpereurs
Le manuscrit original n'tant point connu, on a considr
comme original le code de 1646, in-folio comprenant 17
feuillets non munrots et 186 feuillets de texte numrots, imprim en noir
et rouge et orn de nombreux frontispices, vignettes et culs-de-lampe. Le
verso de la page du titre porte les armoiries princires de Moldavie ave,c,
au-dessous, selon l'usage du temps, une louange en vers ddie Vasile Lupu.
Aspect de Pouvragu

Prface d'Eustratie

Le texte-du code est prcd" d'une prface dans laquelle

Eustratie,, aprs une parabole caractre religieux, exalte

le mrite de Vasile Lupu qui a fait des recherches dans bien de pays,
jusqu' ce qu'il ait trouv ... des maitres et des philosophes qui ont
extrait de livres hellniques et latins toutes les bonnes ordonnances .

L'initiative du code est galement attribue au voivode Vasile Lupu,

qui a charg le logothte Eustratie du choix des sources juridique? et de leur
transposition dans la langue du pays.
Le Livre roumain de Prceptes n'est pas la simple traduction d'un text,e tranger. La tache de son auteur a consist
choisir et , ordonner le matriel de l'ouvrage, de manire lui confrer un
caractre unitaire. L'unique indication relative au rdacteur du recueil nous
est fournie par la prface du logothte Eustratie, qui s'y dsigne lui-mme
comme auteur de l'ouvrage, affirmation plausible tant donn la comptence
L'auteur du codo

d'Eustratie et le renom que lui avait valu son code de 1632.

On a nanmoins soutenu que la rdaction du code aurait t confie,
non pas a Eustratie seul, mais une commission d'rudits, c6mme il rsul-

terait de la prface mme. 11 conVient toutefois de considrer que, par maitres

et philosophes Eustratie entend non point les membres de quelque commission, mais des auteurs tels que Zonara, Valsamon, Vlastares et autres, auxquels

il ajoute Farinaccius, qui ont extrait des livres hellniques et latins les ordonnaces et dcisions de* bons et saiuts empereurs , nommes 4 Lois impriales

www.dacoromanica.ro

usumt

419

L'affirmation d'Eustratie, dans cette mme preface, que c'est a /ui qu'a
t confie la tache d'extraire et de traduire le materiel du code est, a cet
gard, plus decisive -sans toutefois exclure la possibilit qu'Eustratie ait fait
appel au concours d'autres personnes, dont les noms ne sont point cites, telles
que le savant grec Meletie Sirigos, qui se trouvait alors en Moldavie.
Contenu du codo

Le code dbute par un recueil de rgles relatifs aux laboureurs leges colonariae comprenant 11 chapitres diviss
en paragraphes, traitant des empitements sur le champ d'autrui, des changes des terres, des terres abandonnes, du partage des rcoltes, etc.
Viennent ensuite 5 chapitres des- Lois impriales traitant des sanctions
applicables aux voleurs.
Runis sous le mme titre de Lois impriales, les 78 chapitres suivants

sanctionnent toute une srie d'infractions d'ordre penal telles que l'insulte,
la fabrication c re fausse monnaie, le meurtre, la bigamie, Padultre, le proxn-

tisme, l'inceste, etc., avec enumeration des circonstances autorisant le juge

a attnuer les peines. Ce n'est pas exclusivement des prescriptions de droit
penal que contient ce code, mais aussi des dispositions de droit civil et des
rgles de droit canon.
Le Livre roumain de Prceptes rpondait aux conditions materielles historiques de la Moldavie dont la socit, divise en classes, avait pour fondement

Pexploitation propre a l'conomie fodale. Ce code consacrait en effet l'assujettissement des paysans attachs A. la terre, et lgitimait les privileges des
boyards en matire pnale ; il consacrait en male temps l'ingalit devant la
loi des autres tats et categories de la population, selon leur tat de fortune.
Les actes qui portaient atteinte a la scurit personnelle et aux intrts
de classe du vo1vode et des boyards sont svrement punis.
L'Eglise et le clerg font l'objet de nombreuses dispositions pnaleslaiques, tout comme, par ailleurs, des peines de nature canonique sont prvues
pour des infractions du domaine prive laique, ce qui rvle clairement l'as-

sistance que l'Etat et l'Eglise se prtaient mutuellement pour maintenir

leurs positions dominantes de classe. L'esprit religieux, propre aux legislations

mdivalesl- prdominait en matire d'infractions touchant la famille, la vie

passionnelle et, d'une manire gnrale, le domaine moral, de meme qu'il

intervenait pour fixer certaines peines de droit canon et se manifestait dans les
discriminations -prvues dans les rapports juridiques avec les paiens et les juifs.
Les peines ont en general pour principe la vengeance et pour but l'intimidation et l'expiation. Elles _sont afflictives, arbitraires et varies.

En matire d'incrimination, le code tend a soumettre au droit penal

nombre de faits que le droit roumain, en voie de formation, avait jusque-1

considrs comme tant de nature civile.

Sources du code

La premire etude des origines du Livre rottmain de Pre-

cepte,s est celle du volvode moldave Dimitrie Cantemir, qui

dans sa Descriptio Moldaviae, au chapitre Des lois de la Moldavie , affirme

que son prdcesseur Vasile Lupu, frappe par le deplorable tat de la

justice du pays, institua une commission d'hommes comptents, avec mission

de runir toutes les lois &rites et non crites du pays, en un code unique.
www.dacoromanica.ro

420

LIVRE ROUMAIN DE PRECEPTES

A l'poque de Dirnitrie Cantemir, c'est--dire au dbut du XVIIIe sicle, ce

code servait encore aux juges en tant que norme de justice. Par lois crites
Dimitrie Cantemir dsignait le code que le volvode Alexandru cel Bun aurait
fait rdiger au dbut du XV e sicle d'aprs un extrait des Basiliques, alors que
par u lois non crites il entendait la coutume du pays. Pour ce qui est d'un

code remontant Vanne 1.400, on ne connalt, jusqu'aujourd hui, aucune

preuve certaine de son existence. S'il a nanmoins exist, on y trouverait le
tmoignage le plus ancien de l'origine romaine du droit roumain, car la
legislation de ce code aurait t de source greco-romaine 1).
En effet, les 11 chapitres comprenant 94 paragraphes qui constituent la
premire partie du Livre roumain de Prceptes (les Lois pour les laboureurs)
sont la-transposition dans la langue du pays de Vantique N6I.Lo rewprx6g,

code rural byzantin, dont le texte tait habituellement joint celui de

VEclogue isaurienne. Eustratie s'est servi, pour sa traduction, d'une version qui paratt avoir t la plus proche de celle introduite par Armenopol
it la fin de son Hexabiblos de 1.345, manuel connu du traducteur moldave,
qui y avait fait allusion dans le manuscrit de son code de 1632. Cependant
le texte roumain contient 11. paragraphes de moins que l'original, du fait,
sans doute, que le texte de l'exemplaire auquel on a eu recours tait incomplet,
comma ce fut galement le cas pour d'autres exemplaires circulant en Europe.

Dans le dsir de rendre son ouvrage aussi explicite que possible, Eustratie
amplifie le plus souvent les titres et le texte mme, en y introduisant les

explications qu'il juge ncessaires ; d'autres fois il modifia l'ordre des para.graphes ou introduit des sous-titres dans le corps des chapitres.
Pour une grande partie du Livre roumain de Prceptes, S. G. Longinescu,
guide par certaines indications fournies par la preface et surtout par le texte

du code (chap. 66, 8), a pu tablir, ds 1908, que Praxis et theoricae

criminalis, vaste repertoire doctrinal et pratique de droit penal, ceuvre du

clbre juriste Prosper Farinaccius (1544-1618), a t la tiource de la principale partie-du code moldave.
S. G. Longinescu a publie en 1912, sous le titre general- d'Anciennes loisroumaines et leurs sources, un important ouvrage consacr au Code de la Moldavie de r poque de V asile Lupu, contenant le texte integral de ce code et;
paralllement, celui de ses sources, c'est-h-dire, pour les 94 premiers paragra-

phes, les textes correspondants des Leges colonariae (ex libris Justiniani
piae memoriae imperatoris selectae) extraits des ouvrages da Leunclavius et
de Heimbach, et, A. partir du chap. 12 du code, les textes de Farinaccius,
dont il indique galement les sources. Le logothete Eustratie semble nanmoins avoir utilise non point le texte original du juriste italien, mais un extrait
rdig, selon toutes probabilits, en langue grecque (ainsi que le specific)

d'ailleurs la page du titre du code) auquel il a sans doute annexe son propre texte.

Par rapport au texte latin de Farinaccius, l'ouvrage d'Eustratie apparatt,

de toute evidente, amplifi, parfois du fait mme du rapprochement ou de
la cornbinaison de plusieurs textes la4ins. Parfois, la correspondance des deux

textes fait entirement dfaut.

1) Andrei Ftadulescu, Romanitatea dreptului nostru [L'origine romaine de mitre- droll',

Bucarest, 1939, p. 12.

www.dacoromanica.ro

aEsumil.

421

Certains historiens roumains ont prtendu que le Livre

roumain de Prceptes n'a pas eu pour objet de runir des
normes judieiaires ou que son application a t des plus restreintes, tant
Application du code

donn que les cas 011 les divans princiers ayant tenu compte de ses prescriptions

sont peu nombreux. Pour aboutir A. de pareilles conclusions les historiens

en question ont sans doute perdu de vue la valeur en soi d'une telle lgislation, ainsi que la rle qu'elle tait appele A jouer en tant que premire loi
roumaine en matire de droit agraire et pnal.
Le fait que le code de 1646 n'est pas mentionn expressment dans les
documents de l'poque n'autdrise nullement la conclusion que ce code n'aurait
point t appliqu. La mention conformment A. la loi , souvent rencontre,

peut en effet indiquer tout aussi bien l'application du Livre roumain de

Prceptes que celle de toute autre lgislation moldave du temps. Dimitrie

Cantemir affirme d'ailleurs, dans son livre, que c'tait le code de 1.646 qui,
de son temps, servait de norme aux juges pour leurs arrats, chose naturelle
si l'on considre la prfrence dont devait jouir, par rapport aux autres manuels
juridiques, une lgislation nationale exprimant la volont du souverain et
tant rdige en -roumain. Ainsi, le chroniqueur Nicolae Costin cite un cas
de condamnation A mort pour rapt de la fiance d'autrui, dlit prvu et puni
par le Livre roumain de Prceptes et de mme Enaki Koglniceanu rapporte,
dans ses Chroniques da Pays de Moldavie, le cas d'un meurtrier eondamn
A. mort en vertu du code, ce qui implique galement l'application du Livre
roumain de Prceptes. Comme preuves de son application il convient encore
de citer les diffrentes copies -de ce code, trouves en Moldavie, ainsi que le
tmoignage du Prince loan Scarlat Calimach qui, dans le dcret par lequel
il promulguait le Code civil de 1817, dclarait que le code de 1646 avait t
jadis en vigueur et que plus tard les exemplaires en taient devenus fort rares.
Dlitrentes ditions
du code

Les ditions ultrieures du Livre roumain de Prceptes ne

virent le jour qu'au XIXe sicle et furent l'o3uvre de

l'initiative prive. Ainsi, Gheorghe Sion fit paraltre en

1875 une dition d'une valeur toute relative A. cause de la manire ngligente

dont elle fut conue et imprime.

Une autre Maim, publie en 1885 par loan M. Bujoreanu, dans le 30
volume de sa Collection de lois roumaines anciennes et rcentes, bien que supri-

eure A celle de Sion, n'est pas elle non plus rigoureusement fickle au texte
original.

Une troisime dition, celle-l tablie de manire scientifiquer a t

publie en 1912 par S. G. Longinescu, sous le titre d'Anciennes lois roumaines:

le Livre roumain de Prceptes de V asile Lupa. Le texte du Code, prcd d'une
ample introduction et transcrit avec un soin mticuleux, est mis en parallle

A la fois avec les sources latines, les textes correspondants de indreptarea

legii (recueil de lois) de Matei Basarab et une traduction en langue franaise.
La valeur de l'dition Longinescu s'accroIt du fait que son auteur reproduit
in extenso non seulement les sources directes du code de Vasile Lupu, mais
encore la source des sources.

La mme dition reproduit en fac-simil la couverture du Code et

tous les lments ornementaux

frontispices, vignettes, etc.

www.dacoromanica.ro

de l'original.

422

LIVRE ROUMAIN DE PRCEPTES

Traductions

Le livre roumain de Prceptes n'a t traduit qu'une seule

fois, en franais, non point isolment, mais en complement de l'dition Longinescu. La traduction, excellente, est rceuvre -d'A.

Patrognet. Elle a t faite directement du vieux roumain en franais et

comprend non seulement les textes de lois proprement dits, mais encore la
preface de S. G. Longinescu, celle du traducteur, l'introduction -et les annexes
du code.
Le Liore roumain de Prceptes, premier code de la Moldavie, confre cette principaut la priorit sur beaucoup d'autres pays dans Phistoire des legislations europennes. Par lui le droit romano-byzantin en usage en Moldavie avant la
publication du code de Vasile Lupu a t mis la porte de tons,. dans la
langue du peuple, la justice moldave ayant ainsi sa disposition, en matire
pnale notamment, un riche materiel tire du trsor juridique de l'poque.
La renomme dont jouissait alors ce code l'a fait adopter en Valachie,
o il a t incorpor intgralement, bien que dans un ordre different, dans
le texte de Indreptarea legii, de Matei Basarab, De ce fait les deux
pant& roumaines taient dotes, des le milieu du XVII sicle, d'une legislation agraire et d'un code penal unitaires.
Considr juste titre comme une importante source juridique de la
Considrations gnexales

Moldavie du moyen Age, le Livre roumain de Prceptes n'a pas t nanmoins,

pour la justice du pays, une loi obligatoire et exclusive ; il ne comprenait

point, en effet, les vieilles coutumes juridiques nationales, dont il reconnaissait d'ailleurs la priorit. Il a surtout servi de guide aux magistrats, particulirement en matire pnale, pendant prs de deux sicles.
Le Livre roumain de Prceptes marque une date importante de Vandendroit roumain et dans l'histoire du droit en general. Il est en mme temps
un veritable monument de la langue et de la culture roumaines de la premire
xnoiti du XVII8 sicle.
Annexes

I. A) Textes du N61.Log rewprx64. B) Manuscrits grecs 532

et 588 de la Bibliothque de l'Acadmie de la R.P.R.

theoricae criminalis de Prosper Farinaccius.

C) Extraits du Praxis et

II. Indications bibliographiques. Index alphabtique des matires. Index des

mots. Explication des figures.
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1. Portrait de Vasile Lupu (d'aprbs N. Iorga, Portraits des Poivodes roumoins).
Fig. 2. Commencement de la table des matires du code.
Fig. 3. Commencement du texte du code (recto de la 1r page).
Fig. 4. Feuillel 7, recto, avec frontispice.
Fig. 5. Feuillet 8, recto, avec cul-de-lampe.
Fig. 6. Feuillet 8, verso, avec frontispice.
Fig. 7. Feuillet 33, verso, avec frontispice.
Fig. 8.
Chapitre 3. Application des chtiments selon la classe social du coupable
(p. 39, verso).

www.dacoromanica.ro

EXPLICATION DES FIGURES

Fig.

9.

Fig. 10.
Fig. 11.
Fig. 12.

Fig. 13.
Fig. 14.
Fig. 15.
Fig. 16.
Fig. 17.
Fig. 18.

423

Feuillet 40, recto, avec frontispice.

Feuillet 46, verso, avec frontispice.
Feuillet 63, verso, avec frontispice.
Chapitre 12, paragraphe 29e. Application-des chAtiments selon la classe sociale
du coupable (p. 66, verso).
Feuillet 86, recto, avec frontispice.
Feuillet 87, verso, avec frontispice.
Feuillet 94, recto, avec frontispice.
Feuillet 117, verso, avec frontispice.
Feuillet 126, verso, avec frontispice.
Feuillet 174, recto, avec frontispice.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS
Pag.

Introducere

Situatia economica, sociala qi politica a Moldovei In prima jumatate a

secohilui al XVII-lea, p. 5. intocmirea Cartii romIne*ti de invatatura,
p. 8. Infatigarea pravilei, p. 10. Prelate logofatului Eustratie, p. 11.
Autorul pravilei, p. 11. Cuprinsul pravilei, p. 12. /zvoareie pravilei,
p. (6. Aplicarea pravilei, p. 20. Editiile pravilei, p. 24. Traducen,
p. 26. Consideratii generale, p. 26. Anexe, p. 27.

Transcrierea textului chirilic

, ,
Carte romineascd de tnolgturd (text)
Stihuri de Inchinare, 35. Predoslovie, 37. Scare, 391). Previle tocmite,
furtuag (pr. 2),
ale2se i scoase pentru: plugari (princina 1), p. 54;
pastorl (pr. 3), p. 58; paguba ce lac dobitoacele (pr. 4),
p. 57 ;
pagube ce se vof- face In tarina (pr. 5), p. 60;
uciderea
p. 69 ;
dobitoacelor (pr. 6), p. 60; luptarea dobitoacelor i vatamarea
namiti
p. 61; pomi (pr. 7), p. 62; ", arsuri i pojar (pr. 8), p. 63;
sau rasadiri pe locul altuia (pr. (0), p. 64; mori
(pr. 9), p-. 63;
(pr. (1), p. 64; furtiaguri i Irma domneasca (pr. (2-16), p. 65.

Pravile Imparateti pentru: sudalma, gl. 1-3, p. 82; calpuzani,

p. 86;
ucidere,
gl. 4-5, p. 84; ceia ce gasese cornoara, gl.
gl. 13-14, p. 106; bigamie, gl. 15, p.
gl. 7-12, p. 88;
despartenia casarilor (vini, gl.
108; pierderea zestrei, gl. 16, p. 110;
17; preacurvia, gl. 18; sodomia, gl. 19; eresuri, gl. 20; vrajma*ia bar-

batului, gl. 21-22; lovirea femeii, gl. 23-24; izgonirea femeii, gl.
obligatia femeii de a urma pe barbat, gl. 26,
25j, p. 113;
p. 123; proxeneti, gl. 27-31, p. 124; ", rapire, gl. 32-34, p. 129;
viol, gl. 36-38, p. 137; sodomie, gl. 39
ierosilie, gl. 35, p. 136;
incest, gl. 41-42, p. 144;
suduire, gl. 43-50, p. 148;
40, p. 144;
cauze de mic.5orarea pedepselor (Inelaciunea, pr. 1; mInia, pre 2; virsta,

pr. 3; betia, pr. 4; nebunia, pr. 5; obiceiul locu1u pr. 6; multimea

de oameni, pr. 7; ascultarea de cel mai mare, pr. 8; neputinta i slabii) La pag. 39-53 se aflA acara I pravilei ap cum a lost publIcata In edItla orIgInala.

www.dacoromanica.ro

28

33

426

CARTE ROMINEASCX DE INVATATURA.

Pag.

ciunea firii, pr. 9; somnul, pr. 10; dragostea, pr. 11 ; boieria, 'jr. 12;
iscusinta, pr. 13; schimbarea firii, pr. 14; surdomutismul, pr. 15;
rudenia, pr. 16); p. 160; ft, hiclenia si lepadarea calugariei, gl. 67,
68, p. 179; ft, cazuri de complicitate (indemnare si sfatuire spre
rau, gl. 69-70; semne de cunoa.sterea vinovatului, gl. 71; ajutarea la
savirsirea greselii, gl. 72; cei aflati la locul uncle s-a savtrsit uciderea.,
gl. 73; semne de cunoasterea celui ce a participat la sfada, gl. 74;
ajutarea dupa savirsirea infractiunii, gl. 75; pedeapsa gazduitorului,
gl. 76; pedeapsa celui ce invata sa.faca rdu si celui ce multumeste vino-

vatului dupa savirsirea greselii, gl. 77-78), p. 180.

Anexe

197

Texte din Legea pentru plugari alese din Cartea lui Iustinian
PENTRU: plugari (titlul I), p. 199; ...., furt (Wit.' II), p.

199

203; .

vacari (titlul III), p. 205; paguba pricinuita. de dobitoace (titlul

IV), p 206; fty, paguba (Cal V), p. 207; ft, uciderea vitelor (WM
VI), p. 208; ft, pomi, (titlul VII), p. 210; . incendiu (titlul VIII),
p. 211; ft, robi (titlul IX), p. 212; zidiri noi (tithrl X), p. 213.
Manuscrisele grecefti nr. 532 f i 588
.,.
PENTRU: cei care sfatuiesc si ajuta sa se faca vreo greseald. (cap. I),
p. 215; .ft, sfatuitorul greselii (cap. II), p. 217; ft, sfatuitorul greselii ce

215

s-ar fi facut si fara un asernenea sfat (cap. III), p. 221; , cei care
ajuta inainte de a face greseala (cap. IV), p. 223; .-, cei care ajuta in
timpul cind se face greeala (cap. V), p. 226; ft, cei care s-au gasit
inarmati la vreo cearta (cap. VI), p. 228; fty cei care ajuta dupa savtrsirea greselii (cap. VII), p. 230-; ft, cei care primesc in casele lor pe cei

surghiuniti (cap. VIII), p. 233; ft, cei care primesc in casele lor pe
furi i tilhari (cap. IX), p. 233; ft., cei care primesc pe vinovati Mr5 s5.

tie c1 stnt vinovati (cap. X), p. 235; ft. porunca data ca A se faca.
vreo greseala (cap. XI), p. 235; .ft. multumirea ce se da aceluia care
face yreo greseala (cap. XII), p. 242.
PENTRU: dovedirea pdcatelor trupesti (cap. I, II), p. 245; ft, curvie si

pacatul trupesc (cap. IIIVII), p. 246; , acei care iau doud femei
(cap. VIII), p. 249 ',, .ft. preacurvie (cap. IX), p. 252; ft., pierderea zestrei

XII), p. 252; ft, pedeapsa

pentru preacurvie si alte cauze (cap. X

pentru sarut (cap. XIII), p. 259.

Extrase din Prosper Farinaccius, Praxis et theoricae criminalis" .. ..
Indicagi bibliograf ice

261

369

..

Indice de cuvinte385
Indice alfabetic de materii

375

-,.

Lista figurilor
Rezumat in limba rusa
Rezurnat in timba fraroezd

,.

e-.,

389

www.dacoromanica.ro

417

COAEPMAHHE
CTP.

Beeaernte
Connaahno-attonomattecHoe H HOJIHTINOCHOO noaoatenne Moanatunt B nepsoft
UOJIOBIIII0 XVII B., cTp. 5. CoeTasaenne
HaeTasaeHnit Tpa pymutt,

eTp . 8. Baeuntnit BHA yaoaceHaft, crp. 10. IlpeattcaosHe aorotPera EncTpaTna,

cTp. 11. .AsTop yaoatenita, eTp. 11. Coaepatainie yaoatenun, eTp . 12.
VICTOR/HEM yaoateHna, cTp . 16. IlpHmeHenne yaoateHHH, cTp . 20. FlanaHHH

yaoateumt, cTp. 24. Ilepesonbi,

cTp .

26. 06unte samenaHHH, cTp . 26.

.11pHameHHH, cTp . 27.

06bacnerius

28

41Cuuea nacmamenuti aria pymbitt (TexcT)

IlptiBeTeTnellabieCTHXH. cTp. 35. 06parnenyte H zutTaTeanm cTp. 37. Oraasaenne,

33

cTp. 391) . Y3IOHIeHlIFIcocTasaemute,B116paIIIIMBHHasaettenHme.OTHOCIITeablIO:

semaenauntes (npocTynott 1), cTp .54; soposeTsa (np . 2), cTp . 57; nacTyxos (np
3). cp. 58; spena , npnlinnaemoro CHOTOM (np. 4) , cTp. 59; yutep6a, Hartocilmoro

Ha nantne (np. 5), e"rp 60; y6ffacTsa cHora (np .6) , cTp . 60; panennit Aomant
CHBOTHMX , cTp. 61; nepesLes (up. 7), cmp. 62; nontapa (np . 8), cTp . 63;

naaTta sa Haem (np. 9), cTp . 63; nocTpoett H nocaptott Ha tiyatom yttacTite
inP 10), cTp . 64; meamnin (np. 11), cTp. 64; soposema H rocnonapettott
Tamonclin (np. 12-16), cTp. 65.
IlapcHne yaoatenHa OTHOCHTBJIBHO: ocHop6nettma , ra. 1-3, cTp. 82; (ItaabninsotdoHertmatos , I`JI. 4-5, eTp . 84; Tex, HoTopme Hax0IVET KJ1a, MI. 6, cTp
86; y6nitcTsa, nil. 7-12, crp. 88; paHelink, VI. 13-14, eTp. 106;

nsoeateHersa, I`JI. 15, cTp . 108; pacTemenna, uppkganoro, ra. 16, cTp . 110;

passona cynpyros (npocTynHH, ra. 17; npeato6onennne, ra. 18; myateROWTBO, ra. 19; epecn, ra. 20; spaat)e6HoeTb myata, ra. 21-22; Ha6Henne

menu, ra. 23-24; Harnamte )Renu, ra. 25),

cTp . 113;

o6asanuocTH

Hteina caegosan, sa myntem, TR. 26, cTp . 123; csonnwtecTsa, ra. 27-31,
cTp . 124; HOXHDABIEHFI, ra. 32-34, cTp . 129; CBIITOTHTCTBB, FR. 35, cTp . 136;

HartacHaosaHHH, ra. 36-38, cTp. 137; myatemonscuta, ra, 39-40, cTp .144;
uposocmentelina, Ira. 41-42, cTp. 144; ocHop5aennH, ra 43-50, cTp . 148;
!Timm, ymenbutatornmx HaHasanna (o6man, np .1; apocTb, np. 2; sospacT,
1) Ha c-rp. 39-53 ilaxoArrea ornaBneuae ynoncenug B Talt024 Baxte, B itaxom oHo 6buro ony6mi

HOBBO B II0JVIBIlliffite.

www.dacoromanica.ro

xHurA HACTABREHiel .4J151 PYMMH

428

Grp.

np .3; HbFIHCTBO, np .4; 6eaymne, np .5; metTauti o6tanatt, np .6; Tonrm, up .7;
HOBHHOBOHHO cTapruemy, np. 8; 6ec,cl3me H cna6ocm aaTypu, up. 9; con,
rip. 10; JI1060Bb , up. 11; 6021pCTBO, up. 12; aposoperso,. up. 13; aameagaBOCTI, rtaTypm, rip . 14; rayxonemoxa, zip. 15; poTtemo , np. 16), cTp . 160;

npenaTenbcTsa H oTpetiering OT moaamecTsa, ra. 67, 68, CTp . 179; cnynaes coynaurnwlecTsa (1106pitgeHHO H coseT coaepumm sno, rn. 69-70;
nplameTm BHHOBaTOr0, r.11. 71; nomomr. B COBOpmeHHH npocTyruia, rn. 72;

o Tex, noTopme aaxoaanacr na mecTe cosepmenun y6ralicTsa, nu. 73;

uplimena Toro, HTO HpHIIHMAJI yttacTne B ccope, rn. 74; nomoulb, Rana-

Han nocne cosepmerian npecTynnemni, ra. 75; aanasaane ynpusaTena, rm.

76; aanasanne Toro, HTO ratT cosepuluTs 3.110 H TOPO, BTO 6J1OPOJIapHT
BHHOBaTOTO nocne cosepmeann npocTynna, rn. 77-78), cTp . 180.
punooscenun

197

Tencmu ua S anona aim aexitenautifee, useitenennue ua Iro5enca 10cmunuana

199

OTHOCHTOJMHO: semnenamues (8arOJIOBOH I), cTp . 199; 'Tam (a. II), cTp.20;
nacTyxos (a. III), cTp . 205; yrnep6a, npannaelmoro cnoTom (a. IV),

-cTp. 206.; y6mrna (a. V), cTp. 207; y6oFr cnoTa (s. VI), cTp. 208; aepesbes
(13`. VII), cTp. 210; nonntora (a. VIII), cTp. 211; pa6oa (a. IX), cTp. 212;
HOBLIX TIOCTp0OH (3. X), eTp. 213.

Tpenecnue pynonucu .MJW 532 u 588

215

OTHOCHTOJILHO: Tex, HTO COBeTyIOT H nomormoT col:septum% Ranoti-an6y7r. npu

CTyllOH (rn. I), cTp . 215; coseTnana npocTyrnia (rm. II), cTp. 217; coseTnana

npocTynna, noTopun mor Sir 6i,im cosepmea a Sea nouo6noro -coaeTa (rn.
III), CTp . 2211 Tex, noTopuenomormoT paruane, nem cosepamTca npourynon
(rn. IV), eTp. 223; Tex, noTopme nomoraloT so apemn coaepmeann npoqTynna (rn. V), urp. 226; Tex, noTopue 6Linn Boopynceau BQ apema ccopm (rn.
VI), cTp. 228; Tex, HTO onassmaeT nomomb nocne cosepmenua npocTynna
(NI. VII), CTp 230; Tex, noTopme npnarammoT B CBOHX Aomax cocnaarnax
VIII), cTp. 23$; Tex, HTO nprummaeT B CBOHX nomax aopos H pas6ottHIMOB (rJI. IX), cTp . 233; Tex, xoTopue nplammaloT BHHOBITEIX, He SIMS', TITO

OHH RHHOBHIS (Pm. X) , cTp. 235; namforo nimanasaann cosepumTs nanotinm6o npocTynoli (rn._ XI), cTp. 235; 6narouapuocTia, onamasaempla TOMy.,

KTO cosepumeT nanott-n06o npocTynon (rn. XII), cTp. 242.

OTaocurenum: aoxasaTenbcTsa Tenecruaxrpexoa (rn. I, II), cTp . 245; npo.
CTIITygHH H TeaecHoro rpexa (rn. IIIVII), CTp . 246; Tex, noTopue HCHByT e

usyma meanumaran (rn. VIII), cTp. 249; paaapama (rm. IX), cTp.- 252;
pacTouealin npananoro 118-sa passpaTa H Apyrnx IlpHYHH (rJI. _XXII),
cTp. 252; aanaamma aa nonenyft (rn. XIII), cTp. 259.
Ompbosnu U 3 Praxis et Theoricae criminalis ,IIpocnepa Oapunaquyca
Eu6nuoepaOunecnue ynaaanua
AsOaeurnnbtil npeastemnbtrt ynaaame.o
e
Ynasame.ab awe ,
i%
Cnueox pucynnoe
Ifpamnoe co5epoicanue na pycocom Ratite
lepamnoe coaepatcanue na Opanifyacnom sautce

www.dacoromanica.ro

261
369

375
385
714

409
417

TABLE DES MATIERES

Page

Introduction

La situation conomique et politique de la Moldavie pendant la

premire moiti da XVIle sicle, p. 5. Gense du Livre roumain de
Prceptes, p. 8. Aspect de l'ouvrage, p. 10. Prface du logothte
Eustratie, p. 11. L'auteur du code, p. 11. Contenu du code, p. 12.
Sources du code, p. 16. Application du code, p. 20. Diffrentes ditions

du code, p. 24. Traductions, p. 26. Considrations gnraleS, p. 26.

Annexes, p. 27.
La transcription du (ecte cyrillique
Le livre roumain de Rrceptes (texte).
Ddicace en vers, 35. Avis aux lecteurs, 37. Tables des matires, 391)
e Lois tablies, choisies et extraites s touchant:, les laboureurs (1er cas),

p. 54; le vol (2e cas), p. 57; les piltres (3e cas), p. 58; les &gilts
causs par les animaux (4e cas), p. 59; les dgts caus's aux champs
(5e cas), p. 60; ceux qui tuent des animaux (6e cas), p. 60; les combats
des animaux entre eux et les dommages
peuvent se causer,
p. 61; les arbres fruitiers (7 cas), p. 62; toutes les espces d'incendie

(8e\cas), p. 63; les serviteurs (9e cas), p. 63; ceux qui bltissent ou
plantent sur le terrain d'autrui (10e eas), p. 64; les moulins (11e cas),
p. 64; les vols et la douane princire (cas 12-16), p. 65.
Lois impriales touchant- l'injure, ch. 1-3, p. 82; les faux-monnayeurs, ch. 4-5, p. 84; ceux qui trouvent un trsor, ch. 6, p. E 6; les
meurtres, ch. 7-12, p. 88; les blessures, ch. 13-14. p. 106; la bigamie, ch. 15, p. 108; la perte de la dot, ch. 16, p. 110; le divorce des
conjoints (motifs de divorce, ch. 17; radultre, ch. 18; la sodomie,
ch. 19; les hrsies, ch. 20; la haine du mari, ch. 21-22; les coups, ch..

23-24; le droit du mari de chasser Sa femme, ch. 25), p. 113;

l'obligation de la femme de suivre son mari, ch. 26, p. 123; les
1) Voir pp. 39-53 la table des reatires du cede, telle qu'elle apparalt darts l'dition

originale.

www.dacoromanica.ro

28
33

340

LIVRE ROUMAIN DE PRECEPTES

Pag,e

entremetteurs, ch. 27-31, p. 124; le rapt, ch. 32-84, p. 129; ceux qui
commettent le Oche de la chair avec une religieuse, ch. 35, p. 136; le
viol, ch. 36-38, p. 187; la sodomie, ch. 39-40, p. 144; l'inceste, ch.
41-42, p. 144; l'insulte, ch. 43-50, p. 148; les circonstances attnuantes (1 l'absence d'intention ; 2 la colre ; 3 rage ; 40 l'ivresse ; 50 /a
folie; 6 la coutume locale; 7 la foule ; 8 l'obissance un suprieur ; 9
l'impuissance et la faiblesse naturelle ; 10 le sommeil ; 11 l'amour ; 12 la
haute naissance ; 13 l'habilet et les aptitudes du coupable ; 14 l'amen-

dement du coupable ; 15 la surdi-mutit ; 16 la parent), p. 160; la

ti allison et la renonciation l'tat monacal, ch. 67-68, p. 179; les cas de
complicit (incitation au mal et mauvais conseils, ch. 69-70; indices de
culpabilit, ch. 71 ; assistance h une action coupable, ch,, 72; ceux qui
assistent A. un meurtre, ch. 73 ; .indices de culpabilit de celui qui a pris

part h. une rixe, ch. 74; l'assistance prte au coupable apres l'infraction, ch. 75; la peine que subiront ceux qui auront abrit des coupables, ch. 76; les peines applicables ceux qui auront conseill et charg
quelqu'un de mal faire et h ceux qui recompensent le coupable apres

'Infraction, ch. 77-78), p. 180.

Annexes
Textes des lois pour les laboureurs, extraits de la Collection de Justinien .

197
199

Prescriptions touchant: les laboureurs (titre l), p. 199; le Vol (t. 14

p. 203; les vachrs (t. III), p. 205; les dgEtts causes par les animaux
(t. IV), p. 206 ; les &gilts causes aux champs (t. V), p. 207; ceux qui
tuent les animaux (t. VI), p. 208; les arbres fruitiers (t. VII), p. 210;
les incendies (t. VIII), p. 211; les serfs (t. IX), p. 212; les constructions nouvelles (t. X), p. 213.
Manuscrits grecs nos 532 et 588
Prescriptions touchant: celui qui conseille une action coupable et aide
A la commettre (ch. I), p. 215; celui qui aura conseill l'action coupable
(ch. II), p. 217 ; celui qui aura conseill une action coupable qu'on et commise indpendamment de son conseil (ch. III), p. 221; ceux qui auront
aide le coupable avant l'infraction (ch. IV), p. 223; ceux qui auront aide

215

le coupable pendant l'infraction (ch. V), p. 226; ceux qui auront

sist en armes h une rixe (ch. VI), p. 228; ceux qui auront prt assistance au coupable apres l'infraction (ch. VII), p. 230; ceux qui- aurout reu des proscrits dans leur maison (ch. VIII), p. 233; ceux qui
auront rep dans leur maison des voleurs et des brigands (ch. IX), p. 233 ;
ceux qui auront rep chez eux des coupables dont ils ignorent la culpa-

bilit (ch. X), p. 235; ceux qui auront erdonn une action coupabie
(ch. XI), p. 235; ceux qui recompensent le coupable pour l'infraction
commise (ch. XII), p. 242.
Prescriptions touchant: les moyens de faire la preuve des 'Aches char-

nels (ch. I, II), p. 245; la prostitution et la luxure (ch. III VII),

p. 246; ceux qui prennent deux femmes (ch. VUI), p. 249; l'adultere
(ch. IX), p. 252; la perte de la dot pour adultre ou pour d'autres motifs
(ch. X XII), p. 252 ; la peine inflige pour le baiser (ch. XIII), p.259.
Extraits du *Praxis et thcoricas criminalis * de Prosper Farinaccius

www.dacoromanica.ro

261

TABLE DES MATIERES

981
Pa g,e

Indications bibliographiques

Index alphabtique des matares

Index des mots
Explication des figures
Rsum cn russe
Rsum en franfais

369

375
385
-

www.dacoromanica.ro

289
409
417

Redactor de cartee MARCU LIVIU

Tehnoredactor: POPESCU IOANA
DO la cules 22.09.1960. Bun de upar 13.03. 1961. Apdrut 1961.
Tiraj 1500+60 ex. legate 112 pfnzd. Lltrlie semivelind de 65 Wm'.
700x1000/16. Colt editoriale 32,92. Colt de upar 27. A. 05267
C. Z. pentru biblioteci mari: 34 (498) (0092) .1646.. C. Z.
pentru biblioteci mid: 34 (R) 4116.

intreprinderea poligraficil nr. 4, calea Serban-Vodit 133-135,

Bucuragti, 1961, comanda 1060.
62

www.dacoromanica.ro

ERAT A
Pag.
25
204
208
213
215
228
236
261
261
262

266

11 de jos
9 de sus
19
19
19
20
18

#
*
*

1 de jo
3 q'i urm.
de sus
3

282
286
295

10

311
311
322
332

Carte

*
o

14 de jos
14 de sus

269
277

354
355
357
359
365

*
*

8 de jo

&rat noad-rryst.
Drov

o
o

xceractmlurreg

xceraccrcio-vre

*
o

z-ov

deosebire este
Drov

cu pumnul

pentru pumn

interes are
fascias
rea

puniri arbitraria
vreo modatur

quis

occidere quis dicatur

21

lociti

dictatur
vidua meretrix
revere

trebuie trecute la inceputul rindului urinti-

tor

ei

pauperes et viles,
regula sit quod pauper
non est testis
litici

*
*

e.xeuntis

*
o

executes

19

*
o
o

*
o
o

sie

puniti

dare
sit
puniri

ci

ei

11 de jos

autorului

date

editurii

dicatur
vidua erat meretrix
re. vera

21
10

quia

VEL ALIENO...

20
19

o
s

14

11 de 91.113

lacias
res

puniri poena arbitraria

vero datur

occidere dicatur
et
pauperes est testis

14

autorului

Scarlat Alexandru

noct6rirst
z-ov

din vina:

Alexandru

*
*
*

se va citi:

in loc de:

rindul

romlneasa de InvAtAtura

www.dacoromanica.ro

o
o

*
o

Lei 17,70

www.dacoromanica.ro