Professional Documents
Culture Documents
NICOLAE TESTEMIANU
CATEDRA 2 CHIRURGIE
Hemoragiile tractului
digestiv
eful catedrei:
d.h..m., prof. Univ., Om Emerit,
Laureat al Premiumului de Stat
V. Hotineanu
Executor:
Asistent univ.
D. Gorea
SCOPUL
o
o
o
o
o
o
o
o
SARC INILE
STUDENTULUI
SARCINILE PROFESORULUI
SARCINILE PROFESORULUI
La lecia practic:
FINALITI PRECONIZATE
ntrebrile discutate n
cadrul temei
DEPRINDERI PRACTICE
prezentarea bolnavului
determinarea gradului hemoragiei
lavaj gastric
tueul rectal
participarea la gastroscopie
Etapa I
8.00 8.30 n sala de studii
NOIUNE
Hemoragia
acut
digestiv
(HAD) este revrsarea sngelui
din patul vascular n lumenul
tractului digestiv prin defecte
vasculare
Incidena hemoragiilor n
dependen de cauz i localizare:
1. esofagiene: 3,9 % (410%):
a diverticuli;
b varice;
6,7
Letalitatea:
n maladiile eroziv ulceroase acute de esofag,
stomac, duoden 15-22%;
n tumorile digestive 20 30 %
n HDS variceale 40 60%
Cauzele HDS
Epistaxis
Hemoptizie
Varice esofagiene
Esofagit eroziv
Combustii
Traumatisme
Diverticuli
Tumori
Ulcer - Barret
Hernii hiatale
Eroziuni
Gastrite
Ulcere
Varice fundice
Sdr. Mallory-Weiss
Tumori
Traume
Tumori ale
ficatului
HTP
(hemobilie)
Ulcere
Duodenite
Diverticuli
Tumori
(inclusiv PDM)
Traume
Corpi strini
Fistul aorto-duodenal
(Anevrism de aort)
Pancreatite
Tumori
Chisturi
(hemosucus
pancreaticus)
Consecinele hemodinamice
1.Stadiul
Reversibil
Volemie
Viscozitate
Debit cardiac
ncetinirea circulaiei
Hematocrit capilar
Obstrucie reologic temporar
Ireversibil
Dezoxigenare eritrocit
Rigidizare
Coagulopatie de consum
Consecinele hematologice
sunt
reprezentate de sindromul
anemic, care poate avea aspecte n
funcie de rapiditatea hemoragiei i
de cantitatea de sngelui pierdut.
Indiferent de aceste elemente,
apare anemia posthemoragic, care
necesit administrarea de mas
eritrocitar sau snge integru.
Indicele de oc Algover
(IA)
1976 M. Algover i Burri au propus formula indecelui
de oca caracteriznd gravitatea hemoragiei:
Ps
IA = ----------------------------------------TA sistolic
IA = 0,5 lipsa deficitului volumului circulant de
snge
IA = 1 deficit 30 %
IA = 1,5 deficit 50 %
Criteriile de activitate a
hemoragiei
gradul I anemia posthemoragica,
gradul II hemoragia stopata,
gradul III prezenta semnelor locale ale hemoragiei fara
manifestri clinice ale acestora in timpul examenului clinic,
endoscopic
IIIA cu hemodinamica stabila
IIIB cu hemodinamica instabila,
gradul IV hemoragie activa
IVA cu hemodinamica stabila
IVB cu hemodinamica instabila.
Recidiva hemoragiei:
gradul I se exclude
gradul II risc minim
gradul III risc inalt al reinnoirii hemoragiei. Ca sindrom
prerecidivant se considera dezechilibrul intre procesele de
organizare a trombului in vasul arodat
Uor
Mediu
Grav
> 3,5
3,5 2,5
< 2,5
Hemoglobina (g/l)
> 100
80-100
< 80
pn la 80
80-100
> 100
> 110
110-90
< 90
Hematocritul (%)
> 30
25-30
< 25
de la 20 30
30 i mai mult
1,0 1,5
> 1,5
< 1,0
Clasificarea endoscopic
J. A. Forrest
I hemoragie activa:
IA hemoragie in jet;
IB prelingerea sangelui de la suprafata ulcerului sau de sub
cheagul supraiacent. In asemenea cazuri, hemoragia prin
contact, declanata frecvent la endoscopia diagnostica.
II hemoragie recenta:
IIA stigmate majore ale hemoragiei recente (vas vizibil
nehemoragic sau tromb aderat);
IIB stigmate minore ale hemoragiei (puncte plate roii sau
negre in baza ulcerului);
III lipsa semnelor de hemoragie (baza curata a ulcerului).
Scorul total conform sistemului Cedars-Sinai este egal cu suma de baluri, obtinute la
evaluarea fiecarui din cei 4 parametri, ce prezic evolutia bolii. In acest context, hemodinamica se
considera stabila la TA sistolica 100 mm Hg i frecventa pulsului < 100 bat/min, medie la TA
sistolica 100 mm Hg i frecventa pulsului 100 bat/min i instabila la TA sistolica < 100 mm Hg
i frecventa pulsului 100 bat/min. Pe langa patologia de organ, la patologia concomitenta se
atribuie sepsisul, interventiile chirurgicale laborioase suportate in perioada de pana la 30 de zile i
varsta bolnavilor de peste 60 de ani. Bolnavii cu suma totala de baluri 2 prezinta risc redus, cu
suma de 3-4 risc mediu i cu suma 5 risc major al recidivei HDS.
Etapa II
8.30 9.00 n salonul bolnavilor
Lavaj gastric
Tueul rectal
Etapa III
9.10 10.00 n salonul bolnavilor
Etapa IV
10.00 10.45 n sala de studii, n
cabinetul radiologic, endoscopic
ntocmirea planului de
investigaii a bolnavului.
Argumentarea diagnosticului
clinic. Diagnosticul difereniat.
Diagnosticul paraclinic
Indicaii la endoscopie
Endoscopia tractului
digestiv
DIVERTICULI ESOFAGIENI
diverticul Zenker
DIVERTICUL ZENKER
DIVERTICULI ESOFAGIENI
DIVERTICULI ESOFAGIENI
ESOFAGITE ACUTE
chimice i complicaiile lor
Hemoragie variceal
esofagian
EFECTELE HTP
Apariia
varicelor
esofagogastrice (HDV
severe)
Ascit,
hipersplenism,
splenomegalie,
encefalopatie
Dilatarea
anastomozelo
r portocave
(vaselor
colaterale)
Apariia varicelor
rectale i
hemoroizilor cu
HDI
Apariia
gastro-,
entero- i
colopatiei
hipertensive
congestive
Desenul venos
n cap de
meduz:
portocav
periombilical
i n
epigastru;
cavocav pe
flancuri
azygos
IB Calea hemoroidal
II Calea paraomfalo- i
omfalo-parietal
III Calea splenomezenterico-renal
IV Calea gastro-frenocapsulo-renal; Calea
perispleno-renal;
Calea
retroperitoneal
Varice esofago-gastrice
HAV
Protocol
terapeutic
Continu
Succes
Succes
Succes
Scleroterapie repetat
Eec
Eec
Chirurgie de urgen sau TIPS
TRATAMENTUL ENDOSCOPIC
Posibiliti:
Ligaturarea cu benzi (inele) elastice;
Scleroterapie;
Utilizarea adezivilor tisulari:
cianoacrylat i bucrylat complicaii
AVC.
Contraindicaii: IMA, boli pulmonare
cronice severe, agitaie
psihomotorie, com hepatic, oc.
Scleroterapia endoscopic
Injectare intravariceal
i paravariceal;
Preparate utilizate:
polidocanol 1-2%,
etanolamin oleat
5%, moruat de sodiu
5%, dextroz, etanol
70%;
Eficacitate 80-90%
cazuri;
Mortalitate 1-2%.
Complicaii (20-40%): perforaie de esofag,
agravarea hemoragiei, ulceraie esofagian, febr,
durere retrosternal, disfagie, exudat pleural,
mediastinit, fistul esofago-bronic, sindrom de
detres respiratorie a adultului.
Este o metod
relativ nou;
A fost introdus n
1986 de ctre
Steigmann;
Permite eradicarea
rapid a varicelor
esofagiene;
Este asociat cu un
numr mic de
complicaii i cazuri
de recidiv;
Poate fi combinat
cu scleroterapia.
Ligaturarea endoscopic
a varicelor
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
TAMPONAD MECANIC
Tipuri de sonde:
Sengstaken-Blakemore,
Linton-Nachlas i
Minnesota.
Se aplic pe 12-48 ore.
Eficacitate 80%.
Resngerare dup
nlturarea balonaului
50%.
TIPSS
TRATAMENT CHIRURGICAL
3.
TRANSPLANTUL HEPATIC
VARICE GASTRICE
Clasificare:
a) gastroesofagiene (VGE) se asociaz cu varice
esofagiene;
b) gastrice izolate (VGI).
n CH mai des se ntlnesc VGE. Pacienii cu VGI
au un risc al mortalitii mult mai nalt dect cei
cu VGE.
Tratamentul hemoragiei din varicele gastrice este
asemntor cu cel al hemoragiei din varicele
esofagiene.
Endoscopic: scleroterapia i administrarea
adezivilor tisulari au eficacitate n 70-80%;
recidiva hemoragiei - n 60-90%. Ligaturarea
varicelor este imposibil.
Tamponada mecanic cu sonda Linton-Nachlas.
TIPSS sau tratament chirurgical gastrotomia +
suturarea varicelor fundice sngernde.
Varice gastrice
Hernie parasesofagian
Hernie axial
Ulcerul Cameron
(retrovedere)
Tratamentul endoscopic
al ulcerului
Gastrit medicamentoas
Angiodisplazie gastric
Ulcerul Dieulafoy
Sindromul Rendu-Osler-Weber
Purpura trombocitopenic
idiopatic
Polip gastric
Adenocarcinom gastric
Duodenit eroziv
Varice duodenale
Hemosuccus pancreaticus
ULcer al jejunului
(endovideofotografie)
Colita nespecific
ulceroas
Diverticuloza colonului,
hemoragie
Polipoz familial a
colonului
Hemoroizi interni,
retroflexie
Etapa V
11.00 11.30 - n sala de studii.
Tratamentul bolii analizate.
Conservator;
Chirurgical;
Indicaii pentru tratament
chirurgical;
Pregtire preoperatorie;
Anestezie;
Calea de abord
Tehnici operatorii cu demonstrarea
filmului didactic.
INDICAII chirurgicale de
urgen:
Procedee operatorii
Etapa VI
11.30 11.50 n sala de studii
Bibliografie.