Lahorator P.A.C.~ 1. Craifeleanu Proiectare Asistaté de Calculator Laborator PROGRAMUL ETABS Structura parter, in cadre din beton armat, cu calculul eforturilor in plangeu Se cere sa se modeleze si calculeze structura urmatoare, conform cerintelor aferente. Se urmareste atat calculul seismic al structurii in cadre, cat si calculul eforturilor in plangeu. Structurd parter; Hpaia=4m Beton: pq=2.548 t/m’; py=25kN/m* Ey = 30000 Nimm* Stalpi: SE 70 x 70 om (stalp perimetral ert.) SI_90 x 90 cm (stalp interior) SD 90 x 70 cm (stalp in axul C3) Grinzi cu seotiune dreptunghiulara: - perimetrale (GE): 25 « 60 cm - interioare (GI): 30 * 65 em Plangeu: 15 cm grosime Factori de modificare a caracteris Calculul coeficientului seismic global sectionale: (metoda fortelor seismice statice echivalente) stalpi: 0.8 EsLauip; grinzi: 0.6 Eolasinas Fh ypSq(TV)A_114gB" (TA Cazuri de incarcare fs == = GP — incarcari din greutatea proprie mgs & & PCF — incarcari cvasipermanente (pardosel 248, Bo=2.75, 4 U-—incarcare utila distribuita pe toat suprafaa plangeului Palierul spectrului se afla la valoarea /* = io /q UMC ~ incarcare utitd- pentru determinarea ‘momentului incovoietor maxim in +7 camp Spectrul #*(7) UMR ~ incircare utili. pentru determinarea i) ‘momentului incovoietor maxim pe eazemul din axul B, intre axcle 2 si 3 SXP, SKN ~ seism direcfia X. 1 + excentricitate accidental 0.05 Ly SYP, SYN — seism directia Y. Bo'g | + excentricitate accidental 0.05 Lx Alte ipoteze: 0 Ts=0.165 asp ‘neastrare ta bazi — noduri rigide (zone rigide la capetele barelor): Rigid End Factor-0.5 Structura este amplasati in Bucuresti (7'-= 1.63) = diafragme rigide de nivel = surse de masa: din combinatia “GS” = diseretizare manuala/automata a plangeuli i elemente cu dimensiunea de 0.5 m «0.5 mLahorator P.A.C.~ 1. Craifeleanu 2 incareari Combinafii de incdrcari Cazul PCF — pe toata suprafata planseului: 2.5 kN/m? ~ pe grinzile perimetrale: 4 KN/m Cazul U = pe toat suprafata plangeului: 2 kN/m? Cazul UMC (pentru calculul momentului © Cazul UMR (pentru calculul momentului ‘maxim in cmp) maxim pe reazemul din axul B, intre axele 2 si 3) | 2 Nim? © 2 kN? «| 2 wai? 4 2 Er” OF ta fg Ta 4 2) Bik? ’ 4 | te GF — gruparea fundamental = GP x 1.35 + PCF x 1.35 +Ux 1 GFMC — pt, caleulul plangeului = GP x 1.35 + PCF x 1.35 + UMC x 15 GFMR — pt. caleulul plangeului = GP x 1.35 + PCP x 1.35 + UMR x 15 GS ~ gruparea special (incarcirile gravitajionale) = GP x 1.0 + PCE x 1.0+Ux 05 GSXP — gruparea special, inclusiv seismul = GS + SXP =GS + SXN =GS +SYP GSYN - GS +SYN INF - infiguritoarea eg combinatiilor GF, GSXP, GSXN, GSYP, GSYN Etapele de parcurs sunt urmitoarele: - Specificarea unititilor de masura - Definirea refelei spatiale de referint& - Definirea proprietatilor materialelor - Definirea sectiunilor elementelor de tip bara - Definirea sectiunilor elementelor de tip plac& = Desenarea elementelor de tip bara ~ Desenarea elementelor de tip plack - Specificarea conditiilor de rezemare - Specificarea zonelor rigide la noduri - Specificarea cazurilor de - Specificarea surselor de masa - Definirea diafragmelor rigide de planseu - Definirea combinatiilor de inedrcari - Discretizarea placilor de plangeu ~ Caleulul structurit - Vizualizarea i interpretarea rezultatelor calcululuiLahorator P.A.C.~ 1. Craifeleanu Rezolvare * Se lanseaz& programul ETABS. 2. * Se specific’ unititile de masury (KN, m). 3. * Se defineste reteaua spatial de referint& (grid) File ~ New Model - Defauitt eds 4. * Se definesc proprietatile materialelor din care este aledtuita structura, in cazul de fata, proprietitile betonului Define Material Properties 5. * Se definese sectiunile elementelor de tip bari Define Frame Sections 6. Se definesc sectiunile elementelor de tip placi Se completeazi valorile conform fig. 1, alegind, de exemplu, ca denumire a seciunii, »PLACA” teat indo om Creat Fig. 1 Observatii = Se foloseste optiunea Shell” deoarece se doreste calculul eforturilor in plangeu * Se introduce grosimea (shickness) de membrana (membrane) egal cu grosimea pentru incovoiere (bending), si anume 0,15 m, conform datelor problemei, 7. * Se deseneazi elementele de tip bari 8. * Se deseneazi elementele de tip placd 9. * Se definesc conditiile de rezemare Assign Joint Point ~ Restraints (Supports) * Etapele marcate cu “*” sunt descrise, detaliat, in tutorialul aferent structurii in cadre din beton armatLahorator P.A.C.~ 1. Craifeleanu 4 10. * Se specifica zonele rigide la noduri (nodurile cu dimensiuni finite) Assign Frame’Line — End (Lengih) Offsets 11. * Se definese cazurile de incircare Define — Static Load Cases 12. * Se aplicd inedrcarile statice pe bare Assign ~ Frame‘Line Loads ~ Distributed 13. * Se aplici inciireirile statice pe plici Assign - ShelArea Loads ~ Uniform Observatie: Pentru cazurile de incircare UMC si UMR se urmaresc schemele de aplicare a incarearilor din enunjul problemei, 14. * Se specifica sursele de masi Define - Mass Source 15. * Se definese diafragmele rigide de planseu Assign - Shell’Area Diaphragms 16. * Se definesc combinatiile de incdrediri Define - Load Combinations 17. Se diseretizeaza plicile de plangeu Discretizarea elementelor de tip placa este o operatiune obligatorie pentru ol rezultate (eforturi, deformatii) cat mai apropiate de realitate a) Se selecteaza toti peretii din structura, cu Select by Area Object Type — Floor sau cu Select - by Wall Slab Deck Sections - PLACA (respectiv denumirea specificat& pentru placile de plangeu la punctul 6 de mai sus) b) Se utilizeaza optiunile de discretizare anfomatd sau de discretizare manuald. Discretizarea automata Se aplicd o discretizare automata, cu elemente avand dimensiunea maxima de 0,5 m, utilizand comanda Assign — Shell “Area — Area Object Mesh Options.Laborator PAC. 1. Creifaleanu 5 a Geen (ase Hess Sean welt Ment. No Mech Set Pt) (es DeirgFipsDosianpm ans Oi Mo iis -No VetcalLod Tin) < bi: Soctrs Emr) i beh ne i Sacha Ea Es ee kanal — fat st ont ae ee “Rap a Wabieting Ophons NoSabrri fOct © Sch ett [ea ae [eo So a er me Si Eee 1 star ng an ns ont (oc = been Fig. 3 Din zona Floor Meshing Options a casetei de dialog din fig. 3, se alege opfiunea Auto Mesh Object into Structural Elements, se bifeaz sub-optiunea Further Subdivide Auto Mesh with Maximum Size of si se completeaz& valoarea de 0,5 m Pe toate placile de plangeu apare inscriptia , MESH”, specifica discretizarii automate Pentru a vizualiza discretizarea rezultata, se utilizeaza butonul de vizualizare @ si se bifeaza, in partea din dreapta jos a casetei de dialog care apare, opfiunea Auto Area ‘Mesh. Observatie: Pentru a renuna la discretizarea automata a placilor de plangeu, se selecteaz placile respective si se utilizeaza comanda Assign - ShellArea— Area Object Mesh Options... Din zona Floor Meshing Options a casetei de dialog din fig, 3, se alege optiunea Default (Auto Mesh at Beams and Walls if Membrane ~ No Auto Mesh if Shell or Plate). Discretizarea manuali Alternativ, se poate aplica o discretizare manual. Pentru a obfine elemente cu dimensiunea maxima de 0,5 m, se selecteaz4 mai intai placile de planseu cu deschiderea de 8 m, situate intre axele 1 si 2 ale structurii, Toate aceste plici au dimensiunea de 5 = 8 m Se utilizeazi comanda Edit — Mesh Areas.. si se bifeazi optiunea Mesh Quads Triangles into, indicand un numar de 10 * 16 elemente (10 by 16 Areas), precum in fig, 4 Se procedeazi in mod similar pentru plcile de plangeu cu deschiderea de 6 m, situate intre axele 2 si 3 ale structuri, indicand un numar de 10 * 12 elemente.Laborator PAC. 1. Creifaleanu 6 Nestea Cee F Cai uated De ae Observatie: Pentru obtinerea directa a unei discretizari corecte este indicat, in special in cazul structurilor cu o configuratie in plan mai complicata, idemtificarea prealabilé a numerotdrii interne a colturilor placilor de plangeu. Prin click cu butonul drept al mouse-ului pe placa de planseu, se afigeaz coordonatele punctelor situate in colturile acesteia (fig. 5), denumite Point 1, Point 2, Point 3, Point 4. Coordonatele punctelor sunt afisate in sistemul global de coordonate al _structurii Deoarece numerotarea este efectuata intotdeauna in sens anti-orar, este suficient s4 fie identificate punctele Poim 1 si Point 2, pentru a cunoaste pozitia tuturor celor 4 puncte Pentru discretizarea cu. opfiunea din fig. 4, programul utilizeaza urmatoarea regula: laturile 1-2 gi 3-4 ale placii sunt divizate in numarul de segmente specificat in prima caseti, iar laturile 2-3 si 4-1 ale placii sunt divizate in numarul de segmente specificat in a doua caset 18. # Se efectueaza ealeulul structurii Analyze ~ Run AnalysisLahorator P.A.C.~ 1. Craifeleanu 1 19. Se vizualizeaza i interpreteaz’ rezultatele: forma deformatd a structurii pentru diferite cazuri de incarcare, perioadele proprii de oscilatie ale structurii, diagramele de eforturi pe bare; eforturile unitare si eforturile interne in placile de plangeu. Observatie: Pentru vizualizarea rezultatelor de la punctele a...c se utilizeazd comenzile descrise in tutorialul aferent structurii in cadre. Pentru interpretarea corecti a rezultatelor de la punctul d (eforturi in plangeu), este necesara afisarea axelor locale ale elementelor de tip placa, utilizind butonul de vizualizare 4 si se bifind optiunea Ao Area Mesh. Este recomandabila afisarea in paralel, in doua ferestre, a vederii in plan a structurii nedeformate, cu axele locale ale plicilor, respectiv a diagramelor (contururilor) de eforturi in placi. Codul de culoti al axelor locale este = axa l—rosu; = axa2—alb; = axa3—bl (cyan), Eforturile in plicile de plangeu se afiseaza fie utilizand comanda Display — Show Member Forces © Stress Diagram, fie apasind sageata adiacent& butonului #4] din bara de instrumente de la partea superioar& a ecranului si selectand, apoi, Shell Siresses / Forces. In caseta de dialog care apare (fig, 6), se selecteaza cazul de incArcare, se bifeazé Forces pentru eforturile interne, respectiv Stresses pentru eforturile unitare, si se alege efortul care se doreste a fi reprezentat. Pentru netezirea contururilor de eforturi prin mediere, se bifeazi, in panoul Stress Averaging, optiunea at All Joints, iar pentru a objine o reprezentare spatial mai intuitiva a eforturilor in plansee, prin afigarea acestora pe forma deformata a structurii, se bifeaza optiunea Display on Deformed Shape Fig. 6Lahorator P.A.C.~ 1. Craifeleanu 8 | . Fig. 7 in fig. 7 este prezentati, ca exemplu, diagrama momentului incovoietor M11, obtinut& prin selectarea optiunilor din fig. 6. Valorile de eforturi corespunzatoare culorilor contururilor sunt afisate in partea inferioara a ferestrei Prin click cu butonul drept al mouse-ului pe oricare dintre elementele de placa rezultate din discretizare, se deschide 0 caseti cu reprezentarea detaliati a elementului. Navigind cu mouse-ul pe suprafata elementului, in partea de jos a casetei pot fi citite eforturile din dreptul pozitiei cursorului (fig. 8). in cazul eforturilor unitare, afisarea se face pe fetele pozitiva (3+), respect ale elementului; comutarea intre fete realizandu-se cu butonul Switch Face. negativa (3-) Fig. 8 Observatii tile de masura ale valorilor afigate sunt = pentru eforturile interne (Forces): fortd (respectiv moment), pe unitatea de Jungime, de exemplu kN/m, respectiv kNm/m;Lahorator P.A.C.~ 1. Craifeleanu 9 = pentru eforturile unitare (Stresses): forta pe unitatea de suprafat KN/m? Momentele incovoietoare M11 si M22 incovoaie axele locale 1, respectiv 2, ale placii Prin urmare, ele dimensioneazti armédtura de pe directia axei locale 1, respectiv 2. Avand in vedere unitatile de masuri ale momentelor, specificate mai sus, rezulta c& aria de armatura rezultata din calculul pe baza lor va corespunde unei lafimi de placa unitare (1 m, daca s-a lucrat in metri). Pentru dimensionarea arméturii de pe reazem, trebuie avutd in vedere directia armaturii care traverseaza reazemul, in raport cu axele locale ale placilor adiacente, De exemplu, armiitura care traverseazi reazemul din axul B, dintre axele 2 si 3, are directia axei locale 1 a plicilor, deci va rezulta din calculul la momentul incovoietor M11 , de exemplu