You are on page 1of 38

CUPRINS

1. INTRODUCERE.
2. NOTIUNILE FUNDAMENTALE ALE ECOLOGIEI: FACTOR ECOLOGIC,
SISTEM ECOLOGIC, BIOCENOZA, BIOTOPUL, NISA ECOLOGICA.
3. URMARILE NEGATIVE ALE POLUARII AERULUI ATMOSFERIC.
4. CODUL APELOR AL REPUBLICII MOLDOVA.
5. STRUCTURA, CONTINUTUL SI BAZA JURIDICA A INCHEIERII
EXPERTIZEI ECOLOGICE.
6. PROTECIA PLANTELOR DE BOLI, DAUNATORI SI INCENDII.
7. SCHIMBARILE IN SISTEMELE ECOLOGICE PRIN ACTIVITATEA
DIRECTA SI INDIRECTA A OMULUI.
8. CONCLUZIE.
9. BIBLIOGRAFIE.

1. INTRODUCERE.
Protecia mediului ambiant este o tiin care studiaz legturile omului cu
mediul nconjurtor, influena activitii lui n dezvoltarea biosferei. Are rolul
de dezvoltare a bazelor tiinifice de producie fr deeuri sau cu deeuri
reduse, n procesele tehnologice, n direcia folosirii raionale a resurselor
naturale.
Pe msura dezvoltrii tiinei i tehnicii, creterii potenialului de producie,
societatea capt posibiliti tot mai mari de aciune asupra naturii, n scopul
folosirii resurselor i forelor naturale pentru satisfacerea necesitilor n
cretere ale umanitii.
Aceast aciune ns poart un caracter dublu. Ea poate ajuta dezvoltrii naturii,
mbuntirii ei, poate ridica productivitatea folositoare a sistemelor biologice.
ns succesul n domeniul transformrii naturii i nsoete pe oameni doar
atunci, cnd acetia studiaz legile ei de dezvoltare, in cont de aciunile lor i
de cerinele obiective ale acestor legi n relaiile om-natur. Cu prere de ru,
n obiectivitatea real, aceste condiii absolut necesare nu ntotdeauna sunt luate
n consideraie, ba chiar n majoritatea cazurilor sunt ignorate. n rezultat,
dezvoltarea industriei este nsoit aproape pretutindeni de distrugerea
considerabil a sistemelor naturale i de poluarea intens a mediului, ceea ce
aduce pagube naturii i societii. Astfel, dezvoltarea tiinei i tehnicii, pe de o
parte, a creat mijloace puternice i numeroase de aciune asupra naturii, iar pe
de alta, dependena de natur a crescut, a cptat un caracter mai adnc i
multilateral. Acest lucru servete drept cauz de baz, ce ne impune s lum
msuri speciale de protecie a naturii.
Din punct de vedere istoric, protecia naturii s-a dezvoltat ca un sistem de
msuri restrictive, orientate spre pstrarea anumitor landafturi, monumente ale
naturii, obiectivelor preioase, a speciilor rare de plante i animale, reducerea
folosirii unor sau altor resurse preioase, precum i la crearea rezervaiilor i
rezervatelor. E clar c n condiiile actuale aceste msuri nu sunt ndeajuns.
Exploatarea naturii, legat de schimbarea ei inevitabil, este o proprietate
indispensabil a omului i direcia principal de activitate a societii. La
momentul actual, protecia naturii este examinat n primul rnd, ca o disciplin
2

tiinific complex, care elaboreaz principiile i metodele generale de pstrare


i restabilire a resurselor naturale incluznd protecia solurilor, apelor,
atmosferei, lumii vegetale i animale, a complexelor naturale.
n al doilea rnd, ea este determinat ca un sistem de msuri, ndreptate spre
meninerea interaciunii raionale dintre activitatea uman i mediul
nconjurtor natural, care asigurpstrarea i restabilirea resurselor naturale i
prentmpin aciunea duntoare a rezultatelor activitii umane asupra
resurselor , naturii i sntii omului. n a doua definiie sunt prezente
cuvintele mediul nconjurtor natural. Nu sunt ntmpltoare. Cuvntul
natural se refer mai mult la lumea real, pe cnd mediul nconjurtor
include nu numai lumea real, ci i cea transformatde om. Astfel, se explic
noiunea protecia naturii tot mai des folosit ca protecia mediului
ambiant. De aceea, referitor la sarcinile ntreprinderilor industriale i
msurilor de asigurare a condiiilor optime de trai mai corect este noiunea
protecia mediului ambiant, adic complexul de msuri internaionale, de stat,
regionale i sociale care asigur parametrii fizici, chimici i biologici de
funcionare a sistemelor naturale n limite necesare din punct de vedere a
sntii i bunstrii omului.
De menionat, c mediul nconjurtor nu are frontiere, deoarece, oriunde te vei
afla, ntr-o zon urban, de step sau de taiga, n pustiu, ntr-o ar sau alta securitatea ecologic a fiecruia depinde de starea mediului att la nivel
naional, regional, ct i global. n cazul n care ntr-o anumit regiune factorii
de mediu sunt afectai, ei pot s influeneze, la nivel mondial sau, cel puin,
regional, asupra unor spaii foarte mari.
Este important de a avea n vedere c protecia mediului ambiant prevede
protecia sntii omului i e ndreptat spre asigurarea strii lui fizice i
psihice normale n procesul de munc.
Deci protecia mediului nconjurtor este n acelai timp i protecia muncii.
Mediul ambiant, fa de om i societate n ntregime, este determinat ca o lume
material natural creat de om, n care omul ca fiin social i satisface
necesitile i, la rndul su, prin aciunea i activitatea sa o transform.

1. NOTIUNILE FUNDAMENTALE ALE ECOLOGIEI:


FACTOR ECOLOGIC, SISTEM ECOLOGIC,
BIOCENOZA, BIOTOPUL, NISA ECOLOGICA.

Conceptul de ecosistem
Sensul acestui cuvnt deriva din componentele sale: oikos- din greceste cu
ntelesul de sat sau casa sisystema- din latineste cu sensul de ansamblu de
elemente.
Prin ecosistem ntelegem unitatea elementara a biosferei formata dintrun biotop, ocupat de o biocenoza .Un ecosistem cuprinde ntreaga materie vie
dintr-un spatiu finit, deci toate animalele, plantele, microorganisme (ciuperci,
bacterii si virusuri), mpreuna cu toata substanta organica moarta existenta n acel
teritoriu. Ecosistemul se caracterizeaza printr-o organizare specifica, fiind alcatuit
din doua structuri functionale: structura de biotop (mediul neviu sau componenta
abiotica) si structura de biocenoza (mediul viu sau componenta biotica):

Figura 2. Exemplu de ecosistem


Ecosistemul este un sistem complex format din vietuitoare si mediul lor de
viata fizico-chimic. Vietuitoarele, reprezentate de ansamblul de organisme vegetale
si animale care traiesc pe un teritoriu determinat, alcatuiesc biocenoza. Conditiile
de mediu incluznd spatiul n care traiesc aceste vietuitoare cu factorii de
4

mediu fizici si chimici (lumina, temperatura, umiditatea, sarurile minerale, etc.),


care influenteaza viata acestora, constituie biotopul.
Plantele produc prin fotosinteza hrana care constituie sursa de materie si
energie pentru celelalte specii. La rndul lor, plantele depind de conditiile de
mediu: umiditate, temperatura, lumina, fertilitatea solului etc. Aspectul exterior al
unui ecosistem este puternic influentat de speciile de plante care l populeaza.
Functionarea ecosistemului depinde de relatiile dintre speciile biocenozei,
ct si de interactiunea dintre acestea si factorii de biotop. Pe baza acestor relatii,
ecosistemul poate asigura desfasurarea a trei functii esentiale: functia energetica,
functia de circulatie a materiei si functia de autoreglare. Prin urmare, se poate
considera ecosistem doar prin combinatia viata - mediu n care ntre formele de
viata si mediu au loc permanente schimburi de energie si materie. Aceasta
circulatie interna realizata prin intrari si iesiri continue de substanta si energie,
asigura o anumita stabilitate a sistemului. Intrarile sunt alcatuite n principal din
energia solara, precipitatii si substante organice si minerale. Iesirile sunt
reprezentate n principal de: caldura, dioxid de carbon, oxigen si materiile pe care
le antreneaza apa.
n acest sens se poate spune ca: orice unitate care include toate organismele
de pe un teritoriu dat, care interactioneaza cu mediul si care are o anumita structura
trofica, o diversitate de specii si un circuit de energie si substante n teritoriul
sistemului, reprezinta un ecosistem.
nvelisul viu al Pamntului, biosfera, este format dintr-o retea de ecosisteme
care se ntrepatrund si se influenteaza unele pe altele. Ecosistemele nu sunt
sisteme izolate (nchise), ci sunt legate prin interconditionari reciproce. Aceste
legaturi fac ca efectele negative aparute ntr-un ecosistem sa se propage n lant si n
ecosistemele alaturate. Legaturile ecosistemului cu biosfera ca ntreg sunt
realizate prin fluxul de materie si energie care formeaza ciclurile biogeochimice.
Aceste cicluri leaga componenta vie (biocenoza) de componenta nevie (biotopul) a
unui ecosistem.
Uneori delimitarea a doua ecosisteme este destul de evidenta, asa cum se
delimiteaza ecosistemul unui lac fata de ecosistemul pajistilor din jur. Alteori,
5

delimitarea a doua sau chiar mai multe ecosisteme este foarte greu de facut, ca
urmare a modificarii treptate a biotopului si a interferentei mai multor ecosisteme
vecine. Un astfel de exemplu l constituie ecosistemele de cmpie.
Ecosistemele se pot clasifica n doua grupe: ecosistemele naturale si
ecosisteme artificiale sau antropice. Ecosistemele naturale sunt extrem de putine
deoarece ele reprezinta locurile neexplorate de om n care nu este sesizabila
influenta umana. Acest tip de ecosisteme sunt prezente n padurile tropicale umede,
n abisul oceanelor, n tinuturile nzapezite ale Groenlandei si Antarcticei.
Ecosistemele artificiale (antropogene) sunt acele ecosisteme n care
interventia omului este resimtita partial sau total. Ele au fost transformate de
oameni prin modificarea biotopului natural pentru a crea conditii corespunzatoare
anumitor soiuri de cultura sau anumitor specii de animale. Atunci cnd omul tine
sub control toate legaturile dintre componentele vii si mediul nconjurator (cazul
unei ferme zootehnice), interventia omului asupra modificarii biotopului este
totala.

Figura. Model de ecosistem

Componentele si configuratia spatiala a ecosistemelor


Din cele prezentate anterior se stie deja ca ecosistemul este alcatuit din doua
structuri functionale: structura de biotop (mediul neviu sau componenta
abiotica) si structura de biocenoza (mediul viu sau componenta biotica).
BIOTOPUL
Pentru a definii notiunea de biotop trebuie sa pornim de la semnificatia celor
doua cuvinte grecesti care intra n componenta acestui cuvnt: bios =
viata, topos = loc. Biotopul este deci, locul ocupat de o biocenoza, cuprinznd
mediul abiotic (solul, apa, aerul, factori climatici etc.) st toate elementele necesare
aparitiei si dezvoltarii organismelor.
n sens restrns, prin biotop ntelegem spatiul n care traiesc vietuitoarele
precum si factorii de mediu care conditioneaza viata acestora. Factorii de
mediu sunt denumiti factori abiotici si se pot grupa n patru mari categorii: factori
climatici, factori geografici, factori mecanici si factori chimici.
Factorii climatici principali sunt: temperatura, lumina si umiditatea. Ei determina
compozitia si evolutia biocenozelor. Temperatura depinde de intensitatea
radiatiilor solare si influenteaza viata animalelor si plantelor. La nivelul solului,
temperatura este influentata de covorul vegetal, de tipul de sol precum si de
prezenta apei. Astfel, solul umed se ncalzeste mai greu dect solul uscat.
Temperatura determina repartitia diferentiata a vietuitoarelor si plantelor dupa
preferintele termice, iar la anumite vietuitoare determina anumite adaptari
morfologice. Din punct de vedere ecologic se poate vorbi de urmatoarele tipuri de
temperaturi:
temperatura zero, la care ncepe dezvoltarea si activitatea imediata a unei
specii;
temperatura eficienta, la care dezvoltarea se produce n ritm normal;
7

temperatura optima, la care procesele metabolice, cresterea si dezvoltare


se produc cu randament maxim.
Lumina depinde de cantitatea de radiatii solare care cade pe unitatea de
suprafata, de pozitia geografica, precum si de densitatea si naltimea vegetatiei.
Alaturi de temperatura, lumina asigura n ecosistem functia energetica influentnd
productivitatea ecosistemelor, respectiv cantitatea de biomasa vegetala si animala.
Lumina determina ritmurile biologice circadiene, lunare, sezoniere si anuale.
Cantitatea de vapori din atmosfera (umiditatea) influenteaza puternic
repartitia plantelor pe glob, n functie de rezistenta si adaptarea acestora la
conditiile de seceta sau umiditate excesiva. ntr-un biotop terestru principalele
surse de apa sunt: precipitatiile, care depind de pozitia geografica, de relief, de
vnturi si de covorul vegetal; apa nglobata n porii solului; apa scursa de la
suprafata n spatiile mari din sol sau subsol.
Factorii geologici, edafici si geografici (relieful, structura si compozitia
solul, altitudinea s.a.) influenteaza biocenoza fiecarui ecosistem. Relieful si solul
determina structura, compozitia si distributia populatiilor de plante si animale n
biotop. La o aceeasi latitudine si longitudine, altitudinea determina conditii
climatice diferite, prin scaderea pronuntata a presiunii oxigenului, cu influente
puternice asupra biocenozelor. Altitudinea si relieful schimba foarte mult
fizionomia unui biotop, influentnd n mod direct structura si dinamica compozitiei
specifice a biocenozei.
Factorii mecanici cuprind : curentii de aer, cursurile si caderile de apa,
puterea de eroziune a apelor curgatoare, prezenta valurilor etc. Ei actioneaza direct
asupra biotopului si prin interrelatie si asupra biocenozei. Astfel spre exemplu,
curentii de aer (vnturile) produsi din cauza diferentelor de presiune atmosferica
datorate ncalzirii inegale a aerului din vecinatatea scoartei terestre, influenteaza
cresterea si dezvoltarea, chiar si aspectul exterior al plantelor. La rndul lor
padurile pot modifica viteza coloanei de aer. Curentii de aer calzi si uscati pot
provoca aparitia deserturilor.
Factorii chimici sunt reprezentati de substantele organice rezultate n urma
descompunerii organismelor moarte, din excretiile si secretiile organismelor vii,
8

ct si de substantele minerale (compusi azotati, fosfati, sulfati etc.) eliberate n sol


de microorganisme. Acestea servesc drept materie prima n sinteza biomasei
vegetale de catre producatorii primari (plante si microorganisme
fotosintetizatoare). Substantele organice si minerale circula din mediul lipsit de
viata n materia vie, contribuind la realizarea ciclurilor biogeochimice n natura.
Structura minerala a biotopului difera de la o zona la alta influentnd foarte
mult biocenoza respectiva. Astfel, pe o roca calcaroasa se va forma un sol alcalin
foarte uscat (rendzina) pe care sa va putea dezvolta o flora si fauna foarte bogata,
variata si abundenta. Pe un sol acid (podzol) se va dezvolta o vegetatie uniforma de
buruieni care se vor asocia cu un numar mic de specii de animale. Solurile
aluvionare, cernoziomurile si solurile humice sunt cele mai productive.
BIOCENOZA
Este componenta vie a ecosistemului reprezentata de comunitatea de plante
si animale care traiesc pe un teritoriu sau habitat fizic determinat. Astfel, spre
exemplu, totalitatea populatiilor dintr-o padure (plante, animale, microorganisme)
alcatuiesc o biocenoza de padure. n cadrul vietuitoarelor care alcatuiesc o
biocenoza, precum si intre acestea si mediul lor de trai (biotopul) exista relatii bine
statornicite prin intermediul carora se asigura functionarea ntregului ecosistem.
Biocenoza este unitatea structurala si functionala, autoreglabila a
ecosistemului. Ea are o anumita fizionomie determinata de gradul ei de dezvoltare,
nfatisare, raportul numeric dintre specii si o structura data de felul populatiilor si
tipul biotopului. Dupa modul n care sunt distribuite diferite specii n teritoriu
biocenoza poate avea o stratificare supraternara (specii care traiesc pe suprafata
scoartei: sol, mine, pesteri, ape etc.) sau subternara (specii care traiesc sub
suprafata scoartei).
Structura biocenozei este data de diversitatea speciilor de plante si animale
care o alcatuiesc. Din punct de vedere al functiilor pe care le ndeplinesc,
biocenoza cuprinde urmatoarele grupuri de organizare:
- producatori - organisme autotrofe capabile sa-si sintetizeze substantele
necesare vietii pornind de la elemente minerale, apa si energia luminoasa
9

(marea majoritate a plantelor). O mica parte dintre organismele autotrofe


utilizeaza energia rezultata din unele procese chimice fiind denumite
chemosintetizatoare (unele bacterii).
- consumatori - organisme heterotrofe care nu pot sintetiza direct
substantele organice proprii pornind de la componentele simple abiotice
(apa, saruri minerale si energie). n functie de hrana folosita acestia se
grupeaza n:
- fitofage sau consumatori primari - care se hranesc cu plante;
- carnivore sau consumatori secundari - care se hranesc cu alte animale si
- detritivore sau consumatori micsti - care se hranesc cu resturi
de natura vegetala si animala (viermi, unele protozoare, insecte). Tot
n categoria consumatorilor micsti intra si animalele omnivore, care
consuma att plante, ct si animale. Acestea pregatesc actiunea
descompunatoare a microorganismelor, fragmentnd detritusul (resturi
vegetale si animale n descompunere) n elemente de dimensiuni mici.
- descompunatorii sau consumatori tertiari (bacteriile si ciupercile)sunt organisme care prin procese de oxidare sau reducere, transforma
substanta organica moarta pe care o descompun pe cale enzimatica, n
compusi anorganici si organici simplii.
Structura biocenozei dintr-un ecosistem este mentinuta prin interactiunile
complexe care se stabilesc ntre specii diferite (relatii interspecifice) sau ntre
indivizii aceleasi specii (relatii intraspecifice).
Dupa modul de realizare relatiile interspecifice pot fi grupate n patru
categorii:
1. relatii trofice - relatiile de nutritie care apar ntre speciile unei biocenoze;
2. relatii topice - apar atunci cnd un animal traieste n adapostul altui animal;
3. relatii fabrice - apar atunci cnd un animal utilizeaza ca material de
constructie pentru adapost, parti ale unui organism din alta specie;

10

4. relatii de transport - apar cnd o specie transporta alta specie (insectele


transporta bacterii).

Habitatul i nia ecologic


Aa cum am observat din exemplele anterioare nu putem nelege comportamentul
unui organism fr s-i tim condiiile de mediu. Mediul i organismele se
influeneaz reciproc unul pe cellalt. Pentru a putea nelege aceast interaciune
ecologii au dezvoltat dou concepte: habitatul (locul interaciunii) i nia ecologic
(funcia). Habitatul unui organism este locul, spaiul unde triete acel organism
(adresa sa). Habitatul unui organism este caracterizat de regul prin unele
proprieti fizice sau biologice precum tipul de sol, disponibilitatea apei, condiiile
climatice sau speciile de plante predominante care exist n acel spaiu. De
exemplu, muchii sunt plante mici care trebuie s fie acoperite de o pelicul fin de
ap pentru a se putea reproduce. Habitatul specific pentru muchi este rece, umed
i umbrit, dac sunt expui luminii soarelui, vntului i uscciunii ei mor.
Necesitile biologice specifice ale unui organism determin tipul de habitat unde
poate fi gsit. n anul 1910 Johanson a introdus noiunea de ni ecologic, care
semnifica unitatea de distribuie a unei specii determinat de resursele de hran i
de factorii de mediu. n 1922 Elton utiliza acest termen pentru a evidenia relaiile
energetice i alimentare ale unei specii, deci caracteristicile trofologice ale
speciilor. Nia unui organism este considerat de ctre Enger i Smith (2007) ca
fiind rolul funcional pe care l ndeplinete n mediul, habitatul su un organism
(profesia sa). O descriere a unui organism include modul n care acesta
influeneaz organismele cu care interacioneaz i mediul su nconjurtor, modul
n care el este influenat de alte organisme sau de mediul su. De exemplu, castorii
inund zonele unde triesc prin construirea barajelor fcute pe ru din crengi i
noroi. Inundarea zonei are mai multe efecte: le asigur castorilor o suprafa mare
cu ap adnc de care au nevoie pentru protecie, formeaz un heleteu unde pot
veni i alte specii de animale (rae, peti), omoar copacii care nu pot supravieui n
solul umed. Dup ce toat hrana din acea zon este consumat (plopul) castorii
prsesc heleteul i migreaz n alt zon de-a lungul rului i rencep procesul.
11

Un alt exemplu de organism familiar este ppdia. Ppdia este o plant


oportunist care se poate stabili pe pajiti nsorite. Ea poate produce sute de
semine care seamn cu mici paraute ce sunt purtate cu uurin de vnt pe
distane lungi. Fiind plant un aspect major al niei sale este realizarea procesului
de fotosintez i creterea (acumularea de biomas) prin utilizarea apei i a
substanelor nutritive din sol. Multe animale, inclusiv omul mnnc aceast
plant, frunzele tinere pot fi mncate ca salat, iar din muguri poate fi fcut un
sortiment de vin. Albinele utilizeaz polenul i nectarul produs de ea.
Determinarea niei ecologice a unei specii implic n primul rnd cunoaterea
modului de hran, a sursei de energie, a ratei metabolismului, produciei,
comportamentului i a efectului acestor parametrii asupra altor specii sau a
ecosistemului. Dintre parametrii funcionali ai niei ecologice un rol determinant l
au relaiile trofice. n cazul n care dou specii apropiate din punct de vedere
sistematic au aceleai necesiti nutritive ele pot coexista n acelai loc fr s
intre n competiie dac nia ecologic este bine delimitat. Gause (1934) spunea
c n cazul n care populaiile a dou specii au aceeai ni poate apare competiia
ntre ele excluzndu-se astfel coexistena lor. Cuisin (1971) spunea c: n cazul
unei biocenoze cnd dou specii ocup aceeai ni una va dispare; dou specii
care au nie diferite nu se concur direct; biocenoza este un sistem de specii care
au nie diferite ce se intercondiioneaz tinznd s se completeze reciproc n
folosirea spaiului, timpului i resurselor.

12

2. URMARILE NEGATIVE ALE POLUARII AERULUI


ATMOSFERIC.

Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare organismelor vii,


in atmosfera. Poluanti precum oxizii de sulf si azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul
de carbon, monoxidul de carbon, si funinginea(carbunele) sunt pricipalii
contribuitori la poluarea atmosferica. Poluarea atmosferica poate afecta de
asemenea ecosistemele acvatice si terestre daca poluantii se dizolva in apa sau
precipita sub forma de ploaie. Se estimeaza ca poluarea atmosferica contribuie
anual la aproximativ 120.000 de decese pe glob. In fiecare an dezvoltarea
industriei genereaza miliarde de tone de materiale poluante.
Cauzele poluarii atmosferice
Poluantii primari sunt acei poluanti atmosferici emanati direct in atmosfera, de
exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf si oxizii de azot. Poluantii
secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari. De exemplu, ozonul se
formeaza deasupra arealelor urbane prin reactii dintre poluantii primari si
componentii normali ai atmosferei. Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt
principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf
sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in
centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de
tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese.
Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone. O semnificanta parte a
industriei si a transporturilor se bazeaza pe combustibili fosili. Pe masura ce acesti
combustibili sunt consumati, in atmosfera sunt eliminate particule chimicale de
materii poluante. Cu toate ca un mare numar de astfel de chimicale contribuie la
poluarea atmosferica, cele mai multe dintre ele contin carbon, sulf si azot.
Combustia carbonului, a petrolului si a benzinei este raspunzatoare pentru
majoritatea poluantilor atmosferici. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf, 50% din
oxidul de azot, si intre 30 si 40% din materia poluanta emanata in atmosfera de
catre SUA, sunt produse de combustibili fosili, centrale electrice, boilere
industriale si furnale reziduale; 80% din monoxidul de carbon si 40% din oxidul de
13

azot si hidrocarburi rezulta din arderea gazului si a combustibililor diesel. Alte


materiale poluante pot avea sursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb,
cupru), rafinariile petrolifere, uzinele de ciment si cele in care se obtine acidul
azotic si acidul sulfuric. Aceste chimicale interactioneaza intre ele dar si cu razele
ultraviolete din razele solare cu intensitati periculoase. Smogul se formeaza in
areale urbane, in acele locuri in care exista un mare numar de automobile, cand
dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberandu-se ozonul, aldehide si
cetone. Smogul poate cauza severe probleme medicale. Cand dioxidul de sulf si
oxidul azotos se transforma in acid sulfuric si acid azotic in atmosfera, aceste
substante precipita sub forma de ploaie, asa numita ploaie acida. Ploaia acida este o
grava problema globala pentru ca foarte putine specii sunt capabile sa
supravietuiasca in asemenea conditii.
Controlarea poluarii atmosferice
Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce
reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera.
Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a
randamentului energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin
combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii sa foloseasca transportul
in comun in locul autovehiculelor personale, ajuta de asemenea la imbunatatirea
calitatii aerului urban. Poluantii potentiali pot exista in materialele ce intra in
procese chimice sau in procese de combustie(ca de exemplu plumbul din benzina).
Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor
poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau imediat dupa
ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea produsului
finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele
scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre
automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a
carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si
motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul
proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre,
precipitatori electrostatici etc.

14

Efecte pe scara-larga
Inaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu indeparteaza
substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale atmosferei, asa
ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor poluanti in arealul
respectiv, in locul unde se produc. Poluantii pot fi insa transportati la mari distante
de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. Emisiile de
sulf si de azot din America centrala si de est, cauzeaza ploi acide in statul New
York, New England si in estul Canadei. Nivelul pH-ului sau aciditatea multor
lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorata de aceasta ploaie acida astfel ca
intreaga populatie de peste din lacurile respective a fost distrusa. Efecte similare au
fost semnalate si in Europa. Emisiile de dioxid de sulf si reactiile de formare ale
acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a
rocilor la mari distante de sursa de poluare. Cresterea pe scara mondiala a
consumului de petrol si carbune inca din anii 40 au condus la cresteri substantiale
de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2 , ce
permite energiei solare sa patrunda in atmosfera, dar reduce reemisia de raze
infrarosii de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de incalzire a
atmosferei, si poate afecta climatul global si prin acest lucru calota glaciara de la
poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absortiei
excesului de CO2 de catre Oceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera,
inainte ca el sa ajunga in stadiul de topire a calotei glaciare. Oricum, rapoarte de
cercetare ale SUA, eliberate in anii 80 indica faptul ca efectul de sera este in
crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta.
Pricipalele fenomene poluante
Smogul
Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate
cand umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile
se acumuleaza langa sursele lor. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita
ochii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual. In asezarile
urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil
in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de
inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.
15

Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile
poluante si radiatiile solare. Cel mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. In
timpul orelor de varf in zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si
hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile
sau de alte vehicule. In acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera
scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid
de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigen combinati cu oxigenul molecular
formeaza ozonul. Hidrocarburile se oxideaza prin reactia cu O2, si reactioneaza cu
oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. Pe masura ce se apropie mijlocul
zilei, concentratia de ozon devine maxima, cuplat cu un minimum de oxid de azot.
Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut drept smog
fotochimic. Smogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este o adevarata
problema a poluarii aerului in mari orase precum Atena, Los Angeles, Tokyo.
Los Angeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa,
avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la
nord; de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu
aproximativ o treime din populatia orasului care este separata de Hollywood si de
centrul orasului de Muntii Santa Monica si de Parcul Griffith, spatiul cel mai mare
de recreere al orasului. Los Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin
intermediul unor mari autostrazi de otel si beton - faimosul sistem de sosele construit pentru transportul rapid, la mari viteze, dar care este de obicei
congestionat de trafic. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de
alte surse este o problema continua a poluarii. Un sistem de cai ferate orasenesc
opereaza din 1993; cand va fi terminat in anul 2001, sistemul va lega 36.5 km de
linii subterane cu aproximativ 645 km de linii. Tokyo este capitala si cel mai mare
oras al Japoniei, precum si unul dintre cele mai populate orase ale lumii, dupa
statisticile din anul 1993, metropola insumand 11.631.901 de persoane. Orasul este
centrul cultural, economic si industrial al Japoniei. Industria este concentrata in
zona Golfului Tokyo, extinzandu-se spre Yokohama, producand aproape o cincime
din totalul de produse economice, acestea cuprinzand: industria grea (cu mai mult
de doua treimi din total), si industria usoara, care este foarte diversificata: produse
alimentare, textile, produse electronice si optice, masini, chimicale, etc.
Aceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat
emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De
asemenea, numarul mare de autovehicule contribuie la cresterea cantitatii de noxe
16

din atmosfera. Pentru a se reduce gradul de poluare, autoritatile locale incurajeaza


folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza,
care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se recurge la
modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si blocajele
rutiere. Totusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale
metropolei.
Mexico City este capitala statului Mexic, fiind cel mai mare oras al acestei tari.
Este, totodata, si cel mai oras al emisferei vestice si reprezinta centrul cultural,
economic si politic al tarii, avand o populatie de 8.236.960 de locuitori, conform
statisticilor facute in anul 1990. In acest oras se produce aproximativ o jumatate
din productia economica a Mexicului, aceasta fiind reprezentata de: industria
textila, chimica si farmaceutica, electrica si electrotehnica, precum si o dezvoltata
industrie; aditional la acestea se mai dezvolta si industria usoara, industria
alimentara si cea textila.
Ploaia acida
Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de
azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi
azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care
pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este in prezent un important subiect
de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si
in alte zone decat cele initiale formarii. Intre interactiunile sale daunatoare se
numara: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor
forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine
specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor.
Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale, si
efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. Severitatea efectelor
poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, exemplificata fiind de
smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat si in
plan global. Oricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide
au crescut mai mult in ultimele decenii. Zona care a primit o atentie deosebita din
punct de vedere al studierii sale, o reprezinta Europa nord-vestica. In 1984, de
exemplu, raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o jumatate din
masa forestiera a Padurii Negre din Germania, au fost afectata de ploi acide. Nord17

estul Statelor Unite si estul Canadei au fost de asemenea afectate in special de


aceasta forma de poluare. Emisiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza
majora a formarii ploii acide. Datorita faptului ca reactiile chimice ce decurg in
cadrul formarii ploii acide sunt complexe si inca putin intelese, industriile au
tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii gradului de poluare a acestora, si de
asemenea s-a incercat strangerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri
pe care guvernele statelor in cauza si-au asumat raspunderea sa le suporte. Astfel
de studii eliberate de guvernul Statelor Unite in anii 80, implica industria ca fiind
principala sursa poluanta ce ajuta la formarea ploii acide in estul Statelor Unite si
Canada. In 1988 o parte a Natiunilor Unite, Statele Unite ale Americii si alte 24 de
natiuni au ratificat un protocol ce obliga stoparea ratei de emisie in atmosfera a
oxizilor de azot, la nivelul celei din 1987. Amendamentele din 1990 la Actul
privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost semnat inca din 1967, pun in
vigoare reguli stricte invederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul
uzinelor energetice, in jurul a 10 milioane de tone pe an pana pe data de 1
Ianuarie,2000. Aceasta cifra reprezinta aproape jumatate din totalul emisiilor din
anul 1990. Studii publicate in 1996 sugereaza faptul ca padurile si solul forestier
sunt cu mult mai afectate de ploaia acida decat se credea prin anii 80, si redresarea
efectelor este foarte lenta. In lumina acestor informatii, multi cercetatori cred ca
amendamentele din 1990 in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului, nu vor
fi suficiente pentru a proteja lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide.
Disparitia stratului de ozon
Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pana la 48 km altitudine.
Concentratia maxima de ozon de pana la 10 parti pe milion are loc in stratul de
ozon. Asadar ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului.
Aceasta actiune are loc de cateva milioane de ani, dar compusii naturali de azot din
atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de ozon la un nivel stabil.
Concentratii ridicate la nivelul solului sunt periculoase si pot provoca boli
pulmonare. Cu toate acestea insa, datorita faptului ca stratul de ozon din atmosfera
protejeaza viata pe Pamant de radiatiile solare, acesta este de o importanta critica.
De aceea, oamenii de stiinta au fost ingrijorati cand au descoperit in anii 70 ca
produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in
spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. Eliberate in
18

atmosfera, aceste chimicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul


reactionand si distrugand moleculele de ozon - pana la 100.000 de molecule de
ozon la o singura molecula de C.F.C. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de
compusi chimici a fost interzisa in Statelele Unite si nu numai. Alte chimicale, ca
de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte, pot de
asemenea ataca stratul de ozon. Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza
cresterea numarului de cancere de piele si a cataractelor, distrugerea de anumite
culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii
vegetatiei.
Incepand din anii 70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o
pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. Studiile conduse cu baloane
de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon
de deasupra zonei Antartice este in declin. Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice
au descoperit o problema asemanatoare.
Meteorologia si efectele asupra sanatatii
Produsele concentrate poluante sunt reduse chimic de amestecurile moleculare din
atmosfera, ce depind de conditiile atmosferice, ca de exemplu temperatura, viteza
vantului si miscarile sistemelor depresionare care interactioneaza cu topografia
locala, modeland muntii si vaile.In mod normal, temperatura descreste odata cu
cresterea altitudinii. Dar cand o patura atmosferica de aer rece se pozitioneaza sub
o patura de aer mai cald, producandu-se o inversiune termala, amestecurile chimice
atmosferice intre componentele atmosferice si poluanti sunt incetinite, la fel ca si
procesele reducatoare, iar poluantii se pot acumula la altitudini joase, aproape de
nivelul solului. Aceste inversiuni termale pot surveni sub un front atmosferic
stationar de presiune ridicata cuplat cu viteze scazute ale vantului.
Perioade de numai trei zile cu astfel de conditii pot duce la aparitia unor
concentratii periculoase de materiale poluante, in arealele in care exista un grad
ridicat de poluare si, in conditii severe pot rezulta maladii sau chiar moartea. Spre
exemplu o inversiune termala deasupra orasului Donora, din Pennsylvania, in
1948, a cauzat afectiuni pulmonare la peste 6000 de persoane si moartea a 20
dintre ele. Severe cazuri de poluare in Londra a luat intre 3500 si 4000 de vieti in
1952 si alte 700 in 1962. Degajari de izocianat de metil in aer in timpul unei
inversiune termale a cauzat dezastrul din India, din Decembrie 1984, cand s-au
19

produs peste 3300 de decese si alte 20.000 de inbolnaviri. Efectele unei prelungite
expuneri la concentratii scazute de poluanti nu este inca bine definita; cu toate
acestea cei mai expusi pericolului unie inbolnaviri din cauza poluarii sunt cei
foarte tineri, batranii, fumatorii, cei care muncesc intr-un mediu in care sunt expusi
direct la maetrialele poluante, si mai ales persoanele cu afectiuni cardiatice sau
pulonare. Alte efecte negative ale poluarii sunt deteriorarea culturilor agricole si
chiar inbolnavirea anmalelor. Primele efecte vizibile ale poluarii sunt cele estetice
care nu sunt neaparat periculoase si care include scaderea vizibilitatii datorita
acumularilor de particule pe praf aflate in suspensie in aer, mirosul urat produs de
hidrogenul sulforos emanat din fabricile de celuloza si hartie etc.
Actiuni guvernamentale
Diferite tari au impus standarde in legislatie cu prvire la nivelele de concentratie ce
se cred a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatatea publica. Standardele
privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a
substantelor poluante in atmosfera astfel incat standadele de calitate ale aerului sa
fie atinse. Cu toate acestea insa, natura problemei necesita implementarea tratatelor
internationale ale mediului, si pana in acest moment 49 de tari au aprobat in Martie
1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. Protocolul de la
Montreal, asa cum a fost numita aceasta conventie renegociata in 1990 apela la
indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si
asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. In plus,
mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii
acide.
In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in 1970,
1977 si 1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice. Agentia de
Protectie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui
act, care specifica sa se stabileasca standarde privind calitatea aerului in cazul
diferitelor substante. Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorarii
calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun
standardele. Amendamentele din 1990 identifica ozonul, monoxodul de carbon,
ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii
aerului.

20

3. CODUL APELOR AL REPUBLICII MOLDOVA

Una dintre problemele globale cu care se confrunt omenirea la nceputul


mileniului trei este lipsa apei i degradarea calitii apei. De asemenea, realizarea
obiectivelor dezvoltrii durabile depind ntr-o mare msur de managementul
integrat al resurselor de ap, apa fiind un factor esenial pentru existena vieii i
pentru dezvoltarea societii umane.
Pentru managementul integrat al resurselor de ap comunitatea internaional a
recomandat guvernelor aplicarea urmtoarelor principii:

principiul bazinal - resursele de ap se formeaz i se gospodresc n bazine


hidrografice. Apa dulce este o resurs vulnerabil i limitat, indispensabil
vieii, mediului i dezvoltrii societii. Gospodrirea raional a resurselor
de ap, cere o abordare global, care s mbine probleme sociale i
dezvoltarea economic cu protecia ecosistemelor naturale. O gospodrire
durabil a resurselor de ap va integra utilizatorii de ap dintr-un bazin
hidrografic;
principiul gospodririi unitare cantitate-calitate - cele dou laturi ale
gospodririi apelor fiind n strns legtur, apare ca necesar o abordare
unitar care s conduc la soluii tehnico-economice optime pentru ambele
aspecte;
principiul solidaritii - planificarea i dezvoltarea resurselor de ap
presupune colaborarea tuturor factorilor implicai n sectorul apelor: statul,
comunitile locale, utilizatorii, ONG-urile;
principiul "poluatorul pltete" - toate cheltuielile legate de o poluare
produs diverilor utilzatori de ap i mediu este suportat de cel care a
produs poluarea;
principiul economic - beneficiarul pltete - apa are o valoare economic n
toate formele ei de utilzare i trebuie s fie recunoscut ca un bun economic.
Eecurile din trecut pentru recunoaterea valorii economice a apei au condus
la poluarea i la exploatarea neraional a resurselor de ap. Gospodrirea
apei ca un bun economic, reprezint o cale important n realizarea unei
21

exploatri eficiente i echitabile i n conservarea i protecia resurselor de


ap;
principiul accesului la ap - n virtutea acestui principiu, este vital s
recunoatem c dreptul fundamental al fiinei umane este de a avea acces la
ap curat i suficient, la un pre adecvat.

Aceste principii fundamenteaz conceptul de management integrat al resurselor de


ap care mbin problemele de utilizare a apei cu cele de protecie a ecosistemelor
naturale prin integrarea la nivel bazinal a folosinelor de ap.
Managementul resurselor de ap necesit implicarea tuturor prilor interesate publice i private - la toate nivelurile i la momentul portivit. Deciziile i aciunile
n domeniul managementului integrat al resurselor de ap trebuie luate de toi cei
care pot fi afectai, la nivelul corespunztor cel mai adecvat.
Legislaia n vigoare a Republicii Moldova n scopul utilizrii raionale a resurselor
de ap, protecia i evitarea epuizrii i influenei distructive a apelor presupun:
implementarea unei politici unice de stat privind managementul resurselor
de ap;
realizarea unui set de msuri privind utilizarea raional a resurselor de ap,
reabilitarea i construcia sistemelor noi de irigare;
elaborarea i perfecionarea acordurilor internaionale ce in de majorarea
eficacitii utilizrii apelor rurilor de transfrontier Prut, Dunrea, Nistru;
implementarea unui regim eficient de exploatare a fiilor riverane de
protecie a apelor, mpdurirea acestora i evitarea inundaiei localitilor i a
terenurilor agricole.
Etapa primordial a integrrii Republicii Moldova n Uniunea European este
realizarea politicii naionale n domeniul resurselor de ap i a recomandrilor
Directivei-Cadru 2000/60 UE. n acest context sarcina primordial este gestionarea
integrat a resurselor de ap dup principiul de bazin hidrografic, lund n
consideraie hidrologia bazinului respectiv.
22

Implementarea gestionrii resurselor de ap dup principiul de bazin hidrografic


are ca obiectiv asigurarea durabil a populaiei i ramurilor economiei naionale cu
volumele necesare de ap i de calitatea respectiv i, de asemenea, evacuarea n
regim de siguran a apelor de viitur. Acest principiu de gestionare a resurselor de
ap, practic, se implementeaz n toate rile europene ca principiu fundamental i
este luat drept premis la planificarea, realizarea i evidenierea resurselor de ap
n conformitate cu politica naional respectiv.
Managementul resurselor de ap este reglementat de urmtoarele acte legislative i
normative: Codul Apelor al Republicii Moldova (Legea nr.1532-XII din 22 iunie
1993), Legea nr.440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la fiile de protecie a
apelor, rurilor i bazinelor de ap, Legea nr.272 din 10 februarie 1999 cu privire la
apa potabil, Hotrrea Guvernului nr.619 din 16 august 1994 Despre
reglementarea relaiilor din domeniul gospodririi apelor i folosirea raional a
resurselor de ap n Republica Moldova".
Ca urmare a audierilor parlamentare a fost adoptat Concepia politicii naionale
n domeniul resurselor de ap" cu implementarea ei ulterioar n anii 2003-2010
(Hotrrea Parlamentului nr.325-XV din 18.07.2003). Avnd la baz prevederile
Concepiei menionate au fost elaborate urmtoarele acte legislative:
Legea nr.446 din 13.11.2003 pentru modificarea i completarea Legii Codul
Apelor;
-

Legea privind asociaiile utilizatorilor de ap pentru irigaie;

Legea privind sigurana construciilor hidrotehnice.

Agenia Apele Moldovei" este autoritatea administrativ responsabil de


implementarea politicii de stat n domeniul managementului resurselor de ap,
hidroamelioraiei, aprovizionrii cu ap i canalizare, care i desfoar activitatea
n subordinea Ministerului Mediului (Hotrrea Guvernului nr.1056 din 15.09.2008
cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii i statelor de funcii ale Ageniei
"Apele Moldovei").

23

4. STRUCTURA, CONTINUTUL SI BAZA JURIDICA


A INCHEIERII EXPERTIZEI ECOLOGICE
Expertiza ecologic de stat este atribuia exclusiv a autoritii centrale pentru
resursele naturale i mediu, care dispune efectuarea ei de ctre subdiviziunile sale
structurale i / sau de organizaiile din subordine care constituie sistemul
expertizei ecologice de stat. Expertiza ecologic de stat este obligatorie pentru
documentaia de proiect i planicare privind obiectele i activitile economice
preconizate, care inueneaz sau pot inuena asupra strii mediului nconjurtor
i/sau prevd folosirea resurselor naturale, indiferent de destinaie, amplasare,
tipul de proprietate i subordonare a acestor obiecte, volumul investiiilor capitale,
sursa de nanare i modul de execuiea lucrrilor de construcii. Ordinea de
organizare i efectuare a expertizei ecologice de stat este stabilit, att pentru
experi, ct pentru elaboratorii i beneciarii documentaiei de proiect, n
Instruciune (OMECDT nr.188 din 10.09.2002 M.O. nr.14 din 07.02.2003,
OMERN nr.67 din 27.12.2006 M.O. nr.165-167/19.10.2007). Instruciunea
determin scopul, sarcinile, principiile, obiectele i subiectele expertizei
ecologice, ordinea de organizare i efectuare a ei, cerinele eseniale fa de
componena i coninutul documentaiei de urbanism i amenajarea teritoriului i
de proiect i stabilete modul de prezentare a ei la expertiz. Expertiza ecologic a
documentaiei pentru obiectele i activitile economice preconizate, la etapa de
planicare i proiectare, se efectueaz n scopul:
adoptrii unor decizii argumentate i aprobrii actelor care prevd utilizarea
resurselor naturale i msuri de protecie a mediului nconjurtor i
componentelor lui;
prevenirii sau minimizrii eventualului impact direct, indirect sau cumulativ al
obiectelor i activitilor economice preconizate asupra mediului nconjurtor,
componentelor lui, ecosistemelor i sntii populaiei;
meninerii echilibrului ecologic, fondului genetic i biodiversitii, crerii
condiiilor optime de via pentru oameni;

24

corelrii dezvoltrii social-economice cu capacitile ecosistemelor.


Dirijarea metodologic privind organizarea i efectuarea expertizei ecologice de
stat se pune n sarcina Direciei expertiz ecologic de stat i autorizaii de mediu
(DEEAM) a IES. Corpul de experi din sistemul expertizei ecologice de stat se
constituie, pentru ecare component a mediului, din experi ecologi care au
studii superioare, o experien de munc pe specialitate de cel puin 5 ani i care
sunt atestai de comisia de atestare. Expertiza ecologic de stat a proiectelor
actelor legislative i a altor acte normative, prevzute n art.6 din Legea nr.851XIII din 29.05.96 privind expertiza ecologic i evaluarea impactului asupra
mediului nconjurtor, precum i a documentaiei de proiect i planificare pentru
obiectele i activitile economice complexe i potenial periculoase pentru
mediu, inclusiv a celor ce necesit cercetri tiinifice speciale suplimentare i
implementarea noilor tehnologii industriale, se efectueaz cu concursul Comisiei
mixte de experi ecologi, care se instituie pe lng autoritatea central pentru
resursele naturale i mediu. n componena acestei comisii se includ savani i
specialiti de nalt calicare, experi ai autoritilor centrale de specialitate i ai
altor structuri statale interesate, cu consimmntul acestora i de comun acord cu
instituiile respective. Membrii Comisiei mixte de experi ecologi au aceleai
obligaii i rspunderi ca i experii ecologi de stat. Structura, componena i
modul de organizare a activitii sistemului expertizei ecologice de stat, precum i
modul de creare i funcionare a Comisiei mixte de experi ecologi se stabilesc
prin regulamentele respective, aprobate de autoritatea central pentru resursele
naturale i mediu.
Protecia mediului n Republica Moldova
Expertiza ecologic a documentaiei de proiect pentru celelalte obiecte i
activiti economice preconizate este efectuat de DEEAM, Ageniile i
Inspeciile IES i se nalizeaz cu eliberarea avizelor expertizei ecologice de stat
la documentaia de proiect. Potrivit legislaiei Republicii Moldova activitatea
utilizatorilor de resurse naturale trebuie s se conformeze cerinelor autorizaiilor
de folosin special a apelor (AFSA), precum i autorizaiilor de emisii a
poluanilor n aerul atmosferic de la sursele xe (AEPA). Supravegherea modului
conformrii la cerinele autorizaiilor AFSA, AEPA, potrivit Regulamentelor
subdiviziunilor IES, este atribuia Seciilor inspectare resurse acvatice i aer
25

atmosferic, Seciilor (Serviciilor) inspectare ecologic a componentelor de mediu.


Potrivit atribuiilor stipulate n Ordinul nr.62 din 03.09.08 al IES i
Regulamentele respective, Direcia Expertiz Ecologic de Stat i Autorizaii de
Mediu (DEEAM) a Aparatului central al IES elibereaz autorizaii de folosin
special a apei pentru utilizatorii primari, care capteaz apa din subteran n volum
de peste 1mln. m3/an, din uviul Nistru, rul Prut, pentru deversrile limitat
admisibile (DLA) de la staiile de epurare cu capacitatea de proiect 400m3/zi i
mai mult, pentru stocri de ape uzate pe cmpuri de ltrare, elibereaz autorizaii
pentru emisiile limitat admisibile (ELA) a poluanilor n aerul atmosferic n
valoare sumar de peste 50t/an. Serviciile / Seciile reglementri i autorizaii a
Ageniilor, Inspeciilor ecologice elibereaz autorizaiile de folosin special a
apei, de emisii a poluanilor n aerul atmosferic pentru celelalte cazuri. AFSA este
eliberat pentru obiecte nou construite puse n funciune n baza avizului pozitiv
al expertizei ecologice de stat la documentaia de proiect. Totodat, AFSA este
eliberat utilizatorilor de ap care respect n complex condiiile de captare,
utilizare a apei naturale i de evacuare a apelor uzate, n baza normativelor DLA,
conform prevederilor Normelor, Regulilor de utilizare i protecie a apelor
naturale. n celelalte cazuri autorizaia nu se elibereaz pn la realizarea
msurilor de protecie coordonate cu autoritile de mediu. Autorizaiile AEPA se
elibereaz n baza soluiilor de proiect avizate pozitiv de expertiza ecologic de
stat pentru primul an de activitate, pe parcursul cruia se elaboreaz normativul
ELA, care se prezint spre avizare DEEAM, Serviciilor / Seciilor reglementri i
autorizaii (n cadrul Ageniilor / Inspeciilor Ecologice). n celelalte cazuri AEPA
se libereaz n baza normativelor ELA. De ctre DEEAM, Serviciile / Seciile
reglementri i autorizaii (n cadrul Ageniilor / Inspeciilor Ecologice) n 2010
au fost eliberate AFSA pentru 300 utilizatori primari de ap (cu 14 mai puin,
comparativ cu 2009), au fost eliberate AEPA pentru 1298 ageni economici
generatori de poluani n aerul atmosferic de la sursele xe (cu 17 mai mult,
comparativ cu 2009)

26

ACTE LEGISLATIVE I NORMATIVE ELABORATE DE DIRECIE


Legea privind expertiza ecologic i evaluarea impactului asupra mediului
nconjurtor.
Legea privind ratificarea Protocolului privind poluanii organici persisteni i a
Protocolului privind metalele grele ale Conveniei din 1979 asupra polurii
atmosferice transfrontiere pe distane lungi
Legea privind ratificarea Conveniei de la Stockholm privind poluanii organici
persisteni.
Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Convenia de la Rotterdam privind
procedura de consimmnt prealabil n cunotina de cauz aplicabil
anumitor produi chimici periculoi i pesticidelor care fac obiectul
comerului internaional.
Hotrrea Parlamentului nr. 1267-XV din 19. 07. 2002 asupra rezultatelor
controlului executrii Legii nr. 851-XIII din 29 mai 1996 privind expertiza
ecologic i evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor.
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 606 din 28.06.2000 privind
aprobarea Programului Naional de valorificare a deeurilor de producie i
menajere.
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 30 din 15.01.2001 cu privire la
msurile pentru depozitarea centralizat i neutralizarea pesticidelor
inutilizabile i interzise.
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 637 din 27.05.2003 privind
controlul transportrii transfrontiere a deeurilor i eliminrii acestora.
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1155 din 20.10.2004 pentru
aprobarea Strategiei Naionale cu privire la reducerea i eliminarea poluanilor
organici persisteni i Planului Naional de implementare a Conveniei de la
Stockholm privind poluanii organici persisteni.
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 486 din 2 mai 2007 cu privire la
aprobarea Concepiei salubrizrii localitilor din Republica Moldova.
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 662 din 13.06.07 pentru aprobarea
Strategiei privind aprovizionarea cu ap i canalizare a localitilor din
Republica Moldova.
27

Dispoziia Guvernului Republicii Moldova nr. 68-d din 27.05.2004 cu privire la


desfurarea Sptmnii apei curate Apa-izvorul vieii.
Instruciunea despre ordinea de organizare i efectuare a expertizei ecologice de
stat, aprobat prin Ordinul Ministrului Ecologiei, Construciilor i Dezvoltrii
Teritoriului nr. 188 din 10.09.2002.
Regulament cu privire la comisia mixt de experi ecologi a Ministerului
Ecologiei i Resurselor Naturale, aprobat prin Ordinul Ministrului mediului
nr. 25 din 10.12.1998.
Regulament cu privire la plata pentru efectuarea expertizei ecologice de stat a
documentaiei de proiect i planificare a activitilor economice.
Instruciunea privind completarea formularului pentru expediie a deeurilor,
aprobat prin Ordinul Ministrului Ecologiei, Construciilor i Dezvoltrii
Teritoriunr.233din10.11.2003 cu privire la realizarea prevederilor Hotrrii
Guvernului nr. 637 din 27.05.03.
Instruciunea privind completarea notificrii, aprobat prin Ordinul Ministrului
Ecologiei, Construciilor i Dezvoltrii Teritoriului nr. 233 din 10.11.2003
cu privire la realizarea prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 637 din
27.05.03.
Proiectul Legii privind gestionarea deeurilor.

28

5. PROTECIA PLANTELOR DE BOLI, DAUNATORI


SI INCENDII.

Un pericol sporit pentru lumea vegetal l prezint duntorii (insectele i


roztoarele), diferite boli (ciupercile) i incendiile, care distrug nu numai vegetaia
dar i lumea animal, ntr-o msur mai mare sau mai mic. Msurile de lupt
mpotriva duntorilor i bolilor plantelor pot fi : preventive i distructive.
La msurile preventive se refer supravegherea asupra apariiei duntorilor i
bolilor, serviciul de carantin i diferite msuri silvogospodreti.
Scopul supravegherii - a evidenia la timp focarele de boli i duntori, care cu ct
mai repede sunt depistate, cu att mai uor pot fi lichidate. Serviciul de carantin
trebuie s previn introducia duntorilor i bolilor mpreun cu seminiul i
pueii importai din alte ri sau regiuni. Msurile silvogodpodreti prevd
alegerea materialului semincer i pueilor sntoi, selectarea sorturilor rezistente
la boli i duntori, ngrijirea plantelor, nlturarea plantelor bolnave sau czute
etc. Msurile distructive includ metode fizico-mecanice, chimice i biologice de
lupt mpotriva bolilor i duntorilor. Metodele fizico-mecanice sunt bazate pe
folosirea fenomenelor fizice (lumina, temperatura, ultrasunetul), strngerea
manual i distrugerea insectelor duntoare la diferite stadii de dezvoltare a lor.
Metodele chimice sunt bazate pe distrugerea duntorilor prin utilizarea
chimicalelor - pesticidelor, care distrug duntorii nimerind sau contactnd cu
organismul lor. Metodele biologice sunt bazate pe distrugerea duntorilor de ctre
dumanii lor naturali: insectele rpitoare, psrile, animalele de ap i uscat,
precum i microorganismele patogenevirusuri, bacterii, ciuperci etc. Incendiile de
pdure sunt dumanul cel mai periculos pentru vegetaie. Urmrile negative ale lor
sunt colosale. Incendiul distruge pdurea i tot ce este n ea via (nveliul de
iarb, animalele, psrile etc.). Afectat de incendiu, pdurea i pierde funciile de
protecie a apelor, solurilor i alte funcii utile. n ea apar condiii favorabile pentru
nmulirea insectelor duntoare i dezvoltarea diverselor boli. Cauzele incendiilor
sunt diferite, ns majoritatea lor (cca. 90 %) este provocat de ctre oameni
(ruguri nestinse, igri, chibrituri, arderea miritei n apropierea pdurilor, arderea
29

resturilor pe sectoarele defriate, para i scnteile din evile de eapament a


automobilelor i tractoarelor etc.). Vinovai de incendii devin vntorii, pescarii,
turitii, colectorii de pomuoare, lucrtorii ntreprinderilor forestiere, constructorii
de drumuri, poduri i alte obiective. Msurile de prevenire a rspndirii incendiilor
n pdure constau n crearea barierelor antifoc, amenajarea drumurilor i bazinelor
acvatice, care asigur stingerea cu succes a aprinderilor. Spaiile antifoc trebuie s
aib o lime de, cel puin, 50 m, frnveli vegetal cu drum la mijloc. Drumurile
joac un rol important n lichidarea incendiilor, deoarece permit transportarea
oamenilor i tehnicii la locul incendiului. Pentru depistarea la timp a incendiilor se
construiesc turnuri speciale de paz i supraveghere cu nlimea de 25-30 m, care
deservesc o suprafa de cca 20 mii ha. Supraveghetorul este asigurat cu legtura
telefonic sau radio. Stingerea incendiului se efectueaz prin diferite metode cu
utilizarea apei, substanelor chimice, acoperirea cu sol, prin explozii, prin ardere n
ntmpinarea frontului incendiului. Grija fa de pdure, de lumea vegetal este
obligaia fiecrui cetean. Se cere o munc asidu de educaie i instruire, pentru
ca un numr ct mai mare de oameni s contientizeze gradul de responsabilitate
pentru protecia bogiei forestiere i ntregii lumi vegetale drept component
decisiv n viaa biosferei.

30

7. SCHIMBARILE IN SISTEMELE ECOLOGICE PRIN


ACTIVITATEA DIRECTA SI INDIRECTA A
OMULUI.

n prezent n Republica Moldova practic nu au mai rmas ecosisteme


neafectate de om. Teritoriul rii a fost modificat n aa msur, nct ecosistemele
actuale prezint o sintez a elementelor naturale i a celor artificiale. Datorit
impactului ecosistemelor agricole, arealele animalelor terestre, cu puine excepii,
au suferit o micorare i fragmentare puternic. Extinderea terenurilor arabile a
influenat la maximum retragerea faunei n arii protejate (pduri, lunci, fii de
protecie). Restrngerea habitatelor este condiionat i prin factorii de deranj:
defriarea pdurilor, prezena n apropiere a localitilor i drumurilor, distrugerea
cuiburilor i locurilor de reproducere, braconajul etc.
Fauna este afectat att local ct i la general de agricultur, industrie i
urbanizare. Dintre principalii factori cu impact negativ sunt lucrrile hidrotehnice,
exploatarea excesiv a resurselor biologice, emisiile n atmosfer etc.
Animalele pot s dispar din diferite cauze (schimbri climatice, concurena
cu alte specii, etc.) , ns factorul principal este cel antropic.

Impactul negativ al agriculturii i industriei.


Gospodrirea intensiv.

Modificrile landafturilor naturale (lrgirea suprafeelor cmpurilor,


sporirea cantitii de ngrminte, introducerea tehnologiilor industriale de
prelucrare a pmntului) au dus la micorarea sau la lichidarea complet a unor
biotopuri naturale.
n rezultatul nlocuirii cenozelor naturale cu cele artificiale a avut loc
schimbarea structurii i numrului de indivizi ale faunei, care servete ca hran
31

pentru animalele rpitoare. Au disprut sau s-a restrns arealul diferitor specii de
psri, mamifere, reptile etc. S-a schimbat structura specific i cantitativ a
insectelor mari, care constituie o parte nsemnat din raia alimentar a psrilor
carnivore.
Multe animalele slbatice au nevoie de habitate mozaice. n lipsa acestor
habitate componena lor specific i numeric scade brusc. i cu toate c n prezent
terenurile arabile sunt puternic parcelate, dauna pe care a adus-o monocultura se
simte nc destul de pronunat.

Activiti hidrotehnice ameliorative

Asupra ecosistemelor acvatice au avut un impact major construciile


hidrotehnice. Faptul ce a provocat dereglarea echilibrului ecologic al habitatelor
naturale i chiar distrugerea acestora. Ameliorarea prin secare a zonelor umede a
provocat distrugerea zonelor naturale pentru cuibritul pasrilor acvatice.
Construcia hidrocentralelor a avut un impact major asupra migraiei de
reproducere a multor specii de peti. n urma construciilor s-a schimbat viteza
curentului de ap i temperatura ei, afectndu-se sistemul hidroecologic. Are loc
micorarea populaiilor de pete din cursul inferior al rurilor.
Micorarea populaiilor de pete din ruri este cauzat nu numai de poluarea
apelor dar i de exploatarea excesiv a resurselor piscicole.
Un impact negativ asupra faunei o exercit activitatea de irigare. n lipsa
instalaiilor de protecie sunt absorbite cantiti mari de puiet de pete, fapt ce are
efecte negative asupra echilibrului populaiilor acestor specii.
Rurile mici au fost adncite i ndreptate de ctre om. Teritorii vaste de-a
lungul rurilor s-au uscat. Se practic pscutul excesiv al vitelor. Toate acestea au
dus n final la degradarea ecosistemelor (eutrofizarea din cauza nutrienilor,
alunecri de teren, salinizarea solului etc.)

32

Nerespectarea
ngrmintelor

tehnologiilor

de

folosire

pesticidelor

Folosirea excesiv a pesticidelor i ngrmintelor minerale a dus la


otrvirea faunei. Pesticidele se descompun foarte greu n sol i se acumuleaz n
verigile superioare ale lanului trofic. Este important folosirea pesticidelor
biodegradabile i cu remanen slab.

Poluarea ecosistemelor naturale cu deeuri

Poluarea aerului, apelor i solurilor reprezint impactul major asupra


diversitii faunistice. n ultimii ani poluarea industrial a sczut datorit crizei
economice.
Deversrile de la fermele de vite sunt i ele un factor de poluare important,
n special deversrile n ruri. Crearea complexelor mari animaliere la nceputul
anilor 80 a avut un impact puternic asupra biodiversitii.
Nivelul ridicat de nutrieni din ap (eutrofizarea) au dus la pierderi dramatice
de plante acvatice i la schimbri n structura populaiilor de peti i psri
acvatice.
Acumularea n icrele petilor i oule psrilor a substanelor chimice
provoac scderea capacitii de reproducere a speciilor.

33

Impactul antropic direct.


Vnatul, piscicultura i braconajul.

Cauzele principale ale reducerii numrului de specii faunistice importante


din punct de vedere economic (cprioare, mistrei) sunt vnatul i braconajul.
Efectivul numeric al acestor specii s-a redus puternic, iar unele au i disprut local
(hermelina, vidra, cerbul etc.).
Pescuitul selectiv, distrugerea locurilor de reproducere, introducerea
speciilor noi de peti duc la schimbarea efectivului numeric al populaiilor.
n conformitate cu legislaia R.M., vnatul este permis doar pe anumite
teritorii i n anumite perioade ale anului. ns braconajul nu poate fi oprit prin
metodele utilizate recent de organele de control (asigurarea tehnic insuficient).

nlocuirea unor specii cu altele


ncercarea de aclimatizare a diferitelor animale de vnat, n scopul
mbogirii faunei cinegetice nu a dat rezultatele ateptate (cinele-enot, cerbul
ptat .a.). La nceput efectivul numeric al acestor animale era destul de mare, ns
din cauza vnatului a sczut considerabil. Introducerea cerbului ptat a creat
problema apariiei hibrizilor noi cu cerbul nobil. Muflonul i loptarul, introduse n
faun, actualmente sunt reduse numeric i nu intr n categoria animalelor de
vnat.
Un factor distructiv al ecosistemelor naturale i artificiale l constituie
nmulirea cinilor vagabonzi. Cinii vagabonzi i slbtcii au ocupat nia
ecologic a lupilor. ns spre deosebire de ultimii, cinii nu ndeplinesc un rol
pozitiv, sanitar n reglarea populaiilor de copitate slbatice. Aciunea cinilor
vagabonzi asupra ecosistemelor prezint i ea un impact de natur antropic.

34

Deranjarea animalelor
Impactul densitii drumurilor are cteva aspecte. Primul i cel mai nsemnat
este fragmentarea habitatelor. Construcia drumurilor duce la crearea barierelor
pentru deplasarea animalelor, la deranjul lor. Traficul intens provoac moartea
animalelor sub roile vehiculelor. Sunt importante poluarea cu gaze de eapament
i poluarea sonor.

Insuficiena de informaie
Lipsa informaiei are i ea un efect negativ asupra faunei Republicii
Moldova. Cu toate c informaia tiinific despre animale este destul de bogat, n
unele regiuni se simte insuficien de date despre diversitatea biologic, bogia
specific, populaiile curente, impactul antropic asupra diferitelor grupe
taxonomice, metodele de restabilire a populaiilor etc.
Dac autoritile locale nu vor fi informate complet i ncurajate s adopte
practici de conservare a diversitii biologice, pierderile pot deveni irecuperabile.

Factorii naturali.
Calamitile natural.
Fauna Republicii Moldova este influenat mai puternic de secete, inundaii,
ierni fr zpad. De exemplu, n timpul secetei solul se usuc i nevertebratele
pedobionte migreaz n straturile mai adnci ale solului. La fel scade efectivul
numeric al vertebratelor mici (roztoarelor, amfibienilor, erpilor) i animalelor
care se hrnesc cu ele (psrilor rpitoare, mamiferelor carnivore).

35

Schimbrile climatice
Asupra dispariiei animalelor de pe teritoriul ri a influenat nu numai
factorul antropic, dar i diferitele perioade cnd clima a suferit schimbri eseniale.
Astfel dispariia unor specii ca zimbrul, bourul, tarpanul, dropia mic, antilopa
saiga .a. a fost influenat nu numai de activitatea omului dar i de schimbrile
meteorologice de lung durat. La fel, se presupune, c din cauza eventualelor
schimbri climaterice (ridicarea temperaturii, aridizarea) efectivele unor specii de
animale ar putea scdea (mistrei, cprioare, oareci, potrnichi, prepelie, erpi,
oprle etc.) i ar putea s apar unele specii, ce prefer temperaturi mai nalte
(antilopa saiga, marmota de step, castorul etc.).
n Republica Moldova descreterea diversitii faunistice este un proces
continuu (fig.). Speciile rare i pe cale de dispariie sunt incluse n Cartea Roie a
Republicii Moldova, care conine i descrierea particularitilor animalelor
(ecologia, abundena, arealul, msurile de protecie). Prima Carte Roie din lume a
fost publicat n 1966 de Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii
(IUCN). n anul 1979 a fost publicat prima Carte Roie a Moldovei cu 29 specii
de animale, iar n 1995 a fost revzut lista speciilor aflate n pericol, ca anex la
Legea Regnului Animal (109 specii). n 2001 a fost editat Cartea Roie a
Republicii Moldova (ediia a II-a) ce include 116 specii de animale.

cca. 14339

281

300

Numrul speciilor

250

200

150

82

100

70

39 41

37 39

50

0 1 1 1

13 12

0 1 1

14

14 17
4 7 8

8 11 14

0
Nevertebrate

Ciclostomate

Cartea Roie (1978)

Peti

Amfibii

Reptile

Psri

Cartea Roie (2001)

Legea Regnului Animal (1995)

Mamifere
Total n R.M.

Fig. Numrul speciilor de animale incluse n Cartea Roie a Republicii Moldova


36

8. CONCLUZIE.

Colapsul global al mediului inconjurator este inevitabil. Statele dezvoltate ar trebui


sa lucreze alaturi de statele in curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul ca
economiile acestor tari sa nu contribuie la accentuarea problemelor legate de
poluare. Politicienii din zilele noastre ar trebui sa se gandeasca la sustinerea
programelor de reducere a poluarii decat la o extindere cat mai mare a
industrializarii. Strategiile de conservare a mediului ar trebui sa fie acceptate pe
scara mondiala, si oamenii ar trebui sa inceapa sa se gandeasca la reducerea
considerabila a consumului energetic fara a se sacrifica insa confortul. Cu alte
cuvinte, avand la dispozitie tehnologia actuala, distrugerea globala a mediului
inconjurator ar putea fi stopata.

37

9. BIBLIOGRAFIE.

1. Efim Olaru. Tamara Popov PROTECIA MEDIULUI AMBIANT


Ciclu de prelegeri Chiinu 2008.
2. Rou Daniela, Poluarea sonor capitol n Ecologie. Suport de curs,editor
Albulescu Mariana, Editura Eurobit, Timioara, 2008.
3. Drghici. I.,, Dinamica atmospherei Editura Tehnic, Bucureti . (1988)
4. Gh. Duca, I. Stoleru, A. Teleu.
Starea factorilor de mediu din Republica Moldova. Grafema-Libris, 2003
3. http://www.revista-informare.ro
4. CURSUL 2-3 Elemente de Ecologie. Biotopul. Biocenoza ...eco-research.eu
5. http://www.apelemoldovei.gov.md
6. Expertiza ecologica: legi, hotariri, regulamente, acte normative ale Guvernului
R. Moldova Chisinau: Cartier 1999.
7. http://www.scritube.com
8. cim.mediu.gov.md/starea/Cap_2.5.2.doc

38

You might also like