STANDARD Deets TAY STATICA CONSTRUCTIILOR | 4 area Terminologie ‘STANDARDIZARE 1. Generalitati Statica constructiilor se ocupa cu studiul echilibrului sistemelor alcatuite din bare, in vederea determinarii eforturilor produse de fortele exterioare. Fortele exterioare care actioneazi asupra unei constructii pot fi: a) forte aplicate direct, care primesc numele generic de sarc! 5) forte si cuple de legaturd, de exemplu reactiuni inreazeme, Pentru simplificare, structurile reale de rezistenf4 ale constructillor sunt reprezentate prin scheme de calcul. in aceasta reprezentare elementele componente ale sistemelor reale, care au una din dimensiuni (lungimea) mult mai mare decat celelalte dou, capat’ denumirea generic& de bare si apar in schemele de calcul reduse la axele lor. 2. Terminologie bela care urmeaza da, In ordine alfabeticd, termenii principali din statica constructillor succinte asupra nofiunilor corespunzatoare. gi Lamurit Nr Simbolul gi ecuatia Notiunea crt. Termenul cl do definijle 1 | Are Bara cu axa curba solicitaté de fore exte- rioare cuprinse in planul curburii gi avand con- Vexitatea in sens opus sensului de actiune al sarcinilor fundamentale OBSERVATIE, snodobignultintrun are conprasiunea_| fe “eolisuiarea rine pals gt incave™ feroa Soliciiarea socundara * 2 | Articutatie Legéturd care permite rotirea relativa intre elementele pe care le leaga 3 | Axa Linla care unegte centrele de greutate ale Secfiunilor unel bare E 5 5 £ é 3 3 : 2 4 | Bare Element, avand_una din dimensiuni (lungimea) mult mal mare decat celelalte 2 gi care poate aparea In echemelo de calcul, redusa laaxa sa 5 | Cadru Sistem aloktuit cin bare, a céror solicitare dominant este Incovolerea gi la caro in toate Rodurile sau numal in o parte din ele legatura dintre bare este rigisa —}— | Cadru a c&rui deformare este caracterizaté prin translaiii 1 rotiri de noduri, OBSERVATIE: — Prosupsntnd inteodsaa artivla Nodur'deplasabiis, to obtine un Fivematie "geometrieosts "deh {un mecanisny * 7 | Cadru cunoduri fixe | Cadru a carul deformare este caracterizaté | prin rotiri de noduri, pozitia acestora rama- nand fixa, PRETUL LE} 1: Jair wicca, Ne, Inv. OBSERVATIE. ~ Prosupundnd introduse _articulatii in cafe nodal exatantoIa'un cary oy nedotormabit” “te 90% Elaborat de: ACADEMIA R. P. R. Data intrarii tn vigoare 16,1953 COMISIA DE STANDARDIZARE-C.S.T. 18.11.1962STATICA CONSTRUCTIILOR — “Ferminotogie Nr. Simbolul gi ecuatia Te H N , ort. ‘ermenul oflunoa de definitie 8 | Centru de presiune | Punctul din planu! unel sectiuni date a unel bare in care 86 aplic& rezultanta forfelor exte rioare ° Punctul de pe axa unul aro, situat la cea mai mare distan{é de linia nagterilor (linia care unegte Centrele de greutate ale sectiunilor din nagteri) OBSERVATIE. ~ La un aro cu trel articulatin articulatia TE etree conaiderd trod ogni Sropt enele 10 | Ceeticient de inttu- | Marimea unul anumit efect (de exemplu reac- enta fiune, efort, depiasare elastica) produs de o Gauzh avand marimea egala cu unitatea 11 | Coeticiont de punct | Raportuldistantelor care defineste pozitia punc- tix tulul fix pe 0 deschidere de grind’ continua k 13 14 Consola, Curba de presiune eau bari de cadru cu noduri fixe, fafa de reazeme Partea unel grinzi care depageste reazemul sau grinda avand un capat incastrat gi celdlalt liber Curba care unegte centrele do presiune ale secfiunilor unui aro, corespunzand unei ipoteze date de sarcinl care actioneazd asupra struc- turll, OBSERVATIE. — Curba_de presiune este reprezontatt S3'on anumit polgan funicular partieslar Qf Stremilor’ ep icate pe re, avand Broprintatea c& fiecare laturl a'sa've 8 Sugortul rozulranter tuturor forfolor ex ferlonre situate de 0 parte sau do ascent Limita c&tre care tinde un poligon funicular, cand forjele sunt distribuite continuy 16 16 7 19 Deschidere Diagrama torfelor axia Diagrama fortelor taletoare Diagrama moment lor Incovoietoal Diagrama momente- tor de torsiune Orice deplasare Infinit mick compatibila cu legaturile unui sistem de bare Departarea, mésuraté pe orizontalti, dintre punctele de rezemare ale unel bare ‘sau ale tunul sistem de bare Curba ale c&rel ordonate reprezinta valoarea fortel axiale in fiecare sectiune a unel bare Curba ale clrei_ordonate reprezinté valoarea forjel tdletoare in fiecare sectiune a unei bare Curb ale clrei_ordonate reprezinté valoarea momentulul Incovoletor In fiecare sectiune a tunel bare Curba ale c&rel ordonate reprezinté valoarea momentulul de torsiune in flecare sectiune a unel bareSTATICA CONSTRUCTILOR — Terminologle STAS 3451-52 Nr. nate Simbotul g! ecuatia pe Termenul Notiunea ie acting 21 | Eforturt Forfa gi cuplul aplicate pe _tiecare din fetele sectiunil, reprezentand “actiunea reciprocd dintre cele doud portiuni ale unei bare sec- tionate. central de groutate al mI a Staal tuteh dreds BE Re oa are 22 | Forté normala Componenta paralela cu directia axei barei a rezultantel fortelor exterioare care actioneazd supra unei sectiuni a barel. N a5 actioneaz’ chiar are! bargh ea capatd ria axial 23 | Forta téietoa Componenta in planul sectiunii_unel bare a re- zultantei fortelor exterioare care actionoazé T asupra acelei sectiuni 24 | Grinaa Element avand una din dimensiuni (lungimea) mult mai mare decat celelalto doud gi actionat de sarcini asttel Incat solicitarea dominanta este incovoierea 25 | Grinda continua Grind agezata pe mai mult de dous reazeme simple 26 | Grind& cu console | Grind agezaté pe mal multe reazome si avand $i articulatit suficiente articulatii intermediare incat si de- vind static determinata 27 | impingere Componenta orizontald (sau dup’ linia _reaze- melor) a reactlunilor din reazemelo unui arc sau H unui cadru 2B Legitura care nu permite producerea unei ro- tiri relative intre elementele pe care le leagd 29 | Linie de_influenté | Diagram reprezentand variatia unel_anumite marimi (reactiunl, deplasare elastica, efort) cAnd o sarcina egalé cu unitatea ee deplaseaza de-a-lungul sistemulul, Diagrama se raporteazd astfel ca ordonata din dreptul unel sectiuni sd Feprezinte valoarea _mérimil considerate cand sarcina-unitate se aplicA in dreptul sectiunii respective 30 | Lucru mecanic de | Lucru mecanic acumulat sau cedat de material Ws deformatie in timpul detormatiei Li, Wa 31 | Modul de rigiditate | Produsul dintre modulul de elasticitate gi mo- EI la Incovoiere mentul de inertie al sectiunii 82 | Modul de Produsul dintre modulul de elasticitate gi aria BA la Intindere sectiunii 33 | Modul de rigiditate | Produsul dintre coeficientul de forma al sec- ta lunecare tiunii, modulul de elasticitate transversal gi aria KGA sectluniiSTATICA CONSTRUCTIILOR — Terminologie Termenul Notiunea Simbolul gi ecuatia do definitie Modul de rigiditate la rasucire Produsul dintro modulul de olasticitate trans- Yeraal gi momentul de inerfe la résucire (tr. ssiune) Gm Moment Incovoletor Componenta din planul sectiunil a vectorului reprezentand sumamomentelor tuturor fortelor, care lucreazi de aceeagi parte a sectiunil, in raport cu centrul de greutate al sectiunii Moment de rasucire (torsiune) Pleogtire Componenta dupa axa barel a vectorului repre- zentand suma momentelor tuturor fortelor, care lucreazé de aceeagi parte a sectiunil,in raport cu centrul de greutate al sectiunii Punctul de intersectie al axelor a doud sau mai multe bare ale unui sistem Raportul dintre sageata gl deschiderea unui arc Pol Punct din care se duc razele vectoare ale unul poligon de forte Punet fix Punct de moment nul intr'o deschidere de grindd continua sau la 0 bara de cadru deschis Gu noduri. fixe, cand sarcinile sunt aplicate astfol Incat deschiderea, respectiv bara con- siderata, cat g1 Intreaga 'portiune a sistemului de 0 acseagl parte a acestela, sunt neincarcato, independents do cealaita Tesvectiv. barat Reacflune Fort& sau cuplu de legatura Intrun punct de rezemaro Marimea conventional care se exprima prin momentul care so desvolté in una din extremi- tAtile unei_bare de cadru, legata rigid intrun nod care capt o rotire egal cu unitates. OBSERVATIE. — Rigiditaten este dat& do rela Ka4 Ep £ erat “EB modutul do, F ottantal ae snarfie at eeetunl bart, @ Couterant de rigiaitate a1 bar 5 eeatiiom care donna de cond fats" de varia, 1 lungimea bare ‘ Rotire Deplasarea unghiulara a unel sectiuni, a unui nod sau a dreptei care unegte capetele axel unei bare Sarcint uniform dlstribuité productind intr’o sectiune data un acelagi efort ca gi sarcinile reale aplicatecert. de definitie Sarciné dinamic& Sarcin’ a c&rei valoare gi pozitie variaz’ in timp atat de repede, incat necesita introdu- cerea in calcul a fortelor de inertie 46 | Sarcina statica Sarcina a cirei valoare variaz& In timp astfel Incat se pot negliia in calcule forjele de inertie Grupare do sarcini la sisteme simetrice, dis- puse simetric faa do axa de simetrie a sis- temului, dar opuse ca semn 48 | Sarcini simetrice Grupare de sarcini la sisteme simetrice, admi- fand aceeasi ax de simetrio ca gi sistemul @) Distanta dela cheia unui are pana ta tinia nagterilor. | >) Deplasarea, liniaré a unui punct de pe axa | unei bare dupa normala la axa barel. oe sarcint | ‘and aaupra sistemului se infetege Waloares. sageft in’ sectioned ‘bara lindo ‘acogsta ‘vole maxima in ipoteza | Considerata 3 — | en a 4 50 | Sistem static deter- | Structura de bare Ia care reactiunile si ofor- minat turile pot fi determinate numai din condititle de echilibru ale mecanicel corpurilor rigide 51 | Sistem static nede-| Structura de bare Ia care pentru determinarea terminat reactiunilor gi eforturilor este necesar ca pe lang conditite de echilibru ale mecanicel cor- | purilor rigide 8& se foloseasca gi conditiile de doformare 52 | Structurd cu zabrele | Structura putand fi redusa la un sistem de bare a cir indoformabilitate goometricg ee. me fine cdnd toate nodurile sunt considerate ar Etat perfecto 63 | Tirant Bara dreapta supusa la intindere, al carei rol este de a se opune maririi distanfol Intro doua noduri sau rezemari ale unei structuri de bare a