CURS 2

Pentru dezvoltarea alergiei este necesar ca medicamentul care are molecula mica sau relativ mica sa
formeze conjugati prin legarea covalenta cu o proteina sau o polipeptidca din organism
Determinantul antigenic este uneori un metabolit al medicamentului (de exemplu la peniciline-derivati
peniciloil)
Antigenul complet format activeaza sistemul imun in a carui compozitie intra macrofage,limfocite
T,limfocite D sau iau nastere imunoglobuline care functioneaza ca anticorpi precum si limfocite
sensibilizate
Starea alergica o data stabilita prin sensibilizare prealabila cantitati f mici de medicament pot precipita
reactia alergica
Dupa mecanismul de producere si manifestarile clinice exista 4 tipuri de reactii alergice
1 Reactii de tip anafilactic
2 Reactii de tip cytotoxic
3 Reactii prin complexe immune
4 Reactii de tip cellular sau intarziat

DESEN

1 Reactiile de tip anafilactic fac parte din categoria reactiilor imediate ( 30 60 min) de la contactul
organismului sensibilizat cu alergenul
Sunt mai frecvente la persoanele cu atopie ( predispozitie genetica la reactii si boli alergice)
Sunt provocate de cuplarea antigenului cu IgE care acopera suprafata unor celule (mastocite=celule fixe
din anumite tesuturi cu care organismul vine in contact cu mediul extern) sau cu bazofile (celule mobile
in sange )
Consecutiv cuplarii sunt eliberati mediatori umorali ( histamina,prostaglandine,leucotriene LT,kinine)
care actioneaza la nivelul unor organe sau au actiune sistemica provocand simptome caracteristice
Socul anafilactic este manifestarea acuta cu caracter sistemic a alergiilor de tip 1;survine rar,fiind
declansat in special cand alergenul este introdus in organism pe cale injectabila
Peniciline prezinta riscul cel mai mare de soc anafilactic
Simptomele se dezvolta in cateva minute in cazul socului anafilactic,constau in
- Dispnee acuta cu sufocare prin brohospam si edem laringian;hipotensiune pana la
colaps,urticarie
- Necesita tratament adecvat in timpul util,daca nu evolutia e letala
Manifestarile clinice mai putin grave si mai frecvente decat alergia anafilactica sunt: urticaria,edemul
angioneurotic ( edemul Quinke)- dezvolta la nivelul fetei,gatului,partii superioare a toracelui cu edem
glotic,rinita seroasa,astm bronsic aparute mai ales dupa peniciline si aspirina
Reactii anafilactoide pot aparea dupa unele medicamente .Se aseamana clinic cu cele anafilactice
dar se deosebesc prin mecanismul de producere

Sunt datorate de obicei eliberarii directe de histamina sau alti autacoizi fara implicarea unor mecanisme
imune
Reactiile de acest fel,uneori in forme grave,pot aparea dupa injectarea intravenoasa de morfina si alte
opioide,tubocurarina,suxametoniu,dextrani
Un tip particular de reactii anafilactoide sunt descrise pentru antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)
inhibitoare de prostaglandine (PG)
2 Reactiile de tip citotoxic sau de tip II
Se datoreaza formarii de anticorpi Ig G,Ig M directionati specific impotriva unor constituienti tisulari
care au devenit antigenici ca urmare a interactiunii cu anumite medicamente.
Anticorpii formati cu proprietati aglutinante si de activare a complementului determina liza celulelor
purtatoare ale haptenei medicamentoase
Se explica astfel unele citopenii sanguine (anemii hemolitice imune) sau trombocitopenii produse de
unele medicamente cum ar fi: sulfamide,chinidina,chinina sau granulocitopenia produsa dupa
aminofenazona sau tioamide antitiroidiene
3 Reactii alergice prin complexe imune sau de tipul III
Se datoreaza formarii de complexe intre antigeni si anticorpii circulanti Ig G(de obicei) si posibil Ig M
Complexele imune solubile ce se formeaza se fixeaza in vasele mici si membranele bazale activant
complementul si declansand fenomene inflamatorii
Manifestarile clinice cele mai frecvente ale reactiei alergice de acest tip sunt: boala serului( apare la
administrarea de seruri autoimune ),ce se manifesta prin febra;urticarie;adenopatie (cresterea volumului
ganglionilor limfatici);artralgii;edem Quinke
O serie de medicamentee pot provoca unul sau altul din sindroame: peniciline,sulfamide,nitrofurantoina
4 Reactii alergice mediate celular sau de tipul IV
Fac parte din categoria reactiilor intarziate ( se dezvolta la 3-4 zile) ;se datoreaza interventiei
limfocitelor T sensibilizate care elibereaza citokine provocand fenomene inflamatorii
Manifestarile sunt cutanate : dermatita de contact este cea mai frecventa si este provocata de anumite
antibiotice administrare local: neomicina,gentamicina
Profilaxia alergiei medicamentoase impune mult discernamant in utilizarea substantelor cu risc mare in
aceasta privinta
Aplicarea locala a unor preparate cunoscute ca fiind foare antigenice este contraindicata la nivelul
pielii,a conjunctivei, a mucoasei nazale.
De subliniat: trebuie excluse formele farmaceutice pentru uz local care contin peniciline sau sulfamide
Bolnavii trebuie sfatuiti sa evite atat medicamentele fata de care sunt alergici cat si substantele inrudite
chimic fata de care alergia poate fi incrucisata
Reactiile alergice impun oprirea imediata a medicamentelor declansatoare
Pacientii se trateaza dupa caz cu adrenalina,glucocorticoizi(injectabil) ,antihistaminice

4 TOLERANTA
Consta intr-o sensibilitate redusa sau absenta a actiunii unui medicament ( este diferita de tolerabilitate
care inseamna altceva,bine suportat de pacient)
In functie de momentul aparitiei se clasifica in
- toleranta congenitala (innascuta)
- toleranta dobandita
Toleranta congenitala apare imediat dupa nastere si poate fi de 2 feluri
a) Toleranta de specie
b) Toleranta de grup
a) Toleranta de specie poate fi caracterizata unei specii.
De exemplu iepurele are o toleranta congenitala la atropina care nu produce efecte specifice la acest
animal decat la doze mari deoarece poseda o enzima numita atropinesteraza care este capabila sa
metabolizeze rapid alcaloidul adaptarea speciei la faptul ca in alimentatia sa exista produse alimentare
care contin alcaloizi tropanici
b) Toleranta de grup-unii subiecti care sunt denumiti hidroxilatori rapizi prezinta rezistenta la
anumite medicamente anticoagulante necesitand doze mari din aceste medicamente
Subiectii care sunt acetilatori rapizi prezinta rezistenta la medicamentele metabolizate prin
acetilare : izoniazida,procaina,hidralazina),acestia beneficiind numai de doze foarte mari din aceste
medicamente
Toleranta dobandita reprezinta toleranta aparuta oricand in timpul vietii si mecanismul de instalare
poate fi diferit de la o substanta la alta si de la un individ la altul
- mecanism farmacocinetic consta in scaderea absorbtiei substantei sau in cresterea vitezei de
metabolizare prin inductie enzimatica sau prin cresterea eliminarii
- mecanism farmacodinamic - consta in diminuarea sensibilitatii celulelor sau desensibilizarea
receptorilor ( reglare down) manifestata prin internalizarea receptorilor in membrana
Toleranta adevarata se dezvolta lent si nu este niciodata completa
Durata acesteia este variabila ( exemplu nitroglicerina- dupa instalarea tolerantei,sensibilitatea initiala
se recapata la cateva zile de la interuperea administrarii medicamentului )
Toleranta dobandita prezinta mai multe aspecte particulare:
Toleranta cronica se instaleaza in timp
1 Obisnuinta consta in diminuarea treptata a unor efecte a unui medicament in urma
administrarii repetate. Este un fenomen reversibil dispare dupa un timp in cazul in care se interupe
administrarea substantei incriminate (nitroglicerina,barbiturice)
Toleranta se poate instala cu intensitati diferite pentru efectele multiple ale unei substante
interesand in mod diferentiat sistemele din organism ( de exemplu morfina care are actiune
analgezica,administrata mult timp la om are actiune analgezica din ce in ce mai slaba;toleranta sa asupra
actiunii sale asupra intestinului (constipatia) e mai redusa
Exemplu: obisnuinta la hipnotice,opioide,barbiturice,la antidepresive triciclice in doze mari,la
coronarodilatatoare-nitroglicerina

Din punct de vedere farmacoterapeutic toleranta dobandita determina administrarea de doze din ce in
ce mai mari pentru a obtine efecte care anterior se produceau la doze obisnuiteefecte adverse!
Atitudinea corecta in cazul aparitiei tolerantei consta in schimbarea medicamentului si nu in cresterea
dozei
2 Mitridatism = capacitatea unui organism de a suporta fara simptome deosebite ca urmare a
administrarii de cantitati progresiv crescande dintr-o substanta, doze care la prima administrare produc
efecte toxice
3 Toleranta incrucisata se poate produce intre doua sau mai multe medicamente;apare intre
medicamente metabolizate de aceleasi sistem enzimatic sau care actioneaza pe aceleasi substrat reactiv(
se instaleaza pentru un medicament si are repercusiuni pentru un alt medicament
Toleranta acuta
Apare repede dupa administrarea medicamentelor
Tahifilaxia consta in diminuarea progresiva a intensitatii efectelor unor doze constante dintr-o
substanta prin administrari repetate la intervale scurte de timp.
Se dezvolta rapid,este de scurta durata si poate ajunge pana la disparitia efectului respectiv
Prin interuperea administrarii se ajunge repede la redobandirea sensibilitatii initiale
Tahifilaxia se observa mai ales la nivelul musculaturii netede ( muschii netezi bronhiolari sau
vasculari)
Ex: efedrina simpatomimetic bronhodilatator,utilizat ca antiastmatic
Mecanismul de instalare a tahifilaxiei ar implica epuizarea unor factor intermediari sau receptori ori
fenomene de desensibilizare la nivelul receptorilor reglare down

5 Farmacodependenta / Toxicomania
Este o stare psihica,uneori si fizica caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii
implicand nevoie imperioasa de a lua substanta pentru a simti efectele sale psihice si uneori pentru a
evista suferintele privatiunii
Starea de dependenta poate fi insotita sau nu de toleranta,aceeasi persoana poate prezenta dependeta la
mai multe medicamente( mono si politoxicomanii)
In functie de medicamentele sau substantele folosite sunt
- Toxicomanii minore- barbiturice,tranchilizante,alcool etilic
- Toxicomanii majore opiu,morfina,heroina,LSD (lisergida,diacetilamida acidului lisergic)
Se apreciaza ca medicamentele sau substantele capabile sa provoace dependenta au actiuni
psihofarmacologice-actiune euforizanta,linistitoare,stimulanta,psihomotorie,halucinogena
Principalele medicamente sau substante toxice cu potential de farmacodependenta sunt:
Morfina,heroina si alte opioide
Amfetamine
Cocaina
Alcoolul etilic

Barbiturice si alte hipnotice

Tranchilizantele,LSD,canabinoidele
Nicotina,cafeina in masura mai mica

In forma ei completa farmacodependenta prezinta 4 caracteristici

1. Dependenta psihica
2. Toleranta
3. Dependenta fizica
4. Psihotoxicitatea
1 Depedenta psihica
Este necesitatea de ordin psihologic de administrare a unui anumit medicament sau toxic
Consta in modificari de comportament si o stare mentala particulara cu necesitatea psihica imperioasa
de administare periodica sau continua a unui medicament sau substanta toxica procurata prin orice
mijloace pentru a realiza o artificiala senzatie de bine sau pentru a inlatura disconfortul psihic
Caracteristica principala in toate cazurile de farmacodependenta este dependenta psihica.Recunoasterea
acesteia este legata de atitudinea subiectilor respectivi care continua sa utilizeze substanta incriminata
desi stiu ca astfel isi aduce grave prejudicii sanatatii,mediului familial,social,riscuri pentru procurarea
substantei
2 Toleranta
-apare mai ales pentru efectele nervos centrale cu caracter subiectic,mai putin pentru efectele periferice
3 Dependenta fizica
-este o stare patologica cauzata de administrarea repetata a unor medicamente sau toxce psihotrope care
determina aparitia unor simptome specifice si caracteristice- sindrom de abstinenta in cazul
interuperii administarii sau uneori la reducerea importanta a dozelor
Tulburarile sindromului de abstinenta sunt de ordin somatic,vegetativ,psihic manifestandu-se in general
prin simptome opuse actiunii substantei respectice
Pentru prevenirea sindromului de abstinenta persoana este constransa la continuarea administrarii
Bolnavul care a primit doze repetate de morfina,alcool etilic sau alte substante capabile sa dezvolte
dependenta la un moment dat isi administreaza toxicul nu din cauza dependentei psihice ,deoarece
datorita tolerantei ,efectele centrale urmarite nu se mai produc ci pentru evitarea sindromului de
abstinenta cel care de fapt evidentiaza stare de dependenta fizica
In cazul opririi administrarii,aceasta este urmata dupa cateva ore de manifestari clinice zgomotoase care
pot imbraca aspecte periculoase,majoritatea simptomelor corespund unor efecte inverse celor provocate
de substantele responsabile de farmacodependenta
Ex: Se produc convulsii in cazul sindromului de abstinenta care apare dupa barbiturice si alcool etilicsubstante deprimante centrale a caror actiune este de ridicare a pragului convulsiv sau se produce sedare
si hiperfagie in cazul sindromului de abstinenta dupa amfetamina (substanta stimulanta psihomotorie si
anorexigena)

La persoanele dependente de morfina si analogi (opioide) ,nalorfina si naloxona-antagonisti specifici

competitivi pentru receptorii opiozi ai morfinei declanseaza in mod caracteristic fenomene brutale si
grave ale sindromului de abstinenta deoarece deplaseaza rapid morfina de pe receptorii celulari specIfici
de la nivelul SNC
Mecanismul prin care se instaleaza dependenta fizica este probabil asemanator cu cel al tolerantei astfel
se presupune ca intervin fenomene fiziologice si biochimice compensatorii fata de actiunea
medicamentului care se dezvolta in timpul folosirii cronice a acestuia
Din acest punct de vedere sindromul de abstinenta s-ar datora acestor fenomene care atunci cand
medicamentul sau toxicul lipsesc din organism isi pierd caracterul compensator si fiind in exces dau
nastere simptomelor caracteristice
Substantele cu efect psihotrop care prezinta potential de dependenta fizica mare:morfina si
opioidele,barbituricele,alcoolul etilic
Substantele cu potential slab de dependenta fizica:amfetaminele,LSD,cocaina,nicotina,cafeina
4 Psihotoxicitatea
Se manifesta prin tulburari de comportament uneori cu aspect psihotic care apar in cazul utilizarii
indelungate de doze mari din substantele care dezvolta farmacodependenta
Ex: barbiturice,alcool,cocaina,LSD,amfetamina
Cunoscandu-se consecintele negative deosebite ale farmacodependentei s-au elaborat atat pe plan
international cat si national norme pentru reglementarea utilizarii substantelor cu aceste caracteristici
Tratamentul curativ se realizeaza in conditii de spitalizare,in general se utilizeaza substituienti mai putin
toxici care atenueaza sindromul de abstinenta (metadona pentru dependenta la morfina) ,se scad
progresiv dozele asociat cu tratamentul psihiatric.Dupa metadona sindromul de abstinenta este mai
bland

6 Efecte adverse asupra procesului de reproducere

Starea de graviditate (sarcina) este o stare fiziologica care implica particularitati farmacologice de mare
importanta evidentiate la nivelul embrionului (sapt 3-8),la nivelul fatului (de la sapt 9) la nivelul
organismului matern sau care pot afecta nasterea.
Traversarea placentei este prima conditie ca un medicament sa actioneze direct asupra embrionului sau
fatului;permeabilitatea placentei creste pe masura progresarii sarcinii,astfel majoritatea medicamentelor
fiind lipofile si avand o greutate moleculara relativ mica (100-1000 daltoni) sunt capabile sa strabata

placenta astfel incat concentratia in sangele matern si in tesuturile fetale se echilibreaza obisnuit in
aproximativ o ora
De aceea administrarea medicamentelor in timpul sarcinii trebuie sa constituie o atitudine de
exceptie.Se apreciaza ca poate in niciun atl domeniu al medicinei riscul farmacoterapiei nu e mai mare
ca in cazul femeii gravide
Prescrierea si administrarea unor medicamente in cursul sarcinii poate fi justificata de necesitatea de a
trata anumite stari patologice ale mamei ( infectii,epilepsie,diabet,HTA,anemie,boli tromboembolice)
spre beneficiul mamei si uneori pentru a evita suferinta embrio fetala
In astfel de cazuri se impune prudenta deoarece o parte din medicamentele recomandate pot fi factori de
risc pentru dezvoltarea intrauterina la nou nascut sau favorizarea accidentelor obstreticale
Medicamentele administrate femeii gravide pot actiona toxic asupra embrionului fatului sau nou
nascutului ;astfel unele medicamente au proprietati dismorfogene adica sunt capabile sa provoace in
anumite conditii defecte morfologice congenitale
Teratogen-capacitatea unor medicamente de a produce malformatii anatomice majore
De aceea,atunci cand este necesar a se face un tratament medicamentos femeii gravide se recomanda ca
dozele sa fie cele mai mici eficae si sa se evite prelungirea nejustificata a tratamentului
Relativ la riscurile pe care medicamentul le produce in aceasta perioada trebuie sa mentionam ca au fost
stabilite riscuri embriotoxice teratogene certe pentru o parte din citostaticele anticanceroase,astfel incat
sarcina si tratamentul cu astfel de medicamente sunt incompatibile
Unele medicamente antiepileptice prezinta un risc dismorfogen cert: fenitoina,trimetadiona,acidul
valproic.Medicatia antiepileptica trebuie utilizata in timpul sarcinii in doze active minime deoarece
epilepsia prezinta ea insasi un risc dismorfogen considerabil
Utilizarea anticoagulantelor orale este interzisa in timpul sarcinii deoarece a fost corelata semnificati cu
malformatii cranio-faciale,ale SNC si o frecventa crescuta a prematuritatii sau a mortii fetale
Accidentele obstreticale datorita unor substante care stimuleaza muschiul uterin,pot fi cauza de avort si
nastere
prematura
sau
accidente
in
timpul
sarcinii.Ex:
medicamente
ocitocice,parasimpatomimetice,blocante beta adrenergice,purgative antrachinonice;
Substante inhibitoare a motilitatii muschiului uterin pot intarzia nasterea si travaliul :stimulante
adrenergice,aspirina,morfina