Cuprins

Capitolul 1.Fluxul de investitii directe.3

1.1.Fluxurile investitiilor directe franceze in strainatate...........................................................5
1.2.Fluxul investitiilor straine directe in Franta........................................................................8
Capitolul 2.Stocurile de investitii directe...................................................................................10
2.1.Repartitia sectoriala a stocurilor de investitii directe........................................................11
2.2.Distributia geografica a stocurilor de investii directe.......................................................12
2.3.Stocurile de investiti straine la valoarea pietei..................................................................17
Capitolul 3.Veniturile din investitii directe..............................................................................18
Capitolul 4.Investitiile straine directe in Franta ale principalelor tari.20
Elvetia...20
Marea Britanie..21
Statele Unite ale Americii.23
China si Hong Kong.24
Belgia....27
Germania..28
Olanda......30
Capitolul 5.Analiza investitiilor straine directe in sectorul de afaceri si activitatea de
afaceri...32
5.1.Analiza sectorului de afaceri ....32
5.2.Analiza activitatii de afaceri..35
Capitolul 6.Analiza tipului de investitii:cresterea puternica in crearea de
companii.......................................................................................................................38
Concluzii..41
Anexe...42
Bibliografie..50

Capitolul 1.Fluxul de investitii directe

In 2009, fluxul investitiilor directe sunt soldate de iesirile nete de capitaluri de 63 miliarde de
euro din 2008. Cu toate acestea, intr-o perspectiva pe termen lung, iesirile nete au ramas la
niveluri ridicate in 2008 si 2009, fiind depasite doar in 1999 si in 2000, ani in cursul carora
evaluarea societatilor cotate a avut ca rezultat un numar record de fuziuni si achizitii
transfrontaliere in Franta precum si in strainatate (cf. graficului 1).

Graficul 1.Fluxul investitiilor directe din 1999 in 2009

O noua metoda de
intocmire si de prezentare a
statisticilor de investitii straine
directe
Metodele
imprumuturilor

de

inregistrare
intra-grupuri

a
in

statisticile investitiilor directe definite

la inceputul anilor 1990 si care
constituie norma de publicare actuala,
au ca efect majorarea artificiala a
fluxurilor si stocurilor de investitii
directe, avand in vedere extinderea grupurilor internationale si generalizarea, incepand cu
mijlocul anilor 2000, a structurilor de finantare implantate in tarile atractive din punct de vedere
fiscal. Pentru depasirea supraestimarii in crestere a volumului de investitii directe, OCDE si FMI
au dezvoltat o noua metoda, numita principiul directional extins, constand in reclasificarea
creditelor si a imprumuturilor intra-grupuri in fuctie de locul de resedinta al conducatorului de
grup. Aceasta procedura nu schimba nici soldul net al imprumuturilor intra-grupuri nici cel al
investitiilor directe, deoarece ea consta numai in reclasificarea activelor si pasivelor in raport cu
3

metoda traditionala. In schimb, ea reduce semnificativ fluxurile si stocurile de investitii directe

(cf. Graficelor A si B), in masura in care diversele operatiuni de creditare si de imprumut intre
societatile rezidente si societatile non-rezidente in cadrul unui grup sunt compensate. In ceea ce
priveste veniturile din investitiile directe, ele nu sunt afectate de noua metodologie in raportul
relativ al veniturilor din dobanzi pe datoria intra-grup.
Graficele A si B. Impactul reclasificarii imprumuturilor intre societati surori conform regulii
corespunzatoare principiului directional extins asupra fluxurilor de investitii directe franceze in
strainatate si a celor straine in Franta
Investitiile directe franceze in strainatate

Investitiile straine directe in Franta

1.1.Fluxurile investitiilor directe franceze in strainatate

Dupa 2 ani in care au crescut la un nivel de aproximativ 80 miliarde, fluxurile investitiilor

directe franceze in strainatate au scazut cu aproximativ 20 miliarde in 2009 (26%), revenind la
nivelul lor din 2005. In cadrul investitiilor directe, operatiunile de capital social (inclusiv
investitii imobiliare) au scazut cu 35%, in legatura cu incetinirea ritmului de crestere globala si
scaderea brusca a fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere; profiturile reinvestite, deja reduse
drastic din 2007 in 2008 prin prabusirea rezultatelor filialelor straine a societatilor franceze, au
5

continuat sa scada pana la 2,1 miliarde;in cele din urma, celelalte operatiuni si imprumuturi intragrupuri au progresat usor la 18,6 miliarde dupa 15,1 miliarde in 2008.(cf graficului 2)
Graficul 2. Compozitia fluxurilor nete de investitii directe
franceze in strainatate

Deteriorarea conjucturii economice si incetinirea ritmului activitatilor de fuziune si achizitie

in lume in 2009 nu sunt reflectate numai in evolutia fluxurilor nete de investitii de capital social
in strainatate, dar si in numarul operatiunilor, investitii si cesiuni, care au scazut cu 31% in raport
cu 2008. Pe termen lung, acest numar este cel mai mic din ultimii 10 ani situandu-se la un nivel
de 47% fata de 2006, cel mai ridicat din ultimii 5 ani, si la un nivel 63% fata de 2000 (cf
graficului 3).

Graficul 3.Numarul de operatiuni de capital social (cu exceptia celor imobiliare)

de peste 50000

Printre principalele operatiuni de investitii in strainatate in 2009, figureaza in special

achizitia de BNP Paribas de 3 sferturi din capitalul Fortis Banque de la statul belgian, cat si mai
multe operatiuni efectuate de grupul lectricit de France in Regatul Unit (preluarea societatii
British Energy), in Statele Unite (crearea unei filiale comune, specializate in producerea de
electricitate de origine nucleara cu Constellation Energy) si in Belgia. In plus, grupul SanofiAventis a continuat sa-si mentina pozitia pe piata medicamentelor prin cumpararea societatii
cehe Zentiva, in timp ce Vivendi a emis la sfarsitul anului o oferta de preluare a capitalului
operatorului de telecomunicatii brazilian GVT.
Pe plan geografic, in functie de tarile de prim interes si toate operatiunile combinate, tarile
Uniunii Europene (27) si alte tari industrializate au obtinut o cota mare de investitii directe
franceze in strainatate in 2009, primind 70%(50% pentru zona euro in 16 tari) respectiv 12% din
fluxurile nete, fata de 18% pentru restul lumii. Fluxurile din zona euro sunt foarte concentrate,2
tari, Belgia si Luxemburg, au obtinut mai mult de 85% din fluxurile nete, cu mult inainte fata de
Germani, Irlanda si Italia. Printre celelalte tari din Uniunea Europeana, principalele destinatii
sunt Regatul Unit, datorita investitiilor facute de lectricit de France, care este cu mult inainte
de Republica ceha si de Suedia. In afara Uniunii Europene, Statele Unite, tot datorita investitiilor
facute de EDF, si Elvetia au obtinut 7% respectiv 6% din fluxurile nete, in timp ce Brazilia s-a
plasat pe primul loc in cadrul tarilor emergente si in dezvoltare cu 6% din total, sub efectul
investitiilor facute de Vivendi (cf. Tabelului 1).
7

Tabelul 1.Repartitia geografica a fluxurilor de investitii directe incepand cu 2007

Cota tarilor emergente in totalul de fluxuri ramane scazut inclusiv in ultimii 3 ani. Acest
lucru se explica in primul rand prin inregistrarea defalcarii geografice in functie de prima
contrapartida care fondeaza metodologia internationala a investitiilor directe. Prin urmare este
cunoscut ca, desi este dificil de cuantificat cu precizie, numeroase investitii efectuate de
grupurile franceze si destinate in final tarilor emergente, tranziteaza prin filiale financiare situate
in alte tari industrializate cum ar fi Luxemburg, Belgia, Elvetia sau Marea Britanie.

1.2.Fluxul investitiilor straine directe in Franta

Investitiile straine directe in Franta, care erau inscrise intre 20 si 40 miliarde in 2005-2007,
au scazut considerabil in cursul ultimilor 2 ani, trecand la 11,7 miliarde in 2008, in scadere cu
63% fata de anul precedent, lasand apoi loc cesiunilor nete in 2009. Printre diversele componente
ale investitiilor directe, investitiile imobiliare, dupa ce au scazut brusc in 2008, s-au mentinut la
4,3 miliarde in 2009, contribuind la rezistenta pietei franceze intr-un mediu international dificil.
Potrivit datelor estimative, profiturile reinvestite ar fi avut un sold pozitiv de 2,1 miliarde in 2009
in timp ce in anul 2008 au avut un sold negativ. Investitiile de capital, cu exceptia celor
imobiliare, situandu-se deja la scara mica in anii precedenti, au scazut cu o cota de 29% ,la 7,7
miliarde in raport cu 2008. In cele din urma, alte operatiuni au raportat un sold net negativ de
-18,3 miliarde, aflat in crestere in raport cu 2008. Tinand cont de regulile aplicate aici pentru
clasificarea imprumuturilor intra-grupuri, acest sold negativ inseamna ca filialele franceze a
grupurilor straine au contribuit in special, mai mult la finantarea societatii lor mama sau a
entitatilor non-rezidente a grupului lor in 2009, decat sa primeasca imprumuturi. Un fenomen
similar a avut deja loc in anii precedenti, in special in 2006 si 2003, dar niciodata pe o astfel de
scara (cf. Graficului 4).

Graficul 4.Structura fluxurilor nete de investitii straine directe in Franta

Privind investitiile straine de capital social, cu exceptia investitiilor imobiliare, se observa o

diminuare cu 35% a numarului de operatiuni in 2009, in raport cu anul 2008. Observat pe o
9

perioada lunga, acest numar a scazut continuu timp de 9 ani si s-a inscris in 2009 la un nivel de
71% inferior celui din anul 2000.(cf graficului 3).
Putine operatiuni de investitii straine directe de capital social in Franta sunt raportate in anul
2009, si ele apar ca fiind mai avantajoase decat contrapartida altor operatiuni cum ar fi investitii
veritabile initiate din strainatate:aceasta va primi astfel actiuni la BNP Paribas in statul belgian in
schimbul cesionarii a 75% din capitalul Fortis Banque la banca franceza. In plus doua fonduri de
investitii din Luxemburg de la banca de afaceri americana Goldman Sachs au intrat in capitalul
Eurotunnel, dupa rambursarea titlurilor de creanta subordonate emise anterior de Eurotunnel.
Pe plan geografic, si in conformitate cu principiul de provienienta imediata a capitalurilor,
aproape toate tarile au efectuat operatiuni apropiate echilibrului cu Franta in 2009. Belgia, Tarile
de Jos si Emiratele arabe unite au fost principalele 3 tari investitoare, dar pentru un total cumulat
modest de mai putin de 10 miliarde, in timp ce tarile care au contribuit cel mai mult la
cesionarile nete sunt Germania pentru 5,9 miliarde, Marea Britanie pentru 3,5 miliarde si
Luxemburg pentru 2,9 miliarde (cf. tabelului1).

Capitolul 2.Stocurile de investitii directe

10

La sfarsitul anului 2009, pozitia neta a investitiilor directe in valoarea contabila a ajuns la
377,7 miliarde de euro (adica 20% din PIB), diferenta intre activele externe fiind de 802,8
miliarde si intre datorii de 425,1 miliarde. Dupa sfarsitul anului 1999, stocul investitiilor directe
franceze in strainatate a fost multiplicat cu 2,8 si a cunoscut o crestere intrerupta doar in anii
2002 si 2003, dupa explozia boom-ului internet si atunci cand fluxurile au incetinit
semnificativ. La randul sau, stocul de investitii straine directe in Franta in valoarea contabila a
cunoscut o crestere pozitiva mai constanta din 1990, dar mai lenta, dupa care s-a multiplicat cu
putin peste 2 (cf graficului 5).

Graficul 5. Stocurile de investitii directe in valoarea contabila de la sfarsitul anului 1999

la sfarsitul anului 2009

Reclasificarea imprumuturilor intra-grupuri in functie de regula principiul directional extins a

dus puternic si simultan la diminuarea imprumuturilor in curs franceze in strainatate si straine in
Franta, astfel ca stocurile de investitii directe sunt aproape exclusiv constituite din capitaluri
proprii de intreprindere. Acestea au reprezentat astfel 87% din stocul total de investitii directe
franceze in strainatate la sfarsitul anului 2009, investitiile imobiliare 3% si imprumuturile 10%.
In ceea ce priveste stocurile de investitii directe straine in Franta, cota de imprumuturi intra11

grupuri inca scazuta la finalul anului 2009 nu depasea 4%, dar investitiile imobiliare, sustinute de
achizitiile masive si in crestere dupa multi ani, se apropie de 20% din total.

2.1.Repartitia sectoriala a stocurilor investitiilor directe

La sfarsitul anului 2009, doua sectoare au reprezentat o parte importanta din investitiile
directe franceze in strainatate: activitatile financiare si de asigurare, cu 31% din total din care o
cincime pentru societatile holding si industriile manufacturiere,26%.Desi stocurile lor nu au
scazut niciodata in valoare odata cu sfarsitul anului 1999, cu exceptia anului 2002, acestea din
urma au vazut cota lor relativa in scadere cu 10 puncte in 10 ani. La randul lor, activitatile
financiare si de asigurare au vazut cota lor in crestere de 13 puncte intre 1999 si 2004, cunoscand
o tendinta de declin ulterior. Sectorul de informare i comunicare, puin internaionalizat la
nceputul perioadei este acum bine reprezentat printre domeniile de investiii, cu 8% din
investiii. n cele din urm, sectorul de comer i reparaii de automobile i-a pstrat o cot stabila
de investiii pe toat perioada ,de aproximativ 6% (a se vedea tabelul 2).
n ceea ce privete stocurile de investitii straine n Frana, situaia nu este diferit, cel puin
in linii generale , cu dou sectoare dominante la sfritul anului 2009: activitile de finanare i
de asigurare, 31% din total - 40 % pentru investiii n holdinguri - i industria prelucrtoare,
24%.Ponderea investiiilor n companii rezidente de fabricaie a sczut cu aproape 11 puncte n
zece ani, dar rmne mai mare dect cota din procesul de fabricaie n PIB, aratnd c investitorii
strini sunt departe de a pustii acest sector al economie. Fabricarea de maini i alte echipamente
de transport, rafinarea petrolului, metalurgie, industria lemnului i editarea sunt sub-sectoare a
cror pondere a sczut cel mai mult ntr-un deceniu, n timp ce industria chimic, industria n
special de automobile i farmacie au fost mai puternice.
Caracterul specific al investitiilor straine directe n Frana este greutatea imobiliara: cumulul
de a deine proprietate n sensul strict i a investiiilor strine n sectorul imobiliar a fost de peste
22% din investiia total la sfritul anului 2009, ceea ce reprezint o dublare a cotei sale n zece
ani i de patru ori a valorii stocului. Dou alte sectoare majore, de asemenea, au crescut rapid de
la sfritul anului 1999, sectorul de sprijinire a afacerilor, care se ncadreaz n ageniile de
ocupare temporar, a crescut de la mai puin de 1% din total la mai mult de 5%, iar sectorul de
12

informare i comunicare, a crescut de la 2% la 5%. n schimb, ponderea comerului i reparare de

automobile a sczut cu 6 puncte n aproximativ zece ani, la puin peste 1% la sfritul anului
2009 (cf.tabelului 2).

Tabelul 2:Repartizarea sectoriala a stocurilor de investitii directe

Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010

2.2.Distribuia geografic a stocurilor de investiii directe

Dei reclasificarea creditelor intra-grupuri n conformitate cu regula de principiu direcional
extins va reduce cota de investiii cu principalele ri de tranzit de capital, UE rmne de departe
n aceast prezentare, zona de decontare preferata de investitori francezi, reprezentnd 61% din
stocul total la sfritul anului 2009. Alte tari industrializate au primit la rndul lor, 25% din
investiiile franceze n aceeai zi i restul lumii 14%.Statele Unite ale Americii cum era de
ateptat a fost prima ar gazd, cu 17% din total, , urmat de Belgia (15%), aleasa de numeroase
13

grupuri franceze pentru a stabili sediul i centrul de numerar european sau global, urmat de
Regatul Unit (11%) i Olanda (10%).Cel mai mare partener comercial, Germania, a primit doar
6% din stocurile franceze n strintate i Italia 4%.Prima ar n curs de dezvoltare, Brazilia, a
contat pe 2% din stoc, i China a ocupat doar un rol marginal, cu mai puin de 1% din total (cf.
graficului 6).
Graficul 6: Tarile de prima destinatie a stocurilor de investitii straine franceze in strainatate la
sfarsitul anului 2009

Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010

Distribuirea stocurilor de investitii straine directe in Franta este chiar mai concentrata decat
stocurile de investitii franceze in strainatate. La sfritul anului 2009, rile UE au reprezentat
astfel, trei sferturi din investiii, n alte ri industrializate 21% i restul lumii doar 4%.
Investitiile din 6 ri, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Belgia i
Germania, au contribuit cu pana la 75% din stocul total (cf.graficului 7).
Graficul 7.Tarile de sursa imediata a stocurilor de investitii straine directe in Franta la sfarsitul
anului 2009

14

Repartizarea geografic a stocurilor de investitii directe n funcie de ara de destinaie sau

din surs imediat de investiii nu permite cunoasterea tarilor de destinatie finala sau a tarilor de
origine finala si i, prin urmare, este prtinitoare de o supra-reprezentare a tarilor-rascruci din
care investiiile sunt redistribuite catre alte destinatii.Prin alocarea tuturor investitiilor directe,atat
din capitaluri proprii cat si din imprumuturi ,la tarile de investitor final ,corecteaza prejudecata,
evidentiind astfel ca grupurile franceze detin o pondere significativa (60,8 miliarde de euro la
sfarsitul anului 2009, sau 14%) din stocurile de investitii straine directe in Franta.Prezenta
Frantei intre primele tari de origine a investitiilor straine directe dezvaluie caracterul inca
incomplet al corectarii operate de noile standarde internaionale,acestea se aplica numai la acele
imprumuturi intra-grupuri intre societatile surori.Astfel,investitiile de 60,8 miliarde acordate la
sfarsitul anului 2009 investitorilor rezidenti finali corespund investitiilor in capitalul social,ca
filialele non-rezidente ale grupurilor franceze au efectuat in Franta sau in avantajul acestor
reinvestitii de catre entitatile non-rezidente ale grupurilor franceze in propriile lor filiale
rezidente.
Excluznd Frana, rile ale cror pondere relativ crete mai mult dup alocarea stocurilor in
functie de tarile de resedinta a ultimului investitor este SUA.Asa ca nu a fost decat al patrulea in
Franta potrivit tarilor de prima consideratie (dupa Olanda,Luxemburg si Regatul Unit), SUA
devine prima tara care investeste dupa repartizarea in functie de ultimul investitor ponderea sa
15

majorandu-se cu 7 puncte la 19%. Acest lucru este surprinztor, dat fiind rolul important i de
durat a grupurilor multinaionale de origine american n lume si de amploarea retelelor
internationale ale filialelor lor care le permit sa investeasca in diferite platforme regionale.
Elveia (+ 0,5 puncte procentuale, pn la 7%), Germania (+ 2 puncte la 12%) i Regatul Unit (+
4 puncte la 17%) sunt alte ri a cror pondere crete .n schimb, Olanda, Luxemburg i Belgia
vor partea lor de investiii strine n Frana pentru a reveni la un nivel mai compatibil cu
greutatea lor economica i cu cel al grupurilor lor internaionale (cf.graficelor 8 si 9).
Graficul 8: Tarile de ultima origine a stocurilor de investitii straine directe in Franta la
sfarsitul anului 2009

Graficul 9: Principalele abateri pe tari dupa identificarea tarilor ultimului investitor

16

Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010

O analiza a aniilor 1999-2009 releva o amploare a cresterii capitalurilor investite in Franta
prin prin intermediul tarilor terte :astfel veniturile lor au trecut de la 33 de miliarde la sfarsitul
anului 1999 la aproape 110 miliarde la sfarsitul anului 2009 (cf. graficului 9) ,sau de 17% la
peste 25% din totalul investiiilor strine n Frana.La inceputul perioadei, identificarea rii de
reedin a investitorului final poate evidenia, n esen, prezena companiilor franceze i, ntr-o
msur mai mic, creterea n greutate n rndul grupurilor de investitorii americani n Frana.In
ultimii anii,se constata de asemenea,ca grupurile germane si britanice efectueaza o pondere
significativa a investitiilor lor in Franta,prin intermediul tarilor terte (n special Olanda,
Luxemburg si Belgia).

2.3.Stocurile de investiii directe la valoarea pietei

17

Poziia net n investiiile directe la valoarea pietei la sfritul anului viitor 2009 este estimat
la 407.3 miliarde,in crestere cu aproape 130 miliarde, comparativ cu sfritul anului 2008.
Contribuia la aceast cretere este mprit n mod egal ntre iesirile nete de fluxuri de investitii
directe

i efectele asupra preului, adic impactul schimbrilor n preurile aciunilor de

imobiliare pe valoarea pietei a activelor i pasivelor.

Trebuie remarcat totui c, din cauza colapsului preurilor aciunilor n anul 2008, poziia
net a valorii de pia a sczut cu 92 miliarde de euro intre sfarsitul anului 2007 i sfritul anului
2008, n ciuda iesirilor nete de fluxuri de investitii directe de 67.5 miliarde dolari (cf.graficului
10). La sfritul anului 2009, valoarea de pia a stocurilor de investitii directe franceze n
strintate i a strinilor n Frana au revenit la un nivel uor mai mare dect valoarea lor
contabil, spre deosebire de situaia la sfritul anului 2008, n timp ce stau departe totui de
multiplele evaluari pentru 2000 i 2001 sau 2004 - 2007.
Graficul 10:Stocurile de investitii straine la valoarea pietei de la sfarsitul anului 2000 pana la
sfarsitul anului 2009

Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010

Capitolul 3. Veniturile din investiii directe

18

Veniturile din investiiile directe franceze n strintate, brusc pn la sfritul crizei ,,

Internet ",nceputul anilor 2000 - parial, ca urmare a acoperirii statistice mbuntite - a ajuns la
peste 50 miliarde dolari n 2006 i 2007, nainte de scaderea cu 36% n doi ani. La rndul lor,
veniturile de investitii directe strine n Frana,de asemenea, la cel mai nalt nivel n 2007, mai
mult de 25 miliarde dolari, a sczut cu 42% din totalul ultimilor doi anii. n total, cu 17.7
miliarde dolari n 2009,excedentul de venituri de investitii directe s-a redus cu mai mult de 7
miliarde fa de anul 2007 (cf.graficului 11).

Graficul 11: Veniturile din investitiile directe in balanta de plati din 1999 pana in 2009

Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010

O munca de consolidare a veniturilor din investitiile directe consta in adunarea veniturilor
din toate societatile apartinand aceluiasi grupe si sa reclasifice veniturile din investitiile directe
franceze in strainatate oricare venituri platite sau primite inclusiv beneficiile reinvestiriilor de
ctre grupuri al cror investitor final este resident si in veniturile investitiilor straine directe in
Franta , veniturile primite sau platite de catre grupurile al caror investitor final este non-rezident
19

au ajutat pentru a evidenia in concentraie foarte mare de venituri la investitiile directe franceze
in strainatate. De asemenea,in 2008, veniturile din investitiile directe din topul celor 20 de
companii franceze au totalizat 32.6 miliarde dolari, reprezentand peste 87% din venituri, n timp
ce cele 36 de grupuri rezidente ACC 40 au acumulat 33.8 miliarde n venituri, reprezentnd
aproape 91% din veniturile nete (dup 89% din veniturile nete n 2007 i 90% n 2006 i
2005).Se observa de asemenea,ca din 2005 pana in 2008 ,veniturile filialelor straine ale grupului
ACC 40 inregistreaza in balanta de plati aproape 50% din rezultatele nete consolidate ,ponderea
grupului, excluznd elementele excepionale, i chiar mai mult 54% n 2008.
La rndul lor, veniturile de investitii straine directe in Frana par mai puin concentrate dect
veniturile investitiilor directe franceze n strintate, veniturile din top 20 de investitori strini n
valoare de 7,7 miliarde de euro (sau 52% din cheltuielile nete) i cele ale celor 40 investitori
strini la 10 miliarde.,reprezentnd doar peste dou treimi din cheltuielile nete. Nu este nimic
surprinztor despre acest fenomen, este observat, de asemenea, pentru fluxurile i a stocurile de
investitii directe.
Frana este n prezent una dintre puinele ri care public statistici privind investiiile directe,
n conformitate cu standardele viitoare internaionale. Ele nu pot fi comparate direct cu cele ale
partenerilor notri. Intrarea n vigoare a noi Metodologii susinuta de FMI i OCDE ar trebui s
s aib un set de statistici naionale astazi semnificative si pentru a facilita analizele comparative
(benchmarking).

20

Capitolul 4.Investitiile straine directe in Franta ale principalelor tari

Elvetia

Companiile elvetiene au un interes dovedit in piata franceza, unde

continua sa investeasca active. Elvetia este clasata pe locul sase
intre investitorii straini care creaza locuri de munca in Franta.

Companiile elvetiene in Franta

In Franta se afla 1600 de companii elvetiene, angajand 169.000 oameni. In 2009, Elvetia a
urcat pe locul 6 intre investitorii straini in Franta, cu 35 de proiecte create sau 1.741 locuri de
munca mentinute. Numarul proiectelor investitionale ale Elvetiei a inregistrat o crestere solida
din anul 2007, media anuala de crestere fiind de 23%.
Sectoare
In 2009, o treime din proiectele elvetiene au fost fost aplicate in 2 sectoare: agroalimentare(14%), medicamente si biotehnologii aplicate(17%). Au fost cateva proiecte aplicate si
in activitati bazate pe tehnologie, si anume extinderea si crearea remarcabila a unui centru
Novartis de cercetare si dezvoltare.
Tipul de investitii
In 2009, a predominat crearea si extinderea de societati (49%,respectiv 41%), astfel,
combinandu-le, acestea au reprezentat 90% din proiecte si 49% din locuri de munca create sau
mentinute. Preluarile au reprezentat doar 10% din proiecte, dar 51% din locurile de munca create

21

sau mentinute; acest fapt s-a datorat achizitiilor de facilitati de productie si a unui centru mare de
luare a deciziilor.
Societatile de investitii regionale
Proiectele investitionale aflatate in proprietatea Elvetiei exista in toata Franta. In 2009, doua
treimi din proiectele investitionale au fost concentrate in trei regiuni: Ile-de-France(29%), unde
numarul de proiecte a crescut de la 2 in 2007 la 10 in 2009, Alsace(20%) si Rhne-Alpes(17%).
Franta ca o destinatie in Europa
Dupa o perioada de crestere constanta in 2003 si 2007 in intreaga lume si in Europa (cresteri
medii anuale de 19% respectiv 21%), proiectele investitionale straine ale Elvetiei au scazut cu o
medie anuala de 8%, respectiv 3%, in 2008 si 2009. Totusi, investitiile Elvetiei in Franta au
ramas foarte dinamice. Numarul de investitii a crescut cu o medie anuala de 23% din 2007. In
2009, Franta a fost beneficiarul lider in Europa al proiectelor Elvetiei, atragand aproape un sfert
din proiecte(22%) (14% ducandu-se in Germania si

13% ducandu-se in Marea Britanie).

Marea Britanie

Franta este principalul beneficiar al investitiilor engleze in

Europa. Incepand cu 2000, mai mult de 520 de proiecte confirmate
de afacerile engleze au contribuit la crearea sau mentinerea a peste
24.000 de locuri de munca.

22

Companiile engleze in Franta

Marea Britanie a fost al 3-lea mare investitor european in Franta in 2009, dupa Germania si
Italia, cu 39 de noi proiecte investitionale si 1.201 noi locuri de munca create.
Sectoare
Aproape jumatate din toate proiectele erau in sectoarele serviciilor comerciale si
financiare(33%) si serviciilor software si IT (15%). Alte sectoare principale au fost industria
automobilelor(8%) si serviciile de consultanta, inginerie si afaceri(8% versus 17% in 2007).
Tipul de investitii
Investitiile engleze in 2009 s-au concentrat in crearea de firme, care au reprezentat 75% din
proiectele investitionale si 68% din locurile de munca engleze in Franta. Expansiunile au
reprezentat 15% din toate proiectele si 16% din locurile de munca create, in timp ce preluarile de
firme au reprezentat 10% din proiecte si 17% din locurile de munca create sau mentinute. O
analiza a investitiilor privind activitatea de afaceri releva dominanta sectorului de servicii: centre
de luare a deciziilor, business-to-business si

comertul business-to-consumer si servicii au

reprezentat 70% din toate proiectele. Scaderea numarului de proiecte in activitatile de productie a
continuat si au reprezentat doar 13% din proiectele din 2009 fata de 20% in 2007.
Societatile de investitii regionale
Investitiile engleze in 2009 s-au raspandit in aproape o duzina de regiuni, incluzand NordPas-de-Calais(8%), Alsace(8%), Haute-Normandie(8%) si Provence-Alpes-Cte-dAzur(8%),
dar s-au concentrat in special in Ile-de-France, care a gazduit 40% din proiecte.
Franta ca o destinatie in Europa
Numarul de proiecte investitionale engleze in strainatate a crescut constant incepand cu 2003,
dar a luat o intorsatura nefavorabila in 2007. Marea Britanie este al 3-lea mare investitor din
Europa, dupa Germania si Franta. Dupa o perioada de crestere constanta intre anii 2003 si 2006,
numarul proiectelor investitionale de creare de locuri de munca in Franta a avut un declin brusc
incepand cu anul 2007, cu o medie anula de 25%. Cu toate acestea Franta a ramas liderul
european gazda pentru proiectele engleze din 2009.
23

Statele Unite ale Americii

Incepand cu anul 2000, companiile americane au intreprins

1.440 de operatiuni investitionale in Franta, reprezentand un sfert
din totalul investitiilor interne de creare de locuri de munca, in
ultimul deceniu. Statele Unite a fost principalul investitor al
Frantei, dar a obtinut un loc in top in 2009 in Germania.

Companiile americane in Franta

In Franta se afla peste 4.200 de companii americane care angajeaza aproximativ 770.000
oameni, din care aproape jumatate lucreaza in industria manufacturiera. Cu 106 proiecte anuntate
in 2009 (fata de 121 in 2008 si 133 in 2007) Statele Unite a recunoscut pozitia sa in calitate de
investitor lider in Franta.
Sectoare
Scaderea numarului de proiecte americane in Franta (scadere cu 12% fata de 2008) are
impact asupra activitatilor de servicii, in special in sectoarele de servicii comerciale si financiare,
servicii software si IT cat si servicii de consultanta, inginerie si afaceri. Exista semne ca
investitiile sunt in crestere in activitatile manufacturiere, in special in sectorul de componente
electronice si echipamentele electrice, electronice si IT.
Tipuri de investitii
Numarul de societati create ramane stabil si predominant, reprezentand 58% din toate
proiectele straine create in 2009. In ultimii ani, proiectele de servicii au fost in crestere. Centrele
de luare de decizie, comertul business-to-business si serviciiile, cercetarea, dezvoltarea si
ingineria au reprezentat prin urmare 53% din proiectele investitionale americane in 2009.

24

Societatile de investitii regionale

Doua treimi din proiectele investitionale americane in 2009 s-au concentrat in 3 regiuni: Ilede-France, cu aproape o treime (36%) din proiectele americane, Rhne-Alpes (17%) si ProvenceAlpes-Cte-dAzur (11%).
Franta ca o destinatie in Europa
Proiectele investitionale americane din toata lumea au fost in declin cu 8% fata de 2008, in
timp ce proiectele legate de Europa au scazut cu 20%. Cu toate acestea,Statele Unite a ramas
investitorul lider in Europa in 2009. Franta a fost al doilea mare beneficiar al proiectelor
americane dupa Marea Britanie. A obtinut 13% din investitiile in crearea de locuri de munca in
legatura cu Europa de la companiile americane(35% ducandu-se la Marea Britanie si 10% in
Germania).

China si Hong Kong

China, al doilea mare exportator de bunuri din lume, se

afla totodata si pe scena de investitii internationale. Investitiile
chineze in Europa, in special, au crescut constant in ultimii
ani.
Aproximativ 100 companii din China continentala si Hong
Kong se afla in Franta, angajand peste 8.000 de oameni.
In 2009, 22 de proiecte investitionale de creare de locuri
de munca au fost anuntate fata de 17 in 2008, generand 1.483
de locuri de munca in Franta.

25

Companiile din China continentala in Franta

China continentala a fost in 2009 al 11-lea mare investitor in Franta cu 18 noi proiecte
investitionale si 1.139 de locuri de munca create.
Sectoare
Intre 2000 si 2008, principalele 3 sectoare care obtinut investitii chineze erau chimicalele si
plasticele(13% din proiecte), echipamente electrice, electronice si IT(12%) , transport si
logistica(10%). In 2009, proiectele investitionale chineze a patruns intr-o varietate de sectoare:
energie si alte concesii(17%), sticla si ceramica(17%),servicii comerciale si financiare(11%),
masinarie si echipamente(11%), si telecomunicatii(11%). Au fost putine noi proiecte chineze in
sectorul de energie(3 proiecte in 2009).
Tipuri de investitii
In 2009, preluarile de firme au reprezenta 33% din proiecte. Crearile de societati au vazut o
crestere solida, reprezentand 56% din proiecte si se concentrau mai putin pe crearea de birouri de
vanzare, asa cum s-a demonstrat de crearea unui centru de cercetare si dezvoltare in tehnologiile
wireless, cum ar fi in regiunea Ile-de-France.
Societatile de investitii regionale
Companiile chineze aflate in Franta au gravitat pana acum in principal spre Ile-deFrance(50% din proiecte in 2009) si regiunea Rhne-Alpes. De exemplu, 3 mari grupuri chineze
- Huawei, ZTE si Lenovo si-au situat sediile lor europene in Ile-de-France, in timp ce multe
alte companii chineze au ales aceasta zona pentru a-si stabili centrele strategice de luare de
decizii. Mai multe achizitii de uzine au avut loc in regiunile Auvergne, Champagne-Ardenne,
Basse-Normandie si Ile-de-France.
Franta ca o destinatie in Europa
Incepand cu 2003, numarul de proiecte investitionale de creare de locuri de munca in toata
lumea a crescut cu o medie anuala de 17% (de la 108 la 303 proiecte in 2009) si de 33% in
Europa (de la 24 la 110 proiecte). Incepand cu anul 2007, cresterea a incetinit pentru proiectele
legate de Europa, dar ramane la o medie anuala de aproape 20%. Franta a fost al 4-lea mare
26

beneficiar de investitii chineze in Europa, dupa Germania, Marea Britanie si Rusia. In 2009, 8%
din proiectele legate de Europa erau gazduite de Franta(40% ducandu-se in Germania si 10% in
Marea Britanie).
Companiile Hong Kong in Franta
Franta a fost al 19-lea mare investitor in Franta in 2009 cu 4 noi proiecte investitionale si 344
de locuri de munca create in 2009. La ora actuala sunt aproape 20 grupuri de filiale din Hong
Kong in Franta.
Sectoare
In 2009, erau 2 proiecte in sectoarele de transport si depozitare, unul in serviciile comerciale
si unul in mobilier si bunuri de uz casnic.
Tipuri de investitii
Incepand cu anul 2003, 83% din proiectele din Hong Kong au fost creari de firme. Ele au
reprezentat jumatate din proiectele din 2009, incluzand deschiderea de unitati noi de productie
mai ales in sectorul de logistica.
Societati de investitii regionale
Ile-de-France a fost principala destinatie pentru proiectele investitionale din Hong Kong in
2009 : un proiect de creare si unul de preluare de firme au fost inregistrate in aceasta regiune. O
creare s-a inregistrat in regiunea Nord-Pas-de-Calais si o extindere in Languedoc-Roussillon.
Franta ca o destinatie in Europa
Numarul de proiecte investitionale din toata lumea conduse de companiile Hong Kong intre
anii 2003 si 2009 a ramas relativ constant. Franta este al 3-lea mare beneficiar european de
proiecte din Hong Kong, dupa Marea Britanie, Spania si Germania.

27

Belgia

Frana a fost beneficiarul principal de creere de locuri de

munc a investitilor belgiene n Europa, pentru mai mult de un
deceniu. Numrul de proiecte din Belgia a rmas stabil n 2009,
comparativ cu anii anteriori.

Companii belgiene in Franta

Exist peste 3.300 companii belgiene n Frana cu 180,850 de angajati. n 2009, Belgia a fost
al saptelea mare investitor strin n Frana cu 30 de proiecte, cu crearea sau meninerea a 628 de
locuri de munc.
Sectoare
n 2009, trei sferturi din investiiile belgiene au fost rspndite n urmtoarele cinci
sectoare: comercial sau de servicii financiare (23%) - n cazul n care numrul anual de proiecte
belgiene aproape s-a dublat din 2007, de la 4 la 7 - agro-alimentare (17% servicii), software i IT
(13%), metale i prelucrarea metalelor (13%), transport i logistic (10%).
Tipul de investitie
2009 a fost caracterizat prin proporia de creare a companiilor (43%) i extinderi (37%), care
cand sunt combinate a reprezentat 78% din locurile de munc create. Prelurile au reprezentat
doar 13% din proiecte i 19% din locurile de munc create sau meninute
Proiectele belgiene de investiii n Frana ,n 2009 au fost n principal n activiti de
producie, care au reprezentat 40% din proiecte.Mai precis,ei au implicat adesea crearile si
extinderile filialelor de productie in sectoarele de metale si energie,precum si achizitiile de
instalatii de productie in sectorul agro-alimentar. Comerul i serviciile au reprezentat 43% din
proiecte.
Companiile regionale de investitii

28

Companiile belgiene investesc in companii din toata Franta.In 2009 ,cele doua regiuni gazde
principale au fost Nord-Pas-de-Calais (23% din proiecte) si Ile-de-Franta (20%).
Frana ca o destinaie n Europa
Fluxurile de proiecte de investiii din Belgia variaz n funcie de ciclul economic i sunt
mult mai concentrate n Europa dect n alt parte n lume.
Dup o perioad constant de cretere 2003-2007, la o rat anual medie de 25% pentru
investiii n ntreaga lume i 32% pentru proiectele din Europa, numrul de proiecte belgiene a
sczut brusc n 2008 i 2009, cu aproximativ 23% n Europa i 16 % total.
Frana a gzduit 29% din proiectele belgiene in Europa in 2009, 12% merge spre Regatul
Unit i 5% n Germania.

Germania

Germania a urcat in topul listei rilor de provenienta a

investitiilor straine directe pentru crearea de locuri de munc in
Franta.Acestea au reprezentat 18% din proiecte n Frana n 2009
i 21% de locuri de munc create sau meninute de ctre
companiile strine

Companiile germane cresc puternic n

sectoarele energiei regenerabile.

Companiile germane in Franta

Peste 3.000 de companii germane din Frana angajeaza aproximativ 300.000 de oameni. Cu
113 proiecte anuntate in 2009, Germania a nlocuit Statele Unite ca principal investitor al
Franei, contribuind cu 18% din toate proiectele.
Sectoare
29

n 2009, dou sectoare au fost deosebit de cutate de ctre societile germane: energie i alte
concesii (27% din toate proiectele germane) i servicii comerciale sau financiare (14%).
investiiilor germane n energiile regenerabile, un sector high-tech, dublat ntre 2007 i 2009
pentru a ajunge la 31 de proiecte n 2009.
Cu toate acestea, a existat o scdere marcanta n proiecte n sectorul de metale i prelucrarea
metalelor i n transport i depozitare, care a sczut de la 21% din proiecte n 2007 la numai 5%
n 2009.
Tipul investitiei
Investitiile germane s-au concentrat n principal pe crearea de companii (53% din toate
proiectele germane n 2009) i extinderi (41%). Proiectele anuntate de investitori germani au fost
n mare parte concentrate n producie / fabricarea / activitatea de asamblare (42%) i de comer
i servicii (31%).
Companiile regionale de investitii
Investitile germane sunt rspndite n ntreaga ar. Regiunile gazda de conducere, n 2009,
au fost Ile-de-France (19% din toate proiectele n Frana), Rhne-Alpes (18%) i Provence-AlpiCoasta de Azur (11%). Prezenta tot mai mare a investiiilor germane n regiunea Provence-AlpiCoasta de Azur este un rezultat al unei creteri n proiecte n sectorul energiei regenerabile, care a
reprezentat 75% din toate proiectele germane efectuate n aceast regiune n 2009.
Franta ca o destinaie n Europa n 2009
Germania a fost cel mai mare investitor european de pe continent.Ca urmare a creterii
constante 2003-2007, proiecte germane din Europa au fost n scdere ncepnd cu anul 2007. n
2009, Frana a fost ara gazd de conducere pentru proiectele din Germania, ce gazduieste 18%
din toate proiectele Europa-legat (14% merge la Regatul Unit, 11% n Rusia).

Olanda
30

Companiile olandeze au o prezen substanial n Frana, unde

30 de proiecte noi de investiii au fost nregistrate n 2009.

Companiile olandeze in Franta

2.500 de companii olandeze sunt prezente

n Frana, cu

392,600 de angajati. n 2009, Olanda a fost cel de-al optulea mare investitor din Frana. n
acelai timp, numrul de proiecte (30) a revenit la nivelul din 2007, crearea sau la meninerea de
1253 de locuri de munc.
Sectoare
n 2009, cele trei sectoare au reprezentat aproape jumtate din toate proiectele de investiii:
mobilier si bunuri de uz casnic (20%), energie i alte concesii (17%) i textile i mbrcminte
(10%). A fost un numr tot mai mare de proiecte n sectorul energetic (cinci proiecte n 2009, fa
de cea din 2006).
Tipul de investiie
2009 a fost caracterizat printr-o predominan creere de companii, care au reprezentat 80%
din proiecte i 66% de locuri de munc create sau meninute. Peste jumatate din toate proiectele
implicate business-to-business sau business-to-commerce i serviciilor de consum, n special cu
noi piee de desfacere cu amnuntul n mobilier i bunuri de uz casnic, precum textile i
mbrcminte.

Companiile regionale de investitii

Regiunile gazd primare n 2009, au fost Ile-de-France (37% din proiecte) i Aquitaine
(13%), care cand sunt combinate primesc jumtate din toate proiectele noi.
31

Franta ca o destinatie in Europa

Proiectele din Olanda au crescut cu o medie anual de 7% ntre 2003 i 2009 i au accelerat
n continuare din 2007. Europa a primit, de asemenea, un numr tot mai mare de proiecte din
2003 (n cretere cu o medie anual de 9%), cu o scdere uoar din 2007 (cretere anual medie
de doar 5%). n 2009, Frana a fost beneficiarul de conducere de proiecte olandeze n Europa.
Aceasta a primit 19% din proiectele olandeze din Europa, urmat de Germania (16%) i Regatul
Unit (12%).

Capitolul 5.Analiza investitiilor straine directe in sectorul de afaceri si

activitatea de afaceri
5.1.Analiza sectorului de afaceri
32

Reaparitia de proiecte de fabricatie

Ponderea proiectelor de fabricatie s-a aflat intr-un declin constant pana in anul 2006.
Incepand cu 2007, aceasta s-a aflat in crestere. Cu 421 de proiecte inregistrate, sectorul productiv
furnizeaza 66% din proiectele investitionale straine directe in Franta fapt opservat in 2009 fata de
62% in 2007.
Aceasta vitalitate se atribuie in primul rand sectoarelor cu un grad inalt de tehnologie si
valoare adaugata.
Energia si alte concesii: s-a observat o crestere medie anuala semnificativa de aproximativ
42% din numarul de proiecte investitionale in sectorul energetic incepand cu 2007(73 proiecte in
2009 fata de 36 in 2007). Ascensiunea investitiilor structurale in sectoarele acoperite de Green
New Deal(Grenelle Laws) al Frantei a ajutat fara indoiala la imbunatatirea atractivitatea
Frantei pentru investitori. Unele din aceste investitii au inclus proiecte germane de creere sau
extindere a productiei si marketing-ul panourilor solare fotovoltaice(Energossa SARL, Aleo
Solar, IBC Solar) si proiecte spaniole implicand productia si distributia de module solare si
termice(AE3000 France, Solarta Energia)
Medicaie i biotehnologii aplicate: numarul de proiecte in acest sector a fost de la 19 in 2007
la 27 in 2009. Printre investitiile confirmate in 2009 au fost proiecte americane pentru productia
de vaccinuri si produse farmaceutice veterinare(Mertal in regiunea Midi-Pyrnes) si proiectul
elvetian Novartts France referitor la un centru de cercetare si dezvoltare ca o platforma
europeana pentru studiile preclinice si clinice in regiunea Alsace.
Materiale aerospatiale, navale si feroviare: numarul de investitii inregistrate s-a dublat
incepand cu 2007 ajung la un total de 24 proiecte in 2009. Aceasta crestere se datoreaza in
principal investitiilor realizate de European Aeronautic Defence and Space Company(EADS) in
regiunea Midi-Pyrnes.

Proiecte investitionale in functie de sectorul de afaceri

33

Declinul proiectelor in sectorul de servicii

Ponderea proiectelor investitionale straine directe in sectorul serviciilor in Franta a coborat 2
puncte la 34% in 2009. Aceasta schimbare se atribuie in principal unui declin, pe de o parte in
proiectele observate in sectoarele serviciilor de consultanta, inginerie si afaceri (o scadere medie
anuala de 32% incepand cu 2007) si pe de alta parte in sectorul furnizorilor de servicii de
telecomunicatii si internet (o scadere medie anuala de 13% incepand cu 2007).
Cateva din operatiunile principale au inclus proiectarea de solutii British IT si proiectul de
dezvoltare Tissea in noul sector de tehnologii informationale si de comunicare, in regiunea
Aquitaine; proiectele americane A10 Networks, care proiecteaza solutii inovatoare pentru
gestionarea si optimizarea retelelor unei intreprinderi, in regiunea Ile-de-France, si Centre de
ralit virtuelle, o noua companie specializata in gestionarea continutului interactiv 3D digital si
un furnizor a unui software de realitate virtuala, in regiunea Auvergne.

Cresterea puternica a numarului de proiecte in tehnologie

34

Structura investitiilor straine directe in Franta s-a schimbat de-a lungul ultimilor 10 ani
orientandu-se spre proiecte in sectoare cu un nivel inalt de tehnologie si valoare adaugata, fie in
sectorul serviciilor cum ar fi energia, consultarea si ingineria si servicii software si IT sau in
sectoarele industriale, cu un grad inalt de tehnologie, ale medicatiei si biotehnologiilor,
componente electronice sau materiale aerospatiale, navale si feroviare. Aceste sectoare au
reprezentat 33% din proiectele din 2009 fata de 29% in 2007.
Cateva din principalele operatiuni au inclus: crearea unui centru informational de cercetare si
dezvoltare si tehnologii in comunicatii de catre compania americana INTEL Corporation
liderul mondial in productia de procesoare dedicat in cercetarea si dezvoltarea computerizarii
de inalta performanta, in regiunea Ile-de-France (40 de locuri create); si crearea a unui centru de
cercetare si dezvoltare a companiei americane EON Reality, Inc. centrul principal specializat in
realitate virtuala in Franta si al 15-lea in lume in regiunea Auvergne (10 locuri de munca
create).

Distribuirea proiectelor intre

Distribuirea proiectelor in functie de

productie si servicii in 2009

intensitatea nivelului tehnologic

35

5.2.Analiza activitatii de afaceri

Companiile se bazeaza pe o varietate de activitati de afaceri pentru a-si indeplini functiile:

productie,cercetare si dezvoltare ,servicii administrative si sedii de firme,logistica si distributie ,
call centers si centre de servicii la distant ,printre altele.
Cresterea in activitatile de servicii referitoare la activitatea de productie
Pentru proiectarea si comercializarea produselor lor,companiile de productie creaza suportul
activitatii de productie de servicii,cum ar fi :centrele de cercetare-dezvoltare,servicii
administrative,birouri de vanzari,sedii central si logistice si platform de distributie. Din 2000, a
existat o cretere medie anuala constant n aceste activiti de servicii de 9%.Ponderea acestora
din toate proiectele a crescut de la 46% in 2000 la 71% in 2009 (sau 451 de proiecte).Activitatea
de cercetare-dezvoltare.,inginerie si design, centre de luare de decizie si comertul business-toconsumer si serviciile au inregistrat o crestere accentuata incepand cu 2007.
Exista doua motive specifice pentru aceasta crestere in sectorul de servicii in activitatea de
afaceri:
1.Globalizarea activitatilor de cercetare-dezvoltare,in primul rand indica cresterea
cheltuielilor de cercetare dezvoltare in randul companiilor straine aflate in Franta. Cheltuielile
lor au crescut de la 19% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare n 1995 la 22,6% n 2003
i a rmas peste 20% de atunci.Contributia cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din filialele
straine este mai mare in Franta,decat in Statele Unite (13%), Japonia (5%) sau Finlanda
(17%).Numarul de proiecte de investitii in cercetare dezvoltare a crescut cu aproximativ 22%
incepand cu anul 2007 la 7% din totalul proiectelor in 2009,fata de 5% in 2007.
2.Abilitatea dovedita a Frantei de a gazdui aceste activitati,dat fiind faptul ca societatile mari
din industria prelucratoare care au forta de munca intensiva au tendinta de a se indrepta spre
tarile cu forta de munca cea mai ieftina. Sprijinul politicii guvernului francez pentru inovare,
36

exemplificat in primul rand de cercetarea creditelor fiscal si de proliferarea centrelor de inovare,

a sporit atractivitatea economiei franceze si este un atu major pe fondul competitiei globale
pentru capital, locuri de munca si expertiza.
Pe langa impactul lor asupra cresterii, activitatile de cercetare-dezvoltare si sediile
companiilor genereaza locuri de munca extrem calificate, care dau valoare adaugata mare si o
stabilitate mai ridicata decat in locurile de munca din sectorul productie.

Distribuirea proiectelor in activitatea de afaceri

Cateva din proiectele confirmate in 2009:

-in cercetare dezvoltare: crearea in regiunea Midi-Pirinei a unui centru de cercetaredezvoltare de catre compania spaniola Vision Sistemas de Localizacion S.L., care produce si
vinde sisteme de localizare pentru pacientii cu Alzheimer(9 locuri de munca create); recrutarea a
cel putin 50 de ingineri experti in comunicarea mobila de catre compania britanica Icera la
societatea Sophia Antipolis(Provence Alpes-Cte dAzur), pentru a-si intensifica activitatile sale
de cercetare-dezvoltare pe specificatiile tehnice pentru standardele viitoare a retelei de telefonie
mobile 4G; decisia filialei franceze a grupului farmaceutic elvetian Novartts de a-si situa al 3-lea
centru global de cercetare clinica oncologica in Rueil-Malmaison(peste 50 de locuri de munca in
Ile-de-France); crearea unui centru de cercetare-dezvoltare la grupul de inovare Gnople
dEvry(Ile-de-France) de catre Algentech Ltd, o companie biotehnologica britanica specializata
in procese inovative de dezvoltare pentru gena de directionare si transformarea cloroplastului in
plante;

37

-pentru centrele de luare a deciziilor: extinderea prin preluare de catre compania Americana
Research Pharma Services a societatii Therapharm Recherches in regiunea Ile-de-France, care va
deveni sediul European insarcinat cu dezvoltarea afacerii pentru restul Europei, Africa de Nord,
Orientul Mijlociu si Africa de Sud(100 de locuri de munca create); crearea unui de luare a
deciziilor de catre distribuitorul de telecomunicatii chinez ZTE(Zhongxing Telecommunication
Equipment), combinand sediile sale din Europa de Vest, Europa de Est si America de Nord in Ilede-France(40 locuri de munca create); investitia facuta de catre grupul japonez Hortba, care
produce echipamente optice si aparate analitice, in sediile sale europene pe platform Saclay din
aceeasi regiune(40 locuri de munca create).

Distribuirea proiectelor in Franta dupa activitatea de afaceri in 2009

38

Capitolul 6.Analiza tipului de investitii: cresterea puternica in crearea de

companii
Se pot distinge mai multe tipuri diferite de investitii straine directe: crearea unei
companii,extinderea unei companii existente, preluarea unei companii aflate in pragul
falimentului,parteneriate sau extinderea prin preluare.IFA (Agentia de investitie in Franta) si
Raportul Anual al acestei agentii inregistreaza acele tipuri de investitii care creeaza locuri de
munca sau,fie ,atunci cand o companie franceza este cumpara sau se inchida,sa le pastreze.
Cresterea puternica in crearea de companii
A fost o crestere in 2009 (cresterea anuala medie de 8% din 2007) pentru crearea de proiecte:
62% din proiectele de investitii au fost cele de creere,fata de 52% in 2007.
Cateva din investitiile confirmate in 2009:
-in sectorul serviciului: crearea in regiunea Ile-de-France de o companie canadiana a unei
agentii de marketing, Sid Lee Paris,specializata in marketing si publicitate (50 de locuri de
munca) ;crearea KPN Franta, specializata in telecomunicatii si informarea si comunicarea
serviciilor de tehnologie (50 de locuri de munca), crearea unei platforme logistice Lidl n
regiunea Languedoc-Roussillon (120 de locuri de munca) and Anyware Services,specializata in
dezvoltarea de aplicatii online de management al coninutului (CMS Java Open Source) in
regiunea Midi-Pirinei ( 20 de locuri de munca).
-in industrie: crearea in Bourgogne a unei instalaii de prelucrare i ambalare pentru peti,
crustacee i molute de compania poloneza ,,Morpol SA (350 de locuri de munca), crearea in
Bretania de compania germana ,,Solar Direct GmbH a unei companii pentru distribuirea de
energie i echipamente de producie de cldur din surse regenerabile de energie (10 locuri de
munca).

39

Tipul investitiei

Extinderi mai putine ale companiilor existente in Franta

Numrul de extinderi a nceput s scad din 2007, reprezentnd o cot de 28% din proiecte n
2009, fa de 33% n 2007. Extinderile au fost confirmate i anunate de companiile de
consultant si servicii (Roland Berger Strategy Consultants, Fullsix France, Camaris SARL,
Mercator, etc.) n timp ce n industrie, astfel de proiecte includ Smart Frana, pentru fabricarea
Smart Fortwo Electric Drive n Lorena (52 de locuri de munca) si and Newdeal
Technologiespentru fabricarea de implanturi ortopedice din regiunea Ron-Alpi (60 de locuri de
munca).
Numarul de preluari al companiilor aflate in pragul falimentului ramane stabil
Numarul de preluari al companiilor aflate in pragul falimentului ,care a fost in crestere in
2007, de atunci a sczut, dei investiiile de acest tip au reprezentat 8% din proiecte n 2009, fa
de 1% n 2000.
Unele dintre investiiile de acest tip sunt includ: preluarea companiei Eco Technilin,
productorul de materiale compozite din fibre naturale i termoplastice pentru industria de
automobile de ctre compania britanic Driftwell Investments Ltd n regiunea Normandia de Sus
(22 de locuri de munc meninute); i preluarea companiei Saint Gobain Desjonqueres de ctre
compania american Oaktree Capital Management LLC, n regiunea Picardia (897 de locuri de
munc meninute).
40

Distribuirea proiectelor in Franta dupa tipul investitiei in 2009

41

Concluzii
In 2008, contributia Frantei la fluxul de investitii straine directe in Europa s-a ridicat la 21%.
Printre tarile membre OECD, Franta a fost principala destinatie europeana pentru investitiile
straine directe in 2008 si a doua in lume dupa Statele Unite.
Declinul anticipat in investitiile internationale in 2009 ar putea fi atribuit in principal unei
scaderi in fuziuni si activitatea de achizitii de aproximativ 60% conform estimarilor OECD
(-66% conform UNCTAD), cea mai mica scadere inregistrata din 1995.
Investitorii europeni au preluat majoritatea investitiilor in Franta incepand cu 2007. In 2009,
68% din proiectele ISD au venit din Europa, 19% din America de Nord si 10% din Asia.Patru
tari (Germania, Statele Unite, Italia, Marea Britanie) au adus 50% din ISD creand locuri de
munca in Franta in anul anterior.
Franta a atras peste 600 de proiecte investitionale in crearea de locuri de munca in fiecare an
in ultimii 5 ani. Acest numar a ramas relativ stabil odata cu declansarea crizei economice
globale: 624 in 2007, 641 in 2008 si 639 in 2009. In ciuda competitiei din tarile emergente si in
tranzitie care sunt bine pozitionate in atragerea proiectelor de productie cu o forta de munca
intensiva, Franta a confirmat atractivitatea sa spre investitori, in special in sectorul serviciilor
asociat cercetarii-dezvoltarii si energiilor regenerabile care au fost sursa unei cresteri substantiale
a numarului de proiecte noi. Totusi, schimbarile si reconfigurarile in curs de desfasurare au un
impact negatic asupra numarului de locuri de munca create si mentinute in aceste proiecte.
Aceste cifre au scazut constant in ultimii trei ani: 34.517 in 2007, 31.932 in 2008, 29.889 in
2009. Cu toate acestea, rezultatele din 2009 raman foarte aproape de media anuala observata
intre anii 2001 si 2008 (30.200 de locuri de munca).
In Europa, in Franta, recesiunea a fost mai putin grava decat in alte tari. PIB-ul a scazut cu
2,3% in 2009 in comparatie cu -4,8% pentru Marea Britanie, -4,8% pentru Germania, -3,6%
pentru Spania, -3,9% pentru zona Euro si -3,2% in tarile dezvoltate luate ca un intreg.

42

Anexe
Intrarile de ISD in industrie in Franta(2000-2009)

43

44

Iesirile de ISD din industrie din Franta(2000-2009)

45

46

47

48

49

Iesirile de ISD in 2008:Principalii 15 investitori in lume

Franta, a doua tara principala de destinatie a intrarilor de ISD in 2008

50

Bibliografie

Banque centrale europenne

(2007)
Banque de France (2010)

CNUCED (2010)
FMI (1993 et 2008)
Nivat (D.) et Topiol (A.) (2010)

Nivat (D.) et Terrien (B.) (2009)

OCDE (2008)
Terrien (B.) (2009)

Invest in France Agency(IFA)

European Union balance of payments and international

investment position statistical methods, mai, http://
www.ecb.int/pub/pdf/other/bop_052007en.pdf?a6337
969e1a9ce267f8a9d6522badce8
Rapport de la balance des paiements et de la position
extrieure de la France en 2009 , juin, http:// www.
banquefrance.fr/fr/statistiques/telechar/economie_balance
/
rap_2009/rap-2009.pdf
World Investment Report 2010, Investing in a low-carbon
economy, juillet, http://www.unctad.org/en/docs/
wir2010_en.pdf
Manuels de la balance des paiements , 5e et
6e ditions, https://www.imf.org/external/pubs/ft/
bop/2007/pdf/BPM6.pdf
valuation des stocks dinvestissements directs
en valeur de march : mthodes et rsultats pour
la France , Bulletin de la Banque de France, n 179,
1er trimestre, http://www.banque-france.fr/fr/
publications/telechar/bulletin/etu179_5.pdf
Les fl ux dinvestissements directs de la France
en 2008 , Bulletin de la Banque de France, n 177,
3e trimestre, http://www.banque-france.fr/fr/
publications/telechar/bulletin/etu177_4.pdf
Dfinition de rfrence des investissements
directs , 4e dition, avril, http://www.oecd.org/
dataoecd/39/45/40632182.pdf
Une nouvelle norme de construction et de diffusion
des statistiques dinvestissements directs , Bulletin
de la Banque de France, n 177, 3e trimestre, http://
www.banque-france.fr/fr/publications/telechar/bulletin/
etu177_5.pdf
www.investinfrance.org

51

52