Contractul de donatie 1. Noftiuni preliminare. Definitie Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit, prin care una din parti, numit’ donator, cu intentie liberal’, isi micsoreazZ, in mod actual si irevocabil, patrimoniul siu cu un drept(real sau de creanf), mérind patrimoniul celeilalte parti numita donatar cu acelas drept, faird a urmari si primeasca ceva in schimb'. Originea contractului de donasie o gisim in vechiul drept roman, unde era definita ca un pact prin care o persoané numita donator suferd o siricire, adici 0 micsorare a patrimoniului sdu in favoarea altei persoane numitd donatar, cu scopul de a imbogiifi pe aceasta din urma persoan’”. Concomitent cu evolutia societafii si donatia ca institutie juridicd a evoluat, in prezent fiind mult intrebuinfata in relatiile dintre membrii societatii, in special intre rudenii or i in scop caritabil. in dreptul nostru romanesc, evolujia acestei institujii o putem urmiri si explica dupa modul in care a fost tratatd si definita in diversele coduri de legi. Astfel in Codul Calimah, 1816, este consideratd ca ,,tocmeala aceea, prin care cineva, fri nicio sla, ci din siupuri chemare, de buna voie si fir plata, last altuia desavarsita proprietate a unui lucru”. Din definitia de mai sus, conchidem ca se referd atat la o ,.daruire simpli si la ,daruirea cu sarcini”, Daruirea simpla, releva un caracter benevol si gratuit al donatici cu precizarea ci aceasta cuprinde acel element esenfial al donatiei care este revocabilitatea care are consecin{a imprejurarea c& la un moment dat donatarul nu mai are garanjii ci nu va fi deposedat de bunul primit prin voinfa unilateral si fri nicio justificare a donatorului. "Py. Deak-op ciate, pag. 92 Mariana Lambrino-Contractul de donaie-articol in Buletinul notarior public-L.3/2000, pag.19 Cod Civilar. 985: « Donatia este contractul prin care, cu intenta de a gratifiea,o parte, numiti donator, dispune tn ‘mod irevocabil de un bun i favoarea celle pi, numith donatar” *C.Tomuleseu-Drept privat roman, 1958, pag 473 3Referirea expres intr-o definijie data donafiei asupra unei garantii acordate pirilor o gasim in primul Cod Civil Roman(1864) la art.801, care prevedea »donajiunea este un act de liberalitate prin care donatorul di irevocabil un lucru donatarului, care il primeste” Din acest text(801) se observa cd suntem in fafa unui act juridic, mai exact un act de dispozitie a donatorului pentru a intra in patrimoniul donatarului, instrdinarea ficdindu-se cu titlu gratuit Este ins insuficienté numai dorinja de a justifica, pentru ca donatia si fie perfect, trebuie sa existe si o manifestare de voinfi, in sensul de acceptare a donatici din partea donatarului, manifestare ce trebuie si se materializeze intr-un act autentic. Deci este necesar pentru existenta efectului juridic ca manifestarea de vointa a donatorului si se intdlneascd cu manifestarea de voinfé a donatarului(acceptarea gratificatiei). Contractul de donafie a fost definit si in alte moduri de diversi teoreticieni ai dreptului, dar opiniem c& toate definitiile din doctrina au respectat linia traditional a art.801 C.Civ gi a celui actual 985. Citam catevs - | . ost , Renee Sanilien{éi: consider’ donatia ca fiind ,,un fat solemn prin care donatorul igi micsoreazi in mod irevocabil patrimoniul sau cu un bun marind patrimoniul 3 donatarului cu aceeasi valoare, fara a urmari s& primeasca ceva in schim| in aceasta definiie gisim un element in plus fafi de cele aratate in art.801(vechiul cod) care a fost preluat de art.813 C.Civ(vechiul cod), (actualmente in art.1011 C.Civ-Forma donafiei-Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sancfiunea nulititii absolute), Elementul in plus-caracterul solemn al contractului de donatie. Profesorii M.Costin, M.MuSSéi, V.Ursa, definesc donatia ca un contract unilateral, esentialmente gratuit si solemn, prin care o persoand(donator) transfer > Renee Sanilie ‘bean ctcones, Iasi, 1973, pag.40 4irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri determinate, unei persoane(donatar) care le accept”. La aceasta definitie putem constata faptul ca obiect al contractului de donatie I- ar putea constitui numai transmiterea dreptului de proprietate, ceea ce nu este exact intrucat donatorul are posibilitatea transmiterii si a altor drepturi reale(uzufruct, ete) Profesorul 1Ziuvelif considera donatia ,.un contract translativ de proprietate si solemn, prin care o persoand numita donator igi micsoreaza patrimoniul sau cu un bun, in mod gratuit si definitiv(irevocabil) in favoarea altei persoane numita donatar, care il accepta”®, Definitia suferi in ce priveste explicatia cu privire la specificarea asupra categoriilor de drepturi patrimoniale ce pot face obiectul contractului de donatic, atunci cand formuleazi expresia .bun” cu privire la obiectul contractului, stiind c& patrimoniul unei persoane este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor unei persoane, cu valoare economicd patrimoniala. Mai trebuie semnalat c& drepturile patrimoniale ale unei persoane, insumeazi att drepturi reale cat si de creanfa dar si a preciziei Mai relevim o definitie® a donafiei care sustine un contract unilateral, esenfialmente gratuit si solemn, prin care 0 persoan’ numiti donator, transfer irevocabil un drept real sau de creanj% unei alte persoane numiti donatar, fird si primeasc ceva in schimb”. nu face referire la scdderea $i Definitia sufera, pentru ‘rea patrimoniului, cu ce valoare si persoanele asupra cdrora se exercita aceste schimbati, Se mai poate discuta calificarea contractului ca unilateral, pentru sub aspectul numarului de voinje contractul de donatie este bilateral. Se poate afirma cA in realitate donatia nu este un contract nici ,,unilateral” nici bilateral” ci cA este numai bilateral, fiind necesari realizarea acordului de vointa intre parfi si este unilateral fiindea creeaza obligatii numai uneia din parti. Suntem in fata unui contract nu a unui act unilateral. + M.Costin, MIM ar de Drept Civil, Ed Stinifica si Enciclopedics, Bucuresti, 1980, pag.120 A if cite, pag, 86-Drept Civil-Contracte, vol I, Cluj Napoca, 1973 © Juliet Manoliu, -Drept Civil-Contracte, lagi, 1984, pag.77 5 yodain ce ne priveste apreciem definifia cu care am inceput expunerea a prof. F.Deak. Confinutul acestei definitii ne face s& infelegem c& o persoana isi micgoreazi patrimoniul cu un bun al séu, prin urmare trebuie si aibé un drept de proprietate asupra acestuia, fiind interzis a dona un bun al altui EX: 0 persoand ce are un Kon ile uzafruct asupra unui bun nu poate dona respectivul bun. La donatie, regula generala consta in aceea ci orice persoani ce are un drept de proprietate asupra unui bun se poate bucura de prerogativele ce ii confera acest drept, adic ,usus, fructus, abusus”. La donatie legea sifpune donatorului ca in masura in care are mostenitori rezervatori si fina cont de drepturile pe care acestia le au, pentru a nu fi pus in situatia ca dupa decesul sau s& se ceari reductiunea liberalitatilor excesiv facute, Reglementarea data de legea civili in privinja contractului de donatie este complex. Aceasta este supust succesiv reglementirilor speciale aplicabile oricarui contract civil, dar si reglementarilor specifice numai donati in interpretarea clauzelor contractuale de donatie vom aplica regulile generale de interpretare a contractelor, cu precizarea c& dac& nu exist certitudinea cA partile in sensul au dorit incheierea unui contract de donafie interpretarea urmeazai s& se f aplicitii regulilor care guverneazi actele cu titlu oneros(reguli de drept comun) si nu pentru liberalitifi, care fiind exceptionale, sunt supuse unor interpretiri restrictive. Pentru a concluziona ca suntem in fata unui contract de donatie, trebuie si analizam elementele conventiei intre parti, c& acestea au convenit in mod expres ci se execut’ ‘un act cu caracter de liberalitate. Caracterele juridice ale contractului de donatie in doctrina sunt apreciate urmatoarele 6 caractere juridice: -contract unilateral -contract solemn -contract cu titlu gratuit-contract irevocabil -contract translativ de proprietate -contract intuitu personae 2.1. Contract unilateral in vechiul Cod Civil donatia era definita ca un act de liberalitate(art.801) ceca ce a consemnat anumite controverse. Actuala definire de la art.985 C.Civ, defineste donatia ca ,,un contract” eliminand orice alt interpretare, avand in vedere ci orice contract implica cel putin doud acorduri de voinfa, cu specific la donatie unde in principiu avem o singuri obligatie in sarcina donatorului cu dreptul corelativ al donatarului. Exista si o excepfie(art. 1028 C.Civ) la donatia cu sarcini, cand donatia impune o sarcina donatarului. 2.2. Contract solemn Solemnitatea constituie una din conditiile esenfiale impuse in mod imperativ pentru validitatea contractului de donafie(art.1011 alin 1 C.Civ). Sanctiunea nerespectirii acestei condiii esentiale, dispusi imperativ(forma autenticd), face ca donatiunea sa fie lovits de nulitatea absolut, avand consecin\a lipsirea de efecte juridice. Aceasta inseamni c& proprietatea se transmite de la donator la cel gratificat(donatar) numai dupa indeplinirea cerinfei formei solemne a contractului de donatie indiferent dac& donatorul este persoand fizicd sau juridica de drept public sau privat. Ca o consecinga a acestei situatii, in ipoteza cnd donatarul doreste si renunte la bunul ce i s-a donat pentru a reintregi patrimoniul donatorului simpla renuntare a donatarului nu are efect juridic ci trebuie sa se intocmeasca un nou contract solemn’, Aceasti normi imperativa nu priveste donatiile indirecte, cele deghizate, si darurile manuale(art.1011 alin 2 C.Civ). ” Exemplu din C.Hamangiu-Codul Civil adnotat, vot Il, pag.185 7Daca obiectul donatiei il constituie bunuri mobile, acestea trebuiesc enumerate si evaluate intr-un inscris, chiar sub semnatura privat, altfel donatia este nul absolut(art.1011 alin 3 C.Civ). Caracterul solemn se realizeaz prin inlocuirea actului autentic. Numai dup’ inlocuirea actului autentic ce confirma consimyimantul parjilor incep efectele juridice, Dac’ momentul luarii consimfimantului pirjilor in vederea autentificarii actului si momentul autentificdrii propriu-zise nu coincid(de ex din cauza nefinalizarii) valabilitatea actului este condigionata de existenta consimfamantului in chiar momentul autentificarii, ea neproducand efecte retroactive. Dac& contractul se incheie prin mandatar, fie al donatorului, fie al mandatarului, procura trebuie si fie autentificat, pe considerentul ca donatia este contract solemn si mandatul formeazi un tot unitar cu donajia pentru care s-a mandatat. Forma autenticd igi are ratiunea in dorinfa de a se proteja voinja donatorului, care dispune liberal, actual si irevocabil de un drept in favoarea altei persoane, fird a ‘obfine un echivalent patrimonial. Nulitatea donafiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoand interesata sau de instantadin oficiu si nu poate fi unilaterala in niciun fel. inzestrarea unui copil, in vederea incheierii cAsitoriei, avand caracterul unei nu poate fi fcuta decat tot prin inscris autentic’. Donajia nul pentru viii de forma ca si producd efecte juridice trebuie refticutd in intregime cu respectarea formei cerutii de lege. in cazul mor{ii donatarului, nulitatea unei donafii pentru vicii de forma poate fi acoperiti prin confirmarea, ratificarea sau executarea voluntara a donajiei de mostenitorii sau reprezentantii donatorului, daca ratificarea sau executarea este facutd in cunostinga de cauz: *'73 seein civil. Decizia 2396/1972-Repertori-1969-1975, pag. ° Fv:Deak-Contracte speciale, Bucuresti. 1983, pag.69 8Renunfarea la efectele nulitafii este opozabila si creditorilor, daci nu este frauduloas’. Sarcinile sau conditiile donatiei sunt de asemenea cerute a se face in formd solemna. in cazul caand contractul de donatie se incheie intre absenti prin oferta si acceptare separata, in toate cazurile donatia se poate realiza numai cu acordul donatarului. Atat oferta de a darui, cat si acceptarea trebuie ficute in forma autenticd. Acceptarea ofertei trebuie si se faci in timpul vietii donatoruluii, altfel oferta devine caduca, 2.3. Caracterul translativ de proprietate Potrivit art.985 C.Civ, donatorul ,dispune” ceea ce inseamna cd da”, deci prin contractul de donafie are loc transferul unui drept real sau de creanj din patrimoniul unei persoane donatorul in patrimoniul alteia donatarul. Sub aspectul transferului dreptului de proprietate in cazul contractului de donaie nu sunt aplicabile reguli speciale, deci se vor aplica regulile din dreptul comun. Fiind un contract solemn, transmiterea proprietitii are loc in momentul realizirii acordului de voinga in forma autentic’. Daca bunul esteymobil, sunt aplicabile regulile de carte funciara. . o_o in cazul darurilor manuale, predarea bunului este alaturi de acordul de voinia al partilor, o conditie pentru formarea contractului(art.1011 alin 4 C.Civ). 2.4. Caracterul irevocabil al donatiei Principiul irevocabilitatii actelor juridice, este unul dintre cele mai importante principii din dreptul civil, pentru considerentul c& el asigura stabilitate, ordine si siguran{a in relafiile ce se nasc intre subiectele de drept ce interactioneaz. Are un rol identic si in cazul contractului de donatie, iar cazurile in care donafiile se pot revoca sunt pufine gi expres prevazute de lege, Ia art.1020 C.Civ ,,Donatia poate fi revocattipentru ingratitudine si pentru neexecutarea fara justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul”, La cazurile de mai sus se adaugii gi art.1031 C.Civ". Irevocabilitatea in cazul contractului de donatie este mai accentuata decat in contractele oneroase. Find de esenfa contractului de donatie irevocabilitatea nu priveste numai efectele donajiei, ci gi condifiile intriseci in care contractul se poate incheia. Dupa incheierea contractului, donatorul nu isi mai poate retrage oferta Pentru protejarea intereselor pirjilor contractului de donatie, orice clauzi prin care s- ar stipula posibilitatea revocirii donatiei prin simpla manifestare de voinji a donatorului este considerata incompatibila cu principiul revocabilitaqii, atragnd dupa sine sancfiunea nulitatii, pentru cazul in care 0 asemenea clauzi a fost inscris in actul incheiat intre parti. Contractul de irevocabilitate nu permite stipularea unor condifii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului''. Este nul donagia care impune donatarului plata datoriilor, pe care donatorul le-ar contracta in viitor si a caror valoare n-a fost specificata prin actul de donatie(conditie suspensiva). Ex(conditie rezolutorie pur potestativa): donatorul gi-a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinaté din bunul donat. Daca isi rezerva dreptul de a dispune asupra unei intregi donafii, donafia este nul& in totalitate, dar in primul caz numai cu privire la bunul respectiv”” Clauze permise pentru un contract de donatie: 4, -donatia cu termen 7 -donatia afectata de o conditie cauzalt sau mixts > -donatia cu stipularea platii datoriilor prezente ale donatorului, precum si cele viitoare dacd sunt previzute expres in contractul de donatie x4 -donajia cu rezervarea uzufructului pentru donator sau un tert ¢ -donatia unui uzufruct, donatorul pistrand proprietatea "art 1031 C. Civ: “Orice donate incheiat inte sot este revocabilé numa in simpul eBsStorici™. "1 Ziuveln-Drept Civil,Contracte special, vol I, Chyj Napoca, 1973, pag.87-93 Fv.Deak-op citate, pag 105 ® Julieta Manoliu-Drept Civil.Contrate, Iai, 1986, pa, 73-74 10Cauzele pentru care irevocabilitatea s-a supus ca o conditie esentiali a contractului de donatie in principiu sunt: -ocrotirea intereselor donatarului si a familiei sale, care de indata ce a prin donatia, poate si o foloseasca in interesul sau conform dreptului cdstigat(dobandit) -garantarea titlului de proprietate prin efectul translativ de proprietate ce caracterizeaza contractul de donatie -ocrotirea intereselor partilor ce intra in raporturi juridice cu donatarul, care acum titularul dreptului de proprietate asupra lucrului ce a ficut obiectul contractului de donatie. 2.5. Contractul cu titlu gratuit Clasificarea contractelor in contracte cu titlu gratuit si contracte cu titlu oneros are la bazi o diferengiere ce const in contraprestafia la care s-au obligat parjile. La contractele cu titlu gratuit, dreptul trece din patrimoniul dispundtorului in patrimoniul gratificatului, rd ca acesta din urma s& exercite vreo contraprestatie. Acceptind contractul de donatie, donatorul isi micsoreza, in_principiu, patrimoniul, in aceeasi masura in care are loc majorarea patrimoniului donatarului. ‘Aceast marire a patrimoniului donatarului se produce in misura in care donatia nu este cu sarcind, Desi contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit, pentru partea afectata de sarcina el devine un contract cu titlu oneros. 2.6. Contract intuitu personae Fiind o liberalitate dispunatorul este liber a opta asupra persoanei pe acre doreste si o gratifice. Voinfa lui de gratificare nu poate fi supusi vreunei presiuni, 3. Donatia cu sarciniContractul de donafie cu sarcina este o varietate a contractului de donatie prin care se supune donatarului si indeplineasc o obligajie(sarcina), fie in folosul donatorului, fie in folosul unui tert". Daca donatia este cu sarcind donatarul este obligat si 0 execute. Sarcina nu trebuie s& fie imposibil’, ilicit’ sau morala. Aceasta poate fi previizuti fie in favoarea donatorului(plata unei datorii), fie in favoarea unei tere persoane(o stipulare pentru altul reprezentind 0 donatie indirect, grefata pe o donajie direct&), fie in favoarea donatarului insusi(efectuarea unei calatorii de studii, caz in care donatia este pur gratuita, ins’ cu posibilitatea revocarii pentru neexecuate)"* Sarcinile stipulate intr-un contract de donatie cu sarcin’ nu sunt decat modalitagi care nu modifica caracterul gratuit al contractului de donaie decat in misura in care ele ar constitui un echivalent egal sau aproape egal cu beneficiul objinut. Deci caracterul gratuit al donafiei cu sarcina exist atdta timp cat valoarea bunului donat depaseste valoarea sarcinii, Includerea in contractul de donatie a unei sarcini da nastere la obligatii suplimentare in sarcina donatorului, care este obligat si asigure garantia contra evictiunii bunurilor a caror valoare se mentine in limita valorii sarcinii(art.1018 alin 2 C.Civ), Neexecutarea sarcinii de caitre donatar da posibilitatea donatorului fie sac A executarea sarcinii, fie si ceari revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii. Solutionarea unei sarcini revine instanfelor judecatoresti. in practica judiciara si a instanjelor s-au ivit discutii cu privire la cea ce stabilim ca ,,sarcina” si ceea ce este ,,conditia” ori s-a cut o apreciere dacd suntem in fafa unui contract de donatie ori in fata unui contract de intrefinere. Problema a fost solujionata in doctrina'’ care a subliniat constant cf la donatia cu sarcini, in schimbul liberalitagii, donatorul obliga pe donatar la executarea unei © MCostin, M.Muusou, V.Ursa-Dietionar de dreptciil-citat,pag.122+123 a> MLacubrino-artico citat, pag. 12 'S Fy Deak-Contractul de donaje in DreptCivil-Contracte speciale, Universul Bucuresti, 1983, pag 80-82, 88 Puia Radu-Unele aspect reeritoare la contractul de donaje-in Buletnul Notarilor Public-L1/2004, pag.39 12obligatii de a da, de a face sau de a nu face, astfel cd din momentul acceptirii donatiei, donatarul este obligat s& o execute si aceasta ,chiar dac& sarcina este supusd in interesul gratificatului sau al unui tert, sau chiar donatorului in ce priveste diferentierea de contractul de intrefinere, trebuie stabilit care este scopul actului pe care il analizim, act autentificat si redactat de notar cat si echivalenta avantajelor pe care partile le-au avut in vedere la incheierea respectivului act'®, in ce priveste revocarea donatiei cu sarcini, parfile au posibilitatea ca prin contract si renunfe la revocare pentru neindeplinirea sarcinii(conform art.1021- neindeplinirea sarcinii nu opereazi de drept). 4. Comparatie intre contractul de donatie si testament Donatia si testamentul sunt acte de liberalitate. Sunt recunoscute de Codul Civil. ‘Ambele transfera cu tiltlu gratuit drepturi reale sau de crean{i din patrimoniul dispunatorului in patrimoniul gratificatuh Compardnd definifiile, de la art.985 C.Civ(donatia) si 1034 C.Civ(testament) vom observa unele asemanari, dar si deosebiri. Astfel!”: -dac donafia este irevocabilé, testamentul este revocabil -donafia este un act intre vii, iar testamentul este un act de cauz& pentru moarte -efectele contractului de donatie se produc in momentul incheierii contractului, iar la testament se produc dupa decesul testatorului -prin donafie, donnatorul transmite proprietatea unui lucru al stu -prin testament, testatorul dispune de tot sau in parte de avutul stu -dac& pentru incheierea donafiei si prin urmare ca aceasta si-si produca efectele, este necesar si obligatoriu si consimpimantul gratificatului, la testament acesta nu este necesar la facerea actului. "© Puja Radu-aticol citat "art, 985 C. Civ.: “Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, © parte, numita donator, dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celilalte piri, numit& donatar ar, 1034 C. Civ. “Testamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoand, numith testator, lispune, int-una din formele cerute de lege, pentru timpul cdnd nu va mai fin via”. 13Totusi, beneficiarul testamentului, dup& moartea testatorului are posibilitatea si accepte, sa refuze beneficiul testamentului sau sa il accepte sub beneficiu de inventar 5. Conditii de validitate a contractului de donatie Vom trata problema sub dou aspecte, condifii de fond si de forma. 5.1. Condifii de fond Contractul de donatie, ca oricare dintre contractele reglementate de lege trebuie analizat din punct de vedere al fondului cat si al formei in care trebuie incheiat. Deci, il vom analiza din punct de vedere al capacitatii partilor, consimyaméntul, cauza si obiectul. Desigur vom aprofunda regulile speciale acestui fel de contract cu ocazia discutarii fiecdrei conditii de fond. 5.1.1. Capacitatea parfilor Analiza capacitatii de a dispune sau de a primi cu titlu gratuit a piriilor din contractul de donatie urmeaza aceeasi cale ca si la celelalte acte juridice. Vom discuta de capacitatea de exercitiu, ca posibilitate de exercitare a drepturilor si de asumare responsabil a obligatiilor, si apoi de capacitatea de folosinga, care este aptitudinea de a avea drepturi si obligatii a parilor din contract. 5.1.1.1. Capacitatea de folosinta Dupa cum este stiut, se manifest din momentul nasterii persoanei si i-a sfarsit la decesul acesteia. La contractul de donatie regulile acestei capacitati sunt cele din dreptul comun, cea ce face si nu avem probleme deosebite in aplicarea lor la contractul de donatie(art.987 C.Civ). 5.1.1.2. Capacitatea de exereifiu(dep! Confer persoanei ce a dobandit-o posibilitatea de a incheia acte juridice. Prin ca se exprima calitatea de subiect de drepturi si obligafii a unei persoane. Momentul de inceput al acestei capacit’ti este in principiu la implinirea varstei de 18 ani a unei persoane. 4{in analiza capacitatii de exercitiu vom porni de la prezumtia ca regula este capacitatea. Excepfiile de la aceasti reguli privese persoanele care nu au implinit varsta de 18 ani(ca o cerinfa de baz) sau persoanele care nu au exercifiul drepturilor din cauza unor impedimente strict prevazute de lege. Teoretic, capacitatea de exercitiu se analizeazi sub 3 aspecte'*: -lipsa capacitaqii de exercitiu ~capacitatea de exercifiu restrins& -capacitatea de exercitiu deplina 1.1.2.1. Lipsa capacititii de exercifiu” Este caracteristicd persoanelor care nu au implinit varsta de 18 ani. Aceasta implica pentru persoana respectiva imposibilitatea de a incheia orice fel de acte juridice, cu excepfia actelor de conservare si a actelor marunte. in categoria persoanelor lipsite de capacitate de exercifiu sunt inclusi si alienatii mintali sau debilii pusi sub interdictie judecdtoreasca™. 5.1.1.2.2. Capacitatea de exercifiu restriinsi Caracterizeazi persoanele care au varsta cuprins’ intre 14-16 ani. Aceste persoane pot incheia acte juridice cu incuviinfarea prealabili a pirintilor sau a tutorelui. Dintre aceste acte fae parte: -actele de conservare si actele miirunte pe care le pot incheia si minorul sub 14 ani -acte de administrare daca nu sunt lezionare -testamentul, daci minorul a implinit 16 ani si numai pentru jumétate din bunurile de care ar fi putut dispune dupa majorat. 5.1.1.2.3. Capacitatea de exercifiu deplina * Pagen Chelaru-Drept CiviLPersoanele, Ed t-a, Eitura C.H-Beck, Bucuresti, 2008, pag 38 ® Gheleiu-Drept civil roman, Bucuresti, 1992, pag.279-280 © EChelarwoptate, pa38 15Este caracteristicd persoanelor care au implinit varsta de 18 ani; in baza acestei capacititi persoana poate incheia orice fel de acte juridice care au legitur’ cu patrimoniul sau, Trecerea din categoria persoanelor cu capacitate deplind in categoria persoanelor lipsiate de capacitate se poate face numai in conditii espres prevaizute de lege. fn cazul donatiei, donatorului i se cere a avea capacitatea de a dona, iar donatarului capacitatea de a primi persoana pentru a putea primi o donatie trebuie si existe la momentul facerii donatiei(art.989 C.Civ), (si fie vie) sau s& fie conceput gi in acest caz s& se nasca vie. Nu mai are ulterior nasterii nicio importanfi cat anume a trait_noul niiscut(minute, ore, ani). Statul poate dobndi calitatea de donatar, de asemenea orice persoand juridic’ cu anumite reguli speciale. instituit anumite interdicfii avand ca scop protectia anumitor categorii de persoane, aceste interdictii find denumite incapacititi speciale(art.990 C.Civ). Incapacitatea in contractul de donatie este exceptia. Aceasta trebuie expres previzuta in lege, find totodati de stricta interpretare. in Codul Ci | gisim doua categorii de incapacitati si anume, de a dona si de a primi, acestea fiind absolute si relative, dupa caz. 5.1.2. Incapacitifi de a dona la art.988 alin 1 Cu privire la acest asepect urmeazi a analiza situatia in C.Civ, care se refer la persoane lipsite de capacitate de exercitiu cét si la cele cu capacitate de exercitiu restransd, interzicand acestora de a dispune de bunurile lor. Sunt prevazute si exceptii daca legea o prevede expres”. 2 art, 988 alin (1): “Cel lipsit de capacitate de exercitu sau cu capacitate de exerci restrinsd nu poate dispune de ‘bunutile sale prin liberalitt, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. 16Motivatia acestei incapacitayi const& in preocuparea statului de a ocroti din punct de vedere civil aceste persoane care din diverse motive(varsta, boali) nu pot sa injeleaga sensul si consecinfele incheierii unui anumit act juridic. Avem si situafii cnd desi aceste persoane au ajuns si aibe 0 capacitate de exercitiu deplin, putind face acte juridice, totusi pentru motive de ordine publica anumite asemenea acte vor fi lovite de nulitate relativa. Ex: -persoana care a objinut capacitatea de exercitiu deplind nu poate si fact liberalitaqi in favoarea celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al stu, inainte ca aceasti persoand si fi primit de la instanja tutelar’ descarcarea de gestiune -minorul nu poate si faci donatii, altele decat darurile obignuite potrivit starii luj materiale”, si nici si garanteze obligatia altuia(art.146 alin 3 C.Civ) -tutorele, nu poate in numele minorului si faci donafii si nici sA garanteze obligatiile altuia. Fac excepjie darurile obisnuite potrivite cu starea material a minorului(art.144 C.Civ), Vor fi lovite de nulitate absoluta: -actele dispundtorului care va determina pe beneficiarul liberalitaqii, ori prin act nu a prevazut cel putin criteriile pe baza cdrora acest beneficiar si poati fi determinat la data cand liberalitatea produce efecte juridice(art.989 alin 1 C.Civ). 5.1.3. Incapacititi de a primi 5.1.3.1, Incapacitafi absolute de a primi Persoanele fizice neconcepute si organizajiile care nu au dobandit personalitate Juridica, find lipsite de capacitate de folosinga, si nefiind subiecte de drept nu pot primi cu titlu gratuit. De asemenea, conform prevederilor specifice Isegilor de exercitare a profesiei demnitarii, judecdtorii, procurorii au interdictia de a primi cu titlu grat Cu privire la prevederile alin 1 de mai sus se supun urmitoarele clasificari: 'v.Deak-op.citate, pag.99 "7a) copilul conceput poate primi cu titlu gratuit, cu conditia si se nascd viu. Copilul nascut mort se consider’ cd nu exista. b) entitatile care nu au dobandit personalitate juridicd vor putea primi donatii in cursul constituirii dar numai daca aceste donatii sunt cerute pentru ca persoana juridicd si ia fiinfa in mod valabil”. ¢) in cazul fundatiilor, liberalitaile instituite de fondator sunt facute in vederea creerii patrimoniului fundatiei. 5.1.3.2, Incapacititi relative de a primi Aceste incapacitati se refera la: -medicii, farmacistii, preotii, alte persoane(art.990 alin 1 C.Civ si alin 3 C.Civ) -persoanele care au avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal de la cel pe care |-au reprezentat -donatiile deghizate -donatiile c&tre persoanele juridice cdrora li se cer indeplinirea unor condifii de acceptare. Explicatii: ‘Art.990 alin 1C.Civ este consecinga unei prezumtfii ,,jures et de : pure” care nu poate fi inliturata prin nicio dovada. Deci, anularea unei liberalitaqi ficute medicului este bazati pe prezumtia legal de captatie si sugestie. Se considera de legiuitor c& liberalitatea a avut Ja bazi nu libera voinj’ a celui ce dispune, ci este urmarea abuzului medicului asupra bolnavului. Pentru a fi invocati aceasta incapacitate practica judiciara, dar si doctrina juridica a cerut s& se dovedeasc anumite imprejurari: -dispunatorul sa fi facut liberalitatea in cursul boli de care acesta a sucombat -moartea si fi fost urmarea bolii respective -medicul sa fi tratat pe cel ce a dispus donafia de ultima boala si tratamentul s& fi avut un caracter permanent. Considerim c4, daci un medic a facut un anume tratament unei persoane si aceasta a murit din cauza bolii respective, liberalitatea ar trebui menjinuta. 18Donajiile deghizate: temei juridic art.992 C.Civ, acestea se realizeazi sub forma unui contract cu titlu oneros sau prin persoane interpuse. Legiuitorul apeleazi la prezumfii cdnd calificd ca persoane interpuse ascendenii, descendentii si soful persoanei care este vizati de incapacitatea de a primi, cét si pe ascendentii, descendenfii sofului acelei persoane. Donatiile fAcute cdtre un minor ori cAtre un interzis se accepta de parinte sau dupa caz de tutore. Donatii catre persoane juridice: acceptarea unei atare donafii de citre persoanele juridice, este condifionata de atingerea scopului stabilit prin lege, prin actul de infiinfare, sau statul(principiul specialitaqii capacitatii de folosiny2). Conform L.213/1998 art.7 lit ,,d”, dreptul de proprietate publici se dobandeste prin acte de donatie sau legate acceptate de guvern, de Cons.Judefean sau de Cons.local, dup’ caz, daca bunul in cauzi intr’ in domeniul public”. Persoanele juridice private, inclusiv sindicatele, care urmirese un scop patrimonial, pot accepta donatiile prin organele lor de conducere. Donatiile oferite unitatilor administrativ teritoriale-Legea 215/2001 privind administratia publica local’, se accept de Consiliul local, judejean. 5.1.4, Momentul in care trebuiese indeplinite condifiile ce se refera la capacitate Este important in cazul litigiilor legate de actul donatiei. Aprecierile pe care trebuie si le facem pentru a putea solutiona acest litigiu trebuie si urmeze urmatorul traseu. Donatia este un act de dispozitie asupra patrimoniului, astfel c& suntem in situatia de a aprecia capacitatea in momentul incheierii contractului, adic in momentul in care parfile isi manifesta acordul de voingd in acest sens. in acelas mod vom proceda la aprecierea capacitatii donatarului. 27.5 gedinga civili-decizia 59/1973-Repertoriu-1969-1975, pag.135, citatd in Buletinul Notarlor public L3/2002, anul Vit, pag.t7 9in ce priveste acceptarea donatiei putem susfine c& sunt situafii cand practic se scurge un anumit interval de timp pana cind rispunsul acceptantului ajunge la ofertant. intrebarea la care trebuie si gisim rispunsul consti in aceea dac& donatorul trebuie si aib& capacitatea de a dona atat in momentul ofertei sale cat si in momentul primirii acceptarii ofertei sale de donatie. Practica a ajuns la concluzia ci donatorul trebuie sa fie deplin capabil in ambele momente, pe considerentul ca parle trebuie si aiba capacitate de a contracta in momentul incheierii contractului™. 5.1.5. Consimfimantul partilor Consimfaméntul, este aceea condifie esentiala, de fond si generali a actului juridic civil, care consti in hot&rdrea de a incheia un act juridic civil manifestata in exterior” Pentru a fi valabil exprimat, consimfgméntul trebuie si intruneasc insumate, urmiatoarele condifii: -si provind de la 0 persoand cu discemamént - -si fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice -si fie exteriorizat -sii nu fie alterat de vreun viciu de consimfimant Daca ne referim la contractul de donajie cind vorbim de exteriorizarea consimfiméntului trebuie si finem seama de faptul c suntem in situatia unui contract solemn, astfel ci consimyimantul trebuie si imbrace forma special adicd forma autentica, ferm ceruta, ad validitatem. intre conditiile cerute unui consimfimant pentru a fi valabil este aceea ca acesta sa nu fie alterat de vreun mod, care juridic vorbind se numeste viciu de consimpamént(art.1206 C.Civ). % DFlorescu-op.citae, pag. 119 ® Dictionar de drept civil-op.itate, pag. 102 A.Dragoi-op-citate, pag.70Astfel, eroarea aupra substantei lucrului constituie 0 cauzi de nulitate numai daca acele calitati ale obiectului contractului au constituit motivul determinant pentru incheierea acestuia(art.1207 C.Civ). in multe cazuri in redactarea unui inscris pot apirea erori. Acestea se pot elimina de parti prin redactarea unui nou inscris, dar si pe calea unei acjiuni in justitie. Actiunea in justitie are ca scop ,.stabilirea realitafii in legaturé. cu vointa exprimata de parti, iar nu a elementelor impotriva sau peste ce s-a convenit. Instanja este indreptafita si constate realitatea si, stabilind erorile sivarsite in redactarea inscrisului doveditor al conventici si dispuna rectificarea convenita, pundnd de acord inscrisul cu voinfa parfilor contractante”, a conchis Tribunalul Suprem in 1987. Eroarea find un element de fapt, sarcina probei cade in obligatia celui ce 0 invocd si poate fi dovedita prin orice mijloc, inclusiv prin prezumtii. Dolul, este tot 0 eroare provocati de mijloacele dolosive folosite de cel interesat in incheierea contractului**(art.1214 C.Civ). in conformitate cu prevederile art.1214 alin 4 C.Civ, dolul nu se presupune, prin urmare el trebuie dovedit si trebuie s& igi aib& originea in actiunile unora din parfile contractului de donatie. Proba dolului se face in acelasi mod ca si in cazul erorii, adica prin martori si prezumfii simple. Violenja, ca o manieri de a constringe pe cineva si faci o donatie, poate imbraca dou’ forme si anume: violenta fiziea si violenja morala. Este greu de presupus c& notarul care este indrituit a incheia actul autentic nu va sesiza daca sunt vizibile forme ale violentei fizice, dar cea morala este mai greu de depistat. Sarcina probei vinovatiei cade in sarcina celui care a invocat-o, iar acesta trebuie s& probeze cA respectivul contract de donatie nu s-ar fi incheiat daca nu s-ar fi folosit violenga fizicd ori moral’. 2 Vieiu de consimimant constind in inducerea in eroare a unei personae prin intrebuinjarea de mijloace vilene, in scopul de a o determina si incheie un act jridie-Dicionar-opcitate, pag. 190 21Leziunea, ca viciu de consimyamant, poate fi invocata de cel ce apara pe acela ce nu are capacitatea deplina de exercitiu. Profesorul D.Florescu susfine ci ,leziunea nu poate fi conceputd in cazul contractelor unilaterale, cum ar fi donafia” si pledeaza cA cele mai uzitate manopere frauduloase dolosive ale contractului de donatie sunt captatia si sugestia”. Fiind chestiuni de fapt captatia si sugestia trebuiesc dovedite de cel care le invoca. Au relevanga si sunt luate in considerare in functie de imprejurarile concrete ale fiecdrui caz in parte(art.1221-1224 C.Civ). 5.1.6. Obiectul contractului de donat art, 1225-1234 C.Civ) Conform art.1225 C.Civ, ca norma de drept comun se aplicd si in materia contractului de donatie, astfel c& pot forma obiect al contractului de donatie orice bun mobil sau imobil aflat in circuitul civil, ori drepturi asupra acestor bunuri, care sunt determinate sau determinabile, posibile, licite, existente sau care pot exista in viitor., Alte situatii speciale: Nu pot forma obiect al donatiei succesiunile nedeschise(viitoare). Bunurile viitoare nu pot fi obiect al darului manual. Nu se poate dona bunul altuia. Donatorul trebuie si fie neapirat proprictarul bunului ce face obiectul donatiei. 5.1.7. Cauza in contractul de donatie™ | —> Cauza sau scopul poate fi definit ca acel element al actului juridic care consti in obiectivul urmirit la incheierea unui asemenea act. De altfel potrivit art.1238 C.Ciy, lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului. Prin urmare, donatorul trebuie si aibé o anumiti motivatie cAnd face donatia, si aceasta poate consta in simpla doring de a gratifica. Este cauza remoti, adic scopul material pentru care face liberalitatea, cauza variabil& diferind de la un contract la D-Florescu-opcitate, pag. 120 Capiafia:folosirea de procedee psihologice care trezese sau exacerbeaza orgoliul, vanitatea Sugestia: sidirea in mintea donatorului a deli necestiitefectuii iberaliti Dicjionar-op.citate, pag.71-72 ® Dicyionar-op.itae, pag.73 22altul ins cauza proxim’ a donatiei este intenjia donatorului de a-l gratifica pe donatar, cauzi comuni tuturor contractelor de donatie”. Cauza trebuie s& fie reali(si nu fie falsi). Dac& nu este real contractul de donatie este lovit de nulitate relativa(art.1236 C.Civ)*. in acest sens si C.S.J.-sectia civila decizia 39/1994", Cercetarea cauzei, ca element constitutiv al contractului de donatie ar putea contribui la detreminarea voin{ei reale a donatorului, necesari la interpretarea contractului, atunci cénd nu exist certitudine ci pirjile au incheiat un contract de donafie(liberalitate) sau un alt contract(de locajiune, de intretinere) deci pentru calificarea juridic& a conventiei incheiate®. ‘Atunci cand se procedeaza la interpretarea cauzei contractului, se va face in sensul aplicarii principiilor care carmuiese actele cu titly oneros si nu a principiilor care guverneazi liberalitatile intrucdt acestea sunt exceptionale, fiind supuse interpretdrii restrictive’. 5.2. Condifii de forma(forma solemna a donatici) in Codul Civil la art.1011 alin 1 se prevede sugestiv ,,.Donatia se incheie prin inscris autentic sub sancfiunea nulitajii absolute”. ‘Aceasta cerint& a formei autentice este necesari intr-un contract de donatie pentru a proteja voinja donatorului in sensul de a menfine ceea ce a dorit el, adica de a gratifica, si de a proteja de posibilele interventii ale terfilor interesati si de actiunile ce vor putea fi introduse de acestia ulterior incheierii contractului. ‘Asa cum se arat in doctrina, cerinfa formei autentice este necesara si pentru a apfira pe autorul actului contra propriei sale porniri atrgéndu-i atentia asupra actului ® p.Florescu-opcitate, pag. 121 art 1236 C. Civ.: «« (1) Cauza ttebuie sh existe, si fe ict si moral, (2) Cauza este iit cand este contrara legit i ordini publce (3) Cauza este mora cin este contrat bunelor moravur™ " BoletinulJurisprudenjei CSI pe anul 199, Edita Proema, Baia Mare, 1995, pag. 4S > M.LMutiuop.citate, pag 83 Fv.Deak-op ciate, pag 125 23ce intentioneazi si-I facd, fie de a-1 apira in contra influentelor terfilor ce l-ar putea determina pe donator s& faca un act contrat propriilor sale interese™. Contractul de donafie fiind un contract solemn, conditia formei face ca el sd existe sau nu, find o conditie ceruté ,.ad validitateam”, iar sancfiunea nerespectrii acestei cerinje imperative a legii, este cea ardtati la alin 1 art.1011 C.Ciy, si anume nulitatea absolut. Cerinja actului autentic se impune fie c& parfile sunt prezente a incheierea actului, semnand contractul, fie in cazul contractului incheiat intre absenfi, prin acte distincte(oferta si acceptare) ambele trebuiese ficute in forma autenticd. Ex: donatorul si donatarul pot fi in localitii diferite. Ofertantul si fie la Oradea, iar cel cdruiabi s-a fiicut oferta si fie la Alba Tulia. Este cazul ,,intre absenti” atét oferta de donatie edt si acceptarea trebuie ficuté in forma autenticd, cu respectarea stricta a prevederilor art.1011 C.Civ. Pentru a produce efecte acceptarea trebuie si ajungi la ofertant inainte ca a acesta s& fi decedat sau inainte de expirarea termenului inléuntrul c&ruia celui ce i s facut propunerea trebuie s& se pronunfe. in cazul donafiilor facute statului, acceptul dat de autoritatile competente nu suplineste acceptarea de catre donatar a donatiei in forma autentica®. Contractul de donafie poate fi incheiat prin mandatari cu conditia existentei formelor autentice speciale, in care si se prevada expres dorinja de a dona si aceea de ‘a accepta, bunuri determinate in condifii determinate. Cu privire Ja donatia de bunuri mobile(art.1011 alin 3 C.Civ) ardtam ca 0 donatie de acest fel de bunuri este valabil numai daca acestea au fost trecute intr-un act estimatiy atat de donator eat si de donatar. ‘Actul estimatic nu inlocuieste contractul de donatie, ci el vine numai si completeze actele efectuate in vederea perfectirii contractului. Acest act este necesar pentru cazul de: -reintoarcere legal sau conventional a donatiei C Hamangiu, LRosett Balanescu, AL.Bolintineans-op.citate, pag. 150-151 D Florescu-opcitate, pag. 121 > Decizia 1820/1997 a Tribunalului Bucuresti, op.citate, pag.25-26 24-pentru cazul raportului succesoral -pentru cazul reduefiunii in acest act se cuprinde enumerarea tuturor bunurilor care constituie obiect al donatiei, descrierea si evaluarea lor. Actul estimativ poate fi cuprins in confinutul contractului, dar poate fi inlocuit si separat, sub forma unui inscris sub semndturd privat’. Pentru a fi valabil, este necesar a fi semnat atat de donator cat si de donatar. Scopul actului estimativ: menfinerea principiului irevocabilitaii gi impiedicarea donatorului de a refine unele bunuri cuprinse in donatie, de a revoca astfel, in parte, donatia, jin cazul cand bunurile donate fac parte dintr-o universalitate, descrierea se va face pentru fiecare bun in parte, dar evaluarea va fi probata. Nulitatea actului alterat pentru vicii de forma va putea fi invocati de orice persoani interesata gi nu va putea fi inlaturata in niciun fel. Nulitatea actului pentru vicii de forma nu poate fi acoperita de donator prin act confirmativ si nici prin transcrierea unei donatii ficute sub semnatura privata. Idem pentru executarea benevola de catre pirinfi de a dona ciitre copii, nu acoper’ lipsa formei autentice cerutd imperativ de lege. De asemenea lipsa actului estimativ duce la nulitatea contractului de donatie, ca opinie personala. in doctrina o opinie contrari**. Lipsa actului estimativ nu atrage nulitatea absoluta sau relativa fiind cerut doar ,ad probationem”. Dispozitiile art.1011 C.Civ sunt imperative, la alin 3 se cere actul estimativ, deci alte dispozifii sau nerespectarea celor cerute imperativ nu se pot discuta. Se arata clar la alin 1 care este sanctiunea pentru nerespectarea formei. Varietati ale contractului de donatie % M.B.Cantacuzino-opcitte, pag 372 Fy.Deak-op.citate, pag 132 MoMuresan-op.citae, pag. 156 25Legiuitorul a prevazut derogari de la forma autenticd a contractului de donatie. Sunt previizute urmatoarele: Donatia deghizata, donatia indirect, darul manual si un caz mai aparte donafia cu sarcini. 6.1. Donatia deghizata Este stabilit ci ne aflim in fata unei donafii deghizate, cénd donatia este ascunsa printr-un contract public cu titlu oneros. in respectivul contract public se declara in mod mincinos c& s-a pretins 0 contraprestafie in schimbul dreptului transmis de donator. Ex: Se stabileste un pre} pentru dreptul (real sau de creanga) transmis, desi nu se plateste pretul. ‘Suntem in fafa unei simulafii, Aceasta const in incheierea intre parti a unui act real, secret cu titlu gratuit si incheierea unui alt contract, cu titlu oneros, aparent, cu scopul de a ascunde terfilor operagiunea juridicd reala a pargilor”. Donatia deghizatd este considerati valabili daca indeplineste conditiile pentru validitatea contractelor si conditiile speaciale de fond pentru donafii. Sanctiunea nerespectirii formei contractului care deghizeazi donatia este nulitatea absolut a donatiei deghizate. Sarcina probei apartine celui care are interes si demaste deghizarea, find admise orice mijloace de proba. Deghizarea unui contract poate fi completa sau partiala. Se considera c& este completa(totala) atunci cand se urmareste a se ascunde natura contractului secret™*. Pentru ca o donatie sa fie deghizaté considerim ca trebuie sa indeplineasca cel putin urmatoarele conditii: -si existe o vaditd neconcordanta intre voinja real si cea declarata aparent -neconcordanfa s& fie urmarea voinfei constiente a partilor -scopul neconcordanfei si fie inducerea in eroare a tertilor -actul aparent s& intruneasca conditiile de valabilitatea cerute de lege 7 Mi Muregan-citat de M.LMutiu-op.itate, pag.87 38 C gtinescu, C Birsan-Drept civil: Teoria general a obligatilor, Editura ,AII", Bucuresti, 1999, pag.74 26-actul aparent si ocoleasc’ o prohibitie stabilita de lege pentru doantii. problema demna de semnalat si refinut este cea prevaizutd la art.1091 alin 4 C.Civ, unde se stabileste in favoarea mostenitorilor rezervatori o prezumtie relativa conform careia pani la dovada contrari, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau ciitre soul supraviejuitor este prezumata a fi donasie dacd instriinarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului sau abitafiei sau in schimbul intrefinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumia opereaz& numai in favoarea descendentilor, ascendentilor privilegiagi si a sofului supravietuitor ai defunctului daca acestia nu au consimtit la instrainare”. Deghizarea nu poate fi invocaté, in situajia de mai sus de un mostenitor in linie dreapta sau de soful supraviejuitor, care a consimtit la incheierea actului® Deghizarea(simulatia) se poate realiza si prin reprezentare sau interpunere de persoane. $i in aceast& situafie este necesari respectarea conditiilor de fond si de forma supuse de lege. Pentru a se usura dovada simulatiei legea civild stabileste uncle prezumtii absolute de persoane interpuse(art.1033 alin 2 C.Civ)". Donatia deghizati nu numai cd nu inlaturd din viafa social anumite probleme dar este izvorul care genereazi altele noi. in cazul ivirii unor litigii instangele sunt puse in situafia a dovedi simulafia. Dac s-a dovedit existenfa unui asemenea act se pune problema care reguli urmeaz a se aplica. Doctrina a stabilit c& instantele pot proba simulatia in conformitate cu regulile generale aplicabile simulatiei, intre pari producéndu-si efectele actul simulat. Dac terjii cunosc numai actu! aparent, pot utiliza pentru a proba, orice mijloc de proba, inclusiv proba cu martori. 6.2. Donatiile indirecte Definind donatiile indirecte, prof.F.Deak subliniazd cd acestea sunt acte juridice inspirate de voinja de a gratifica, dar inffptuite pe calea unui alt act juridic, decat donatia propriu-zisi. Aceasta definire este preluata in doctrina'. © Decizia T'S.catei.1.1150/1984-citaté de D.Plorescu-op.itate, pag.131 “© jr. 1033 alin (2) C. Civ: “Este prezumsta persoand interpusi, pnd la proba contrari, orice rudd a donatarul ka & cael mostenire acesta ar avea vocatie in momentul donatie si care nu a rezultat din edsdtoria cu donatorul”. *"D.Florescu-op.citate, pag. 131 27Din enungul de mai sus, edt si din definitiile din doctrina rezulta in mod clar ca suntem in fafa unei situafii de a dona, care nu mai este ascunsii ca in cazul donatiilor deghizate. Condigiile de valabilitatea a unei donatii indirecte sunt: -indeplinirea conditiilor de fond ale donatiei -indelinirea condifiilor de fond si forma prescrise de lege pentru actul juridic prin intermediul careia se realizeaza Ex: Renta viagera constituita in favoarea unui ter}. in cazul rentei viagere, potrivit art.1098 C.Civ, dac& aceasta a fost infiintata prin donatie, va fi supusi reductiunii daca intrece portiunea disponibila si este nul daca s-a facut in favoarea unei persoane incapabile de a primi”. Actele juridice cele mai folosite pentru realizarea unei donatii sunt: -renunjarea la un drept -renuntarea de datorie -stipulafia in folosul altuia(unei terfe persoane) -contractul de asigurare pe viafi care se face in favoarea unui tert beneficiar. La aceste donajii forma autenticd nu mai este o conditie esentiala si generala de valabilitate a liberalitajii(art.1011 alin 2 C.Civ). 6. Acest act trebuie faicut cu intentia de a gratifica. Renunfarea la un drept Actul in sine nu poate fi calificat automat ca o liberalitate. Este un act abdicativ pur si simplu, care nu intotdeauna este gratuit, ci poate fi si oneros. ML.Mutiv-op.citate, pag 88 M Costin, M-Muresan, V.Ursa-Dietionar, op citate, pag. 195 © Ark 1018 C. Civ (1) Donatorul nu rispunde pentru evictiune decat dac8 a promis expres garanta sau dact cevietiunea decurge din fapta sa ori dintr-oimprejurare care afecteazA dreptl transmis, pe eae a cunoscut-o si nua ‘comunicat-o donatarului la incheierea contractulvi {2) In cazul donatiei cu sarcini, in Timita valrii acestora, donatorul rispunde pentru evietiune ca si vinzstoral” ‘Art 2296 C. Civ.: “Fideiusorul, chiar solidar, poate opune ereditorilor toate mijloacele de aparare pe care le putes pune debitorul principal, afaré de cele care fi sunt strict personale acestuia din urma sau care sunt excluse prin angajamentul asumat de fideiusor. 28Pentru a fi calificat ca 0 donatie indirect, trebuie si constatim ca ,,s-a facut cu intenfia de a gratifica” de cdtre renungitor. Numai prezenta intentiei de gratificare poate avea ca efect nasterea unei donatii indirecte. Fiind un contract, automat, donafia indirect prin renunjarea la un drept, trebuie acceptati de cel gratificat, Acesta trebuie s& accepte dreptul respectiv. Pentru ca renunfarea la un drept sa fie scutita de forma prevazuté pentru donatie, ea trebuie s& aiba un caracter abdicativ(sa fie pur abdicativa de drepturi). Cand nu are acest caracter si renunjarea se face in favoarea unei persoane determinate, suntem in fafa unei renunfiri translative de drepturi, si atunci situatia se schimba, si se supune forma autentic, a contractului de donatic. B Renunfarea la o mostenire in favoarea unei persoane, implic& douk momente, 0 acceptare a mostenirii si apoi transmiterea drepturilor objinute ca urmare a acceptirii catre o alti persoand, transmitere ce se face cu titlu gratuit. 6.2.2. Remiterea de datorie Acest act juridic, consta in aceea cd actiunea unui creditor de a renunjacu tity gratuit la dreptul de a-si valorifiea creanga pe care 0 are impotriva debitorului sau, cu consimfimantul acestuia din urma, creditorul avand intentia de a-I gratifica, Debitorul isi sporeste patrimoniul(realizeazi un folos gratuit, o imbogitire echivalenta cu valoarea creantei pe care 0 avea de platit catre respectivul creditor, ce 1-a gratificat). Donafia indirecti se poate realiza si prin plata datoriei altuia cu acceptul acestuia. Ex: Tatil plateste, cu intengie de gratificare, datoriile fiului. ‘Ad validitatem, se cere consimfimantul expres sau tacit al debitorului in vederea acceptari, in lipsa acceptarii, voinfa donatorului raméne 0 simpli oferta de a dona, care devine caduca. in ceea ce priveste conditiile de validitate si remiterea de datorie, ca mijloc de realizare a unei donafii, este supusi regulilor speciale, privind conditiile de fond. 29Oferta si acceptarea nu sunt supuse formalititilor impuse ad validitatem de la art.1011 alin 1 C.Civ. Remiterea de datorie, ficuti prin acte intre vii, este supusi regulilor care guvemeazA dupa caz, revocarea, reductiunea, raportul. Proba remiterii de datorie se face cu aplicarea regulilor din dreptul comun pentru proba actelor juridice civile, in general. Pot fi intocmite inscrisuri de catre pari, in care sf se prevada o plata fictiva, sau pur si simplu, s& confind conventia de remitere de datorie. in plus prin lege se restituie si prezumtia de liberare a debitorului in acest sens. 6.2.3. Stipulatia pentru altul Este contractul prin care stipulantul donator dispune cu cealalta parte(promitent) ca acesta din urmi si efectueze 0 prestafie(sa dea, si facd sau si nu facd) in favoarea terfului beneficiar(persoana straina de contract-donatar) in felul acesta infelegand si-l gratifice. Ex: Sa plateasca periodic 0 suma de bani. Sa contracteze un apartament pentru beneficiarul numit de stipulant. Stipulatia in forma de donatie trebuie sa indeplineascd doua conditii si anume: -si existe vointa de a stipula in folosul terqului(de a-1 gratifica), se cere ca aceasta vointa si fie cert’, neindoielnicd -beneficiarul s& fie determinat sau determinabil. in ceea ce priveste acceptarea, nu este neaparat necesar ca beneficiarul gratificat si-si manifeste voinfa in acest sens. Aceasta 0 deosebeste de remiterea de datorie, de renuntarea la un drept. Dreptul ce se naste in favoarea terqului, se naste direct in patrimoniul sau din momentul incheierii contractului intre stipulantul donator $i promitent, independent de vointa terfului bebeficiar. Donatia devine irevocabild numai in momentul acceptari ei”. © Fy Deak-op citate, pag.157 306.3. Darurile manuale Darul manual, este o varietate a contractului de donafie, avand ca obiect bunuri mobile corporale, care se incheie valabil si se executé prin remiterea efectiva a bunului de la donator, fra indeplinirea vreunei formalitai Din definitie observam ca se refer numai la bunuri mobile corporale, si este necesari tradifiunea(predarea efectiva a bunului), (art.1011 alin 4 C.Civ). Valoarea bunurilor ce pot fi transmise ca dar manual este de pani la 25.000lei, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Plafonul valoric se reactualizeaza periodic prin Hotirare de guvern. Conditiile cerute pentru validitatea darului manual sunt: -acordul de voin& al prtilor de a transmite si de a dobandi cu titlu gratuit -s& aiba loc traditiunea reali a bunului daruit, Remiterea efectiva a bunului, care insojeste consimjiméntul, da darului manual caracter de contract real. Din punct de vedere al formei, darul manual este scutit de prevederile art.1011 alin 1 C.Civ™. Dobandirea proprictaii bunului ce constituie obiectul darului manual, se face prin traditiune, care constituie unul din modurile recunoscute de dobindire a i(art.557 C.Civ). Darurile manuale sunt, la fel ca celelalte donafii, supuse principiului propri irevocabilitayii®. Referitor la obiectul darului manual, care trebuie si indeplineasea condifile supuse de lege pentru existenfa lui valabila mai notim ci, tradifiunea fiind de esenja darului manual, pot constitui obiect al acestui tip de donajie numai bunurile susceptibile de traditiune efectiva. Nu pot constitui obiect al darului manual bunurile mobile necorporale si imobilele. * Decizia T-S.catcivli-L1515/1986 RRD.L6/1987, pag.66 Decizia T.S.cat.civild-L 1241/1972 in contractul de donate pe 1972, pag.110 ® Decizia T-S.catcivild-1211/1978 in RRD L2/1979 Decizia T-S.cat.civili-1291/1978-Repertoriu 1975-1980, pag.97 31Prin traditiunea bunului nu trebuie si se infeleagi neaparat o deplasare fizicd a bunului de la donator la donatar, efectele sale juridice putndu-se produce si printr-o traditiune implicita. Ex: Se predi de donator cheile unui dulap unde se gisese cirtile donate(biblioteca). Pot fi obiect al darului manual acfiunile normative care pot circula de la man& la mana(biletele de banca). Chiar si darul manual poate fi afectat de o sarcina pe care donatarul este inut si o indeplineasca sub sanctiunea revocairii pentru neindeplinirea conditiei. Traditiunea reali este un element esential al darului manual, iar nu un mod de executare a contractului. © simpli promisiune, chiar dovediti cu un inseris, a unui dar manual, acceptati de viitorul donatar, nu constituie dar manual dac& nu este insotita de traditiune. Dac bunurile se afla deja in mana donatarului darul manual este considerat perfect prin simpla declaratie a donatorului i intélnirea acestei vointe ce cea a donatarului. Este considerat dar manual si depunerea de sume de bani pe numele altei persoane. Daca persoana care primeste suma este copilul minor, respectiva sum nu mai este bun comun al parjilor, nu va mai putea constitui obiect al unui partaj la incetarea comunitafii de bunuri in caz de divort. Dup& 1990 cénd pe piafa noastri au aparut carnetele de depuneri bancare pentru persoanele fizice, se considera tot dar manual retragerea unei sume de pe un asemenea camet $i depunerea pe carnetul altei persoane, chiar daci comunicarea se face prin mijloace de comunicare bancare(interbancare). Nu poate fi considerat dar manual fapta unei persoane de a inmdna un camet de CEC unei persoane fir a-i cere acesteia, prin nominalizare, posibilitatea de a folosi bani depusi. Idem cardul. Nu constituie dar manual predarea citre cel gratificat a unui carnet de cec in care acesta este inscris in clauza testamentard, intrucat drepturile sale se vor naste numai la moartea titularului carnetului. 32O varietate a darului manual o constituie darurile de nunta. Acestea au situatie aparte(sunt 0 categorie special de donatie). Acestea constau in daruri daruite de ter}i unui sof, ori ambilor, cu ocazia celebrarii cAsatoriei. ‘Aidoma cu darurile manuale, se cer si fie indeplinite do -acordul de vointa -traditiunea material a bunului daruit. Li se aplicd regulile generale privind donatiile, inclusiv in ceea ce priveste principiul irevocabilitagi. Problema darurilor de nunté a creeat diverse opinii in practicd fapt pentru care instanfele supreme au luat o serie de decizii prin care au clarificat diversele situafii in care se supuneau precizati. Deciziile se refers la calitatea de bun comun, daruri faicute de gaviuti, cumpérarea in rate cu bani primiti de la paringi, etc. Coneluzii: -darul manual este o forma special a contractului de donaie -are ca obiect bunuri mobile corporale -are ca esen{i traditiunea-predarea efectiva materiala a bunului -donatarul posesor este prezumat proprietar in conditiile art.919 alin 3 C.Civ -sarcina probei incumbé celui ce contesta validitatea darului manual -se poate dovedi prin orice mijloc de proba(inceput de dovada scrisa, martori, prezumtii, conform regulilor generale in materie de proba). fectele contractului de donatie Efectul translativ de proprietate Principalul efect al contractului de donatie, este transmiterea dreptului real de proprietate asupra bunului donat, sau altfel spus, dreptul care formeazi obiectul contractului de donajie se transmite din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului®’. “© D Florescu-op.citate, pag.127 33Transmiterea proprietatii este principalul efect al contractului de donatie, dar prin donatie se poate face si stingerea unor obligafii prin renunfarea donatorului la un i, cu acceptul acestuia, avand loc o remitere de drept de crean{& in favoarea donataruh datorie, Codul Civil reglementeazi cesiunea de creanfi in capitolele rezervate vanzarii, insi nu exclude ca posibilitatea ca aceasta sA se produca si printr-un act cu titlu gratuit, cum este donatia. Desigur ca se vor aplica regulile cesiunii cu derogari specifice ce se nase din natura gratuita a contractului. 7.1. Obligatiile donatorului De indata ce contractul de donatie a fost incheiat, in sarcina pirjilor apar obligatii specifice. Daca analizim definijia donafiei este evident c& acest act are un caracter translativ de proprietate gi prin urmare, donatorul trebuie si predea bunul donat. O obligatie de a da”. 7.1.1. Deci prima obligayie este de a preda bunul donat. Transferul proprietZfii are loc prin efectul realizarii acordului de vointi manifestat in forma autenticd pretinsd de lege, sub sancjiunea nulitati. Fac exceptie darul manual(se transmite proprietatea prin tradifiune). 7.1.2. A doua obligatie a donatorului const in ,,garangia contra evictiu viciilor lucrului donat”. in principiu donatorul nu are aceasta obligatie, pentru ci suntem in situatia unui contract cu titlu gratuit, nu oneros ca la vanzare. Prin exceptie, este angajata rispunderea donatorului in urmatoatele situaii: -dac& donatorul si-a asumat in mod expres, prin contract aceasti rispundere pentru evietiune i vicii” Ex: atest cdi bunul nu este grevat de sarcini sau servituti Se angajeaz c& rispunde pentru viciile ascunse ale bunului donat -dac& evic{iunea provine din faptul personal al donatorului © DFlorescu-opcitae, pag.128 34Ex: donatorul, dupa incheierea valabila a donatici, vinde si predi bunul mobil cumparitorului -in caz de dol, donatorul rispunde de pagubele produse donatarului, de viciile ascunse ale bunului transmis, pe care le-a cunoscut dar nu le-a comunicat donatarului(si se dovedeasca intenfia si culpa donatorului) in cazul donatiei cu sarcini, donatorul rispunde pentru evicfiune impotriva valorii sarcinilor la care este obligat donatarul. 7.1.3. A treia obligatie consti in obligatia de conservare a bunului daci predarea nu s-a executat in insisi momentul incheierii contractului ci ulterior. El va rispunde de pieirea sau deteriorarea provenita din culpa sa. Daca donatorul a fost pus in intarziere cu privire la predarea bunului, acesta va rispunde, de asemenea, pentru pieirea total sau partialé a acestuia. Aceasti obligajie de pastrare a bunului nu trebuie infeleasd de donator ca o simpli depozitare ci c4 poate pastra bunul in orice condiii, deci el va trebui si depund toate diligentele necesare pentru ca bunul si poati fi pus la dispozitia donatarului exact in starea in care se afla atunci cfind s-a facut donatia. 7.2. Obligat Contractul de donafie, in forma clasica nu creeaza in principiu niciun fel de obligatii in sarcina donatarului, ci numai o indatorire calificatd ea 0 recunostin{a” fatii de donator, de gestul acestuia de gratificare. in cazuri expres mentionate nerespectarea acestei indatoriri se sanctioneaz cu revocarea donafiei pentru ingratitudine. Daca ne aflém in prezenta unui contract cu sarcini, donatarul pe Kinga obligati de recunostin{Z, 0 are si pe aceea pe care si-a asumat-o cAnd a semnat contractul de donatie. Nu trebuie si confundim sarcina cu conditia rezolutorie, fiecare avand un regim juridic propriu. Sareina-este un element care condifioneaz, prin indeplinirea ei perfectarea donatici, se deosebeste de conditia rezosutorie. 35Conditia supus’ donatarului nu creeaza nicio obligatie pentru el. Donatarul este liber si actioneze ffird a risca si-si angajeze rispunderea. Se are in vedere cA prin condigie se infelege o modalitate care in caz de realizare, desfiinfeaz dreptul afectat de ea. Sarcina supusi donatarului il obliga pe acesta, executarea sarcinii niscénd in persoana donatarului dreptul de a intenta o actiune in executare(revocare). Sub al doilea aspect, in limita sarcinii, un contract cu titlu oneros gi bilateral, neexecutarea sarcinilor previzute atrage anumite efecte specifice contractelor sinalagmatice. Neexecutarea sarcinii poate determina pe donator sa introduc& o actiune in executarea ei ori chiar si ceara revocarea donatiei. Sarcina trebuie s& fie posibila, licité si morala. Art.1006 C.Civ prevede o situatie special in cazul cAnd sarcina a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasii, putdindu-se cere revizuirea sarcinilor sau conditiilor. 7.3. Opozabilitatea contractului de donatie fafa de terfi Opozabilitatea unui contract, desemneaz& posibilitatea pe care o are partea contractanti de a se prevala de existenta si de efectele ce decurg din el, faji de terfi(acele persoane care nu au participat la incheierea lui). Opozabilitatea fata de terfi actioneazi in dublu sens, ceea ce inseamnd cA si tertii pot s& invoce la randul lor, existenfa unui contract impotriva parfilor insasi ale acelui contract. Contractul de donafie valabil incheiat constituie un titlu la indeména partilor contractante si acestea se pot folosi ca mijloc de proba, atunci cand, terful revendicd proprietatea bunului donat. Daca donatia a avut ca obiect bunuri mobile, atunci donatarul dobanditor de bund credinj& se va putea apara invocdnd in fata terfilor beneficiul prevederilor art,935 C.Civ si 919 alin 3 C.Civ daca suntem in situatia donarii unei creange", Art 935 C. Civ. “Oricine se afl la un moment dobandire a dreptului de proprietate asupra bunull ‘Art 919 alin (3) C. Civ: “Pana la proba contrar, posesorul este considerat proprietar, eu excepfia imobilelor inscrise {in eartea funciara in posesia unui bun mobil este prezumat ef are un titlu de 36in cazul imobilelor, pentru ca contractul de donatie s& fie opozabil fa’ de terti, trebuiese indeplinite, obligatoriu, masurile de publicitate cerute de lege, adic’ inscrierea in cartea funciara. Pot invoca lipsa publicititii orice persoand interesata, cu exceptia celor ce au obligatia de a stdrui s& se facd transcriptiunea sau reprezentanfilor acestora, asemenca donatorul, pe considerentul c& au acceptat donatia”. Creditorilor chirografari, care au un drept de gaj general asupra bunurilor debitorului donator, donatia le este in principiu opozabila. Totusi, pentru a fi protejat legiuitorul a permis acestora si insatureopozabilitatea fai de ei a contractului de donatie, acestia putind introduce 0 actiune revocatorie(pauliand) daca vor dovedi existenfa unei exceptii certe, exigibile si anterioare actului atacat. Daca donafia s-a facut prin act simulat, atunci terful are deschisd calea actiunii in simulatie(art.1290 C.Civ). Cauze legate de revocare a donatiilor Desi in principiu donafia este irevocabila, legiuitorul a prevazut expres doud situatii cfind donajia poate fi revocati pe cale judiciara. Textul de referinfa este art.1020 C.Civ. (Donatia poate fi revocata pentru ingratitudine si pentru neexecutarea {ira justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul) si 0 revocare care opereazi de drept” (art.1022-1023 C.Civ)*. 8.1, Revocarea donatiei pentru ingratitudine * MLMutiu-op.citate, pag.98 59 Art, 1022 C. Civ.: “(1) Promisiunea de donatie se revocd de drept daca anterior executiri sale se iveste unul dintre ccazurile de revocare pentru ingrattudine previzute la art. 1023. {@) De asemenea, promisiunea de donajie se revoc’ de drept si atunci cénd, anterior executari sale, situatia material a ‘promitentului s-a deteriorat intr-o asemenca misurd ineat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasd pentru ‘cesta ori promitentul a devenitinsolvabil” ‘Art. 1023 C. Civ.: “Donatia se revoc& pentru ingratitudine in urmatoarele eazur 1) daca donatarul a atentat la via{a donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stind eX alti intenfioneacs si atenteze, nu Ia instinjat; ') dacd donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injuri grave fafa de donator; ©) daca donatarul refuzi in mod nejustificat si asigure elimente donatorului ajuns in nevoi bbunului donat,tinéndu-se inst seama de starea in care se ala bunul la momentul donate. 37 actuale aPentru a-l feri pe donatar de abuzul donatorului, dar si pentru a-I avertiza pe donatar pentru care fapte va putea pierde ceea ce a dobandit prin actul de gratificare, legiuitorul a fost pragmatic si expres, prevazand la art.1023 C.Civ care sunt cazurile care fac posibild revocarea pentru acest aspect. Dispozitiile opereazi si in cazul darului manual. Altfel spus, sunt prevazute urmatoarele trei situatii: -daca donatarul a atentat la viaja donatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind cd alfii intenfioneaza sa atenteze, nu I-a instiinjat -daci donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fafa de donator -daci donatarul refuz in mod nejustificat si asigure alimente donatorului, in limita valorii actuale a bunului donat, {indndu-se seama de starea in care se afla bunul in momentul donatiei. 8.1.1. Atentat la viata donatorului Const in incercarea donatarului de a suprima viaja donatorului, cu intentie, chiar gi tentativa find suficienta pentru a justifica revocarea, Acest motiv poate fi invocat chiar daca impotriva donatarului nu s-a pronunfat o hot&rare de condamnare definitiva, fiind suficienta stabilirea fara echivoc a intentici de a omori. 0 problema ce a suscitat discufii, a fost aceea daci cel ce a dobandit o donatie, a atentat Ia viaja donatorului, iar la expertiz’ se constaté ci nu a actionat cu discernimant si dac& suntem in fata unei ucideri din culpa. S-a considerat ca in atari situafii donatia nu se poate revoca. Se poate revoca numai atunci cénd exist precis Limurita intengia donatarului de a atenta la viafa donatorului. Donatarul poate fi autor, coautor, instigator, complice la savargirea faptei.. 8.1.2. Fapte penale, cruzimi, injurii grave Este vorba de fapte stvargite de donatar fafa de donator. Fapte penale-cele incriminate de Codul Penal ori alte legi speciale 38Cruzimi-agresiuni fizice Injurii grave-insulte sau calomnii de o anumita gravitate Toate aceste fapte se cer a fi sivargite cu intentie. Instanta de judecata este singura in miisuri s& califice gravitatea. Injuriile grave, acestea pot fi adresate si rudelor apropiate, cu conditia ca prin acestea s& se atenteze la onoarea si demnitatea donatorului. Simplele cuvinte jignitoare adresate donatorului nu constituie cauza de revocare a donafiei, De asemenea nici simplele certuri intre parti sau imprejurarea ci donatarul I-a ameningat pe soyul donatoarei nu atrag revocarea donatiei in baza art.1023 C.Civ. 8.1.3, Refuzul nejustificat de alimente Poate fi considerat motiv de revocare a donajiei atunci cand donatarul desi avea posibilitatea de a da, a refuzat fit nicio justificare si rispund’ cererii donatorului, fiindu-i indiferenti starea de nevoie a acestuia care ii Ricuse 0 liberalitate. Donatorul poate cere alimente de la donatar, daci nu are rude care si alba obligatia a i le da, pentru c& obligatia donatarului este subsidiara. Exceptie face nevoia urgent de alimente conjugati cu distant la care se giisese cei ce au obligatia de a i le furniza. Obligatia inceteaz Ia deces, daci donatorul a dobndit suficiente alimente intre timp. Cel interesat s& introduca cererea de revocare a donatiei, trebuie sa fin’ seama cA aceasta nu opereazi de drept si se prescrie in termen de 1 an din ziua in care donatorul a stiut ci donatarul a savarsit fapta de ingratitudine. Neintroducerea actiunii inlduntrul acestui termen creeaz’ prezumtia ci donatorul I-a iertat pe donatarul ingrat. Apreciem c& suntem in fata unui termen de decidere din drepturi nu de prescriptic, cum se arata in C.Civ. 39‘Actiunea in revocare pentru ingratitudine, avand un caracter de pedeapsi civila®' da nastere la o serie de consecinfe, care 0 caracterizeaza si o particularizeazi, dintre care amintim: -este © acfiune strict personala. Dreptul la promovare apartine numai donatorului, intrucét implica aprecieri numai de ordin personal. in consesin creditorii $i mostenitorii nu pot uza de aceasta. Exist 2 exceptii pentru mostenitori cénd: -daca a fost introdusi de donator, iar acesta a decedat inainte de terminarea procesului -dact donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care acfiunea putea fi introdusa. -fayi de caracterul sancionator al acestei acjiuni, aceasta nu se va putea promova decét impotriva donatarului pentru c& acesta este autorul faptei de ingratitudine. Deci nu se poate intenta impotriva mostenitorilor donatarului, dar nici continua cu ei, in caz de deces al donatarului in timpul solutiondri aetiunii -titularul actiunii, donatorul, (mostenitorii in conditiile specificate) poate ierta pe donatar. Se prezuma iertarea daca a trecut un an de cAnd s-a luat la cunostinyi de producerea faptei, sau de cand s-a produs fapta’. Termenul de 1 an, asa cum am aritat mai sus este de decddere nu de prescriptie. -admiterea actiunii de revocare, care este esentialmente personal nu produce efecte retroactive fai de teri. Drepturile dobandite de acestia rman neatinse, dar donatarul va fi obligat la restituirea integral fai de donator, fie a bunului ce a fost daruit, fie valoarea apreciaté in momentul pronuntarii hotirarii de revocare. Toate donatiile, indiferent de forma in care au fost f&icute sunt susceptibile de revocare pentru ingratitudine. 8.2. Revocarea donafiei pentru neexecutarea sarcin 5! Fy Deak-op ciate, pag.177 Devic 429/1988 a Tribunalului Suprem sectia civilé in RRD 15/1989, pag.61 40‘Asa cum stim, donatia este un contract cu titlu gratuit. Legiuitorul a admis ca donatorul s& poata stipula in contract si anumite obligafii(sarcini) pentru donatar. Ajungem astfel in situatia transformérii caracterului din unilateral in bilateral, si vom avea efecte specifice acestui gen de contract(bilateral). in cazul in care donatarul nu-si indeplineste sarcina impus& prin contract, donatorul are la dispozigie 2 cdi pentru revocare ori continuare: -poate cere executarea sarcinii -poate cere revocarea donatiei-actiunea in revocare. Actiunea in revocare apartine donatorului. Este ins& transmisibil prin deces, ca orice drept patrimonial. Efectele revoc&rii pentru neindeplinirea sarcinii de catre donatar sunt: -desfiinarea retroactiva a contractului de donatie -reintrarea bunurilor in patrimoniul donatorului. Prin desfiinfarea retroactiva a contractului de donafie are loc repunerea partilor in situajia anterioari. Dreptul trecut in patrimoniul donatarului se desfiinjeazi retroactiv. Aceasti revocare nu se produce de drept, fiind necesara introducerea unci actiuni juridice. inainte de pronunjarea revocarii instanja poate acorda donatarului un termen de grafie pentru executarea sarcinii. Dreptul Ia actiune prin care se solicit executarea sarcinii sau revocarea donafiei se prscrie in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executati. ‘Actiunea in revocare nu mai are un caracter personal ca actiunea in revocare pentru ingratitudine, si poate fi promovati de donator, mandatarul stu, mostenitori, cesionarul actiunii. P&rdji in aceasta actiune vor fi donatarul sau mostenitorii sai. Donatia ca liberalitate poate fi grevati de o sarcina care consta in obligatia instituitului, donatar sau legatar, de a conserva bunurile care constituie obiectul donatici si de a le transmite, la decesul siu, substituitului desemnat de dispunator. Oferta de donatie ficuté substituitului poate fi acceptati de acesta si dup’ decesul dispunaitorului. 41Acest tip de dispozitie poarta denumirea de substitufie fideicomisara si nu are fect juridic decat daca este permisa de lege. in cazul in care substituitul predecedeaz’ instituitului sau renun{Z in beneficiul liberalitafii, bunul revine substituitului, cu exceptia cazului in care s-a prevaizut ci bunul va fi cules de mostenitorii substituitului, ori a fost desemnat un al doilea substituit®. 9. Raportul donay Prin raportul donafiilor injelegem readucerea la masa succesorali a bunurilor pe care defunctul in timpul viefii le-a donat la diferiti descendenfi ori sojului supraviefuitor; au obligatia de raport si descendentii care vin la mostenire prin reprezentare. in ce priveste raportul, se face in naturé numai in mod exceptional. Cand este prevazut expres de lege, regula este ca se face prin echivalent. Sunt supuse raportului donatiile ficute de defunct succesibililor obligaji la raport indiferent de forma de realizare: act autentic, dar manual, donatie indirect. Nu sunt supuse raportului: -donafiile ficute cu scutire de raport -donajiile deghizate -darurile obignuite -fructele culese -bunurile ce au pierit fara culpa donatarului, Raportul donafiilor se poate realiza amiabil sau pe cale judecitoreasca. Termenul de prescriptie pentru exercitarea actiunii este de 3 ani Donatarul nu se poate apira impotriva actiunii de raport prin invocarea prescriptici achizitive. 10. Reductiunea donafiilor 5 an. 1000 C. Civs “Atunei ednd substituitul predecedea7’ instituitulul sau renunfa la beneficiu liberalitaii, bunul revine insltuitului, cu excepfia cazului fa care s-a previzut ci bunul va fi cules de mostenitorii substituitului ori a fost

You might also like

• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  SUN TZU

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3045)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3309)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2571)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoi

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7503)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25199)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5719)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7866)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2559)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20074)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  From Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5646)
• Life of Pi: A Novel

  

  From Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13473)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6537)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  From Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (10370)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  From Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7771)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9054)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12954)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20479)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9762)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25893)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2487)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  From Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9955)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13228)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9974)