2. VIATA PRIVATA A LUI STEFAN. Stefan cel Mare este odrasla cea mai insemnatai a familici Musiitestilor, si in cazul cind aceasta familie ar fi o ramur& a celei Basi ‘ibesti, cel mai mare din acest neam, hogat in naturi energice, spirite puter- nice si caractere mirete. Genealogia Inia fost stabi- lita prin cercetirile de mai imainte, si aice numai amintim ci stribunul din care se trage este acel Costea Musat, venit din Muntenia eu cei trei fii ai sei Petru, Roman si Stefan, care se ure’ unul dupi altul pe tronul Moldovei! Ca de obiceiu asupra domnilor nostri, aga nu se stie nimi¢ nici asupra lui Stefan in privirea datei naste- rei, nici asupra imprejurarilor vietei sale inainte de domnie. Presnpunind ins& ci ar fi avutvrista de 25 1. Tata tabela genealogict a marclui Stefan : Costea Musat T Petra Muyat 1375—139t. Roman Musat 1391 —1395. Stefan Musat 1395. Alexandra cel Bun 1401-1433 Bogdan Il 1449—1451- Stefan cel Mare 1457—1504, Comp. mai sus, p. 144, 172. Conform cu aceast% coborire din Musitesti gisim un document slavon din anul 1492, numind pe voevodul Moldovei Ste fan cel Mare, cu numele de Stefan Musat. Vezi Ulianitshi, p. 121: ,.posol Stefanov volosscago voevoda Afisal ‘.VIATA PRIVATA A LUI STEFAN By de ani cind s’a ureat in scaun la 1457, la moartea lui, in 1504, el trebue si fi trecut vrista de 70 de ani, o viati indestul de lunga. dack considerim in- cordarea neincetati a pmterilor sale atit fisice cit si intelectuale, in decursul de aproape jumatate de secol al domniei sale Stefan se cisitori dup& cum se obicinueste la ca- petele incoronate, indata dup urearea lui pe tron, spre a lisa odrasle scaunului firei. Numele insi, a intaiei lui sofii nu a fost pastrat de cronicari, care dau ca prima sotie a Ini Stefan pe Evdochia de la Kiev. El se insurase en aceasta princes in al 7-le an al domniei sale, la 1463, si eaera sora lui Simion Olelcovici, principele Kievului, vasalul regelui Polo- niei, care domneste intre 1455—14712. Existenta ei este adeverit’ si de un hrisoy din 1466, in care Stefan spune: «pentru sufletul sint reposatei mumei noastre Maria, si pentru sinita- tea doamnei mele Ludozia, §1 pentru saindtatea prea inbitilor coconi ai domniei mele Alexandru si Le- va>. Acest fiu al lui Stefan, Alexandru nu poate fi ins& copilul Evdochiei, pentru ca in inseriptia de la Rasboeni, domnul spune intre altele: «Si noi Stefan Voevod gi cu fiul nostru Alexandru, egit’am inaintea lor aici, si am facut cu dinsii_ mare rasboiu, in al 20-le an curgitor al domuici», (26 hulie 1476). Daca Stefan Iuase in cisatorie pe Evdochia in 1463 sau dup& cronica putneand in 1464, atunciin 1476 Ale- xandru, daca ar fi copilul Evdochici, ar fi avut munai 12 sau chiar 11 ani, in care eax nu intelegem cum ar fi putut el esi impreunaé cn tatal seu in contra Turcilor. Chiar daci am admite ca Alexandru, de si copil, s& fi insotit pe tatal seu in batalie, o altt im- 2. Urecie, Letopisere, I, v. 118. Cron putn. pune anul 6972—=1464 Veri si Picot, Chronique d'Ureche. p. 96896 VIATA PRIVATA A LUI STEFAN prejurare dovedeste intr’un chip inviderat ci Alexan- dru nu putea fi aga de tinér pe timpul bataliei de la Rasboieni, si ei deci nu era fiul Evdochiei. Anu- me o inseriptie de la Radiuti, pomeneste de un copil al fiului lui Stefan, Alexandru, copil mort si ingropat in acea méaniistire in anul 1480", Dact Alexandru ar fi fost fiul Evdochiei, ar fi trebuit si fi fost insurat si si fi avut un copil in al 14-le sau al 15-le an al stei sale! Alexandru era deci inviderat fiul unei altel femei a lui Stefan, care nici nu este de adm cA si fi stat septe ani neinsurat pe tronul Moldovei. Pomelnicul de Ja Bistrita ne si spune potrivit cu a- ceste imprejuriri, e& Alexandru era fiul Marustet*. De si Marusca este citati im pomelnic la sfirsit dupa cele doue Marii, nu insamni ci ea a fost ultima so- tie a lui Stefan, intru cit daci am admite aceasta, atunci na am intelege cum accastit Marusea ar putea fi, dup& pomelnicn] de la Bistrita mama lui Alexan- dru, pomenit documental in 1466, pe cind Stefan trdia inci cu Hvdochia. Trebue deci si admitem ca Stefan au avut inainte de Kvdochia o alt& sotie. Ma- rugea, muma Ini Alexandru, care trebuia sa fie cel putin de 17—18 ani la batalia de la Rasboeni, si apoi de 21 eind pierde pe fiul seu Bogdan. Cind va fi murit Marugea nu se stie; insi Evdochia a reposat in 25 Noemvrie 1467, dupa cum arati Ureche si eronica putneani. In 1472 Septemvrice 24 Stetan se casitoreste a 3-0 vii 3. latt textual inscriptiei tradus din slavoneste: Evlaviosul si de Hristos inhitoru! Ioan Stefan Veevod domnitorul farei Moldovei, fiul Jui Bogdan Voe- vod, au infrumusetat acest mormtnt nepotului sex Bogdan Voevod fiul lui Ale xandru Voevod, in anul 6988 (1480) Ian. 30. (Aelehisedek in Conv. lit, XVI p. 372) DL Hasdew Col. lui Traian, 1869 N-ro So. sustine ci Ale- xandru era fiul Evdochiei 4, Melchisedeh in Revista Tovilescu: ..gosposja ego Evdochia, Maria i @ragaa Maria, i Marugca mati Mlexandroi* (doamnele lui, Evdochia, Maria gi alti Marie si Marusea muna lu’ Mexandrn.A A LUD STEFAN 397 cara cu Maria din Mangop, «unde cra o domnie cres- tina sub hanul de Crim», cum spune cronica putnea- nai. Maria era de inalté vii, din neamul Comnenilor, e&ci o ramura a acestei familii se retrasese in acea peninsula, dupa caderea Trapezuntului sub domnia Tureilor®, Aceast& unire nu pare a fi fost fericita, cici o vivala mindraé si frumoasi veni si disprte in curind Mariei inima gi tronul lui Stefan. In anul chiar al cisatoriei sale cu Maria din Mangop, Stefan cel Mare luase ca prinse, in rasboiul purtat coutra Ini Radu cel Frumos, pe sotia acestuia Maria si pe fiica lui, pe care cronicarii o numese Vochita, iar inserip- tile tot Maria‘, pe care le duse la Suceava. Aice se vede ci farmecul fiicei lui Radu prinse in lat sim- tirile lui Stefan, care incepu a umbla dupa ea. Pro- babil ca dupa timpurile de atunci si find inca si prinsa, o lué de concubina, si alipindu-se tot mai mult de ea, se desficea de legiuita lui sotie. Nici nn document 1m ne au pistrat stiri asupra luptei inte- resante intre o sotie delasaté si o fericita rivala. Pa- siunile pe atunci eran mari; inima. stipinea totul si eugetarea asculta de ea. Fiind dat caracterul cel energic al lui Stefan, inaintea voinfei céruia toate piedecele trebuiau s& se plece, credem ci Maria din Mangop mai mult a plins de cit a luptat. Stefan cu toate aceste nu vroia si lepede pe Maria din Man- gop, spre a se insoti cu iubita inimei lui, c&ci curind dupa ce Stefan aduce pe fata lui Radu Voda in Su- ceava, se intimpl& cd moare socrul seu, principele Mangopului, si Stefan devine mosgtenitor prin fen lui a stapinirei aceluia din Crimeea, aliturea cu fra- Vezi izvonrele citate in Z, Picot, Chronique d’Ureche, p. 112 6. Creche, in Letopiseye, I, p. 125: .Radu Voda lasind si pre doamna sa Maria si pre fica sa Vochife, au fugit 1a ‘Turei*. Inscripfia de Ia Patna (Con- vorbiri literare NVI, p. 425) pune: Maria fiica lui Radu Voda. Drugaa Maria din pomelnicnl de la Bistrita.398, VIATA PRIVATA A LUI STEFAN tele sofiei sale Alexandru. Stefan stiu si aice si puna interesul domniei mai pre sns de cit plecarea inimei Ini, si urma inainte a trai cu femeea de eare simtirile lui se instrainase cu totul, In 1475 inst dupa lima lui Inkie, in eare Caffa find luati de Turci, Mango- pul intri' in stipinirea lor, Stefan cel Mare ne mai avind nici un interes a pistra ca sotie pe mostenitoa- yea acelei domnii pierdute, se desparte de odrasla Com- nenilor, si duce la altar pe cealalti Marie sau Vo- chita fata lui Radu Voda?. Cea lepadati mai duce © existent’ améiti timp de doi ani, si moare in floa- rea vristei, in 1477 Deeemvrie in 19, dupa insotirea lui Stefan cu Maria lui Radu, dovada invederati ei fusese pirisiti. Pe mormintul ci in ministixea Putna se afla pusa © inseriptiune: «In anul 6985 (1477) luna Decemvrie in 19, reposat’au evsevioasa roaba Ini Dumnezeu Maria, doamna evseviosului Joan Stefan Voevod». Pe aeopere- mintul de stofit cusuta cu fir amormintului, se vede por- tretul ci, care o inf&tosazi moarti, imbracata in haine de doamnai, cu coroani imperiala bizantink pe cap. La doue colturi a le acoperemintului se vede cusuta pajura cu doue capete, marca imperiului bizantin, iar la celelalte capete este 0 monogramé’ greaci, sem- nul familici imperiale bizantine din care se trigea®. Maria fiica Ini Radu a fost cea de pe urma& sotie a lui Stefan cel Mare. Ea a trait inca 7 ani dup’ moar- tea sotului ei, si a reposat in 1511, inmormintindu-se in minastirea Putna*. Dintre numeroasele concubine 7. Vezi Urecke in Letopisete, p- 129, care apune c&sitoria Ini Stefan ex fiica lui Radu intre lupta de Ja Racova si cea de la Rasboieni, Asupra rela- fiilor lui Stefan cu Mangopul, vezi mai sus p. 335- ‘8. Vezi inscripfia de pe peatra si cea de’ pe acoperemint precum si des- crierea acestuia in Melchisedek. Iniscriptin de la Rasboieni in Convorbiri lite- rare XVI, p. 425. 9. Ureche in Letopisetes I, p. nistirea Patna, (Melchisedek, 0 vizist la cite-va’ manasti 151. Piatra mormthtala care’ se’ aff la ma: si biserlei: din Bi-VIATA PRIVATA A LUI STEFAN 399 a le lui Stefan, amintim pe singura, a cireia nume a fost. pistrat de istorie, Maria Rares, din Harlau, mu- ma_celebrului seu fiu natural Petru Rares. Dintre copii lui Stefan cel Mare sunt cunoscuti ur- matorili Allevandru, cel mai mare, niiscut din intaia lui sotie Marugca, vristnic sau aproape de vristnicie la bata- Tia de la valea Alba, unde el lua parte alaturea cu Stefan. Se insoaraé curind dupa aceea, si are un fiu Bogdan ce moare in pruncie in 1480. Alexandru insusi moare si el inainte de tatal seu in 28 Tulie 1496". Al doile fiu al lui Stefan este Bogdan fiul Ev- dochiei, (altul de eit umagul lui Stefan, pe care ‘1 vom videa c& este fiul Mariei lui Radu), de oare ce este amintit in 1467 adic& in anul in care toemai Evdochia moare, Acest Bogdan numit si Bogdan-Vlad, fusese nascut dupa 1466 Tulie 9, data documentului citat mai sus, care pomeneste ca fii ai lui Stefan numai pe Alexandru si pe Elena. El era deci un prune de ceva peste un an la redactarea documentului care il aminteste", El moare ca copil de 18 ani in 1479”. Al treile fiu al lui Stefan este unul Petru, facut tot cu Evdochia din Kiev, intru cit el este amintit in 1472 August in 29, inainte ca Stefan cel Mare sifi luat de sotie pe Maria din Mangop, ceea ce se intim- pla in acelag an la 20 Septemvrie ™. covina, in Revista Tocilescu, 1. p. 256) nu poarti pe ea nici o datt, find sapata inc din timpul viefei Mariei. 10. Ureche in Letupisete, I. p. 135. Alexandru este amintit in urm&toarcle documente: 1466 (Arh. ist, I, 1, p. 114), 1467 (Wickenhauser, Moldovitza. p_ 66), 1472 (Arh. ist, [. 1. p. 124), 1473 (Wiekenhauser. p. 69), 1476 (Uricariul Il, p. 249), 1487 (Aelehisedek, Chron. Roman. I, p. 136, 147), 1495 (Idem, Chr. Husului, p. 15). 11. In afari de acest document din 1467: Oct. 9 (Wickenhauser, p. 68), mai este amintit acest Bogdan in doue al'ele, unul din 1473, (Idem, p. 69) si altul din 1476, (Columna Iui Traian, 1876, p. §59)- 12. Ovecke, in: Letopisete, I, p. 132. 13. Petru se afl& amintit in urmatoarele documente: 1472 (Arh. ist., I, 1,400 VIATA PRIVATA A LUL STEFAN Petru moare si el putin timp dupé Bogdan, in ace- lag au 1479, si ambii frati par a fifost ingropati in acelag mormint, de oare ce ii gisim cupringi in una si aceeasi inseriptic: «Aici sunt mormintele robilor lui Dummezeu Bogdan si Petru, fiii lui Ioan Stefan Voe- vod, domnul Moldovei. Au mnurit Bogdan in 26 Tulie 6987, Petru in 1 Octomvrie 6988», adec&d in acelas an de la Hristos 1479, dac& considerim anul vechiu ce incepind la 1 Septemvrie Al patrule fiu al Ini Stefan este al doile Bog- dan, naiscut din cisitoria cu doamna Maria fiica Ra- dului Voda, cam pe la anul 1477. Imprejurarea ci doi fii ai lui Stefan, Ambii in viati in acelas timp pana la 1479, cind moare Bogdan finl Evdochici, poarta. acelag nume de Bogdan, nu trebue s& ne para stranie, intru cit in timpurile vechi se obicinuia adese ori a se numi mai multi copii cu acelag nume favo- rit, si chiar astazi inc& se intilneste acel obiceiu. Apoi ei se deosebean intru cit va la nume prin aceca ca cel dint&iu purta numele de Bogdan-Viad, pe cind celui al doile i se zicea Boydan curat. Acest Bogdan fu singurul din fiii legiuiti ai lui Stefan, care supra- vietui tatalui seu. Pe la 1502 el eva un tinar de a- proape 25 de ani, dup& cum ne spune o relatie ye- netiana *, Afar de acesti 4 fii legiuiti mai rimase dupa moartea Jui Stefan si un fiu natural Petru Rares, care mosteni insa mai curat de cit cel legiuit caracterul risboinic, intreprinz heastimparat al tatdlui seu. p. 124), 1473 (Wiekenhanser, py. 69), 1476 (Col lui Traian, 1876, p. 559), 1479 April 29, (Uricarul Il, p. 249). 14. Inscripjia adust veri in Arhiva romaneased a D-lai MZ Cogilntceanu. U, P- 306. Asupra chestinnei controversate a inceperei anului vechia, vezi mai Sus, p. 266 si mrm. Exarhu. Colectia Iwi Marin Sanudo, VII, Raportul doctorului Muriano din Suceava 7, Decemvric 1502, p. 92: ,.2ovene de anni 25 in circa’.VIATA PRIVATA A LUI STEFAN 401 Muma acestui Petru era sotia unui negutitor de peste din Hirlau, numit Rares. De aceea videm ci Stefan pune si-i zideased in acel orag curti domnesti, aciror ruine se mai cunose si astiizi, precum si o bi- sericl ce se afl’ inck in picioare. El se’ oprea adese ori in acest oras ling frumoasa lui pascariti, spre a mai uita. de ostenelile rasboiului Dintre fetele Iui Stefan voda s’a piistrat amintirea numai a doui, Elena si Maria. Elena este acea po- meniti impreun&é cu Alexandru in documentul din 1466, si probabil fiica Evdochiei de la Kiev; cealalta, Maria, care nu se stie eu cine a fost miaritaté, moare in anul 1518 gi este inmormintatt in ma&nastirea Put- nei. Ea se mai numea si Kneajna*, Soarta celei d'intai fete a lui Stefan, Elena, este cu totul dramatica, si viata ei intreag’ se petrece in o lupta din cele mai crincene, Ea fu miritata dupa Ioan eel Tinar, fiul tarului Ioan Vasilievici al IL-le, pe la a- nul 1481, muma tarului mijlocind aceasti cAsitorie. Ducele Mosevei trimise pe boierinl Mihail Plesteev cu o intovarigire numeroasi si striluciti ca si iee pe mi- reasii, sisi siivirsascé logodna in Moldova in numele principelni. Stefan trimite dup’ aceea pe fiica Ini in Rusia cu_boierii Lancu, Singer, Gherasim si jupine- sele lor. Ea trece prin Polonia, unde craiul Cazimir ii face o stralucita primire, sii trimite frumoase gi bogate daruri. Sosind Ja Moseva de postul Sf. Filip, Elena fu pusd in manastirea Indltirei, la muma ma- relui principe, care mijlocise insotirea, Dupa ce aice facu cunostinti cu mirele ei, se siviirgi cununia in ziua de Epifanie. Doi ani dupi cununie se naste un fiu, care este botezat cu numele de Dimitrie, si care 15. Creche in Letopisete, I, p. 156. Cx Stefan zidi curfi in Harlia, vei Idem I. p_ 135. 16. Vezi epitafil in Meloiisedeh, O viziti, ete. Rev Tucileseu. I, p. 254. 26402 VIATA PRIVATA A LUI STEFAN pricinueste o mare bucurie batrinului Ioan Vasilievici. ce’si vedea dinastia lui dind odrasle pentru vitor, El vroegte si diruiasc’ mumei pruncului un pretios juvaer, cind afl& ci noua lui sotie, Sofia, il daruise unui curtean, ceea ce pune pe tarul in o mare tur- burare. Aceasti Sofie era o greaci, fiicea lui Toma Pa- leologul, ultimul stipinitor al Peloponeaului. Din noua cisitoric a batrinului far se niascu insi un copil lui Joan al If-le, care primi numele de Vasile, gi putin timp dupa aceasta, se intimpla ca fial cel vristnic al lui Joan, sotul Klenei, s& se imbolniveases sisi moari, in 1490. De indata se n&scu o intrebare insemnati, care didu nastere la o lupt&é inversunati intre greaci si romincii, anume aceea, care din cei doi copii avean dreptul de mogtenire la tron, Dimi- trie fiul Elenei ca represcntantul dreptului de primoge- nituraal mortului sen parinte, sau Vasile, singurul fin in viati al marelui principe? Boierii se imparfiré in doue partizi; parte era pentru Elena fiica Ini Stefan si fiul ci Dimitric, parte pentru Sofia si fiul acesteia. Vasile. Cei intii erau in mult mai mare nu- mir, indemnati de dragostea obgteasc& citraé memo- ria Ini Ioan cel Tintr; apoi si din pricin&é. c& E- lena se incunjura numai de Rugi, pe cind Sofia era uriti celor mai multi magnati, din cauza Grecilor pe care fi avea pe ling’ dinsa. Sofia si Elena, amindoue vielene si ambitioase, acopereau ura ce le ferbea in inimé sub tata ipocrit’ a bunei euviinti. Stipinitorul affé in curind despre un complot ur- zit de partidul Sofiei, pentru a pierde pe Dimitrie, dar tot odati a lua guvernul din minele batrinulni, care era binuit a favoriza pe nepotul sev. Ioan des- coperind uneltirea, se aprinse de minie, puse mina pe cei binuiti, le stoarse marturisirea prin cumplite schingiuiri, si ‘i pedepsi pe toti eu pierderea vietei.403 VIATA PRIVATA A LUI STE, Supararea Ini Ioan se intinse insé si asupra Sofiei, despre care auzise c& umbla en vrijitoare si burueni. De atunci tarul: nu mai vroi si vada pe sotia lui, caci_ presupunea ci dinsa avea de gind si otriveascd pe_nora-sa Elena si pe fiul ei Dimitric Elena triumfa. Marele kneax orindui_o ceremonie stralucita, in care si se proclame pe fiul nurorci sale de mostenitor, In 1498 Dimitrie ce ajunsese in vrista de 15 ani, fa dus la biserica cea mare, unde fu im- coronat de viitor tar al Vladimirului, Mosevei sia Novgorodului, Greaca vézindu-se invinsi, recunoscu ci se erabise, vroind si impuna. intr’un moment, ceea ce trebuia sa ajmmgi prin o lungé si obositoare lucrare. Ea se puse deci cu incetul pe Iingt batrinul ei sot, din- du-si toate silintele a-i recistiga buna vrointi, Ea se sili apoi a imtoarce la interescle sale pe cei mai insemnati din boierii curtei, sprijinindu-le trebile sau dobindindu-le favoruri de la sotul ei. Astfelin prin- tr’o lucrare inceati dar siguri, eareia Elena, mai departe de socrul ei, nu putea si-i opun% nimie, a- junse Sofia aresturna cu totul gindul marelui kneaz, a'l apropia de fiul ci Vasile, si a’l indepirta de ne- pot. Partizanii Elenei simfind de aceasti schimbare, se retragean mereu din jurul ei. In eurind Elena cu fiul ci Dimitrie ramaser’ izolati si ca surgunifi in mijlocul Mosevei. Dupi ce toate furd astfcliu pregatite, se hotiri Sofia si dee lovitura deeisiva. La rindul ei invinovati de complot pe Elena, yi tarul imbatrinit si ajums aproape in mintea copiilor, ascultind de po- vetele sotiei sale, pune la inchisoare pe Elena si pe fiul seu Dimitrie, gi proclam’ pe Vasile fiul Sofiet de mostenitor al tronulni rusese. Aceste se petree in anul 1502. Stefan cel Mare care pana& atnnci urmase poli- tica cea mai prietinoast faf& cu tarul Mosevei,404 VIATA PRIVATA A LUL STEFAN se intoaree Ta auzul nedreptelor suferinti impuse fiicei_ sale, la masuri dusminesti. Neputind ins& da alt curs rasbunivei sale, din cauza complicatiunilor in care se afla cu Polonii, se mulfameste a opri pe solii lm Joan al HL-le impreuns cu mesterii pe care acesta fi aducea din Italia in statul seu, dup& cum am ve- gut mai sus. Elena moare im 1505, iar fiul ei Dimi- trie este probabil ucis de partizanii Ini Vasile”. Daca traditia istorici este asupra Jui Stefan aga de stvaca in stiri care se refer’ la emotiunile ce au mis- cat inima lui in lunga Ini viati, asupra_ stirei sale fizice suntem ceva mai bine informati. Stefan fu cu corpul ca si cu sufletul, de fier, si numai astfelin se explic&d cum de a putut cl suporta toate acele oste- neli zdrobitoare a le unci neimtrerupte lucrari ris- boinice, fird afi bolnav nici o singuraé dat&é. Numai la sfirgit cizu sfirimat pentru a nu se mai scula. Pe lingd aceasti viati attt de obositoare, se pare ci si momentele Ini de odihna Je petrecea tot in desfatari sgomotoase, in prinzuri, unde vinul nu cra crutat, gi in care adese ori Stefan cel Mare se abitea la fapte regretabile, senm dinsw] atunei nu mai era deplin stipin pe vasta Ini inteligenti. «Adese ori la ospete omoria fara judet» spune despre el, in un laconism cuprinzator, cronicarul Ureche. Numai o sinatate din cele mai tari putea s& sustind, fara a cidea, 0 ase- mene viata. Si despre puterile lui fiziee avem o re- latiune pretioasii a medicului sen insus, Matei Mu- iano, care spune despre Stefan c& era bine consti- tuit pentru persoaua si vrista Ini, dac& nu ar fi su- ferit de infirmitatea de care spera si’l vindece *. Se 17. Aceasté expunere este bazatii pe notijele confinute in Karamsin, Isto- ria Rusiei, care se afla extrase toate in Magazinul istoric pentru Dacia, I, p. 310—320. 18, Zxarhw, Colectia ini Marin Sanudo VII, Suceava 7 Decemvrie 1502, P. 92: prosperoso de Ia persona per la eta sua se questa infirmita non loVIATA PRIVATA A LUI STEFAN 405, ’ vede ci el neingriji de vechea rani ce o dobindise inci din 1462, la asediul Chiliei, si pentru care am vet cit el ceruse in 1475, un medic la Venetia. Rana fiind la glezna, intr’un punt delicat al inchei- turei, lu4 cu timpul forma unei fistule, care se per- petua la Stefan cel Mare ce nu avea nici odatit ri- gazul trebuitor spre a se curarisi radical”. Nu se stie numele intaiului medic venetian venit in Moldova, nici cit timp a stat el aice, Pe la 1502 gisim ins& pe un altul, Matei Muriano, din sfatul ciruia Stefan tri- mite la Venetia in acel an pe Dimitrie Purcivii, spre a-i cumpira medicamente*. Impreuna cu scrisoarea lui Stefan catra senatul venetian ajunge acolo si o alta a insus medicului Muriano, care am vézut c&i expri- ma speranta de a vindeca pe Stefan. Doctorul Muria- no moare ins& putin timp dupa sosirea lui in Mol- dova, si Stefan trimite atunci pe postelnicul Teodor, care cere dogelui s& bine voiasesi a trimite im Mol- dova un alt medic in locul celui reposat, figaduind Stetan «ca'l va plati prea bine, gi fi va da voia s& s‘intoarc& ori ciad a vroi. Boala de care suferea dom- nul seu ar fi neputinta de a misca minile si picioa- rele; c& in alte privinti ar sta bine». Se vede deci ca pe lingi rana ceo avea la picior, Stefan mai pi- timea si de wi rewnatism articular care fiind de a- semcne neingrijit ii adusese o paralizic a madula- relor sale. De aceea am vésut, cit si Cromer spune c& Stefan fu nevoit sa pirasasci cuccrirea Pocutiei havesse oppresso ; ma spero in Dio farli gran zovamento per quanto posso comprender per le cosse principiate."* 19. Cron. putneana in Arh. ist., TH, p. 6 20. Exarhu, Colectia lui Marin Sanudo, Suceava, 9 Dec. 1502, p. 88. ,De- metrius Purcivii ad urbem V. D. Venetiae transmisimus ut nobis pharma- cias aliquas sive medicinas juxta consilium domini Mathaei uobis necessarias emere.* 21. xarku, Idem, Venetia, 21 Dec. 1503. p. 973 vA dimandato del mal, disse di li piedi et di le mane non si poteva mover ni ajutar; dil resto sta bene“.406 VIATA PRIVATA A LUI STEFAN din cauza podagrei de care suferca. Leata anuala find insemnati, de 500 galbeni, se prezentar&é mai multi candidati : Georgin di Piemonte, Ieronim da Cesena si Alexandrn Veronese”. Alegerea cade im sfirgit asu- pra lui Ieronim da Cesena, care pleaca catri Moldo- va impreuni cn postelnicul Teodor la 2 fanuar 1504". Pana si sosasea medicul venetian, boala lui Stefan Iuase proportiuni amenintitoave. Rana de la picior se latise foarte tare si ameninta probabil eu cangre- na. Ieronim aduse in consultatiune pe Leonard de Massari medic din Buda si pe un altul, Evren de ta chanu] tatiirese, Hi hotirir’. si arda ranile cu fierul ros, dar declarar’i de mai inainte c& nu raspund de viata donmului, care se si siivirsi putine ile dupa operatiune. Bogdan find ridieat la tron recunosen de bund purtarca “edicilor, si liber@ pe acel din Buda si pe doctorul evreu, Cesena insi tot se temea a nn fi retinut, siceru intervenirea guvernilui maghiar, 22. Exarhn. Idem Vene 23, Exevhu, Jdem Veneti 23 Dec. 1503 p- 99. 2 Jan. 1504, p. 100.