ISTORIA GANDIRII POLITICE

Plirlclc

prerrrise ctirnologice ale tcrrrrertului

inser.yrna L'alLtle. .str.rt Si derivarea acestuia

ytliticu ne tt'itlit la l'oli.l-ul

gt'ecusc. cLll'c

Polilcitr. irtsettlnitlcJ c'ott.s'iiltrlic. regirn pttlitic'.

Actualntcnte politica se traduce prin.ltiiultt gtn'arniirii .s'lcrlttlui,.u'lLt gttrat'ttut'ii utttti

.r/c/1 SaLt

til'ltt.1i

pt'LtL'lic'(.t

c.onelttc,ct'ii ctfuc'crilor

potiticir.

.;i

clcq;i este

ut'1ittuct

gttrarndrii .sttc'ictulilot'unlune, ntuttiat'u guvantdrii t0ttti .slctl, tt

ncrlionulc

ula

tmui.v/a/. DLtpI Lrlrii e.rcgeli (pe pitdri. l.avrclff) llotitlllea de

electiv arlbigui. relevi in aceeagi tlisttrd o.fliit?l;t

S'i

tt ctrlti. /iitrcl. totodatii.

Prirne

le elenrcnte ate gandirii social-politice apar inca dirr Antichitate. Serlirlillcative

clin aceasti pcrspectivi sr-utt pren.risele

intcrpretirii $i alc rela(ionirii gdndirii prirl

cLrltLrrd sau

civilizalie cu: socictatea. cireptul. statLrl. na{iunea. untaltitatea. Descrierea hirlii cognitive

ctiprologicriui lnlis-.stut. c'alutc. s-a ntaterializut itt lirrtttarea 5i indiviclLralizarea societalilor

proclerpc care- ca {Lrndarncntare. s-ilu extins prirr dezvoltarea mi.iloacelor de cott-lulricare itr
rurasd i n anral ganrarea ; i g Iobal izarea soc iet51i

lor ptlstttroderlre.

Atat in antichitate. cdt;;i in Evul MediLr. intre gtiin{ele care studiau organizarca srtciala
nLl exist:r

speciflcare,

inclividiralizat'e coercntl

qi cottsistentd a lor. Drcpt tlrlllare.

elerrerrtcle gi cunogtin[ele despre societate. stat. politic aLr fbst tratate rreclil'ercrlliat. iar. irr
cazul cel rnai Lrun. elerrentcle specilice lllosollei saLr politicii s-au intersectat sau sLtprapLls

cLl

cele econernice. sociale sau religioase. in prirlelc salc nranitbstiri. gArtclirea politica a apirLrt

5i

s-a clezvoltat fle

in

intcriorLrl lllosollei. ca tllosolle politica in Crecia artticS. Ilc in slriinsa

IegatLrri cLr .jLrridicLrl.

in Ilorra arrtici. irr toat" cazurile. atit asupra politicLtlLri .ctit gi asLlpra

celorlaltc gtiin[e sociale. a cLlnoa$terii in spccial. a societatrii in genc'ral. religia a.lLrcat utt pol

integrativ $i intcrpretativ. irr fbudalisrn via(a gi gdnclilea politici st: vor afla sr-rb puternica
irrflr-ren{ir a clogrrei tcolo-uicc gi a Lrisericii. i;tiinlele in totalitatea lor. r,or 1i integrate tcologiei.
devenirrci rarnuri ale accste ia. iar dognra tcologicit va devetti axiottra politicd a societdlii.

Lavrofl" D.-G..

1-e s:.t.:.ltrttc

l)()litiLlttc ltutrg'tti.:. Dalloz. Paris. 1975.

procesul de disociere al qtiinlelor. al cekrr sociale irr special. de teologie;i de nTorala

cregtinl va incepe odata cu dcscon'rpLrnerea societiilii ltudale. Itertaqterea prilt spiritul satr laic

gi ltiirriiiic i5i va pLllte pecetea

asLrpra

evolirliei tuturor gtiin!elor. itlclttsiv a celor politice.

CAndiioli dc seanra ai acestei perioade^ dar rrai alcs a perioadci moderlte. preculr N.
Machiayelli.'l'h. Ilobbes..l. Bodin. ilLrnriniqtii tl'arrcezi Voltaire. Clr. Morltesqr-rieLr".l..l.
Roussclu

in

lLrcrarile

Ior social-politice

politice. pentrLr cortstituirea ei itttr-o gtiillli

s-aLr pronLlniat pelttrLt iltdividualizarca grindirii

cle sirle stitaltoarc-.

cAnutnEA poLITICA iN occtDENTUL ANTIC

,,SECOLULE

iNTuNfcl'l'E"

(Sec.

XII -

sec.

vlll

i. Ch.)

(llomer)

PERIOdDA,,AIIHAIC,\"
Naqterea

\'lll - sec. \'l

(Sec.

i. Ch.)

cetifilor

(IIesiod, $coala din NIilet)

PERIOADA ,,CLASICi" (Sec. \'l

sec. IV i. Ch.)

Domina{ia atenianri. Guvernarea lui Periclc ({{3-{30)

(tleraclit. [lerodot' Socrate, Platon, Aristotel)

PERIO.\DA .,t

LENlSl'l('i"

1S"c.

ll! -

sec.

lt i. Ch.)

Donrina{ia ntircedoneanl

(Stoicii, Polybiu)

REPt BLI( .\

R())lA\i

E:r pa ttsi u

(soe -

ttca t'orna

l7 i. (

h.)

ltI

tNIpERtt L TARZttr (27 i. ch. -

sec.

lll

d. ch.)

(iregtinarea irnperiului
(Seneca, Nlarc Aureliu)

IMPERIUL l-lNIPLrRll-r (sec. IV - sec. V d. Ch )

Edictul de la milano (313)

inrplr{irea imperiului ronlAn in inrperiului ronran

Dispari{ia inrperiului roman de apus ('176)

de apus 9i

iutpeliului rorllan de rlslrit (395)

cETATEA iN

vtzluxBa cnpacA

POI-ISUL

- LOCLiL DISCUTIILOR CRITICE

saLr despre fLrrrclionalitatea

interrelaliolrard a ceta[i'i. Una ciin cele nrai sugestir,e ref'erinle tirc trirnitere gerrerici la..Gerriul

invizibil al Cetalii"r. ca posibilitate

cle a asigLrra coercnta

oricdrei societali politice.

l'ttli.strlateltialt viza o irrterrelalionare sisternicir illtre stat qi societate. Stattrl teprezellta

societatca prirr participarea Ia -quvernare a cetatenilor-glrvernatori: ..Poporul (demos) se angaja
in lLrnclii Iegislative Si.lLrridice. clcoarece conce;ltLtl aleniatt de ccti{enie prcsupLlllca ca ei sI ia

parte la ilcestc lirnclii.;rarticiparrcl rlirect la trebLrrile..statului"'r. J-ocntai cle aceea aceasta

participare irebr-ria sir fle inturiti tlc cAteva caliteli dc tip atettian ra{ioltal:

e
f
E
D
tr

principiicare

calititii

e'rau Iegate cle virtutea

clc ceti[earl:

stratilrcarc:a socialS carc iLrstifica prezenla;i acceptat'ea sclaviei e.rtinse:

inegalitatea de gen care excluclca f-:rneile cle la trebLrrile guventlt'ii

cetiiii:

credin[a fa{i de zeii cetalii qi la{i cie cetatea laicS;

responsabilizarea cetf,{errilor fa{a de Prl/i.i prin supretla[ia trebulilor ptrblice in
cletri urentu I treburi lor private;

tr

clatoria cctiteanLllLri ca supr.rrrere (proccsLtl ILri Socrate) Itecondi{ionatd Ia tegile.

gi

nrai alcs la aplicarea acestor legi ale C'etilii:

acceptarea inlclepciLurii pi

a logosLrlui platonic identiflcat in ldai sau Forlre.

ca

nrodalitate in care ontul poate s[ participe la idcalLrlconstituirii RcpLrblicii:

tr

cleflnirea orrului ca tnitnul politic'

Aristotel

este o prentisd care inclicd ottrului-

ceti{earr direclia in care se poate realiza gi prin care poate dep6qi corrdiliile anittrale
(instinctLralc. ItatLrrale) sau plescripliile zeilor:

tr

unririrca rcalizirii

binelLri colttLlit al

cetitii.

APARITIEI POLISULUI GRECESC - SEC. VI-LEA i.Ctr.

ORCANIZARE SOCIAL-STA'IALA

re-eate de

tip

fbLrdal. Caracteristica de baza

('A,\Ti. La Irivel de nticrogrLtpuri

de cdtre f-amilii putenrice in cale ereditatea era lactorul lrotiritor.

acestora este iderrtillcatA printr-o olganizare cle

sociale.

puterea era de[inutd

Ca sens

gi senrnificalii socict-cultLrrale. tactorLrl ereclitar

justilica segrrerltarea intregii ceti{i gi Iinea

de principiLr de ordirre. prirrrind irr dorneniile politice..luridice

q;i

religioase. asupra unor grupuri

: Gtrglielrrrc, Ircrrero. ct'. lui Girardet. t{aoLrl. i\'litrtri yi trtitrtlogii

ltolitit'a.lnstitutLrl European. la;;i. 1997. p.67.
'Ilelcl. Dayicl. 1000. Datttot't'uliu 5i ot'Llitteir glttbtrlti. Editura Llttivers. Btrcure5ti. p. 16.
-)

loc

cle c'lintensir-rni

lelativ rnici (agricLrltori. nrc$tefLrgari. pescari). Datorite acestei ol'gatrizari

dezvoltat ulterior. ca resinrbolizare

'

s-aLt

a fhctorlrlLri preponderent ereditar. relatrioniri sociaie

oligarhice. rtrai cu searrI la rrivelul IrrrperiLrlLri Rotuatt.

La nivel de rlacrogrupuri sociale. puterea era de[inutd de citre Lut Despttt

semlrillca dobandirea

gi impuncrca pLrterii

asLlpra uttor

sar"r

Tiralr.

teritorii nrai rlari. Iocttite

conruniteli. nlunite ulterior. barbare. Ca serrs qi senrnilicalii socio-cLrltLrralc'. f-actorr-rl ereditar

sintbolic.iLrstiliczr e.rtinclerea pirterii in afara

C'etitii.

irt

pi

rleclierea conflictelor sociale: aparilia

a unei zeitali

de
gi

AspectLrl sintbolic av'ea utt itrpot'tiutt rol

va

suslittereii mitologici. care

clezvoltarea religiei. ca f'actor hotirator gi rlanipLrlator. pe

politeisnt

gi

619

cotrdLtce la

o parte. gi la relativizarea prin

anunrite inrpLrse: voinla zeilor c.ire va deterurina regletrcntarea

activitiiiii oantcnilor'qi cviclenlierea carilcterLrlui

Lrnian

al interpretirii acestor voin[e 5i chiar al

zeikrr nritologici ("Puterl vorbi ciespre o lragilitate a sistemului leligios. {inAnd seama

de

in substan{a acestei religii. incd

cle

firptLrl cit gernrenii Lrnci utitLrclini ateiste erau prezen(i clriar

la

inccpLrturrile

organizarea

ei.

cetilii

aga cLu)r lLrcrurilc apar

irt irraginea

transrtrisi cie Honter $i Hesiocl"r.)

ca irnpunere a clrepta{ii saclei sau i-aptul c'a:cultti uu-i

clrc'pl ot'i rtaclt'apt. restrAngerea libertatii de

voinli;i

cle

1-tu.s'ii

t{a ccacr L'a c.\le

mi;care ale inclivizilor ca ntodalitate de

stabilitate absolLrtl a cclor stabilite prin stratificalea sociali. C) lbrrra di1-eriti de viala
ordqeneasci s-a contltrat

in Crecia

arrticI". PolisLrl grccesc s-a rllpt gi el de trodelele

tradiliorrale de organizare a societdlii. iar dezvolterrea sa politici s-r atlat irr contrast Inajor

cLt

despolisntcle oragelor din inrperiile Oric'ntale. cu ale lor concerttr[ri trasive de putere in
rurAinile irrrui rege sall preot.
DLrpir ce polisLrl a dcpaqit nrodLrl cle via{a siitesc. pLrterile qefului cle

trib

s-aLr

clirriltuat

qi

au trecLrt in ntainile larliliilor aristocrate. Ilegalitatea tradiliei hornerice a clispirLrt. "regii"

ranragi au clev'enit dernnitari
postLlri civice

atLr

in cadrLrl vielii religioase qi ritLralice a oragirlLri. gi noi lLrrrclii

qi

lirst inliinlatc. Aceste firnclii au clevenit nrotiv'ul lLrptei pentrlr plrtere irltre

clanLrriic alistocratc 1i

rlai

tArziLr. odata cLr slabirea guverndnrantului aristocratic. principalele

obiectivc irrtr-o cornpetilie a pirrerii la care participa aristocla!ia qi cetalenii obi;nui1i. in cele

din urrla. aceste progrcsc s-au conturat irr fbrrna caracteristicd a guv'erndrnantului

polisLrlLri

grecesc.

E., Din istot'iudoctrinclor murule. Editura Polirorr, Iagi.

'Stele,
5

Aristotel, in Politicu. ardta faptul

ci

triiascd un orn.

t'

Enc

i c'

I t4tetli

u B t'i t

un i

1998, p..19.

scopul cet[lii este esen{ial. semniflcdncl

t'd, 2003.
6

a trAi a$a cunr se cuvine

sd

L,rr corp cle cetdleni. aclesea rnult sub rrirrrirul total de locLritori" clar de obicei
6unrlrancl populalia birrba{ilor niscLrIi liberi. preluit pLlterea itt scopLtl gLrverltdrii polisLrlui prill
alegerea nterrbrilor cornitetelor de conducere. iar apoi

consiliilc orapLrlui. CLr toate ca a fbst intrerupti

o exercita prirr participare directh irr

zrdesea

de episoade ale gLtvertlitttAtltului

oligarhic sau tiranic sau de perioade de disensiLrni civice sau rivalita(i clc'clasa. tttarele Iltelit al

dezvolt[rii nroclelr-rlui de guvernare a ora;ului grec a fbst elaborarea structLtrilor ce pertttiterLt

controlul e1'acclilor prrblicc clc catre cctalclli.

ORGANIZAREA POLITICO-SOCIALA SI E,XTINDEIIEA CONFLICTELOR

MILITAII.E
..in perioada../ctdulii^'a Crecici. e.ristau cotrflicte violente intre" pe de o parte. tnat'ile

f'allilii ;i. pe clc altd parte. intre acestea qi popula{iile cle la sate gi de la ora;e. care erall dill ce
in ce rnai nLutleroasc 5i lnai acti'r,e"7. Aceastd cre$tc're deruograficd a condus la creqterea
exponenliali a razboaielor. care trebLriair si se tertnine utrdeva ca rela{ionare a illstinctelor de
conservare a specici Lllltalte prin reglelnentari de Itatut'd legislativir orale. respectiv scrise. prin

lor sau prin arglutrelttarea 9i nlotivarea acestor

decizii. ('lasitlcarca retoricl a lLri Ilerodot (realizatl irt Lrtorii) este celebra gi lace distirrclie
respectarca cleciziilor secrete ale tribunale

prin prtrblelnatizarile

pr-rse asLlpra r'sspLtnsului

Ia ilrtrebarea'. c'ura

c.s'ta

c'el ntui hrttt ragini)

Astlbl. acesta distinge intre:

l.

Monarhie ca regirrr conclus de o singLrra persoani care guvenleaze pentnr gloria sa 5i a

sirpuqilor sIi.

2.

Otigurhie ca rcqiur

iu

care concluce

n-tinoritate care este fbrttrata

din cetltelli

..sLrperiori" pritt rta;;tere. avere. contpetcrt{a religioasa sau lnilitarS.

3.

Democrulie ca resirn irr care couduce ntajoritatea cetalenilor (poptlrLrl de lirarti.

lre$te$Ll-gal'i. cotrcrcian1i. ntari nari ;.

Astlcl

aLr

fbst creatc rnulte sclrenre cle clasilrcare. Existd. spre exelrplu. clasica distinc{ie

intre fbrmele clc suverrrare dLrpd nurlSrul persoanelot'aflate la putere: MONARHIA ('r'espectiv

-fll{ANIA) cste gLrvernarea dc catre unul singut'. ARIS'l'OCRAl"lA (respectiv Ot-ICARHIA)

este -guveutarca cle catre un grLrp iar DtTIVIOCRA'l'lA este gLlvcruarea celor rrrLrlgi.

Alte schente clisting guvenrinrAntul

cab i rret gLlvernalnerrta

dLrpa f'clLrl institLrliilor cheie:

l. prezidertlial i srl.

" Pisier. E.. l.\'tot'iu itlc'ilot'politit'e. Editura Anlacord.'firlli;oara,2000. p. I0.

7

regim parlaltrentar.

Mai existd clasiflcari ce grLrpeazd sistemele in cottformitate

cLt

princilliile politice pe care

se Ilntlanreptcazd sau a fbrnrelor cle legitinritate: harislnatic. tradilional. legal-ralional. Alte

schenre deosebesc clif'erite rrodele de organizitre ecoltontica dirr eadrul sisterllulLri: statLrl

lui.s.se:-lltirl. slatLll crtr'1ttl'crli.:1. statul c'onttrtti,sl .strtt.:'ttc'iuli,r/.

,t.i.stctna

SaLl

ciil'erite clase ectlttontice:

latrclulc, btu'gha:c.sutt c'ctltilctlillc. Existd gi elbrtLrri recellte de colnparare a lLrncliilclr

sisterlelor politice: capabilitate. fLrnclii clc trarrs[bnt1arc.

saLr

tirnc{ii de cotrservare 5i aclaptare.

precLlut gi clasilrcalca sistemelor in ternteni cle structurl. lirnclie satt

crtlturi politica. Celc

nrai

ipfluepte scherhe de clasillcare apa{in lllosofllor antichitltii elirre Platcrrrs. respectiv Aristotel.
care au ipccrcat

s[ deosebeascd dif-erite tipLrri de gltverliare dupi nutrirLtl celor

af1a1i la plrtcrc.

Platol sLrs[i1ea cI exista o succesiune naturald a fbrtlrclor c1e gttvertrare'. tt

ttri'vlttt'r'ctlic

(ii-rrrrra icleala de gLrverrrare de calre cei pLrlini) carc'abuzeazd de plltere 5i se perverte;te irt
tiltgc,r'ct1ic (cei pLr{ini ce cilnduc statLrl gi ar trebLri

fatal cle orrgruri

;i

aspecte rrateriale) cle uncle

ggvesrare cle catre cei pLltini) care clevitte

sI

tezaLtrizeze in[elepciLlllea sLlllt illteresa{i

rezulti oligurlticr (fbrrliil cea trai corupta

ilt

de

cele ditt Ltrtlti c{cmoc'r'u{ie (ca clonlnie

rna.loritiilii). Excesul de clerlocra{ie se transfbrrnd in crnurhie (guvernarea lirzi tegi). care este
tiranului. AbLrzLrl cle putere in tipologia platonici este clelinit prin

rnecliLrl propice cle aparilie a

negli.farea lcgii (nornos) de citre cei ce-o exercitd. intr-o firrntd ideala de gltvertlare dotlrnegte
legea. pe ciind

ilt Lnta cortrptd

aceasta este ittexistenti.

Degi l-a conrbltut pe Platon criticdnd zrceasti schetud de clasiflcare. Aristotel $i-a irltclreiat
scltertra proprie tot

dupl nulnirul celor af1a1i Ia pLltere. distirrgancl intrc lorlre

idu'ale gi fbrme

corllpte de guvernare. Forrnele idezrle (sinltoase) de gltverltare itt schettra aristotelici surlt

5i POLIl'trlA (termen aproape sinottirt.r cu derlocralia

'l-IRAN
IE.
Acestea. pervertite prilt abuzul de puterc clevirt

IVIONARI'llA. ARISTOCRAJ'lA

constitr-rlionali nrodernd).
OI-lGARlllE qi -l-lMOCllAl-lE (sau detrocratrie flra Iegi)'
CcrnceptLrl

cle

ytlitcia.

Lrn I'el cle

constilulie rnixth. a lascirrat pe rnLrlli f rlosoll ai politicii

rnai bine cie un rnilerriu. Pentru a-i sublinia avanta.jelc. o trLtllirtte de gAnditori. de la PolibiLrs la
Sf-.

Tolra

cl'AclLriucl au construit nrodele

in carc fleciirci clase sociale ise

acorcld contrcllul

institLrliei sLlventalnetrtale potrivite.

Platon s-a rlrisclrr la ,\terra cel rnai probabil irr an r-rl 128-127 i.Chr. intr-o clistinsd thrttilie atelliall,t. l-egenda
cI Ia ltastere a printit nr-rntele clc Aristocles Si cii.ulterior a prirriit ttutttcle cle Platon^datclritd robustetii
saleinsi relittarea lLri Dioqures. care afllrna ncest lucru poate li pLrsa la iltcloialri. Platorr a triit intr-o perioad6 de
rlaxintd irrllorire a cLiltLrrii atenierre ceeri ue za fircLit car cl sI prinreascd o educatie aleasi precurtl si o Ittate
descIiclere caltle cLtnoastcrc. l--a curroscLit si pe Socratc. Ia ploccsirl ciiruia a lost prezcnt. pl'eculll si pe Aristotel .
spur-re

Tirrp de peste un secol

den-tncralia ateniartd

a lirst sLrllcielltd 9i eflcienti in privinla

conclucerii trebLrrilor pLrblice ateniene. tlind cortsicleratd Lrlr f'el de panaceu care asigtrrd
.prosperitatea tLttLlror cetalenilor. r;i. mai erles egalitatea.in fa(a legilor. Odata ctt declangarea
rdzboiLrlLri iptpotriva Spartci. resintLrl clernocratic al Aterrei a degctterat

irltr-o fbrrrrl

cle tirarrie

care a condus la clesconsiderarea" irr esen[a ei. a acestei lbrme cle -{ttverltare. Drept Llrnlare"
inlluerrla clispLrtelor gi discLr{iilor politice asllpra legirtrLrrilor politice itt Cetatea elena a lbst

in pritntrl rAnd a avLlt o

iilp6rtan{u dcoscbitir conrportarnentul politic al lLri l)ericle care a lbst Lrrtul din pLrlirlii

clirec(ienatir iptr-urr lnod practic Ai lbrrnal de cdtc'va considerelrte:

c6nducirtgr.i elcpi carc a in[eles laptirl cii cleurocralia ca fbrrtrzi de orgartizare poate

si

clecadd

tbarte u56r iu re_gimLrri clcspotice qi totalitare.'I-ocrnai cle arce'ea Pericle presLlpltlte o atentie
c6ltstlprd clin parfea ILltLlror cetd{ertilor asLlpra trebLrrilor pLrblicc 9i de stat. Ca urtllare.

se

gi urr corrcept care va sta la baza concepliilor gi reflexiilor politice ttltet'ioare:

conducatorul cetllii poartl rlspundelea deciziilor. astf'el irrcit. aceste decizii trehuie si tle
clezvolta

lLrate pe baza utttti

principiu al cautarii ordinii ;;i al inlele-uerii:rioti.r'.

.,V;rr.i-ul senrpiflcI etinrolo-rric intaligenlu- inlclat'1. .spiril') Si presLlpLllle.

aspectele

irt afald

de

rlistice qi titosolrce ale galtclirii grece$ti. ale cortsidcrarii lLri ca 5i catrzd inteligenta.

ca gi prinr

lrotor. oclatl cr-r Platon. un

ltl

inragine a inteli-eibilului care tirlde sd clcvinl cat Ilrai

buud cu posibill". Tocrnai de aceea Pericle atrage aten{ia asLtpra conclltcitorttlLli care trebLrie
sa-gi irrtepteieze deciziiie pe care le ia pe o gdrrdire 5i pe o cAntdrire lteincetatd a faptelor
jr-rclec[1ilor

la care a.junge. RezurrAnd. in prinrLrl

rzirrd condlrcltorul

9i

cetetii trebLrie sa i9i

dezvolte qi sri iqi lirrtneze virtLr{ile indiviclLrale.

LIIGISLAI'IA -

SLrnt cviclentiate textcle scrise

ca prernisl a civilizaliei in detrinrentLrl

barbariei ca ar_s.Llptent al lipsei acestora. Medierea corrflicteloi'ineretrte societd{iica itnpullere

Irnei fbln-rc cle suprema{ie

sar-r cle pLrtere

intre lanrilii sau itttre oaltretri era realizath fie de catre

tribunalc. fie c'le.citre nomotcli. Tribunalcle

lLraLr

clecizii sccrete.Notlotelii ca legislatori firceaLr

parte dirr categoria oanrenilor recur.roscLrli de polis;;i considerali cle catie loctritorii cetAtii ca

fiirrd intrelepli qi dezinteresa{i. frind in stare sd clistingd bincle cle ratt 1i clreptatea

cle Iledreptatc.

Cei nrai currosculi ltolnoteli arrtici sirnt Solon gi Dracott. Pentru Solon ralionalitatea 9i
corrunicalea era exprirrtlt ca un prirr princilriLr de naturd legislativS. astf-el incAt. ralionalitatea

" Peters. Francis, E..Terntenii./ilosdici grcc'asli. Editura Hunranitas. Bucuregti. 1993. p.190.

l" Ibidern.

p.

193.

implica clelirritarca strictd a atribu{iilor;i rolr-rrilor pe care l'iecare otu le are pentrlr a lsigttt'a
bupul nters al cetalii. prin irrterntecliul tribLrnalelor. iar conrutticarea setrlrif-ica cLllloa$terea

cle

catre to!i cetalenii a acestor ra{iuni acceptate. Perrtru Dracon tlotivarea selltirl!elor.secrete ale
tribLrnalelor c.ra Llll principiu hotarator. iclee care a cottdus la rrecesitatea apariliilor publice ale

textelgr scrise. t-egea ca text public prilt cat'e cste tll'glutizata politic 9i social Cetutea elerlacare este acceptata cie citre locLritori ..este probabil invelrlia politica cea

trai cLllloscLltd

Greciei clasice:eaesteceacareclasufletCctiilii fie caclctttocratica.oligarllicasait ..rcgald""ll'

MIT $I RATIUNE POLITICA

CgnstitLrirea Polis-ul este sinrbolizati prin exelnplul lLri Prottleteu. pe ittiptttterea

clreptLrrilor;i libertLr{ilor urranc.

pe princ'i1'siul

isortontici ca egalitate. sittletrie gi reciprocitate

cetd[enilor Lrnei repLrblici irrclependent de un sacrlr exterior divin. Pe lan-ea mitLlI pt'otlleteic tttai

exitd gi rritgl dionisiac care intemeiazi corrLrnitalile tttistice (cLrltLrl dionisiac. orflc.
pitagoreic). caracterizat prin distribLrire ierarhica. prin abolirea istoriei qi reintegrarea itl stat'ea
cle firziune cosrricd. pe baza ritr.rrilor esoterice de Iegare gi rrnilicare

ilt care nrtrltiplicitalii

cet6felrilor i se opurre unitatea corr{ieriei. Relalioltar. poate tocmai cle aceea Platoll a proplls

Llll

protorip al Cet[1ii icleale. ca rlisticl a LinLrlLri cu valoare de rnoclel al ttrtei Cetali inchise.
esoterice. al r:rrei comLrrritirli ecleziale. ca predetern-tinare a utopiei cre$tine paciliste. Tocrnai
aceastf,

ntistici a Unulr-ri i-a fbst repro$ata lui Platon

de

citre Aristoiel care a propLrs urr tnodel

al mLrkiplLrlui indivizilor.;;i al dernocraliei clasei ntedii acceptati.

Couf'orur conceptiei platoniciene. Statul este or-gattisrrirl perf'ectlr. ca relalionare intre

iltreg

qi elerlente. irrtre pLrtcre qi individ. irttre lege gi aplicarea legii. Tocrrai clatorita faptLrliri

cd irr our sunt trei flcLrltirli: ra[iurrc. cLrra.i gi serttiurettt. acestea se rasfrdng 9i asr"tpra statlllLli

prin dornilrarea raliLutii. prin acliLurea curajLrlLri qi sLtputterea sentittrelltului.

Mo;alitatea indiviclLrlLri trcbLric si.se rlsliarrgi asLrpra rttoralitilii Statrrlui^ a Cetdtii.
fbrptArrcl cl echivalelr!i gi avdnd tellciLrri

comurle:virtute. ?tllelepcitrlle. artllonie. VirtLttea

este

legata cle.jLrstilie $i de pLrtere..lLrstilia inseanrnd datoriarr de a-1i irrcleplirri funcliile pelltrLl care

cetdlelii s-au

ndscr-rt. Puterea inseautnd capacitatea

' Pisier. E., op. cit.. p. lo.

'r Vezi gi C. Lapouge care afirnti cd platonisrnul
'

in(elepIilor de a cortduce statLtl. Artnotlia

esle "pt'ololipul nornrclor lotulitat'c itlet'ctltc rtt'it'ttt'ci tttrtltii

oc'c'idenlulc"

ri Vezi Ciorgio Del Vecchio. Leclii tle.lilosdic.iut'iclic'ii. Editura Europa Nova, Bucuregti,
;;i

l0

1995.

irrseaptna acceptLlrcil clasclor socialc: alc tlloso{llol rcgi. ale apiiratorilor Cet[1ii gi ale celor

carc trebLrie sa asigLrre sLrbzistenla ntateriala a cctiilii. Dertrocra{ia. cottltlrttr lr-ri I)latorr. llLl cste

filrrna iclealli cle gLrverrrare'' cleoarece: nlasa popLrlalii ptlatc fi asetttttitii cLl Lln arlitltll sclav
(ipcrtustant

in

firrrclie cle lingLr;;cli sau pcclepsele pc calc

le

prinleStel

pta_uist;a[ilpr se ILrcc irr lLrnclie cle capacitaLca rtratttriclt a accstora 5i rlu

cticii a lrtr: cliscLr{iilc carc

aLr lr,rc

in

cle:;ctt-ttlat'cit

ill lirnclie clc rigoat'cit

,\clLrnarilc popr.tlare sttttt ittcottsistctttc. llincl sLibiective.

irnprecisc. coniratlictorii in lLrnctic cle intcrcscle pcrsottitlc urtttaritc.

Aristotcl
.\'ic,ttltctltic.ti Si

(38.+--122

i. tl) in

opelel"- sale cele rtr-ti itlpot'titnte \l)olitit'u. Etic'tr

l,tit'tr lirrclarnic'ii)- conlinuarrrlLr-l pc Platott. itttt'-o utlLltttitti prir,irlIa. cottsiderit

o ncccsitatc prin intcrntetliLrl careia se poatc rcaliza Birtelc sLlprcttt. gelteraticl {'ericire
llclttrll oalncni. Si virtLrte pelttrLt rcalizalca ci. Arisiotcl sitLteazi statLll illailltea irldir,'izilor'.
StalLrl

argurpeltincl ltrilt IirlttLrI

ci.

aga cLlnt nLl putcnr conccpc t-ltt elettlctlt

c()r'p. 1()i oIn nu llLttcnt sii nc intaginiUn urt onr

al ctlrpLrlLri clespirrlit

cle

sitt[tt irl alttra ('etlllii 9i a StatLrlLri. Dat()riti

accstci pozilioniri strcictatca csrc () ct,rtdilic ncccsarlt pclttttl rcalizarea Lttllatlttltti. Ca dctllers

iniportant" Aristotel at|a-se aterrlia asUpfa neccsitiilii de a ttLt se clcspiir[i tllorala de politicll.
pr'ltttlt a sc ujungc la realizarea 1-cricirii" ca pt'oblcntatizare colttillLli ilsLtpril scoptllLti 5i asLtpra

rli.iloacclot cr)u)llortanrentului ntrlral. Aristotcl cleltnegte prirtltrl ottrlll ca trrtitttol Ttlitic'si

liintir tgc,itrld l)t'in nLtttl'u.r'a. Outul este o tiinli sociall 5i se dcosebc;tc cle attiltlale clatol'itai
sociabilirilii (traicftc in poli,: ca tliadir -- orai. stat. cetiltean). 5i clatoritil conlutlitlrlii sociale
naturale a lnLrrrcii. OrtrLrl prin c'sen{a pi natirla lui este suborcjottat statLrlLli. Iotoclati. Aristotel
ir[lrntii doninia lcgii qi clatoria ceta(cnilol

$coala StoicI.

clc a sc sLlpLttlc itccsteia ca pLltcrc suptettlh

Reprezentarrlii siri surrt continiratori post-alistotclici

ai

ill

stat.

ciezbaterilor

.icsprc star. rcpLrblicli. politich" lcge 1i l'irtLrte. FLtttclantetttele subtertuale ale grirldilii Itlr se
rcgiscsc in discursurilc cinicc alc lLri Antistcttc 5i [)iogene. Atttistetrc a fbst discipol a doi
gdpditori irlaqinativi atcnicni :Oorgias;i liocrate. Dc la priltttrl a irtr,'a{at oratot'ia" 5i gdrrclirea

i1 csutraclietoriLr. apoi. clc la Socratc a itr{elcs pcrsevet'cti(a;;i 5i-a illsLrqit

accsl.Lr

<<

lipsa de patillli

ia ,,1i. lirrrdlunetttattrlu-;'i stilLrl clc r ia1i.

$coala sioici llropLu)c ca ntobil al irttcureierii C'etatca ontLtltti inleleltt. c{.trc.lrc cil
Ir:ltclarncrrt arntorria 5i ciigtigarca lihcrtalii interioarc. Aceastd Iibcrtatc illtcri()ilrzt ltoate fi
dobdnditri rtLrmai pt'itt1r-utt exerciliLl al raliunii 1i al e.rerrlplLrlLri.

'' \'ezi yi Pisicr'. L... 17r. c'ir.. 1t. 13.

'i [.aertios. Diogcrre s. o1t. t i!.. p. I 9'1.
1l

IlaliLrnca ue sl)Llne lirptLrl

ci

orclirrcr"r conslituitar

in societate este nenatLrrald clco:rrece ea

lrezcftc pasiLirri. iar inle lcptLrl cstc ccl care rcu$c$tc sa iuvinga toate pasiunile. Datoriti

acestLri

lirpt. bincle social poatc li atins nunrai prin tlobanclirea [rinclLri irrcliviclLral. Iar birrele'irrdividual

ex;lritlri o constarrtir a lcnurrIarii la

e.rce-rele irtrpLrse cle stlcictate si,]r-l cJe incliviclLralisnr.

IlxeurplLrl carc Llclruic sir fie unrnt este ccl al lui Socratc:ca liuriti a c.r.erciliirlLri acccptat al
nrodestici intclcctiralc. bazatir

1-rc

o acccptare.t lucrurilot'care nc slint clatc dc citlrc nlitLrlir yi

pina la urrld.

de catrc socictatc. gi.

c'le

accepturc'a clonirrici legii.

$coala Epicure:rni. Ilcprczc'ntaniii

sLlprenr.

ci rcplcz,intii

Lrn

accsteia corrsiclerii ca virtLrtca nLr cstc scopul

rli.iloc perrtlu a a.iLrn;rc la lericire. intcnrcictonrl acestei lcoli.

prin qctiala ILri a continuat 5i clczvoltat glinrlirca cilcnaica 5i hctlonistii.

acorclincl conceptclor clc pliiccre 5i clc lcricilc'. Scopirl vic-[ii cste
heclonist. ('onccplia

etici epicLrleani

rrrr

Lrrr

intcrcs cleclsebit

plicerea ca substrat

este c.rprinrati sr-rccint sLrb fbrrrra unei

placere 5i clLrrcrc. ca stalri pasir,c ale sufletulLri. placerea liind potrivita

EpicLrr.

relalionlri irrtle

trrii ial

clurerea straini

acestcia. [)rin pliiccrc 5i plirr clurcre trcbLric sa llc stabilit ceea ce trebuie carrrtat.;i totoclatr"t.
ccea cc trebLric er,itat. I-ste rnonrentuI irr carc Lpicr-rr se clesparte cle heclonisnr gi irrsisti asupra

pllccrilor nalLni.lic ncccsarc. carc llot

fi Lr;ol atirrse

nirtulalc rloicccsi-rlc (gloria. bogir{ia) lii{a cie carc.

llr'uLlclrli. I)r'icturtia cstc cea

(a nrirrca. a dolnri) 5i asupra plircerilor

filir a lc nega in irrtrcgirlc. trcbuie sI flm

rlai tlare dintrc pliiccri.

C'r'iteriul utilitarisrnLrlLri

;i ai irrclividualisnrLrlLri

aLr lirst ltotirratoarc

in

irrpuncrca

epicurisnrLrlui cn Scoali tinrp cie cdteva secole. StatLrl este lezLrltatul uuui acord. Dalorital
acestui thpt. clacir cl rru nrai este Lrtil orlulLri. reprczentan{ii puterii
1le

sii

scitintba[i. Accasti collccplic va nrarclt deilnitir,'ganclirca politici Lrltelioarirl". gr.rrrdire carc

sc va al-la

intr-o

ILrptir dc

social natural. pcntrLl

r"

;i ai statLrlLri cstc rrcccsar

nrilcniicu cea platonici. aristotclica yi stoicli. crrc pl'r'supurr uu

-iLrstilica orclinca sociaIa c]c rratut'i aristoclaticit.

Giorgio del Vecchio. Qt1t. cit.)" il consideri pe Epicur ca un precLlrsol al contlactualisrnului social

t2

clrept

Imperiul roman sau despre cum virtutea devine republicanl

6optipLrapclLr-l pe

Ilegcl

[)Lrtt:r]r sa

alrrrnirni lhptLrl

ci

daca grecii air gAtldit ccl rrai birle. irl

scpsul surprilclcr.ii plirr cgrrtrarii'. a srrLrctslf illvl'{lllrsolicc politice gi cticc ale Ltlttti polis'itlaul.

rtlrlapii ari lilst cci carc au udus

polrsLr

I plintrc tiiturcni 5i l-au ttLtttrit Rtltlla.

Accasta cstc

erplica{ia succinta pc cal'c o llLttcnt cla clczYoltarri cl|cptLllui qi a instittrliilor salc. []tilizancl
lcgea. rsnrtrnii au reu;it sir clenritiz,czc pLltcrea sacla. iar. atuttci catlcl a fbst ttccesat'. tlLl Lltilizat
clreptLrI

pcuttll a lcgitinta pLrtcrea cre;tiua - cstc celilrta priit cat'e ItttpcrittI Rtltlllltt lt ittcct'eltt sli-

gi slirurc urglpizarea aclrriinistrativir 5i pLlterca ccutrallt. De lapt. tlrgatlizltreil st|ttciLr|lrlll

trebiria sa-;i inrpLrrri printr-un artillciLr o cticii carc poatc si sc'atle dcasLtplit illtel'esclor
er.edilare ;i rcgalc: clrc;ltul 5i lc-uea. La rtivel strttctttral. orgaltizarea politic;-i a Rotllci era
clclliritrr ca L'at(tla I\cltLrblic'trttrT (sec.

V i.('h.).

lSocictatea era

itllplirlite in clase. pritl

care

str.atillcarca socialii viza clistinclia oanrcniklr litreri- ca deosebirc itrtre ace'gtia 5i sclavi. irltre

rr0bili (lttrtr.ic'iani) 5i lrentlbili (plabeil. irr firnclic cle ave|e. C'eta{enii apartitreltLt c'attlttt'iilttt'.
Accslea craLt ()rganizatc in ,!clLrnit'i cau/Lrt'ituta. Putcrea apat'titlea celor bogali. nrarilor
provenincl din proprietatea firnciara 5i
1;rglctari c1r.c aLr ayut. cloui sursc cie inrbogir{ire: uncle
altcle prorcpirril din conrer(ul pc carc il practicaLr. Ca el-cct al cLtcc'rit'ilor tttilitare s-a a.lr-rns la

rrrt:r'il9r'iratricicpilor 5i la sr-rrircireu plcbcilor. () rnai clarii scgttletltare sociali a lost

reaii,ltta iit l1)(\ntc:ttLrI in care intpirrlirca in clasc sitLta;le plirrrtrI loc scttatorii ca|c pLrteaLr Ii
lLrprili guvcr.patori cle provincii. Ijnnau cavalerii ce pLltcr.lLl c,b(ine. irt cxclusir,itatc. rattsttri c]e

c.r.tirrdcr.cir

otjrcri sLrpcrior.i. plcbca 5i strainii erau tratali in firnclie clc rangul oct-tpat. Sclar ii calL' clll
cstcggria glrpepilor neliberi traiau intr-urr rcgirl dLrr. iar pe tttltsltra cxtirlclcrii -urallilclor
Irn;leritrlr-ri [trtttt;.ttt s-a extitrs gi sclavaeisrnLrl.

'irlcat libcrrilile
[)upa riscsala lui ,\lturttrc'u.s Repirblica a clcvelrit Itttpcrirt. ast[-cl
poiitice aLr liist abolitc. clttar putcrea a lbst excrcitltal clc o sitlgLtt'I pcrstlatli. cle irrlpi|at'

I)ltoritd pgliticii

clcspgtice a irrrperiLrlLri. nristocntlia s-a revoltat (sec. Itrl c.rr.).9i. clc;;i a lbst

inll.arrti. u a\Ltt clrcpt rczLlltat rnoclillcarca sistcnrLrlLri nrLrrricipal. Clasa dtltl-titlalttit lt ailtrts ilr

ptaililc

c,ttlcc't9r'l9t'i

tla

ttt.ra,

tt

l)at'L'L'l)l()r'rlrrr'. r\stfi:1.

s-it lliscttL 1tt'irntrl ,sittcttr hit'ttt't'trlic'

cflcietrt. a carui aUtor.itatc a aluns sI se transntita creditar'. StatLrl i-a legat pe liiralli cie pirllatlt.
translirrnrandLr-i in golorri. Astl'el. s-a a.jLrns la conccutrarea propt'ietalilor. rnicilc proprietali
clispar.

liirrrl acaparatc de cclc rnr.rli. [)aturita absolLrtisntuliri inrpclial. spilitLrl civic a

first

clistrus- clilicultLrlilc ccgpgllicc s-aLl accenLLrat. astlcl IrrpcriLrl [i.otlatt a slirbit. clczitltegratlclttsc

llai int.ri ccl A;ltrs ilt sccolul V. iar apoi ccl dc lLisirrit irr secolLrl XV.
IJ

ciNutnEA PoLITtcA iN ItoMA nxrtcA

'

Chiar yi i1 perioada cclui ntai riiu

clcspr-rtisnt

intpcrial. Rotlla s-a clorit irtttltcleautla

repirblicapir-'ltirstriu'ca accste apilreltlc pirrca irrdispcilsabili pirtcrii salc. in.iLrrut anilor'150

ia irt
tlc,c.a,'r.ir 1ir qtirvilt Lc,qatr calor.\'ll l-trhle. pLttlincl bazcle clrepttrlLri lollltlll. Acesta

i.ll..

absolLtt al
corsiclcr.arc ip prlprLrl r.and lunrilia: ccta{carrul. onrul litrer'. cstc lxrtar'.fitmilirr.r. stitpatl

ii

casci 5i lui

rcr ipc sarcinu cle a aclLrcc

pr.prictitlile lor

aLr

lost

pir-r1ubi1i. ccrantJ

in

tii[a ,iLrclecitorilor situaliile

lepuratii

saLt ;rctlcl-rsc

itl care e[. ai sai sau

potrivile. Accsta sc va irllbtlgirli

si
cu preycclcri cliu ce ip ce rrai uLulteroase;i llrecise. crtirtzittdu-sc;i asitprlt ..Percgriliilor"
ttttclit lLri Cezar
asLtpra tutlrrlr cclor carc 5i-aLr cigtigat dreptr-rl clc a trli itl cetate. SLtb

ALrgLlstLls.

se

irr contbruiitatc cu icrarlria. celc trei

lclrureazir.

-.lil11e cottstitr'rtivc"

ale'

corrLrrtitalii gi celc trci tirnciii cilre o ot'giltiizeazi:

l.

clasa prcolilgr conclLrcirl.rlri. seual.orii. nragistralii

slr aclrninist rezc

ra,s;1ttrl"t

civili au sarcirla sit cottrLttticc

cLr

zeii

5i

1lc'rr. irtl'ocarldLt-I pc JLrpiter

2. clasa ruzboipicilgr apiilri oragul gi

ii

sporcsc gloria. iltr"ocdtlclu-l pe Marte

pe
3. clasa agr.icgltttrilor 5i a nte$tc$Llgnrilor. satis{ace rtccesitalile rllateriale. itrvocatlclLr-l

Qu

ilinus

Poll,biu (l()0/l0l - 282,,28i i. i{). NascLrt la N{egakrpolis irt Arcilclia.

catt'e sec.

ll i. fj..

pollbiLr a t*1it 5i a scr.is in ltalia uncle a a-iLurs printle cei 1000 de greci. vcrrili la l{trnla ca srl se
isttlric
dezr,,ipolrilcasci clc acirz-u[iile acluse clc atlversat'ii Ior clin N'lacedollia. Acesta a scris o
cu privirc l1 rilztroaieie punice gi rnaceclonecrrc. intriind in graliile lLri Scipio 5i bttcuraltdu-sc
'in Italia.. Poll,biLr cste ccl carc a e\pLrs ciclLrl ei,olrrliei regirllLrrilor
cic urr resi.r exccpliorral
poiiticc clc la aparilia lirrutelor lucliutentare cle societate paltLr in vrelllcil sa. Astlel. el ;lrczirtllt
o curbit a cr,'oltrlici t'c-uitltLrrilot' politicc:

ts

n tr

r.

It

i u 7 ttr t r. i tr r h

clic,tuttrt.u tiytrrtic,ti

cr

t7. tran

slbrnrata apo i i rl regal itate

clesccndcnlii

lcgalitilii

aLr clcvenit

tirani. rrcrna.illind Ia irlillirllea

irrclatoririlor lor (clisprc'ltriesc echitatea. clesliitrleaza aplicarea legilor')

- oligtrrltitt crt'i.s'tttct'trlic'ri

- cl-tt'acteliZata prill cxccSL'clc tOt f'eltr

- rc,qirr darttec.t.tttic'- in

care toatu

iibcrtalilor;i

1'rLrle

rilc viu

cle la po;lor' (va tlc.ucttera

;lrirl exilgclill'ca

a6a15izar.ea spiritelor. ceca ce va duce la reaparilia clictatLrrii tiralrLrltli. ca reactie

a spirirLrlLri cle orcline;;i

clisciplini. sprc a cvita ptibLt;ireii totali a strcietirlii).

t.l

[riecare rceiln poartir

in

structLrra szr ntitLrlali viciLrl propriLr

nrdsurr ce uu rcsinr se uzcazi. sc clezr,,olti yi cangrcna interioarir care

acceit. clgctaltorii politici ar 1r'ebui

si

al

ii

clegetle

rrtrii salc.

pe

grirbe;tc slar;itLrl. De

elaborczc sistcnrc politice. in carc corlthirtarlcl piincipiile

clileritclor sistenrc. sir poaia irrlitura rlczvoltarca viciirlLri. carc provoaca clcgeticrltrca.
l)olrbiLr va realizir gi o analiza constitLriici lontanc. cttttsiclet'itlcl-o tiltul cel rllai perlcct

lttrtarilttr itt .strtl Si t'tttttrttltrl

r.at'i1y.sc.- ra rcaliza o arralizir arnanLrnlitit 5i .itrclicioasi a cottstituIici cale a stat la baza
sistcrnulLri clc conclucctc Lr statLrlui roul.ur - cotichiclc'cii la baza ilc*stci collstittltii statt celc trci
de orgapizarc 5i ctlldircere a

ur.rLri staL..j

Lrstillcatir cle ,s'apttrulittttctr

prilrcipii: rrrglarhic. tcplc,/-cntat prin cci cloi cortsrtlil aristttct'atic. rePl'czclltitt ptirl sertat 5i
clerpocratic. r.eprczentat pliii rcpLrblicii. Crirrsulii prezicleazi scttatul. redacteazi clivcrsele
r.r-lpoilt.tc. conr,,oacir

aclirnarilc;lopularc 5i

Scrratul aproba bLrgctLrl

aLr

clrcptul sI dea settiltLls-collsurlte 5i iegilc elcctorale.

qi lucririie cle itttercs

pLrblic. avAnci clreptuI cle

a opri colisLrlii itr

c66tipirtrea unol ac{ir-rni socotitc r,'ittitntltoarct are privilegiLrl cle it clecertta..triurrllirl"

'irlpott'iva Itotararilot'ctlttsulilor
9i sctiatlrltri:
Pgpttlrl are dreptLrl cle a f'ace apcl

clrpetLrl

e.xclusiv clc a conclarnna la ntoarte. cle a ratillca tratatclc de pace;;i dc a clcclat'a ritzbtlaicle.

Prip

clr.eptLrl

de

r,,cro

al

tribLrnilor. rcspinge legile care ttrt

ii

cotrvitl celc trei illstittrlii

fr-rnclalrc11tllc aic or.gapiznrii statLrlui rontiut asigLrlii iuterclcpcrtclcttla thctorilor cle cotlclttcete.
ci-jr.c sc a.lLrt:i irrrr.c

ci

;i

iplltLrlir clezvoltalca r,iciLrlui gi ltraclicarea atruztrrilor 5i irlechitalii. pIirl

cor.)tlol t'ccipt'tlc

Cicero (106 - .+3 i. II.;

esre cgrrsitlelat ca

lrind cel ciire a popr-rlarizat lllosolla itl Rottla.

Errrdit. clar bup o;ilt()r. abstract. clar acJrcsirnclu-se iu ptillLtl rarrd ceta!erlilor. va sLlstille iclcca ci
..tlr.cptrrl ltLr estc un ltroclus al voinlei.

ci

csLe

dat de ttatrtrir"lT. Sloic irl colrcep(ie.

C'icercr

r.cullrlrii cgncepIiilc irccsttlra privind c.ristcrtlit Ltttci ra{iLrrri ttttiversale. toctttai pelltru

ipterrrcia sLrl.r;crnalia legii 1i a.iLrstilici. Cicero argLuncuieaza subtil pt'irt e.retttplLtl caracterltlui
pcsLrbiectiv

clrcptc

al

lc_r-liltir. gi clcci

saLr -iLrste.

natulal al Ior. altibl 5i lcgile tiranilor at'pulca

dacd toate lucrLrrile. ar

ll

ll

cottsiclet'ate cit

rclative sau iltcognoscibilc. Datorith accsttti tip

clc.

garrdirc este consiclerat printLrl cctaltean cal'c a cicflrrit principiile carc vot st:i Ia tcrllelia ('ctalii
r-rniversale"

a tlepLrblicii ca

lttc't'tr crl tlttnraniulLri

lttrblit'.

iptltcrial't,,arc a luat liirr!i la nici cioLri cleccrtii

Alrgustus carc prinre;tc pt itttul titlLll cle Itltpe ralor.

cicl \ ecchio" tt1t. t'it.. 1';. (t3.

Pisicr^ V,.. o1t. , it .. p. 2l

'- tliolgi.l

'

l5

g1.

ihri

sir vrett. a pregirtit rcgitlrLrl

dLrpa ltt(!i-trtell lLri. oclatit cLr ()ctaviatttts

cAxotnEA I'}oLIrlcA iN EvtlL MEDIIJ

- XII)
I. I{cgatcle barbare (sec. VI - \'lll)
(Pa;ra (]elasius I, (.()dul lui Iustinian - 533, (irigore cel NIare)
2. Perioatla carolingianl(scc. VIII - X)

I. EVtIL NIEDItJ 1'lMPUltlti

(Carol ccl Mlre

(sec.

- int;litrat

VI

al Allusului, 800

3. Naqterea Sfffntului inrperiu, 962)

- XII)
grcgorianl, (irigorc vlll

,{. Sistenr I'cutlo-r'asalic(scc. X

5. l{cf()rnra

, Dictatus Pallae

lt}75

6. Dczvoltarea oraqelor (l i00)

II. EVUL NIEDIU rAnZttl

(scc.

XII -1500)

l. Ordirtca fcudo-r asalicl

2. Dczr oltarca scolrtsticii ;i a drcptului
3. Apari{ia

unirersitllilor (Allrertus

N'laguus, Tonta clin Aquino, Nlarsilio

de Padova, Willianr Ockam)

J. Nlarea Schisnrl a Occidentului (1378)

5. Cucerirea Constalttilrtlpr-rlului de cltre turci 11'153)

ip

cenf;Lrl gCpclirii polifice

[:vLrlui ir4cdiLr tirttptrriu (sec.

V - XII)

statr

trei lactori

ci: a) Diselicu irtstitulionuld^ organizati ierarhic 9i

imperiale cu drepttrl Si
SefLrl ci. episcopLrl [{ontei - papa:b) irt.fluenlu in declirt u Romei
rrrodelator.i

ai socictirlii gi ai

iclealLrrilor

iniifuliite ei: c) burburii gernrurtici cure creuseri

sepurut rt divitritute regulti 9i calc avealr o

cppccl.rlic y-r;sprie clesplc loialitatca;i obligalia lirln cle tteatn 5i f a{[ dc regalitatea pcrsotrall.
irr altirl 49-l papa Cclasius

cAr.nruiti
cra
c1c

lrrli

Iii

scria iurparatLrlLti bizantin cii cxistau doLra pLtteri pritr cat'e et'a

lunrc"r autoritatca sacri a clcrului 5i puterea regalit. Ilesponsabilitatea preolilor

i111t9r'ttrntir ilclttrLt ca la.l Lrtlccata dc

oaprcpi. Celasiirs sr-rslinea

Apoi ei

ci insali cieurnitatca

avcaLr sIt clea

stlcoteall pelltl'Ll cirrtlttitorii

iurpcriald era acorclatri prilt tttila Dotlrtlului

pLlblicir. iar irnpiiratLtl se stttrlttrlc

1i cd prco[ii ascLrlti de lcgilc intpiriitepti plivitoarc la ordirtea
cl cr ic

ip

Ior

irrr, csti

ti crt aclltt i tristrarca

Stl

rltelor l'ai lle.

p1-lgzilic cLr aceasti coneel>1ie statea idcea scrtttittticii

a rcgalitaIii diriilc. Ir'ci

tczc

esenliale clistingcaLr accastd conccp{ie: autoritatca ntttnarhicS a tbst randiritil clc [)ttntnczeu spre

binele onrcnirii: sLrveranitatea rltlnarhilor este nelilttitata 5i indivizibila (de5i tltoraltllettte ei

io

sLrnt clat()l.i sir sc

coplgslcze Icgii divirre): orice irrpotrivire lafir de pori"ttrcile tlltlrlarhilt)r

este

scc. V-VI. prctlica cregtirrlr clcvirrc plincipalLrl izvor clc inspiralie pelltrll
rcl)ccliilc asLrp;a pLttcrii (siltgura cunoa;tet'c sJvilttt.t: ot'itlittea lLrnrii ;i a societiilii. e.\istell1a
Lrlci ltLrtc;i sLlp;cprc. IocLrI oarrrenilol irr orclinca naturii. r'iala pe parltarlt yi ttloartca. sLrI'erirrla
rrelegiripli.

ip

1i inegalitaiilc. rlragostca

;i rirzboiirl).

lnstitLrliilc politicc nteclier,,ale sLlllt nri,u'catc cle conlirz,ia religiosrtllti ct-t politicLrl.;\stlL'l-

invalalii iJiscricii. a;loi teologii cmit opinii privind izvoarelc qi ttatttra pLrterii tt'cciitoare. pelltl'Lr
a prote.ja 'autorr6ntia :;i prerogativcle tlisericii (inspirarldtr-se tlin lcctLtra crarrghcliilor.
lbercleaza chcstilrri politicc: tiriginea pLrterii in socictate. itdnrinistrarea.iLrstiliei satr relaliilc

ciiplre pLrterilc seculare 5i papalitatcl. LocLtl escttlial irr lirrltlttlareii doctrinei cre;tirle il
l.epr.c1-cuta d6s6ta (carc iltcrzicc intclprc'tirrile tcologice ..locale"' 5i lirvorizeazit clezvtlltat'ea
rrnci cloel.t'inc poI itice

ip sccolelc VII

Llni

ticatc).

- VIII rcgalitateil

cra corrtrolatl cle biserici prilt ccrelttorliile cle iltcorotlarr-'

oflciate clc cler.. Ast{cl. autoritatea regald a iost creltinizatar. ial Biserica a develtit principalLrl
clepszitar al garrdirii 5i opirrici rraniIcstatc la toatc nivclLrrile societalii. Irolosirea linrbii Iatirlc
iyrrrii crcqrinc 5i pozilia cheic clc{irrutii de biscrica irt selec{ia celor ce pLlteLl
clobirrcli c()nrpcrcr)lij in lblosirea ei constitLrie un itrcliciLr qi totoclata o erplicalie a ptltcrii pe
ctr

littgutt Ji.lpgs

Lt

carc (r \ lt rl{}lrullrl i ['li:cricll.

i1 arrirI t;00. ('arol cel

irrcoropll rcge

clc

citlc

N{are. cel ntai pLrternic clirttre rcgii occiclcrttali

ai fl'ancilor. a lirst

papa cle la Ronra. Acest gest a rcsitscititt icleea ttcciclelllala a IrrlperitrlUi

Rorrau. ('arol llirrcl clcopotrivir irnparat al Occitlerttrrlui

;i

rege fi'anc. ('ltrlcit Irri Carol ccl

Nlare.,.le la z\achep. ccntrit al aclrtrinistra!ici pi ai vielii irttelectLtale crtropcllc. a cotttIitruit

cr-cilrerr trr.rLri rr6tr

la

iprpeliu crcytirr. clr.letcrizat pritt sistetne.iuritlice 5i cdLrcaliorlitlc ullice 5i prin

upitate litLrr.-sich. Accst intpcriu a clura( irrsa lbartc putilt. in 814. la lttoilrtea lLri Carol cel l\4are.
..Sf aptLrl IntltcriLr Routan'^

liincl inrpIrliL in trci rcgatc gtlverl'lLlic tlc Ili sii.

Slriryityl sccolLrlui ai.lX-lca 5i sccolLrl al ll-lca art clcvcttit ..epoco irtlunecutti" a EvLrlLri
NlecliLr. irr u;nrii invaziei ptlpoarclor lino-ugricc 5i a viliingiiot'. care aLr rrirrlicit btLrttla de
structLrlr ciyilizata

a societ[{ii create cic biscricii 5i de

lterigaclir clc rlcstrinrarc

3spccrclor

clupi-r

ce

ir lbst

clcricalc;i laice nlc societllii

conLt.aitiilcLrl
Do ncr I i o ('

5i

rc-Ualitatea gertrlatticit.

in

l'cirtviata trcclilia stlprcltlaIiei irllpcriale

(sLrb

t ct t t t i t

ti (..Dorra1i a

I Lr

asLlpra

Otto al lll-lca. la slarSittrl secolultri al X-lea).

biscricii a intbldcat lirrnra contrirtirccl'ii Ltnol'dttcttnietttc. pritttrc carc

o n.s

accasta

i Constartt irl").
l1
lt

fltitt-toasa

Aceasta cra nrerritl sll

laci

c'ic nccontcstat legalitatea []retelltiilor papci asUpra ltaliei

Ccptralc 1i a provinciilol rourane occiclentalc. in cltlctrtttettt:ie spLltlc ca inrparatLtl Cortstatitjrt

cel Marc. clulta cortr,ertilca sa la cregtinisur itt 313. a actl'dat papei Itnperiul spre sllverllare.
rccLrnoscancl sultrcrnalia spiritLralii a

biscricii. rlc'ia irrrplicata irt actLtl ctltlvcrtirii sale. Povestea

tl lcgentla ntai vcchc. potririt carcia papa Siliveslrtl IllLl tloar l-a botezat pe
ci l-a qi viuclccat in chip nriracultls clc lcprii. iar irtrpirratLrl. drept IllullLltltile i-a

sc lrxcuzu pc
C'oitstantirr.

cerlat ciluruirca I{onrci. irr sccolcle a'l X-leu 5i al XI-lca. pLltelrilor rcgale clill [:trlopit lc-aLt ltral
locLrl

lilrirlilarca clrracteristica

lcgirtLrrii lcciproca

iutlc

r-rn

lcLrclalisrnLrlui. [;orntaliLrrtilc

politicc

t'cLrdalc eratt bazal.c 1-lc tr

cavaler rtrilitar 5i cavalerii sai vasali. ittzcstrilli.

irt

scltirlr[rttl

scrviciilttr rnilitare. cu pirrrantLrri asupra c.lrorit instaitratt o dorllinalic locall 5i attttltlott-til.

iurpr:nancl la riirrclLrl Ior.

plopriilor r,'iisali. divcrsc obligelii iti tlatltrit 5i scrvicii.

ipcepancl cLr sccolLrl al XI-lea. ganclirca 5i practica politicn ttteelicvallt sLttlt detertltillatc

cle

yalLtrilc succcsir,,e clc uriScirri innoitoarc clin itttcriolttl bisericii. C'orllrtlversa itlr"estitLtrii

(invcstituriila provocat o

iz[-rLrotire lirlLr prececlertt dc parrtlicte politicc. cllt'c tl lllarc:.lt Llll IloLl

inccltut in tr.aclilia ntcclicvali a gandirii politicc. ('rcclin{a in autoritrtteil

era ilcleljirns clc liispanclitli pelttl'Ll a coutribui

sLlPl'alli.il.Llralf, a

regilor

in cele clitr rtrtttl la irrliallgelea pretcnliilor

pqlitice eie payrllitrilii. inccpintl cLt sccolul al .XII-lca;;i pani la Nlarea Schisnla a []isericii
Occiclgttalc (l-178-1417). la C'ucclirca C'onstrntinopolulLri de cdtre turci (l'{,53) 9i la aparilia

Rcrra;tclii(zorii lLri l-s00). r,orbinr clesprc Erul L'Iediu

firtiu. irttrc 1073 -

1085. papa Crigole

al Vll-lca a clcclarr;at un anrplir llroccs clc lclirlnrarc. clirtd intbolclLrl petttrlt ceea cc va devetti
culegq;cir sistctriatica tlc clrcpt canonic al lLri (ila{iitn (..DrecciLtltt Cratiani". ll40). cuprirtzirrd
corrtribLrqii cle secolc

alc concriliilor bisericii ;i ginclirea teologici a Pitrirllilol

Lrisericii.

iurpreunl cu clecretcle eutise de papi. l'oittc aecstca eraLl ttteltite sii strslitlli clirrtul papalitirlii

cle

a clobincli ctlntrolul cctrtralizat asLrpra ilparatLrlLli acllttinistrativ al bisericii. ilitcrzicirlcl. prirltle

altclc. invcstitLrra laica a cpiscopilor

in acclali tintlt. iltrpiralii gclrtrani clin rlinastia lloltensluLrl.l'ert. incicosebi Frecleric

(Barbarossa. ll52 - II90) au incirraiat resLrscitalcr clreptirlLri inrpcrial rotttatt: o ciatrttrarc prirl
I

glose 5i ctrnrcntarii u ('ttclrrltri ltri lu.stittiun (53-l). ltritt citt'e'(in paralel

ctr

t'edcscoperirea. itt

secglul al XIII-lca. a scricrilor eticc 1i politice ale lui Aristotel) s-all adLls ilttllortantc rcvizttiri

;i

irrotalii teorctice. realizate irr ctlncortlalrte

cLr

schinrbirrile econot.t.ticc din societate. Acestca

vor contribui la translirlnrarca ganclirii 5i a placticii politice ttteclievale.

l8

prin aceea cir politicirl i5i

Faza istorici de.,cregtipare" a occiclcutLrlui se caracterizeaza
giirlclitoriicrc;tini stabilesc o
piertle aut.r.rrir.r 5i se clclirrc;tc cloar in rapurt cLr rcligiit. Astf'elceca cc clltcc inlplicit la
clc deutar.ca!ic intre orcliuca clir inir 5i sc,cictatea oarrieniltll.

linie

iLeveialia creStirlil clcvirle' itt acest

separarca;rLrtcrilor...sccirlare" cle aLirtrritir!ilc..spirituale".
('rcgtirlrrl plactice o
corte\t. tl cl.ctriuir a nrautuirii urcniti si ruiscunrpcrc utttattitatcit.

intre sac|u 5i politic. ce se itt-tpt'ttre

conccplic clcsprc cr.cclin!i 5i clrcptatc. stabilincl o clistinc{ie
('(t (alutc tt tttrtttattilt)/'saLl ('alulau
ca Lllt ltrinciltiLr tcologic nrajor. (alLttaLt lrri Dtilnttc:ctt
.
par a clelirli rttliversul crc$tillisllltllLli
,tttttartilrtt.t,tt ('clLrta tr ltti Dttntttc:cll. accste tloLrii-j Lrclecii!i
Dorti crtrctite r'tlr cletlni cel
lLri. carc trccc iu ruocl istoric clc cPoca trvLrlLri Meciitr.
5i r.aslti,clir.cu

putrislic'u si sc'oltrslica'
nrai binc inrlrr-rncrca ntoclclLrlLtic'etitii lrti Dutltliezcu"
patristice s-aLr rcalizat incepLttLrl clescltitlerilor iniliatice ale
5i aborcliir.ile
'leLtLrllian' c'Ienlctlt clitl
-l'estanrcnt.
ca scr.ieri ale pirrinlilor bisericii (Apostolii. Si
VcchiLrlLri
Daczr StirltLrl PaVcl rritta cit csle
Alexanclria. or.igerre. L.actarrliLr. SfarltLrl Austlstitt 5.a.).

pri, scrierilc

necesar

si ise

clt-a .-Cezttrttlui

ce

esle

Du,t,ezeu". ,ttrrci iplona{ia iurpcrativa

cre)tinii;i

ILrnrca p|olhna. Dar.acest

Ia,tr-rl cli ccci.i cc..cste

iil

ul

Cezurului 5i

lui

l)tunnei'eu

(e

esle

ul ltti

cerc{r. pcntrLr inccpttt. o ciistirlclie clarlt itltre llttllca

iurpc|ativ va l'i destLrl clc repetle ititat. avartclrt-sc itl Vedete

ILri [)unrnerzcu"

il lirst liilosit ca rtlodalitatc

de a iLrstilica tie

c'ctilii llti DittllltczcLr pc panldttt'

rreiurPlicarcli in treburilc ciVile. Iic participirrclr la realiz-area
ganclirca cre$tillti eLll'opcalla' prill
Sla.tLrl ALrgusti.1".lirst ccl care r.r lrarcat in nrocl cietlnitiv

a participirrii flccirLri otrl la

irtrpurrer.c, iclcii clr: cvolLrtie spiritLrall cre;titrii a uttlatrititlii.
acjucerca prirltrc oittt'tctti A
rcalizarca r..,irr[ci 5i l)roviclcnlci clivine. priu carc se realizclrzir
sLlpLls
( ctalii lrri Duntnezcrr. StatuI Iaic cstc cloar nti-jlocitttr. ult instrut.ncttt. utr rltu tlcccsal'.
restabilirca
ilisericii. l'ir,pLrl clcr,irre istoric;i linear'. iar llrraiitatca lui cstc llrcvizibili:

inrparirlici lLri [)Lrurrcz-cu. Nuurai prin

sc ajLttrue Ia cotlstrutirea

cililrs Dei. prut cotnttnitatea crc]tilli a creclittcioSiltlr'

cctil!ii tlivine'

raliLIllc iticlcoscbi tlcoc.o,ceptLralizirilc scolasticc elaborcazr clognrcle crc;itinc intr-o

clevitre Llll llltlcstrll cloctrillar
aristcrtclici.-l-.rra ciin r\clLrino (prin iLrcrarea,\tlnnrcr Thaoltt,qic't)
legi etenle. legi rtaturalc 5i legi
al catolicisn-rulLri. Acesta va tlistinge int|c trei tipLrri cle'tcgi:

au ca litndatt-lctit ra[itttlea divinil

Ltnlauc. L.egilc ctente sunl ccl carc gLtvct'ncaz-it lunrea 5i
alc lcgilor cterllc:
trcbtric acccptatc prin cr,,:din1u. tcgilc rraturii sLrrtt copii irtt;lcrlccte

arccsrca

ele
r"

su,t irrperl-ecte.

\'ezi 5i Pisier.

clcoarece rrirneni iru groatc

E-. rtP,. t'it., P.)1.

si

to

cLrnoasclt

irt iltttcgilllc l'oitlli.t clivini. Si se pot

institLri gi intLri priti internreciiLrl ra{iLrnii. irr ceca cc priveqte legile Lrrrane. accstcit

alc otrului. ca aplicabilitate practica a Iegilor natLrrii 5i

aLr

llotiv pclttrll carc sLlnt cc'le urai oscilarrtc

schirlbi cel ntai des.

CONCEP IA PALILIN ICA

1i cele care sc

sLu'}t

in\cnlii

cel nrai rnic srarl clc raliLrnc clivina.

DIISPTTE PUTERE

l'}ai'cl 1-5/15 62,67). e\/rcLr corrrcrtit la crcStirtisn-r- pc tlrirnrul [)anrascLrlLri. este unul
clintre Prinrii Parinli ai Bisericii ci'rre au contribLrit la claborarca cioctrinei crc$tinc irr prirrele
sccolc alc cre;rirtislnului (plilt elatrorarca celor l3 cpistolc care aciuc o contribLrlic irl;toltantr.i

Ia ilttcrpretlll'ci-i c\,ansu'liilor).

Ill

consiclcrii cir cilcptatca cre;tirrl este superioarir deoarecc

inc cl itr crccl in1li. i.rr oricc pLrtclc este ope ra lLr i Duntnezerr Qtnttti.s pola,\tLt.\' u [)ao).
('reltinii tlcbLric si sc sLtlruni 5i lcgilor. circi cclc cc sunt. cle [)unrnczclr sirnt ranclLrite.
;rrov

SFANTUL AUGUSTIN

(35-l-430). nirscur

in

ccrarea

-fagasre

(clirr NLrnridia.

rotttitno-bcrberir). se lortleazi in nreciiLrl nranihcist (doctrinn religioasl care aclnrite cristenia

siit'tultatti a IlinelLri ;;i a IlaLrliri) cartaginez. La 32 de ani. ir.r urnra Lrnci cilatorii Ia [{onta
(liecvcntand..CercLrl de la IVlilano". club ncoplatorrician condus cle cpiscopLrl i\rlbrozie)

se

con\:erleitc [a crc;tittisrl. irr 39(r clevcnind cpiscop de Hippoua..Prin irrtreaga sa lcti\itatc. Sf.
r\u-uttstitt vlt dcr,'erti plincipala rclerin{ii intclcctLr:llir a Occiele ntLrlLri nredieval.

[-ttct'arca ..Cctatea

lui DutrnczeLr"" (.11i -]16) cste repl'czcnlativa

pentrLt in{elegerea

gartdirii politice tcrlrctizata cle AusLrstin. Accsta afiririii autoritatea spiritLrala a Bisericii

gi

ItrtLottolnia slcrei rclisioasc lir{ir dc putercl politicn. irr conccplia sa. luntca este c'livizata irr

cloLti..cctiili'" distinctc. rneuite sh coexiste in societatea urnanlt. irr prt{icla antagonisnrului lor:
- tctttlcu celcslti cste () cctatc pcll'ccti grrvelniitir clc legi ctcnle
- celuleu

lereslri cstc srrvclrratir

cle oarncni (sc

glol'ilicii

1tc.

sirre )

('cca cc sepat'it cclc cloul cctalti lrLl cstc o clifercnla de prrtclc. ci Luta cle iLrbilc. scpxt'ilt'ca

cclor cloua ceta(i estc infinita. irrsii clcl trcbriie

si

cooperczc. St. AirsLtstin va clczrolta o

arqunletttiltic cloctritt:trir in care c.rplicalia sLrpLnrcrii tirld de plltcre sc lrazeaza pc olir:iltcr.r

cjivitra a oriclll'ei pLrtu'i. Societatea estc utertitir sa traiascir sLrb aclntiltislr'iuca pLlLet'ii tcrnltoralcpelltrLl

ci oltrltl ItLr a Stiitt sii traiascit din itrbire in Paraciisul lcrestlLt. Dc asentelrca. cl a;-lr9ba

sllpLltterea absolLrti laln de rcgi. chiar

se alrestccc

itt

fali

de ce i ircbr,rni gi crLrzi. intlLrcat cl'e$tinul uu trctrLrie sd

Ittct'Ltrilc trccittoarc. in acesl sclrs. r,'a aflrntit sLrperioritatea.iLrstiliei cre$tiue

asupl'a.jLrstiliei natitralc (doar gLrr,crnarcil creltina cste o sLlvental'e drcapti)

l0

FEUDALIZAITEA gi sacralizare:r regirlitir(ii (sec' IX

ipccpLrrLrl sccglulLri

rl

VII-lea

sei cilractctizetrzir

plitt

- XI)

abscrr!a Llrlor institLrlii stabile.

clisparilil tlreptLrlLri r'()lnzut 5i lLrrc!iorralca patrirnonialir a lcgatelot'. carc ittcttritieazli ltrptelc

intre

clapLrr.i

recLrcereascir

conllictcle de succcsir.rrre. [-aptul cir iurpilatLtl biz-arttirr llrl reLlgc5te sit

teritoriile vechiLrlui iurpcriLt \,a avea clrept el'ect.'irt secolLtl al VIII-lca. aparilia

;i

..princ i patelor" ;;i ..ducatclor".

ip Scc al IX,lca. Curol ccl Marc (768-lJ l-l). rescle'liarrcilor. aliat al papci 5i illr.irt,gltor

al l6rrbar.r-ilgr. va rcstilLrll idcca dc irtrpcriLr (arrul tl00). int;leriLrI carolingiall devcttittd pIirlla
repLrblica crcstipir (t'cltttblic'u t'ltri.ttitutu). i,i accst c()tltcxt, lirnclia regalir cicvitle o simplll
ipr.crprcclicr-e (tuirri.stc,r.iLrrtt). bazaL[ pc

frios (1rirl lui ('arol ccl Nlarc). in S-tr3.

rlcgcle 5i garanIia clivinh. [-a ttttiat'tea lLri I.Lrdovic cel

irnpcritrl carurlingiarr se irttpr.it'te in 1r'ei errtitilli clistittcle:

Francia Riisiriteann;i Occiderrtati gi Lotlrarin-uia. SlarsitLrl perioaclei carolingierre aduce cu

sirrc scipclareer;cgatelur intr'-o ntultitLrcline clc pLricri. disparilrcl Lrltirnele vestigiialc dleptUlLri

9i

geperalizilclir-sc sistcntLrl cle vasalitatc. Iro;ti lirnclitnari gi drc-uittori carolittsiclli se riscoalir

ip.rprelrrrr i-lLrl.()lltalii cerrtrale. igi alirnrii loialitatea Iu[ii de tlrrnarlt. clar Irtt se tttai sLlpLllle

;rorLllcilg; sulc. ulsgalrclLr-!i anLrutitc derrnitLrli: ..1trirtcipe" (pleiatr cottduccrca tllarilor

ppilcipalc u cilroro concluccre o irtcreclirtlcitzit t-ttror tcprezelltallli lldeli). ".clttce" saLl ..c()llt"
(revepclicar.ca titlur.il6r'clc reprezentaltli illperiali). in 877 Lrn clocutttettt inrpcrial lceLlll()il$tc li

contlr.rll ip ptod oflcial uzurpirilc cle autoritate. in sccolLtl al X-lca.

reprczerttatllii

pripcipatclor 5i clr:catelol'uu reLt$csc sir-pi cxcrcitc tutela clecat astrpra ill)()r ctltttiiltc t'rcttpatc
al.ptrlta Ior: astle I

ei se sc. vircl Iipsili clc autot'itatc itt

avattta.iLtl LIttor

cle

entitali rllai rnici

..se n iorii lc'".

Senioriu era o contLrnitate ctlnclusa cle un sertior. proprictat'al utttti castcl 5i al urttti
tcritgr'iu. c{.lrc c()ntrola () tl'upa rtrilitalii 5i gararrta proteclia sLrpLrSiltll sili. Serriorttl colttrola

tQate;rLrtclilc: stabilea re-rrLtli pcutrLl cotruttitaic. tttcnIittea ordittea. irllpirlczr dreptatea.

pregatcl riz-boiLrl. stlangea irtrpozitelc necesalc apiiririi clontettiLtlui

sirLr

9i cerea frdelitate

loialitatc absolLrtir itr schirrrbLrl plotcc{iei oleritc. Seniorii avcaLt itt servicitt ..citstclatti".
pLttL're

cl'a rcstran:;ir la un clorncniu clin.iLrrLrl lirrtilicaliei. Scltioriile se collltritrait

l.t

9i

caror

Ltrteori

entitilt ntai llari. allLllrc: [raronittc 1i tlLrcatc. dttttlittatc de utl rllat'e settitlr ci]l'e
excrcita prcrogativclc rcgcliti. FcLrclalitatcr rru cstc ult sistcttt politic Ltttilbtttt cristettt itt tot
fbrurapcl

OccidentLrl ntedie-val. i,., se,rs larg. conceptul este folosit clc istorici pelttrLt tt evoca societatca

2l

ierarhizata pc clasc. controlatl cle ntltrilinte. care s-a institLrit irt EvLrl VIecliLr 5i s-a tlletl{ittut

pala ip secolLrl al XVII-lea. in scns rcstrdns. conceptrtl dcsetttrtcazi tt realitate politic[ 9i

irrstitr-rlionalir propric ltcrioadei rledievale ciintre sccolele al X-le-a;i al XIII-lea. alrLlllle:
sistctttttl

le

tttlo-r ltsitlic.

SISTEMUL FELJIDO-VASALIC sc cirractcril.r'l,ti trlrin lcgatLrri

serrior 5i r,asalii siri in.itrrtrl

- cor-rccsiouiirii piillirtttlrilor

rcciprocc itttre

- atlibLrirea trnLti flcl'lfatttlttrtt)

atribLririi prurltritilii (ale Ioc intre 2 petsoauc cle raltg incgal: scllt,ilLrl saLt pt'oprietartrl ;i

vasalul sau IolositclrLrl)

- atribuirii.lialttltti(vasala.l) ce creeaza o depcrrclert!i rcciproci intrc sctlior;i vasal

ip iirtrp ce

scniorLrl acolcl:i protcclic. ajLttttr 5i drcpiate vasalttlrti. r,asalul otcra spriiin

rnilitar (ctuxilitrttt).

sf'atLrri (cott,siliurtt)

5i contribLrlii pccttttiarc. SerliorLtl excrcitzi cieplina

autoritate asLlpra tcritorir-rlLri. iar lcgitLrrile cu r,asalul sunt stabilite pe braza utttti itttqil.ir.ttttc-ltt
rnLrtLral (sertoirLrl

rcspcctil obligaliilc)

in perioacla cuplinsi intrc sccolele al Xll -lea;;i al XIV-lea are loc o tratlsli)rlllare i'l
strLrctLr;il6r socialc. ccctr.rorr.ricc gi cLrllLrrale. Pcrioada secolclor al X[ -lea 9i al Xlll -lea cste
clopiipatii cic c;ueilclele clin Orient;i dorinla tle a eliLre'ra IerLtsalintLtl tlc sLtb cliltttitlalia araba.

ip secolrrl al

\ll

. lea. uu l'euotnen inrportrrrt clc utttitt este ccl al clezvoltdrii tlra;elor. Aparilia

goliarzilor. stlrclcn{ii cc ltloliu clin clir,'crsc nre:clii socialc 5i carc relirzi lalorile de aLrtolitate (irr
scctilLrl

al

XIII

lea apar plintcle unircrsitali :[3ologrra. I)aris. O.rlirrcl. care cLrprittci facLrltiili

prccLlut: tcrtlttgie. cllel;t rortran. tlleprt canonic. rtrcdicina. arte liberale)

ii a savatr!ilor cle

rleserie. care studiali cLl prcpol.tderenla artclc liberale. bazate pe tehnicii gi ralilrrlc (grarllatica.
clialecticir. rctoricil. aritntetich. utuzicil. scoureLric. astronotnie

gi flzica) vor illtplica

tlrari

trarrslorn-riri in oldirrea laliLrnii" trartsfirrntitl'i cat'c sc \or riisliarrge gi la rlivcl politic.

irr pcrioacla sccolclor Xlll

- XlV. in r"estul L-.Lrropei. re-tatcle sc trattslbrttrl in vaste

Lrnitnli politicc. Datorita Lrni[icarii tcritoliale 1i Lrnilicarii pLrterii. resatele se trattslirrtllii itl vaste
Lrnitlrli ptiliticc. iar rc:gele ajurrge sI clontinc putcrilc concLrrclltc in intcriorttl regattrILri. Ctlrtltitta

clcr,ilc astfcl o aclevaratii iirstitLrlie poliricii (aidncl la bazit legLrli gi aparat acltr-titlistrativ). iar
..r'egalitatea IcLrdrla" se prcschitnbi lcnt

in

..rttonarliie rroclerni". Dirtcolo de..Lttlitatea

crettir.)a". se intrcvcde unitatca upartenenlei Ia o cotttLtrtitate cie dcstin. sub arttot'itatea regelLri.
iar popolLtl itiLrrrgc sa-;i ctin;tie tttizczc apartcllclllil la rcgat.

22

Doctripelc uroparhiei. iu incercarea lol clc a sc elibera cie giirtdireir tlletlicv'all. vor

la iclci noi clin cirrc v()r apare prinrclc rcprez-entiu'i iiitclectLrale ale

pa$terc

cia

statLrlLri trltlclerll.

Capclirea prtlrrarhicir ipi bazcazir arguurentaliu pc tliversc opcre. cle irrs.piraiie rcligitlasi sait
profirpe. al cSrtlr.obicctiv cste alrrnrarca;lliucipiulLri absolLrtistttului t'egal. ttcttrttlirlcl llcapht'at o

ganclirc autoritara. putcrea rcgali

triuntti in Irrptc. soclLrl .iLrstiliei Ullllllc liitld

in pcrioacla secolelol Xlll

rledcraliu pLrtcrii.
I'cLrclalii.

llcilitaucl ccrrtrirlizarca lttrtcrii. Putcrca

pLrterii

galc llirtcl

re

lizbttaie

lc

re

XVll crize sttccesivc

rcgalr.r sc

cottsicle|at

zgt-tdLrie stlcietateit

allrtnit lttogresiv ilt ILtrttpa. irltltrit'ca

zr-rltrttul a cltti lirctori principali:

Icirclalc. carc corrtribuie

la

cot.tccntritrea rcsrtrselor

Illilitare. [lscale

5i

acltnittistratir,c:

1) srr.atcgiilc clc alianlir prin cisirtorie;i fblosirea abild a regirlilor clc succesillllc. ctlre perrliit
crsclttr lcgale sli-gi protc.lcze buuurile 5i sii irrtroclLtclt troi dorllcttiiitl posesia C'ttrtlntlei.

Edificarea Monarhiei Moderne

Panh

in

sec.

X\/ll

nLr

c.ristir o cloutrinii coererrtl privincl tttottarhiit. irlcepirlcl crt aceastd

peri6acla institLrlia irronarhici incepe tot rnai rrrult sii

lie privitir ca o ortlirte politicn stabilS

9i

c()etglttil. Dcgi irrcli pLt estc tertrctizata. icleca tie stat api.rc cle.ia in liligran it.t tiLtt.tlcroitsc pLlllcLe

3lc clpcrr.ipci. L'aci. starqitLrI sccolLrlLri al XVI 'lea adLrcc cu sittc clcllrtitivalea prirrcipiilor

cle

Iegiriptitate ale starulLri nroclelrr (dLrpil riispanclirea principiLrlLli ..suveratlitir{ii" qi tezele lrri .learl

tlodip). Vlgnarltia nrodernir

ir.t

na;tere in Frrtttla 5i Arrglia itltre secolele

Xlll-XV.

igi afirrnii ltLttcrea pc plarr intenr. prirr atritruirca Ltnci pLrtcri clc ctltllalldl

cairtd re-qele

itsLlpra tLliLtror

aytur.itiililgr e.risrcrrtc;i pc plru c.r.tcln. ltrirr lcspingerca prctenliilor rtniversale ale irtrpirratLrlui.
inccpirr,-l cLr llnclc sccolLrlLri al XIV -lca. clin interiorLtl Iliscricii sc va rcaliza cleclinLrl
sLrvelanitirlii pontillcalc. Accsl lcnttritcn estc Lrnnarc i.r lelitzLrlLri Lrrtei pirr{i a clcrulr-ri cie a
sLrpLrnc

sc

cerrtralizarii autoritarc intpLrse dc papii gi a rivalitalii grulpLlrilor clc la Rotlia. r'iralitatc

carc va conclitce Ia ceea cc s-il truttrit IVIarea Sclrisrla (1378).

Distinc{ia rege
Distipc(ia

- Coroani - prinli etapl in forntar-ea

rcge

ideii de Stat

C'oroanl apare cand nronarltiit irtccpe sa fle erarltirlataca tl ."irrstitLrlie"

cleplinir. ncnraifliltd iclcntillcald exclLrsiv cr-r pcrsoatta rcgcliti. SilttLrltan. ot'dittea politici este

e.rltriptatl prirr tentreni ahstracli. irttprutnt-ttit{i ditt vocabLrlartll alrtic: lttcrul pLrblic
p

tt

h I i t'

u )-

cetiiteii

(t' i t' i t cr.s

). r'cgatu I (ra

g rt tt

rt

l.
,.)

(i'c.i

NoliLrpea tlc utt'1t

poIitic'yi inlelegelea

re{ratLrlLri ca

o L'onutttiluta (c'ttttrrrtrrttiltt.: ragtti).

aflrrrate in secolul al XII-lea. rcprezintir prcrnisc lunclantentalc ale lirlrlitrii idciiclc Stat. N4li
mLrlt. ip sccolgl al XV -,lca. noliLrnca clc ,:ttrt (,stuttrs). tt'itr'itc'la o pLttelc pLrblica 1i irllpcrstltlalit.

apir.irrcl

gi

trtriptatul

iclcea clc suvcranitatc. Coloaru clcvinc institLl{ia tttotlat'hicit

itt

pct'tttittlclllx

ei. inglobincl totalitatea strllctru'ilor. r'c'gtrlilttt'gi cttttttltcltlt'ilt.ir-lrurl citrot'a

$i

cste

organizuta rnonalhia. i\ccasta senrualeaza cristcnla turtri rtivci clc pLltcrc sttlrcrior 5i itllittettl.
clisripct cle ltersrlapl sclrirnbirtrlarc a rcgclLri 1i clircc la recLrnoa;tcrcit c'xistertlci Ltrrui spaliLr binc

dcitcnliittt'irr carc sc crclcitii llLltcrca. ttricarc ar lr schinltririlc cc alccteazir politica

sur,c;aniiler saLl cchilibrLrl cle Ib4c in legat. [)ritt allrtttarea puterii Cot'tli-ttlci are loc
depet'sonalizal'cit pLltcrii regalc;ii. inrplicit. r'it!igiralizarca putelii

RUPTURA DINT'RE POLII'ICA $l MOI{ALA

Niccolo Nlachiavclli (1469-1527) reprezintir pentt'ir gandilea politici Lrlt spiiit origillal
pragrratic prin afirnLrrea urrui rliscLrrs inovalclr.
asLlpgl priptei decade

a lui

't'itLrs

'l'ratatc

1i

cscltIiale: Principcle ( l5l3). DiscLrlsLtri

L.ivius (1517). Arta ldz.boiulLri

1l5llt). Istoriil.'llot'etrtitte

(1525). Dcsclritlcrilc pe care le llice sunl itsluratc priutr-o sinteza cflcicrltir ca exptittliirld
spilitLrl politic al [{cnaStcrii f'lorcrttine. prirt:

tr
tl

Neccsitatea clc a salr,'a

dc

constitt-ti tnt stitt ttttitar.

Aflrrriarea ra(ionalitiilii 5i a statLrlLri laic 5i sepalarea lLri c1c rcligic sittt cle valori ale
etic

Ll

ltalia;i

i i rnperati v-cott-t portatrerrtalc gi ideal e.

politicii ca $tiinta

inqclegerea

de sine stdtatoare. ca artd de a guvertta. de a conserva

qi de a dezvolta statul.

StatLrl cste pcrceput aserlenea unr,ri orgauisrn viLt. neoplatottic. avAttd

o vial[

proprie.

tl

Corrclucatorul principe trelruie sa fle lbarte birre ancorat

f-aptelor. a

in cunoa;terea realitatii

relaliilor gi rrecesitSlilor sociale.

Tocn'rzri de aceea politica trebLrie in{eleasd.

in priniul rand. prin rertLltttarea la idoli

gi aparen{e. prin renun{area la irlpresiile imaginative ale lui Platon gi Aristotel. care
ne spLlll cLllr ar trebLri sd ne conrportdnr irr via{a politicir gi nu attalizeazi sttt'iciertt

realitatca

re

la{iilor politice.

)l
_1

intrc ac{iLrnca politica 5i realitalilc collcrt:te care trebttic sI o

depaqcascli l)c ecll a iutperatir,'clot': cLttr tletruic sit aclitlttczi ca sa atitlgi irll bilte
l:ste

iclcrtrirate

ilLrzoritr.

il
tl

Stltul. olganizalea coitrunitiilii ptlliticc"

r.ILl

esl-c

viabil clacit

ttLt al'c

lcgi yi l-tt'trtlttlt.

[;stc rrecesara separarca politicii clc lcligie. ilfa cultt cstc rlcccsut'i;i se;:ararcit
politicii clc ptorali. Arlbelc nLt aLr rrirnic it.t corttutt cLr politica;i ctt ctttloit$terca
f'aptclor rcalc.

Ll
tr

ScgpLrl icLrzlr ntiiloacelc daca cstc o consccittla a lirptclor rcalc 5i ttt-t itllltgittare.

l.Lrlttcle clirrtrc plincipc;;i rnaselc dc txttttcrti. clitltre nobili

lr:si

ltai

plcbci

itl

ItllperiLt

lt!Ltt 5i clccl.e pozitivc tletlarece iltt ctlt.tciLts ll elaborat'ea

bunc;i. iilarte inrportarrt. le lonuat'eii Lrtrtri spirit edtrcatir'' civic carc'

llsuran" cle c.renrplr-t.

rurrgr

;i

i-lLr

se nrirtcriaii tcut.'a itt clezvoltal'ca irlstittrliilor.

:1

L.Lrpta

clasclrtr cste clilcrita clc lLrpta pcntrLl pLlterc irlire lacliLrlli. Ntitlliti prilttele

cttlsccillc poz,itir,'c clcoarcce nLr lrtptii;tctttrLt scollitri pariicLllale ci

irrtercsc gene ralc. rczLritind o legc

tr
tl

Lrn cchiliLrrLt

lttltlt'orgattc

de

social.

L.ibc|ti.rtca oanrenilttI clcpindc clc pLrterea institLrliilor clirt stat cllre sLlllt Lttl qarattt ai
tLrtLrror

tr

urtnitresc

;i rl sgcietate ntai [-rLtnit.

StarLrl ..srlla1rs" cste cel calc-5i irrr,'enLcazir institLrlii ciirc aLt rttluI

conLritl petttrtl it sc tle tllitte

aLt

libcrta[ilor priil aplicarcu ltttitard a legii.

Revoltcle

$i

..tirlbLrrirriie" socialc trebLrie soluIiorLate Ie Itivel ittstitLrqiollitl prin

acloptarca Ltttor lcqi tttai bLttlc.

tr

C'onstitLrilca repLrblicii ca lilrura cca nriti bLutd clc gu\et'ltat'e trcbuie

clc clouir gli.ii clcnrerrtarc: IcgiLritorul ales cltiar prirt sLrlragitr

si

relirrntez-e legile

trcbr-rie

si

liber;i

si Iirl[

pLrtrlic trebLrie

in lirlos pLltrlic gi nLr itt intercs pct'sottal: ptltcrcii,-le'a

Ire incredirriatir cLr gri.ln cle

cltre

sei]llla

rept'ittla

legiLritor'. altt.:l cr'iirlcrrii se pot revtllta.

,\r'ra RazboiulLrir" reprczirrth un crcrciliir util al inlelegcrii pritctice al aplicabilitilii

'focntai
itrclcltcnclcnlci Ltnci natiLlti.

clc

aceL'a- sLrbtc.rtual. IVlachiar,'elli

clispLrs

opera{ioualitatca discursir,a a unui rlialog reatnintit intrc C'osittto Rircellai. prietetr al aLttorltltti

5i [:ablizio Colortrra.'l'extirl cstc incitant claci ne gancliln cd pretttisa clc la care plcacii v'izeazit
un exclciliLr al-ectiv al ontagiulLri pc carc il aclLrcc prietenulLri sitit petttt'it it pLtltc in valoare
tocutai conceptuI dc r.'rzboi. Dar accsta cste analizat intr-o titoclalitatc tllticlertri clc cottcepcrc
:" NIaclriavelli. Nicollo. ,lrtu llizbttittlrrl.

Eclitura ,'\tttct. [Jucitt'e;ti. 2000.

25

valorilor socialc. PreLcxtul aualize lol realizeazi-r o trintitcre la provet'bul: rirzl-roiLrl lirce valorile.
iar pacea Ic lhcc sa cl ispara. [)entlLr a lasa ralirrnca sti iasi la ILtrttittit: sccr,tt'itatea Lllltli stilt esle
asi

guratli clc pro;lri i lc itt'ttte.

Jcap Ilodip

(1517 -1596)rr

estc ult girnclitor

discr-rlsir'itate de N,ltchiirvelli. clealtlcl cstc c()nsidcrat

sccirlLrlLri

XVI dupii Vlachiaveili

L.Lrcralea sa ^5'/ss

cil gi

conccp!ie

5i

ccl tttiti tttare tcoreticilttl politic

al

ll'ance

apropiai

cdrli ule Republic'ii cste corllpat'atit

cLt

lucrarcti Politit,u a lLri Aristotcl sau cu Despre spiritul legilor a lLri Mottte:;clttictt. \lLrltc clirttre

idcile lbrnrLrlafe dc catre

Jeeur

Bociin in acedsta lucrarc s-au cttttstitLrit ilr rlts;-rtttlsltri atat

Ia

problerncle teorctice irnterioare cat 5i la plotrlenicle coltcrete carc socictlltca ll'i.lllcczir a acelLti

tiltp

se csnll'iruta. Astl'et Ilodin sc prronun!n inrptltliva doctrirtei sttvelartitittii popLrlalc si a

drcplLrlLri clc rcz-istcntll pcl)trLl a sustirrc rrcccsitatca pLrterii absolutit a

rcgalitilii fiarlccze.

irt

acest sens attage at.clttia asLlllril ltcricoILrliri cicztncntbririi rttottarhiei si propurlc.cLt 1-rrioritlttc. o

serie cle rclitrnre aclntiuistrativc. C'onsicieratlr a

si a Icgilor pLrblicc o

aclevirratir

ll

Lur

vct'itlibiitratat ertciclopcclic astlpra politicii

Suntnti juridico-politic'i ltrcrarea lui Boclilr a corttribuit

sLrbstaltlial la rcasezarca gi reer,'alLrarca.gaudirii politice gi la firrtclalttetttat'ca spatiLrlui teoretic

irl rlttelcr.pitatii.ip

c5cltt1r cste rgrl"ra clc rcorqaltizarca rationala a stattr

ltti. tle crettrea itnttr legi

I Iegc-clreaptir gLlvctllalc. toate sltbsutlate

1:lrsbie'prci sr,ticrarritulii politic,.: clclluitir plin slrllctLll'a ritliortalit 5i praglllatical a
carc

sl-r gLl\'ci

ncle

t,r'cl

irrea pLr[rlicii. cle

t'itpttt'tLt

c()nceptLraliziirilol pc care lc plopunc in o1-rct'it Suse

cirti despre Republicti. UIrii

aLrtori ii

analizcazh chiar printr-o sirlirltancitate a succcsiuuii gi irrtportan{ei scrielilor Ior. ttlili alcs iti

privin{a clreptLrlui suvcranului. a rcgiruului alrsolLrtist propLrs.

ca;i

cttttsoliclarc'a rcqittlttlLli

it-iorrarlticll. irr acest ultinr caz. clernersul ltri tloclin cste ltLlaltlat cii ll'ecvcttllt rt irltettsitlcarii
'itl a ctllitc
rlreptLrlLri c1c proprietatc al suvelanuliri. SLtvcranul carc are prcrogatir,'lrl prirtcipll
lcgi este cel carc clclinlinrl
se sLlllLtne

;i prcrogativcle

dccit lcgilor ciir.,ine;;i lcgilol

conl.inLritr"rlii sc sitLreazii cleasltpra lc-gilor enlise.

Nr-t

naiLtt'ii (ca 5i ctirttinttarc scolastica a acesttti ctrttccpt).

De lapt. cl nLr filcc altceva clccat si.jLrstilicc ralir-rnca rlivina in socictatea ltrolattit.'l'octt'lai
aceea Statr-rl pcntrLr a avca rl c.risten{I intliviz-ibilii trcbLrie

sr.r

cle

aibl i) llutcre sllveratll 9i absolLrtir.

Calc rrtr ;ttutc li c()ntcstatii. Nici in cazul in c.uc suvcttittul ot',tanizeazi

cl

ictatolial societatca.

si conllcicnt al crrltii rcgalc. r'eplczcntant in Stililc (jerrelalc tlc la Blois. Dupii 1576 a fbst cortsilier si irldlurtlator
al rlLrcclLii clc ,\lcct,n. Dupir rrroartea ciucclLri .in 1581. Boclirr rcfitzij oricc irttplicare irt r'iata politicir si se retrage
la rlorperriLrl siru rlin I.aon rlttlc clirr 1587 si 1tirr,1 la ntoat tca sa ^sur'\ utitti itt l-576. va octrpa lirrtctia de tlla!.Iisttat
rco,rl.']i,:+ Etrt'itlopt:tlitt oparclor.fitttlurttorttlc
1001.p ti.r

rr \.'czi Ciorgio Del Veccitio.

5i

ulc.lilttsrliei politice. BucLtresti.

rrTr r'il.

)6

IIrstitLttLrl clc

'feoric Socialli.

Ca;i clasillcarc

a rcgiprLrlilor politicc Boclirt clistinge trci cit elcct al capacitiilii de lcgil-erare

prip: 6tgparSie (pLrtelea absolutir aparlinc suvcritttttlLti). plin alisttlcralie (pLrtclea absoltrta
a ltri
apartine pobililor) qi prirr clenrocralie (putcrea aprar{irre mLrllirn'ii;.1-Llcl'tll'eil littrclattretrtalS
.lca, []oclin uLt se rczLltna tloar Ia tratarea sLrveranitilii. ALrtorirl se ititrcabit l.ttt ttLttltai ce este
RepLrblica.ci. prcluincl o traclitic ciu'e:,e lludatncttteazii pe garlclirca lLri Aristotel- r'cllectcaza Si
repLrblicile si clcoltotrira i5i pLrne ptoblcrtta cclLri tllai brttl stat 5i a cclrri tnai butl tlltld

clasijlcii
clc a

gtrrcrl1. ( ca puii brrnir firlrrra

clc organizalc

sociall pcntrlr tlotlirl cste itlsit tlltltlarhia care

cstc Ll,ia.l prip sLrr.sl tlrcptLrlLri asociat sur,clarrului. 1i simplir. Priit rrtoclalitatca clc.lLrstilicarc

legitnulLti tlcciziorlal 5i divirl.

De$i ,Lr se clesprirrcle total clc anuurite iclci lncdievale. Boclin. prin srtslittcrcit tllottitt'lliei
irrtelegc neccsitatea istoricl cle a

Tlr. Hobbes

( l,5tt8-

conliri

staiLtlLri t: trlai ttlltre coezilttte si aLrtoritate.

l(t79). Lucriirca lui

.l'lt.

llohbes. Laviutltuttul estc'cotlsiclerata a tl

ca;roclopcra a -s.apclirii politicc (clc linrbii englcz-it. ccl pLrlirl).

tr

Ltlilia prirtceps il operci api'lre la

i, l(r5l iar cditiilc in lirnba latirrii apar la ,Anrsterclanr (l(r(r8 si 1670) precLrrll si la
l-onclra ( 1676 si l(r7tl).Variarrta latinir ii lLrcritrii nLl esle o traclrtcerc purr 5i sirrplLr ci o
L..,clra

fldclu a cclitiei crrs,lcze. Leviutlturt-ttl cstc llrobabil cea tlliti cliscLttati lucrilre a
lllosoljci p.liticc irr sccttlLrI al XVII-lea si in aceiaSi tintp r-rrut c]intt'e ccle lnai lititltor.tse opct'e
prczelltilte
clc tllgsoflc politicir tlatorira inodcrnitiilii ic{eilor continLttc. pelttrtl stiltlI in care sLlltl
par.alraziLre

accslc iclci si pcntrLt ccoul lor in cpocit. Accastir lucrare u int|igat urulli politicierli si tllulle
,rar.i perss6alitlti ip p;iprii cincizeci clc ani clc la pLrblicarc5i a suplar'iclLrit IIra problertle trllei

pcri.aclc tle relatirir ncgli.iarc pe la rli.iloctrl secolulLri al XVIII-lca. Structttra stilistici a

[-cr,,iathapulLri cste cliscursivir. pLlrtdnd ca tc\tLlalitatc cJe la cxentPlilicari 5i corllpara{ii cillicc
albristice. catc [9r.rpcr.rza Lrrr crcrcilir,l argLllncntativ ellcicrrt. pirra la tttetalilrt-'5i i|tlrlii ca|c
d:iruiesc vivacitatc explicaliilor. Stluctura cle coulirrr.rt cste ct'lt.tlt'oversiilit. iucrarca liirrcl cel triai
saLr

bun exeurplLr al gaptlir-ii p6litice saLr flincl

Itlcile clc bazi alc Lavitrllttrtttrltti

tl
tl

Lrrr

bun urlcut

tenlic (prin

arcjcrca pLrbl.iclt la Oxlir|ci).

1'rot l'i sirrtetiz-ate astl'el:

Starcl uaLLrrali a gntLrlui csle cea de..ritzboi al Ilecirtlia itltpotriva llccirLria".

Aceasl.ir stal'e latLlralii cste Lrrr lczultat al acliLrnilor irtdirizilttt'cat'e
irrtotcleaLrua

cccil cc este hun

;i

catttl sit oblirla

biltc petltru sitle. ScopLrl ultirll estc palstrarea

$i

couscr\arca propriei vie[i. ConllictLrl cot.ttilruu itttre tliitlletli e.rprillra cibrtLrl

flecitrLri our cle a-gi prote.lu plopria

riali

prin clintiltarca pericolr-rltri ;-lctttrLt sittc.

prin elintinarea posibilitatrii ca un altcirtcr,a sa ntai lre capabil slt atace.

Ll

I)rip ..lcgilc patur.ale"; sLrrrt iprpLrsc c6nstrinseli cxterioitrc 1lc calea ralitrnii
c()nLluc lrt lbrttLtt'uit ttttui

trrlte

'care

i e tclllL' ittlt'c trlttttctti'

Ontul rcceptar accstc lcgi. accste constrangel'i e.rtct'ioare tot clatol'ita liicii dc
1t()arte. ttirzbgiul trcbLrie si1 se slar;easclt Ltttdeva crt conclilia ca legile si 1le
accclltate dc llecarc individ. altlcl rezLrltii o nclncreclclc gcrleralizata.

tr

lace

si flc asigulatc dc instilntc carc sit le aplicc. altlcl sLrrlt rrLrlc.

Accstc iltstup(e trebgie sa aparlinli unci ctttttttnitiili civile. ttttt-ti corll politic

care

('gltractclc plin care l'iccale onr lerrut.t!d la drcptLrl tlatLtral ca libcrtate

cle

er.icc Lret'rLric

fbrnrcuz-i slatttL

U
il
f,

StatLrl cste Lut ausrclta.l incliviclLral 5i nt-t t-tnul nittural ca la z\risttltel.

OurLrl nLr cste social clc la rtirturlt. ci estc incliviclLral 5i cgoist.

StatLrl prin

cilltvenliile propuse^ prin lcgilc cat'e le elaborcazlt trebtrie sii (irli1 seall)tl

t6cnrai cle irltcresul egoist al inclividulLri (atiltgelea bineltri perltrLl sine 5i elitrtitlarca
r.iuriLri pcntrLl sine).

cccil cc a conrius la iclcea cottlbrttl careia..onlttl estc itt ttltlcl

ncccsal egoist"lt.

!
iJ
f

L'ondilili nlttut'ala a tttttcitirii lzrcc 1-rosibilir rpariiia coltflictclor.

('onflictelc apar ca rczLtitat al irlcalcarii cgalitilii irrtre irrciivizi.

Egalitatca intrc indirizi este clellnit.i ca egalitate a spcranlelor. [:iecare spcrir si i$i
realizeze scopurilc propusc 5i nu exprinra o e-qalitate itttclectuala.lizicii sau tllol'alI.

I)rin contractul social sc asisLrri accastd egalitatc a spcratl{elor (atingerca billelLli

iprlividLral)si sc cvitit ntarrilcstarca ririrlLri sLtprcll (tcaltti.t clc tlrttarte).

al

SLrverartLt I ca

donrtic itttpttttc clotltllilt lcgii.

13 AcliLrnilc suvcrartulLri clacii condLrc la ntenlirtcrca pacii tlchLrie sI lic aplicatc. sllllt
legitinre gi ntt itit rtevoie de,iirstillcare.

SuveranLrl este urricirl-iucleclrtor.n,'. 1r.,r,. sit prttprtltit irtstitLrlii satr Icgi. sil clirltillc

institLrlii

saLr

legi itr scopul lrenliltcriipitcii.

tt Ct. lui Gauthier din Iliescu, A..

I

P., Socaciu. Ill.. (cLrord).1:rtntlunrcttlcla

999.

28

gcitilirii lxtlilic','. Editura Polirorr.

Iagi'

Lct,iulhun cstc irr acela5i tinip rruutclc textLrlui ilt attstttttblLl . dat'si ttt-tttlele Lrlrei iclci
abstractc clip ltLurct clc,rcclerc politic cnre la rirrnclul ei clescnrtteazii o colabttt'are spccialii irltre
pLlteteit sLrr,eranii si poltor. Aceastu noua entilatc abstt'actal sc bLtcrtrii dc tllai inultc ;tl'ct'ol]llti\ c -

ilrelsl

autoritare politici risa cLrlr o sugclciizit Si tttetalbra rtt()ltstrlt Iui tltlIirl

cle Izr carc Iucrarca

i5i ia rrLrurcle. Opcra lLri ltobbcs delluestc troclltl irr carc sc Iortrcazlt

clar.ptai alcs dc o

biblic

.cle cc i.tparc Lut aseutcltcii

Lcviatliaii 5i cu cc rit'tnitt'i. [)ltcii opcrclc arltice se itltt'ebatt cal'e cstc

cel rnai [1rt rcgirl politic. opcrclc rnodcrttc. tlirt rirtclLtl citrorlt facc;-rarte si aceastit. se
(
pc copcrta eclilici irlfirti$eazi
ltr.cocupii cle tcerctizarca lcgitirlitatii politicc. hiar'tlcscttul clc
Let,iutltutt-Lrl sugc;aitcl autoritatca sa intutsir. prezcrrtirth cit rt LtLtttit'itatc l'ircasclt (lL'carc tt'cbLtie

si

sr.:

bucLtrc stittul sLl\'crall lcgitinl.

lVlelstrul biblic apare tinand inlr-o nrinir sabia si in cc'alalt,i sccptrttl .iLrstiliei care
!rr-rpLrrrc

trlclirrca si lcgalitatca. la rtcvoic

plilr lirltir.

\u

este irltanrpltltor tl.rpttrl

cd.

\/a

I-eviuthun-ul

estc prezcltat in cjcscn ca staipinind pcstc Lnt orils lirti5tit si orcltltlat aceilsta trirlcl cortsecinta
aLrtoritatii sale absslutc. irr rileutuilc.r colpului leviutluttr-ului sr-ltt inclLtsc 5i ilDagirrile rllictrtc
ale sLrpLrsil6r sai. cetatcnii. [)Lrpa cLrnt sus!inc si tcrtul accla care guverncitzii trebLtie itltelcs clt

llipcl Ilcca;c cli6irc oarncnii ctlrrcrcti (accsta sau accla).itttprcttltlt. NLttltai llrirl ci c.ristli
Let,iulhun. llobbc: explici de altlbl cli o aset.ttcnea puterL' clc grtr.'erttrre poillc tr corlleritLl
liunri.ri ciacl-r oartrcrrii ceclcazir toatal pLltcl'ca si abilititile Itlr unuia sitrgLtr sitLt ltLllllai lttitt t grttp
de ipdir,,izi clrc sir rcclucir toatc vocile si plLrraiitatca voitttelor la lttta sirtgttt'il. J'eoria politicii
lLri

-l-h.

IIobt-''es inccarca sa lecriliciliczc absolutisttrLtl

ctrrrtr.r"rctrrlrri
p1-ri

politic cu libelalisrrtLrl irllplicit in teoriilc

stlcial. I:ilgstilla p6iiticir c'liir rarrdLrlilc Leyiutlturt-ttlLri cste clitttte

ce Ie

rrtai clare

5i

lrgLrrncutatc din citc tcorii exista. Si astirzi arc priterca dc it cotttraria si dc a lircc cititorLrl

sii gapdcascli. C'gntcxtuI concrct. cle istoric irttclcctLrallt $i cle vialir a altLtlrltlui se afla in
trperir 1)a

Cile

cal'c sc cunstitr.ric in aclttl clc Itastere al lllosoflei politice tloclcrtle . De Cit'e)a

ceptillci in prinrLrl rind sclriutbalca clc palaciignrit r.le la o glrnclirc atttical bazata pc clitttarca
binclLri pcrlcct l)cnll'u cctate. la o garrdirc citrc Ltnttltre5tc idcrrtillcareii adevarului prirr
inicrrncciiLrl 5tiirrtci si ratiLrniisi care pLttte ilt ccntt'ttl pt'cocLtltit'ilor iltclivitlLtl. L.tlcral'cit cstc
conr;rrrsr.r clin cloua

parIi clcnuniLe Libat'ttrlctt tri lntytc'r'iLrl .irt ltriltta partc aLlt()rLrl vot'beste

cle

stal'ca naturalll. pirnct esen!ial cic plccarc pcntru citttccptele Si ideilc abttt'clatc- Ltlterior.Asttpt'a

t' L,,.ru,.u De ('ire cstc Lrltinta

l)i1rtc

triloqiei Ill.rsollcc intitLrlata Elctttctttoritrttr Pltilrtsttpltiut'. trnrlirrlcl plrtilc

pirrti care apar clupa ltublicalea Lc'tiulhurr-ulu i. abiii irt l(i-s.i si . tcspcctiv. irr l(r-58.

29

acesleia.i.lLttorLll ntcciiteazi
Rcl-erenlialLrl snu

in

nr-r

clin pcrspcctir,rr natLrrii esoiste;i caliiLrzitc cle liica a tltllttlui.

cstc rrici tcoloqic" nici cosnrrllogic ci cste Lrnttlatttt'opolouic.

lucrlr'ca .l:larnt,tttclc'

tlrclt/ttltti truttirtrl 5i lxtlitit'::. Ilobbcs ptezirlti cxplicit

copcc;tliile lllosollce carc stilLl la [raza sinrl.rolLrrilor a ceca cc rcprczitlti ctlrtqtiill(a 9i corpLrl

ltolitic. pclttl'u:.t vorbi clcsplc o Iogicli a aeliLruii politicc. care trebrtie sa sc desparta itl ttiocl
intplicit clc letolica cticir;i uroralh it c1'rocilor. z\ tilst crtttsicicrat clc cittlc Lrrlii critici iitclll"
pentrLl ca a lirat rcligiei ltLrtin{a cle a Iirlosi pLrtcrca pi legca clir,irta rttitltLririi ;licatulLri Lllllall.
cgpsideranclu-le nonseirsirri din pLructLrl dc vcclcrc al dreptLrltri ttittltral. de lapt a sttspctttlal ititt'-

o pragnlaticii ra!i onalrr.

[)iscLrrsul lrlosolrc

plltinirlist bazaf pc o

al

lLri Ilobbes poat.:

ll

clcllrrit sitccitlt ca Llll cliscttrs sinlplu

consiclelarc urecauicistit. tttateriltlistn gi errlpiricir- tlitt'sistetllaticil.

ligbbcs are rneritul ca sa lle

LrnLrl

clin ginditorii rat'i care. ca sa inlelcagzi socictlltcit 5i otrlul.

sirnplifrcat totLrl. parra la cxtretr-t.'l'ocurai clc accca sLrllcttrI lLri l-lobbes cste ttturitor. Din aceste
cgnsiderenl.c Icgile civicc sLrnt ntai irnportitttl.c dccat ccle ale dreptLrltri tlatural.

Datpriis inLrltiltlrcitalii Iitctorilor cle pLrtcrc 5i cle cleeizie trcbttie t'edrtsit pinit la
(sLrr,eranLrl) irccl,rslir

corlplcxitate lcgislatir

ri a

ttllLt

incl'irtrirtarii otttLtlui. [)acA pasiLrnile sLlllt

rratulr-ric;i rin ca clcct al instinctLrlLri cle uinscrvittc" clc trcbirie irrgliitlitc itsclllitritot'acliLrlrilor
upe

pcrsoi.rric

.iuliriicc. $i

nLr rcliqitx-tsc. [-ocntai clc itccca procesul

respcctirii ttttor rcgltli.

it

r-rlor le_ui. cste cel carc a dalraqtele socielr.r{ii.'l'ocnrai cle aceca pre-lLrcicciilile clesprc pitsiLtnile
Lll.lralle trcbLr ie an ih i Iate.
PacatLrl estc tcnta

ccntrali a ILrcrf,rii. Diu

strLtctura pircatLrlui ar apar{inc

pLrnct clc veclere lLrnclional. sccttitriile cicsp|c

rcligici yi nri dreptt.rlui ttatLrral. Ca sitttare cottlcxtttall.t incclita. in

rllport cu lttcul gi tirnpul irr carc Ilobbcs a ilirit. palcatlrlestc un lcl dc irtvenlic Lrtilizatzr pclltl'Ll
irrrpurre socictatca;;i legca cregtinii. clif'eriti clc cca a suveranrtlLti. irt sttcictatr,'a

singur pucat

civild e.ristd

Lttl

acela cle a ttu ascit ltlt.lc s,,tvcratrll.

llolLr I sLrr,cranului cste operalitrrral: pcrttrur a rlLr so isca ttn vid clc putcrc cste lleccsal ca

izr.,itlirl Icgii sir fle atribLrit ct-riva. [-Jnui urru

t'

IIob[.,et. llrtrnras. l:lcrrrcrrtclc clleptulLrr natural

suveranul absolut care trchuie

;i politic.

si

valicleze itlttrl:

Lclitura HLrtttartitas^ t]Lrctrrc5ti. 3005.

Irrai tarz,ir-r irr .\nqliii :;ccolului \\'lll-lcr. lrlirr crernplLrl prinrirltri orlt care s-a cleclatat atcu^ llobbc's rtrr poaie li
corrsiclcrat tllcltt atcLr ...\cri l)altca inti otitictirrr apaud. ('iitilllrr .\r.tatttcsctl. ()l). (it..1't..6.7.
l' ,, tle vrcnlc ce in accste tirnpuri [)uiltncuzcu nu rttai vorbe)te oatttcttilclt' 1tt'irr itrtel'tttecliLll itlterpretirii

clc 1:rute|ea sirYcranti a [lecar[ci re1:)LrLrlici. r'anrairc stabilit cii el vot'be;te prirl Vice-clurllrrczcii sAi. satr
loeotcnur(ii sai pe piirniint^ aclica plin legii suverani. sau ltt'itt cci care atl o uutol itale surcrattit ca ei r,.. ibidcrtt"

clc.pirrclir

pp.236-237

30

c1c

la legile civile panir la cclc religioasc. [)oar..l-egca civila o conline pc acecii eclcziasticir

dr.e.pt parle

it sir. cc provinc din

pLrtcrca guventirrii cclezierstice care cstc clatd clc N4drltLritorLtl

creltini. ca viculi ai siii intccliali."rs r\tttoritatcit ltri trebuie sii 1le

situata nrai ;lrcsus clc ()ricc irrclttiall. Ia| 0ntLrl. tlacli asculti clc sttr,'et'all. llLl llrc cttltt sJt
pacatuiascl. ip r-cst. l"rcbuie derrrorrstr;-ri 5i aigLrrtrcntatii rrc:ccsitiitca srtptttlct'ii tlmulLri civil: prill
postrLl tutur.or sur,,crapilgr

strLtcrL6lr

cop$tiiulci salc: plirr ultirla instinctLrlLri natttrll dc arttttctlttscl'\/ilrc 5i dc arrtop|otc'.ia|c

1i prin fiica clc rtt()ilrtc.

.lohn Locke (1632-170.1) cstc con:\idcrat a 1l Lrrr precursr)r al cotlceptclot'ticttlocratiec

rloclerue prip iptltLrucrcu suprelna[ici stalului clc drcpt. Dc firpt. Locl,e a dcllrlitirat. prin
rigearca lirpclaprcstelor nratLrre gi sinrplc alc curpilisntuliti. ctlttsoliciarca idetllogiilor de bazir

ale liberalisltLrlui. alc copceptelrlr'()pcrillionalc clc constituliortalisttl gi

Observipr cLllr') Lst alr ganclitor'l"
a legilor.

;i lirritiirilor

reLr5c51c

si sinrplilice

acestorA. Opcra sa ittiitLtiittit

plit'latllelttitristlr'

pi sir cflcicntizez:c ctlttsiclcrarea statttltti.

Al tloileu lrotut

despre gurcrnore este cea

prai irlpsrtanti lLrcrarc clc lilosolle politici cilrt: pLure irt cJiscLrtie ltasterea libc-ralisrnLrlLri
rr.rOcleflt. [.stc rlnniri.cu unLri Print trutal despre guverfiure. risltLtns la Pulriurchu ltti R0bert
F-ilurcr. ip cu;c lLrr()rlil rplr'li:rutoritatca rcgali cLr argLn'ttcltte privitoalc Ia origirtca l-arniliali

tcc5tciJ. .\cca:tii li,c;arc cstc rnai llLrlirr citatr.r dcoarcce ,4t tloilcu trutot...... prezintli tttt ittlet'cs
iillrptc. piult prai r'pare. Ilclttru lllrlsofll politiclr r'latolitii liilttLrlLri cat cste Llll cscLl origirlal.
rrocjcrrr si irr acclasi riprp libelal care prir'e5te

pLrtcrii civilc. Spre cleosebirc

c1c

dcgraba ilttcresirl clcciit criticile

in

nrocl direct origirtea. fbrtttarea 5i scopLrrile

Let'iutltun-ul ILri 'l-h. llobbes aceastit operii sttscita

;i

tttr-ti

cstc tradusi inrcdiat ( l(r91) irt litcrattrra liarrccza

tle

spccialitatc. f-iipcl aprcciat:r pretLrtindeni in lLrntc;tArtii itt zilelc tloastle. irt ccle ttottlisptezecc
capitole ale lLrcrirrii [.oclie rcrrlcstc sir rcspirtgu tlaclitiortalistttttl giitlclirii lloliticc a tinrpuliri
siir-r.si 6cge irr prinrLrl rancl principiul tlraltttrlrri
.

tliritt cle le-titilnitrc a eLl\c'r'rtarii. sil clarillce

in cliscLrtarca originii.lc-{ritirtlitatii. ctlttsccilllclor sale. Cele rrlai

prczcntate in Al ttoileu lrulul despre gurernut'e- corclate cu cele cle

itleea clc prrtclc politicainrptrrtanic concepte

ltroltrialtttatr .ti t'ttttlt'trc'lrtl .tttc'iul. DreptLrl pLrtcrii

clc ciitre L.ockc irr acest tratat clin orisittea pLrtcrii ptllitice. cal'e se atla in

indit-id si tla libcrltllc sLutt '..\'lLl'a(t

polirice cstc

clcclLrs

clc' nLtltrrti.

tr lhirl",tt. pp. ?61-262.

:"

la
5i l\4acliiavclli a proltus o nretodolo-qic sinrpla cle zrrralizd. cle tip preerrtpiric ai antebacotriatr. care are bazi
irrstrunrerttuI obselva1iilor sirnltle gi clirecte.

3l

starca de

natu;li. o stare

cle perf'ectd libertate. itr care tlantcnii

isi pot stabili sinqLrri ac!iLrrlile

5i

pot clispurre tle poscsiurrile lorclupl cunt tlorcsc. ll'rrir a tlepiltde cle voillta altLri irrdivid.
Locli.c estc gu fllosol'al contractulLri social si in acela5i'tillp cxplicir cle ce 5i
a]Lrpge

si ia fiiplli o starc cle paturd idilicl

ct"ttu

l.r'ilrt-urt c()ntlact. o conrLtttitittc politicll clc tacturi

Iibcralr.r. [.echc cstc prcocLtpat cle cliscutarea si clarilrcarea

ncccsititii lirriitr"lrii pLrtcrii politicc.

clccirt clc cliscLrtarea si clarillcarca pro'0ierttci :;cpr-u'ilii pLrLerilor

itt stat. Ildillciul gandirii

sale

politicc pLrnc bazLi ltc altc clclltcute clceil scllatalcit 1-rtttcrilttt'. I':lctttctttelc clc discuIic pelltrLl
Loclre suni: indir itl. lihcrlttlt,. 1tt'ttltrialulc t'ttntttttilttla. lttlc't'trttlti,'birta t'ttrtttut. l)L' ittL'radct'a
ctc. [)rirr idcile crltrintatc in Al tloiteu lrutut tlcspre guvernure L.ockc se clove'cle5te a lt LtltLtl
rliptre coptracrLralistii nrarcanli ai rroclcnritritii. Sprc clcoscbire clc'l'h. Ilobbes. I-ockc cottsidctit
ci1

oarnenii sr-rnt inclirrati in n'rocl natural sprc asociet'c. l.Ltcrarea irrlbirla clelllclltc de IliltLll'a

strict poiilicir 5i lilosollcl Si clenrcntc clc econon'tie politicii liberalS.,\stlcl. tlotitttlea

prcrprietate cste Lln elelrent cle analiza irr opcra auritttitit. Iclcile corttltlcxe ale'lLti l.oclte

tie

clLr;rlt

care guyerpul uu cste inciispensabil. ci este un itrstrtttttcnt nl iltclivizilor. cle tl-lcltf itlLtt atata tilllp
cAt se cipvecleslc

irtil lor. i6clivizilgr. carc I-au cleat coltstitt-tic;i astazi ttitclcltl scclircIici opcrei

aLrtorului cnglcz.
-lr-rtoclata

a Iost crtnsiclcrat 5i ..prinrul nrare ilLttttitiisl cLltopeall tctlreticiall al

i6lc;an1ei rcligioasc. irrtcnteietor al principiiltrt'pe care se \a axa tolcrattllt tllttclct't-tit 5i irr alte
clou-rclii lntoral. itrtelectual. politic)."r" [:unclantetttLtl suLrte.rtrtal al scricrilor ltri Locl'e este
Lrrtul asociativ
s;lecLrlatirLrlLri

[-ocli.e

cu derncrsul Illosoilc gi cnrpiric propLts gi vizeaza Llll proces

;i

incisrrLrlLri. rru nunrai ciin natLtra gartclirii lllosollcc.

ci.

ll

elinlirlirii

presLtllLttlattci Ltti rol

activ 5i ()afecLun institLrlionalizat. prr-'sLrpLrtte clintirtat'clt ittsitgi a arbitlariulLri civilizatoric.

L,lndc arir puica rcgrisi arbitrariLrl civilizatoric clccit in inccltitr-rclitte 5i irr irtcoltstatt{li'? irl lcgilc
se lasc loc socicLa{ii bazatii pe regirli

;i

politic.'loctttiti

clc accca trcbuie

si

pc legi. Dat'cste vorba despre utt alt tip dc regLrli 5i

cie

cilt'e se schiniblr rxlittil cu irrlocLiirea irrtcresclor rcgirtrLrlrri

Aici regisiur mcritul. irrcontcstabil al lLri [-oclie. ,,\rttolitatea r,itzttlii ca lttttct'c opcraliollala
trebLric sa fle institulionalizatd in 5i prin t-c-ui (pc cit posibil universalc. pe cat pusibiltttirtirttc.
le-rri.

pe cat posibil aplicabilc. pe cat posibil Iirnitatc). Doar rtici un stat sllveri-ut. in alrscrtla legilor

lelrne gi clare. aplicabile trrtLrror rncnrbrilor socictalii.

t" Iliescrr. A.l)., Socaciu,

lrLr Arc

nici o;alisit cle sLrprav'ielLrirel

E,.M., (coord.). l-tttrtlutncn!ale gtinclirii l."tlitic'e ntotlante. Editura Polirortt" Iagi. 1999. p.

62.

32

DLr;rir cunr. clacd aspectul

institirlionalizatrr este binc IanrLrrit de [-ociic gi subz-isrii intr-Lru

r"rnitar. corrclus dLrpa regLrli ccrte. ca prinrir

s1at.

condilie a unci putcri aclrniuistlativc [rurre. statLrl ipi

asigura plopria c.risten{a in corrdiliilc in carc inlclcgcrile. contractclc. rcgLrlilc gi lcg.ile sirrrt

incleplinite (cle

veriflcilii

cilre ounrcni) 5i sLrrrt aplicate (clc cutle stat). Irrcditul nretoclci enrpilice

expelintcrtLale. 1;r'irt obscrr,'a1ic. prirr asocialii 5i prin irrtclect. inrpLrrre ca nrctoda de

stabilire a regulilor gi de depaqirc a absolutisnrLrlLri lcgilor. arrunritc lirrite prrcclclirrite conlirrrn

runLri

considcrcnt vcrillcabil in practicir: ncccsitatca ca lcgilc sa 1le linritate

C'a

cle anr-rurite rcgLrli'tr.

laliunc unilarlr. conceptia lLri Locli.e a stal la brza idcii sLrvclanitirliilsocialiiltrr cirile.

(ale statLrlLri in linrbal contenrporan).,,\ccste cor-rccptualizirri sunt spcci[ice;i altor gdnditoli

cic cxcnrplLr sLlnt rcgilsite

la []tldin. la

Iloobcs

ri ulterior la

Rousseau.

I)rin

i-lcestL'

problcnratizirri s-u inccrcat sasirca cclol rniri aplicabilc rispuusuri la niodalitatea de acliLlne $i
aclecvalc a dreptLrlLri pLrblic.

dar';i a dlcptLrlui privat in lirnclic

clc

rcalitlilile sociale. [otodatir

estc clellr.r cle rcr.ur-ircirt lirptLrl cli atributelc constitLririi gLrvcrnartrantului nr-r serlnitlcir rl
renLlnlarc

totali la conlrolul poporulLri asupra

accsl.r-rir.r.

Ar {i gi absrircl. clc vrcurc cc [-tlcl'e

realizcazi lhptLrl cli o abandonare saLl o translcrare totali a trluterii cle cirtre pop()r' in fhrorrca
statLrlLri ar

scrrnillca o autoanihilare ,<Oarlenii lrLl sLrr.lt pro;ti sii irrccrcc su evite RuLrl lircut dc

tr

Li.tel.c lolosc;tc crrnccptul nrai rag 5i rrrai roaiat clc rcglcnrcntarc. clar'1i cle aplicale a lcgilor. irr sPilii ditlirctic
noi ltrttlluirertt ulr c(,ncr'llt opc|alional conLcr)rpolan lrcclit tlc institLrlionalizare.
ia
- RegLrlile yi lc3ile irrstituitc in societatc sunt lirnitate, clcoalece: l) \:oin1a intlividLnlii clii nallcrc cont'liclelor

tle lrrolrrietatetl) Socictatca cir ilii al)are ca clcct al instinctultri clc corrscrrAr'c al ploprietiitii (l,,ele. pltrpriu
r.:rrrar)tele conscr'\aIea d|cPtLrlt:i la

Viall.

lrr propIietiltc

5i Ia litrertatc;

-1,)

Conliictelc pot

li

solulionate cie citle

tlcbLric sa llc stabilc 5i consecrerrte. Sir 1le aplicatc in rrroti unitar' gi irrrparlial

r.lc' ci-rtre.itrclecatr-rri. lar statLtl este

garanLui tlr',:ptut'ilor-llc cr.llc onrul le arc^ al aplicirrii 5i crccLrtirrii scntinlclor pc catc ntagistriitii le clau:5) Prin

lor. lirnitatc. (J calc

r-lu

linritulc u:te ccl plin curc llutclea legislatila sa 1le clifbrita

clc cea

excculir,ij. erittindu-sc.

acesI caz. Irt-r Irtai itu ruotiralia sir ascLrlte rle acc:te lcgi irle pLrtcrii. pirtarrcl s.t-si lccilpete libct'tatea arbitlalii
ttaittt'ala cie a Ihcc olicc. [-e{ea irr sine tlebuic sl lle lirrritata clc anunritc rcglcrrrentali:7) I"urrtiiirncntal. le.'!iile

ltroces al adecvlirii. ittclltsir,pLrterea rnagistraiilor trebLrie si lle lirnitata. ei avarrcl rnenirca sti asiqLrlc pacca
civilS;9) E\istii Lrtt clrept Ia tolelan{ri (re'liuiotrsii. asociatilii. y.a.nr.cl.): l0) Dar eristl 5i o tolcliutlii la tolci.anlri
linritati (alttel s-ar putea ajurrge Ia anarhie ) in corrcliiiilc in cale se anteninIii irrtelcsul gerreral al indir idului:
I l),'\buzirl de pLttere trcbLrie salrclional irr rnoci clcflrritiv Ile ca cste lblosit de ci-rtrc rrrorrarh. lle cii cstc utilizat de
cittre tttasisllat. 12,) Doctlina lirrritalii putelii sernnilicir ideologia liberalir a pleverrilii abuzLrlLri de putere. ale
r,ol.

Ill . Eciitula

InstitutLrlLri cle Teorie Sociala. BucLrretti. 100-1. p. I8l-18-i.

J-)

ile Iciri'.'Cur'crnttI cotlduce

\Lrllli s.Ll dc dihor.i. dar sir tic rrrullLrnrili atLrnci cittcl suttt clcvorati
srtpt'etttr era
gi lcgitiuiarca lLri este suslirruta prin ..consirn{arnautLrl'" irrdii'iz-iltlr...ptltcrea
clrcptLrl iralie

,abil al

delcgatit bazata
poporLrlui. .. srrprcura!ia gur curarncutali et'a o sLlprclllilIic
dc aLtforitate politicll clcplirli atata v|etltc cit aceastii

pe. incr.cclcte...r.tLl\crttltl

sc bucltrit

i,cr.eclcrc a'ca o sLrs!iucrc...legirimitatcil su\cnrului

saLr clreptLrl clc a

ci,ci oa*erii c.rsicler.au acest lLrclr ncccsar yi potrivit.

cotlclrtce pLltclltl

adicLi tlacit dt'epttrrilc

ll

retrasc

indil'izilor

si

..scqpuriIc srtcie ta1ii" eralt itl tltocl sistetttittic iitcitlcatc."'i

s-a itllllt-ts irlcLr tle la
Louis clc Scct-rntlat, barou tle Moutesquicu''J cstc lttl autot'c.ttc

prirra prrbricare a rLrcr,rii Dcspre spiritur Lcgiror

czt

urur crirrtrc cci nrai cle str-i",lr'l

stiirtlei d'eptLrlr-ri si al lllostllici

re,rezertauti ai curertLrl,i cle -ua.ililc ilLrrni,ist i, cl.urelriilc
cle eclilii ltrcrLr rletlbisttr"tit irl
cartea a cLlu()scLlt. in urai pLrliu cle cltli ani. llcstc doLlarzcci
nrulte rattclrtri. sprc a-9i preciza
'oliticc.
cLr crlrc N4ontesclLrieu a rcvizrrit texrLrl in nriii

cp.ci..cazie

pLrrctcle clc rcclcre 5i spre a rispr-rnc1e olricctiiltlr clrrc

nLr au

intitrziat sa apari' A5it

cLttt-t

o arita

a Iegilor 5i a
jnca cli, prclirla cr-rr.tii salc.Nloncscpricu a poluit de la constatat'ea tllLit'ii clilersitnli
irrtilni in stircliLrl oanrenilor'gi al popoa|clor. StLrcliincl spiritul legilor
car.c sc

,rora'rrril.r

llot

ni()ra\ulilor onrcncsti si Pune itt ltttttittit itcczistii cliversitate itltt'la rtlt ipllrlit litLral al
cirrc p;ice iptlilicl pare it ;:tt11a tr tllasclt 9i a participa
particillalfii sa se ratllt
cu Lll val pe cat'c tcxtul litcla; il slA;ic. lisalrclLr-i pc toti

,irt.r.Lr I clesc.pcr.li dir,crsitatca

1lurr.rc ip
altar.cutclgi-.
a$a cuur

suut: ,iste actori. i,r..'ea ce priveste

llatLrra lbrnrelor cic grtvertrrtllatlt. vltllitcstlLl ieu

gLlverlleazir si ale tllotlultti itl carc

reia. courbiniiuclu-le. critcriilc anticc ale truntilrurlLri celor cc
guVertlirllittte: c'c1 rapultlic'ctrt'
excrciti pLltcrea politicir. ca rezultat. cl vorbcStc clc trci I'eluri cie
c.al ,tttrttrt.hic.. .si t,cl tla.sltolic'. i,.,

c."r, ce prileslc lbrtlrele dc grtverttarc cele trei pttteri

'itr

stat

a-rat'tttit'u c'tr 1tt'it'ira ltt

sL,rt crLr,L.ratc ci,r llirrcl urrrraloart:le: l)trtL't'c(t lt'gi.:lcrtit'ti, l)ttlara(t
a-t'cctttit'u t'tt 1tt'it'it'a ltt tlraptttl dl|i/' in
c.Jta.:.tittrtila c,ut-c, titt dc, clrclttttl !ittliltl' .ti ltttlct'atr
ale pLrterii
ar. Il vorba clc pirtcrca Icgislativa. prccLl.lr 5i c1c doLri ratt-luri

tcrurirologic,roclcrni

aprorilltatie. cca care prive5te

cxecutive. acc,ca care se rcf'cri la politica c.\tcil.li 5i. cu 0arccare
I)r-r

tc I'ci-l i ttrl ceitto t'clt:cLl.

I llelcl. Drrr icl. r4r. tir.. pp. 59 - 60'

,i \lontesclLricU cstc uUtolul car.e.

ca tlll
ilusLfincl rlircIsitatca llt()t A\urrloI si a t|aditiiior'. ilpal'c llLl nLll]lat
Collrtc
\trgtrste
cle
'
ca
iltllrc
-lca
teVcrt'.lica1
al etrrol.giei sccolultri al \l\
,recL*sor irr'ortarrt al soci,logici si
(iLrIr
li
satr
itch'
c'
dLrpa
clIeptLriLri"
i:rrrile DLrr.liheinr sau Ra,r,rorril -\rlon. ca unLrl clintre pionicrii sociologici
lucriri l)rintre cal'e: Cottsilcrutii laspre t'uu--ala
sociologiei crrnoastcrii c,,,n cr"cle \\'. Starl,.Scric nrai rnLrlte
'.
tagilor ( t- csprit las lois.l irl raIiitrtta llarlccz-[
spiritttl
ttriririi xtnruttilor si u tlcc.itlarii ktr (11)41 Despra
1'
in
l7l
publicd
o
( 17.18;. St'risori pcrst rre pe care aLltortll
3-+

,Ical-Jacc;ues I{ousseau (l7l)-1778) l)r'crnisclc gi lirrrclarncrttclc gindirii ptllitice ale

lLri I{gLrsselu vizcrizri claburarea prasnratic-iniliala a
rurr

rcalitalilor socialc. Accstcit vor cotistitLti

tirndaptcgt al sLrrselor ilLrrrirriste. in nrarc ttrasLtrit qi iclcaliste. ale sec. al XVIII-lea. care

lbrptcazu up IltlusscaLr clil.rrit clc aborcinrilc iniliale. itt tttolttctttLrl ;lragrllatic" Iloltsseatl

tlll

lost secretar al anrbasaclolLrlui Vcrrclici.-criticri institulia proplietirlii dirr stllrea prccolltrtlctLlalal

ca lirpf 5i ca act al rtn-rulLri calc.

5i la

ILrpta cttntirtrur

inagttlitilii)

cl

iti pcritlarlli

i'cspcctir,a-t u cttttcltls

la ittllttttterca clreptLrltri filrlei

iutlc oalnr)ni. l'Lrttlclittii. artalizcazii critic (jn

clogrne le ntoiiarltiste

;i

utrs.riLrtisic care ctrtiside

tii

pLltr:

Di,st'rrt'.sttl tt\ttftt'11 rtrigirrii

rea itlotlarltltllti irrtcrreiatli

5i

Icgitirni ca el'ect 5i ca ntanif-esLare a raliunii diviltc. Aceastl pLlterc csle toclllrli cer carc
jLrstilica sclayiar. ip uuntele creclinlei. ii sitLrcazl-r pe urorrarlt ca le'gitritttt'pi il sitLrci.tzii ricitsttl-rt'lt
lcgilor sociale. il prozilioueazi intr-o aLrtolitate nitturald;i paternali. asetltittittortt'e ltttolititlii
pc care o arc tatal asupt'a
a sLlpLllc

Ihntilici pcutru a li.jLrstilicata oricc acIittttc

(ilclivizii)$i .lc u circcri (altc

a acestLtiit prin:clreptLrl cle

naliurri).,,\cr-'st InL)ntellt relcvit o evidetrtti irlllr-ren1i a

Rousseau cle cdtre [-ocl.et5. prirr. tenrciLrrilc entpirice. sirrtple

gi astlciative- pritl exettlplele

cficieptc. clar incircate cle o anuntitri clozi clc plasticitate spccitica spiritLrlLri latittrt'.
Ln'lltare. se con:,titLl

ic

Lut firndalncnt

lLri

al girrdirii ttltcrioarc pt'itt

itlltrrttticrea c()liceptLr ILri

socictatc i:ir,,ilir carc trcbLrie. ca intperativ. sit asigLtt'e clrcptLtl la proprietate.

ill coltcliliile in

C'a
cle

care

rlgnarlrLtl ccrlcuzr-i I)Lltcrcil sLrvcranitilii poporultri. in ttrotttettttrl iltrrtritrist 5i iclealist. [{oLtsseaLt

ltunc iu yrrinr plan conccptul cle contract social ltrin itttcrtttccliul cilLliit respcctilrca legilor
printcSte o -fLrstilicare lalionalir 5i Lrrranir. sr.lcictittcii cste tlcccsllri alat ca illtreg. cat 5i ca
elentcrrtc-irrclivizi. clcr'cnincl un intrcg socill. rl.t ot'galtisltt sociitl. I'e.rttll cle [iaz.i al ittterestrlLri
lLri RoLrsscuu este ccl

al lrrstitLrliilor politicc.

ci.r

tcxt itt ciire

se ptobletltt'tli,cazi tttoclalitiltca clc

lbrntare ir statului. cil speciflcitatcir constitLrilii I{cpublicii. tctne citrc itLt fitsl itltclts crploatatc

politic irr luclarc'a ('ottlrtrt'lttl soc'itrl 5i dirr ltuttct clc r,'edei'c edLtcatir'in
lircrarea 1jriii1. Prin itlcea crlntractului social. RoLtsseau a pr"ts in prirtt plarr ti idee prolcstalital a

ciirr ltrrncl de veclerc

secolLrlui

al XVI-lea. Conlirnl acestcia socictatca civila cstc origiluit'bttttit dettatece tl:ttliettii

se nasc liberi. cltrar ulterir)r ca cstc pcl'\'crtitai cic catrc

stabilit itr Sflntclc Scrilttrrli icieea srrtrorcltlrtitt'ii

alli oanicni

nitLLtt'alc at

clcttarece [)tttttilezcLt tttt it

oitntcttilot'. Accastit clcllatLtrat'c s-it

realizat irr Iirrura ci nLrxiutir prirr catolicisrn. pentt't-t a-li.jLrstiliclt ietllogit: llLltcreil.

tt
1"

Part"a intloclr-rctir.a la Rousscatt. J.,J., (tttttt'ttc'trrl striul. Editr-rra

Otnttl .v-tt rtti.vc'trt lihc'r. tlur pt'cltttittul.'tti c.slc in luttlttri .

35

\,1o1,-1or

a. Iayi. I 996.

in rcalitate stlcietatea civili estc Lln iict vttlutttar cale sc stabile ltc illtt'c trLttttctti'
pr()tcstallti il
I{ezu,d,ci.;lril iclccl cgntractLllui social ca 5i autoref-erenlialitate. rcligia
caterlrcir tle clrcpt clil,irr. nLrnrirea;i pLtlct'cit srtveriitlrtlui

relativizat,ttt,arhia

itt sitlc'

pL'lltrLl sillc

a ptts itl cliscLrlie' intr'-o

rr-rrrcle lLri DLrurnezcu. [{oLrsseau. prclLrirrul iclcile protestatttc
prin scttlllaretl lttltti ctltttract ipotetic
,roclalitatc ellcicptn 1i r-alionalir. icleca constitLririi statLrlui
sit
social. ca elcct al uranil'cstarii salc. pentrLr a fl irlclieiat t|ebirie

clar 5i

l,

iutre irdivizi.
cLrpri,clu

C'outractLrl

la,ivel

Iin clerrcrrt estc irtclir'icJu[. llecare incliric'l clirl

salc ncliirritate. 1'rlin ctlntt'acttrl pc care il irlclteic' C'el cle-al

proccdLrral clour clenrentc.

socictatc. car.c l.euL1l1u la libcrtr.rlile

cl6ilca elcuiclt cstc statLtl stabil carc.

gar.,,tarii Iibcrti-rlilor

cLr

IijrI a lt g abstrac!iLrtic'

cste () llLltcle l(]pl'ezelltativ'l

settltlillcatir'
cirrc inclilidrrl. llecarc irrclir'icl. ninranc. L:lcrttcrltul cel tltiti

cle ciitre lltlptrr 5i tttt

Iloirsscau irrsisti subtil este ccl prin care pLlterea este aleasil
tliltitrlt. Sirltetizirlcl' [{ot-tsseaLt a
reprezinta o pLlterc inrpLrsir ca cirept divin. crcditar. salt de altlt
it Ltt'tlriittlatclor cletttettte:
ptopLls.raril'cstarea puterii gi sLrvcranitalca p()pol'Lrlui ca relaliottarc
tr Legitintarea regirlului politic prin iclcea pactLrlLri sociltl citre rcprezirttit tlrtclettl

asLrpri-r cir.r-ri,

Iirrrcliorlal al ctltltractlrILti social'

orice iclee cle egalitatc

[:linrinar.eil sclaVici ca llincl corrtIarlt uatLlrii Lllllallc. Altf'el.
sine'
ncsuborclonalc naturtlii irrl.r'c oittttctti e stc ctltltraclictoric ill

sau cie

3\icgltrcaclt.cptLrILrililrlciatlitpclllattirltcrttcat;ipeplarl{]\tClll.
U l)actLrl social arc r.olul social 1i .]Lrriclic al Ltnei collvetl!ii care trebutie tcspectatil

irtclii'izi 9i cie pLttcle-stat' ill aceeaSi ttlisura'

ccle
i,, rtrr.u cir,,ilir onrLrl sc lcalizeaz-a ca ac!itrne ra{iortala 1i ttto|ali- dobandind
ir-uri Intt

tr

clc

Cc:-r

lte I ibcrtrili.

pLri iriarc libeptittc llc care trrrrul o arc sltt'r,irle dilt pacttl I social pc carc l-a

selllllat. clirr litrertatca clc a ascttlta cle lcgc'

;1

Sur,cra6itatca ipscarpuii voinla gcrrcrala

ptlporLtitti. [:a rltr poate

ti

atribLritil

(insLrainatir) altcuiva. nici rriacar uuui siltguI olll.(llltlttarh satt clcspot).

.
tr

Voirrla geperali

iltclir,iclLralc. Accstca
p.porLrlLri r.cprezirrtir

poporului nLt reprczintlt

o sirnpll itlstttttat'e lt

din Lrrnri

9i pallicLllarc. Voillla gcrtc|ala a

sr-rnt inlct'esate

tl siutezi a r,'oinlclor crrlcctivc alc;roptlrLtlLri. Acesta clitl ttrlltli

se uaftc priu clinrirrarca rccil--rlocit

tr

l-r

irttcrcse Iot'particLtlarc.

i sc clca rscultare itt societate. Ea llll pt)illL'si apar[inlt

ca proccs al legil'eriirii. Dar cine lcgifcreazir ar trebtti sI se

Legea estc ccil care trebuic sii

clecat pgperului

vtiitltclor

i6

gdrrcleascir la: conservarea statului. la

principiile de libertate qi egalitate a flecirui

opr. [:galitatea dintre oarnerri rru poate ti absoluti. clar trebuie reduse inegalitalile

clc

avere dintre oameui.

tr Guvernlrrrintul ca pLltere executiva

Lrebuie sE fie desplr(it

cJe

plltercit legitritoare.

Cuverrrdnrarrtul ca putere e.recutivl clepindc de rttlritttea pi ttunrirttl Iocuitorilor

statului respectiv. Cu clit nurnirul locuitorilor este trai ltlare. cll atAt guvernlmdrltLrl

de utt ttttttriir trai tnic

cle

perso:1le. C'u ciit guverrrirlaritul esle nrai puterttic cu atdt se reduce gradrrl

cle

trebuie

si fie utai putentic

gi trcbLric sli

[-ie cxercitat

libcrtatc al uantenilor.
L]

Statelor mici le surrt specifice guvenriimirtte dernocratice

rtlajoritatea poporr-rlLri

dc'cidc.

,l

Statclor lleclii le sunt specifice gLrvernirnittte aristocratice

decizia apartille

LlnLli

decizia apartil'lc

LlllLri

nunrdr ntic cle pcrsoarle.

Statelor ntlrile sunt spccifice gLrvenrirltintc tnonarhice

magistrat unic.

tr Existi gi guverniimittte nlixte.

ft Nici o tbrrna de guvernare rlLl este pert'ectt'r. Deruocralia este grett de aplicat.
.rristocra!ia decade in clligarhie. iar tnottarhia irr clespotisnr.

tr

Cea nrai buna

torrni

cle -{uverrrare este cea irr care se pitstreaza pactrrl

viabil social

popor;i Sefii guvenrdn-rintelor. in care Iibertatca gi pttterea suttt

legitinre. Importanla cea rnai nlare o are intrebarea cotlstanti;i peliodicS. prirr

irrcheiat intre

aduniri ll'ecvente.

a poporLrlui asupra alegerii cu'lor care

37

ii guvertteazi.