Rose ag Laie Ge Bary (Greater pree mt, oh $e nt HE MIR — 208 4 EXACERBAREA EXTREMISMELOR RELIGIOASE IN LUME de HENRI Tincg Extremism, ,fundamentalism", ,radicalism", ,ntegrism’, ,ultra-tradi- fionalism', ,,fanatism: in lipsa unui lexie precis si necontroversat, obser- vatorul vietii religioase — sociolog, filozof sau ziarist — se confruntii ne- incetat cu dificultiti de definitie. El pluteste intr-un univers cu atit mai complex si mai schimbitor cu cit in acest univers se intilneste cu istoria si cu prezentul, cu apropiatul si cu dep%irtatul, cu spiritualul si cu temporalul, igiosul si cu politicul, cu transcendentul si cu imanentul, eu laicul gi cu irafionalul. Sint {mai curind] realititi de care observatorul trebuie [] s8 se apropie decit pe care si le ating’, mai degrabi contururi pe care trebuie si le sugereze gi si le deseneze decit conjinuturi pe care trebuie s& le descrie. Incercarea de a ,obiectiva" si de a clasifica fenomene ca ,extremisme- Ie* religioase — pastrim acest cuvint, desi nesatisfacdtor —, devenite om- niprezente pe scena lumii pind laa trezi spaime milenariste, este asemenca muncii unui artizan. Defrigind un astfel de teren, existi nu numai riscul de a trida adevarul, nuantele sale, complexitatea, ci, mai ales, acela de a de- forma convingeri, dea rini sensibili Cici insegi cuvintele — ,,integrism’, , fundamentalism", ,,fanatism" —, ca $i ideile pe care le vehiculeazi, au devenit nebune. In loc s& exorcizeze ul, ele il agreseaz’ pe ctedincios. Pentru cutare stiptiminal francez, mu- sulmanul care se roaga in moschee sau reciti din Coran copiilor sai este tun ,integrist", Aceste cuvinte sint etalate £318 discemmint in tithurile zia- wwadeazi ecranele televizoarelor, explic’ o lume care supracstimea- “i cu atit mai mult aceste forme pervertite de religie cu cit ea insigi este din ce in ce mai loi, mai lipsiti de cultura religioas’, mai rupti de refe- rin{ele ei spirituale, ba chiar mai indiferenta gi atee. O lume care, in acelasi timp, freamditi de mii de dorinte, revendiciti, aspiratii, frustriri pe care le numeste, pe rind gi din usurintd, ,revansa lui Dumnezeu", sau ,trezirea spiritualititilor*, Dar nu numai cuvintele intind capcane. Dificultatea de a vorbi despre formele contemporane de extremism religios este determinat mai ales de varietatea gi de dezintegrarea sistemelor de sens si a confesiunilor in lume, de eterogenitatea categoriilor pe care aceste sisteme le acoper’, de renu-676 RELIGHLE LUMIL mele de care se bucurd, de interdietiile cu care sint sanetionate, de defor- indirile eSrora le ead vietime. ,Panorams” extremismetor celigioase pe care © incereim in acest articol igi propune #4 abordeze o realitate, si 0 descric, si infeleag’, dar nu 53 fi stabileasc& proportile, nici si o ierathizeze. Du- pice eriterii ar putea fi comparayi hassidim in eaftan negra din Mea Shea- m, cactierul dint lerusalim, hinduistié care au renunfat Ja Jume sau fideli catolici, discipoli ai Monseniorului Lefebvre, care partied, in fiecare an, de Rusa, Ja pelerinajul integrist de la Chartres? Principala distinctie ce trebuie ficuti, de Ia inceput, vizeaz’, pe de o parte, sfera fenomenelor de reafirmare a identitifii, alata in pling expan- siune, sferd in care intervin, natural, dimensiunea etnieK si cea religioasa si, pe de alti parte, sfera integrismelor propriu-zise care, pomind de la un text sacru si de lao religie stabliti, modeleaz’ cu intolerant si violent 0 intreagi eonceptic despre viats, despre om, drept, socictate si stat Respeetind aceste eriterii gi,operind de fiecare datS distinefile majore care se impun, vom trece in revista fiecare din marile forme contemporane de exiromism religios, intr-0 ovdine pur arbitrars — succesiv in cresti- nism, islamism, iudaism, hinduism — inainte de a interpreta fenomene care, desi diferit, se indveapt8, fra indoial’, in acecasi directie: o reactie viguroasi impotriva modemititii,o ,instrumentalizare" a religiet in scopul uunor revendicai politice sau ale unui protest social; respingerea unui mo- dll laic impus; afirmarea unei transeendente fntr-o lume deziluzionat’. CRESTINISM: PENTICOSTALISM PROTESTANT $1 INTEGRISM CATOLIC Fira ne intoaice in timp pind la catari, gisim in crestinismul epocii modeme trisituri ale ,integrismului", de exemplu, in severitatea moral si docttinar’i a jansenismului. Dar reactia fafi de un mediu politic, intelec~ tual, social eare, in secolele post-crestinarii, se detageazi de Dumnezeu si de sistemut de influents morals al Bisericilor capa, in realitate, in functie de titi si de religi, forme multiple. Aceste forme se vor numi ,trezire™ sau .penticostalism™ in sferele protestante gi ,intoleranfi sau ,,integtism™ in sfe1a catolica. Ele vor da nastere unei multitudini de comunititi, secte, etupari mai mult sau sai putin mistice, oculte sau harismatice, aflate in disidenta sau nu fata de Biscricile istorice. Pomind de la Biblie, de la un catechism sau de la o invatitursi dogmatic’, interpretate in stare bruta gi li- teral, ele inceared si reziste unei moderititi considerat’ agresiv’ si ano- hima gi, cu nostalgia ,societitii perfecte* de ieri, grosolan ideatizat’, 3-1 Iepun’ pe Dumnezeut in centrul viefii sociale. Aceste grupiri fundamenta- liste crestine exprintd, cel mai adesea, reactii identitare care trebuie deose- EXACERDAREA EXTREMISMELOK RELIGIOASE 677 bite cu orice pref de integrismul condamnat pentru formele sale intolerante si violente. Influenta evanghelicd si penticostala Mareatti de o intoarcere fa studiul literal al Bibliei, la 0 viaya comunita- 18 ardent si de o evanghelizare militant, influen{a ,evanghelici", ,.bap- titi sau, penticostala* este putemic legata de istoria Statelor Unite si de marile traumatisme ale acestei fri ca, de exemplu, rizboaicle de indepen denga gi de secesiune, abolizea sclaviei, lupta pentru egalitatea in drepturi a minoritifilor, migcarea hippy sau razboiul din Vietnam. {nck din secatul al X1X-lea, ,nebuloasa" evanghelica rivaseste marile curente protestante in- stitutionalizate ale originilor — Bisericile reformata, metodista, anglican’, episcoplian’ ete, — care se dezintegreaza intr-o multime de migeSri: Mar- torii lui Iehova, adventisti, motmoni ete. Dupi rizboi, aceste migedri invadeaz’i Europa occidentali, afectind pu- temic, ca gi in Statele Unite, mai intli Bisericile protestante istorice (Iute- rand, reformat), destabilizing si Biserica catolic’, care nu a recumoscut oficial Reinnoirea harismaticd decit 1a mijlocul anilor °70, Neacceptind nici o structurd institujional’ prea putemicd, aceste miscari prefer si se exprime in grupuri restrinse de ruggiciune si de misiune evanghelizatoare Ele igi au predicatorii lor, pasionati de televiziune (teleevanghelistit din Statele Unite), se adun’ in comunitii cu legaturi mai mult sau mai putin libere, frecventeazii locuri de pelerinaj in plind renastere (ca Paray-le-Mo- nial pentru comunitatea acismaticd a lui Emmanuel), Membaii acestor migctri igi consacr’ timpul pregitirl si studiului, ap’- 14 ideile bazate pe o lectura fundamentalist a Bibliei,justificind prin Sfin- tele Scripturi — pentru unele din aceste migeari — respingerea avortului sau a homosexualitafii. Invoe’ Sfintul Duh si harismele sale (adied insusi- rile sale spirituale extraordinate) si se ocupa cu practici de vindecare, ba chiar de exorcism. Aceast’ migeare propune, in concluzie, un crestinism inventiv, festiv, patestatar", in sensul in care, intr-o societate laicizati, credinciosii fac — jn mod hotivit si spectaculos — dovada eredinfei lor in existenfa lui Duin nezeu. Succesul acestei migciri deruteazi gi, in Biserica catolict, de exemplu, manifestarea curentului harismatic, incepind cu anii °70, a fost mult timp considerati un fenomen marginal, daci nu chiar folcloric. Un anume exhibitionism al credinfei si al rugiciunii, incurajarea manifestii- lor emotionale gi predicarea direct a Evangheliei pin’ $i pe strazi conti- nu s& socheze mentalitatea catolic’ clasied. Efuziune a spititului, vorbive si cintec, rugsiciuni de eliberare gi de vindecare: toate aceste practici se678 RELIGH Lunn altura, de fapt, conversiunii proprii tuturor miped au traversat istoria erestinismului in epoca moderna, lor de desteptare care Cearta modernistd in Biserica catolied Aceasti miscare evanghelic’ si harismatic’ aati in plin’ expansiune Zivalind asupra catolicismului nu are, bineinteles, nimic in comun cu ismul" propriu-zis, care gi-a cunoscut momentul de glorie in a romana, dar care este astizi mult mai pufin infloritor. Trebuie examina- 1K totus, din punct de vedere istoric, ca 0 deviere — important’ in secolul al XX-lea (mai ales in Franta) si ine’ ameningitoare — a unui catolicism le sale si legat de un mod centralizat si autoritar de con- ducere. Aceasti traditie tenace a unui catolicism sustinind puterea absolut’ a Popei, hiperdogmatic gi integrist, este ilustrat® la inceputul secolului de 0 miscare ca La Sapiniére!, fondati de wn prelat italian, monseniontl Um- herto Benigni, ca reactie la ,modernismul™ ce risca pe atunci si ,distrug’* Biserica iar, si mai grav, mai recent este ilustrati de schisma provocati in 1988 de monsenioru! Marcel Lefebvre, episcop francez excomunicat care a fost, ineepind cu anii "60, adversarul cel mai invergunat si cel mai eon- stant al reformelor coneitiului Vatican 11 (1962-1965). Aceasti traditie de integrism catolic se inspira dintr-un tr politico-religios, vechi i ugor de identificat in istoria Bisericii: curentul Conttareformei din secolele al XVI-lea si al XVIl-lea; cel al Contrate- volutiei, ,principiile” fianceze de la 1789 flind considerate fiuctul filozo- fiei Luminilor si al sectelor indeo-masonice; gi cel al contramodernismultt care, la riscrucea dintre secolele al XIX-tea si al XX-lea, a luptat impotri- va a tot cea ce, in catolicism, milita pentru o reinnoire a teologiei, a exe gezei, a filozofiei scolastice, a catehismului si a angajiié sociale a Bi serici Principatele figuri pontificale ce servese drept refering integrismelor catolice sint Pitts al V-lea (1565-1572), cel mai activ papii al Contrarefor- mei, autor al unui catehism, al unui brevior, al unei edrti de migkeiui (Faimoasa slujbi in latin dupa Pius al V-lea) folositi chiar gi astizt de ita Tieni; Pius al X-lea, atacator al modemnismului, care I-a excomunicat, in 1908, pe exegetul fiancez Alfred Loisy gi a condamnat, doi ani mai tirzin, migearea democratiei cregtine, ,e Sillon™, creat de Mare Sangnier; in fine, Pius al X{i-lea, ultinmul monarh absolut al papalititii care a pus Ia in- dex comunismul, freudismul si existentialisnuul atee. * este munele primit ia Franja de etre Sodalitiwn-ul mot Benigni, Cuvintul sodas desenmesza 0 asoeiatie religioass PXACERBARPA FXTREMISMELOR KPLIGIOASE 679 La inceputul secolulu, diferitele forme de inteyrisi am in comuin ca gi astizi, un fel de indisciplina drapati in virtute, o intoleran(’ fap de persoa- rele cw opinii liberale, o aversiune — aga eum se va veden in contlictele repetate legate de invataren catehismului — penta wt ceen ce mu este prescriere directs si autoritari a unei cunonsteri gi a unui wdleporit® al ere- dingei. Aceasti ,intransigenti” atinge apoyeut la sfirgitul secolulué al XtX-lea, De mai multi ani deja, ginditorit ,liberali™ (Lamennais, Lecordaire, Mon- talembert, monseniontl Dupanloup, Fallows, Newnan) si yinte (cardinahut Pius, Prosper Guéranger, Louis Veuillot, monseniorul Parisis, Henry Manning etc.) se infrunt® in legituri cu inviimintele pontificale, cu locul Bisericii in stat, cu exegeze, cu superioritatea papel si a magiste- riului ete, Integristi fi aeuzt pe ,modernisti® eX sint groparii Biseticii se optin, se tem de orice restrictie privind continutul dogmatic al eatolicis- mului, morala sa si disciplina ecleziastic’, Pentre ei, autoritatea Sfintului Scaun nu suferk nici o contestare. Capo- dopera a imobilismulti doctrinar si ecleziastic, Syllabus, catalog alestuit, in 1864, de papa Pius al IX-lea pentru a combate ,principalele erori ale timputai nostru” (au fost recenzate 85), este principale! lor manifest. fn Franta, Syllabus declanseazi conilictal intre ,tempecinicnte™ puternice ex monsenioru! Dupantoup, prelat deschis, si Lovis Veuillot, seriitor intransi- gent. Reputatia de infailibilitate a papei atinge apogeul. Henri Bremond doreste chiar ea ficcare dintre cuvintele sale si devinsi un adevir al eredin- tei er eathedra, impunindu-se tuturor, Rr examinare prealabilt Pontificatul mai liberal al lui Leon al XIII-lea (1878-1903) spulbers o parte din spetantele integristilor, Dar condamnares ..nodemismului® — sloc de intilnire a tuturor ereziitor* — infiltrat in Biscrie’, in faimoasa en- ciclied Pascendi (1907) data in timpul tui Pius at X-lea, revigorenzi aceste sperante, Creat fa inceputul secohtlui, La Sapinigre devine chiar caricatu- Fa acestui integrism catolic, ale edtwi (risituri si victode le vom regisi, cincizeci de ani mai tirziu, in aceastii nebu seniorului Lefebvre. Pe un fond comuin de hiperconservatorism doctrinay, se intilnese aceleasi retele oculte, acelengi metode ie denuntare, aceleasi ‘campanii impotriva episcopilor locali, aceeagi fidelitate absolut procka- mati fat de paps, acelagi sprijin politic al unei extreme drepte nofionalis- te, antisemite si, tneori, violente. La Sapiniére. Este opera monseniorului Umberto Benigni. Diplomat la Vatican din 1906 pint in 1911, apropiat al cardinalului secretar de stat Marry del Val, introdus pind la papa Pit} al X-lea, monseniorul Benigni are toate usile deschise la Roma, Se aflé it central unei retele de fete bise~ Heesti, de teologi renumiti, de congregatit romane, de eardinali care aco-680 RELIGHLE LUMIL pera cu autoritatca lor un sistem organizat de spionaj si de tidave. La Sapi- nigre foveste personalitati ca pirintcle Lagrange, celebru exeget, fondato- nul Scolii biblice de la Ierusalim, cardinalul Mercier, Albert de Mun, opere, migeati sociale eu idei mai curind progresiste, reviste, ca Etudes, fondate de Compania tui lisus, Monscniorul Benigni se bucura de mai putin’ trecere in timpul pontifi- catului lui Benedict al XV-lea (1914-1922). Se organizeaz’, intr-adevar, 0 contraofensivt impotriva acestor campanii ooulte duse in afara ierarhiei oficiale. In enciclica sa din 1914, Ad beatissii, Benedict al XV-lea con- damn’ solemn, ca toti predecesorii sii, ,monstruoasele erori ale modernis- mului*. El cove supunere in fata autoritati legitime, dar recomanda eredin- ciosilor si nu se substituie acestei autorititi pentru a fixa limitele liberei discutii in sinul eatolicismee La Sapiniéte este dizolvatit in 1921. Monseniorul Benigni dispare, dar mijeatea sa gi-a aritat adeviirata fat’ stabilind foarte curind legaturi steinse ext Actiunea France a lui Charles Maurras care, in eiuda caracterului de miseate Inic’, trigea aproape toate sforile integriste. Actiunea Francez’, care grupeazi numerosi eredinciosi, va sfirgi prin a fi ca insisi condamna. 18, in 1926, de catte papa Pius al XI-lea (1922-1939), Disidenta, apoi schisima monseniorului Lefebure. ,Letebvrismul* este mostenitorul direct al miseziii La Sapin nordul Fran{ci, fs 29 noicmbric 1905. 1 in Attica, Fost ath la conciliul Vatie re. Marcel Lefebvre s-a niseut in adit preot, el este trimis misionar piscop de Dakar, unde este numit in 1957, va pronunta Il (1962-1965) aceste cuvinte edificatoare pentru viitorul sau dezicord: ,Biseriea era respectata in Africa pentru eX spunea adevarul. Dat Vatican I] a kisat impresia ed un adevar putea fila fel de bun ca un altul, A uniat de aici o dizolvate general a valorilor morale." Cu alte cuvinte, nu abandonarea sutanei sia latinei va proveea, mai in- Uii, disidenta monscnionului Lefebvre gi furia impotriva conciliului de ere- dinciosi care ivocait ,traditia” Bisericii, ci votarea textelor ee dau masura adevivatei eisturnari introduse in edificiul catolie: recunoasterea dreptului {a libertate religioasa, adica posibilitatea fiecdrui individ de a-gi alege reli- gia gi dorinfa unui dialog deschis i organizat cu toate religiile erestine (coumenism) si necrestine, evreiesti si musulmane mai ales. Roma renungi oficial fa pretentia dea dejine singuri adevarul univer sal, distrugind vechiul adagiu: Jn afara Biscricii, nu exist mintuire." lar afirmatia potrivit ettcia libert{fea de congtiing a omului este un aspect ial al demaititit sale gi aceea ca exist elemente de adevar in cele- roligii?, adic in afaca Bisericii catolice, reprezint’, pentru viitorul "Tu dectagia cocilivin’ Nostra aetate, consacrata seligiloe necrestine, volta ix 196. EXACERBAREA EXTREMISMELOR RELIGIOASE 68! episcop schismatic, un adevarat ,vierme in fruct™. Cu ideile sale ultracon- seivatoare, monseniorul Lefebvre se impune la Roma, in adwnarea ,.patin- {ilor* conciliari, ca animator al minoritatii de episcopi (nu mai mult de 200 fa{5 de peste 2 000 de prelati care au participat la Vatican Il) care va refu- 2a aptoape toate celelalte reforme: noua liturghie, facilititile vestimentare acotdate preotilor gi calugitilor, conceptia mai democratic’ asupra Bi- sericii ca ,popor al lui Dumnezeu", colegialitatea episcopilor, angajarea ‘mai serioasd a Bisericii in ,lumea acestui timp" (conform termenilor con- stitutiei Gaudium et Spes, unul dintre documentele cele mai importante ale coneiliului). Dupi Vatican H, recalcitrantul episcop francez nu inceteaza si puna in discutie invatiicura papitor care au ficut gi explicat conciliul: loan al XXill-lea, Paul al Vi-lea gi loan-Paul al Il-lea, El fi acuza de a fi fondat 0 Bisericd ,,modernista si ,neoprotestanti. Dar ,afacetea Lefebvre™ so declangeazi oficial in 1970 cind fostul episcop de Dakar infiinteaz’ la Freiburg, in Elvetia, Fritia Sacerdotala Sfintul-Pius-al-X-lea i isi creeazai propriul seminar in Valois, la Ecéne. in noiembrie 1974, publica un fel de ‘manifest traditionalist care condamn’ ,noua liturghie, ,noul catehism", snoile seminatii: pentru mii de eredinciogi dezorientati de aplicarea, wne- ori brutal, a reformelor conciliare, acest text va deveni un text de refe- ring’ Unui numtir din ce in ce mai mare de provocari, Roma fi rispunde tot mai sever. La 29 iunie 1975, monseniorul Lefebvre hirotoniseste, fri autorizatic, trei preoti, pregititi la seminarul siu traditionalist. Recidivea- ZA un an mai tirziu hirotonisind ine’ 13 preoti, La 24 iunie 1976, papa Paul al Vi-lea il pedepseste printr-o suspensio a divinis care il impiedicd 8% oficieze liturghia, 58 predice gi si oficieze botezul, cununia gi inmor- mintarea. In semn de sfidare, citeva sdptimini mai tirziu, intr-o mare sald publica din Lille gi in fafa a mii de credinciosi, episcopul suspendat bra- vveazi interdictia si oficiaza liturghia in latin’, dupa ritul vechi al conciliului celor 30 gi, in timpul predicii, condamna din now invatatura ultimilor papi Migcarea lui contestatara se extinde. Monsertiorul Lefebvre infiinfeaza stirofii si case de studiu, cumpar’ ministiri, relanseazi pelerinajele tradi- fionale (Chartres), ocupi cu forta biserici, precum Saint-Nicolas-du-Char- donnet din Paris deveniti, din 1977, fieful catolic integtist al capitalei Prefer si trliese in Adevir firX papa decit s3 mii ingel alaturi de el, de- lard rispicat prelatul de la Ecéne, cel care rezist’ numeroaselor ofeite venite de la Roma, mai ales in timpul papei foan-Paul al Il-lea, de a crea condifiile unei reconcilieri Monseniorul Lefebvre nu tezista compromisutilor politice, ceza ee este — ttebuie s& 0 repetiim — tipic pentru orice demers religios integrist: se afigeazi cu prieteni ai domnutlui Le Pen gi cu lideri ai migearii neofasciste682 RELIGHLE CUMIT iene, El susfine of lupti impotriva drepturilor omului pe care vrea sk le Inlocniased ew ,drepturile lui Dumnezeu”. Viseaz’ In regimuri erestine ‘dupa vechitl model si prefer Spania franchist’ sau Chile condus de Pino- chet, democratiilor. Chiar aceste excese traduc perioada de indoieli si de interogatii profunde care ati urmat conciliului si, de asemenea, evenimen- tele din mai 1968, Dar, gustul pentru provocare si refuzutl orieivei tranzac- {i adoptate de monseniorul Lefebvre, ,.episcopul de fier", in oe si-i ajute pe credineiosi s4-si formuleze altfel intrebarie, leans accentwat marginee lizarea, O schism este intotdemuna o incercare redutabild. Pind la sfirsit, Vati- ccanul si-a multiplicat eforturile pentru a evita destrimarea, semnind chiar un acord, fa 5 mai 1988, prin care tecumostea oficial Friitin monseniorului Lefebvre, punea capt sanctiunilot impotriva hui si promitea numirea unui episcop apropiat ideilor sale. Dar, sib presiunea celor mai duri sfatuitori ai sti, episcopul disident va reveni asupra acordult Ruptura a fost oficializati la Ecdne, Ia 20 iunie 1988, cind, violind o dat in plus autoritatea papei care are, singunsl, dreptul de a numi epis- copi, monseniorul Lefebvre a hirotonisit patru episcopi tineri in scopul de 8 perpetua Pistia Sacerdotals Sfintul-Pius-al-X-lea. Excomunicarea Iti gi a episcopilor pe care isn hicotanisit a fost imediat pronunjati de Roma. Era deznodamintul logic al unei crize ale cirei fondamente, dupa cum s-a V3 zat, se pierd in perioade ce o pteced pe cea a concililn Tulburaea pe care aceasti disidenta o ereeazit in sinul Bisericii, apoi aceasti schism, va avea intotdeauna important mai mult pentru dimen- 1 ei storied si simbolie’ decit pentnt intinderea numerics sau geogra- fied, Monseniorul Lefebvre, decedat In 25 mai 1991, fir a se fi impiicat cu Roma, a hirotonisit ceva mai mult de 300 de preoti, Fratia Sacerdotal Sfintul-Pius-al-X-lea, eave isi contin opera, nu mai numiri decit 200. Ceilalti s-au intors a Biserica oficials, Seminariile Fritiei sint in numir de cinci: in afara celui de la Bedne, acestea sint organizate Ja Flavigny (pe Coasta de Aur) in Franfa, in Bavaria, ling’ Buenos Aires in Argentina gi in Connectict, in Statele Unite In ciuda dimensiunilor sale modeste, schisma lefebvristi este tipie’ pentnt acest catolicism integrist care nu suporti nici un alt adevair decit pe al sin, care se cramponeazi de o conceptie falsi despre traditia catolick — care este o traditie vie, nu fixatd 0 dati pentru totdeauna — si se compro- mite alaturi de curente politice extremiste, intolerante, ce folosesc metode violente. in numele unei astfel de conceptii denaturate despre adevarul crestin, citiva riticifi, revendicindu-se din tadifionalismul tefebueist, au dat foc, in 1990, unui cinematogeaf din Cartierul Latin care programase filmut hui Martin Scorsese Ultima tentatie a lui Hristos, EXACPRBAEPA EXTREMISMELOR RYEIGIOASE 683 Astizi, acest curent eatolic integtist este foie davis dons motive principale: pe de o parte, din cnnza sehismei ¢ mare numir de credinciogi, preoti, seminaristi, cAluysiri de a rape le:sinera, sential pentra eredinta catolie’, et episcopl pe de alta parte ece pontificatul Ini foan-Paul al lieb, pria insostenta Ii penien reafirmarca vognetied a entolicistiy’ si penten veribult- faten social’ a Biserieii, easpunde partial nevoit de secutitate, de certitu- dini side adevarati majore atit de puternic ancoratd) in acest media nostal gic dupa fastul catolicisonuui de ieri $$ cove socrativent’ .,Pradiqin” 1 ISLAM: CORANUL IMPOTRIVA PUTERIL si slabit. Divi a fried wie in Islam, cuvintul at de con ‘ve, pe msura amentinticilor pe care le reprezinti $i a aclinistifor pe provoac’ in tume, in anii 1970-1980, ,istamisimel a invadat ecranele, in utma imei avatange de evenimente petre mane, evenimente semnificative pentrwt o afirmar generalul Ziaul-Hag preia, in 1977, putere. in feb riumf in fran, o dae ctr Tatoncer ate in (rile m Footie fa Pakistan, rie £979, revoinyia br Qom a ays. Sadat, cel ele unui camande i diy Hezbollah, de 4, n{i Recut eare va n pint iu Indonezia, islamul area va fut amplonte pin’ fa vietov ia fn slegerile muni- ale din {2 iunic 1990 a Froatului Islamic af Salvivii (PES) din Algeria gi fs topta armatii desehisat ine Bygipt fmpotriva reyes hai Rfubarak ceuperare atil de masiva a iskimului in seopni ba chiar al anextirii militare, dav nintion eaznl iui care invadeazi Kuweitel Ia 2 august 1990 gi lansea i {int tolahului Khomeyni, In (981, presedint incheiase p le Eyiptuloi, Anwar i 1978, exele sub she aa sfirgitul anilor °70, a otigine iranian’, si din Jihad, de origine istam vida {ussein demi un fenomen relativ original. Ac intr-adevir, din marile momente de febr§ nationalists care aw mareal peri oada de dupa rizbot si pe cea a decoloniziris firilor arabe, Numnete hai Allah simtisese aproape str ii passerisnmtui ia Egipt, primelor revolte palestiniene dup: din 1948, rizboiulu’ de independent’ algerian, Dar astizi, avind islamismul drept alimectator, integrismnl reli- gios a devenit ,,ideotogia™ cea mai mobilizatoare inti-o societate arab I sat prada tuturor convulsiilor Ta acest context, se pare eX musulmanti kaici si moderati si-au pi orice mitoritate 5i eredibilitate, Se izoleaz’, tne sat, mai exact 55 15, impiedicati sa vorbease’. Devieren islamului spre feluri politice, deviere me religions? lipse:RELIGHLE LUMI core asistimt, este in mod vadit eonteara vocatici sale de intemeietor. In- tcadevar, isla se vies 9 coligic a dreptei masuri, vizind echilibral inte tunarites fericiti pe paint, aeceptat ca dar a tai Duminezeu, 3 pregati sea infeleapta penteu lamea de dincolo prin opere de caritate s4 prin peni- tong. Adeviratele favagatari ale islamului — cdutarea paeii, diagostea mu- tuala gi iertarea — sint permanent batjocorite fri mil’. Ce s-a fntimplat? Ca gi erestinismel, islamut s-a contiuntat cu sfidarile modernititii, cu crizele de autoritats provocate de dezvoltarea unei judecati si a unei co stiinge autonome, de progresele tnregistrate ta educatie gi in stint, de as- pirbiile populave Ja independenta si ta participarea politic’, de instauraxea luni laiciliti restrictive, cate a negat exprimarea religioasa. lt avestca ati avut dou’ sevii de factori agavanti: prima este coloniza- fea curv lovit cea mai mare parte 9 Grilor musulmane,rSnind in mindvia si in dewaitatea lor popoae intregi, alimentate de nostalgia puterii de alt dlata, puterea eulanis atabo-ishamice » Evului Mediu gia Imperiului Oto- man, Aceasta colonizare a fost Legitimata prin diseursul despre eacactertl universal si umanist al eivilizaiet oceidentale gi cresting, adesea dezminit Uc fapte, astizi obicet al tuturor respingerilor.. in al doitea rind, perioada ce a urmat accesului la independenf’ nu a saspuns aspitatici popoarclor rimase, im cea mai mare parte, sub puterea tegimurilor autoritare, dictatoriale chiar, monarhice sau militare, prizonie- re ale jocului putcrilor internationale si ale pie\cior mondiale. in spatiul avabo-musuloan decolonizat domina, mai mult sau mai putin justifieat, sentimentul eX eccidentalii vor si impuna acestor popoae © modernitate pentru care ele nu sint pregitite. S-a véizut aceasta eu ocazia afacerii Rush- die, cind Occidental a luat partea unui scriitor eare comisese o blasfemie: in realitate, Occiestul protestyse impotriva condamnatii la moarte pro- nunfate impotriva fui Salman Kushdie, autoral Veesetclor satunice. Ori- cum, in relatiite dintte Occident gi lumea istamica, petioada 1950-1910 este mareatii de acest postulat al superioritatii modelulti occidental de dczvoltare, de demuctatie si de valoti morale; gi aceast dominatie mu mai este suportati, Sec al noite et ini pentru demoets i considerate ca alicnante gi corupie, lipsti de aptitu- io a puterilor pobitice: aceste evolutii au declansat o cris de constiinga st de identitate foarte profands in sfera musulman’, ue de rAnrine vie nostalgia dupa vinsta de aur earea dura, ia mare, de fa extce~ tirea araba pint ehtetes Granadlei, Dar cruciadele, Recanyuista spanio~ |i, eazboaiele dine tmperiul Otoman gi puterile europene mu au Thectat, sie fapt, wiciodald, 28 alimenteze ft musulmani, ea gi fa erestini, eeea ce Mohamed Arkown, aniversitar t& Pacis, numeste videologiile de lupta si teologiile exelusivrste Mai e nevoie si evoediny in afara de aceste frus- Taervin ow Mfokamel Asko in Ze Mond, $ unui $997 + ftwe + heen t TXACERBAREA EXTREMISMELOK RELIGIOASH 685 twiti de ordin cultural, situafia de crizit economic’ in care se Zbat, cel mai adesea sub privirile indiferente ale marilor monarhii ale petrolului, (vi care, cu citeva excepiii, se sttiduiesc s& insi din stadiul de subdezvoltare? Sursete islanismulud musulman ‘Afirmarca islamismului in cursul ultimitor douiizeei de ani nu poate fi separati de citeva mari curente de reforma intern, apirute in epoes mo- demi, S& citim, fri a lungi lista, wahhabisnw! (lui Abd el-Wahhab, 1703-1787), aptirut in Arabia sccolulti al XVIHI-lea, care se opunea inci de pe atunei inovatiilor moderniste gi ,importurilor” culturale din Occi~ dent, apoi reformisinul salaft din secolul al X1X-lea, care propune o in- toarcere Ia vechii evlaviosi (salaf); 1a ‘msotitorii Profetului, 1a califii cei mai respectafi. Aceast& migcare militeazi pentru panarabism si panisla~ nism gi a declarat rizboi ateismului, imoralitatii, materialismului, Alte geri gi alte tari au jucat un rol de motor (i de fin’) pentru islamisnul politic al anilor 1970. Sa trecem in revisti citeva dintre ele. Fratii Musulnigi. Sovietatea Fratilor Musulmani a aparat in Egipt in, 1929, la indemnul unui simplu institutor, Hassan al-Banna (1906-1949). Modul de organizare gi ideile sale sint, pentru acea epoca, revolutionas®. Jaf Societatea are in fiunte un ,ghid suprem', un consili: de conducere, © sdunare si reprezentanti locali. Este activa chiar si in cartierele urbane, Quats- anticipind metodele diviziunii teritoriale uilizate de FIS fn Algeria. Mili- po tantii practicd rayScinea, studiul, fac efortul conversiunii interioare. Sint iduda, rectutafi cu severitate gi, inainte de a adera la societate, un Frate trebuie O jure c& va urma, va rispindi mesajul gi se va supune pind la moaste vhi- i suptem" si reprezentantilor s&i. In doctrina Fratilor Musulmani se giseste deja, in germenc, dori Rispinditi azi — a unei reveniri integrate la islam! originar. Coram! tre~ buie citit acordindu-se atentie sensului sau literal §i respingind interpret. rile modeme, considerate contrate inspiratiei divine. Carta Fratilor Musul- ‘mani preconizeaza in interiorul fiecatei {ari musulmane aplicaves chaniit Legea islamic’ inegalabild si neegalats, pentrst ci este de inspiratie diz vink —, Fespingerea oricirei contaminant” strate a istaniulut, atr ibuirea | statutului (foarte restrictiv) de dhimmi evreilor si erestinilor. ,Dumnezea este scopul nastru, spune carta. Profetul este unicul nostra ghid, Coral — Constitutia noastr, zizboiu! stint — calea noastrd, moartea in rizboitil sfint — dotinfa noasti suprem’.* Frafii Musulmani preconizeazi rezistenta th fata colonizirii si a Occi- dentului# Numai islanoul permite rezolvarea problemelor omulti si ale so cietitii, cdc el este ,credinta si cult, patrie gi cetitenie, reli tualitate gi actiune, carte si spada*, Aceasta inseamn’ radiealizarca carded HEL yye Lipset)686 RELIGHLE BUMU sens activist a veformismnula care ferbea de marl vreme fe kemes eusut- mana si a pozitilor deja adoptate de un anumit nama de partide, de mise citi de rezistenti si de societati pietiste ce cauti s traduct invatiturile is- lamice in viata de zi cu zia cetitii. Aceasti miscare a Fratilor Musulmani, care se raspindeste dincolo de Exipt, intelege 33 redea demnitatea gi vigoa. rea unei “vena colonizats si umilitd gi 5% pnd bozele unei societati mu suilmane conform® din toate punctele de vedere Legit islamice. Aceastat Miseare va juea um mare ro! in fupta impotriva ocupatie’ engleze, dar va fi viguros combiitut de Nasser Tabligh, Alte cercuri, mai modeste, favorabile gi ele unei renasteri a ista- imuuiyapar in perioada interbelied, ca de pild’i Juma atelTabligh (Con- gregatin pent Raspindirea [slamului), fondaté in India de Mawlana Mu- hammad Hyas (1885-1944), Ea preg’teste echipe de misionari si de pre- dicatori care se consaer’ intiririi credintei fidelilor gi a practicii comunits- tilor, A plittmda mai ales in mediile sirace st populare. Desi are multi adepti, refuz’ violenfa. Aceasti miscare s-a rispindit pind in Franta, unde Tubligh este eumoseuta chiar si astizi, mai ales sub mumete de Credinta si Practic’. Ea are o influent reali asupra paturilor populare de imigyanti, si militantii sai se intilnese eu regularitate la moscheea de pe strada Jean-Pierre-Timbaud, la Paris. Siisnul iranian. Expansiunea islamului integrist vine mai ales din Iran, adica dintr-o alta sfera mustiman’, cea a siismulti, Dorind ca fara Tui si cvolueze, fark a tece prin etapele intermediare necesare, de Ia Evul Mediu awn stat Iaic si modern, de inspiratie gi de structure occidental, saful fra- nuului a creat o pripastie ireduetibils intre 0 clas’ instiits, dedatd unei ex- ploatiti fra scrupule a resurselor tri, si o mast de tani supusi si sitcit in acest context, religia a devenit in Iran principalul veotor al protestu- Jui social si al identititii nationale. Statul condus de sah a fost perceput ce in-ce mai mult ca stein, iar elerul git fost tinut ln distant’ de putere, ales ea o forts de salvare, de organizare gi de inspiratie, Dar daci, 0 dati in plus, celigia era pusd in slujba vnei strategii de elibetare, rotul pe care a jucat in ttanut postrevotutionar a depisit previziunile gi a dat Republicti islamice adevaratul ei stil. Intreaga putere politica si aparing oamenilor Bi- seriii: 0 astfel de evolutie este forte now, raportata chiar sila traditia sit. Coramul, pe care numai ayatolahii sint in mrisur’ sielinterpreteze, con- duce societatea, Clenul reprezentat de moltali-i si de paznicii sanctuarelor exerciti o adevarati rezenta. Ayatofahul Khomeyni, jurist si teolog in ace- fagi timp, a huat gi ttlal de mam, raportinduese la mari preofi din trecut, dar el este cel care cumuleazi, de fapt, intreaga putere executiv’, leg (iva sf jaridick, precum si comands suprems a armatel. El if numea sat destituia pe sefulstatului. Acest carseter foavte particular al Revolufel ira- EXACERUARFA EXTREMISMPLOR RET IG1OSe1 6a? niene devine totusi secundar in comparatic ea till mice pe care nui va incela si le rispindease unei comunitati musulmane decade: uni 4 mile teme istae in afava (iti: rovitatizevcan atea si mobiliza armati, impottiva Oceidentului anatemizat; lepta stipe impotriva sionismulul; panislaanismel revatutionar ee inclusiv alist, fupta Arabia Saudind si Sudanul. Multi vieme, dinates soelit’, aparitoare a Locuilor Sfinte (Mecea g1 Medina) a reprezentat in eenten de initiative principalual finantator al coaraniti¢itar sasubiuine «lin inte arabe sar al celor imigeate in Europa. Datorith petrodotaritor shi, Arsbin Saudi a con- tribuit serios Ja nispindiven istamulai religios, com (inai ales in interionul propriilor foarte bine intelegerii ew America. Arabia Sauditi isi ps intermediut Ligii Islamice M vator gi intolerant sekgi tim anite), adapiindu- rear rolul de sustinitor Hinancii, aed diate, dar rolul ee Tider pe eme-d jer in lumea musulmant a fost grav deteriorat fn ultima zece ani prin eectt a doi factori principal: afiemarea puternic’ a lranului si propria trate” in timpul rizboiului din Golf, din 1990-1991, cind autorititite de Ia Rind au acceptat si primeasct pe pimintul lor sacnt (cel at Profenutti Mohamed) armata americana care declarase rizboi frakutui conckls de Saddam Hus. sein. Aceastt relativa disparitie » .petro-istamului™ saudit a contribuit, indoiatt, in mod obicctiv, la radieatizarea istamulii si fa destabilizaren re~ gimurilor moderate (Egipt, Tunisia, Maroc si altele). $i acest Inent produs in moment! in care o alt putere, Sudanut, far sirne’, de rkzboaie civile si de foamete, ist nisprea regimul je baza uel Lei is- lamice intolerante fata de minoritii (mai ales Fat d= enestinié reprint in sudul (Srii) si devenea chiar o hazi de antrenament yi o tabsit’ pensia com mandouirile istamice armate. Libia colonelului Kadhefi. Pozitia Libiei este sin aici se intiinese um nationalism arab patemie declarat gi o interpretare mai curind indrizneati a istimului. Pentru cofonelut KaiaG, autor al unei Carfi verzi, natiunea este anterioaris veligiei, Pstritone a Corunul, no tiunea arab a fost investit% cu o misitne universati, mai ales in Tamed a treia, unde are menirea de a lupta impotriva cuceriii mrilor pateri side a propoviidui calea spre un socialism istiunie. in propre: (a1, colonetal Kad- hafi a organizat o structurd de control a puterii prin consilii populare si a slibit autorititile religioase traditionale. $i el mnat imam, in de stabilizat pe ulema. nepistrind ea unic Smmdament al isfomaului devit Cavie- nul, pe cave credinciosii sint obligati si-tinferpretze singur. Aeeste yore nas reketiv Fzolate fn misura in care38 RELIGHLE LuMiT Cole wei muri ctape ale reislamizérié fin aceasti aticcaave a isiamismului ale eitui principale surse gi referinge — gcogratice, politice si doctrinare — le-am identificat, se pot distinge cel putin trei mati perioade. in realitate, luerurile nu sint chiar aga de clar separate, dar celor trei faze le corespund tot atitea cai diferite de implanta- re in societatea civil, de cucerire a puterii si de impunere a Legit islamice. Ele sint foatte dependente de ,modelele* dominante in tirile arabe, de fi- lictele de inarmare si de finantare, ca si de conjunctura politica a Orientu- lui Mijlociu, dictoia Je conflictele istacto-arabe, de rzboiul din Liban, care a inceput in 1975, de revolta anticomunisté din Afganistan, inceputt {a sfirsitul anilor '70, de ancxarea Kuweittlui de edtre Irakul lui Saddam Hussein, urmati de tizboiul din Golf din 1990-1991 ete. 1. Prima perioad, ta stiegitul anilor °70, corespunde afirmatii puternice 2 giismului iranian si erearii, in accasta fara, a unei Republic islamice ale eitci principii — revolutionare din toate punetele de vedere — le-am enun(at deja. Ea cepeezine un fel de sinteza intre o ,intolerant tipic isla mica, o revolt populist specific’ lumii a treia si o anatemizare accentua- {ia demonului™, dusmanul occidental. Regisim in accasti sinteza ingre- diontele doctrinare, politice si .xenofobe* proprii tuturor ,cocteilurilor* inteptiste in Fran{a, spceialigti ca Gilles Kepel sau Olivier Roy, vorbese despre 1 fenomen ea despre © migcare de ,reislamizare de sus", adic’ politi- ce presupune in acelasi timp 0 cucerice a pucerii datorit’ islanmului gi constnuirea unei societati islamice prin intermediul puterii. Potrivit acestui model, islamistii tind si cuccreased spatiul politic al (arii lor $i programul a unui stat islamic, Pind si atings acest scop, ei fac presiuni asupra autorititilor pentru a islamiza dreptul, viaja cotidian’s, mo- ala, Toate si lor vizeaza insta olurile, dogmele gi actorii traditionali ai istamului sint pugi in slajba acestei euceriti a pute Jslamuul este astfel ,instrumentalizat™ prin miscitite de rezistonta gi de opozitic. Coaliiile politice sint cele care, in strigite de Allah Akibar! (Dumnezeu e mave!) si agitind Coranul ca pe o arm’, [-au ristumnat pe sah in bran, pe Ali Butto in Pakistan, Acoste siccese au inspitat toate grup fc opozitici militante in Afganistan, in Egipt, in Sitia, pind in Indonezia, Dar tot in numele islannalui, bonducdtort in fumetie — dictatori, monarhi absoluti sau sefi de stat legitimi— in Libia, Sudan, Arabia Sauditi, Maroc timeze puterea si politica. Yel, La Revauche de Diew ehriens, juife, musulmans isla reconguéte die monde, Le Seve, 199 EXACERBAREA EXTREMISMELOR RELIGIOASE 689 Dac’ aceasta prima fazi a .reislamizarii de sus” s-a soldat cu un succes in Iran, ea a suferit un dur esec in Egipt, unde Fratii Musulmani gi urmasii lor mai radicali au fost supusi violentei represituni organizate de Nasser si de suecesorul stu, Sadat. in lumea musulmand, in general, se poate chiar aprecia e& gruparile vizind reislamizarea de sus at fost invinse in confiun- tarea cu statul, in aceste {ari nu s-a realizat, int-adevar, acea alianta de fapt intre piturile intelectuale, militante gi tinere, si clerul siit, el insu mobilizat, alianta ee a permis suecesul Revolutiei itaniene. Daca in Paki fan, in urma succesului electoral af fui Benazir Bhutto, din noiembrie 1988, integrismul parea si dea inapoi, in august 190, el a revenit o data cu destituirea lui Benazir Bhutto de citre o parte a armatei cistigatd pentru cauza islamic’ 2. Tragind invagatutile necesare din aceasta prim serie de experiente, a dowa faza a ascensiuni islamiste va urma o diteetic inversa, Ea eores- punde cu ccea ce specialigtii francezi deja eitati au numit ,.islamizarea de jos”. Si aceasta a paruns in toate sferefe musulmane, inclusiv in rindull is- lamistilor imigrati in Franfa, care pun accentul pe constituitea unei retele asociative mai coerente, pe propaganda religioasa in jurttl moscheilor si pe dezvoltarea de relatii ,comunitare™ mai strinse intr-0 tar’ care, spre deo- sebite de Marea Britanie sau de Statele Unite, propune strdinilor modele de integrare mai curind individual’. Aceast’ reislamizare de la ba rezultate, Ea se manifesta printr-un control intensificat al ,respect8rii™ practicii zeligioase, printr-o mai asidu freeventare a moscheilor, prin accentul pus pe pregitirea religioasa, prin- tro practic’ intens’ a postului si a altor discipline islamice, printr-o inter~ dictie severa a imbogitirii gi a jocurilor, printr-un volum crescind de pro- grame religioase in mass-media i prin raspindirea unei ,literaturi™ religi- ate, fie scrisi, fie audiovizuala, cu ajutorul casetelor vindute Ia iesirea din moschei Pe acest teren favorabil progreseazi militant islamisti care, in loc 83 organizeze sau inainte de a organiza direct batalia pentru putere, incearea si se infiltreze in societatea civil gi si cucereasca pozitii de fort’ cu ajuto- rul unor refele de predicatori, al unor cadre superioare musulmane, al nor asociatii pietiste, al unor societati de educare si de inttajutorare, moscheile de cartier fiind adesea centrul acestor retele pentru ci acolo se preda sta- feta initiativelor ‘Asa cum ,cazul” iranian a fost modelul de referinta in prima fazi de preislamizore", .cazul” algerian devine modetul dominant al celei de a doua faze, Frontul Islamic al Salvarii (FIS) si-a organizat ineet, progtes cu tenacitate inaintarea spre putere, punindu-se la dispozitia populatici participind la toate alegerile locale, cistigind chiar, Ia 12 iunic 1990, ale-690 JRELIGHLE LUMEE gerile numicipate algeriene. Piiren ci nimic nu il impiedick si cucereasex puterea national dupa un prim tur vietorios la alegerile legislative din de- cemibrie 1991. Dar, fa inceputul lui 1992, aparatul politic algerian (FLN), foarte putin reinnoit dupa independenti, a intrerupt cw autoritate procesul electoral, FLN a arestat conduesitorii FIS, a instalat 0 conducere colectiva mai puternice’ la Alger, a dat noi mijloace de represiune politiei si armatei Aceasti activitate de ,constientizare™ islamics incepind de jos era cit pe ce st reuseased si, daci n-ar existe rigiditatea conducitorilor sii (care nu sint modele de virtute si de democratie), Algeria ar fi astizi, firk indo- sth, o republic islamic. Dar, contrar aparentelor, aceast reislamizare de jos” nu este mai putin radical, in a refurza organizarea umei lumi lice si democrate, decit activismul Hezbottahutlai si al altor militanti din Jiha- lin regimurile istamice cele mai dure, ale ciror atentate regulat mediatizate, dul istamie, venit si lovituri militare sit 3. Relativul egee al acestel ,reislamiziri de jos si reactia brutal a echipelor condueitoare, in Algeria si in Egipt, ati dus Ia o a treia solugie contestarea regimului existent prin violenta armati, Aceasta a devenit soarta aproape zilnict Algeriei, unde integristii Frontului Islamic al Sal- ii, radicalizati in urma represiunii care nu incetenz’ sii loveasc’, re- curg In asasinarea conducatorilor politici, a personalititilor intelectuale, stiin{ifice si a altor lideri de opinie. Aceste reactii de desperadas ale islamului sint la fet de tragice in Egipt unde, aproape in fiecare zi, au loc ciocniri armate intre prineipala organi= zatie islamici, Gammat al-Islameya, si forjele de securitate instalate de presedintele Mubarak. Islamistii egipteni si-au inceput ofensiva armat% din lina martie 1992, adie’ exact a dou zi dup’ ,lovitura” militar’ a puterit in Algeria si dup declangaren represiunii sistematice impotriva FIS, ca gi ‘cum i-ar fi intarit convingerea ed o vietorie nu poate fi obtinuta fa ume si c& nu le mai riminea decit solutia luptei armate impotriva statului si a institutitor Integristii egipteni atac si ei personalititi reprezentative ale societitii civile, crestini copti — pe care o traditie aproape bimilenati fi identifica uunea egipteans —, grupuri de turist, fipsind {ara de prineipala ei sus de aprovizionare in valuta. In Egipt, ca si in Algeria, s-a intrat in- tr-un ciclt de provocare-represiune care nut inceteazi 5A nelinistease’ in privinta viltorului si deschide o now’ eri de instabilitate pentru farile arabe (mai ales pentru vecinii netinistiti ai Algeriet), pentra comunitatile emi- grate ale acestor fri, atrase fa rindul lor de radicalizare. Dupi o prim’ faza de reislamizare politica de sus (Revolutia irania- ni, dupa o a doua faza de reislamizare electoral de jos (suecestl muni cipal al FIS in Algeria), s-a intrat intr-o a treia faz, de data aceasta a wn i EXACFRRAREA EY islamism inarns: Din aceast’ Fae nu poate fi ilaiunats migenren teronvaa palestinian’ Hamas, eu metode mult nai violeme deci cele ale Organiza tici de Eliberare a Palestine’ (O1:?), al edrei principal concurent a devenit si care determin’ eresterea licitatiilor iu meyocierile conferinta cle tn Madtid din noiembrie 1992 eu Isrctul cu integristit Hamas va depinde, in mare misur’, stiece: pace duschise la agishe OLY sul avordutar pone th autonomia palestiniana in Gavi si in Jericon, cord semanat jaf sep. tembrie 1993 f1 Washington de etre domnit Arafit s1 Rabin Reducind istamut la 0 ideotogie de eliberare soci side encersrs polic ticd, nedeosebindu-se prin eredint, vorbind putin despre Dunmezew si de- spre misterele sale (ceen ce este pardoxal), mili dese totusi atayati unei practicé riguroase acetifii, Vitor islamisti ve dove- cll si nga akan esti extrem iskimie ponnit de ka Patie Musab cat devenitexpiesin nationaismulai stab impativs putt colonial, ate ding, datortS Revoltiet tani. 6 vizibrtate soci sfonantt cu cit apare din minoritate: ea, 8 suseite ine trebiti. Astizi, aceasts miscare este mai fiagmentati ea oticind, ratieita ntr-o guerili armati tagics, aparent fir iesire. Pentru Olivier Roy. ese. cul islamului politics conste in ineapacitiea sa, orieit de revolutiowee it mat impre siita trebuie, d , dea propune, dea crea un all model politic deeil un neoconserviitatisns »puritan, sensibil si riyorist™*. Faptele par si-i dea dreptate. IUDAISMUL: AFIRMAREA U0 IN ISRAKL ATRATRADITIONALESTILOR in ascensitmea pituritor r toase ulractritionatigiter, semsibi 9 inte-0 fart ea fsraelalinccpind din ani 70, eee sce factori evidential in alte Qui. Aveasti ascensiume se spins, naa limitete untsi mode! ideotowie doniinant: in acest car, pe pro socialist, sursi de inspiratie penn David ben Ginn ss st contunaee de i proiectul aie 1 cnt miley sionisti care au construit, impreunii cu cel dint, fintiul stat evreiese. Fase hheineste si din fimintarile nationatiste ce ati acti mumeroase $4 mal intense in aceastt tard eu eit fsractul, de la erearen si ta L948, trliegle sub amettingar: anexare: Constant a vecinilor arabi. Bupa vkzboiul de 6 zile din 1967, pir{ii orientate a ferusalimului, a Inde gi a Saniacei, centre im portante ale memoriei evreiesti, a permis, in sfirgit, eliberaren nut! intrey oflux” religios in (srael gi eliar diaspors evreiaged: un numir ereseind Olivier Roy, Fite de stam puting. Le Soul, 199 Aves its este esis: comentaril fae Icrari Ini Oivies Kes ee cae Jweph Mth, date oF UC hol POdient in Esprit, seep 1%2 RELIGULE LUMI de evsei ortodoesi vor incepe si viseze, «Marolui tstacl”, i vorbeasci despre reconstructia , identificind-o cu realizarea seopului mesianic. Despre ce este vorba? Intoarcerea pe paimintul patriarhilor gi al profeti- Jor — int © ocupa un loc central in spiritualitatea evreiase’ — si, din 1948, senasterea unei fri, a unei limbi, a unei culturi multimilenare aut fost evenimente considerabile pentru constiinta evreiascd. Interpretatii na{ionaliste si politice pe care ,,Parintii intemeietori 0 diduserd acestui cveniment fi va sueceda un fehde ,sionism religios", considerind victoria din 1967 ca pe un fel de novi eliberare si miracol. Putin mai tirziu, in 1974, este creat Guy Ennnim (Blocul fidelititii). Acesta va ocupa un spa- {iw politic gi intelectual din ee in ce mai mare, inspisind mai ales migearea de stabilire a eweitor in teritoriile ocupate. ,Un mesianism religios evre- din ce jn ce mai partizan fi urmeazi mesianismutui realist al avan- avdci sionisnului, serie Alain Dieckhoff Atinmavea migcivii Gus Emunim, a cutentelor ultratraditionaliste gi a pautidelor religioase sefarde gi askenaze este legati si de peteeptia crescin- d, prin intermediul Soa, in anit °70, a caracterutui unic al evenimentului de la Auschwitz si al genocidului evreilor din Europa. Aceasti evolutie este amplifieata de sentimentul de izolare care domind in Istael datorits atitudinii, apreeiata drept ostils, a comunititii internationale care pretinde restituitea teritoriilor ocupate si angajarea unui proces de pace susceptibil i conduc la un statut de autonomic pentru palestinicni. Cu alte cuvinte, evolufia nut s-a produs aga cum crezuserd gi doriserd sionistii lniei din prima gencratie, Accstia doriser’ si facd din Israel un slat normal ,ca toate celelalte™, Pentru isiaelienii credinciogi si pentru uni evrei din diaspora, nu a incetat si se dezvolte, dimpotriva, sentimentul tunei singulavtati si al unci experiente nice. ,Mesianitatea implicit’, ping tinei usor ascunsa, se vedea dezvaluitd si confirmati progresiv de isto- vic", mai explica Alain Dieekhoff. Inf Deventise oare terenul liber pentru oamenii Bisericii? Creat de 0 gene- e sionisti atei, Istaclul risea oare si se indrepte spre o ,teocratie iticolele, cirtile, dezbaterile consacrate in tara, din 1967 Incouce, acestei probleme eare se euvine a fi rekativizat’ jntr-adevar, trebuic sa distingem ,folelorut” din Mea $eatim de in- (a reaki exereitata de etre ultraortodoxisti asupra vietii politice, so- ciaic si culturale a favii. In carticrul ultraortodox Mea Seatim, din Terusa~ lim, pe atice vreme, barbafii sint imbraicati cu redingot& neaged gi poarti nf partidelor religioase Sint nenum: I. he connluceren hi Gilles Kepe sslanisme et tradition juive, 193, oldies de Dien. Siontme EXACERDAREA EXTREMISMELO! pilarie de fetru neagra. Femeile au capul ras si acoperit cu un fular. Aces- tia sint urmagii familiilor hasidice din secolul al XIX-lea din Europa cen- trali, decimate si emigrate in Israel, familii ale ciror rugiciuni si ritualuri ci le repet scrupulos si fara incetare, Dar zidurile caselor lor sint acoperi- te cu sloganuri antiguvernamentale. Nu se recunose in nici unul din par- tidele laice gi in asteptarea lui Mesia, singurul care va realiza Mintuirea gi va destvirsi Israelul, recita psalmi promifind farii ,timpuri de nenorocire si de deznddejde" si chemindu-i pe credinciosi la cain, Dimpotriva, alte curente ultraortodoxe au acceptat jocul politic in Israel Saltul cel mai spectaculos al partidelor religioase, fie ca apartin miscSrii sioniste (Gus Emunim), fie eX nu (Sas, Agoudat, Degel), a fost realizat la alegerile legislative din noiembrie 1988. Din punct de vedere cantitativ, progresul lor ca numiir de voturi si de locuri nu era considerabil. Ajuneau Ja un total de 15% din electorat. Partidul Shas, formatiune politica sefarda, devenea chiar al treilea in fara dupa cei doi ,mari, Likud gi Partidul Mun- ii, Dar de atunci aceste formatiuni religioase au un rol de arbitraj, scump negociat, in formarea coaliiei majoritare gi a guvernului, ‘Acest program se datoreste, fara indoial, unor cauze demogratice: fa- miliile (numeroase) de evrei ortodocsi constituie o parte crescind’\ din electorat si, spre deoscbire de emigrafia evreiasc’ din fosta Uniune Sovie- ticd, emigratia recent din Europa de Vest gi din Statele Unite este in ma- joritate religioasa. Evenimentul este insi gi calitativ. El evidentiaza nece- sitatea de a acoperi vidul creat prin degradarea valorilor fondatoare, cli- matul de indoiala si de nesiguranti ce doraneste in far’, elimat care, in asemenea imprejurati, favorizeazi revenirea permanenti fa valorile tradi- tionale si sigure. Sint oare acestea motive pentru care trebuie si conchidem ca este pe punctul de a se naste un fundamentalism evreiese de tip nou, versivne evreiasc’ a integrismului oriental, integrismul evreiese si cel islamic opu- niindu-se $i intirindu-se reciproc? in opinia color mai seriogi observatoti, este prematur si tragem o astfel de coneluzie. Deplasatile voturilor in f2- voarea partidelor religioase sint imputabile in aceeagi masura nemultumi- rilor sociale gi politice si (fir indoialS, chiar mai mult) unei vointe de constringere religioasi, indepartatd in special de traditionala toler iudaismului sefard, astazi majoritar. atilii (pierdute) pentru a inchide cinematografele si acroportu- rile simbata, zi de yabut, $i exercifiile caricaturale ale eitorva formafiuni extremiste de dreapta, ca de pilda partidul Kay al rabinului Kahane, asa- sinat la New York la 5 noiembrie 1990, au fost de naturi s’ insp&imtinte opinia public’, Dar acesti extremisti politici nu au nimie in comun ct .oamenii in negra" din Mea Searim, nici macar eu lubavicii, cealaita ra mura a iudaismului hasidic originar din Polonia, al carui sediu gi al citiGoa RELIGHLE LUMUL .profit", rabinul Schneerson, se afl in Brooklyn si care se preocup’, inainte de toate, de rigoarea moral, de puritatea religions’ si de asteptarea mesianie’, Influenta partidelor religioase nu este neglijabils fn repartizarea puterti politice israetiene. Ele aplaud’ reprimaren Intifade thts de procesul de pace angajat en Organizatia de Btiberare a (OHP). Cu toate acestea, nut ar fi setios si pretindem ci Israelul se afl astizi sub amenintarea direct’ a curentelor si n partidelor ultraortodoxe. Hon Greilsammer, profesor de stiinte politica, explic’ just c&, evidentiind tensiunile profimnde ale societiti istaeliene, wltraortodocsii sint mai putin dlispugi s& cadet in prozetitisin decit si apere interesele credinciogilor lor si ‘mai ocupati si asigure supraviefnirea retelei lor de scoli si ce institutii tal- rnulice (datorits bugetului de stat) decit si promoveze © consolidare a le- islatiei religioase.” MINDUISMUL: INTOARCEREA VECIILOR DEMONI La G decembric 1992, in orasal Ayodhya din nordul Indiei, niste fara tici hinduistidistrag 6 moschee din secolul al XVIklea — moschees Babri Masjid — sub pretext ef ar fi fost ridicat pe un tempt consnerat, in seco- Jele al HH-tea si al IV-lea, zeului Rama, yeinearnare a zeului Visnu, care s-av fT nascut chiar in acel loc. in afara acestor pastizani, nimeni nu este foarte sigur in India, inelusiv hinduistii practicanti, eX in acest loc sear fi oficiat vreun cult zeuli Rama. Oriemn ar fi, pretextal find gist, rut era few gi miscdnile interconmnitare care aw urmat au dus fa monrtea a cel putin dou mi de persoane Rastriya Swayamsevak Sangh (RSS —~ Corpul national de voluntari), Mtatil™ taturor grapirilar nafionoliste hinduse, kesponsabil de distragerea moscheei din Ayodhya (dupa ce s-a fcut responsabil de asasinarea lui Gandhi in 1998), a fost aproape imediat scos in afara legii, dar influenta lui imine mare in fara. In ultimii ani, alte atentate au fost comise de extre- mistiihinduisti impotriva minorititilor musulmane. Cea mai mare parte au fost coordonate 51 revendicate de o alti organizatie putemic’ la Bombay, umit’ Siv Sena, eare nceare’, prin fanatism religios, x8 devieze furia me- diilor celor maj nevoiage din Maharastra. Climatul este atit de degradat incit multi se intreabs astiz, in India, da- ch renasterea agestui extremism hinduist nv amenintS modelul statuli laie pus fy punct de Mahata Gandhi 5 Jawaharlal Nekeu, nek dia momenta 7 Va Gelso, frac: les hommes en nur, Preses de Ia Fond sciences pottgues, 1991 ion nationale dos _ BRAC HRIAR IA Px REM ISACELOE ' ons independentei, in 1947, se cunoste: itatea sisteuuht su demosraiie dar se considera cA India stiuse si depiseased echilibyat Uiferenpele etnice, lingvistice, culturate, religioase (hinduisti, mxicutne tini etc.) ori practicile sociale eteroyene pentei list& gi tolerants, Ca gi ih file arabe, nationatismial s pernnis diieritcio & religioase din (918 58 se unease’ tnipoteiva paiterti colossal lipsurile care au wnat inslependentei, dificultatea dei ity 02 lansare 9 economic, aeumularea in zonele submabsnw a tnzclor de Gimexi aflati in eiiutarea unei activititi sia unui i vechi. Ar tuebui adSugat ka a supra Taieititi, gindith Tnainte de toate, in siniernl de neagresiune reciproca: mu se cauiti mai inti er societate toleranta, se cat mai ales pr fagiia tot ceea ce rise’ si displacé wei comm a fet prie ma fark care 6-2 opus difttzicié Herseector seatanice ale hi Sauron Rewbhdio, mult inainte ca autoritifie iraniene sh prominte condamnsre kt matte a autorului tor.® Rise oare india sf redevin’i un butoi ext puller comumititi mustilmane minoritare, dar en jane de focnitori (India est ainigti, Hel a rede: ite 8 (ard mmsulmanss fin Nae), wig extromiste hinduiste igi ridicd din now caput, reenrg fo v'9i ispasitori, dezgroapa vechii demoné ai fini, reinvie veciil Wis Al nevienit hinduiste, Hindutva, Aceste arigede! fae jooul formayiuniic dreapta, precum Bharatiya Janate Party (BIP), care igi neice exploatind nemulwmirea legota de tensinnile Jntercontt O dati in plus, dimensitmea religions este insirumten ideologice gi nationaliste, incutajat intre represiune gi incere vExtremistii pretind cai vorbese in numele tutsiror hinduistilor, efnd, de fapt, nu sint decit politicieni neteyitimi, Ei vor sii conven tesscl pe nist ‘mani, desi convertirea este complet stin hindnismule: tele Romila Thapar, specialist’ ia istoria veche 2 universitatea Nehru din New Delfi? ae involijatar de povtidul affea tx puter ile de tevoncitivse. servi en tis i, Suet profe oe ba INCERCARE DE INTERPRETARE Trebuie si fii, fuk indoialX, foart lesti punti, si ci comparatié ee 8 * Amartya Sen, .Mentces sa bio fey 2 Tateviv ew Roma pr he anf, Yank 18wet, conte gio, prezente astazi in lume, ffi infelegi ce poate uni, in aceeasi preoeupa- re de teafirmare a ydenticatilot si prin forme mai mult sau mai putin radica- le. ttupari comandate de retele, resorturi, ritualuri, metode atit de diferite Si intt-adewar, ce pot avea in comim secta lubavicilor, de exemplu, pievetipata mai ales de credinfa ardenta gi de ritualul evreiesc, in astepta- tea intoareerii lui Mesia, teleevanghelistii americani care cumpara refelele in cablu pentru a aduce cuvintul Domnului in Sudul inde de televiziune p pitt, milita ii nationaligti eare distrug moschei, comandourile FIS sau acei Fablighi, misionati at islamului plecagi din Palestina pentru a incerca stl reislamizeze ehiar si in regivnea patiziana pe tindrul maghrebin dezra- éacinat, aflat intte dowd eulturi? Trebuie, fina indoiala, s4 dezmintim orice inceteare de aplicare a unei rile de interpretare uniice gi si evitam judecatile de valoare normative. Cu 1, nt! putem deeit sl fim gocati de desfasurarea thar e aproape simullan, nrarile religit si diferitele continente fat drept pura infimplare calendaristiea faptul c& intoarce- rea in Iran a ayatolabului Khomeyni, in februarie 1979, a avut toc la patra ini dupa alegerea Ia Vatican a tunti papa polonez, preocupat de o putemi- ‘mare a catolicismului aflat in declin si care avea chiar s& fac’ din snoua eVanghelizare™ axttl principal al pontificatului sau. Deja, ou citiva ni fnainte, dupa rzboiut din Kipur gi controversefe asupra securitatii gi identitatii Isiaclului, minoritatea ultraortodoxt a acestei {iri atacase spa- tiul politic angajindu-se eu sanse diferite pe terenul electoral. Keprezentat de predicatori evanghelisti demoniaci precum Jerry Fal- well sau Pat Roberson sau clasici precum Billy Graham, curentul baptist american, grefat pe ,mojoritatea morals" a acestei fini, a cunoscut cele ai fiumoase momente de glorie in anii ‘70 gi °80, in timpuf conducerii slemocrate a hui Jimmy Catter gial celei republicane a lui Ronald Reagan, fontte inclinati ci ingigi si dea o semnificatie religioasa intregii lor actiuni Poiities. Acestor migcati de reafirmare religioasa le este comun, de asemenea, faptul c& dispun de Locuri gi de un public predilecte, Ble se adreseazi mai ales popufatici tinere, ,copifor iit tn masa, adesea dez nate din culturs lor ine, alee ilii sint dezmembrate si ale ca in inchise. Ei sing strmutati in peviteriite wr vine, foravele locuri pe eare Gilles Kepel te aumegte .ne-orage", care nut (nici satu! vau tixgul rural in care se stabilese solidaritifile familiate, educative, sociale, aici marele ora in care se giisese dotarile publice, een Je de ationtie (adeunistratic, aativersitate, asociati), locurile de munca, toate ace: -nimen- Hor perspective de activit Totui, luesiwile fui Gilles Kepel gi ale echipei sale au demonstrat of li- Seri san povtatorti de ewvint ai acestor mise3ti de recucerire religions’ me EXACERGAREA EXTREMISMELOR RELIGIOASE o97 provin, in principal, din paturile dezmostenite, ineulte si obscurantist ci ei nu gasese de cuviint’, pentru propaganda si actiunea loy militant utilizeze mijloacele moderne pe care, de altfel, nu ineeteaza sa fe expund oprobiuilui public si si le condanme, Conducatorii si tehnocratii Revolutiei iraniene, scrie Gilles Kepel in La Revanehe de Dieu, au fost reerutayi, in primul rind, ,,dintre absolventii universitatilor americane care-si lasaser’ barbi*"®. Intr-adevar, nu de pune ori aceste grupari integriste sau integra toare igi recruteza adepti dintre ingineri, informaticieni, tehnigieni, medic Acest lucru se verifica la evreii ottodocsi, dar si la harismatieit crestini care s¢ indoiese tneori de certitudinile lor stiintifice. in general, stapinesc bine instrumentele de comunicare astfel incit grupsii cu idei religioase ta- ditionale, precum lubavicii, evanghelistii si harismaticii, investese mult in metode modeme de legitura (precum difuzarea de programe religioase prin satelit), de comunicare gi de adunare e gi Trei tipuri de rupturd Anii °70, martosi ai scestei manifesta simultane de forme noi sau re- niscute, de afirmiare, chiar de exttemtism religios, au fost marcati, se pare, de o tripld rupturd. Mai inti, o ruptura de modernitate, perceputi ca strii- ni de Dumnezeu i de orice transcenden{3. Jn {Sri ca lranu) sahului sau Egiptul lui Nasser, in societiti de mult timp crestinate din Spania, Franta, Europa de Vest sau America de Sud, modemitatea este identificata eu im- periul rafitmii unice, confundata cu etatizarea, Jaicitatea, ba chiar cu co- ruptia gi alienarea. Dimensiunea religioas& a omului este eliminats, partial sau total, din viaja institutional’ si educativa, fiind cantonatd, in principal, in sfera particutarului Consecinjele sint expresiile fundamentaliste si extremiste pe care le ‘cunoastem astazi si pe care am incereat si le descriem in linii generale, Toate se remarci prin discreditarea valorilor seculare, a eticit Inice, prin contestarea tnui model de civilizatie ce se pretinde universal (modelul oc- cidental), prin incerc’ri de a reda vietii un sens gi societifii un fundament sacru, in fine, printr-o dorinti de reconstructie a identitatilor si a comu- nititilor sacrificate pe altarul modemititii. Aceste migcdti socio-religioase care cauti si insufle noi valori tuturor sectoarelor viefii sociale ar merita si fie calificate drept ,integraliste in aceeasi misura, dae’ nu chiar mai mult decit ,integriste™. Oticare ar fi termenul cel mai potrivit, manifestarea lor marcheaz’ gi un al doiiea tip de rupturd. Accasti freevent reinnoire religioas’ cores- punde esecului idcologiilor seculare, identificate in anii °60, cu ideologiile de eliberare si de progres. Aceste noi migcari de afirmare gi de credint’ % Gittes Kepet, opeove698 RELIGULE propun o alternativa Ja ideologia materialist’ a Occidentului, modelutui sin de dezvoltare neoliberal si care ii imbogtteste pe cei mai bogati gi fi Siniceste pe cei mai siraei; o altemativa religioasd si la ateismul marxist, Ia ,sociatisemtt real, 1a paradisul muncitorilor™, devenit infernul libert& {ilor in Uninnea Sovietic’ si in farile Europei de Est; 0 alternativa islamied Iv nationalismul de tip marxist, mult timp dominant in fivile arabes o alter nativ, de asemenca, ultraortodoxt la ideologia laic’ in Israel sau in Indi in fine, o alterativa integrist’ in interior! Bisericii catolice, Ia ,ideolo- ~ schimbirii niseuti In conciliul Vatican IT (1962-1965) care a moder- crestinismutl Una din ideologiile seculare cet mai constant atacate este aceea a stitit- Iué-natinne-partid. Egecul site kisuniitor in Europa de Est, dar gi in firile abe, explici cereren insistent de legitimitate adresat’ slujitorilor biseri- cii, In aceste {fri, incordtrile Wentitare au devenit cw atit mai puternice cu terenul éste in prezent deftisat, Dar pepinieta integrismelor religioase este aici: cei care, pe strizile Algerului de exemplu, alimenteazi isiamis- mul sint in marea lor majoritate tineri, supusi ined din scoalt discursului dle eliberare si de reconstructie nationals, modetulti stat-natiuine-partid din care, astizi, ni mai ered nici un cuvint. Cum s-ar putea ca un astfel de dis- curs si fie infeles de masa de adolescenti de7ridicinati, nipti ée solidarit- {ile lor taditionale, pentru a veni si se adune in cartierele poputare din matile aglomeriri urbane unde nu gisese decit somajul ca alternativa to dificultatite de adaptare la un nou mod de viat? Cum si mu devin’ acestia prada natural’ a unei miseari de istamisti ca FIS, furnizor de identititi pu temice, de certitudini de-a gata, de solutii directive gi expeditive? Oatreia ruptura s-a produs fat’ de ceea ce s-a convenit a fi numiti era federagiilor si a blocurilor, fruct al ,ideologiei internationaliste care di- zolva identititile primare, solidarititile de bazi, referintele nationale gi in- dividuale. Astizi blocurile se dizolva sau au devenit fragile. Revendicarile nafionaliste, emice, chiar reflexele antisemite si rasiste care ,inghefaser’* de 45 sau de 70 de ani sub cizma comunisti si care, de In e&derea zidului Berlinului, au inceput si renasca sint insofite, dacd nu chiac provocate, de aceese de fervoare religioast, ‘Aceste crispari religioase nu sint sttitine de izboaie precum cele care indoliaz fosta Ingostavie sau Armenia, Le regisim in conflicte seculace, dar reniscinde, care opun Bisericile uniatt (catolicd de rit grecese) si orto- doxa in Ucraina gi in Roménia, in contextu! global al unei religiozititi efervescente gi silbatice care a invadat Europa de Est, in special Rusia, eliberat’ din plasa ateismului si a marxismulut ‘Comparatia intre toate aceste forme de extremism religios se opreste, adesea, la politica deoarece condifite de fnfruntare cu statul nu sint, bine~ infeles, aceleagi in Istael, in India sau in Egipt. Oricum, respingerea globa~ VXACTPRAREA EAT ASESME POR PEL MAIR ST laa oviedrei {a si respect Hlitidini seule gi ul alterittqi jonale -— proeuny erga baled, tosis - devin sursi de infrantare intte , ioase, ele insele redevenite exclusive gi concurente. [2scnplol tuffumtacié intre musulmani sibiwbtisti in India contin 52 ae sigtensed. La tata pres siunii aumerice a conmmaissgii musubnowe imigeate, tarsgty in Eespst an discurs integrist erestin Aim gresi dacd mans obsctva ea delayiten de eoutiqglinile secalate a aile .Wiseriei” suv curente religioase institiionsl in cele din urnva, iti fel de nebuloasd mistica pe cate © anali- zeazi, de altfel, in aceasth Iucrare Prangoise Chanipion si care, de ka rim’ sitele budismutai la migcarea eatifornian’t ew -lge, t secte latino- tre gi impinge mercu 1 se da rasteore, sind pm explozia de neticane, asiatic at attienne, nivageyte gi societtile nons- si doparte frontiera cimprn relizios eomtempacan