,,ASPECTE PRACTIV- APLICATIVE ALE PREDARII

INTEGRATE LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA

,,PREDAREA INTEGRAT A LIMBII I LITERATURII ROMNE
REFERAT

Noul curriculum promoveaz sistemul comunicativ funcional care presupune formarea

integrat a capacitii de receptare / exprimare oral i a celor de receptare a mesajului scris i
de exprimare scris. Se renun astfel la compartimentarea rigid a disciplinei n cele trei
domenii citire, lectur, comunicare iar obiectivele nu mai avizeaz asimilarea de cunotine,
ci ele se formuleaz n termeni de capaciti proprii folosirii limbii n situaii concrete de
comunicare. Aceasta presupune ca n fiecare lecie de limba i literatura romn s se exerseze
actul citirii.
Predarea limbii si literaturii romane in invatamantul preuniversitar urmareste intelegerea
de catre elevi a bogatiei limbii romane si folosirea ei corecta in relatiile ei cu oamenii.
Scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii este acela de a forma progresiv un
tanar cu o cultura comunicationala si literara,capabil sa inteleaga lumea din jurul sau,sa
comunice si sa interactioneze cu semenii sai,sa utilizeze in mod eficient si creativ capacitatiile
proprii,sa poate continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare.
se exerseaz actul citirii;
se explic expresiile i cuvintele necunoscute;
PREDARE INTER I
se formuleaz enunuri dup diferite sarcini;
INTRADISCIPLINAR
se evideniaz aspectele ortografice, ortoepice i de
punctuaie;
se valorific n construcii lingvistice corecte
cunotinele de gramatic.
La nivelul activitii la clas, demersul didactic reunete trei aspecte principale:

Proiectarea
didactic

Realizarea efectiv a
predrii

Autoevaluarea

Important este c nu se are n vedere textul, ci coninutul, n jurul unui singur coninut se
pot desfura mai multe lecii, care au legtur ntre ele. Elementele specifice subdisciplinelor
se reunesc n fiecare lecie pentru a realiza obiectivele de referin, la nivelul fiecrei clase i a
obiectivelor cadru, la nivelul ciclului primar.
Metodele i procedeele de formare a capacitilor de comunicare i implicit a cultivrii
vocabularului trebuie abordate din perspectiva situaional a instruirii, pe fondul deciziilor
strategice, ca mijloc de optimizare a aciunii educative, n planul demersului didactic.

Predarea integrat trebuie s vizeze funcionarea corect a patru capaciti: receptarea

mesajului oral; exprimarea oral; receptarea mesajului scris; exprimarea scris, pornind de la
premisele:
a) Zestrea" lexical a elevilor cu care vin n clasa I.
nvtorul lupt zi de zi pentru eliminarea carenelor din exprimarea oral a elevilor
(construcii improprii, cuvinte de prisos), cerndu-le s-i purifice lexicul i s foloseasc un
limbaj literar.
n clasa I vin elevi provenii din familii diferite. Dac n familie se folosete un vocabular
elevat, elevul are o exprimare oral corect. Elevul provenit dintr-o familie cu grad redus de
educaie are o exprimare defectuoas, ce trebuie permanent corectat.
b) Importana citirii pentru formarea capacitii de exprimare scris
Elevul trebuie s citeasc bine, corect, clar, contient, expresiv. Cititorii buni dau
randament i la alte discipline. Lectura suplimentar, bine ndrumat, duce la dezvoltarea
gndirii i la cultivarea vocabularului, influennd pozitiv exprimarea oral i scris.
c) Analiza stilistic a textelor literare
Textele literare sunt modele de exprimare artistic i din ele se pot extrage expresii
poetice att de necesare compunerilor. ncepnd din clasa a-II-a, elevii pot fi ndrumai s
sesizeze sensul figurat al cuvintelor, epitetul, comparaia, personificarea.
d) Cultivarea lexicului
Cu un vocabular srac, elevul nu gsete cuvintele potrivite" pentru a exprima o idee. La
baza mbogirii, activizrii i nuanrii vocabularului st nivelul exprimrii nvtorului.
Exprimarea sa trebuie s fie model pentru elev.
e) Aportul cunotinelor de gramatic la realizarea capacitii de scriere corect
Exprimarea corect oral i scris presupune respectarea regulilor gramaticale, nsuite la
clasele I - IV mai ales pe cale intuitiv. Exerciiile de fonetic, de morfologie, de sintax,
compunerile gramaticale sunt ci de formare i dezvoltare a capacitii de exprimare scris
corect.
f) Jocul didactic, mijloc de stimulare a efortului creativ
Jocurile didactice ofer prilejul de a nva, a exersa, a evalua, fiind ci eficiente de
antrenare a elevului n activitatea de nvare, dezvoltndu-i gndirea, creativitatea, limbajul.
g) Utilizarea metodelor i tehnicilor activizante n lecia de limba romn, carora le-am
acordat o atenie deosebit n activitatea didactic.
Metode si tehnici activizante utilizate pentru mbogirea vocabularului
Metodele i tehnicile activizante contribuie la diversificarea metodologiei didactice
existente, nscriindu-se n domeniul cutrilor i preocuprilor creative de sporire a eficienei
muncii educatorului cu discipolii si.

Motiveaz elevii s se
exprime oral i n scris.

Transform elevul din obiect

n subiect al nvrii.

Elevii particip cu plcere, cu

ndrzneal, relaxai, la lecii.

Dezvolt motivaia pentru

nvare.

Elevii devin ncreztori n

forele proprii i se exprim
mai uor
oral i n scris.
n manualele
de citire

Angajeaz intens forele

psihice de cunoatere .

M
E
T
O
D
E

Asigur condiii de lucru

individual i n echip.

Dezvolt gndirea critic i

limbajul.

A
C
T
I
V
E

Provoac i activizeaz
vocabularul elevilor.

Stimuleaz utilizarea
cunotinelor lexicale n
exprimarea curent.

Predarea integrat a coninuturilor prezint conceptele i principiile, astfel nct s

evidenieze unitatea gndirii tiinifice.
Principii ale proiectrii didactice la clasa I
1.
Principiul individualizarii predarii:
Acest principiu presupune ca in proiectarea activitatilor, dascalul sa formuleze
sarcini si asteptarii care sa raspunda particularitatilor individuale ale fiecarui elev din clasa,
astfel stimulandu-se dezvoltarea elevului.
Aplicarea acestui principiu presupune o alternare a formelor de organizare a
activitatii: frontala, pe grupuri mici, perechi, individuala. Corelarea dintre obiective de referinta
si particularitatile individuale ale elevilor trebuie sa se regaseasca la nivelul sarcinilor de
invatare propuse de cadrul didactic.
2. Principiul cooperarii:
Cooperarea ca principiu de baza al activitatilor din clasa , creeaza atmosfera unei
reale comunitati de invatare. Totodata cooperarea stimuleaza interactiunile din clasa si, astfel,
incurajeaza comunicarea si socializarea, ambele fiind obiective prioritare ale clasei I.
Cooperarea creeaza oportunitatea utilizarii invatarii reciproce, un tip de invatare prin care copii
invata unul de la celalalt, prin impartasirea experientelor. Acest principiu are marele avantaj ca
ajuta elevul intr-o mai mare masura decat competitia la conturarea unei imagini pozitive de
sine, a stimularii, increderii in propriile forte si la convingerea ca are mai multe sanse sa
reuseasca decat sa inregistreze un esec. Acesta este un fapt care fiind situat la inceputul

scolaritatii consolideaza sansele de reusita de mai tarziu si o atitudine care va stimula dorinta
elevului de a invata.
Piloni ai nvrii: *a nva s tii/ s cunoti- a stpni instrumentele cunoaterii;
instrumentele eseniale ale nvarii pentru comunicare i exprimare oral, citire, scris socotit i
rezolvare de probleme, a poseda n acelai timp o cunoatere vast, dar i aprofundat a unor
domenii principale; a nelege drepturile i obligaiile specifice unei societi democratice. Cel
mai important aspect al acestui pilon este considerat ns a nva s nvee. Metodologia
nvrii devine mai important dect coninutul n sine n contextul n care cunotinele se
multiplic cu repeziciune i selecia devine n mai mare msur o problem de decizie
individual, dect social.
*a nva s faci- a-i nsui deprinderile necesare pentru a practica o profesie i a-i
nsui competenele psihologice i sociale necesare pentru a putea lua decizii adecvate
diverselor situaii de via; a te integra n viaa social i n lumea muncii, participnd la pieele
locale i globale; a folosi instrumentele tehnologiilor avansate; a-i satisface nevoile de baz i a
aciona pentru mbuntirea calitii vieii personale i sociale.
*a nva s munceti mpreun-a accepta interdependena ca pe o caracteristic a
mediilor sociale contemporane; a preveni i a rezolva conflictele; a lucra mpreun cu ceilali
pentru atingerea unor obiective comune, respectnd identitatea fiecruia; a participa activ la
viaa i conducerea comunitii i a crea o familie sntoas i armonioas.
*a nva s fii- a-i dezvolta personalitatea i a fi capabil s acionezi autonom i creativ
n diverse situaii de via; a manifesta gndire critic i responsabilitate; a valoriza cultura i a
depune eforturi pentru dezvoltarea propriilor capaciti intelectuale, fizice, culturale; a
manifesta sim estetic i a aciona pentru meninerea unui climat de pace i nelegere.
*a nva s te transformi pe tine i s schimbi societatea- a cunoate, a reflecta i a
aciona asupra realitii, a adopta i a o transforma; a proteja mediul nconjurtor i a aciona
pentru o societate non-discriminatorie; a dezvolta solidaritatea i coeziunea social.
3. Principiul alternarii tipurilor de activitati.
Acest principiu presupune ca trebuie sa asiguram un echilibru intre activitatile de
concentrare pe sarcini instructive cu cele de relaxare, miscare si, nu in ultimul rand, cu cele de
joc. Principiul alternarii activitatilor subliniaza asigurarea unei dinamici a programului zilnic
care va permite utilizarea de strategii diferite, sarcini diferite si perioade de concentrarea
diferite.
Orientarea activitatii n acord cu obiectivul dominant i cu nivelul clasei:

demersul deductiv parcurs de nvare dinspre general spre particular

(definiii exemplificri analiz);

demersul inductiv parcurs de nvare ce duce de la particular la general

(analiz de text conceptualizare);

demersul analogic parcurs ce const n transferarea ntr-un context nou a

unor noiuni deja cunoscute

demersul dialectic parcurs de nvare ce presupune abordare

contradictorie, confruntare ntre situaii / concepte ce se opun / se deosebesc (abordare
simultan: sinonime/antonime).
Literatura pedagogic actual descrie integrarea curricular drept o modalitate inovatoare
de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea i organizarea didactic a
coninuturilor din domenii diferite ale cunoaterii, astfel nct s se asigure achiziia de ctre
elevi a unei imagini coerente, unitare despre lumea real. Termenul curriculum integrat
sugereaz corelarea coninuturilor n care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea, n
funcie de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv-educativ.

Argumentele psiho-pedagogice n favoarea predrii integrate sunt multiple:

n planul profunzimii i triniciei cunotinelor dobndite printr-o astfel de abordare,
plusul calitativ este evident: cei care nva identific mai uor relaiile dintre idei i concepte,
dintre temele abordate n coal i cele din afara ei;
baza integrat a cunoaterii conduce la o mai rapid reactivare a informaiilor;
n planul relaiilor interpersonale, activitatea integrat ncurajeaz comunicarea i
rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare, elevii devenind mai responsabili;
cadrul didactic devine un facilitator, mai mult dect o surs de informaii;
abordarea integrat a curriculum-ului implic abilitatea metodologic a cadrelor
didactice pentru integrarea curricular, realizarea unei coordonri corecte ntre temele abordate
din perspectiva integrat i temele abordate clasic, stabilirea modalitilor de evaluare a
performanelor individuale, mai ales n situaia nvrii prin cooperare, acomodarea corect a
proiectelor i abordrii pe teme ntr-o schem orar coerent;
nvarea ntr-o manier ct mai fireasc, natural pe de o parte i, pe de alt parte,
nvarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie s coexiste n curriculumul integrat;
parametrii structurii curriculare integrate pot fi: conceptele transmise, deprinderile,
abilitile formate i aplicaiile realizate.
Curriculum-ul pentru nvmntul primar este structurat n funcie de un model
comunicativ-funcional care presupune predarea integrat a capacitilor de receptare i de
exprimare oral, ct i a capacitilor de receptare a mesajului scris si de exprimare in scris.
Conform acestui nou model comunicarea este un domeniu complex care nglobeaz procesele
de receptare a mesajului oral i a celui scris (citire, lectur), precum i cele de exprimare oral,
respectiv de exprimare scris. Domeniile limbii romne (citire, lectur,gramatic, compunere)
sunt definite acum n termeni de capaciti: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului
scris, exprimarea oral i cea scris.
Noul model comunicativ-funcional (predarea integrat a citirii si scrierii la clasa I) fa
de predarea tradiional are avantajul meninerii interesului activ al elevilor. In mod deosebit,
ora de scriere era obositoare, deoarece scolarii mici erau supusi unui efort motric si intelectual
sustinut. Trecnd pe parcursul aceleai lecii de la activitatea de citire la cea de scriere, cu
aportul alfabetului decupat si apoi cu litere de mana, s-a constatat c elevii sunt mai relaxai i
particip cu mai mult interes la activitate, se menine treaz atenia elevilor prin alternarea citirii
cu scrierea.
De asemenea, nu s-a renuntat pe parcursul activitatii nici la exercitiile pregatitoare pentru
scriere:

incalzirea degetelor de la maini;

miscarea mainii;

scrierea literei in aer, pe masa cu stiloul inchis.

Predarea integrata a citirii si scrierii are ca referinta o idee sau un principiu integrator
care transcede granitele dintre capacitatile de receptare si exprimare orala respectiv de receptare
a mesajului scris si de exprimare scrisa si grupeaza cunoasterea in functie de noua perspectiva.
Profesorul, Vasile Molan, spunea c: Predarea limbii romne urmrete nelegerea de
ctre elevi a bogiei limbii materne i folosirea ei corect n relaiile cu oamenii. Cu ct
cunosc mai bine limba romn, cu att i vor nsui elevii cunotinele din domeniul umanist i
tiinific.
In activitatea de abordare integrata a citirii si scrierii se opereaza cu fapte de limba. De
aceea este necesar ca atunci cand ne ocupam de probleme metodologice cu privire la insusirea
cititului si scrisului sa luam in considerare aspectele specifice ale limbii, pentru a gasi cele mai

bune solutii in activitatea didactica. Nu se poate invata cititul si scrisul fara ca elevii sa dispuna
de capacitatea de a delimita cuvintele din vorbire si, in cazul limbii romane, fara a le desparti in
sunete pentru ca apoi sa fie realizata unirea sunetelor in cuvinte si a acestora in propozitii.
Descoperind sunetul, intuind litera corespunzatoare si scriind litera de mana, integrand-o in
exemple, in aceeasi ora de curs, se observa ca elevul are mai putine probleme cu recunoasterea
literelor, cu cititul.
Aceasta inseamna ca metoda pe care o folosim in procesul predariiinvatariicititului
scrisului trebuie sa tina seama pe de o parte, de faptul ca scrierea concorda, aproape exact,
cu pronuntarea, deci metoda trebuie sa fie fonetica. Pe de alta parte, metoda utilizata trebuie sa
porneasca de la desprinderea unei propozitii din vorbire, continuandu-se cu delimitarea
cuvintelor si despartirea in silabe si in sunete, respectiv cu drumul invers, ceea ce denota ca
metoda trebuie sa fie si analiticosintetica.
Analiza in cazul de fata, inseamna a imparti un intreg, respectiv propozitia si cuvintele
pana la nivelul sunetelor, iar sinteza este operatia inversa, de imbinare, de reunire a acestor parti
in intregul lor.
Abordarea integrat a citirii i scrierii este cuprinsa in etapa alfabetara. In aceasta etapa
elevul invata sa citeasca si sa scrie litere, cuvinte si propozitii.
In predarea integrata a citirii si scrierii insusirea literei are loc in doua lectii care pot avea
urmatorul scenariu:
Lecia I
Lecia a II-a
Etapele lectiei pot fi:
Etapele lectiei pot fi:

folosirea imaginilor si predarea sunetului si a

intuirea imaginii din carte;
literei de tipar folosind metoda fonetico-analiticoformarea unor propozitii din
sintetica:
cuvintele alcatuite cu ajutorul
- alegerea propoziiei;
alfabetului;
- stabilirea locului cuvntului n propoziie;
citirea propozitiilor formate;
- desprirea cuvntului n silabe;
citirea textului din manual;
- pronunia sunetului nou;
scrierea selectiva a unor
- prezentarea literei de tipar;
cuvinte;
scrierea unor cuvinte cu literele alfabetului
scrierea propoziiilor;
decupat;
citirea
cuvintelor si a
citirea cuvintelor formate;
propozitiilor scrise de mana;
citirea coloanelor de cuvinte;
intuirea literei de mn;
exercitii pregatitoare pentru scriere;
scrierea model a literei de mn;
scrierea n caiet a literei de mn ;
scrierea cuvintelor;
Prin alternarea citirii si scrierii intr-o ora se mentine atentia treaza a elevilor mici si este
stimulata participarea lor la activitatea de invatare.
n clasele I i a IIa se invata scriere si citirea corecta. nvarea scrierii si citirii corecte
nu trebuie amnat, lsat pentru clasele urmtoare. Amnnd, elevii i pot forma unele
deprinderi greite, greu de nlocuit n clasele ulterioare.
Penrtu formarea deprinderilor de scriere si citire corecta este nevoie de diferite exercitii:
exerciii de educare a auzului i pronuniei (pronunia corect st la baza scrierii
corecte);
exerciii de completare;
exerciii de exemplificare;

 exerciii amplificative (orale i scrise);

exerciii tradiionale copiere (identic, selectiv);- transcriere; - dictare (cu explicaii
prealabile de prevenire a greelilor, de control, selectiv, creatoare sau liber, cu rnduri libere
pentru a corecta cuvintele greite);- autodictare;
exerciii de munc independent.
Dezvoltarea exprimrii orale i scrise se realizeaz i prin temele speciale de compunere.
Ct de important este igiena scrisului i cititului? Enorm! Scrisul nu trebuie s ocupe dect
o jumtate din durata unei lecii obinuite. Prelungirea timpului afectat scrisului poate
determina spasme i contracii ale muchilor minii.Se recomand ca durata cititului fr pauze
s nu fie mai mare de 20-30 min. Pe parcursul pauzei se recomand privitul n deprtare.
Noi, dasclii, trebuie s meninem atmosfera de joc, implicndu-ne cu tact, lsndu-le
libertatea de aciune, lsndu-i s rmn copii ct mai mult timp. La rndul nostru poate vom
reui s pstrm n suflet copilul care am fost cndva, dar i bucuria din ochii i de pe feele
celor pe care trebuie s-i nvm s devin oameni, mai mari i poate mai buni dect noi.
BIBLIOGRAFIE
1.
Molan, Vasile ndrumtor pentru folosirea manualului de limba romn,
clasa a II a, Editura Aramis, Bucureti, 2002;
2.
Ungureanu, Adalmina Metodica studierii limbii romne nvmnt
primar, Editura ASS, Iai, 2003.

CERC PEDAGOGIC
SCOALA CONSTANTIN TEODORESCU- SOLDANU
9 NOIEMBRIE 2011-11-08

INSPECTOR SCOLAR: MUNTEANU LAURA

METODIST: INVATATOARE BALTAC MARIANA
TEMA:,, ASPECTE PRACTIC- APLICATIVE
ALE PREDARII LA LIMBA SI LITERATURA
ROMANA