Gustave Le Bon
Civilizatiile au fost create si indrumate de editre
micé aristocratie intelectualé, niciodatd de cdtre mase.
Acestea din urmd mu au forta deca pentru a distruge,
iar dominata lr represintainotdeauna
DEZORDINE.
PSIHOLOGIA
MULTIMILORISBN. 9730063629
Tiparul a fost exceutat de tpografia,
ANTET XX PRESS
Flipesti de Tirg, Prahova
Str Max Hebertin, nr. 677
3 os damn a er RA
ERA MASELOR
gi TT
cc TW errant de warsiorman police considered po
Powe on cea dedi, Dar SSCA 3 acest een
rent aval cel mal adesea, pl aerate cause incolo
tcl aparen
Vesa tia
pee violent inca decurge
Prinenivea char,
{rt ar dace se maitesrat,acasn se tres AU
Tonk rei lucia ee ment ees sa
he eee
arce idle treeutu desi sunt bulversate, rman Inc out ptr
cea cele care tebe se inloeaasea sunt dor incurs de str
lzare, pe eal dea se nchewa.
"Stora actual neste or de pts ceva reat nto band
"uma uni asemenea prion, neandrat putin haoticd, Pe ce de fan
«damental se vor el societal ce vor wma dupa naase? Inc mu
stm: Dar dase pate prevedea ca organzarea lr eva baa pe op
‘reno suverana ec moderne: pterea maser, Pe ule ator
i considerate odinioaradevrat, dar moarte asta, ator puter
ind pe nd dirdmate prin revolt doar puterea aceasta va crest,
Dra cava teeba se absoarb in curd pe cele.
Pec] ttre nase reine clad disper, pe cnd vehi
‘tpl soit se nirue una! dup aul cunea maser rine
“nurs fori pe care mien 0 amenint sa cir presi spoeste
Epoca spre care‘ indreptim va cu adevira ra maser
Dear un seal in umd politica waiionl a sates rsatile
“sre prin coe prncgal Btor a exvenimeniclor Cal mal ade4 (GUSTAVE LE BON
‘gest in clase conducteare~ ath una dn cele mai pregnant
‘acters ale epci noastre de tran. ln realate, nu dao
‘eprezntani ist de nists de independent, re cel ma ade
sea simpla dimensune de parttr de €uvin ai comiltelor care a
dine societatea actu, redecndo aun eomanism pnt, te
rea normal a itrorsocetir din mri ciate. Limitarea lel de
‘mune’, expoprerc mince, aco Serate a uaneor sa anda,
lnnartiea in mel ga prods, inturatenclasdor superoare
folosul elo poilare ee. iat cum sund acest reve, Pi
clinate spre cups deca, masee se dovedese, dimpoth ack
rte spe ctu. Sif lor devine mens datorit acta orga
Dogatle pe care le vem infipvd-se vor dbind in curd fora
‘vec dogme, adc puter ranc si suveras care pane a adipost
{de orice punee In dsc. Dreptal diva al masclr ia cul dept
«vin al reir.
Scritoi afat in sri ager noastre aca care expr el
mai bine idee cam inguste, vedere prea scurte,septicisml
‘mar egoismaleadese excess, tna gers pot nol pale
Deca vd sprind, ar entrwa combate devordines spirelor adr
‘Sead pcr dsperate Bie cdiora at de dapretite dee: Vor
‘esc de falimentl stint’ sine akc ante de nettle ade
Panelist 5
Jorrevelte, Dar aces now convert utc gratia mu ar aceasi pu
tere asuprastfetsor prea putin preocupate de cele de dincoo, Masele
inv mu vor asta pe el renegall de olor stip. Rul nu curge
‘Stina nade fie su are wo vin nic pent anaria spi
tel nis pentru noua pulere care crete dn acess anarie. Eanes
‘roms dear, sce! putin stipénirea conexinilor accesible inte
Tectli nos ~ dar icodaté mu nea promis pacea or fercrea. Ca
‘vera inlerer fi de sentimentele neat, amu ne ae ame
‘kes rmc mane poate da inapoi zl slngate de ea.
‘ington universe sa nivel tuturornaunoreresterea r-
id puters maser ndiflerent de ce near aduce aceasta, are ve
Teae de necestate. Reprogurle sunt vorbe in van. Accedereamaseor|
ln putore va mares probabil na dnire ultimele etape ale civilization
‘occidental, orevenie la periadele de anarhie conf dnanta in
ri socettilor noi. Cum i pu sta?
Pin cum roll elma evident al maseor consti marke di
rg al zat ibn. sora ne inva ctu cnd for
‘ee morale ~armatura nel societii ig pier ecient, dsruerea
nal este ffi de aceste multi incontinent, pe dre
‘umie barhare. Cia de pin acum au fost create ndrumate
decir o ic’ aristocrat intelectual niodat deere ase. Aces:
tea in urmi nu a ford dec penta dstruge iar dminaia lo r=
rent ntotdeauna oa de ezrin: O ezatepresupune reall
fx, din, troerea dea intel rational, preocupa legate de
‘tora un vel kat de cultura — condi total inaccesibe maser,
sbandonate lor inex. Cu fora or exci disructiv, ee actioneaz
precum microbilasupa corprilor maladve sau asupeacadavrelor.
ind edi une cviizati e putred, masee code la nuiea hi
Ane se manifest roll or, Pent o rem fora carb a uma
‘levine ings lose storie,
Seva intiompa afl cu ciliata noasa? Pate aveatemeri in
acest ete, dar ic mo sim pecs Sine resem ns a gn
‘hl vom supora dominata maselr ei snd Hpi de prevedere
a strat rnd pe nd toate barerelece lear put ine i rt
Aeste ase, despre care ineepe si se vrbezsc att derail ec
ost prea putin. Paolo pofesionis tnd departed ee lea
‘hora ntotdeauna ou sn oeupat dec de crimele pe ear le potGUSTAVELE,
omit. Exist fr ini hate criminal, dar exist depot
‘imi plin de viru lin roe ete. Crimete maselor mu co
‘dct un cz pill psage lier, dr cupoastem
figratia or minal, aga cur canoes pe oa indi
din descrierea vor
Lares vorbind, pi mi, ondatori de religi sau de
posi cedintelor,cameni desta eminent tran pan mat
des, simpli conductor ai mcr eleva mene au fos i
‘deauna in subconent, ban phology nat instinct prt
Selo: i tocma pentru cau shit acest prt au ahs sor
muir. Napoleon a ineles de minune psologia masclr
dar cteodst singel in pein maseloe care format alte
‘ asemenea ignorant ba cuts pomneascd riboaice pote
ni set care rau pret deren
Cunoastereapstolaieimaselor consttule suport muh de
‘are wea mise stipneasc~ her advent asi ont diel
ar ce! puns. nu ane total dominat de ee
Pabologa meso atc lege insite exerci o sab ine
‘nti asupranaturilor impulsive i cd male sunt incapable w ab
alte opin dcdt cele care eau ost sugerate.Reguble decungind din
urd echitate tere nu ar putea se drjese, Numalimpresile
tite insula lr pot se sedi. De exemp, dc un legato |
‘i subieasci un now impo 2 webu ls aleag pe cel ma pot
din punt de vedere tort? snc un ca Cela nepotii va pute
‘ie, practic el mai bun pent mase,dac este mascat i.