You are on page 1of 40
indrumator pentru proiect. —estor pentru proi oo Copyright © 2011, Eaitura Conspress. autorul EDITURA CONSPRESS ‘ne recunoce Const Naina a Core Stic cn lnvtmdntu Superior Tehnoredactare $l grafic: autoru! Descrierea CIP a Bibliotecii Najionale a RomBnier BUGNARIU, TUDOR Cit: indrumator pentru ‘Bucuresti : Conspress, 2017 Pent Stig ISBN'078.079-100-87-9 project / Tudor Bugnariy - ‘Colecti Cate univers CONSPRESS Edu Lau Te 126 sector 2, 020396 Buctreg Tels an a6 ri8/ 30; Foe) 2 o7et oe ‘Specializgrile ACH si SPM z cladiei CUPRINS INTRODUCERE. ‘TEMA DE PROIECTAI DATE GENERALE... PLANUL NIVELULUT CURENT ~~ Blemente de ast IAB ncn — s Elemente de tasarecaracterisce in elevatic Pere structural. Alegeeasistemulu de axe ortogonle Dimensunileg poe golurilor 2A CConfinarea 2d cn sips din beton srt lemente de borda a goltrlor la partea superioara lementeconsttive suplimentrereferitoare la acces Sear de 6088 SECTIUNEA CARACTERISTICA FATADELE. ACOPERISUT” PLANUL DE INVELITOARE wovnonroness PLANUL DE SITUATEE.. INFRASTRUCTURA $I PLANUL DE FUNDA TI svovnveorsnnes LACK DIN BETON ARMAT vssesennnnensnsnnnnovnenrovnnnnnns Placa suport perry pardoscalé I parte — ~ Dlangele peste pars etal 1... PLANUL DE COPRAJ AL. PLANSEULU PESTE PARTER . PLANUL $ARPANTET woos REDACTAREA PLANSELOR Pregaiea Fiera sblon Desenaea planar (Cotarea planrlor (Chenaru,cartapl tele. PIESELE SCRISE ALE PROWCTULUT (Confit memoriui ebnic ANEXA 1. ANEXA3.. SET DE PLANSE MODEL env Facultatea de Hidrotehnica 3 indrumator pentru protect cladiri 1, INTRODUCERE ‘Acest indrumator se adreseazA studenilor din anul II al specializarilor ‘ACH gi ISPM din Facultatea de Hidrotehnic&. Cu ajutorul lui gi al notelor de curs va fi intocmit proiectul aferent disciplinei “Cladiri”, in conformitate cu Tema de proiectare enunjaté in continuare. Conjimutul.proiectului_corespunde in principiu Documentajiei Tehnice pentru Autorizatia de Construire (DTAC), care, conform legi, reprezints tun extras din Projectul Tehnic (PT). in afara confinutului minimal al DTAC, ceringa prevede piese desenate suplimentare. Proiectul va cuprinde urmitoarele piese scrise: = Foaie de capat; lista proiectangilor = Borderouri de piese scrse si desenate = Memorii tehnice pe specialitagi Conform continutului minimal al DTAC, proiectul va cuprinde urmatoarele piese desenate: ~ Plan de situate ~ Plan parter = Plan etaj = Sectiune caracteristic& = Fatade (frontal lateral, posterioari) + Plan invelitoare = Plan fundagi i detalii BERR RBS Piese desenate suplimentare: se. 1:50 + Plan sarpant 01:50 + Plan cofraj plangeu peste parter Indrumatoral contine explicafile necesare proietiii corecte a clit, in conditile Temei de proiectare si ale amplasamentului, prin respectarca regulilor constructive si a normativelor in vigoare. Proiectul nu include calcule de rezistenta gi stabiltate pentru niciun element structural. Sunt de ‘Specializgrile ACH si SPM Facultatea de Hidrotehnic& 5 Indrumstor pentru proiect fsemenea Acute recomandi pent rede emis Swe eon pe rele peo dee entry exemplifca, tndrumd fea, Indranil comine un set co ‘slate confirm remand, exe vor i ila os eokce a siredactare a pieselor desente. In mod intentions planet ‘model corespund unei teme de proi ont eee tne de rise die, Gnd wile mma penta tdi 2. TEMA DE PROIECTARE Se va intocmi proiectul unei clidiri de locuinje cu 4 apartamente, in solutie constructiv’ cuplatd, simetricd in raport cu peretele median comun $i regim de indljime P+1E. Cele 4 apartamente, identice la parter seta si Simetrice dowd cite dod, vor avea fiecare urmatoarele functiuni si suprafeje utile (valori orientative): = camera de zi (living) 24528 me = 2dormitoare 2x 14-16 m* = bucitarie 628m - baie 426m = grup sanitar 234m = spatii de depozitare 426m = holur si circulati (mpreuna) 122 16m Cladirea este amplasaté pe teren in regim izolat, iar regulamentul de ‘urbanism al zonei prevede urmitoarele: = POT max =50% = CUTmax = 15 = distanta minim fay de limitele lateral gin fat Dy = 3.50 m = distanta minim& fafa de limita din spate Dz = 5.00 m + nalgimea maxim’ Hoax = 12m {natyimea nivelului curent (init finit): 3.00 m ‘Accesul in apartamente se poate face: - independent, direct din exterior, pentru fiecare apartament; “'printr-o cash a seérii comund, in zona median a cladirii, care si deserveasca toate cele 4 apartamente; dou case ale scirii simetrice fata de mediana comun8, deservind fiecare cet dowd apartamente. ‘Acoperisul clddirii va avea o alc&tuire simetric in raport cu linia mediand. Panta unicd se alege in functie de tipul invelitor. Pe toate laturile va fi prevazuté o streasin8 cu limea minima de 100 cm, Specializrile ACH si SPM Facultatea de Hidrotehnics 7 i indrumator pentru proiect Aledtuitea constructiva . infrastructura > fundati continue din beton simplus * soclu din beton armat; ~_Plack suport pentru pardoseais la partr din beton slab armat; . suprastructura ~ Perel Portanti si de rigidizare din ridarie de cArémida confinatt Grimata eu stilpigori si centri din beton arma): se walla blocuri ceramice cu goluti verticate: ~ _plangee din beton armat monolit: > Sarpanti din lemn ecarisat de risinoase, hier, izolayi, compartimentati ~ (Gpberis cu pante: variants de invelitoare optionalé (ceramics, tabla, membrane bituminoase); ~ Gimojaofasie verticalé la pereti exteiori din $ cm polistren extrudat (termosistem); > Hamplarie din aluminiw/PVC eu geam termopan; aeeiZolate la placa pentru suport pardoseli la parte din $ em polistiren extrudat; | [Ermoizolatie la plangeul acoperi din 10 cm polstren extrud ~ _compartimentariinterioare din zidlrie de caramid8, Grosimea peretilor de zidarie: + anvelopa (pereti exterior’) 375m > _perefi structuraliinterioni 250m ~ _Peretiinteriori de compartimentare(nestructurali) 12'3 on (Grosimea plicii suport pentru pardosealé la perter 12em SEosimt plangee din betonarmat, podeste si rampenclinate 1s ‘Sectiuni centuri si stalpigor a intersectile zidane 25x25 em clad plan dp un sistem de ral vor fl repeat in ise ie © Orono inguin! tana 9 eee ee una npaapase 43 9148 din present jduleadimensulr timp (imensinele gale nik Sonal vert! es parapet) 30cm 120; 2 % 120¢ 150 x 120; 150 x 150; 180 x 1 {He 90 210, 100 210; 80x 210, 90% 240 (oprlumin) ee = ust: 90x 2105 100 x 21 Finisaje interioare gi exterioare: optionale Echipamentele cladiri: inl sania instal eet ta emi (cnt termi propia apaamen), in punet de vedere al 21 ntl li este carctezat din pct au ‘Roe leatrstcor ena de fonda yal clon pa si vant conform tabelului I din cap. 3. indrumator pentru proiect 3. DATE GENERALE in conformitate cu programa analitica, discipina “Clidiri” este predata in Paralel sau chiar inainte ca studenfii s& parcurgd discipline de specialitate “Elemente de teoria elasticitayi”, “Geotehnic& si fundati", “Beton ‘Constructii din lemn”, “Inginerie seismicd”, ete. Din acest motiv, proiectul propus va fi intocmit pe baza informatilor fumizate la curs si Tecomandarilor (regulilor de alcatuire constructiva) extrase din ‘ormativele in vigoare referitoare la aceast& categorie de clidiri. Deoarece ‘in cadrul proiectului na sunt prevazute caleule de rezstenfa gi sabiitate, Se considera indeplinite 0 serie de ipoteze (condifi) privind amplasamentul clédirii, astfel incat respectarea regulilor de aleatuire onstructiva si fie suficiente. Conditile favorabile ale amplasamentulu se referd Ia condifile de fundare, zona seismict, incarcarea din zipada si vant, etc. AleStuirea corecti a ansamblului structural depinde de fespectarea regulilor ce vor fi prezentate in continuare. Se atrage atenjia supra faptului c& prevederile cuprinse in acest indrumator se refera strict 4a Tema de proiectare enunfata, iar proiectul are doar un caracter didactic, Principalele caracteristici ale amplasamentului sunt rezumate in tabelul umitor: Tabetul 1 1 Acer seme de pieoare PIOO-1B006_ [Ty mi 2 [ Caepo geen een defn NPOT#2O07| 7 3 | resiuesconvenonal cos de andre i are “+ [Adiuimen dene STASGOSC_| 090m. 5 | Valour carcensiets icici Gaga [CR 1-1-3. 3005-] 7 RNS S| Vis ent itl wes pe I min INR a) | NORD wh Principle de alcdtuire enunfate in cadrul acestui indrumitor corespund Droiectirii unor locuinje obignuite, care s& poatd fi realizate cu costuri de executie cit mai mici. Suprafefele utile propuse pentru difertele functiuni, corelate cu aleStuirea ansamblului structural, trebuie si conduct tao clidire rezonabilé din punct de vedere functional si estetic, fara veleitayt arhitecturale spectaculoase. Este 0 constringere a etapei in care se intocmeste acest proiect in procesul de pregatire a studentilor. Trebuie infeles faptul c& accentele sau extravaganfele arhitecturale, de multe ori necesare san darite ffm fand ala fan sete tad ice clio sont pee ennai cdi de ttre spi os rtrd ree in idem cs imma CR00~ Co de proce pet ct din ih SrP1O0.1/2006 Cod de pict stich. Csp fo de reise vor f alse co ale iat petra srura mail Cie 200 Cap. 3. dup. cum umeazi Se ec cea iS ee ree coattails ig ee - Detar ae eat, bani ede cup), va sre Sas vaconfeon in cel di PCS O87. i fn A alse dn categorie rao i fins scons Meet craters agement centile aie indrumator pentru proiect 4. PLANUL NIVELULUI CURENT. 4.1 Elemente de trasare in plan Activitatea de proiectare it ime x proper spartan a Pen et ll ark eta imobilaa sau prin accesarea E accesarea situ special Indu conn aaa at este pe itemetPrezenta carci im portant acest proiet 0 writ a a reprecna fap x sent vor tei int san a de apes nomic eee ea trea regullor constructive (asigurind coordonares treatise 1 To et pie ‘Se a ress ee ml te colt i itersecti a 90°. Nu se accepts pert cu at erientan 2 {cov lirecti Oblic&) sau pereti in arc de cere. enentare setae crane 5 ee respect bucktaned por dedicate exclu oun ine ni Scr ep bine aon 6 Tone vor aril sna 7a a Gea eae deporte, lid 7, Distanele dintre axele perejilor pe ambele direct vor fi modula 1a Sem (multiplu de 5 cm). 8. Gabaritul golurilor pentru usi si ferestre precum si pozitia acesto se stabilese pe baza recomandarilor din paragrafele urmatoare, ‘Accesul in cele 4 apartamente poate fi conceput, conform temei, in variant. Cea mai economict si mai corecta functional este amplasarea unit spa central comun cu rol de casi a scArii, deservind cele 4 apartamente, Cr searii va intrerupe partial peretele median al clAdirii, Forma in plan acesteia va fi dreptunghiulara, iar dimensiunile vor rezulta din modul faledtuire i pozitionare a rampei sc&rii (conform explicatilor paragraful 4.8). Cu tity informativ, gabaritul interior al casei scart poate scédea sub un minim de 2,60 m x 5.20 (sau 2.40 m x 7.20 m). C: Sciri va fi previzutt cu 0 usa de acces din exterior (care poate nesimettic& in raport cu axul median) gi cfte 0 usd de acces in fiec apartament (simetrice dou cate doua). Se pot accepta eventual modific ‘ale pozitiet usilor la parter si etaj ale apartamentelor suprapuse, schimbarea pozitiei petetilor structurali, daca alcdtuirea sc&rii o impu Suprafata casei seri poate fi cuprins§ intr-un contur regulat al clad ‘sau poate determina o proeminenyS localé a perimetrului exterior. © alts variant posibild este prevederea unui acces separa, direct exterior, pentru ficcare apartament. Aceasti variant presup proiectarea unei (unor) scBriexterioare pentru accesul la apartamentele Inet ‘A teia optiune este de a amplasa doul case ale sciit simettice fait peretele median al clidti, deservind fiecare edte 2 apartamente (la pe seta) La intrarea in fiecare apartament se recomandi amplasarea unui (windfang), indiferent de tipul de acces adoptat. “Apartamentul curent va fi dotat cu balcoane si/sau logii. Ligimea max ‘a balcoanelor in exteriorul perefilor perimetrali va fi de 150 em, indrumator penteu proiect kn sfarsit, in misura posible, se va tcerca gruparea. functinilor dotate cu instalagi sanitare intetioare, pentru a tealiza o rejea de alimentare cu apf si canalizare avand trasee cat mai scurte. Propunerea pentru planul apartamentului curent va fi intoemit pentru Nenficare si sprobare int-o forma simplificaté. Se recomand& a poritia Peretilor si fie reprezentat pe o rejea ortogonalé de lini ajutitoare aleacd {a un pas convenabil, dar fird grosimea real la scara desenului, Unmeaza, erry Fate posibilé de asemenea reducerea inalimii parapetului din zidas Sr najorrea indi ferestelor, cu condtia prevedrii unor parape S Julie traforate pentru protecie impotriva cAderit in gol, cu md ‘rents la inalfimea de 90 cm. Dimensiunea orizontalé a ferestelor va caspuipta de 30 cm, dar se vor evita deschideti mai mari de 180 ¢ hmensiumea orizontala a uslor simple standard va fi de 90 em. Pot Eunplasate usi mai inguse la accestl in dependinte (80 em) go usd atl Ia intrare (100 em), De asemenea, pot fi amplasate usi duble saute (Glasswand-ur), att inte incdperi cit si spre exterior (erase, 10 igoane). Deschiderea acestora poate fi de 150 cm sau 180 cm, respectarea recomandarilor de alctuie structural Dimensiunea si pozitia golurilor vor respecta urmatoarele reguli alcdtuire structural a perejlor din zidarie, in plan si in elevatie: 1. Langimea minim a spalefilor de zidarie (a montantilor) masv de la colgul interior al cliri si pnd la primul gol va fide 100 2, Lungimea minim& 2 spaletitor de zidarie (a montanfilor) deli de doud goluri Prd a fi intersectaji cu pereti structurali pe cea direct, va fide 100 em®. 43, Raportul dintre suma lungimilor gpaletilor unui perete structar Tungimea sa total (inclusiv golurile) va avea valoarea minim 50. 4. Densitatea peretlor pe fiecare directie trebuie sf fie de cel se. Aceasta se verfic& dupa alegerea dimensiunior golurilo — Te pamarie de whecr,iajmeagouilor di ia parapets cote tsi pardosli Gt ns. Deoaece iia se execu pe placa de Beton autres gol in rine gt a praptul sunt de fat mat ma cv ER tchivalen stature defnisa in cazal def 10 rm) JF Cate 12 sunt mai severe dedt in CR62006 cap. 52.5 pena 9 ase wor desta perfor pe fected dato distant ceva ma mar 9 indrumator pentru proiect Pozitiei acestora, deoarece evaluarea fine seama numai de ‘montanti Se neglijeaza parapetele ferestrelor, cu exceptia celor ale golurilor cu dimensiuni egale sau mai mici de 60x60 cm, dac& sunt amplasate la distanjele minime de 100 cm faté de intersecti, Pentru verificarile de mai sus, sectiunile din beton armat ale stalpisorilor Se neglijeaza (Perey se consider’ omogeni, din zidirie). Primele dowd reguli sunt exemplificate in figura 4.3. Evaluarea raportului R este reprezentat in figura 4.4 pentru pereti interior gi exteriori: ba R=1—205 T se eS Fig, 43 Dimensiuni minime ale spaletilor de zidarie, Densitatea perejilor structurali pe fiecare directie se va calcula conform CR6-2006, cu relayia i) = 100A. An ‘in care Anes Feprezint& aria neti a sectiunii pereilor pe directia respectiva’ (oumai montani), iar Ay aria plangeului la nivelul curent tid PERETE INTERIOR PERETE EXTERIOR Fig Verifcarea nie minnie prin apr 4 1 de nivel din gua ¢ datin connate, Pen plana Soe scl gd carmen wellear ara ned S fiunii prin zidarie pe fiecare directie, transversal {Gigura 46 reeetidit igure considera iia de Pentru ale hasurate eprezentate In cele dou figur,rezulté: 2 : ireote transversal Agr = 5.53": = pe directie trans x 2 2. = pedirecte longitudinal Ay, = 6.73 ms —suprafajaplangeului este Ays= 81 Densititile peretilorstructurali pe cele dou directi rezults: 673. 5.33 spl 100 = 8.31% > 4 = 553.100 =6.82%> 4% pul pre) = = Indrumator pentru proiect, c La amplasrea golurilor pentru usi si fereste se vor respecta unite | reuli suplimentare, impuse de realizaea zidiriei si de mo clementelor de tampa: 1, Limita oric&rui gol in zidirie (pentra usa sau fereastra) amplasat la cel pufin 12.5 cm de intersectie, conform figur com n Regula se aplicd indiferent de grosimea perejlor. Dimen: orizontalé a spaletilor scurji se recomanda s& fie multipiu d sl F xs fem (pentru a putea realiza zidaria fir spargerea blo cceramice). ye ae 2. Posita usilorinteroare se slege cit mai aproape de ine Ly perefer, eu respectareadimensunforminime de mai sus. I Ae desehidere a si va fi care interior incdperi, cu bala Gi Spre intersecie (foaia de ugh deschish Hing perete). Lut Li spaletului poate acoperi adncimea unui dulap sau a unui sanitar. EMI WWJ A Yi i Uy, UY an WH Zp aw fh as Fig. 47 Sectiun ale pertilor structural longitudinal i suprafaysplansew ART ig. 48 Pozita golurilor tn raport cu pereil perpendicular’ (dissange n Alinierea golurilor zidatiei in clevatie (Ia niveluri suocesive) se re Indrumétor pentru proiect oreeté a incércarilor (regulritatea structuri in elevate), pe de alt& parte ‘uniformitatea fajadelor. Modul de cotare a dimensiunilor si pozitiei golurilor in zidarie este indicat {in paragraful 13.3 sin plangele-model 45 Confinarea zidiriei cu stalpisori din beton armat Confinarea (fretares) panourilor de zidirie se realizeaza prin intermediul stilpigorilor sia centurilor din beton armat. Sectiunea orizontala a stalpisorilor din beton armat este pitratd, cu latura ‘de 25 em, pentru tofi pereti structural, interiori sau exterior. Amplasarea in plan a stalpigorilor se face dupa cum urmeaza: = latoate colturile si intersectiile peretilorstructurali: ~ in lungul panourilor de zidarie cu o lungine mai mare de 5 m intre intersecti, n zona centrala a acestora: ~ lacapetete goluritor in zidatie cu tungimi mai mari de 150 em; > la reazemele unor grinzi ale plangeului peste nivelul curent (concentriri locale ale efortuilor). Seetiunile stlpigorilor vor fi amplasate simetric fa de axe, pe ambele ireci,indferent de grosimea peretelui pe cae il confineazs. Exemple de Poritionare a stlpisorilor pentru diferite interseti ale peretilor exterior (convexe sau concave) sunt date in figura 49, Se atrage atengia asupra zidariei de 12.5 cm care mirgineste sectiunea de beton la pereil care fac parte din anvelopa cladiri, imotdeauna spre exterior (penttu evitarea format puniortermice) In cazuri exceptionale, cAnd dimensiunile si pozitia unui got in zidatie nu Doate respecta recomandarile din paragraful 44 (dimensiunea spaletului de ziditie nu indeplineste conditia de lungime minimé), intregul spalet se ‘nlocuieste cu o lamelé din beton armat cu grosimea de 25 em, bordaté pe toate laturile exterioare (inclusiv spre gol) cu zidirie de 12.5 em grosime (vezi figura 4.10), ce cocemon PY — Hae aoe a [abl ° sisca | | eae cmb, anv ere ri 49 Ampsrea sapere dn eon aati erie ere. Fe oe octasctun gos apr eval 8 am ppereteli ude are 1g 4.10 Pempl de nei spe ae ‘cu 0 lameld din beton armat. Zidiria se executé utilizind intotdeauna cirmizi cu aceeasi in msc fel els size uiform nent de grosimea pee. Th aces vem ‘Rip eres iil ener cu pte de compat logii din zidarie (j at eatosit parapet a blcone sau loi ( te Seon vu avn rosimes de 125 cm va prevézt cS ‘pac, acest ‘orizontalé 12.5 x 12.5 din beton armat la colfuri, avand sectiunea Indrumator pentru proiect, 4.6 Elemente de bordare a golurilor la partea superioari Gotten zd pnt si gl fest vor borate pare sap Gu bandas din btn amat Dimes sects ae leschiderea golului si se se vor alege dupa cum urmeara: rinse Ge ~ pein solo ou decides de pint 18 100 om, see Dun hn va 25% 10cm agen sea a joan mula pret de compartimentare; we PEE desde le got de Plaka 150, se Duladrgul xy af de 25x Sem a Pere scones 125% Senta ea deconparinnare ~ pein glu co dschieee ma de 180 cm Buimndruguli dy xf va de 25 > 25cm la pectic or evi oc eshte a mae de SO compartimentare, pris Langimes de rezemare a buianey ianruglor pe side, de 0 pane 9 al fol, vf de 25 om a glue e < 100 em’ de Spa al 8 le 180m i S0em pent gun eu 15 <1 1S 3] = [| wg! [| Fig. 411 Bordarea golurilor in dare la partea superioard, Pentru peretii exterior 7 alcatuitd dup morctel roche, Culandrugilor din beton armat va fi tai ‘idariei de 12.5 om, care va borda buiandrugul pentru evitarea formarii ‘untiitermice. erreaor La nen Fig. 4.12 Sectane prin buiandrug la perete exterior. Buiandrigii vor fi reprezentaji in secjiunea caracteristic’ si in planul de ccofraj al plangeului peste parte. 4.7 Elemente constructive suplimentare referitoare la accese fntre nivelul pardoselii finite la parter si nivelul terenului (sau a! trotuarului) este o diferenta de 50 cm. Este necesar ca in oticare dintre variantele de acces adoptate, planul parterului si confind 0 scara cu te ‘tepte, inte nivelul amenajat al curyi si parter: pentru varianta cu casé < selrii teptele vor deservi accesul in interiorul acesteia; in cazul acceselo independente in apartamente, cfte 0 scard va deservi fiecare acces. it ambele cazuri, 1a cota 40.00, va fi prevazut un podest cu dimensiunilk ‘minime de 1.20 m x 1.20 m, intre limita exterioard a golului pentra usé § ‘ultima contratreapta (vezi plans model). 48 Scara de acces ta etaj Proiectarea unei sciri presupune pe de-o parte determinarea elementelo geometrice ale acesteia, urmarind indeplinirea unor conditii de confort § ‘abarit impuse de cerinfe functionale si, pe de att parte, dimensionarea § alcdtuirea structurii de rezistenfa a scl In cazul acestui proiect, structura de rezistengs a scarii este alcatuitd di plici din beton armat monolit inclinate (rampe) si orizontale (podeste rezemate pe planseele cladirii gi, eventual, pe peretii structurali. Grosime ‘ndrumstor pentru proiect In_privinja elementelor geometrice si de gabarit, vor fi respectate recomandarile urmatoare (explicaiile notailor se gisesc in figura 4.13). te tH i el Fig. 413 Elemente de gabaris ale scari, Detaiu reapta. ‘Numérul necesar de trepte de la un nivel la altul se stabileste in functie de diferenga de cota si indlyimea recomandat& a unei contratrepte, care este hi = 15 + 18 cm. Pentru cazul particular ale acestui proiect, diferenta de cot dde 300 cm (nivel finit parter — nivel finit etaj) conduce la urmatoarele variante: + 20-contratrepte cu inalyimea de hy 19 contratrepte cu mnalfimea de hy = 15.79 em; 18 contratrepte cu indlyimea de hy = 16.67 cm; ~ 7 contratrepte cu inalyimea de i, = 17.64 em, 15cm; Se exclude prima varianté, indltimea contratreptei find prea mic’. Se poate adopta oricare dintre celelalte variante", in functie de gabaritul in plan disponibit side optiunea privind numérul par sau impar de tepte. ‘Exprimarea mnljinilcontareptet mm centimeti cu 2 zecimale este pur teoretict In ‘ealitae oleranteleadmisibile execu la construc obigoite din beton side foe improbobilérealizarea exacts a diferenfei de nivel ine purer i eta (gi implicit a ‘nami contaepe). Important este ins ca diferena real (astra) Ute nelle clair Pentru contratreapta aleasd se alege o lijime a treptei by care s& respecte formula lui Rondelet bed = 62... 64.em. Spre exemplu, pentru hy = 16.67 cm (18 contratrepte), latimi ale treptei b = 29 em sau b, = 30 cm sunt ambele corecte (29 + 2x16.67 = 62.34 em sat 30 + 2x16.67 = 63.34 cm). Numarul efectiv de trepte m este mai mic cu ddecat numarul contratreptelor ne. (deoarece nivelurile de plecare si sosin ale sc&rii sunt chiar nivelurile finite ale plangeetor): m= nay~ 1. Lungime: totald a rampei sc&rii (in. proiectie orizontala) rezulté ca produs intr rnumarul de trepte $i latimea treptei: Ly =m. x bu. Cu dimensiunile treptelor determinate se alege forma in plan a scsi corelaté cu pozitia perefilor si a golurilor pentru usi. Poate fi adoptat oricare dintre urmatoarele variante reprezentate in figura 4.14: = scard cu o singuré ramp& dreaptis = sear cu doud rampe (egale sau inegale) si intoarcere pe podest | 180°; scarii cu dou rampe (egale sau inegale) gi intoarcere pe podest | 90°; ~ scl cu rampe racordate prin trepte balansate, 1a 90° sau 180°. Desi ultima este solutia cea mai compact (ocupd suprafafa pland minima \ificultitile de trasare corecté a zonei balansate nu o recomanda pentr acest proiect®, Pentru oricare dintre variantele de scara adoptate se vc respecta urmatoarele reguli 1, Liimea rampei 4 (egalA cu lungimea treptei L,) va fi egal& cu 12, em (lijime minima pentru scAri destinate spatilor comune, cu dou fluxuri); avand in vedere numdrul mic de apartamente se poat alege aceasta valoare minima, Formota tabileste de fapto relate tre dimensiunile epi si contratrepti n sens fm care, cn et porta sci este mai mare (Scara este mai abrupt) cu att ial ona crete ime eae ade [Exoplle eprezenate in figura 4.14 na sunt i ttaitate corecte. Trasarea wept ‘indrumator pentru proiect 2. Distana intre rampe b, la scara cu Intoarcere Ta 180° este de 20 em (valoare minima impus& de normele PSD. 3. Ligimea podestelor (odihnelor) este egalA cu cea a rampei; rezulté ‘c& podestul minim la 0 scard cu intoarcere la 90° este un patrat cu Jatura de 120 em. 4. Distanja minima de la prima sau ultima contratreapt& si pand la pprimul obstacol (perete sau usi, paralele cu contratreapta) va fi de 120m. Hl Rampa dreapea a Rampa cu inioarcere la 180° Rampa cu insoarcere la 90° Lv Rampa cu tnoarcere la 180° ‘i trepe balansate Ramp cu ntoarcere la 90° ‘steve balansate cir Pentru configurajia aleasi se va verifica desfagurata scarii in sectiune verticalé pentru a stabili dimensiunile limité ale golului in plangeul pest. nivelul curent sau distanjele minime intre rampe sucesive. Acest: suprafaja terenuluis + suprafafa construita; ~ suprafata construita desfasurata; + distanjele de la limitele proprietitii la perimetrul exterior al clidir pe toate directiile; + indlyimea maximé a clidirii (si eventual indljimea la coms); ~ coeficientii care caracterizeaza gradul de ocupare si utilizare terenului, POT(%) si CUT; = vecinatatile si proprietarii acestora; ~ roza vanturilor (directia Nord)’, Pentru cazul particular al acestui proiect, planul de situafie se va intocmi | scara 1 : 200 (in anumite circumstange, redactarea la 0 scar mai mare est Necesari, pentru detalierea corelajiei Intre constructile propuse si cel ‘existent, in special pentru cele amplasate la limita proprietii) Planul de situatie se intocmeste pentru intreaga claire (simetriea in rapo: cu axa mediana) si va cuprinde informaile listate mai sus. Se vor cot imensiunile terenului pe ambele directi, dimensiunile in plan ale cladit siretragerile acesteia de la limitele proprietati, ST in cazul imerventici asupra unei clddini existete (extindere. suntaetaiar, ete). © ‘Indrumator pentru proiect Fiind un amplasament ipotetic, intocmirea planului de situate se va face carecum invers decit in mod obignuit. Pomind de la perimetrul exterior al clidirii proiectate gi de la regulamentul de urbanism indicat in Tema de proiectare (retrageri fata de limitele terenului si coeficiengii de urbanism), studentii vor alege dimensiunile si suprafata terenului pe care este amplasata construct. Forma in plan a parcelei va fi dreptunghiulara, iar dimensiunile acesteia vor fi cele minime necesare respectariiregulamentului de urbainsm, Planul de situajie poate fi completat cu indicarea schematicd a ‘imprejmuirii, a acceselor si a platformelor si/sau trotuarelor amenajate in interiorul parceei. iri 9, INFRASTRUCTURA $I PLANUL DE FUNDATIL Infrastructura clidirii este formaté din urmatoarele coponente: + fundarii din beton simplu sub forms de talpi continue sub peretii structural = soclu din Beton armat; = plac suport pentru pardosealé la parter, din beton slab armat, Pentru proiectarea fundayilor din beton simplu se consider’ cunoscute caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare in amplasament (apacitatea portant si deformabilitatea). Nu sunt semnalate probleme speciale privind conditile de fundare (terenul se considera de categorie {eotehnic& 1), iar stratul cu caracteristici geomecanice satisfacatoare se ‘iseste la 0 adancime suficient de mic, Sifiedictaté de addncimea de inghet din amplasament Hiss 90 cm). Fundaile vor fi proiectate sub forma de tdlpi continui, urméind traseul | peretilor structural. Toate fundatile vor fi centrice (simetric repartizate in Taport cu axele principale). in mod obignuit, litimea talpilor B se calculeazi in functie de inc&rcarea axiald (si eventuale momente Incovoietoare) transmis de pret structural, prin intermedi soctuli, a nivelul supraejei de rezemare pe teren si de valoarea_presiunii - conventionale p determinate pe baza informatilor din Studiul geotehnic, Ja aceeasi adincime, Deoarece calculul de dimensionare a fundagilor nu = face obiectul prezentului proiect, limes acestora se va considera dup ‘cum urmeazi + Pentru pereji structurali perimetrali, tyimea fundatiei va fi B, =50 = Pentru peretit structurali interior, Iijimea fundatiei va fi By =70 = Pentru soclurile balcoanelor, podestelor si scdrilor Ia. parter, Tigimea va fi By ~30 em. —_——__ Taji por au fest propuse pe principul conform cfruia fri vertcala transmis fundailr pe meta linia, prin inertial pereior structural meron este mai mare ecit cea corespunzitoare pereior strctuali perimetli; diferenja provine in TIndrumator pentru protect, Adancimea de fundare a perejlor structurali sub nivelul terenului natural va fi Hei He2 = 105 cm, iar adincimea de fundare a soclurilor pentra balcoane, podeste si sci la parter Hy = 70 om. {nlyimea fundatlor din beton simplu se va lua Hy = Hs= 60 cm si Hs= 50 om. Soclul din beton armat urmireste si el conturul in plan al. peretilor structurali, Grosimea soclului este de 25 cm, fiind repartizaté simetric in raport cu axele, Indljimea soclului peretilor structurali este de 85 cm, inelusiv grosimea pldcii la parter. Dup& aplicarea hidroizolatici, soctul peretilor perimetrali se placheazi la exterior cu zidarie de chrimida plina, de la nivelul superior al fundayei si pand la nivetul plécii parr. Sectiunile tip sunt reprezentate in figura 9.1. Soclul pentru balcoane, sc&ri si podeste la parter va avea grosimea de 12.5 ‘em (zidarie tencuita) sau 15 cm (beton arma). Sectiunile tip sunt reprezentate in figura 9.2 Fig. 9.1 Sectiune tip pentru fundate si soclu la pereistructurali a) exeriois ,) imeriori {in ceea ce priveste distribuitia in plan a fundatilor si a soctului, acestea ‘vor forma intotdeauna contururi inchise gi continui (ochiuri), indiferent de prezenja golurilor in peretii structurali din ziditie (talpile si soclul nu se jntrerup odat& cu intreruperea peretilor). Mai mult decét ati, distanjele clad 6 om, Nu se vor projet pi de andre cu un capt ier (ep directie perpendiculara). m (ose ig, 9.2 Sectiune tip pentr fundatie si soc la trae gi scr Pentru peretii de compartimentare (cu grosimea de 12,5 em) nu su prevazute fundarii, acestiafiind rezemati direct pe plicile din beton arm. |a parter si etaj. Eventual, placa parter poate avea o ingrosare localé taseul perelor de compart, sob forma uno vte ont nj i. ig. 9.3 Sectiune prin reazemal ziddrei de compartimentare la parte, Conjinutul planului de fundayii: 1. Sistemul de axe, notate si cotate 2 Contury fundatitr (sHpitur) cu seqiunt rabitue pe fees lirectie 3. Conturul soclului (reprezentat cu linie intrerupta) $i. sectiuni stlpigorilorzidériei preluate din planul parter, hasurate 4. Cote de gabarit general si cote intermediare pe fiecare directie 5. Indicarea cotelor de nivel 1a baza excavajiei gi pentru teren) natural, in plan gi pe sectiunile rabatute 6. Eventual detali -sectiuni tip, a c&ror pozitie este indicat in plas la seara 1 : 20, Indrumator pentru proiect 10. PLACI DIN BETON ARMAT 10.1 Placa suport pentru pardoseali la parter Placa parter are rolul de “iba orizontala” la cota ei, asigurind legstura si conlucrarea in plan orizontal a soclului si a bazei peretilor structural. De asemenea, ca indeplineste rolul de suport al pardoselii. Deoarece se realizeaza pe stratul de umpluturi compactata din interiorul soclulu,

You might also like