= — 15. Totethoum p psn: Foam, sete tera 1st lo. Sehacer Singer: Cognit emo, aie 17. Heenan 9 Pav: Foon cog a om 168 18, Waller Mishel autocontotal aioe 4. invatarea 19. Edward Thome ge eet ne 1» 20 an Paso si eneitionaren lasik a el 21, Wisgang Kohler mentaltata maimufsor. 1 22. aan Tol fie ogi nnn 22. Skinner condionare operant monn se 20 Job Garcia: Aversion conditional af de US 207 25, Alber Bandura: tia pF SOL 2 2 Gordon Paul Teoria ivi iin mene 2B 27. Matin Sigmane Neputnys 3 nee 20, Lepper nie eat ese ennai 5. Memoria 29, Hermann Eebinghaus despre emote nnn 2 Frode Batt: Feet nema. 255 ee 26 10. Llnyl Magan! Petron: Ure de eur drat 2 18. Hlzabeth Loftus: Ibi drcionate flee mini 278 1M. Ganon Bower dese memoria dependents de stare 281 25, Colin Clin Stractara meme semantce 257 6.Cognitia 6. FC, Donde pltinpu de eae {nme pore ee Fe cl S6AS Lc dopresim ipo dean. aes ————— George Miller despre magcul nun apt 40. Festinger Cart: Disa cogitis 41 Rogge Sparta mental 40. Rican Hers: Concept pombe 40. Tverky yf Kahnoman: loader decor. 7. Perceptia |W. rst Weber: imal muscular egos hl Weber. 2 4, Gusta Fete ate i nnn 4. Max Wertheimer despre migra panei 1. Selig Hh adapta a i ene “8A: Heine iii tral tn {Gong von Bade: Mecansnaeauzul Sern Br: Moan pi percep 5. Gio gi Wilke Jp Wil 52, Latin al: Ce spune oh age rin acest, 8. Psihologie social’ 5. Theodore Newcomb: Scimburea de atin la faite. 5. Muzafe Sheets Prdecta esperimenul Robbers Cave (Pete Hoi nnn 58 Kurt Lewin: Tsun nspaial devia. 56 Solon Asch pte nfm. 57, Festinger ali Cin roe nu eave 58 Stanley Milgram dese oben ah. de nn 9. Lata i Daley ipsa desea petal nnn 10, Benjamin el: Mesme i magnet onl. mm a aa anCuprins Imagini 1 Reale uni ite oxperiente a Asch supra anil ‘utc pr acorn jac ar gree a aj "has webu de apa pbs din ng) dark mo apne pcr hirano 24 1S Reread eprint i ro mare marie Ph nt ups lt al malt mp conte 9 a de pl (Cowan dea date mani din sd (aca de fo ‘Sinrdack doen dine ees ince mS "Serta pertinent in la a Groat rin pa bse sere sauna Seca upr—27 2 Ong eer: Cael Neer po festa an nea Sxle un mdr erro ied inion Sg a et. =A "20 an fig eer: sour Acasa poste wat {sine enema da olen aml ae inp. “ied dna ce ama and en Bron = 1 Rr experiential al Lasley Trooper sve! emp performs cade fe mS ‘ies bill crepe (ln tire spat! tian ‘Tle coal cs (tgs a dep 21 Steal oe content ie amine de ae {11 ive de arse er sel isl wan ‘Cop ele seat acini zea ne cera pac af cman clr dos ise. _w 113 confltalyepierespopee Un tpt Cana et sat [fae apt iterb— oe m 112 caniclvtae-vitne Ua til air Goo ee amps Ife dinte epee 2 13 Conic! applica indepar taal stim sad prt cr) i nl nepal nen 153 Un pul de mic oa mame” Ur pl cde mt ina nee nm nob mara sca de ap) intact aga cn melee de a din ps, arene va too in crt inp. Capt dire anette ules cote doar deumuraenaests s0finvesahFen jt pi de miu a 1 Manes amen per amp sl ‘ple gps cl alge eg tn gtd amiga tpn lode wants ap ed? Jot sca een expeimel i Sce figa———t 1th ants De Hema oy G8 2.1 Goniinaes paso sn cs Tis 22pm ope Dap canal; ape lest em ec prs I tp Da ep patente Fh “ltt adn deat eet con eS 1 261 Gonpilvieapa soni paso Ne wal ‘inno male cat SC VSN alone eel ‘te detectablar urmatoral determind un eispars. " Cina dent ch ee pt ep 261 Topi dat atte cme 9 odio da 21 ut a gan 282 exit inp ton median pee angina 21.1 Problema , Tumuli din Hanct”. ‘orcad ctedra masta cee ld sings ei ep nd se oes ‘npn sin pra tae 121 Ue eeu ar la el ir a “claim edn dnp) pleas ‘upd pe minaret vin puree ees dat 1s) taal poss cee sin posta tsp an oe Ts dee ‘Rt de meee ope an 3 ht tt ape men Memo ial sm ind ten al coe ve el ‘atu ater tal iat 2 1510 pare ode meni manta ang dal 2 110 sda pi coon” mini = 1, Sin de paler oh Se Caper Shand ‘s cpeinne er eee nena 412 ena experments de ns ariel Gap ic sisiteranecer oa etal al eeu ns a” pen sa ca demons peal nce 81 Wa dbf op ce apne we seat adil nr ds Sr rpoon sma eh Gel i) “2a pean ot pect det ohare de 10 ‘rit py nt non {1 Omer pula oan de ing Inver op al cai ptm Fhe Sn” vor ‘Sif de unin eros car tee psa ll ony “G2 Modal nearer eet mache Inset ul han 13 ni ra neki lon {31 Uae mera iil inpan potan de unl ore ‘Sovsomdine a membrana arc ep cle ere ‘Stemi rips pore ean ce [93 Uchen can a cy Bp grat pe opt “te bai ill prodine dept Pete vrailor (Cie) tern ce seta ‘at hc noc ap lime sl bar ise ae aon pr va ani smal aan {fscmind ne ont i nse a S15 cpanel neretterzant de espa ‘mental se sg Titec xl pes eke ‘Se forest incr inc st sna cas de age. ‘Nadas copilot ote act sca po pepe ‘Sa aici | = 531 Coleg Bring in 953. 561 Stna ple fle in nda experienc {vpee canon Dit ied pcatogl in porte ap, hres gic i in ean S€2Un pron shat nada experimenter Ah ‘supe norman Paripae (tra et sigur dock Shae tndounl decency okt decou cot a rele, Focind cls peo cal cn cmert din pane Fos perape ingot mod ein. Ey Reelatl una expernen privin iterenjaartooy cl rss sto prvi las un prtpnt tena pun dps ‘Sc ion tule pen Fo Pil here Panil sunt conectbinal ps mage 7 cocoa pe fs eretce cael ot pete ei nero1 Despre experimente ‘Opi 100 de eo stad ce ita mmenel ra, fe , Eee nin rt (Gace ctl ase ex ‘ro Fn da Sand ‘Sri ir onal hs Stn mea Mt pe ign mano ‘cesta este modul in cate Keith Stanovieh (2001, p. 1) ince pe exeelonta earte How fo Think Streigh? about Psyhalagy (Cums Joes cretpaolagin). Perspectiva autorulu de fa este simia THLE Skinner este sngurul pstholog experimental care ar fi men fionat, si chiar gin acest caz ms pentru experimentele sale. Nume yprecum Hermann Ebbinghaus, Edward Thorndike Solomon Ave Si Amos Tversky — psihologi experimental ale ciror Incr au “nals la vastul comp de restate stinfifice solide pe care notte {vem acu — 1 stint name famiiae, Sunt ganse < majritates ‘Samenilor pe care tam inteba sf nu fi auzitniciodaté de vreunul intr et 'Nu numa ef numele nu le sunt familiar, dar chiar si descope rink lor inclusiv metodele, Mult din ceea ce psihologio a deseo ‘Samenifor sat nu se distinge de pretenpile pseucloptinfifice care ne aslteaza din toate prie, Nu frist cw alle cuvinte, o considerafe pent ceca ces infelege pri Aiseuperte sn ifickslii, nx mare parte pentra ch exist doar pu tind apreciere sau chiar deloe pentru ceea ce face ca 0 descoperite 1 fe solid In special puteren metodel experimental, aga cum an Dogan Mook foot oplicat in linfle sociale pi comportamentale, nu este pe ang Angeles ‘Cornu tipi de itrodacee in sihologe va ncera 8 dezvolte ote dnjlegene, da intimin dfcaltitn a face acest cra Exe {hun material extrem de vast de acoperit stl inet fecare invest- tie pote dn pe scurtiscutts, far adulpimpicaile aceste- rae elie gindivea din spatele ei — inci 91 mai pe seu. ‘Aslan aceast cake incearcl i preinteprocesulcezoti pein ree Moar edteva experiments clasce pentru o examnnare mat selec wc rat de ede provi un epertnent, cum ete rect ut cl lpi nt combat euttele sale sae Same opr tnlgern tential avenra Inrgul proces Nuch exist veo ale core”. Intradevir, exemple sunt selec. tate in mod delibrat pentru a accentua marea divessitate de proble- tne in publi ca a ost nvetgate experimental pve ® tai mane structurk procedurilor experimental. ‘Serum, wa inceen, de asemenca, sara ic oat aceast diver: site contin vara pe aceeay tem. cast ted este prima din- Inver cteyafeme ecurente pe parcusul acest ct ‘Tema i: Oricat ar vara specficitiile de [a un experiment ln altul, logica din spateleacestuia rémane aceeas ‘ermine si arunedm o prvi asupe logic Ce este un experiment? Gavan errno ide fac ape a imagines nu Iborator cept i peesaneInbrcate i haat, Aceasta este o imagine shalt pen nia. Aga cum va fi artat in capitlele urmétoare, ex Porn pot fi cute sl de las, sub ap int-um eehipament Despre experiments a dota ca tub de oxigen, inten magazin de bautari — sew chiar inteun laboratoe Un experiment este o cae de a stabil ola cauzale ~ sau de a specifica, eu alte euvinte, ce produce ce, Acesta const in a face ceva “ae intimple —a cau variaji— sla studi efecto Tmnviaga ce 2 2 facem experimente tot impul, Sk presupunem i lampe nu mal luminen24, Ne intrebsm de ce testim cferite po Sta una eae una, "ste lamp scoasl din pre? Vom putes pur simp sn ut Jin jue gst vedem dact est sas atta Iucra mu implica un experi> ‘ent O astfel de aruncare a pivel pentru a ved” (uneori nuit ‘here naturalist) ne poste repunde la inte ine poate fur ‘a infoematilprefoase,precum ne poate conduce ila experimente— In cazul in cae tap ete sous in pri, atunc ne ntoarcem a ex periment. ntoccem eblal n pri lacem cova st se intienple) ge vane eft acest fap: Acum funcionez lamp? ‘Dac uy ne vornindreptsatenis asupra ator pesblitif, pe care le wom festa prin expesiment Este boca ars? Penira.a descoperi aceas- ta va tebul 38 facem din nou si se intdmple ceva: sé infocuim becal uv unul now. $i tot a5 deca este ci logic a ceea oe facem ne esté pe de-a ntregul fami- vs cum permite sf extindem acest logit la uncle cazart roi nee exemple deo naturd mai psthologcs ‘Exemplull: Presiunea social Prihologul soil Solomon Asch (pital 56) ntrebt: Si pre supamem Gh persoan ar tebui st spun in mod public, la sim~ i fnteebare perceptual — dupS ce va auzit dja‘unintreg grup ‘alte persoane ofeind acelal raspuns, in mod evident gresit, cum ‘0 nspunde aceasta? Tn situaia respect, acest alte persoane era “sisteniexperimentatorl si ofereu rispunsusigresite in mod in- Tenjiona, in inp oe singurul participant ral ns avea cunogting dk pm aceasta, Ce 4 fcut el atune! cind ka venit rindul si deaDrogas Mook Few Feztatieunia dine experienc supa conform Mul rare prican=-auconlorat jest estes maori dace buts ea spun mod publ stp insta) Sar dh rat spurl ingrtcul soars dn capo, 8 fl pron 8 etter E Input lpr ‘Cone St date din Asch 55) igpunsul? A dat el rispunsul care era evident coret? Sau sa a iat” grupulu sia dat aceagi rips geyit ca cial? ‘Aja-cum sa dlovedit, multe persoane au nega evidenf directs a ‘proprilorsimjuri sau aliniat majorti. Aus eu! aceasta akenct ind li ea cert tf spund spunsurle cu voce tae in faa restalt ‘grupuluiOricum, dae presunea sccal a grupul era inlseaats, permifanduise persoanel sii serie pe o hati in particular opinia, Inloc de aa spe in publi, atunc abi dachs-9conformateineva ‘piniel majorti. De acee, presiunea socal nt sine este deajuns pentru a face pesbi conforms Despre experimente 2 Pie emia und dine expert ra came maou" Pu ‘amu petrect mara mal implore 0 marth Se uy te tests) deste masa sir eeu es eh omaha ‘sites cae an é I. al pT i bo E il i vt | Exemplul 2: Mame maimuta manechin Pail de maim, care sunt capabil 8 se deplaseze aproape ime iat dupa nasere, fl petrec mult timp impreund cu mamele lor De ‘ce? Sa fe bare pentru cl o asociaed pe mama lor cu mincaren? ‘Aceasta era perspectiva pind nu ce mult, tat pentru pul de mai maf, et i pentru cop Sau, o alt posiblitates fe pentru cae le poate ofero supraats eal, de care se pot apaca — cea cep ‘nologul experimental Harry Haelow a numt confit de cat pital 137 Th natud, cole doua sunt inseparable, dat find c8!o mama mah ‘muff oferd att mancare cit sconfrt in acelasi timp. Dei, pent a separa cele dows posibiiti, Harlow aconstait ous mame maim {imanechin. Una era creat dintro plasi de sirma dar care avea 0 stil cu pte montat a un nivel unde pul putes suge Aceasta oe- rea han dar nu confor. Ceaaltt mam manechin na aves lapte, dar tvea o supra ald gi de care puial se pute api, find cone26 vps Mook Fiona dine nz Mausats, care era inci din interior, Aces teeteren conor, dat nu oferea an ‘ye Harlow permis aces pir de malin a arnbele ma nnechine, oatfelineat icul participant si posts alege dinte ee Nom canfortail a fost ceo impreund cu care pall de maimuta au Meee pete impal. De vreme ce cium dintre manechine sae apunedes puis de maima st de wteme ce situaia nu sa mia, dos diferenfa dintre cele doud manechine in sine a fost detoeminat pail de maim sl aleagd pe unl dintre cle dou, “Actanta a constitit o dovad clara impotiva teoilr foarte ptr ernie, dar fonrte eonat, privind atasamentul mam-copl bazate ticle, ln spindle vein ind Hatfow sa fncept heal Reena cls la no ntrel despre procestl atagamental aime, precum ga oameni Exemplul 3: Terapia comportamental 3 fobile Bazanclu-se pe activates Iui Pavlov in sferareflexelor condi tionate (apitolal 20), 2 fost dezvolta o nous metodé de tratare I tor iafionale sau a fobiilor Era aceasta © metodaeficienti? ‘ispunsul, Gordon Paul (eaptoll 26) selectat ei (erparipangi-— stadengt care sufereau de axietatea epuizantt Ute ine discursurt in public fa cadrul unui curs de vorbire lo avec treba sia parte. Aaranjot ca unit intre acepta si fie tra {ay prin noua meted lft a fost tratai prin metede mai vechi, inti cw afi nau fost trata detox, Ce teataf prin now metodt au dovedito diminuare mai mate fable deeit cet Hata in orice alte fluri. De vreme ce grupurile ‘vow siilaye, iar cadree gi masurtorlle anseti aw fost aeleast tent tj ptm fi nceestorc8 diferente pivind metoda de Tratament at fost cele care at produs diferenjele in nerultte. Ba vFandurse pe acesta gk pe alte experimente, nova metox este acti ‘imente considerata un mx eficent dea trata fob yo amelio~ fare lay de even ce eta disponbil pans atu Desa eaprimente ” Fi ania experience al Grup at pn cpl ees ise itematee aban seri eet pup lu = ioscan alt Sars dite a Pst (45) Nici nse putea ca acest te exemple fe mai feria supea= Ia} Cat toate aeesten, idea de baza este accel pent fecaredntre ‘le — procum i pentru experiment ca becul cer si varieze ceva 5 vedem ce schimbiri provoacd. Cu et cella factoriraman con “tani cat puter 6 mai sigue coea ce varia este ena ef Tula pe cae ram observa ‘Anatomia unui experiment Concetitort an dezvoltat un mod de a vor despre e cane tebe 8 ne familiaeizim, dat finde ne vom inta8 Douglas Mook Variable independente svatiabile dependente ‘Un experiment face ca un lseru st varieze. Face aceasta indepen Antde ce se ntimpis, sas de co ar face partiipangl. Agadar, tea ce ‘variaza experimentatorul este um arab independent TApol neti efectl acesteiaasupra a ceea ce observ sa mst rin Accateabservafi s misurstor sunt datele pe cae le aduntm, ‘Curate euvinte, ne uit pent a veda cum depind datele de va- riabila independent cee ce cbservan sau misurdim este atfel na- tit suri depot Pe curt, wa experiment observ efectul une Coiabile independent asupra unc variable dependente ‘Astfl ne-am intrebat sehimbarea beculu face calampa 8 func- sioner? Vriabila indepencent eraciferenj dintre bec veh ce fh Nariabla dependents era funcfonares sau nu elimi. “Asc sr intrdbat Mol n care decile patcipanilor sunt ex ppuse — in puble versus n particular — provoac diferent in verdic- fel pe carl dau? Diferena de condi tn pubic sau particular «| ‘onetiat variable aependent Verdict cir partcpant acon Stitt variable dependents, De remareat este exdrul care in eazul [rupul cae mite dacs greite, era o arial independen- TE Ni era deloc o varabl cera o constant ali in azul expunerit ‘publice ct sal expuneri in particule Harlow le- ofertpuilor de maimuf3postbilitates alegerit tre cele doud mame manechin, una confortabilé i una hrinitonee. ‘Actas a constititvarabila independent confort versus brie, Pe cine urma si aleaga? Aceasta era varabila dependent ‘Gordon Paula fiat ca diferitegropuri de participa fe tao tetnmoduri fei nou! mod, vechiul mod sau deloc. Asada tipul de tratament a fst variabils independents A influnjat aceasta ¥ ala dependent — cit de mult —st daca nfluenato 2 tmbund- tafe? De In acce experiment, va exsta cel pin o variabilindependenta vacua o diferent inte condile experimental diferite— agadar {rebuie sexist cl pun dou condifi In orice experiment. Compa: fim acestedoui (sa mal mule) coli pentru a vedea cum acA ‘Seuntnafectenz varibila dependenta pe care o observa. espe expinente » Ayaan tate acest nz variabiaindependent este cz. In fiuesiesn asap variable dependent est efectul — dai exist unl CControlul experimental Ln experiment incearc st determine fecal une! variable inde wndente supra varlailel dependents. In mod evicent acest els (Meet ma ujor de observat dacs nu exist nimicalteva cares fee: lve coca ee observim, Daca exist ceva ce nu uim in conse IM patea tage o conchae grit. Tocmal de acea, experimental TIA Se mengine constante fonte variable care a putea afecta date- re tna pun variable care este cuts varieze in mod intention (Sie rintomcem la probleme impli pentru o lip, Si remarcion ‘ol dod varim multe lacrut in aclai timp —intrdcem eablul in this inlocien Beal extragert i inlocuim cable etre din pe te apo chiar dacs lamps funefionen, nu vom si exact car ‘Mblomne inal. Ar fi pati fi orcare dint ele. Acestea sunt num Wea tunable connate, Cnfndabie ream ,confuze”, ar ack Ir putea inser ef gindiveanoasté ar putes fi tuburata de faptl ti Responsable putenu fi cabluile, end de fap de vind era ecu nv aro grejeali extrem de scumpa! De unde 5 metoda em payin experiment varaza pe ind cite un lucrs, menfndndu-te pe toate celealte constant. ‘Ait pableme legate de contol sunt mai subtie depiod de speck fiat tape Eaperimentl a Palin speil a acordat mit ten ae nate gr pentru se sigur cd grupal su de tenga vari Freinsintresl— tpl de tratament — niin alt el Dificl ie cant lactate impreund cu experimental n carl capitol 2 Mat sunt mult mai multe ieee czora sl facen fa si dec visemes elim atu! cind conducem experiment, Trebue st “redtiean asupra moduli in care variem varabila independents, ‘neal incor st masurim varoila dependent ice fle vari Meehan He controle gt cum. Teebule sh dcidem cum s rec than partcipani (problema esanonai), dacs flosim grupuri ds ean de portipanj petra care conde sou se impunem pe toute acclorasipraiipang in moment diet (o problem a desiwo Douglas Mook pu xperinenta cam ee rule ack i a cal ple pote ee ae Ce espa cre rte soos Chi Stee sp nt ice dar ae depagere cope cate tne ne deat preceuror perientle MANE Eistome otige 9 me, 205 Shh, 2c (er eer 20 ask 2), cent ert es spe ais eprint, dnp cum bul alate on erate cra va elu ete Pe elo Se deep deca aft ese (ys au tne scl Sea apr ne rept eis oa re Cn saad experiment hema a p> Contextul stinfifical experimentelor nc erst prea experimen ont assay ernie contin earn asst eet in ase te ump ese extnd aon ee un ewe cro nica De ce ces “tne rem cing does mote ‘Cercetareaplicat side baz Inconel apt, ecto sunt nee eo problems pric Un cota pelogeaplicaté pote fle preocupl Fee es insur ietarelor intra carings tel serra aut obs ct mal fice aus pins ome ‘Thao tnd ante ilo, twda pe copies (Despre expertmente a ‘Elsa ea poate st cate multe model eficente dea tata 0 tub are mesicald su psihologict — sau de a o preven ca atu ind a intra et este de bine convingi tinert snus abureze de medic mente, © atfel de corctare se ums cezetare apical, pentru che inentioneaz ca aceasta i aplicat une probleme practic, Experiment lui Gordon Paul eu persoane sufi de fobie a fost ‘oncetaeaplicat, Ceretaen ce bara Ini Pavlov asupracondiionsi (capitol 20) a condus,prnt-o serie de dezvoli istoriee a © nosh melo bazata pe condiionare detratare a ober — fic agonal hinuitare. Acum, avd la indemin o asemenca metoda teu reine: Este eficient?Funetioneazi acesta ma bine deci meto- slle dja existe? Puncioneaza in vcun fl? Experimentele ptf pro tectate penta ripunde aestor tei afl bin cerestare iP (capitol 26} care a aritatein-adevar noua metod ete ficient, CCercetarea aplcata poste fi privits prin contrat cu cerotarea de dna, unde accent mu este pus peo problem practic specific, et pe inked de gem: Com fancfoneaza sistema? Cum se intimpl InwSfren? Cam since mist se influenfese3 oameni uni pe ali? De ce se atageaza copii de mame? O injologere sporit a acest pro bleme poate veni din munca ceretstorlor care studiazé inven, ‘motivaia alte subiece asemanatoae, cape cra cetebuie info lose de sine stittor.Apliatia practi va ven’ mai tiiu.Expeeinen ‘ole ui Asch Harlow sunt exemple ale cercetin de baz; munca hi Pavlov privind condifionares este un alt exemple, Motive cercetitrilor de bard sunt user de ristilméct, Oamen Jor rip le poate prea cl cercetitori de baz8 il iosese timpul cu Fegcur.Puil de maimufi prefers mamele de maimufa confortabile ‘mamelor de maimuts hrnitoare. Apa, spe cine intereseazi? Poate ci pe cercetitorii de bard ne i ingeljoreazS att de mu ocestechestiun, dar acest huru mu inseamnd eh nut intereseaz fact lumea un foe ma bun. Dimpotei, Oricur, ei vor atrage ater tis asupra a dav aspecte In primal rind, ne este mult mai Ia indemnd 8 repacim si Fmburati un stem dact tim mai ini cum funcioneazl acest PPatem combate mai sor tulbararile de (38 spanem) memorie dc ingelegem cum fanctoneazd memoria — mela in care eer pe- reste, stoches28 9 rpaseste informa. Toate cunostingle vor ft fo- loslcare pe temen lung, poate In medurl foarte diecte2 ogo Mook nal dota rin infclgesea care vine din concetaren de baz se poate dovedi af folositoare in moduri inditecte, uneor! in mods arent nu putea ft prevézute atuncl ind cercetaren a fost inire= Prine Cine arf putt i dinanfe co no metods de a trata fob The (captolul 26) rf puto din stile ui Pastov supra saliva: il a Sint (apitolu 22 Cis toate acest, acest luc sa intima ‘ican Nisbett (1990) a dat un exempl excelent de aplicare a cu: naasteri neprevizute si neprediciile. Dinte tof came din isto Thine a feat el mai mult penta vindeca boli? Nisbett aati ( importanfaextraordnari a puteao aves matematicianel grec pa “ona le geometse Eli (128-2107), Euclid? Un matematician? Da Comet sistematizat lui Buc care a fieut posi inj op- tisk cae fleut posit invengia mirescopul, care a ficut posbi- {i descoperinea fal c& boll sunt provocate de baci ‘toma aceasta ne poate ofelcercstarea de baz — oinelegere acpi, cruia gsi utlizrea in tot flu de oat neprevizute. Experimente miei, intrebiri mar ‘Orie experiment este un lucra modest. Pose i se iveasct dito Inne more, cum arf Cam fanionea creer?” sau Cum i ‘Chum Toate ses ini ins sunt mut pre vaste petra pute Freuprinse de un singur experiment. Un corettor rebueasil fostene ineeborea pnd cin aceasta devine suliient de specifch pen trun experiment peat répunde, Ayadar in practic, experimentele vor manipula nee variable in- dependente specific, in modurt specifies vor misura nee varia~ Fiedependente in modu specifice. Alte variabile sunt menfinate rmstante {pens moment), pentrs< experimentatorl Te consi {Gerd neimportant, ci penta cla momentul espeti stig alt ‘ova. Niciun experiment na peate studi ful dint-odat ‘Din aceasta eae un experiment vizut izolat poate prea dea rept neinsemnat Ce fae fl nsernnat este toca fapta cd {evita sale vor sta la za unr problematic mai general, cst Despre expeate a Jer ne conduce la dou del care vor reprezenta de asemenea, tee eurente fn capitolele care mez, ‘Tema 2: Experimentele miei pot avea la baz tntrebari mari [Nu .rspuncina” fa acest odat pentru totdeauna — pufine expe- iment pot face acensts, Ma degeabd, experiment conrbuie lun ‘Cope cunostinge ere neste nfeleger ma ine Paul Boca capitol 4) a studiatintensiy dar doi pacien care suferser wlechune cerebral. Leiunea le afectase compet capaci leslea vor, Printeo sere de expeeimente ici gi moveste,Rroea 8 {it problema era specifics producer vorbirii— pacienfii na Petri cogil fl ‘Un rezultat minoe? Da, Dar aceasta a avut a baz’ oinrebare malt nol sas: Cum funcfoneaz eer? Ma procs, creieralfnetione 1 mont wnitar st are pe separate care fac hacrurilierite? Rs puna a cea foarte mar etrare va. avea implica pene nt fo: noastra infelegereprivind funcionarea ereierul Rezullatee Iai Foc au cond a ideea por separate” sau aj prin incur Jon cent altorexperimentator priv alte pir separate din ce- ler area alte nef ar acest a fest descoperite (veri, de exe pi capitolle 8 95831) ‘Tema 3; Niciun experiment nu rezisté singur Nich anengrinn ncm esi ee igl Con chute generate sin dn converge esto mull sprin ‘6, intreprinse de multi investigator. vs Arun cd Pavlov a descopert fel condoms fling hv salvar la in np 29, experimentle sl fst ep {nen bortore pest on ume eeind poet spite fer Reatatle in rerstt acer vii Dereon, {ier proedurexperimentak chiar spec erie a dlr Inte eclvtente stl dept su pli ale experimen Srinath rama estonia et scar ce {int chiar in coal reno de a Hu Douglas Mok Ase apo citeva alte experimente au dat rezuat care era des {ul de diferte de ale hui Pavlow —in special ceretarea cu prvi la aversiunea condifonat fa de gust (apitolal 28), Acele rezulate, de “emer, au fst replicate de mate ov 9 au reistat ele, Este clas, {otfel ef reullatee Tui Pavlo’se aplic unor experimente de condl- fionare, dar nu tuturor. Chae dferena in sine poate ft coos in evi- then este att de instuctiva incdt ae pute si revoluioneze mo dul in care credem ci fancfioneaza procesul InvSfrll.Povestea reapectiva — sou inceputal acest, dat nd ef Int se fe cercetii in materie — este spt in capitlul 24 In srt, meri notatfaptul eb acest proces de wepicare ors 0 smarj de sguran(s impotiva positlelor grejel ale unui singur in- ‘ratgator —-sau impotiva unor rezulatefeauduloase care aper 5 Coe at putea fr anunfate ct mare fanfara tn mass-media. Rezulatele ireite su fraaduloase vor fi rapid descopeste, dat find caf ce. ‘dtor nu vor putea conia rezultatle- Pe trmen lung, aug incompetenfa vor f eliminate, cil fiecare delaraje este supusd Ve rian (Deter, 1962, p. 65). ie sere Un cercettor incepe prin interesul pentru o intebare foarte general, dar pe cate true $80 reduc lao ntrebare mult specifck pentru a putes face un experiment. Oricum, dups ce thee aceasta, tl eincepe! Rezultatele se combing cu alte ezulate, tate aeesten Lingind nflegereaitrebsilo malt mai generate de la cite +a port Pte compara un relat experimental singular cu o ings pia- tsi, Api puter considera cin muite pete nice ponte f construi- tho can foarte folositoare. Intrebari frecvente isto seri de inter care sunt dct cst de frecvent de cetcateivays despre experimentele din psiholoie Le vom exernpi- Fea in cee ce wear Despre experiete 3% Dar daca? In orice experiment treba luate citeva deci specific: cum si smanipuleri vavabila independent, cum sf mason variable depen {lence varabie controle scm. Este absolut natura iletim ‘ie inte: Dae da decal arf fost difeite? Tn studhile sale despre conformism, Asch s-astabilit doar ave ‘oulru particular. Dar dacksituafa arf fost diets? Dar daca fi lost fost alta saci? Subieci experimental a fost studen to dar dct a 8 fost student sa casnice? Dar dacd spatial ar {i ent vopst in alls caloare? $1 tot aga pentru o mie de ar daca ume putem agtepta de la riciun experiment si rispunds la toate Aecste Intebir dar dock” dint-odat Tn oct fi astra ce aceasta, ar trebul sme ream enim experiment nu ezist sing. Cnelzile nu se bazeaza\ pest i- [flare ck pe convergenfa multor studi fn eacrl cirora varia c- Fictritiele. Asc insupi a studi intebiridiferte in experimente iierte Dac majorite a fest de o alts dimensiune? Dacd nar Iitost unanimitate? Asch na sa Intebat; Dac arf fost desu Intell ford? Cu toate acestea af investigator a FSeut-o (pent Aliscupie wert Aronson, Wilson gi Akert, 1988). ‘parte a probleme poate perceptual. Malte dine varabis dda Hoc pot fine constanteint-un experiment, ar acest hr “ir puten da impresia ed experimentatoral rede ci sunt neimportan te Mai degra opusul este important: dach lear fi crezatneimpor tonto, nu a fi obost le contolez! El recunoaste importan}a lor Via 1 alege doa sd studieze altceva — acum. escur la ntrcbiie dar dack” se va rispunde mai devreme st sia de ctr singur experiment, ci prin convergent mai tule. Cova ee nu stadiaz3 experimentatori astizi vor sta me fueSu dat na vr face acest cr, pot sigur caltsineva ova fe Dar nu sunt experimenteleartficale? ‘Matt experimente se intimpli fn cadre artificial, mult ndepeta- te decele naturale Aceon sunt proiectate ast ine pert con36 Douglas Mou trol asupra staf. astel de enzur atu cineva poate tre ‘Se vor genetalizaacesterezultate int-un cadra mult mai narural — “fumes reli? fr unelecazur febuie nte-adevae si ne ingrijoneze ‘ewnsta (pentru debater, vezi Aronson, 199). Acesta a fost numit pa ‘dos experimentatorluo situafiecontrolaf strc, simplificaS, poate face en efectl uneivarsbil sie mai ugor de vizut, dari v8 ace tn aceagiip aa pun apeabil stupor din humea reals “Tie conserai totus fc aceastchestiune mai pufin problema tia In primal rnd, experimentle pot fi conduse gn situa din via~ fa ral Ovarlabiliindependenta poate manipula int-un eadru Fatural care, in alte condi este lsat sf varieze aga cum ar face in ‘noe nonna Un astfel de experiment este nami experiment de tee, [Ature ind acesta poate fet, apleabitatea rezultatelor tn ume eal este garantat, dat find ci acestea au lc fn Lames ral. Thal doilea rind, ceea ce se dovept a f nu este nezultata uni ex periment de aboraorc procesle pe care le descoperaclerecullo- {e- Experimental ut Asch arupra conformist a avut loc inten ‘cdr inalt ificial,da, Dar eeactie paticipanilor si Tn timpul ex yerimentull gin intervie de dupa acess au rlevat in mod car & pariipangit sit au fost pe deplin angrenati tn scenari, Toi dau ‘Seelag epuns grep! Ce se ntimps care? Si fe tof nebuni? Sau sh fix eu?” Diloma a fost destul de real pentru De apt in acest ca conchizn fst mult mai pute in na lip sei de naturalejea sta. Raspunsul caret ra pert ca evident fra chiar in fafa oto personne In majorite situailor din via e- 1 informatia pe cate ne baz judectie este frgmentans,objintt pin ete puta poate cemn de ncedere sau su — font dfeit ‘Eecaul fonts carpe care experiment lui Asch ka prezentt “Totus mul dinte pastcipani sii sau conformat ori! Et au cedat in fafa prsiuni grupulu saw ofeit edspunstl grein cu a fptulut ct grepela era de nett. Afcalitatea stunt face ‘x tezultatle lui Asch sec att mai semificatve. In ciuda ori- ‘hee evidenfe a exstattotusiconformism. Tnsfiry, pentru multe experimente nici mu se pune problema ast fel, Genoralizaresrezaltatoor la vag reali poate mu fe cee cei ‘earch experimentatorul i fac ‘Ss lim, de exerph, © my. Harlow nua intenionat generalzeze informal la maim fein habitaul lor natural, Dach ae urmait acest hac, na fea f Despre experimen ” us ln ispoviie mame de pl sau de sirmatS-ar Int ele vee {arg ceva in ving lor de maimuti? Pott peneralizate tous rezaltatee lok Harlow in via eal? Nu ‘Siti i nua avat nici echivalent vet wale, Oncum, aces thn veprezing un ans in experiment ul cl toemal punctl si Tn viaa eal, mamele maimutd real ofa tit hrand cit 9 com fort acesten douse tntimpls simulta Penta a vee cae este mal Important, cele dous tebe separate si nico observa in conti stra ear poten face asta. Singura modalitate dea obfine spun Arle este dea consti prope mame, Artfciaitatea, cu alte cu Wie fost cesar petra Sspande intrbiri sale "Aces aera inseamn cl Hast na putt generalizarezultatee Ja He wally dar niet mca nua intenonats fad aceasta, Ire fe mt vieao teorie sau cteva tor. Una dint acest (cea popula [a vremen respoctiva) prevesen of maimuyele —aceste maimufe, in thot adr a alge mama hritoare. Ceaalti proved cm Iifle ar aloge mama confortabls. Pil au ales toluy pe cea dea ot. Prin urmare, Harlow na concluziont ci maimufee din si Ieticie nua face acelapi hans co feore a ene ‘pine de asceieea mamel ct mancarea —a intimpinat diicul i Intresplca date bint Preset inainte dea rexpinge rezultatle de boat ca efi Jn ving wali ar tobul netted te acre. Primal, consti iiclitateno ceri penta ricaitrebarea? A doen, sunt re Jnlateleintradexeanenite fe apie rect in via el? Se sun plete schimb, une eri care prevede ce vor fae participa din cae Sia tela, dc un cade este diferit de cele din lumen ‘esl, aovesta pune su sermnal tebe conelazieexperimentator Fi? Suse pte intmpl ea toomai acest urs lenis? (Pe Inu odacupedetalat, vert Mook, 185;Stanovich, 20), ‘Cum putem generaliza de la animale la oameni? (© parte dintreexperimentele prezentat in cele ee urmeaza flo sete nimale,O intrebare care se ivegte merew ete: Ce ne spun bees ezultate despre caeni? Cum poi generaliza dela comportDoulas Mook, ‘mental maimufelo, sau chiar mai mul det at de a comporta- ‘ental obolanilor, is comportamental oamenior? Exists tna al te spunsur.In primal rind, oamenii de sinfs generalizeezstmult ‘ai putin decdt se presupune in mod popular Dac cineva ar opne itlmuele fac astiet de luerui, rept pentru eave oament far ace ‘eas ucrai,aceasia ar fio generalzaesPujin inte nl afin fea lun sstfel de fap. putea spune in chim, .maimujele fac un ast {el de lucra, Hat sf vedem diet oamenil facia fel" Ath, dj nu not {eneralizim un rispuns ci mal degrabs idicim 0 nou fntrebore “Munea iui Harlow cu maiimufele a iicato mulfime de inte eo rivirelacomportamentul unan, urn ca la acete se saan, 48 prin cere cu subiec ani. al dolea rind, atuncl cind objinem un rispuns cla ao ntre- ‘aren carl unui experiment cu animale, putem eal pin st ope ‘hem cesta este modul in care funcfoneard un sistent" La ragia acest ura ne va conduce spre a pune intra neajtrat aceens intobare — despre oame, poate cu melode destul de de, tle. Ach, cea ce este generalizat na este relat cise me Frumusetea cercetarii © ultima preczare, dup cae continutm, Incaptoele care urmeazi,sperana autrului na est sai ca c for sf dobidessctoinjlegere mal vasa gi mai profimd’ asupre ‘xtcetii, dar sis surprind ceva din plicerea ested desivargia investiga descoperti, Un om de sin ear vrbestedespe un ‘experiment frumos" char asta ves sf spun lteralmente ‘Aces cr se aplctintusiv micilorexperimente pe are citor lepotcondace chine ci. Capitol 7 deere um cinevs ponte loccing receptor de gust pe picioarce une muse Ltn med ede na este sete (de-abia abut aps), Ineo piciarele muste door Despre experiment » Pcionrel, nimi alteva — in apa cuat st nmic nu se va intima, Inwlucet apo piioarele in aps indus, iar refleete de hrdre wor fl activate, dat find ck apa dulce reprezinthrana mite, Pate Jomgla cu micul participant iain gf apot inte dua str ap pe piconre ipsa hranei; zh pe pieioae, hfnie. Cine sar putea ty Moi cd (| musca gust eu picloael, oferindu-ne o nou perspective Pre care so lat in considerare g () prin acest experiaent simp ‘cine poate si demonstreze ci Iucrurle chia aga sau?” "sxperimentul lui Asc are aceeasifrumusee, Dock participant seri rispunsurite particulary, gadul de confoemism este tic Doct {tebuie ns le oferem mod publi, gradu de confornism ete lt ‘mai mare. $i pentru ck nimie alte nu diferd in afar de ele dou ‘condi acest experiment frumos este capabil i scat in evident ‘wma efectl unea dintre variable — presumes soiali-~ in on 'W complesitatea wimitoae a comportamentuli uman sa lucrurlor ‘are i influenfeazs. i arata co asemenea presume, i snes eat ‘Jeans pentesa influenfa conformisml in mod semmifcati SirIsaae Newton a spus oda c se sme ca un befel eae aru pits culeogt doar citeva pitrcele de eunoastere de pe opal ex {wom de intins Ac n capitolele cate urmeaz, sunt nig pete foarte drigute, Bucuraf-vd de ele!0 Dongs Mook Bibliografie: Aronson, The cial enna (ea a a, oth Publishers, New York 1999 Te en, Wilson, TD, $1 Akert, RM, Soria pscolagy: The art ante man, Flarper Collins College Publishers, New York, 1994 ee sof group pressure upon the modification and dis sorta judgments" in H-Gctakow (eto), Groups, aero and tno Carnegie Press, Pittsburgh, PA, 1951 Tigiee AG. To know fly, Holden-Day, San Francisco, 1962 ane The nature of love” in Amero Payaogt 13,1958, pp. 673-685 Ere se, BH, Roediger Hi 1 Elmes,D.G, Experimenta pyr chek derstanding peyote! reser (ia 87-a), West Publ ‘hing Company St.Paul, MN, 2008 Oe eeTecr ln defense of external invalidity” Arericen Paycho ogi, 38, 1985, pp. 79-387 A TO Pylon rsa The ideas kind the thas, Nor ton, New York, 2001 ase TUE, The ansceativty eters Advice from a senor temp ter tnajorr taper" in Ameriam Payot, 5,195, pp, 7S 3082 areas ers of night dessin and tention places ba mont of ly, Sanford Uiversty Press Stanford CA, 1965 ene |) Zechaneser,.gZeshmester, Resch mais it poeogy, McGraw-Hill, New York, 2002 A Hw to ink tag abut Payee, (ela «6 1), Allyn & Bacon, Boston, 2001 2. Scurtaistorie a psihologiei experimentale Prsihologia dup cum aspus odata Hermann Bbbinghans (apt Jun Do) tun tea ndelungat, dar ostori scurt. Trecutul sha este Inuit at indeptt in tmp deat istria, dat find ch pare esto de lus ire pshologice — inter cum ar cde ce nn oetfamion ap sumo facem at ft dicate cu mal inant ca sr Je inventat Itoi sa cain totust incepe ml mai tri Experimente de gandire: fondul filosofic Stina noasted poate f vazut cao faziune a dou drei de cee aan atigata flesofieh 4 minis investizatia psibologic a cor vl A inegpat ea 0 aplcare a metodeor pshologceasupra inte Aitioe putologice. Putom regisi ambele dine} de gindite la Inept aioe 1600 actiitaten nul singe om remarci Descartes sIntietatea constinget cet oma ost sof aman René Descartes (1596-1650), Des conten font ios, om de sing, matematicin a inventat geometia uted enordonatelecartezien, care i poart mumele soldat estonct care a lupaca mereenar in rizboaie religase caves {iit Europa de Vest in ace impure bat pen tun oe aarti ila ert din Kame peniraan timp andes. In2 Douglas Moo eeu ce aven si deving o serie de experiment de indir psbologcl, lpia pus uematoare intebare: Ce pater teu sigarans? TA cunoaste” este un fenomen paihologic. Tatu, nce fel de cu roastere ne puters inrede? Care este acl tucr, dac8 exist, despre Core puter spune cil cnangtem fe niioindoials? In abordarea ‘roblemel, metoda iui Descartes a fst ace dea se obliga pe sine ‘Setadalasc de tot cea ce tag sd vada dack putea ajunge la vreun ‘clement de cuncastere de ate u se putea idl, Permiteji-ne I ur- ‘mirim refionamentul ‘In prezent, autorul se crede agezat pe un seaun in faa tastaturi calculatorali, migeindu-si degetle pentru a asta cuvinke. Se poate Ido ee acestelurutt ar f adevdrate? Desigur De multe or avi sateiera undeva unde i era de fap, fcnd lururi pe care mu le fn Poe vse sou delreazd i prezent. Est pool ene 8 se Jndoiasc chia gi de fatal car aves degote, sau orice fel de corp, shu cae gi de exitenf calcsltoazelor Sar putea cfu sf mu fie sect un vis. "Na ct Descartes arf crezut cova din toate acest. Nu era un ne ‘bun, Pur i simpl acentasfapful este logic possi tendo de tte acest acre Daracum, -inltebat Descartes, pot si mi indoles gi de faptal ci mi indolese? Nu Aceast ete log imposbil: daca i indotese Ge faptule& ma indoiese tunel ma indolesct Mai general atta ve tne cit il inapectesstivle mentale intrioare, pot fi absolt sigur {i acesten sunt ceea ce sunt Char daca presse eran ck am de {ete faptul cf ml géndese ci le am este do netigit.Dact acest ‘aleuator pe care il vid e o alucinate, aceasta inseamn’ doar ci ‘ut exist rimic paolo in exterior” care si coespunda ca coea co vid 4, Faptul i id est totug dincolo de orice dscufe, Aceastain- ‘Seamni lanl & pot abso sigur de exstenga mea cao min- te care gindeste, vede fae indoiese. Toa lumeaexterioar, inclu Sv corpal meu, poate fio zie, dar au si minfea mea. De unde s foneluzia I Descartes: Cato, ergo sum. Cuget, dec exis. ‘Chia i atte pin a fost deans penta pure in migeare un courent de gndire eu nfluena enor asupra Floste si patholo- flak Dack doresicunoastere,privesteinsunten. Bxamineazt pro- ria consinj sau, aya cum au spun autor le mai traiu: 8 ito pectic. Acesta avea she punetil de plecare pentra psihologia ‘experimental sine Sur istriea paola experiment Locke: Mintea cao coal alba Penteu urmitorl ps, Intarcem la llosofl engl John Locke (1ot2- 17). Desearts se Intebase: Pe ce cunoastere ne pute baza? [Lacke a ridiat ointrebate gi mai important: De unde provine c+ hhapleesin primal find? Cu cunoastem ceva? A privit in intrio Fil ssa iviatpeeteni st facdacelap er, dup cares pu Vicar concturia, cave era urmitoarea: Tota cunoastere, cu alte cuvinte, ajunge in inte prin experion- J Seastaineamn’ ef ne parvine pein ntermedul simunor. De rattan fame al at Locke: .N exist mie mine care Tioxstat rant in sifu Inc La eantrais pe Descartes. Acesta, un in inte 9 sit hei despre care mua etezat ed lear fi dobandit prin experien JNeoo eran cu alte cave de innascate.Acestea inchs pe in ea desing idle ce Dumnezeu, de adevar al matematc ae ur ale moralitfis Dax Locke a arate societi diferite au con {pi liferte att despre Durmnezeu 3 moralitae (0 flere impure iitloeantropologice in pihologe). Aste, in exzal in care canon lesen matematic este Inndscut, de erepreznth aceasta materi care ye cele mai mle dificult coil Ia youl (ola timpaie a lor privind dezvoltaea in pthologe)? Nu. Nu exist ide rndie fat tte angestie mini vin prin experienee cirora le cars att rst senzora Acest punt de Vedere — mu exist ide i cute ente rumit epi. Acesa se opune nlc, care ss fine ch ele idl sunt nndscute, Descartes ea dealt, ur atv ‘hewn eteadevirat cpt ven sau ne puter imagina ier ‘ove sunt complet nol. Ne paste imagina, de exemple, o creat hem: .O BI de bila amiga a vein contact eu oa doa bid Ue ila, cae api va migca™-Mat degra vn spune: Prima bil se iad cat migcaen eee dea doua bike de band Tot co talilaten este cows ce am porceput vreodall ca aare. Veet un tveniment urmat de un alt eveniment, da tata nogiunea de eli ‘cuzal tee dincolo de aceasta informatie. Ticbule sa ne ofern oud ing, dat find ® inputul senzorial nu ne-oofera. Exist alte ‘ei, concept gi categori pe care ke aplicim inputul senzorial, ean Forming pe acesta intra fl de experien le substan le cau zalitae ile mle alte tipi6 Desghis Mook Prvind aceste exemple, incepem si Infeleom metoda lai Kant. Ne siti la ceet ce experimentim sn Intrebam ct din acea informa tie poate i fenizaté prin inputulsenzorial- Daca ru tot, macar rest trebuie furmizat de cite observator, noi igine ca fine capable 52 [erceap sisi gindesst,trebuie 8 punem acea informatie acolo. 0 Fogle foarte similara« fst flosité de astri mult ma recenf. De ‘exempl, pshologi gestalt astfel au crt, ga cum se va dist ‘mai thai Aci au spus ei este vrbe despre experiena noms, act ‘sepoate vadeaceea ce ne fumizeazs informaliasenzoiali orice di- ferent trebuie furizat de propria nesta apaat percept. Vir rile Ti Kant co ale ha Locke sunt influent chiar gi printreacea ‘are nu au auzit vreodati ce veunul dintre acest filoso. Permitefne acum si comparim coe tei puncte de vedere asupra crora ne-am opt alll Descartes al vt Locke gi all Kant. Locke ‘a considerat mintea cape o cold abi de hte la master, pe care ex- peringa senzovils srl tot cea ce ties. Descartes a ealizt de ase ‘menea, a avem neveie 5 de informatie senzorial,bincngees; mult din ceca cecunoastem, cunoastom prin expeseni. Ela saint tot ‘exists anuimite dei pe care le cunoagtem, dar nu prin experenfa: faptul propie! noasire existnf,conceptele de Dumnezeu gt morali- ew adevrurile matematie, Pentru el, mintea era doar partial 0 coal abs, pete sceasta mers in intogime sb Exist dj hi rut inserse pe ea ide inset Viziunea li Kant ns era procum cons Iui Descartes, Folsion n= Format senzoriale, da, dar ests un proces prin care minte le mo- dlfic easiticindule gi elabordndule. Dack derim = rimanem la rmetaora coi de hit, am putes si ne gindim laminte ca aun for malar gol, a un formular de apliare in care experientasenzorals ‘fer informati cae se potrivesc n amit pap de pe formula. Va ‘exita un spain cestinat nomelu nostra, un spin difert pent lo- cul de naytere stot aga Ir mintea ese seat in ag fel inct numa Anumit tipur! de informatie se vor potriv in care dinte spate abe. Daca ceva ce percepem inteuneste anumiteerteri st doat tune) acest ner esteclisfica ean obec aca secvenf catia 1s gi inscris in Jocul eorespunzator de pe formula: Facer acest ier ‘nu in most arbitra sau pent ci aga dam, cl pues simp pent ‘i mintea noaste lureazdastel. Aga teu si huctere. Dach nar face-o am putea nic micar si ne recunoastem calculator caf ind acclayide dinainte Scurt inter a pihologi experimentae ” Prin ware arta ni sn ait el niu cit oper inn ute ects cde int (a Jame a ort espe mie an thn ne con ce ii ct nun ater mace) Exprienfe Aust sven, dace ca edatal pulls ie Utd mine nests atv. Ce ete tvs engtingo nest este telat cestr operas Paoloincogultva mad presi 9 {nai ore snr Fundalul psihotogiei Indiferent de cum functioneaz mints, aceasta controlenz acti ‘a sau co putin uncle dine acini. Actianite sunt migcilepar> loc corpulut. Cum se manifests migcarea copula? Ineo dat portant viziune impurie a venit dela rematcabil René Descartes Conceptul de reflex Cam ne migcio corpus? In impli Descartes chiar obit left putea f facut 8 se mist in modi care imite mipes file umane, Papusie manechinele ea cute ate nt se mia — lind se deplaseazasingure —cr ajutoul uno sistem heal ‘vin care dul era pins rin nit bur. Cevs sila a pute se intima sugerat scares la coxprile i fll or pute i ie mpins prin uburi goal, pe eare Descartes lea consider nevi SS presupunem eum cop atinge a sab ferbinte, Dintr-dat ph ‘a rotage mina, Poate ck Descartes a sugerat ec atingenea supra Fesbing! exerts o presiune asupra pel, forfind fail st se mite prin nervi spe sstemul nervos central —ceirultmiuva spi ti. Presiunea fluidulul ar putes apo fi reflect inapos in inhi ull, provocndui si se maroc gi astfel we sere, igen ‘unde terminal de fe Descattes a intros concept de reflex in fiztologie — yh ‘pol in puologie. Dep detalile aveau nevote de corectur Fim~ ‘Douglas Mook de atunei cao pata de temele a aj comput la ccumstanjele ‘aestulaAstel de reflex simple sunt bocutle de construc ale unos ‘sft de actuni cum ae i sttul in pctoare,plimbutul-~ 3 da, rete, ‘eon In cxzulstimullor dures Problema minte-corp Descartes a sugerat i oat actiunesanimalelora putea fide na ‘ord eflexva. Totus cum ar rimane cw aciunilevoluntae, vote ae ‘oamenilor’ Cum ar ramne cu liberul arbitra? Cum puitem nol aia ‘a liber ded actunile noastre sunt provocate de still inte an aed atitde automat? {a aceasta intrebare, dualism ji Descartes a ofei un eispuns. Descartes, sf ne amintin,susfnea cd minten este absolut sgt a [pe fi unoscutadliect;obectelefzice, cum af scaunele peal lntoorele si chiar degetle, na sunt. Este un pas destl de mic de ek pind lea conchidec&acestea reprozints flr” aiferite ale rele Hii— alestuite din ,chestiun! ciferite.Toemai de actea, unvenal ‘engine dua fluid schetinn: Rizal mental Aces parce vedere este cunoscut cada! mintecorp. Fe de alti pate acest dee la rnd et sugerato sole pen- t2u problema liberulut-arbiteuDacdcineva ii migc’ degetul aces ‘stun eveniment mecanic —este maere in mgeare Aveda ar oe, buts fie subiectl aceloragilegi ale cauzei si efectluica ence alt ‘venient mecani: Da, dar mintea neste atere. Nu east ncion spot si ctedem cl evenimentcle mental esupun aceorai leg ale ‘auzel i feculu cum sunt evenimentle fie, Mntea poate ipa {nor antiel de lgicauzal, Dai facem mal departeo alla prunes ‘ere — ci minteaimateriala poate cunva si enuzezs migcors oe Plu material —, putem vedea cum liberubarbitra este posal hes Hunen poate fiber ales pentru e poate wild de cats monte, al ‘Segrabl dest cat de impunstturle gl impulsurileinputuron Detail acest’ teri pot si nu ne priveasci pe no, dat nd 8, ‘pre deosebire de concept de reflex, ru au avulo va foarie lan, 4, Problema acesteiteori sa orci aliiaasemanitoareeeteed 0 imposibiltate fizick. Dae arf adeveat,atune! cannon Sur storia pathol epevimentate ” foal de masi-enegie din univers bu res de cae att Cand cineva mis unde in mow vot Migs fa cer ‘neni i lcd na exit nis enenge fii pent ao price, ‘ues i ad eee ie tc 2. Astle, principal conserva masi-enenge care este a fel bine Sinoscut orc at princi fa de are ispunem, me eleva od Sees uce ne poate tmp Aces let flnd evident, majoritatea fiiolgitor — nu toi —~ su indepitat de dualismul ertecan in favoatea concep leva corals function acetal, Materia energie sunt singurel reali spune motes, Coe e noi nami ai ne vounara este doae aefune care se deslgoar incre, alo zee fice sunt fel de ccenuat Dat tbe aol Helmholtz 5 impulsul nervos Conteoversa dint materialigt i dual contextul penta linpactul extraordinae al activist lui Hermann von Helmholte (021-99), Doar att se canostea pe atunet ervi furnizeaz come cae inte un punet al corp sun atl Dac stim’ un mere isle exemplu un muyei de acolo se va contracts — conn f nd nervl eae le coneetesza pe cole dous puncte sie intact. mou evident, se transmite jun mesa” din punctl de stimane hp wa azote a meh ee mf ‘Daca ner sunt agen evenimentelr mente da evenimen ele mentale sun nefizice, atu servi ar rebut fie parte aha Nalculai Helmholtz a ardtat 8 de fap, fesutul nervulu este mate Fie orcare alta, Acfiunea sa generear edd, de exempl, ht une sa necests timp, nantes Iai Helmholts, iva ator at us ck mesojul nervos se migc lnstantanet dela ori ie. Tous Helmholtz a arta, Intrun experiment clase, care th examinat in detalii mai tein (capitol 3) ee fapt conch etea mesajulu ia timp, side fapt dest de mul timp. Organ ‘mini esteo structur ic, ir ymesaul” nev eate un event nent fiiso Dough Monk Firologia creierull i locaiare functie Dea lungul secolulai al XD, inflegorea sistemului nerves a ‘uncscut a ceevoltre explo alitur de alte curente ale cunoaste- ‘ik Mall investigator’ a contebuit a aceasta Intreprindee, dar dis- Iributia putea dever ca juin extrem de vast. Ne vom opri ate fin ie doar asupra cory dinte cle mai importante ide In pritml rnd, unele reflexe px, de fat, fie automate, aproape nite Hispansur mecanice la timaare In mel corespunz3tor, asl Aereflee mu nocesit creer dele, © broasc al ce cap a fost n- “lpsrtat de exemphu, ar putea 8 i mak smuceased pleiorulinapoi ‘ov iapuns a ne ingepaturi de ae la plcoe. Dar Tn timp ce crieral hu este solicitat pentru aceasta, miduva spinai este: daca se lezea- 14 mlava spin acest efloxe dispar chiar si dacd mu au exstat leziun a nivel piel sau al muschilor Maa spinant pare sac 2 ca un fel de panou de contro: exsitaia vin prin pele i apol ln maduva spinari la outputul corespunztor, care stiveea mc pote ‘Aeote experimente reprezint cea ce nol acum am numit meto- An ahinjuni sou 9 tndepartsr. Pentra a studia cum funciona ristemal nerves, indepartenza parte din els vex ce poate face inca Sistema fra cea porte. Mai evi, metodaablafuni a fost aplica- {ciel gta apirut@ conteoversd: ae ceieral mai multe pari siondnd independent sau doar citeva pari cu aciuni mai gleba- le? Cu siguranfa exist 0 separate sau 6 lcalizare a funcfionai; blajinnen inreguluerlersboleste migcaren voluntars, dar, dup um am se, lsd anele dine reflexe infact Studie dlince as- rs Tesunilor ceioatul la pacieniumani a sugeratunori chiar ‘Toclizare ma preci Un exempl reprints cercotarea lu Bro- x (capitol 4) supra pacienfilo es afaate oinabiltate de a vob ‘iar dc musehit mu sunt paraliza mintea pares fi, de altel, Iniacts. Aceasta pare Re eauzats de lezarea nel singure aii lo- calzate a ereierlih CComplemenatari met ablaiuni este metoda sini Ic de losfititalyeolul at XVII se cunopteacfstal sistemul ner ‘vou dopunde I stimulonea etre Helmbolty a proftat de aceast Propritate n stile sale asupea condcers impulse ners (a- Pll 3) Mai trai, a devenit posible timleze supra cr Scurt trea pall experiment 51 lerul in sine. Se poate demonstra coast de timulae n anu ii le creierul poate produce migcarsa mugchior, eagerind c8, Hieapt, ,comenze” pentra migeare a putea in mod normal, 58st bib originea in acele ari ale eeierulu ‘Acste sunt genurle de relate care accentucaz, mai degrabi, 0 Ulsieae stricta ¢ monet in cara sistema nervos central, ierte pi sn cra diferte Ale ebrt de expesimente tot au suge- Fat fap, creiral sco pup o mare pate a acest, ar pte elon unitary anumite Seopa Aceasts concluzie era argumentatt porta pe temeiunflosofice (te percepem mint ce find unitans vor fim despre mintea noasts na despee mine noastre), da side etre luni lint crete experimental in special de ite psihoogi ge=- fat (capitolele 21 946) 9 cde palologalfzolog Kart Lashley (api- Vola 3) Noo amina discutareaaceste problematic pe mai tzu Intemeerea psihologel experimentale rina doua jumatate a secolulu al XDCea era car @ nou gti- In se nagtea —o sling a minpit aves se aliniezefiologic, in Jvorpuls, Asada, cole dous deci de cercetare care fuser ta- lie co domeni difriteeraw pregatite si fie rounite din now Deavoltrile majore aici sunt destul de apropiate — sau dest de nul propia — ceretArit contemporane asupea crea ne vom ope ‘nal nett i capitol ulterigaze ale acest cA Alc vom lista he cteva dine acest. ernst Weber (eapitol 8) si Gustav Fechner capitotul 45) au in- otigat propeietilesenzatilor si modaltile de macurare a acclor Senzais- cm sé mstrin mintea! Hermann von Heme (cap ‘oll 3)a stdin, prnte ltl, vazul,auzul i vitezaimpulsulor ner ‘voase — folosind metodelefiziologiei a broaste si metedelepsiholo- jo seamen. afa cum Helmboltz arts, «8 pateam invlfa despre ll nervor mardi dle ml a at pene a reaction La ‘stim, astfl FC. Donders(cpitol 3) a ata 3 pute in Write despre operapile min} masurdnd cit de mut au dura acestea Inconifi ciferite2 evga Mook Rinen doar ca cineva si dea sof de-abia vite un mume, un ‘oe cote reznlatle post publeate un laboratory, ei — mule te crf Fizieanal-iiologul-filosafl-psthologel german Wihelm ‘aude a cut tate acestea. Laboratorul stu psikologie din Lelpzig 2 fost primal maze laborator de psihologie denamit atl, sia ad pain jurul so inteaga generate de eecettori tines pasionai Wand vit oun experiment implica manipulare —cineva face cova un ste gi cbserv cum reacfoneazi sistemal (capitol 1) Fi bine, minten weacfoneaes hinputue. Cineva poate face diverse Icrurt mii i prezint ceva de vazut, de exemplu, sou ceva de ‘vit, Stadil senior se potrveste in mod natural ac i char a ‘tos inteacev ir mult atenge in laboratoral din Leipzig Tous, nolo se intémplow mult mat multe. Un eXemplu simp, lar instructy in ativitate hui Wun poate a8 ne afereo idee asu= pra eee ce pot face metodele introspective. Cittorul ar trebui si Timpronmute un metronom si s8incerce si repete urmitoarele expe- ‘Seta metsonomal lao aden moderai— st spunom o baie pe secundl. Ascultafi biti eu ochl inchis. Le vei auzi ciznd Ini-un tipae itm, probabil altenare ti, tac, ti ae. Acum, teu tikes tacurle pars ail o diferena de caltate: sun diet, dardi- {even este In mints i in ti. Oricne poate si davedeasch acest, Jura printeum experiment. Dupa ce ritmul 80 forma iverson ‘mint ast neat uneele cate inant era esi devin tac i invers ‘Nu vei intimpina nian fel de dificalate in a face acest ura. Cai tiie de fie stu tac unt addgate ipod de ctre mite. 'Coneluzi: mitosis inzegistrea28 pur simp bate cae fpr vin. a ke adaugi ceva, organiza int-un tpar ear, pur i i= pl, nu este sea, in ta, Mintea nu doar primesteinputuri ce transforma gi le organize “Acesta poate patea tn ezulat modest. Char agp ese. Da este un relat experimental, i afl ca malt alte rezulate experimen tae, neni 8 exploram in contingare. De exempl: Cate Bat poa- {emintea noosel a rganizeze in groper ca acles? Care este li ta even cea fost nuit cipal flog noastre? Poate cneva sh ‘rganizene bile n grup de te te te, i, a, tae? Mar portatescamerilor pot Car este Fiat acest grup? Pentru mali prowpe gas liu, pls su minus dows Seu itor pathologie experimental 8 DDepinde lita de marr de item sa de ipl it dune pre senate lor? Pate afla foarte simpli — prin experiment! Vari ‘loa cadena baile Dac limita este dependent cde timp, a rob ‘in expabl a reunio mat mle Bit int-an grup daca Irecven (a de prezentare este mai mare. Putom face acest hiru? Probabil cd nu, doar dackIreevenfa este foarte mic (compari capitol 2). i are intrebsie dicate aici mai sunt o mulime de alle intra Dar asta mu este tot — in act cazsimplu de ya face eva asia sninji. Pe cand formam grupuriitmice variate, vom constaa cus [gran ck unele sunt ma placate dees ltele, Chines plceren pe Plicerea pot fi evocate experimental —s simp La fl excita la ‘Sulen mai mar sa cama a unele ma mic La itr lente, ps tom observa induntral nosru cia un el de tensune,o anteipaie Sapte tuned cind uemitoara bite exe pe cles xe prstch ‘Ave atuncl de face cu sentiment, au doar cu evermente senza le, pe-care le putlem produce in laborator Am putea doris deseiem ‘cet Sentimente ma ater, vedem de ce alte Lucu sunt ea ‘ereaifiziologie, de exernpl, Poate cd incepem since de ‘e perspectivele pe care Wud lea creat eau eaptivante pent el vise despre ees chiar au vents defo mai malt. Totus Wand stuleni sti a fe cag Descartes, a inceput prin nate consti — prin inkmospecte, is eats acest, meta i Wand era similar eu cea a ut Deseartes. Nu se punea proble- sma de a prvi fa interioral inf de a face deci din cea ce ar [putea gas acolo. Nu Insemna nel pul de autoexaminare econ fis pate mai degra posamorita pe cate termenil de intnpie N sugereaza ast. Era, mal degrabs,o chestiune de a nota ya de rexact cee ce ete in mint une! persoane gi dea se wita pent um este afsctata aceasta prin schimbiticontolate exact in e experimentale.Picind aceasta, Wundt a propus sa urn marcia fundamental pihologii. Menfcim elementce com nfl: determin ce ansamblue 9 formeaza gi determinam apot um fac asta ce procese sunt implicate. Aeesta era programa cle cer futaeal hi Wand pentrs sina de-abianiseut, mportana storie a Tay Wand este extroordinar. Stade i ‘hau apni abordaten x scopal ut dea fundamen o stint pr priezist a ming in alte labortoare din Europa gt America. Au i ni ins oponen i mult coretaor a rcca in mod explet Impotciva'aboedari fui Wand asupre prihologie, Dar chr 9st Dongs Mook ‘povitia poate cel mai bine fgoleas ack prvi hucruril dor se opunea. Permiteisne ine oprim atenia asupra tora dinte con- lroversele susctate de programal lai Wun Dezvoltare si controverss Tn primal rine, metodeleintospective au problem atunci cind instrospectori na se pun de acord una cu cll. Boring descr un ‘az relevant: ,faimodsa gedings a SacietfiPsihologilo Experimen {alin care [Profesorul X}, dupa o dezbatere febinte cu [Profesor YL a exclamat: ,.Doar vezi situ ed verdele mu este nic gilbu, sie albstrui” Dupi care [YJ replica: ,Dimpeirva, ete evident ck ver dle este acelgalberalbastr care est exact la fel de albastru pe cit este de galbon’... Atuneicind doi distin! experi puteau sf se con ‘raz [pe Seama] nei problematic att de bazale cum este nats [culo se cera o altt metodi de abordare” (192, p17). Problema nu este aceeac8 dol oameni de sinfa -eu contrazis; acest Iucru se inkl tot timpul Problema era cf exista niu fel dea rezolva disputa. Nuexsta nicioposblitate ca un ait din afar, sau orcine altcinova, si poats determina cine are dreptate $1 ‘ine na, De veme ce sina depinde de epic ide verificareait- ‘crucgat de cite divers expertmentator, acenst ea o situa oar supsritoare. [ists goal sus de ndoilssaupra intspectic ca metod. hr 1858, Charles Darwin Ip public tora ea catasrofal asupra evo Vii ra otnorie ce explicn de ce animalele aves caracersticile pe rele aveatu — mentale, precum si fizice. Mult prea simplifcat, fea a fost estrins Ia urmdtearele-animalele au caracieisticle pe ‘oe lea pentru cf, dea ungul mulor ere, animalee care avusese- i acelecaracteriste (san aproximafil ale acelora) at lsat mai mull \lescendenf deat cele care mo fScuser, lar animale pe car le ve- slem ast, printe car suntem inclu s nol, sunt ace descenden ‘aracterstcileevolueaza deck pentru cee confera avantaje sees! repoductiv— numaeul de descendenf. Dar aceast idee 50 plc as cum Darwin a viz foarte cay, n aceeas mis compo Sut tri psholoiel experimen ‘amentetor ea gi aril, gheatelors dinar — ice aco, se apl ‘iin strut interconeniulorcreierul cre contoleazt cm portamentul. Tigran dezveltat dings ghesee entra prinde de ‘ora prada, Gtinile au dezvota tocui cuca cingulessc gan Toate acest structri ar fins nefolositoare firs mecaniamele cele ru care le controleaz ile drecioneazi flostea cir obietele potrvite— imaginai-va un tigrs incercind sk ciuguleasc prine ‘own v8 va fi cla. Dar atun in frit, act mints ete controlatt td coer Ins minteatrbule 8 evoluat Recunoayterea acest fapt a at nate rami te eae dar slow’ vor fi menfionate ic In primal rnd, condusta inte pr in comportamentul animal $i mines animal, Descartes fuse Imparie foarte fem —oamenii au mine, animale au ists Imparjrea aceasta nu mai putea fi mengnut. Poste csi animalele fw mint, Dar daca au, minfil lor nu pot fi studhate prin introspee ie! Minfle lor rebue stadia in alte felusi—in special, prin ober ‘ate comportamentaluacestora, Studie lit Edward Thome at rezolvt de probleme la animale (cpitolul 1) a manat del lial doiea rind, o perspeciva evolutionist ne cnuc spr in rea et de important este si sim ceea ce se Intnl in minten ‘unui animal — sata unui om. Oricum, din punet de vedere evo Wonist een ce conte este ceea ce face un animal sou un om, feu ee gandogte nainte dea face, Tescurt,constiga poste f pur i simplu mal pun important de- ‘tam presupus noi, cel pufin uneor. Un autor: au vorbit despre ‘comping nat ea despre un pas in inlznuire eveninenteorcare lc la acu fe un fl dete a une actin deselect st \uerenja dlintee monitorul st programa unti calculator: consti Ponte fl monitoral, mai degra deat parte a program Ca exemplu specifi, 8 Lud teorinemofe! dezvellat indepen stent de William James si Cal Lange aproapein acl tnp, ated ‘noscuti ca teria emofieiJames-Lange. Simul practic consider ‘noi o verg n lanl cauzaliti eventmentelor eae conduc aac une: vedem un perico e este rcs gin. Da dc ne uti ‘era oe se intimplit de fapt, James ssinut ch vom ven 0 suc sneer Iumilenoastebat mai rope, inceper 8 rane, sistema nostra digestiv se opreste st poste incepem si alegim. ‘Acum, simim toate aeste schiml in corp noose, at perp i oests asupra acestorschimbe este cea cermin emai re56 gla Mook tent a suprsimpliicn: Nu gin pnts e este fick, Ne este fren pent cd fugim. stpemiycestal exemplu ma este acela de, & tusine feo at ge (ar vert capil 16), mai degrabl sari une va eens emai. Aga cum James Lange vid emia inc ee egirurd i inidnjuitea de evenimente care condi cane cam ar alergaea. Mal derabl este un fel de rele ae at fac a une! react adapeative care a avut loc de Se derail au condus mui pakolog! — msi pe tok ne eal nfl stil comportamentulul cui eve tract et ah dau curs, Areata a devenito adevSra coal de a essere iJon, Watson. snl Reforma behaviorist’ ‘un mumar de roi de gandie sunt convergente, Congtinis ni eee afl inet Gezacordurle cu privirel aceasta at Pur cy ai de ceufionat. Ar putes chiar stn le ol mas Ime vest ue ment fst a ten sna ie ci 9 rt a dns panct de vedere darwin ean oO ypc, franc ro ceva ce gindete aint de faces east nat mall prin meted obec, oponi oo) caper metodee obiecive ne permit tude Tus eS 2a in car inrospectia este pur jisimpla impos — Jrilogia animal, de exer Nc ngs decttcacneva si lege acest de is fact cin ce ute mele ae ol abort psholoiel Acar or cle Pie fen B Watson (1678-1958), car, tr acest cite Aao- sea palo American 913, a exp schibarea de des cate a popunss Ne per observa cence ten minis A cia uaa alt or, Pe de alt parte, putem observa. cos deel of sameni. Acne frau le Intro stuaie speci ani cular de aml in modi — adaplandusl compare, et tol andi Pe ct coportamentolrezidl dn reat 9 roe par, ar bul fi sarcna polo dea apelin ace curt inti patel experimental ” vai lateun sister pshaogic complet pus a punct dat ind i Tr mat pot prea pda ind stil spunsel pote Ipreri (Watson, 1913p. 158). Frito ew ale cavine nue meri afi studiul ming-Trabuie sant meals in care oarent animate se comport in sae saa ew alte cvint, studi relafiordinte stim ob Ati 9 opunsurleobservabie. dha ane cu bears lst acest a mul pit afara comes Ce fren emo de exer Dat yen? Cu sguran cs cesta sant pre importante Pend aan adiates totus, ra cua programal lui Watson pentrt folie le gor eu desavyie? Tra ir Coa ce trebue s8facers, a spus Watson, ru ete proton sene proceso, mai degrab ile demistificdn-S& him arte exernp. Pater spune cind wn copl este fries claro rene oe esta at ne spud. Fa ise iropeste, colle gui fc J chi tse migorenz8 5 este foarte probabil 88 fac foarte mult mon: Acum, une per uit in mintea Iu ts sprnem ceca ce a ented si face acest cra Agadar atc end tien cet far serie inlradevdecomportamentl oo ut ata In mod siilar peru alte emo: Nu exist tia ale care eauzeaz’ comportament. Ele sunt conpartarent cae ne cx gandien? Eine, adesen gdm cu voce teat earner en voce tne nou ingne, Ma tz facem mal pu Wn nnot fx majtatea czar), dar vorbis pest ca un aoe Dupkeum spure Watson, na credem ch ete cudat att cabin coo all persons. De ces face un mise din wort tare vee ryt Pe scr indie I fel cay emofile, me sunt ev Milan omportamentll Acesta sunt omporament Meant exst tat omisine in plan ui Watson, Ace tua dc str a eflve de categorise ia till dv a Nira aerit inst oexplicaie a mex rispuns ae eaptr a situa rezula al experens. Atunc 2 aa ferspectvi a deventdisponilstaducere nhl ara mart flo ris ra avy (164-1896 in cae autor watchs sunten mai conenuriestimul-rspurs cca me fate. Pte forma unee Moree puait eu siguranj cum Pavlow prin prezentarea mane wu tpn cu (8 sparem) un clpofel sau baa ul metronom,38 Douglas Mook poate determina cin 8 sallveze a aurea sunetului in chestiune ‘ce inseamina acest Incr. O nou cones oe pe catea are creierl ‘St him in considerare dn now un eopl Now un copil are tinge o sob erbin- te 4 ln ees, igi smuceste ména inapo}, diminulad, tel en Dari umm un alt traseu acum, Sezai tite de vedereysobcy tinge, devin asocate cu o cpscinfa ‘muta sila et un condone ‘es ems spect ddr Wao se rend cu enc lt Rovalle Rayo a mer al dope an cl rispunsurile condifionat framed Comin np cst fit gas tore dezvolie ai Viton parce te eee [ate sau conditionate. Cadralstimul-etpene nea ate: spans le Incorporeai pe am. Cu Paves ne-am rest verbind despre sect rune idee scala de acetate on capers coop ee (cum af clopojela, Sst de sot et guten ne Aicolo de aes exemple, Raspunsati malt alana ar i fica, pot fi stabilite prin ‘condtifionare si la oameni. " ‘Scurtt store a pstologe experinwtale ‘cuncajte indajuns, ar pute fi, are psibil st explo acti ste complexe cum ar falegeres corer! in termtent de coraifonare? Nueste cle mirareastfel cl behaviors timpurii au fost ntigai de Ineranea lu Paviow! Uitandu-ne peste acest schits, reaizim e suntem pe un tren fomilar.Patem si veeem in tora dezvoltiri a tui Watson paral poate cu teria mini pe ere flosoul John Locke a inaintase ci [este out secole mai devreme. Permite-ne si le reveem pe ame Fe stn aseminaie och: Minne comput az hema ‘Nites Comparten ste op cn ee ete, [ick Swat sunt prove a "Shane Nol ont po bem tml apn eo km atc ac smal penn nt py ee ein a nest ame ‘pt coi stilt pe ae oacnlrem ‘Uncle del in psthologie sunt remarcobil de persistent ‘Most att de ajuns? Asa a crezut Watson. Emo nu e Inc ltcwwa deci patter-uti de reflexe conlifionate si neconaiio ‘nate; ganlitea mu era alteeva decat un distr inter, care putea (ups cum eredea Watson) sh fe vizutd ca nlinjuir de vellext com \ijonate In ceea ce peiveste impulsurie instinctive, imboldurle, sl ase pe cn ele ping i np tatentele 3 le bestit mitice, aga cum Locke respinsese delle inn Worba dle niciun instinct — agresivitatea, sexul, atayament ‘mama-copil si altele asemenea ns era, din nou, nimi ltoeva de ‘it rispunsuri conditionate- 5, aga cum s- 3! intimpla, aceast wectva a aras spr din afara psihologil Pe la Preme ace, ‘am arf ran Boas si studenta sa Margaret Mend co 1 urmare a UuMnor observa intercultural, modal loin care eau provocate gi exprimatesexualitaea, aresivitatea ‘ajamentul vario in mod semnificativ de lao cultura alta. a fevidenfiat ch acestea reflectau .condiionarea” cultural malougls Mook legraba deci orice .naturd umand” stabil Aces concept de rela- tivinm cultoal a crt comtroverse care sunt gi asta incurs (in ker, 2002), corect stu incoret, cesta Se potrivea perfect cu perspec livele radiate ale Iut Watson cu privice Ia influenfa media ‘condiionarea este tatu. Watson a expus-o pe scurt in afiematia pi- ‘nk de mandrie iat cmon yer hi rele ee sire ee sg Din bitte fa de Wain, im cmtnanes ear, de ir tat Exes ad oct ary da ap fc pave Sipiinrninates a feat tip de a es ‘inant emit behavior eu modifi 9 au extins foarte tl dele signal. Progra ginal ~ cantons pane Sul loner ima sa, canoe sl pein tet top — urd bavi tng! aga fc Tho, sa principle pe cae Watson epi ‘e optolu 8) cnasenele una sepune su inprtant, lac sim cve i preced. A investigator a ast de fap, omportamenl er afc de st inainctle interna Cua {eames setea i nevlnutiionle specific, preci yi de stall (capital 1) ‘aor behavior a contin sk insite tay asupa fap itt sete prose se efere a evermene ca era rea tect on, dana eeu cel pin orm ecg eno cele care ra, Pe scr behavior a continu iit pe dat Cboerabil cae icine dt pe com nnn ep vc Conf per in ag. Deevlie tein ert de maar Siete xpi behaviorist at aceptat nee acest prinpiymetlogi. (Cary fo Tame a cen ers comprtaental Watson: Pvt tea mle Tinkeroy —ar futons, Ce mal puter inten cena fot poll petal soupra cre tne vam op acum ate Seurt nore a polo experimental ow 21 hye esi Cob Nace. Fgua pst si cum cabot dn vee addr mao muir del amen, et exe, a, ‘S = NL Psthologia gestaltists ‘Cuvaintal german Costa? nu ace o traducene exact. (Nu este un We propriu, nu aexstatnilun Profesor Gestalt) Acest cuit in seams ceva de gene yinteg”, can Intregul luc”. Ceretitorit alt au insist ca evenimentele mentale si comportamentale ni ‘sunt constitute din pa lementare, Dimpotsv: pie sunt inc vse in ineegun, care i imprim proprittilepailon Daca lua behaviovismul ca materialzare modems a fisofe Iu John Locke, psthlogia gestalt ar putea fi trata ca materilizare ‘coll a fut Kant Del sunt male diferente, psihologi gestalt a sinter principal fundamental: In mine exist mai mult ‘i elemento senzoriale— iain comportament este mai mill deci "punt a stimu $1 metoda lor a fost recognoscbil kantant (1) Ute cu ce sew nana experinfa (at comportamentu (2) vezi cum arf daca com sa doar din element senzoriale (au elemente rete) (3) deren Ji este propria contibuje a celui care percepe (a elu care se somporta}. Acest argument tre prin ste tut Wertheimer asia ‘nigcAet aparente (capital 4) pi ganirs productive st ajungethr erst soa" ana. Reese poate vet eatin fares cao bag dorcel nee Gp, se conn Sean emt oni ‘esperimentele ui Ker asuprarezolet de probleme la maimuje (capital 2 Programul experimental al ui Wundt a loatdreptgaranttfaptul ‘ miniea ar consta din elements ast ict sarin Roasted eats de ‘identifica elementele dea ps ce combina formees scum, Doe ‘bac am ales calen grit de a bum cept? Cerf ocd minor nportamentul pe care controls — nu a format’ de din Programul deceretae a psihologie gestalt a ineeput cu desc parent de etre Max Wertheimer (opitoll 4) Ea wit daca doud surse lumineazdaltemati, i dct istanfa spo {ld ntervalele de timp dinte ele sunt foarte corecte, cv ceva ve es ubservatorl este osingurd lmtndscind inant apes. Aver azul in care experienfa pe simpli ise potiveste eu st uk aver cous lumi, mu unas migcarea este vt acolo wren ‘te niio misc; arjluina” este vu ca stbitind spatial dew ppiitoc ceea ce nu face, Observatoralcontibue prin ceva latte ea ar contribufa mont Ina adtga ceva experienfcor el wnt Mai drab expesienga depinde de intreaga seven de eve nent. Acesta este eral eare face ea experiena si fe cee ce este Demonstrate acestul gen de lurur a precedatnastrea pi Hologic gestalisteodatt eu eercetans ui Wertheimer St ne yandim, ‘sem, la percepfia neasta asupra unel melo Putem presen ln aceasi melotie intro hele difert, atl inci ficcare elite ele el sale i le dferit de ceea ce era inant. Dar intel eter oscut ca find aceeasi melodie; intradev,asculttoral ponte ct ich macar Si nu observe schimbarea de hei (© mulkime de alte exemple le-au urmatacestor. me wtimy, de empl a figura 21. Vedem foarte cag un cub cae a exist fa Inova cub Necker. Avem eltews opfiunt despre eum si percepem f ura, Pater so prvi eu coll din nont-vest nse nol sac eal Il destud-est spre nai. Cea de ms puter Facer, el pin na i ' clot fourle mae, este sd vedem este vorba de un complex de i iimensonale eu nimic indveptatinspre noi — even ce ete et steve. In schimb igura ne iabesteochiul mii ca find tide Un exempt ma complex este aratat in figura 22 lin Boring, 192), Fgura poate vz cao tind fem sia) sa on wind (soacei"), Majoritatesprvitorlor vid or una oe all, inp agra este stabil: puter chiar 8 aver cificuli ina ven anizarenallernativa. Oricum,odats ceo veer, ru pute sh st 0 ‘mal vedem”. Figura devine instabilt ex seul Necker; percephia sled penlueaz inane inapod inte ele dou onganin Chae dat ambelen cela tmp tun neon uo eval oll pi negra far ineles. Prin tonte acestot Dongs Mook, icisitudiny,stimulul—tiparul de comeala neagr pe hei alba — hue schimb nicks (Indie, dad ete nevoie ohial hate! ‘ste urecea tere) In fccane dite acestecazuri ceea ce vedem este un set foarte complex st aglomerat de stimuli perceputica 0 unitate —ea un ie toe, Acta formeaz o unitate coerent gt plint de injles. Aparatul hostru perceptual, putem spune, este seat” asfel Inca s8 fac 38 par simple complex, ar arbitral si parca ind pln de ingles. Tinind cont de acestea 9 de multe alte fenomene, psihologi ge {alts intors spate Setregull proiect al analiza lementeor. fn schimby ea Ia ca model cea ce fiiieni impala mumea cle pur Un magnet produce un camp in spafil incon, iar empl fst copabi st lucene —afectnd mizarea si configura inal a pi- Tune fer de exemplar, Piturs de erm produce clmpul: mai de- sural, aceasta este aectats cle cimpl — ntregl — In cae este i Frost "rine gestaltisml gi nofiunen de cimpur atagatt au debu lat cao revolt impotriva programutal hu Wurat, dar mu Sau opt vc, Dat find c§ behaviors a etigat teen, psologi gestalt fia intr armeles imperriva acetal solide indie, din acelasi Irotv el rou vivut 9 pe nel autor ncersnd sf analizeze in lemen- te Tinkertoy cova ee pr simp na pata nfl fn acel fe. Ele Ine de cu eras eflexe rai degrabs dest senza dar grey Tera acceass Totus, ne Sndreptim acum Inspee modernitate, borate actor controverse rebuie amate pentu capitoele ul teriane (de exemplcapitolul 2D, Unde se situenz8prihologia gestalst acum? fn primul rind, nic ‘meni nu se pont ingot de frta demonstrailor gstaltsteprecum, ‘ee de ma us. Acestea sunt solipset In erce carte de introduce rein psihologe lar voxabularul psihologie gestatste —Inchide- re. contrast, boriee peteeptuale, ci fn spaiul mental — apace la null pitologieercettory, preci sila persoanele nespecaizate Csiguranji acsta se refed Ia cova impertant, dei nu mai suntle- iate n maa specific de psihologia gestalt Hirt siguranl neste o ntimplare ef mull inte fondae ‘or pathologie seca experimental — Solomon Asch (apitoll 56), -Muziler Sher! (pital 51) Kurt Levin (opitolal 85) — a fst pternic inven ce pshologia gestalt Pare natural i consie- Fino person intro stasie wall ca find incadeat intra chp, Sunt storia pata experiential 66 ue ots ea afecteazd lente afetat/8 de tl coea ce se petece Ihr incizind aetunie cera. hog etal fst mai puis fc ypecifiarea exac- J funetionai acest fenomene percepuale. Care sunt mecanisme: ar ot i baza acestora? Inka ani am fut multe progrese os dice, dar acest ler va fl scutat mat iri (capitol Noah i), Contrareforma cognitiva In ani emstor’ manifest Ii Watson, behavioisml extn Popa lia fst dea stabi relat ate rispuns stimuli care i fivaur dara scwt timp dup aceea.a devenit foarte clr i treba ht in considera al mai mylt dee att. Thornclike apie 19) fini trzin Skinner (capital 23) au accent faptul ci treba ua Vein calculi conseinfele nui xispans — recompense si pedepse— Ih flca stimuli care i precedau Srl interne, cum af foamen sete a rebult considerate, de asene. Toute acestentousi era in cr exterioare animal, sa cel putin eterionre mini sale, sl puters 8 speciticateobietiv. pada, ifina putea fined stabiiten une leg inte comportamental ct reumstanfele exteriore, Behavior puteaw firma acum cvea ee {i potat si spund Jol Locke: comportamentul (si mintea) este “lomplicat na pentru coda near funcfones7\este complicate pot meet ‘Des au enstatdisideng special pstholoi gestalt, sceasth perspective devenit ces dominant’ in eadrulpsologie’ experimen [pind prin ani 1950, fs tinypal urmtoareor dous decade tty eva bondage a primo serie de loviturl care au trimis ceretarea fh tertort noi sma, mal ine spus, au fcut-o sh exploreze uncle itor veehifolsind ide noi. Aeeste impulsuri aut at forma une hile hice, fecae dine ele wenind cao provocare pent pet Spectivele vechi i ofeind uncle no ria Voce fot Th Stay of sine (Stal stint (1981) “alli Nilolaas Tinbergen Autor behavior a aruncat concept de66 vgs Mook Instnet pe fereastra, Nu exit inetince au susfinut oj doar reflexe — ‘spunea stimuli, Totus, fn timp ce behavior a even for- {a dominant in phon cere cunoscuf ca co [ig studiou comportamenta in medil su natural. Carta Iu Tinber- igo prezentat 0 examinare a seestelcorctir gia aritat ce fel de [rove a aus ea perspective otodexe a patologe. AnimaleledS- {eau devadi de pattem-ur comploxe de comportament nu doar de teflexeiolate- Mat rmult dec att, el ublizau acest pater ins ‘hai potrvit, fn imp ce putea fi dovedit prin experiment dnect ck sna era posi ca acestea st iva se compore ase. Compl fate tebuie sf vint dinGuntral animalelul — din modul care este “programa” 8 spunea laste inerioare sl exterioaze. Pe scurt, chars comportamentsl animals dat doveds de comple- siti cu cave mera lnzestrat de mediu. Un exerpl din propria cee- ‘areal Tinbergen este tratat mai detaliat in capitol 1 “Apoiin 1987, un ingist, Noam Chomsky, publicato carte ini ‘ulath Syntace Structures (Structaysnlctie cane sustnen vate La- ‘rus asemandtoore despre Limbajal uman. Limba are o struct 2 sfnut ey care nu se bazeaz4 ict pe stimuli prezenis nil pe ce {recut Agedar,trebuie st completim a inginediferenta —dupS CChomaky, precam s dupa Tinbergen sau Kan ‘Inprimal rind, lien} noasta in Kimbo muse poate baza doar pe fnvijarea tuurorelopunsurlor necesare. Dac ar trebu si invSham ‘fvorbim dear init cee ce aazim, sau exprimind prope pen- trucare am fsecompensaioartmetil impli aati ci ni exst8 st ficent secre Intun secol pentru ca nos auzim si s8exprimaim. teate propoaiile pe cre le-am putea crea deja a varsta de gase ani (Ceea ce tfebule noi sien nu const don din rispunsur spec fice sau conexin stimol-raspuns; mal degraba treble 58 inv3fam rege de bard le lb satfel inet 8 generim raze no n timp {rile repetim pe eee vehi Inc o dat, faptal cd nol flosim aceste ‘egull demonctreazdo complestate ere a near putea fiimprima- de citre medi ‘Totus o alti provocare a speut in anu 1960, prin Pans ond the Structure of Behaoior (Plan i stractura comportamentlu sis de ‘tre George A. Miler, Eugene Galant i Karl Pibram. In impolg “dup eel deal Doilea Rizo Mondial, tehologia proces informa fila cut pasi mari, ae pthologia + avut multe de inviatdin acca {a Millerscolegi ska explorat unele posit Scurtt storie pathologie experimental o ‘ne oprim tena asupea mad cum se oaca sa. (Nu ocesta seteexempll lor) Ne uit a tbl, sim in considera ieare mu me Reeorbi: care a putea fi rdspunsul cur am replica la cane Wepune in parte, select mautarea pe care octedem fi cel mai Tinh avsoaja monte. Facem un plan — gindim in perspestiva, lnstruim seenari in imagines aim deci. "Aeum acest procese-—-de a face plan, dea nd ce» imag alos decile sunt acelea pe care behaviors le considera a Tn studio tine. Nu le putem observa, Darla uma ume Arta Te puter infekge desl de bine pentru a programa ¢ map IM Te efertueze se pare Aim sunt ati de misteroose $i chine pu fem face acest Tuer: ealclatoarele care jooci sah le pot ofer teincilor compiont mondial o adevarat riposti! Pe scurt, proce itt wopinae ea mentale ar putea fi aperate de o masin8 foarte fic ea Mos mut dettatit,pentr a nee modu in careo main face seehelncruri nu va fisuflcients8:ne oprim atenjio doar asupra Autre ict o dati rebuie 8 ne itm inant, la ongonizaren hr eakulatorulsi — program si fe dintre magind si procesares informafel umane leu lent paikologilor un now mod de a vorbis dea se gan la tuera~ Mile pe car le face mintea — stocarea informatie, reactuaizare tensa, prevedeea consecinjlor gi plinuirea a ceea ce si fact ct sent te adevarat, aga cum au aria mul behavior cb fp | ye a-cunoagte eum fac maginile aceste Iucrur nu ne sue cum ac oameni No, dar meat ne poate ofericiteva iei despre mo~ {scare oamenii alte animale a puten opera cu acest fapte lei pe care le patem verfea prin experiment. Nimeni mu cede cd fiuien este estan ealeulato, Totugi, mul Iucreaz8 cu ipoteza el Jluntea este destul de aseminatoaee unui calculator pentru ne pu este suficient indi Folosim caculatorl, a edrui function We infeeem at de bine inet ne pate construl unl proprit had al gindiei despre mint, a care funcionare nu feleyern — ned Tr sia fnele anor 1960, apart Cognitive Psychogy (Ps csc) oti Ulrich Neer (1967. Aceast prevent un re ifinat sla sintent de cncetareasupra imaginilr mentale, onganiz Mipenptuate,encodaritmemoriel yi reoetalizn 9 asupra pani Jr pin de wevulateexperimentale, Nu constituao pole im Plotivatehavionisoy, dan ec, era un spans impus lor6 Douglas Mook Spun ch pte sua nen nm pif? Das face asst ‘Sears prt am descopert!” Holduts armas iy tabira bo: rot prin special infentul BLE Skinner, dar anit wematort ayia ect pstlogice a fost matat spre cogntiv, Conceptee 1, 1990, pp. EAS He Ee Sencation ad peti he history afexperman untae, AppletnrCentury-Cefts, New York, 1982 PP oy of egerimenta psn, ea 82) AP pet tury, New York, 1950 ao cpt structures, Mounton, Haga, Olanda, 1957 cure Sener peyholegies, Century, New York, 1859, ra Ahr of cole: Main cme i Pras! ots 2a), Prentice Hall Engewood Cif I-36 vay Concerning nan aderstanding, Pa 2, DOVE yew Yorks publica original 1690), 1959 Na (tee, 9: Petbram, KHL, Pls aerate of tna, lt Rinehart & Winston, New York, 1260 rt er age paycolog, Applaton-Century-Crofts, New 1967. soy, The Hank sate, Pnguin, New Yor, 2002 Te The shy of sin, Oxtrd University Press, Lane Ara, 15 ‘Al JoBoaxoran, University of Chiago ress: Chiago 974 Watson, J iieyceogy asthe behaviorist views it” in Pyle la Review, 20,3913, pp. 188-377 f3. Hermann von Helmholtz siimpulsul nervos Aes ce mai multe dines experimente sunt leant de simple, io Wali de wealizt in punt de vedere thn a pate finevo- (ue aparte speciale ide sult abilitate munch pent a manip Iv variabil (variabila independent) 91 pentru a0 masura pe al {Caviabil dependents). Cu toate acest, tntebares este una imp (inetd oaecteaa una pe celal? 3 daca Irelurer este bine le I raspnsul simp post fo coneluzie de o importan fundamen iui sguranfa next exerpu main deca nxsuritoare tlietuata de Heintz vitee rxpulsuli nervos tn 1850. Hermann Ladi etcinand von Helmbotz (1821-2) neva ps doo, Tnteaderdt ferment a sine era in uz pe vremea ha To Nil optul dea mu fi fest psiholog era una nine punee tir care [lipmeta. Elva evidengiat pe a milous speestrytl seco a DCien ea fiziian, optician acustician, matematician,fziolo al i= Anuta nerves ial sistemulu muscular, fiiologal metabolism, Fowl i lector in tina popularizat. Ne tntrebam cil mai ay timp doar, elite sa ndscut la Potsdam, Lng Beri. S-a inept cari acai chirungin arma prosac dar era in primal ind interesat de ‘ecto gat pst fart propia ce pag aden ‘lense la Univertatea din Berlin. in mp ce Tn profesa meserin Uechirurg. a ineeputs public lueririsingice despre onservaren erg despre slate neevos: aga eum spun un autor et ch {Wctanal in domenialfzologk” (Boring, 1980, p. 299), dat ind «8 (lela arated principal conserviil se apica fesutulut vit ii Ist) Helmolte a pri armata pentru a se altura ca filo, Universiti din Kinigebeny dei mai ria devenit profesor def dich ta Berlin, eliza tel doviga dintotdenuna, Experimen- ful discnataict-—un experiment clase, daca fos eect unl” Drogas Mook, le condus pe ca se afla la Konigabeng Acesta este unl nte cele mai vesite experimente din stoda pshologil fol Pela milecl anor 1900, cra reeinoscut et ise nervos forma ‘organi mini Operafile mentale depindean de activtatescreierult fia Pede alta parte, mul oamentcredeau pe atin (aga iim unio mai fc chia ast, asi sunt pupil eames de gins rine ace ta) ca evenimentele mentale sunt nance ntamplingase into Fume metals sae spietuals cane este separa de lamas ciclo gi svenimentelor fie. Dac aa tas hurl, tunel sstemnul nerves, ‘nganul min se clea ais proprit speciale, cae al dstings ‘alte sistome fice, Aste, serzafia de (8 panes) tingere pela piciorulu depio- ede mesojele tansmise de celle nervoase de la nivel abel pi ‘onlin sus a mauva spingel sf dup aces I reer. Dac livele celale nervoase sunt lezate, nu va fl resimits niko atingee, IMigcarea uni membri (ea ature! cind flexmy un bra pind in scceal isu de mens neuronal, de aceastd dal cele care sunt Transmise in jos, de la erie pir nm miduva spins eteansmise ‘clue nrvonse care se coboars spre mush implica. Dack nervii ‘uni muschi sunt lezat, mage este paraliat. Pe scutes re une! senzati (un eveniment mental) 3 faptl dea dor o micane fc (alt eveninent ment dein anno de messes Dac care sunt proprictjileacstor mesaje ale sistemului nervos? De exemplu necesita acestea tmp? Se pare ok au. Atunc cin ceva ‘uinge pions cava, respective persoand pares sim acest lucra ‘nstantaneu. Atune ind cineva crest sf mise picona, pare ch ‘coast se Tntimpli, de asemenea nstantaneu. Tous, rain de exe periment li Helsolt, mall ameni de gins credeau ch mesa ein coral sistemullnervos se deplaseaz instante, sa, pos eyo vite tum Tots, cas ce par instantane nu este dela aga In 1850, Helle 4 aria cde fat, condueeres impulsuilor nervoase dintvun oe Totraltl necesita tmp snes un timp destl de ang Penta arta aceasta, Helmholtz a crate un prepara denen ‘muscular iolat de lao browsed — acesta este un nerv cu muschiul staat, discat din coral bro astfel init machi in sine gt ner ‘ul lung, ca un fir tat acest, fe evidenfate, Dackavem ces {alt gro asta de parte dint sistem va mine vie pene in It pimps nervos 6 ) a limp. Daca stimukion nerval cu un impuls electric (stim Ht tm I thse ya mor cto dg at stan de Mod evident nena tc de puncte lar he Tein al de er Helin plo er wn im unearths a nt al it ipl pra Iypitn renner: Atne ind tpl nerves nes meth tr se eat arn epee rl eral {tin At Haina ptt msi del de pes inp Sut sinulore evel! 9 contin care inal uy hat mt dg etn inva de inp sae nu iter inplall nervoe ers Thnpul ttl dine cone porit conan i Tiida pttmput neces eat a ng Is age, poe ontactren mecca mu ne Cum a puta neve st Dparspossie ao? Wen sat eum pe ice set ers. Doar pin i artim dk mata meres in nat depart tnesevenmentl dn mugen ees ace np 8 ial, Tou ea imps evan ave odin plus de Porc n crus pind a meh paar das menue de Fins cated sur np tal ie stn con Acree muscular ar elo i mainare de acest at de we eter Sans eee ae intradevr char agus fos, Hella feat mule mas to pmb abe coi stare de maj Intrenet em pl ra en Ieporcontnc salen sul inp Ata {rc ens dine eet Gout puncte de stn cunoncnd ens dine tinge pans Heep Input cst tiny pes aie wesc ome pe thr (nu in azal de $8, met pe secunda), Helmholtz a misurat feast vite lo apap 30 de mete pe secund. Aceasa nu este fat nt ivcomparafie cu hcrurle apie Departed a instante, taj nerve se eplaseaza mai ent dect sume ‘Dar aspestal important este c8viteza mpulsll nervas este mi stabs, ‘Metodle mai moderne nea sport cu mult injehegerea asupra. a yen ce se Intimpls, Nerval asemanator unui fr nu este o celal= Cage ee fine —Iacrnd impreun. lr mes impulse neves tba iuehgmantamacarenaeh Shamans somiapaneemeeet See at ana ceeeaas iar ao Sekine ee See crease fetter Hela atl nd sets ot sre Pt Sees ee abeacer aac apt Bibliograf ovig, GA hide of eprint paces eis 29), Ap- pleton-Century-Crofts, New York, 1950 seg anemia! tars, MAD, A bisry of eps nth 19 ctr, Rac ven Press, New York, 1988. oa mie Kiinigaberger,L, Hermann zon Heinhalte, Dover, New York, 1965 4, Paul Broca si centrul vorbirii ‘Stina, prin metodle si descopersle«,opereaza cu nti mic cid ne cud tn acest, a re Sn ulti fp eh ota ‘hin 9 nivbrile mils bapunsuile lor mic 9 restrictive pot sf onsite baza nor inten care sunt de fapt foarte vaste ‘Sine oprim ate asupea acest! intra: Care este relia inte yor 9t inte? Casiguran ck exist una. Stim fearte bine ch atane il csr este leat mints poste 88a mai farcioneze comet > {Sten memoria sau aniiparsa poser In mod sila dct furetio- fore creeruf este alterat de drogur, erultatal ar putea alter nale-— decspefie, de exerplu, Ne gai alse la cree at ‘in ongan® al mini, parks eoepulu care efectueaz percept, gine 4a. voinja si aga mai depart [eat se nase alte ited. Fst cee constitu din pr? Au Aertle paral creieului sarin: dferite de indephint? Dac ap bn hire ete mint consists din pi? Const tote sh fn inte, sa este ,mintea” doar un nume pentru un ansamblu de ‘pera ciferite, produse de mecanisme diferte dn cadulerierului? ‘Mui cecetitor’aplecai asuprafuncfionart mini au indovt ou existat motive logice — 5 teologice — pentru a se indot de [eeasta, Crier este organ mini Apo, dack mintea este singu> lard ndivicbila — vorbim despre mintea cuiva, nu despre mi Hie cuiva! — sa plea mintea tebuie 8 lucreze ca un tt unk far Dar kes conform iea creer st mintea sunt formate in mal Inulte pri componente a bint suportul unor event extrem de nvingtoare, Descoperizea centr! vbr din reer dcr Paul Hoo font tenpurie g emareabils. oul Pere Boca (1524-80) sa scot Slnte-Foy-o-Grande. Pre ‘wep sft int la Facultatea de Medicina cin Pais pe end fea dar 17 an ia abvolvito la rsa de 20, pe cna majrtatea st enilorde-abis 6 incepenu A devent profesor de patologie chiang7% Douglas Mook ‘li la Universitatea din Pars ir Ia vest de 24 de ani era dja compensa cu prem, medal i poz importante, ‘Avea 0 capacitate de munclextrordinac 3 publica ait in dome ‘ial neuologel, ct al antropologe. Ela fost cel care a identifeat practcatrepanafci, o procedueh medical de pe vremea Epocit de Pars, im car se praciea 0 deschidere la nivel crniului pecient | probabil pentru permite spit rele ask. Observe st ‘ra cranilrfoslzate a evcentiat vindecarea, indicind cf pacer au supraviejllacstel procedu i au tito vreme dup aceasta, {1861 ui Drocais- dat in gra un pacent numit Tan” ria {se dicuse acest mume pent ch soesta era singurul cunt pe care 1 putea spune. In afara de aest evant, pacental nu putea vobi Sue ferwa de coa ce acum este nunntafisie expres —inenpactaten dea rosie vorbire ‘Tam a murit a nama gase ze dup ce a fost psa n gra ui Bro- ‘a, Autopsia a arate Tan avea oleziune la oanumiti are (in pre~ ‘zen, num aria Broca) situata pe suprafaf lobululfoatal sting a ‘reieralul (igure 41. fnpuinal timp pe care Fa ava ln dispocifie, Brocs la stultintensiv pe Tan incetcand identifice de etulbu ‘ate sferen. Broca lac pacientul sia avea probleme Ina prance vorbire, totus el putea fyelage perfect vorbiren. Cum este pos? In cdutarea unui rispuns la aceast intrebare, Broca a angajat intro serie de teste neurologice pe care eam pus nami minexper mente fntun fe eziunea isi putea ficansderat an experiment al natura din acest punet de vedere Tan pts fi compart cu 0 ‘meni ale ciorcreiere nu suerset nico lezime, Acest [cra afi pe ttf deajuns penta arta cd ceva ea in neregul, dar de unl sin gue nu arta ce mu putea Tan si fact. Raspunsarile arf put afta |i mate parte conch. Daca, de exemple, abiltfile pertspal ale Jui Tin, controll asupra mucho gt inteligena general arf fot ta teafectate func nu a ft exstat nium mot af se vorbease despre tun centr sf necinat en vrbire, Poste coe aspect ne sonic mentale eau afetate, vorbiresimpreund ci ref Adar, Broa pus a Tn inebi variate, difeieuna de cealal- ils independent) sa var fell cate se cer Tan nd (alts variabilé independent) Apo a notatdact Tan putea "spud core (sana dependent. Aste aft eapabil sete, ‘experimental, difevitecaure pesbile penta tlburare de vorbie9I Tan, acentne natura ace tube ra Bren 9 etl yor ” fqn Ade din ater re manning as Broce oa eee eee tas muh vor praia? Nu, dat nd Tani puten mi tue nba ate! cd se cence acest ler Asst mi “auonnectum stagace dar alata voc ian er oral, ors fete pe eee sean pronunarc natu sb cau perfect cae ‘ul em aparent oral dat find putea au etl una cas ieivoaiston normaly i binetnees,spunsul ila intbie nite pt a geen ee spe, dr po {eon et pin gest pate pane ha Bre foe e peep postr mde eset, Aun pci ea epee eis cher al vee ner ‘itr vada opal eel amines oz arterore legen snmp ar neignfa general Tan pea nepertubat, ar apa ys etre pai ns Brn conch hae Vacent fern de un fl de pierre a meron, Era a gi cum practic nu putea 8 iy acne cum s se floseased de apart fo Rito petra rma cuvintl pe cae dre le expr fase pa monrce Ta, Boca 9 pba de a stu a al potent sufrind de afi expe Space a {utpacit ee fore aserantoec cle ale Tan dup cumoo oul Mook dove evo de eine a rir, dg mal pi extn. $3 Broo a concise o ale a creel care ra specaliza {3 producer vrbili mal eat, flstea memoria n elect rea cvintlor penta exrima cee epacenul det 8 Spun Th de pe vremea la Bros a devert evident cf perturb pa cienjlor st emu deosbit de severe. Paceni cao aie ma pun Severs pot capi a8vorbescs pi chiar st pronane faze, dar vor bite lor est lem necesita elocten.Adest, poate avea 0 calitate {cleats amifnd pronuime, conjunc, verbs aur declia conju ste entant le cetesmptome de idle a Boca Sind dfs al merorelspeallate Pace pars ab difcule {atin amin cum s8 formezeofaza compli Ace find spe par ct un defi spec hogaizae pro- ture orb ete soit cao tec aie Drv. Dept pen ‘i dace inion Poste cineva skate fn vee die ttl ara celal" cele dood xu al a Bro 9 le alt= te cre lea urmetsugeead forte puter ch spurl ete Daw ecnen acest! porn din rer dovedit af aca ar ‘sts feet cicitatn in a flos magi vor in seopul spe ‘Si de a produce vrbire ‘Alli oameni de n,n decenile rmdtonre au elutat— a pst alte afl Se aa alfa cee lar chtaea fora fon mul neural de demonstra convngdtore lei Brea In timpurie nos, acvlate pe mister paca, a unor cect {orca Roger Sperry i colar (apt), est nl dine tlle exemple ale acetel trai decree ‘Observe a Bro 3 contverse incor at cum re uate mii pot aves pai pete probleme ose mar Aces Sc bazcz ponte cm aida: Are 0 pers sng ‘inte st ma me? Ene mink const in pr? Dac da este il const in pin? (es Churcland, Is, pentru 0 cscaie ‘al dabori) Inspec sestorminiexperincnt init, lalizate, ‘lctuate de um nian sup, se af ine despre natura In- ‘Spc unarti “ Bibliografie: Boring, E.G. A istry of experimental psyco, (dita n2-a), Ap- pleton-Century-Craf, New York, 1950 razier MLA, A history of newrophusilag in the 198 century, Ra vou Press, New York, 1988 Toca. Remarks onthe faculty of articulate language, followed by an observation of aphemin" nC. von Bonin (itor), Some papers tthe bn eertes, Chases C. Thomas, Springfield, I, (original pu ‘cat 1861), 1960, pp. 49-72 “Charchland, PS, Newphlosply MIT Press, Cambridge, MA, 1986 Kalat WB psychology, eda a 7-3), Wadsworth, Belmont, a, 200 ‘Sagan, C, Bros bai, Ballantine Books, New York, 1974 Chiller F Pa Brac, University of Califia Pres, Berkley, CA,5. Karl Lashley: Mecanismele cerebrale siinvatarea Kat Lasley este neo ncadrt print Bhavan {wget dr de fapt pe el introst fur tr alee a ‘euna cine sole de pho studs nerve ce tai mare parte din munch fost conse cere ang ior cera prin miloacecomportamentle Kael Spencer Lasley (189-195 stant Jhn Watson, fone oct a fost eapabil invefe, 9 cor au inva, abit — doar ‘nw unee complicate Prolab cel ma ecant cs privie a aceste ezullate ost ins um vu crs performana a fost afetata de dimensiunea zone cortical leva, dae nu de lealizaen cespective eum, Extsparen une an ie porn crt dint amis zona av aprepe acy let ‘sro tatrpar similar dintno md desl de ders, Act her fost tdenumit de Lashley chute: toate pie din cortex parse Sel de potent” susineren abt yoorecor dea ina abit fur Ci toate aestea ra atevirat gc aris conte expat aven 04 oaglas Mook ‘mare importan; Lasheley a num aceasta wane mas Pe ser cea cea et cliferng a fost cantata de et cortical cara fst dept, ‘ai ociunen masei) sn localizarea ui (chipotnatate, Toate aceste relate at fst duplicate pr allt serie de experi ‘mente In care lezate cearlui era fut iain e ivajorea igh nal mu dup. Rezultatele a fost accespé deficit in vate co JInmemorie, depindenu det de mule cortex fuses Indepdrtat ch ‘ea maze) dar nude unde provenea(echipokenfiaitate “Acesta u era dele fell n care lucrarle arf teu te, Thoe- ‘die, Watson i Pavlov au conceput invifaea cape ut proces de toe ‘are aconexitnilor Inte stuati i lapunsuri sau (Pavlov) inte sistomele serzoril si motor din reer Dich aga stiteas lacs oe §trebuit sexist o anumiti cae inte ay acl din even arn Jateo arf tebuit fe perturbata numa daca acca ealear fost {rerupti — i rumal atc. Oricum,rezullatle ui Lashley ea pris ela echipotenfaitate constitu o evident clara ef nu exists ico ‘ale pe care a rebui sfc responsabilé pentna insane sate, ‘mintre labirnt ‘La prima vedere, asf, aceterezultate pun probleme orice ‘cori a invaart core tateazdtnvsanea ea pe formarea nei cone, luni specific de tp Tnkertoy inte ais ecolo din erie A plat mal degrabi ca gi cum cortexul ar apera ca un intreg si tee aces a fost motivul pentru care Lashley a deventinteresat de ok hologia gestalt, drept pentru care este uncorl chiar Kdentifent ‘Totus exist po alts interpretare posibilt, Pat dferite ale ab sintulaarat die e simt difert, sos difert neo pot choy ‘una difeit dacs unele sunt mai zgomotoase deci altele. Poste ol pprformanga din labitin depinde de asocereafauraystimuvg Siecare punct de alegere, cu rispunsul comet $1 dacd lucraile ion 4, poate ci leziunen creer tulburd performans petra ell, fur unele inci senzorale, Aste, cu cit ilaturdm ena multe inte aloe expense pli anal mt ca ‘hin co obsess igen Det sae dnt empress ce poe sot pul eran nth ir epee perc nn Fa ete donde 98 pp 26828) tt un beta a, Lase ase cage egestas vs pstmt assed eo pre mar dat Lasley ast Inks marc ro pate nee oua8 Dough Mook Bibliografie: Farah, MJ. Visas, MIT Press, Cambri 5 ambridge, MA 1595 Hse Se yc, Coty, Ne Yr Lashley KS, Bain melanins end ligne Univer “cago Press, Chicago, 1929 eee ar ashley KS, Stas of comer function in ening XI Nevo: . reton in easing: Xt stuctres concene inthe acqustion and reenton of ae Kea ‘reactions i light” in Conpratise Sato in Compre Pech Magra, 13, Lashley, KS, ln search ofthe engram ‘1 for Experimenta sky, 4.1950 pe Las. The erp Ly. Sed Lasley (A eich, DO. Heb, CE Morgan I. Note edlees ‘McGraw-Hill, New York, 1960) meen EME Newco, In Symposia of the Sci 6. James Olds: sistemele de recompensi cerebral Una dire cele mai captivante descoperi ale pihobiologe mo done este faptl ch actives direct a anumitorgeupuri de cele in freer poate reacfona cao Invite portvs. Intra situate iberope> ant mnimalele vr continua st hceze in mod constant avind dept linc recompenssstimvlarea directa a acelo pf ale creierului care Fowmeazt ysistemul de recomponss". Acest luca a fst raportat pen Inu prima dat de James Olds i asociatl su Peter Milner (1954), Jems Os (1922-76 a nscut fn Chicago. Sa hat ena a Am rst College in 1947 si doctorta in pshologie in 1952 A jnoeput po lin program destudi postdoctrae a Universitatea McGil nde i proud cu Milner a descopert efectee ncompersatori ale stimula Freiruli Ads apo la bun frit cen descoperite ca psihobiolog [envelitorasacat Departament de Anatomie al Universiti in Cliforia-Los Angeles Sa muta lterioe I institutul de Fehnologie California, unde a mas pn la moarten 8, cate a suevent in 1976 ‘Cum araliun experiment de recompensare cerebral? In primal rand, soareele este pregatt” prin inserarea in eer aun fi b> {ire metal, sau electro in Bmp ce animalul este anesteziat pro id Electeodul este rola electi, cule, eu excephia vrful Este Inerat asl! inet vel la sajna nivel sistema recom pesto ia continuarea sa este eimentata de eran aco pe unde [ies Electrol rimne pe Ie dups ce goarocele se tz. Fopt tle aT avea insert neste ders, dat finde a acl nivel nu exis ti colule producitoate de durere. Oat ce soarecele se recuperea7 ‘dup operate, poate incepe experimentaren entra acest tip de experiment, ltl implantat sree et eoneetat la un apart de stimalare eleetrica peint-un eabla upor gh% Douglas Mook Sexi cari permite oareol si se mise Apo. pein a stimula cee jee serie de impulour elecrice se tansmit prin fie late de rect n creer fet aestra ese activaren In mod ail a celalelor corbrale din ural vfs elected Lael cas cazl atitor fenomene intigante, cum a fi condo ‘area clasich a lu Pavio (capital 20), recompensa prin stimula sreierulul fst descopertiprint-un accident timularea elected a ‘vierului poate evoca semne de interes, atengie excite ir inre- bare iii lui Olds 4a colegio sis fost ack exitafia, pros: ‘it aparent prin stimulare cerebral, a pata facia infaren abi tule Soarcit era alga” in abrintun, cx impalsridesimulae ‘lectridaplicat in punctele de deciie, Dacd enctaiarerullatfock lita invjarea, tun yeareit ebaa 8 Inve labinntel a rep, ‘dat ce aceasta procedures aplicat Inschimb, sa intimplt un lars ciadat In loc si alenge mai efi- ‘ent, soareciindenu sf se opreasc3 de tot din alergare. In loc see |gede colo pink colo pentru asi aduna recompensa de hren, aceti, ‘nschimb, enevenun punctle de deisie tune ci etimulares era plicat, Acest acu se ntimpla cap cum ajunseseri si prefire loca: ‘lin eare ape stimula, ‘Putea stimulaen cerebral acfioneze ca recompens in toatl re ula, mai puternicl chiar decitrecompensa mined? Penta gis "spunsul, Olds si Mier au schimbat experimental adaptind tei cile de condijionare operant dezvoltate de Skinner (pitt 25, In oc alice ei simulares elect La sat pe youre foc acent lueru. Un miner pe cae goarecel il putea apis fost manta pe pe ‘etele une cui in cae se fla goarecele. De fscate dati cind source leapasa maneta, o mics serie de impulsur electric eau aplicate ee ier ca inainte — doar cide acest dat, fenomertl stim ‘wrebrae ra sub contol soars Soarecele putea face acest aera Pain apssaren mineral "ecu a fost foarte puterie. Dac electrxtl era ints in sis emul de recompens, iar cuzentalapicataven intensiates neces, produce un efct de reintrize a acest stimuli cercbrale Some. «wl (sain carl ator experiment, psa sau maim) puter apa ‘st maneta fru, pentru a furniza fi intenupere accleimpulsr de activare a propre "etal poate fi foorte puterni: fen dite experimente, go recele a continua sh apese pe miner, in-un tm constant de fora James Olds tema de eons cembra 1 ‘Cum sun sistem de jpedeaped" san aversiune, in eal crus hence aa caer (ese smn In plus, dach elecrodl ete past i interior ateLg Doulan Mea ‘soca stimulula, De asemenea, la yoareit mascull, Indepdrteaza sursa de hormoni sexual) rducedorinju de impereche "dar reduce pi efectelerecompensatori ale stimuli posteriori potalamice, Pote cl sistemul de recompensa cerebral este cel ce ‘la baz plicerilor mancatuli,sexulu aga mai depart, at per teu oameni ts pent animale (Hebel, 1988}, compensa prin stimulare cerebral, precum si sisterul de re compensa cerebral sunt puncte de plecare pent o investiga ule: one. CeretStri s-aufntrebt, de exempla,dact drogurile care pro «due plicere (cum ar fi cocaina) implicS activacea acest sistem ecompensator in creer. ( fac aproape sigur, vez! Carson, 1995) cru asupra reli dintre motive, reeompens, instinct 9 pS «ile din satistaceea acestora creer epreznta asi o are deeer. are activa. Sau srs capitole not in psthobiologe,bazate pe deo: coperireafaptului eh activarea directa celulelor cerebral poate constitu o rcompenst in sine. trae (care Bibliografie: ‘Carlsoo, N., Foundations of physiological poycholoy, (eit a 3a), Allyn & Bacon, Needham Heights MA, 1995; Hovbel BG. .Neurosience an motivation” in RC. Atkinson, Rj Hermstein, G. Lindzey gi RD. Luce (itor, Stevens handbook of e perimental psychology, vo. I John Wiley & Sons, New York, 198, pp. 57-025 Hooper J. Teresi, D, The thee poud univers, Macmillan, New York, 15m (Okt, «eRewards from brain stimulation in the rat" In Science, 122, 1955, 878 Olds JA Preliminary mapping of electrical reinforcing effets in ‘he rat brain in Journal of Camportive and Pysloial Psychology, 49, 1956, pp, 281-285 (ids, J. .SelEstimulaion on the rains Is we fo stay local efects ‘of unger Sex, anc drugs" in Science, 127, 1958, pp. 315-328 ‘Olds | 5 Milner, P, »Positive reinforcement produced by clecti- «al stimulation of septa area andl other regions of rat brain” in Jour tof Comparative and Physiaogel Psychology, 42, 1954, pp. 419-4? 7. Vincent Dethier: Hranirea la muscé ns ay duo eg ata animale al efor comportement de hire este cel ma la nels finde eee wets Mite ahtys em aceon tirade tetaon i es Serta SESS to tm tn nsec ieee aerate hae pbriteaninen tt enncat Sd herr cuntenarg Acres taomeity Ee irenenace aaenare ra Sauinremineaumnieenrarre hse haraen clases To Krew y(t eurostommsca 162) masctap semaines— ” Dogs Monk 7 ‘iocent ether Hrd a9 98 Few 7 ‘imal cae conan ala mca dae ke (aml Seti eges tee Inge 7 etn net Li = ~ ce tm altset de recep gust - ein ating dow supra, Dac muse ext acto eva pts re Sigaei eae ieee etn se ee ‘ici veclem en prinipi al inte ee 2 i tcc ae retage din nou masca mal ete Instat) ia Ape lle ec comets savas pen ace ‘po moti masca nun rcpt pn cae a fst al pu sur nervoase Ini-un set decelule nervous (ene ene PE ttn sah Presi wa Seg din now, lade aceastd data musca v4 Soma teoneiceiucmeme iy MM fying es ea te tea pot excite urmitrul set de celule nervoase progr 85 ‘apa neindulita (aceasta reprezint& un contrat al efectelor stirmaliri Sven erin insite rovecindtle sd se a imccanicea picoaelor de ete fd), ve va constta ci extnderen rst se coc evict muschl ereentind tenia me inp Aducei musca din no Ta ap inl Chir tt aparte sane ontne pone aan Gig excaia svn produoe is. Aca experiient este aut pen acest sistem find expen cn Pe a carat tha demonst usc pote gusta eu pcre ioe. Am putea sebum, de ons aaa con Wem experiment pst elbort pene a aspnde are ¢2lazahirl in apt Umtorl experiment et tnd eo ie thoes: Cat de penabila este musca la zabir? Putem preg ase, Poste exces cu suring rn nal pe cae ‘lpr cien cares conn concentap dere de air ute “SUN. sein nseucfnl el Deter 90), {eas oplince pane muse ah el pectin proces vo iapotek cea concentra de zahir din apa este sul pragul seria! MN mustet Este umilitor sé comparim sensibilitatea mule! cia nos {rs lindo serie echivalena de solu gi deternindnd I care dine ‘he icepem 38 simfim gost, Vor descoperi cio muse infometal fe mttmaisensbils"— de aproape 10 miioane de or mal sens poten oe cope de ndrument SS Es in aamearia ena bovt a 7 fala. apei pind cal picionele aces ‘ins sa ap nome usa cu grit pala supra c Praia apei pnt cn picid aes os% Dougie Mook ‘Ce inseam ns acest her? fn mod evident, acum ae oe ceva ‘care impiedica declanarea reflexus extindet profes In gus ul cule, aa cum se inimpla iain. Cova treuie a8 lacheze oo inhib acel reflex. Acosta este un alt principal funcional sist ‘mul nerves: o celuldnervoast sau un grup de cele, poate nie ‘sou suprima actvtatea ator eel Alc, acfioneazi ceva cave ist activitatea celulelor nervoase, care altel ar provaca extensia protosc-ulu, ‘Acest mecanism inhibitor tebuie ci este declagat de ceva ce fine de hana cares fl acum in inter corpul music: Pan Is ems, ‘flex era activ Mine ea musca sf se frit dar acum eee ‘la, ele nu mai poate fevoeat Agadar, ran pe cate a ingersto {eebuie eX acjioneartundeva in coep ste inci st provoace hb. si figura 7.1), Nu sti ined unde, afac& mare sem intern ne ‘unoscut eu un X dela enecunoscut, pe igus Unde si ce este acest X? Deters cole sti au localiza intro serie de experiments elegante implicind inreareastomacul injec. tle introvenoase, intreruperea iilor nervoase si mull altele — tos. ‘tw acestea la mused (Deter, 195), Atunci cn hana este ingerati de ite misc, ajunge mat inti fa ten sae destocrecunoscut ca indo gina citva analog soma ula oament De acolo provind care semnail inhibitor? Bac ag arsta lucie, atunl prin initurarea chiral gui nel mule ‘are deabia 2 mincat a teu si provoace acest foame din no. ar lcrarle enti atl, Aga init X nu eae fn bine, hrana ingerath tree din gust int-o zon ingustat — sic ilar intestinelor oomenilor.Atunci i inhib, oat hrana di inte tin mecanismal nin Dac aga arta crue tune pasa Be Pein intestnul une! must infometat ar tebui sinh hres 9 ‘si induct senzajia de soitate. Acest lua este echivalental ritrectale li mos, dar poate fic Inhib acest ocr husies? Nu (© musea Mimandi cieia i se inoculeaz8 apd dulce in intestine este ins Himsa ‘Asadar, Xu inhbitor mu este nic in gus iin intestine. He ‘are in singe? Hrinira intravenoasi Ia mused poste fi realizatd (eu © foarte mare gi), dar chiar acest cr esueaz in crerea sen fie le sajetate la uscd Xin ext fn singe ‘Apa cum spune pi Dethier,.Nts prea mal rimine mu in muses” (1942, p52) Mai exist ate pst, dar fake au fst see Vincent Dat Hab ows 7 ‘cia, pci eet he a ros dco ing pa {enim dgesr urate dng pe uc ce {ort sre adn pp tenn Su dove inp chlar pre co experneniao fe Indpueze ae pare sledge fe ona cma re Ec lh nadine de vega lp eo rar ace et de nerpe snes vt tl seems Din aces pee stata dig un gem de ce Ic nervone nel meet —conduce nso: Deter oe To eaizat ii arte mil gtd sgl a clit Serva east Dap cam deere Dee coterie ee aan care ci mete mass 192 p. 33), es aces pci experimentl mie ace de a nj pe ciitor cum ete ental foes la anh (Sept acest cra poate fvevo orcae valor cela cumn ev rl altri) een Corfnc in apt dud pect. inprimal tear extra de cl lose mete! coperinent i eel ph oogc: ecare dite ste Perimeter tue asp wel pi astral om ns nib pee neil res? Ce i umplut i mod afc pau arta ch nu, Conde theo nervull cuenta nlc nh enti Sheen ‘hho continats? Ba Dati colegio contol titer tnd tone pools pe rnd Te ingl metodo sce stn deca ne arts une prin ‘uncontested pervs. xh ef os hfe Ele Wieser mest igs ec 0 It evens pote mie aor pf tin ten mal aca (ea) cw fat pun activ Gi) Care a un {Slutr ene ne ponte src poate Indra o havi sata ite und Cu ote ace, pcre hea int* Dongs Mook ‘lemente mici,fecaredintre ele find ,porit® sou sopeit”. Come plexitatea poate veni din faptl i sunt att ce multe, dar, cs toate scestea, tot aces complexitate poate f descompusd in pa simp ‘Le fel stu lucrurile gi in ceea ce priveste sistem nerves, Diferen, fa const in aceea cl noi suntem cei cane creim computecle, deel stim cum funcjionenzit! Studiul sistemulal nervos este un sta Ingineriei inverse, Avem ai coca ce face sistema, Cum face el aceat era? {in sft speranjaautoculu este ea cititorsl si fi gist ceva din plicerea estetcd a cercetiri i descoperiri. Repet exist doud sun ‘se ale acest placer, Prima, un om de sin are vorbeyte despre un experiment frumos" chiar asta vies i spund Ierlntente. Aeot {apt se apc incluslvcelor mai simple experimente, pe care cite, rule pote conduce singur. Introduce pieioarle must! neinsete: ten aps cura gi nimic nu se va intampla introduce pet pi cloaree in api nlc gi voi vedea hntnies, Cine ae putes fol «i (a) musca gust cu picioarele, oferindune o nous perepectv po ‘are so udm in considerare gi () acest experiment arte ucts "ile chlar aga stau? lar apot se opreste si rime aga, das dacd fa. ‘om 0 mich inczie in gatul apts localizim nervalrecurent lez, musca na se mai opreste. Am gist controll inhibitor cane Hine haze in fr, Apo nal dees nd, exist o simphtate elegant a sistema de Ine in sine, arta in figura 71. Receptor gustativi declangeaza ‘exter ale pailor gurl, care pun gran contact eu solufia tale {3 Acasta ativeaza hres, far hrana se mig spre ntecirul mp, ‘ei, Odatainuntr in canta sufclent,heana activeaz8 conta inhibitor care descurjearacontinuates heir Pin doar wt de pr tin, infelegem cum kent mascara cum o mnancd si curk oo ‘efine dela a mnca prea mult Dethie ar tobi 8 cel a abd lima euvént ic: acest moment este imposibil sina te mini nezi ca veneraje si umilin in faa odin, framusei gt complenth, {ihuniversului” (1962, p 5), incr Deter HA I 08 ” Bibliografie: son enc 188 bute Vow ena Sn ai 9 Di Vagina ey nS Liman 1 Rie i) Acs so Ian Pe Nw Yr 3) ae ert Vs ey iy A nc ilo he a sola ii an net Pres Case MA. ‘nhc ct geri ey sein i Tepeypholgi, 15,1958, pp 129-140$3 Grama Codes ee 0 vol Clute nervoase sunt seni a stile clctic, ate nck fine ur efect le activarearifealt @ celulelor cin jure veal flu © asl de stimlae artifical a hipaa ate proce fiir cit simu: dacS e ali o serie de Wun letrice prin electod, goarecele va intrerupe orice activi Mecaremdestigur, evs dplas acolo unde ete mnenrs 5.8 Wai ne hrSneased, Dac se apres cuenta goarecele se va opr Fe inat- Atunei cand earental este pornit, acest va rela rs (Cours, Levak yi Mile, 1965), Toa seuim tate acesterezultate —lezarenacelet grup dece- [erin ccteraboegte foames, fn imp ce stimalarea lor 0 decane yen fare ct ebjinem o imagine coorent. Preach acea aie acre Wit tnbuie st evece 88 organizeze sis8 conduct comportamentl Bovine Pent ceva vreme, oamenti de pinfS av mumit aca tcl nce cetrul dr, deg iment 0 mai umes at Nin present Pt acrurile nu eros att de simple In prim nd, leziunes cave ses hranines abot 31 bat feapitolul 15), Poate cS manipulvile ent ant avetau, de apt, doul sisteme, nu doar unl. Dac aa ste Fees pone ch exist un mad prin care acestea fe separate, Pet is putea Bstdite pe rin. HVojtns a sto modalitate de realizare a acest ier, rebut ujnean in dsc totus alts drecie de ceretare, Prin aceoas pe Fits evenen din ce in ce mai clar ch celulele nervoase comuict (inter celltt prin internets mesagerlor chic, sau a eu Memmutivriio O celula servos o influeneaz pe wrmatoarca el Hh in spafa infracelularo canitate micd de prods chimic, ne Witnransmijatorul, Aceasta mick inckrdturs de produs chimic uccaes apo de la prima cella spre a doua pl face ca acca cell Hea tc mat activa excita) ema putin atv Gini compa West copitolul Neu hae ack diferite ssteme motivational sunt strains inter sgymetat ir ener cesta a putea 3 depinds de diferiii meager Fines Duck aga st herule, lear putea stinala sfc. pros [men ca vem st timulm ereeral nu prin caren eerie cae peeve celutele nervense in mod nesisrimina, i chiae prin neuro Alanon tori chimis Dacd un anumit prods chimic poate fect i itt irs 38 afecteze pe atu acest Incr inseamnt ct cle dou ta put separate, Dar cum pot fi stimulate structure de 8. S.P. Grossman: Codificarea chimica in creier floats encom npn eal eco earn a wea de-a face cu noile i tne do acy me mete de manplr nine at 16) Tino pete at de ec cpt hpotalamals I ore de aborstor pute produce un ania are sina undinoe sau sa ‘iol 3) “ht perat aioe ere aa ain! wen discomfort evident. Apo, pens un experiment de ti incomes cen eee102 Dough Mak !adincine ale cvierului pein prose chimiee? 8 Grossman a git ‘un mod in care se putea face sees oer Schastan Peter Grossman (1984-2000) a niscut la Coburg in Ger ‘mania 91. pleat in Statele Unite in 1954 Sa unt heenfa ln Univers state clin Maryland in 1858 si doetoratul a Yale in 1961 predat la [Universitatea din lowa,apoi tn anu 1968 -a muta la Uaiverstatea dln Chicago, unde armas pind la pensionae i retragerea fn Ha. wali cind a less ndrepteatenia, dup cum spunea el spre ursele de canoes asupra alot huceus pent cae nu avusese rio ‘dats timp, pana than 2008 end a muri Greman sa ineept catiera in damenil exci, interesat de lulburdvile mentale i posibitateatratamentula chimic al acetoen, /Acasta ef oath are de coretae io dezvoltare exploit acea Perioudl trtamental bollor mintale cu ajutoral medieamentcloz Pups cea lucratin cade noulu labortor de psihofarmacologie (ts slid efectelecomportamentale ale mevicamentelor) le Universitatea atin Maryland, Grossman a mutat la Yale penta studlampreund ‘cu Nea Miller (capitate 1 gi 1), Pentru cd boil mintale stn in sine foarte complicate, Grossman 1 deci inceap cu problemele mal simple” legate de forme sl sete, Un alt student a ui Miller, B- Coons cereta heirs 9i Bat ‘ul avociate stimula la soar ea rspuns a stimilaren elected ‘ hipotalamusulu. Died acestea era infuenateimpreund pin te ‘mulorea electrics, puteau fi ele afectate separat prin stimulare him? Pe vremen aces, doar doi newokransmifitorlfuseser identifica (intr sutele care au fost identifica! de atunl). Unul era acetol- abreviat cu indulgent, ACh ia cellateranorepineein, abe int NB, Aste, Grossman a inceput cu actin, Proce ea de a am Planta in erie, in hipotalamusul lateral, de aceasta até nu un fit ‘subi un tu foarte subir cuneseut sb ume de coma, Pin sta era posi se njcteze cantiti mit de neurotansmifitor ‘himie— NE sau Ach — dict in reer Alo, produsel chim at fe injectat urna st afectezeealulee de lnga val canulei care eat senile la acest mesager — i doar pe acelen. ectele acest experimental lui Grossman aa fost extraondinare. ‘Atuoe ind se injcta NE in canta minime nei goarecle mn a, dar nu bea. Ntuneicind we injectau canttai mic de ACH prin ot canul animal bea, dar nu mained, Aste eile cave contro: SP Grenaman: Codie eine In cree 103 rie, dar pot fs Joo hin i atl se supra anatoric pe swan su gu earn ect aceln aun Insc ent omer ete ACh pre pra ter ceria atest aoet e iene eoeeerenmmne te este: jsoard 1/20.000,000.000 dintr-un metra. ‘pie man nce en ai avin, fect def ee ia frit de cee pots fost bine * sapunoul de hrknite, pe deo pare, sin rSspunsul de Inc popula de colle ar pops Minpicate It, de int come oak pre Chia ap, Grossman att Posi seat expen ears hse de prt Growin dees ner unto ler comprare at ater ne reece xem de vse con rosman Ifa an singer nes ns eee 1 a aria ra pincer 2 2 ass inaral eo ln dha ime ie Serer r : ase gi 0 alta directie de cercetare legatti de aceast Wan er hem eg eee meogend Sorte pt emo oe tra tat iota sts conta Ete aces prststurs pin cae104 Douglas Moak lace recompensatoie a creieruh eu cela let a sca joane: «ein condi experimentae dfeit: Mot mult deat at efctle rs ‘compensator ale stimuli latral-hpotalamice eva alctte de ane le inte aceleag variable car fect ins ingranes de rand La tm poarecede-abia hit de exemp, tendinga de here era wee ‘i ir valoatearecompensatorie a stimuli ateral-hipotalamice de ‘scmenea.Dacd yoarecee era infometat amble rau ereseute. Ln alti parte a sistemului de recompensl, au observat efecte pale ‘cu motvafia sexual n funcfe de cresterea st sieve aestela, va, Jaren recompensatore stimuli electric #aclei pati a erie lui erytea so sede Iinvrmusilenoste, a fos ident important neurotranenie {or in sstemal de recompenss tanume din un membrn al asec lap fami chimice ca gi NE Unele date sugeread leeeaten de Promina tarsitor in circitele compensator ale certs pate rou fet compensa. Acetic Se poate nip ni al ‘ss recompensele biologic, dar seu drogutle care alleen dspoctia ‘sau chiar wasted de recompense" cam a exaltarea din ‘lo enor sa al cure video (pentru csc veri Kala 200), ‘Stu asupra scifcii chimice” i rlul neurotransit ‘lor in evocarea 9 onganizarea comportamentll motivat seria nol ‘pitole in inelegerea roasted supra controluls compertanentula Ale ctr ees, ‘SP Grossman Coiigaoh EHIAIE I eee 105 Bibliografie: {Lateral hypothalamus: Lear Lava M9 Mls NE a seek eng see x by electrical stimulation” in so ange Se, fa 1p 10-13 oe roca ating ding led by de denen ce hotnerg stilton optimism Scene, 132 Pn renengle stimulation of man SF Dis aden archon yp mean nn Jr Paso, 202 192 rar : r Hoebel, B.G. ¢i Teitelbaum, P,, ,Hypothalamic control of feeding inf satin Se, 155,.902 ppa76a77 an Mili pcg eins 7, Wadsworth, sont, 2 wa le Canal imltion anther ne apres woman ant nan Pag 13 186 pp 001089. Roger Sperry si disectia creierului ste crienul comps din esau ncfionee ca un ne? $i dc ‘min dscute prima ipoteza eimplicai an acest lara ssupra com ‘epi nonste despre mint? Sund foarte ciadatdachgndim here «fel. Suntern obgouif sine gnc la mina nasi ca lao erate ‘unitara pins ln rma, vrbia despre mints noastd nu despre mingle roaste: Ne ingelém curva? ‘Manes tui Broca consacrat central vor (capitol 4) a sugerat «tie oabordare tn pci componente, in een ce prveste hanna "09 creer: vonbin era intrerupes printvo lecune drat pe ces in timp cele ipart de funetonare mental imaneat sparen in. tact, Mai recent, o dovads chiar $f mai puternied fn sped une] ssiviziun a mut ncadral eer a vent din expesimentee oye Sperry vascalor acestui asupracpacer pacer Royer Wolcot Sperry (1913-84) ea nfseut in Hetfrd, Conneticut $5 ua cna imi engl la Oberin College distnganse att ‘atl, ct sca bun student Dup ce g- objnut doctoratul la Chica ‘0 in 1941 otra a Universitatea Harvard itpreana eu kaa Lashley (capiolul 5. I 1954 sa matat la letittal de TehnologieCaliforn Unde a rimas pr la morte, Pentru a injlegeexperimentele de scindate a creierule, va ne eats facem o surt digresine pentra a arunea oprivireasupra fallor nose via Figura 9 prezots oschem para (mult impli a sistemas | vial man, Pate lumi exterioare car este viz ui cp Dizm este projets pe supraafareceptone, etna a fecal och ‘ot imaged pe retina este versa gc sus fn jo, pent cd ravee sole tnd tr’ prin sca pupil chill aml or spre retin Acele celle fotosensbile comunic, inno sere de stadt ger Sperry plata eer wr few Pe arb per la Cente scene eva dn ci ‘Meu cpl zal =o Se a “et ‘wa an de Mo Evi 0204 ete Ma. “ie dnpni ot wre em tee pamela toes eteacoy ted ar cet ne Soret ina agra dn ceca ae er tl este organiza ate incitinformatia din jumatatea sting a fech> nee an ees gar Iiiin Feds tat ea ri cred. a Rr aeathr aecner we j ipl a rts tg wee ein East spare apt cep prc ng ei sn Sinktintimplncrs conc pvt emstrs rept ince cum dpc nl vacuo ec perch ma esto ver Es otra mi area dopa, me Aa ac exist un abit tnjutte dept cmp Val pects buie t aratm c inmates de ies rin tra dept ace we np mai viz‘Douglas Mook ye Spy ai Estirpasescorpulul alos fost fees chiar ga cameni a 6 ‘ultima sue csperat in inceraten dea conrolaatacurile eilepti- Cenetratabie, Activates atacurlor ncepe tn mow pic intrana din- ‘rare si se extinde ia cea zara corp cals restric: \oneazs\ activitaten cerebral anormal a una din parle ereeeul, ide aceasta ate originea, Aceasts procedura — ear, desu, ste fplcats doar dupa ce tate celelatte modaliti a epaat— perite ‘nultor pacieni sii traiasea viele normal, cea ce inainte mu era posi dae find atacurle repetate, Mui astiel de pacieni sat oferit pentru studi experimental Jn fucatecxzabiitatea lor de ase deseurca in lume a fest, bein Jes, monitrizata. Cae a fst efetul unl astel de operai adicale fssupra functions senzorale, moto i cognitive a pacino La spt réspansul mitra fst e8 lciunul. Comportamentul pa ene era de neistns in compari cu celal oamenilor neoperi jute vedea normal, se putea migca normal si puteau gin nor Toei fourte mare ealedeconducore a eeierali lor uses ‘Dac acest lucru nu avusese nici elec, lle serve act ‘oe? Pontes a preatianpina pribusrea creer, dupa cum a s+ frat Lashley in mod ironic? Cu sigaran, Un grup de medic, care efectunsers operat de scindae a cen Jui studiaseraefctle pe paciegi a propus ll Sperry yi asciailor is se aliture une echipe is concenpa masue comportament ra pate sorprinde mai mule din efectee subtil al lez eee ful, Aga ag Seu. Ca uemare, sau dat seama, mai ini de tate, 1 pacientes cipabil is mise chi. cesta ser c nut Ta orice urs putes f cond oriunde in cade sistem ‘iraalcind paclental Ts migca chi imprejr. Pentru a impiedien ct, sim ra prezeni forte rp loci diet di carl ii ibe sublet fn. acest fe, input putes fi estefionat tis pe epic din creieal pacientaeh — conta experi! Tn spe ‘al, cesta pte restricfionai la emisfera singh sau dept Mai exact, nase de experiment ar putea aeata aa: pacintilor lise instraciunea dea ii fia oc pe un punet din fafa lor An ‘i stn vizail evr 8 prezent in para stinga su dep a puncte afc Stimuli vor prezenta foarte rapid — pref de mal 109 Meta depen Pid ncn ae al Pein Je20 devia alata prt odo Sarg dpi eas ch tims amr iplstocmiis er opens ost tne) pce ‘enti vor inteebaice au vlzut dad au vizut ceva10 ‘Douglas Mook Tagua theta azeaaee ae Sede occate sree eared Sia ee Ta nace ae wiratee ciao meen aera In schimb, daca informaia este trimisa la emistera stig, pacien- stat aera nena Peete ae oe dept ri nc cna a ace generator de vorbire. Pacintl rs poate, prin vorbis ne spe 1 nie despre acest cra Tafel sau lucrurile ci Dac o imag dup ce un abet a fost eta cu ingra a preventatemistere dept, pcienfi Putt alg nr, pen angered alte soe flo sre de i stn conta de mira emp) Tata, ‘una cn ise spunea c lopunesed conc wea spunea fi simp ceva ta esl Poti? Am rispuns corel? Cum e far {pot alg obectl crt de vee cen i ean vat Ee fern stings responsabia penta vorbie nu gta nimi despre ce vai seemistoradreapl, Roger Sperry et Sette ereborulal a Pe scr se parec input yz sti din emis dept anemia nl pc Mal pent ch pectval cal pcre a eran frvnal format, fst dstrus, Apaatul vorbti m poate genera Unume petraeen eve evista demp perch sp sma mfr sting mu mat ice fae sou vede su si te cir dep Scurner clr dui amit ale reer pote ave fete ea sno Unpaceeateltaeeerete end ponte earner rite ct canna tng (lia de este dap) pe re etre pt un dvens Mina Grespt (dio de emsera wisp fice est cat deine i pe depart tot ominers Rae ca care operand si pai de aces fe) Emisern “Ions nan costs prormang nt de seu vad ume inn gh tse erp nn de ea ir tc el sep cals ako gre Ea ice eine, crest ma pom ores despre ta. Chia nara hbo stort unite de pan! porta cin imp ce man or sages mst de ncn deep Fees in wea 11S) chen dn ou Este a9 cm ne dot mi Bcoto- ind pa ry sc id oni aera dw tn ele douk ums cee ale cers <(SteSenvfite ogi va svanet mol dat ind cere lotta are rut anumne ase nformafia de ao rida ate nat peice mame ete tans (pent csc, svoNGhozanig Tey 9 Magn, 1938) In plus, descoperisle ont Isha taeplonte oso Examining simptomele eestor pi visi cna eal de» rogeconelzi ko a ie att ie veme tel dnt not vem maul Dat “sae” Bun mi pont su do sale, su dou ine, ous eee dou cate le contin, do cent de cog ol cent 1a sae (hrc, 198, p34). sr smplomeleseparain n.d pi acolo unde am fy ants neg ste eg i Roger Spry np el Nebel eli gn tnd np dal cool aca cerebral, David Mabel sorter We= Douglas Mook Bibliografie: Chorehand, PS, Newnpioapy, MIT Dress, Cantidge, MA, 1886 Gazzaniga MS. Th seed baty, Apletar-Centay Gro Nan, York 970, Gevzanign, MS, tory RB, pi Mangun, GR, Cognitive nein. The ey of he ind Noon Ne Vor, Ts Sperry RMX, The reat cerebral commits” in Seni Ame- iat 20,964 2°52 Spey, RW, WA modified concept of consciousness n Payee. so Reve 76199, pp, 832-538 Spey, Wy Some eects of se Ireegere Nobel, § Decembrie 198, Decree ec 2004 dela ip! /nobelsze any mena BL /anc ture, 1981 Sperry RW, Some eft of dsconnetin the cerebral hemisphe- ten Sie, 27,083 pp. TES MOTIVATIA SI EMOTIA10. Neal Miller: Frica — instinct invatat Jn ance au urmat fonda behavioral de ctre Watson, 5- concn meresct gia exfins, O nous generaie de experimentator fi (anal a teat in cena arin timp ce acest au mas beha- vent pihologia era menit af studil obiectiv al comport art eau plant studi intr-un context al vast recanoscand roe al multe influenf asupra comportamentu det pres ‘sass Watson, Una dst fgunle proorsinente care sa evident Fite ace eneabehaviorig” a fost extraordinarul pi energicul Neal ieNhiterSingura persoand care apare in doua dintre capitolele eet eri Medi Edgar Mier (1909-2002) «- nscut in Milwaukee, Wiscon= sin Sa ht icon ia Universitatea din Washington 5 doctoral ‘he unde mat tai a i devenitcrcetitor in cadral stitute Wait Usane a universitfi. A fost muri profesor Ia Yale, unde 2 at pang 1966, anomentn care a ata a Uriversitates Roe (etlor La tnceputl anilor 1970, predat a Fcultates de Medicin tnvcadral Universiti Comell Sa Intors a Yale in 1985, ca membrt iat in cercetare. ‘Chatibupile ut Millen domeniulpsihologei aw nceput xt er sagan snap fil instinct Inv fats roll acestia I confit ceitoua dive} de ceretare asupra chrorane-am opritaena ak Pensa totagl mine sa activa sa aplecat spre studiul mecani- viel create implicate In motvabie (Miler 1958). De exemple, fap rae rare poate fi provocats prin stimlarea electric a creer Te agua et descopert de FE. Coons in aboratoral a Millet Mia Rese Miller ea concentatasupra medicinet compartment a epecialasupra tehniclmumite biofeedback, flosit fn prezent aes ye tra varetate de condi mesicaleincluznd hiertensite eepate pment Academia de Ceretarea Medicine! Comporne Dusalas Mook: mentale a infinfat in onoarea sa Premiul de Cercetator Debutant Neal E Miller, lar Asociafia Pathologic! America 4 inna

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Temperament Teorie

  

  Document15 pages

  Temperament Teorie

  Anaida Filipoiu

  No ratings yet
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Psihologia Muzicii

  

  Document138 pages

  Psihologia Muzicii

  Alexandru Bob Vlad

  No ratings yet
• Abordare Cognitiv Comportamentala Într Un Caz de Bulimie Nervoasa La Adolescenta

  

  Document6 pages

  Abordare Cognitiv Comportamentala Într Un Caz de Bulimie Nervoasa La Adolescenta

  Anaida Filipoiu

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Salovey Si Mayer, 1990 Importanta Intel Emotionale PDF

  

  Document27 pages

  Salovey Si Mayer, 1990 Importanta Intel Emotionale PDF

  Anaida Filipoiu

  No ratings yet