r!

Descopera aventura,rezo/va

enigme/e i mai apoi...

\J

,
o metoda practica i comp/eta
What would
you like?

 1992 Usb orne Publishing Ltd

Titlu in original
LERN ENGLISH
de
Nicole Irving
1997 by EDITURA AQUILA '93
Romanian edition and Translation
ISBN 973-9319-17-3
Traducere:
Claudia Eftimie
Lector:
Claudia Eftimie
Tehnoredactare:
Editura Scripta SrI. Oradea

EDITURA AQUILA '93

ORADEA

Cuprins

Cuvant inainte
Ghid de pronuntare englez
Glosar (termeni/notiuni gramaticale)
Substanti vele
Adjectivele ~i primele notiuni des pre verb
Timpul prezent al verbelor
Geni tivul in's
Imperativul ~i MUST
Propozitiile interogative
Propozitiile negative
Cateva verbe de exceptie
Prepozitiile ~i particulele
"Cine", "ce" ~i pronumele reflexive
Prezentul continuu (continuare)
Pronumele personale
Verbele la trecut ~i adverbele
Imperfectul (continuare)
Aspectul simplu ~i continuu al trecutului
Present Perfect
Participiultrecutal verbului~ipronumeleposesive
Viitorul
Formarea viitorului cu going to
Gradele de comparatie comparativ ~isuperlativ
Would ~i conditionalul
o scrisoare
Explicatii gramaticale
Raspunsurile ~i solutii1e exercitii10r
Numeralele, datele, anotimpurile ...
Dictionar englez-roman

Cuvant inainte
Aceasta carte va permite
invatati regulile de baza
gramaticii limbii engleze
puneti in practica cea ce
pe parcurs, insu~indu-va
cuno~tinte.

sa
ale
~i sa
invatati
noi

Pagini Ie 4 ~i 5 va prezinta un
ghid de pronuntare englez ~i un
glosar. Glosarul va explica
termenii gramaticali care trebuie
~tiuti pentru a intelege mai bine
textul. Reveniti asupra lui daca nu
sunteti familiarizati cu telmenii
gramaticali.
'

Personajele principale
Pe pal'curs ce Inaintati, veti face cuno~tinta cu anumite personaje.
care detin un 1'01 important va sunt prezentati aiei.

Cei

Primii sunt Susy ~i John, deoarece ei sosesc la Bridgetown, pe drumul

care duce la re~edinta Fruitcake. Ei au venit de la Londra, unde de a~tfel
locuiesc, pentru a-~i petrece vacanta Impreuna cu familia Fruitcake. Ii
veti insoti pe parcursul acestei carti.

Partea principala a cartii incepe

la pagina 6. Fiecare capitol
prezinta un punct sau doua de
gramatica, iar banda desenata va
prezinta utilizarea acestora.
Toate cuvintele noi sunt
prezentate alaturi de traducerea
lor. Cititi explicatiile ~i banda
desenata. Consultati lista de
cuvinte noi dind va atlati intr-un
impas. Daca va va fi greu sa
Intelegeti, apelati la tradueerea
bulelor.
Aceasta traducere nu este mcuta
cuvant cu cuvant. De fapt, nu ne
exprimam tot timpul la felin
engleza ca ~i In romana. A~adar,
ea constitue traducerea cea mai
adecvata cu putinta.
Pe parcursul fiecarui capitol veti
intalni eel putin 0 ghieitoare sau
un joc care va of era ocazia de a
pune in practica eeea ce ati
aeumulat pe parcurs.
Raspunsurile ~i solutiile Ie gasiti
la paginile 56-57.

John Miller
Fratele lui Susy.
Ii place plimbarea, cataratul,
plimbarea cu
bicicleta ~i
mancarea.

Sarah
Fruitcake
Prietena lui
John ~i Susy.
Ea i-a intalnit
cu un an In
urma in timpul
vacantei.

Ii

Emma
Fruitcake
Mama lui
Sarah. Este 0
scul ptori ta
destul de
faimoasa.

Phil Fruitcake
Tatiillui Sarah.
Fiullui Frederick
Fruitcake. Lucreaza
pentru 0 asociatie de
caritate.

Softic
Cainele familiei Fruitcake.
Curajos ~i neobosit.Cateodata mai e ~i
nervos.

Susy Miller
Sora lui John.
E mai in
varsta decat el
cu un an.
plac romanele
politiste.

Christopher
Crook
Talhar international. Politia
din Londra
are un dosar
des pre el.

Fangs
Pi sica familiei
Fruitcake. Curioasa, Ii place sa
fie rasIatata. Ii
place sa-l tach ineze pe Softie.

De retinut
In aceasta calie, abrevierea (pi) Inseamna
ca cuvantul sau expresia In chestiune se
atla la plural.

* Acest asterix Inseamna ca verbul care urmeaza

este neregulat, (verbul al carui timp trecut este
neregulat). Verbele neregulate din engleza va
sunt explicate unde este necesar.

..1~
CLLt)))

'...Ghid de pro nun tare englez

Pronuntia In limba engleza difera
de cea din limba romana. Unele
litere sunt u~or de pronuntat
deoarece ele au tot timpul aceea~i
pronuntie, se citesc la fel, iar altele
se citesc ~i se pronunta ca In limba
romana (adica "b", "k", "]", "p",
"t"~i "z"). Totu~i, multe litere ~i
grupuri de litere se pot pronunta
diferit ~i pentru a ~ti cum sa Ie
pronuntati corect, cea mai indicata
modalitate este de a asculta cu
atentie cum vorbesc englezii.

e la sfar~itul unui cuvant nu se

pronunta deloc : bike, shine, like
cu excePtia cuvintelor formate
dintr-o silaba, unde "e" se
pronunta
scmi: he, she, be;

ee : se pronunta tot "i", dar putin

alungit: see: green.

i se pronunta

ca In limba romana

(adica scmi): bridge, river, is;

- asemeni sunetului "a" din casa:

bird;
- asemeni sunetului

Aici va sunt prezentate cateva

VOl' ajuta sa
pronunta!i corect literele al carol'
sunet trebuie Invatat. Atentie In
schimb: pronuntarea In engleza
difera, existand mu]te exceptii.

"ai" din cobai:

ew se pronunta aproape ca un "u":

;ewel, sau un "iu" din romana:
new.
ay & ey se prol1unta "ei" ca 111
piei: away, they; ea se pronunta
cateodata exact la fel: great.
ie se pronunta "i", care poate ti
lung: piece, sau scurt: fi-iend.

bike, white, shine.

reguli care va

o se pronunta ca In romana: dog.

oe & ue se pronunti'i "u" scurt ca

unghie: shoe, blue, clue.

- asemeni sunetului "0" din oracol

dar mult mai alungit: old, phone,

In majoritatea cazurilor este mai

alungit decat In limba romana (vezi
un dictional' bun): school, look,

good, poor.

oi & oy se prol1ul1!a "oi" ca In

baietoi: boy, soil.
ou se pronul1ta "au" ca ~i 111aur:
about, found sau "0" mai alungit:

four.

ow se pronunta

u se pronunta:
- asemeni sunetului "a" din vaza
sau casa: but. up, jumper;
- asemeni sunetului "u" din lut:

cateodata

"au":

cow. now iar alteOl'i se pronul1ta

"au" ca 111dlau: show. window.
ui se pronunta

"j"

ca 111indiciu:

builder sau "u" ca In ureche: ;uice.

put;
- asemeni sunetului

"iu" din fiu:

stupid.
ai se pronunta asemeni sunetului
"e" din etaj: airport, pair sau
sunetuJui "ei" din lei: painting.
aw se pronunta

"0" ca In anotimp:

draw, strawbeny. Cilteodata, acest

sunet se scrie 00 (ca In door), or
(ca In for), sau our (ca In four), dar
pronuntat

111

not, got;

home, no;
00 se pronunta "u": uliu, u~a, dar
Vocalele

"i": tea, please, sau

"e" ca In elefant: dead, treasure.
eo se pronun!a "i": people.
ea se pronunta

mai alungit.

1 Gasiti toate cuvintele citate In exemple la vocabularul de la paginile 59-64.

Consoanele
c se pronunta "s" In fata lui
"e" sau "i": ;uice, cinema;
sau "k", ca In
kilometru: castle,
cup (ck se pronunta
exact la fel).

Glosar
ch se pronunFi"tch": church ~i "1(;'
dupa "s": school.

cuvantului) se pronunra"z"zebra: is, clothes sau "j" ca In joc:

treasure.

Acesq~1osal'-va prezintape scurt

principalii termeni gramaticali din
aceasta cm1e.

g se pronunta gi Inaintea lui "e"

sau "i": orange; altfeJ, g se
pronunta normal: bag, go, garden;
un "u" 'IIpoate Intari: guess.

sh se pronun!a "~" ca In ~arpe:

shop, show.

substantivul: cuvant care denume$te

lucruri, fiinre. ExempIu: $oarece.
pronumele: cuvant care tine Iocul
unui substantiv. Exemplu: ea. al meu.
subiectul: substantiv sau pronume
care sufera aqiunea exprimata de
verb. Exemple: $oarecele mananca.
Ea mananca.

gh se pronunta uneori "f': enough,

jar aiteori nu se pronunta deIoc:
straight, light.

th se pronunta ca un fel de "t" pu~

nand limba Intre dinri, Iasand aerul
sa iasa u~or pe gura: the. this.
tion se pronunra "$an": expedition.'

ng nu se pronun!a foarte distinct;

multe cuvinte se termina In "ing",
aceasta termina!ie pronun!andu-se
ca un "n" nazalizat: sing, bring.
h se pronun!a aproape Intotdeauna
In engleza: here, holiday, hello.
j se pronunta "g" ca In ger, jumper.
kn se pronunta "n" ("k"-ul nu se
pronunta aici): knOw.
1 & II se pronun!a ca I-ul din vila:
ill. holiday; Ie de la sfar~itul unui
cuvant se pronun!a "al" ca ~i In
mamaliga: table.
qu se pronunta "k": quick, quiet.
r-ul din engleza se pronunta aproape ca In romana: river, forest.
Er se pronunra "a"cand se afla la
sfar~itu] unui cuvant: mothel;
fathel; brother
Terminaria our se pronunra
la fel (a): flavour2.
s se pronunta ca In ceas:
house. forest; cateodata
(mai ales la sfar$ituJ

w se pronun!a "u" ca In uituc:

want, away.
wh se pronunta cateodata "u" iar
alteori ca un h englezesc foarte
aspirat: who.
x se pronunra cateodata "gz" exit;
iar alteori "ks":expel, fax.
y se pronunta "i" purin alungit:

crayon, you; uneori scurt: nearly,

ready, stOlY; iar alteori se pronunra
"ai" ca In cobai: by.

Variante:
Atat In Marea Britanie, cat ~i In
Romania, exista mai mu]te accente
regionale. lndicariile de mai sus
corespund englezei standard din
zilele noastre, fiind prezentata a~a
cum este vorbita In sud-estul Angliei.

complementul: substantiv sau pronume care determina un verb. El

poate n direct: Ea mananca branza. ~i indirect: Ea Ii da surorii
sale branza.
adjectivul: cuvant care descrie
un substantiv. ExempIu: Ea este
grasa.
verbul: cuvant care exprima 0
aqiune sau 0 stare. Verbul se conjuga, adica se pune la forme ~i
timpuri diferite, conform subiectuIui $i momentului In care are loc
aqiunea. Exemple: ea mananca; ei
mancau; eu voi n.
infinitivul: forma de baza a verbului. E forma pe care 0 are verbul
cand nu e conjugal. ExempIu:
manca. a fugi.
adverbul: cuvant care determina
un verb exprimand caracteristici
(In timp, spariu,etc.). Exemple: Ea mananca
repede; Ea va manca
maine.

Mai exista $i alte accente - cum ar

fi cel al englezei americane vorbite
In America (unde oI1ogranerea variaza In compara!ie cu cea a Marii
Britanii).

DO

2 In America aceasHi terminatie se scrie or.

9substantive,e
Oricare ar fi genul substantivului, in
englezii yeti adiiuga the pentru a
aliicula substantive Ie. Exemple: the
bridge (podul); the tower (turnul);
the airport (aeroportul).
Un ~i 0 se traduc prin a in fata unei
consoane ~i an in fata unei vocale.
Exemple: a bridge (un pod); an
airport (un aeropOli).

Pluralul substantivelor
Majoritatea substantivelor primesc
un s la plural: bridges (poduri)l.
The apare in fara substantive lor la
plural - dar nu intodeauna.
Intrebuintam the dind vorbim despre
lucruri concrete (the bridges of
Bridgetown - podurile din Bridgetown). Cand vorbim despre lucruI'i
nenumarabile nu utilizam the. (1 like
sweets - imi p]ac dulciurile).

I negative
1 PluraluI substantivelor care se formeaza
some va lnlocuit cu any.
fi

diferit va este explicat la pag.49. 2 In propozitiile interogative

~i

- ---------~~~._

,~

"Exista unlo" i "iata"

Pentru exista, se afla un/o yom
spune there is (sau there's) la singular ~i there are la plural.
Exemple: there is a lake (este/se afla un
lac ...); there we lakes (sunt/se afla
lacu ri ...).
Cand yrem sa spunem iata yom utiliza
tot there is lare. Cand ne referim la un
obiect care se afla prin apropiere, vom
spune here is (sau here's)4 la singular
~i here are la plural.

La familia Fruitcake

Cuvinte noi
bridge
sweet
market
tower
castle
cinema
post office
swimming pool

pod

station
camps ite
airport
coast
town
port
river
lake
village
mountain
map
house
cafe
farm
hotel
forest
island

bomboana
piata
turn
castel
cmema
oficiu po~tal
piscina
biserica
gara
loc de camping
aeroport
coasta (Ja mare)
ora~
port
diu
lac
ora~el, sat
munte
harta
casa
cafenea
ferma
hotel
padure
insula

look!
it is, it's
there is, there's
there are (pI)
here is, here's
here are (pI)

priYe~te !
este, exista
(acolo) este, se afla
(acolo) sunt, se afla
(aici) este, se afla
(aici) sunt, se afla

yes

da

no
too
and
two
great
what's that?

nu
de asemenea
~l, lar
doi, doua
minunat
ce este aceea?

church3

Pentru un motiv necunoscut, barbattil din spatele lui John ~i-al Jui
Susy prive~te ~i retine drumul
care duce la familia Fruitcake. EI
a gasit deja primele ~ase puncte
de reper care indica drumul de la
aeroport. Cautati-Ie pe celelate
~ase alcatuind 0 lista in engleza
Ctinand cont de a, an).

Cheia replicilor
-John, look! John priYe~te!
-It's the coast! E coasta!
-Ohyes! There's a town too! $i
acolo mai este ~i un ora~!
-It:' aport. Este un pOlio
-A river! Un rau!
-A lake! Un lac!
-A village! Un sat!
-Oh, mountains' Oh, chiar ~imunti!
-Look! ThereS Bridgetown. PriYe~te! Acolo este ora~ul Bridgetown.

- Yes, there are the bridges ... Da, acolo

sunt podurile ...
-and the two towers. ~i cele doua
turnuri.
-Oh, here's the airport' Oh, iata (aici
e) aeroportul.
-Great! Sweets. Minunat' Dulciuri!
-What's that Susy? Ce ai acolo Susy?
-It's the map. Harta.
-And here's the Fruitcake house. $i
iata ~i casa familiei Fruitcake.

3 La plural: churches. 4 Is lnseamna este. In limba vorbita, se lntrebuinteaza forma contrasa s (vezi pag. 8).

Adjectivele i primele notiuni despre verb

In engleza, adjectivele se pun Inaintea substantivului ~i sunt invariabiIe. Spre exemplu, cu green (verde)
vom avea: a green car (0 ma~ina

()-~Thelje;feaholtJqy==~_O
~;

;.~~._'-""-

.,

blue sky

~igreen cars (ma~ini verzi).

verde)

,~;;;.;:

Verbele in limba engleza

In engleza, verbele se conjuga aproape la fel la timpul prezent (vezi
pagina 10). Anumite verbe, precum

to be (a fi)

~i to have (a avea)l se

conjuga diferit. Le gasiti conjugate

la timpul prezent pe urmatoarea
pagina.

In engleza,
(eu) se scrie Intotdeauna cu majuscula. Jou inseamna
atat tu, voi cat ~i dvs. EI ~i ea au
drept corespondent he ~i she cand
ne referim la persoane. Cand vorbim des pre lucruri vom spune it2
We inseamna noL They inseamna
atat ei cat ~i ele.

To be (a fi)
eu sunt
tu e~ti/voi sunteti
el!ea este
noi suntem
ei/ele sunt

Jam

you are
he/she/it is
we are
they are

To have, to have got

(a avea)

"Eu", "tu", "el", "ea", etc.

Prezentul verbul ui to have este

have respectiv has. Deseori, in
anumite contexte, se adauga got:
J have (got)
you have (got)
we have (got)
they have (got)

eu am
tu ai/voi
aveti'
.
nOl avem
ei/ele au
ellea are

l~

~
M F/,r
"'. ~;'
JOhn!A~~

tent too . ..4.

got
a .';
~(~.(i~

bag.

green tent.
Oh yes, I've got
a XI
<11111111

black
ffi{,t:r - small
I've g~t
~Hey, You've
~
,..a~~"
J..l
~I.~}

}J~

\b::f ,,;
Ir{'t,-

.~<::i

'"

~~~

J.

(\
\\)
~

~ ~o-1-.1

/r:;f;%ro
~ ;...:!il -

~,

~f\
~
l~.

i7'~

I ill\'
,),.'1

VJiP
/"lIP

~~

f~ ~
~~~
\(A'

..

~<

".

=X,"

,r,~

,;;::;.-~"'

Susy.
Hello,
Sarah?~Its
>( _~
."II~.1

~ " I ve
gree:
got bag~
an old

c:I

~'=-7fu\
~WO'""J1b (",0

d
,~n.,.!'tI

~\')j
. _~~.

(~

~~'

'"

G) ~
<:)

~~}

~ ~~
~'

Ij'~
if
~:\r...

li.~.
tE
,"'j'".
IJ

I' t

~~.
-.;.~~

,.I..J

,""'<

~\\:~Z" ~~
8

"

:d~",r-,-,*~,",~~.

~h"

t}.~~
r:;t

you've got (tn ai, voi avcji).

~,"

~ ~''''''~I
'1\5
. A green
a-"
bluesuUca"
bag" .._/'
...

Ah..]'m
tire~". \

~..!I"=
~\
116
"
'1" '[Y?~\L
~?iII ~u ~ "'~
I.. t'/'SI
~ -~ ,.l/
~~.L"..I
~fl~~~

"tiDfU

prezent.
mele
verbelor
Am,
are
to b~
~1
devln
to ~ave've
la
In engleza
V.orbita
S.eIS ~ontrag
for-

~\{

\I

\;i~t I

:t--' YW' ~ ,:11' ~~

~gM\ v. \ j 0

r:

...
f..4;~

"'IV< ~'.J'!-..'
Ji

tall. ~=~~/1.9~"""
;0","
VQ't 4.
0I
,,~'C ~
{,\:7 ff{t),',~.~r,.~~
l'l~YJ.<:~/'w,'
Oh, he's.:'7:"~
.."'''''~vv..t''.!" ~'1' ,'il~.'"'Ir:71;,
;}~J~v0~ i~~'J:,.!j,
.. ~ ...
".w:'"
~" '
~1"{1"""
.
~.(
Idv.\I"
~
.....

.J. ~'?ll'":-...

h/

h~ssr;dt)
I!. I
Formele
contrase

'rr~ 'lA .,1~4'~~ ~~ ..

~.
t~ "!.~
--i )-~~.
\t)
~4'
~(.r
-'
"" . ,. t ~"~
~..F
. "Pjf:~'fu.\~~

l~

~~I

~~

/c!.'.J'

un"
:.....:

l ((~ 'I. 1'\"

~

iW;IX ~:z:. :::!I:L

o. n:a
4&--~
""'"-~J ~

s:::.. . .;;;
V.....-;:::;:;:;.-

Oft I')'Yb, AI ~ "'<....

E-""~
.~.-J

~.oJ

l...

1\

'.

il""""

.....IJ

~I~;r

I (,

0;
1\"''C:1

You are kind~::::

.:\

r-:: ~iF,)'
~ Thank
"{ E...:;;#!
I C ~, you".
_'!--T
..................

~~~~

,~

A~

I~

./

~<W

"

~,'t\1i

IIlfli"

'i~\\,\"

'"

'h>'1

We re zn ,
Bridgetown..
~;

"

t'~ r -,
.....
~"
f:r'"~
1/))"0~

~1
F'\

~.'

I-I.-.J
r.:I~j
~
_"'YiIio ~1'~11
.' 'fa {~:.:P'1
=-- ~~~""
'1.....~.

"

1 In engleza, verbele sunt precedate de to la infinitiv. 2 Ciind vorbiti despre un animal care nu va este cunoscut, yeti
spune it. Daca In schimb e yorba despre animalul vostru preferat, yeti spune he sau she (el-ea).

..~.. v:;-.

~
"AI meul mea", "al taul fa", "al saul sa"
lata cum spuneti al meu/mea, al Hiu/ta
in engleza. Cuviintul utilizat pentru al
saul sa, ai/ale lor depinde de lucrul
sau persoana despre care vorbiti.
my
your
his
her
its
our
their

al meu/mea. ai mei/ale me Ie
al mu/ta, ai miltale,al vostru/voastra, ai
vo~tri/voastre
al sau/a sa, ai sai/ale sale (m)
al sau/a sa, ai sai/ale sale (f)
al sau/sa, ai sai/sale (obieetc)
al nostru/a noastra, ai/ale no~tri( e)
alia lor, ai/ale lor

No, it all right.

We've got your
map.
:s

Cuvinte noi
Cine ce bagaje are?

~~~,

Ati putea sa depistati aceste personaj~~"bapda

desenata ~i sa descoperiti cine ce bagaje are? Spuneti In ehgleza ce fel de bagaje are fieraspuns este:His bag is
care ~i atribuiti-Ie elite 0 euloare. Primul
r~
green.

Cheia replicilor
'I've got a small black bag Am 0
geanta mica ~i neagra.
'Hey, John! You've got a tent too. Hei
lohn! $i tu ai un COli.
'Oh, yes! I've got a green tent. Oh da!
Am un COlide culoare verde.
'Oh sony! Oh, scuzati.
'Oh, he stall. Oh, ce inalt este.
Ah ... I'm tired ... Ah ... sunt obosita.
'A green suitcase ... a blue bag 0
valiza verde ...o geanta albastra .
'I've got an old green bag3 Am 0
veche geanta verde.
You are kind! Thank you ... Sunteti
amabila. Va multumesc.

Hello, Sarah? Its Susy. Alo, Sarah?

Susy la telefon.
We're in Bridgetown .... Suntem in
Bridgetown ...
No, it~all right. We've got your map.
Nu, e in regula. Avem hmia voastra.
'My backpacks red. Rucsacul meu e
ro~u.
'Heres your bag. Aici e geanta ta.
'No, its his bag Nu, aceasta e
geanta sa.
'My suitcases are grey. Geamantanele mele sunt gri.
'Heres your suitcase, Miss. lata, aici
este geamantanul dvs. Domni~oara.

car
holiday
sky4

sea
sand
day trip
bag
tent
suitcase
backpack
briefcase
green
blue
white
black
red
grey
yellow
pelfect
clear
warm
exciting
small, little
sorry
tall
tired
old
thanks, thank
you
kind
hello
in
all right
Miss

ma~ina
vacanta
eel'

mare
nISlp

excursle
geanta
cort
geamantan
rucsac
geanta diplomat
verde
albastru
alb
negru
ro?u

gn

galben
perfect
limpede, clar
caldut, cald
extraordinar
mic (a)
pardon, scuze
inalt (a)
obosit (a)
(in context)
vechi/e, batriin (a)
va/lti multumesc
amabil (a)
buna,salut
in

in regula
Domni~oara

3 Nu uitati ca un sau 0 se tradue prin an In fata unui cuvo'mt care Ineepe eu 0 vocala. Acest euvant poate fi atat un
substantiv (an airport - un aeroport) cat ~i un adjectiv (an old bag - 0 geanta verde). 4 Pluralul este: skies.

Timpul prezent al verbelor

In engleza, verbele sunt u~or de conjugat la prezent, dar la
persoana a treia singular primesc un s. lata cum arata prezentul verbului to walk (a se plimba). l/you/we/they walk,
he/ she/it walks. IAcesta este aspectul simplu al verbului la
timpul prezent, caracterizand
0 actiune care are loc de
obicei, deseori sau niciodata. Totu~i, spre deosebire de
limba romana. in engleza mai exista ~i un alt aspect al

Utilizarea eelor doua as peete

ale timpului prezent.

timpului prezent. Acesta descrie 0 actiune

desIa~oara ehiar in momentul vorbirii.
Prezentul

care are loc, se

continuu

Prezentul continuu se formeaza ell aJlItorul verbului to be

(vezi pagina 8)+)nfinitivul
verbului-la care se adauga terminatia - ing. In continuare, va este prezentat verbul to
walk conjugat la prezentul continuu: I am walking,
au/we/they are walking, he/she/it is walking. 3

To want (a dori, a vrea)

Pentru a spune ceea ce doriti, yeti

utiliza verbul to want (a dori, a vrea)

Trebuie sa retineti ca In engleza,
care se conjuga la fel ca verbul to
orice actiune care este In curs de
desIa~U1:arese rap0l1eaza continuu. walk la prezentul simplu (I/you/we
/they want, he/she/it wants). To want
Exemplu: eu dint (In acest moment) nu se j'ntrebuinteaza la aspectul
se traduce: [ am singing, dar, daca
continuu.4
aceasta propozitie 0 yeti traduce:
Pentru a spune ceea ce doriti sa fa[ sing (eu cant) se intelelge ca dese- ceti, folositi verbul to want alaturi de
ori sau cateodata, prin unnare va re- un infinitiv, spre exemplu: I want to
feriti la 0 aqiune care are loc repe- walk (eu vreau sa merg/sa ma
tat sau din cand In cando
~
I'd like a
lemonade.

10

I'd like (a~ dori/a~

vrea)

1 Verbele care la infinitiv se termina in ch, 5h, 55, X sau a primese termina\ia es in lac de 5 la persoana a treia singular.
Exemplu: to go (a merge), vom spune he goes (el merge) 2 Intinitivul Tara to se numqte forma de baza a verbului.
3 Formele contrase ale verbului to be la prezentul eontinuu (vezi pag. 8) se prezinta in felul urmiitor: I'm walking, you/

Scrisoarea misterioasa
Susy a observat ca un Domn a lasat sa-i scape 0 foaie de hartie.
Rididind-o de pe jos, observa ca
este yorba despre 0 scrisoare Invechita. 0 persoana foarte obosita
trebuie s-o fi scris, mcand ciiteva
gre~eli (~ase In total). Ati putea-o
rescrie corectand gre~elile ~i
tncercand sa 0 traduceti In
romana?

A desert Is/and 1893

t1y dear son Joseph,

/ am a old man. / are alone on my desert Island and my house near

Cuvinte noi
landscape
sun
bird
road
Coke
table
lemonade
cup of tea
ice cream
orange juice
camera
shop
boy
bike
son
man5
secret
treasure
clue
boat, ship

pelsaj
soare
pas are
drum
Cola
masa
limonada
cea~ca cu ceai
'Inghetata
suc de portocale
aparat .foto
magazm
baiat
bicicleta

to walk

a merge/a se
plimba
a se uita la
a straluci
a canta
a cauta ..
a duce catre ..
a-i placea cuiva
ceva
a plati
a vizita
a pleca
a Inchiria
a ascunde
'Incet
prost, tampit
fiti amabila
acesta/aceasta
catre, la ...
la umbra
inghetat/a
va rog
unde, 'Incotro
acum
dar
intotdeauna
pustiu/e
drag/a
singur/a

Bridgetown Is empty. I has a secret big. I am velJl rich. Now my

treasure Is your treasure.

t1y house hide the first clue. Rrst of a//

you're loof/ng for two boat.

Farewell
Ferdinand FruitcaKe

o
Cheia replicilor
You're walking too slowly. Mergi prea
incet.
I'm looking at the landscape, stupid!
Admir peisajul, tampitule. "
Oh yes, the sun s shining. .. Intr-adevar,
soarele straluce~te ...
... and the birds are singing. ..iar
pasarile canta.
Excuse me, we are looking for
Bridgetown. Fiti amabiH'i, cautam
Bridgetown.
-This mad leads to Bridgetown. Orumul
acesta va duce inspre Bridgetown.
./ want a table in the shade. Ooresc 0
masa la umbra.
./ want an ice-cold lemonade. A~ dori
o limonada cu gheata.
He wants a cup of tea. El dore~te 0
cea~ca cu ceai.
We want an ice cream and an orange

juice. Oorim 0 inghetata ~i un suc de

portocale.
I'd like a lemonade. A~ dori 0
limonada.
And I'd like a Coke, please. Iar eu
a~ dori 0 Cola, va rog.
I'd like to pay, please. A~ vrea sa
platesc, va rog.
Where s my camera? Unde e
aparatul meu de fotografiat?
Now I'want to look at the shops in
Bridgetown. $i acum vreau sa vad
magazinele din Bridgetown.
But we always look at the shops.
Oar intotdeauna ne uitam la
magazme.
The boys want to visit the castle.
Baietii doresc sa viziteze castelu!.
We ;vant to hire two bikes. Oorim sa
inchiriem doua biciclete.

to look at
to shine*
to sing*
to look for
to lead*
to like
to pay *
to visit
to go *
to hire
to hide*
slowly
stupid
excuse me
this
to
in the shade
ice-cold
please
where?
now
but
always
desert
dear
alone
on
near
empty
big
very
rich
first
first of all
farewell

fiu

barbat
secret
comoara
indiciu
barca

pe

langa
gol/goala
mare
foarte
bogat/a
intai
Inainte de toate
cu bine, adio

we/they're walking, he/she/it s walking. 4 Unele verbe, cum ar fi to want, nu se utilizeaza practic niciodata la prezentul
continuu. Vezi lista de la pag. 20. 5 Pluralul: men.

11

Genitivul in '5
In engleza, pentru a spune cui ce Ii apartine se adauga
un's posesorului. Exemple: Sarah scat (pisica lui
Sarah), the dogs bowl (farfuria catelului), this
jumper is Sarah s (acest pulover este allui Sarah).
La plural, cand numele posesorului se termina In s, se
adauga doar apostroful: the dogs' bowl (farfuria diinilor).! In engleza , posesorul precede lucrul posedat,
acesta neavand articolln fata sa.

This, these ~i that, those

This descrie un lucru din apropiere
~i Inseamna acesta/aceasta. La plural vom spune these adica ace~tia/
acestea. Exemplu: This bag is green
(Aceasta geanta e verde).
That descrie un obiect din depart are
~i Inseamna acela/aceea, iar la plural those Inseamna aceia/acelea.
Exemplu: That bag is yellow
(Geanta aceea este galbena).
Acesta/aceasta

este

Pentru acesta/aceasta este uti Iizam

fie it is (sau this/that is) fie he/she/it
is. Utiliziim it is (sau this/that is)

pentru 0 identificare ~i he/she/it is

pentru reluarea unei idei ete.
Exemplu: Who is that? It s Robert.
He s my brother. (Cine este acela?
Acela e Robert [identificare]. E
fratele meu [reluare]). Pentru
identifieare ati putea spune ~i
That s Robert.

Aici este ~i acolo este

Aici este ~i acolo este se spune
here is ~i there is.2 Totu~i, putqi
utiJiza this is ~i that is (acesta/
aceasta este) ~i (acela/aceea este)
cand va prezentati prietenii sau un
lueru.

intelesurile particulei '5

Nu confundati 's - marea posesorului (ca in Sarah scat - pisica
lui Sarah), eu forma eontrasa a
verbului to be ('S = is) to have
('s = has) sau to have got ('s got
= has got) - vezi pagina 8.

12

1 Dac1\ posesorul este un substantiv care are pluralul neregulat (man, men - biirbat, biirbati)
Exemplu: the men's shirts (ciimii~ile barbatilor) 2 Vezi pagina 7.

adilugam 'so

....... .. ' :.:, ...

....
"

clothes (PI)
Denumirea
(PI)
trousers
shorts (PI)
skat

Whose? Inseamna aI/a cui. De~i .

to belong Inseamna a apartine,
de obicei se utilizeaza to be (a fi).
Exemplu: Whosejumper
is this?
(AI cui este acest pulover?)
Whose schimba ordinea cuvintelor
In propozi!ie. Deseori, substantivul
se pune dupa whose, this ~i that:
Whose jumper is that?

Cheia replicilor
-Hello. We're Sarah s friends. Buna,
suntem prietenii lui Sarah.
oHello. I'm her mother. Buna, eu
sunt mama ei.
o My name is Emma ... and this is
our dog, Softie. Ma numesc Emma ...
iar acesta este ciiinele nostru Softie.
oWhose cat is that? AI cui este pisoiul acela?
oHe is Sarah S. His name is Fangs.
Este allui Sarah ~i se nume~te Fangs.
oHere are the bedrooms: my parents'
room, ... lata dormitoarele: camera
parintilor mei, ....
omy room and. .. camera mea ~l. ..
othe lodger s room ... camera chiria~uIui.
o This is my favourite
room. lata camera mea preferata.
o It s my mother
s studio. E atelierul
marne! mele.
That is an old painting of Fruitcake
House. Acela este un vechi tablou
al re~edintiei Fruitcake.

Cui

ii apartin ...?

Cauta!i aceste naine"ln imagini ~i

specifica!i cui Ii apar!in. (lata primul raspuns: This~tracksuit is
Sarah s).

Plural: dresses.

-This is a portrait of Sarah s

grandfather, Frederick. Acesta
este portretul bunicului lui Sarah,
Frederick.

s Scoff,
the capra
neighbours
oOh no,
goat!
Oh itnu,
e Scoff,
veci- '
nilor!
-Whose clothes are these? Ale cui
sunt aceste haine?
- They're my brother S. Sunt ale
fratelui meu.
oand this jumper. .. iar acest pulover ...
oIts the builder S. Est~ al zidarului.
-Jlike these glasses. lmi plac
ace~ti ochelari.
oThey're Susys. Sunt ai lui Susy.
- Whose is this shirt? A cui este
aceasta cama~a?
oIts Johns. Este a lui John.4
oAnd these binoculars? Dar acest
binoclu?
oThey're Johns too. Este tot allui
John.

dress3
(blue-)jeans (PI)
tracksuit
;umper
shirt
T-shirt
sweatshirt
;acket
suit
sock
tights (PI)
shoe
trainers (PI)
boot
hat

\I

..

,~

haine
hainelor
pantaloni

~.~.,
...~
"

pantaloni scurti
fUsta
rochie
blugi
trening
pulover
cama~a
tricou
sveter de bumbac
vesta
costum
ciorap
pantaloni
pantof
adida~i
cizma
palarie

J!

Cuvinte noi
cat
dog
bowl
friend
parent
mother
father
grandfather
greatgrandfather
brother
sister
bedroom
room
lodger
studio
painting
portrait
neighbour
goat
builder
glasses (pI)
binoculars (pI)
tool

pisica
caine
farfurie
prieten/a
parinte
mama
tata
bunic
strabunic
frate
sora
dormitor
camera
locatar
atelier studio
pictura
portret
vecin/a
capra
zidar
ochelari
binoclu
unealta

ma numesc
my name is
his/her name is el/ea se
nume~te
to belong (to)
a apartine
who?
whose?
poor
favourite

cine?
aI/a cui?
sarac/a
preferata

De~iraspunsul John's este corect, In engleza forma prescurtata In it's e mai des IntrebuintaHi.

13

...

Imperativul11i must

In engleza, imperativul indica un ordin sau un sfat, avand

doar a singura forma. La toate verbele, aceasta forma este
identica cu radacina verbala (infinitivul lara to). Exemplu:
Imperativul

verbului

to be este be (fii, fiti).

Sa fiu, sa mergem

etc.

Pentru a spune sa fim, sa mergem etc. yom adauga

let's radacinii verbaIe. ExempIu: let's be (sa tim) let:~
walk (hai sa ne plimbam/mergem).

;...----

Careful.' Go
slowly!

Mister i Missus
Mister ~i Missus inseamna DomnuIe,
Doamna iar prescurtat se vor scrie Mr. ~i
Mrs., niciodata nu vom spune Mr. sau Mrs.
tara a adauga ~i numele de familie.

Must exprima 0 obligatie (trebuie!),

este invariabil, tiind urmat de verbulla intinitiv (tara to).
Exemplu: [must leave (trebuie sa
plee ).

Daca nu cunoa~tem numele persoanei,

putem spune Sir (domnuIe) ~i Madam
(doamna). Totu~i, Sir ~i Madam sunt
rareori folosite in engleza vorbita.

In engleza, un alt auxiliar modal

in afara lui must este can (a
putea), conjugiindu-se identic.
Auxiliarele modale sunt invariabile (nu primesc s la persoana

a treia singular) ~i sunt urmate

doar de radacina verbaIa.
Exemplu: He can keep the rope
(EI poate tine funia).

You must visit

everything: the old
church, the caves,
Fishport ...

14

1 Litera "s" de la final nu se pronun(a. 2 Gasiti verbele reflexive la pag. 24. 3 Pentru a fi politicos in engleza, utilizati
cuvintele Mrs. (doamna) Mr. (domnule) sau Miss. (domni~oara).

*,*oseout
w*
h*
quiet

lock
Mrs.

ne orientam

funie
Mr.
calm
to
do*
slowly
horrible
face
domnul
atent/a
Incet
pe~tera
quickly
Cuvinte noi calm/a
Iacat
adoamna
arunca
fi
atent/a
quiet
careful
Inchide
shopping
toafurisit
find*
oribil,
see
you the
later heredescoperi
poarta,
cumparaturi
gard
silentios/oasa
petacea
curand
gasi,
aunghii
repede
priveli~te
pila
pastra
defast
pleca
aaici
trage
se
grabi
rope

Deseori, imperativul ajuta la indicarea drumului. lata ni~te cuvinte

care va VOl' ajuta sa dati ~i sa 'il1te1egeti unele instruqiuni.
street
strada
to cross
a travers a
(main) road
~osea
to carry on
a continua
path
drum
square
piata
first
primul/a
second
aI doilea/a doua
junction
intersectie
al treilea/a treia
third
traffic lights (pI) semafor
pedestrian
zebra
drept inainte
straight ahead
crossing
luati-o la stanga ..,
(turn/go *) left
to go*
a merge
(turn/go*) right luati-o la dreapta ...
to take *
(to be *) on the (a se afla) a fi pe
a (0) ~ua la ...
to come*
a vem
left
stanga
a urmari
to follow
(to be*) on the (a se afla) a fi pe
to turn
a intoarce la...
right
dreapta

cS>
Cheia replicilor
Drumul spre biserica veche
Dupa ce au luat-o pe prima strada
la dreapta, Sarah, Susy ~i John
sunt aici. Ca sa ajunga Ia vechea
biserica ei au nevoie de cinci
indicatii. Dati-vii drept Sarah, ~i
oferiti-le aceste indicatii. Prima:

Cross the main road.

-Carefitl! Go slo'wly! Atentie! Mergi

inceti~or!
-Keep calm, Scoff. Pastreaza-ti
calmuI, Scoff.
-Throw the rope. Arunca funia.
-Be quiet, Softie. Softie, taci din gura!
- Watch out! Fii atent!
-OK, let:S pull ... NOW! OK, sa tragem ...ACUM!
-Shut the gate quickly, Mrs. Penny!
Doamna Penny, Inchideti repede
gardul!
-Please, hul'lY! Va rog, grabiti-va!
-You must visit everything: the old
church, the caves, Fishport ... Trebuie
sa vizitati tot: biserica veche, pe~terile, Fishport ...
-1 must do the shopping in Fishport.
Terbuie sa fac cumparaturile in
Fishport.

-See you late!: Pe curand.

- You must shut the gate. Trebuie sa
inchizi poarta.
-Turn left ... Ia-o la stanga ...
-and take the first path on the right. ~i
ia-o pe prima strada la dreapta.
-Softie, come here! Softie, vino aiei.
-This must be the Fruitcake house.
Aceasta trebuie sa fie re~edinta
Fruitcake.
-! must find that clue fast. Trebuie sa
gasesc repede acel indiciu.
-First, let:Sfind that nail file. Intai ia
sa gasesc acea pila de unghii.
-Be quiet! Taci din gura.
-These locks must be very old. Aceste
lacate trebuie sa fie invechite.
-Be quiet, you horrible dog! Taci din
gura, caine afurisit!
A

15

Propozitiile Interogative
Exista doua modalitati de a pune 0
intrebare in engleza. Cu to be ~i
auxiliarele modale (must ~i can),
formam 0 intrebare punand subiectul dupa to be sau auxiliar.
Exemplu: Am I late? (Am Intarziat?); Must I walk? (Trebuie sa
merg pe jos?)

Exemplu: Do I cross here? (Traversez aid?); Does she want an ice

cream? (Dore~te ea 0 inghetata?)

Can
Auxiliarulmodal can inseamna a
putea, a fi capabil, a avea permisiunea de a... La fel ca must, can

este invariabil ~i este urmat de

un verb (tara to). Can mai inseamna a ~ti (CLl intelesul de a se
pricepe la ceva). Exemplu: I can
walk (pot sa merg); I can go out
(Am voie sa ies afara); J can
swim (~tiu sa Inot - sunt
capabil).

La celelalte verbe, utilizam do

(does la persoana a treia singular).
Do (sau does) se pune inaintea
subiectului.

Cuvintele interogative
lata cuvintele interogative care
ar trebui invatate:
how
how many?
how much?
where?
why?
when?
what?
which?
who?
whose?

16

cum?
cate? 1
cat?
unde?
de ce?
cand?
ce?
care/pe care?
cine?
aI/a cui?

In engleza, cuvintele interogative

sunt invariabile. Cand Ie utilizam,
ordinea cuvintelor ramane aceea~i
in propozitie, fie ca avem un cuvant interogativ sau nu. Exemplu:
Why must J walk? (De ce trebuie
sa merg pe jos?); Why do you
want a coffee? (De ce vrei 0
cafea ?)
Some

~i any

Atat some, cat ~i any inseamna

ni~te. Some se folose~te doar in
propozitii afirmative, iar any in

propozitii interogative.
Exemplu: I want some butter
(Vreau ni~te unt); Do you have any
butter? (Aveti ni~te unt?).

Short answers (Raspunsuri

scurte)
In in loc de a raspunde doar cu yes
(da) sau no (nu), se reia auxiliarul
din intrebare. Exemplu: Do you like
cats? Yes, I do. (W plac pisicile?
Da); Can you swim? Yes, I can (~tii
sa inoti? Da).

1 How much? se utilizeaza cu substantivele nenumarabile iar how many? cu substantivele numarabile. Exemplu: How many
apples? (Clite mere?); How much butter? (Cat unt?).

Cheia replicilor
~Hello, Mrs. Fruitcake. Buna ziua
doamna Fruitcake.
Incercati sa traduceti aceste propozitii in engleza:
Un de este magazinul?
Aveti paine?

Cat costa aceasta prajitura?

A~ dori 0 inghetata.
Ce arome aveti?
Imi Duteti da s~se Dortocale, va ro

Cuvinte noi
letter
ioke
treasure hunt

ananas
co~
portocala
mandarina
caNuna
cutie
cafea
unt
farmacie
brutarie
crab
magician
prajitura
chifla
magazm
paine
aroma

pineapple
basket
orange
mandarin
strawberry2
box3

coffee
butter
chemist s4
baker s
crab
magician
cake
roll
supermarket
bread
flavour

scnsoare
gluma
goana dupa
comoara
a ie~i
a inota
a gusta

to go* out
to swim *
to have* a
taste
to carry
to cost*
to explain
late
six
closed
because

a purta
a costa
a explica
tarziu
~ase
inchis/a
deoarece
bolnav/a
adevarat

ill

real

oHello! Buna ziua.

oDo you have a pineapple? Aveti
un ananas?

oDo you have a basket? Aveti un

co~?
01 would

like six oranges, please.

A~ dori ~ase pOliocale va rag.

oThese are mandarins. Acestea
sunt mandarine.
oDo you like strawberries? Iti
plac cap~unile?
oMay I have a taste? Pot sa gust?

oExcuse me, can you carry this

box? Fii amabil, poti duce aceasta
cutie?
o Why is the chemist's closed? De
ce este inchisa farmacia?

oBecause Mrs. Tablet is ill.

Deoarece
bolnava.

Doamna Tablet este

oExcuse me, where is the baker's?

Fiti amabil, unde e brutaria?
oOh! Is it a crab?Oh! E un crab?
o Yes, iUs ... Da ...

How much do these cakes cost?

Care este mesajul scrisorii invechite?

Cat costa aceste prajituri?

Odihnindu-se in fata vechii biserici,

rea pe care barbatul a scapat-o ...

Cate chifle doriti?

----------

Sus)' i~i aminte~te de scrisoa-

Sarah, can you

explain this letter?

What are you

looking for, Susy?

How many rolls do you want?

o

Do you want an ice cream? Vrei

o inghetata?

oNo, but I'd like some sweets. Nu,

dar a~ dori ni~te bomboane.
o

Which flavour do you want? Ce

aroma preferi?
o

What are you looking for, Susy?

Ce cauti Susy?
Sarah ~tie cine a scris scrisoarea. Ea (Uitati-va la desenele de la pag. 12).
crede ca ~tie care e primul indiciu ~i Which room must Sarah, John
unde se afla el. Gandindu-se bine,
and Susy visit?
John ~i Susy il descopera ~i ei. Dar
voi? Raspundeti la aceste intrebari
~i yeti vedea:

Who is Ferdinand Fruitcake?

What are two ships?

Where is it? Ah! Unde este? Ah!

oSarah, can you explain this
letter? Sarah, poti explica aceasta
scrisoare?

Is it ajoke? Eo gluma?
oGreat! It's a real treasure hunt. E
o adevarata

goana dupa comoara.

2 Pluralul: strawberries. 3 Pluralul boxes. 4 Cand e vorba despre denumirea magazinelor (brutarie), in locul expresiilor
baker s shop etc. (magazinul brutarului etc.) vom pune doar baker S, butcher S. 5 Do you have? Se mai poate spune have
I') r: ..

"

f,.( 7.

I;,

1.

,.on nn ...,..,,-,: nnntn

n"'l1"r"l

'nnn

In" (n

!fI (1

(it onf?'

Propozitiile negative
Pentru a construi 0 propozitie negativa yom utiliza
not (nu). Daca avem to be, must sau can, not se va
pune dupa to be sau auxiliarul modal. Exemplu: He
is not tired (EI nu e obosit). La celelalte yerbe, yom
avea do (does la persoana a treia) urmat de un not.
Exemplu: She does not like dogs (Ei nu ii plae dinii).
In engleza vorbita, not are ~i 0 fonna contrasa.
Exemplele de mai sus devin astfel: He isn't tired; She
doesn't like dogs. (Vezi ~i formele contrase din josul
paginii).

Nothing

!?i

Nobody

Nothing (nimie) ~i nobody (nimeni) au functia de

subiect (Nobody is singing - nimeni nu canta) ~i
complement direct (I want nothing - nu dorese
nimie). Totu~i, ca ~i complement, e mai corect sa
utilizati not... anything (nu ... nimie) ~i not ... anyone
(nu ... nimeni). Exemplu: 1 do not want anything (nu
dorese nimie).

Be quiet, Softie,
you mustn't bark
so loud.

In engleza, pentru a spune niei un ~i

niei 0 yeti utiliza urmatoareJe cuyinte: not a ~i not any. Exemplu: I do

not have a dog (nu am un caine). I

do not have any dog (nu am nid un
caine). Not a ~i not any se Intrebuinteaza doar In propozitiile

negative.

Imperativul negativ
Pentru a interzice cuiva un lucru, se
Intrebuinteaza do not + verb.
Exemplu~ Do not close the door.
(Nu inchide/ti u~a). Forma contrasa
fiind: Don't close the door.

Forme contrase cu not

lata contragerile
~tiute:

cu not care trebuie

forma eompleta
do not
does not
is not
are not
must not
have not
has not

eontragere
donr
doesn r
isn r
aren r
mustn r
haven r
hasn r

Can + not se scrie cannot, forma sa

contrasa fi ind can

18

1 In cazul to have got (a avea) not se pune dupa have (sau has la persoana a treia) nu am nici un diine se mai poate deci
spune: J have not got a dog. Contragerile sunt haven ~$i hasn't.

Oh I know, it
must be the
builda
But the builder
doesn wear a
suit.
Y

Cuvinte noi
door
burglar
water
key
darling
aspirin
plaster
(playing) card
dice (pI)
candle
book
top hat

u~a
inrractor
apa
cheie
drag/a
aspirina
plasture
caJie .de joc
zarun
lumanare
carte
palarie

to bark
to know*

a latra
a ~ti, a cunoa~te

to wear*
to eat*

a pUrta (haine)
a manca

locked
there
so
loud
good evening
hi
damn
everyone
this way
outside
exactly
the same

inch is/a
acolo
a~adar, deci
tare
buna seara
buna, salut
la naiba!
toata lumea
pe aici/intr-aici
afara
exact
acela~i/aceea~i/
asemanator/oare

Primul indiciu
There aren any cards.
Y

Acum, Sarah ~tie un de sa mearga. Oar voi?

2 Can se utilzeaza deseori in engleza (vezi pag. 20)

The door isn't locked. U~a nu este

inchisa cu cheia.
Sut the bikes aren't there. Oar
bicicletele nu sunt acolo.
Be quiet, Softie, you mustn't bark so
loud. Taci Softie, nu latra a~a de
tare .
What are you looking/or? Ce
cauti?
There isn't anybody here. Nu e
nimeni aici.
There 's a burglar in the house. In
casa e un infractor.
What ships? I can'tjind any ships ...
Ce feI de barcii? Nu gasesc nici a
barca.
Good evening, darling. Hi, Dave'
Buna seara dragul meu. Salut, Dave!
Hello, darling. .. Oh, damn' Buna
seara draga mea ... La naiba!
There aren't any aspirins. Nu avem
nici a aspirina.
Yes, I know. That~ because the
chemist's is closed. .. ~tiu. deoarece e
inchis Ia faJmacie.
I don't have anything. I have no
aspirins, no plasters ... Nu am nimic.
Nici aspirine ~i nici plasture.
Hi, everyone! Salut, la toata lumea!
Oh, please don't look this way' Oh,
va rag nu va uitati intr-aici.
Here are the two ships. lata cele
doua barci.
Oh, there's a man outside. Oh, afara
e un barbat.
Sarah, who's that man? Sarah, cine
este domnul acela?
I don't know. Nu ~tiu.
It isn't Dave, the lodge!:.. Nu e
Dave, chiria~ul...
Oh I know, it must be the builde,:
Oh ~tiu, trebuie sa fie zidarul.
But the builder doesn't wear a suit.
Oar zidarul nu pomia costum.
Where are you? We're eating!
Unde sunteti? La masa (mfmcam)!
O.K. We're coming. O.K. venim.
Look! They aren't exactly the same.
Priviti! Nu sunt chiar asemanatoare.

19

Cateva verbe de exceptie

Dupa cum am vazut la pagina
10, in engleza avem doua
aspecte ale timpului prezent:
simplu ~i continuu.

lata verbele care ar trebui invatate:

to believe (in)
to belong (to)
to guess
Totu~i, exista unele verbe care to hate
nu se utilizeaza niciodata la
to hear *
prezentul continuu, ci doar la to know *
prezentul simplu.
to like
to love
to need
to prefer

a
a
a
a

to realize

crede (In)
apartine
presupune
uri

a aUZl

a ~ti
a place cuiva ceva
a iubi
a avea neVOle
a prefera

to recognize
to remember
to see *
to seem
to smell*
to suppose
to understand*
to want

a realiza, a-~i da
seama/de
a recunoa~te
a-~i aminti
a vedea
a parea
a mirosi 1
a presupune
a intelege
a dori, a pofti

pu~ti, copil
cuvinte incruci~ate
unt
friptura
branza
cartofi prajiti
leguma
fotografie
supa
eeai
gaina .
acopen~
cheie

Some inseamna

ni~te, intr-o
propozitie
afirmativa.
Intr-o
propozitie
interogativa,
se
utiJizeaza any (vezi pagina 16).
any
Precedat de not (negatie),
se traduce prin a nu ... (vezi
pagina 18).
Totu~i, in engleza, some :;;i any
pot fi omise, folosindu-se
doar
I want butter
substantivul:

(vreau unt); Do you want

butter? (dore~ti unt?); 1 don ~
want butter (nu doresc unt):

I'

ho

To have mai are ~i alte sensuri pe

liingii a avea. Printre altele, Inseamna a lua, a servi ceva Intr-o cafenea
sau un restaurant. Exemplu: I'm
having a steak (servesc

friptura).

Can (continuare)

to fin ish
to taste
to bring*
to get* out

a
a
a
a

termina
gllsta
aduce
ie~i afara

delicious
simply
right
enough
that is enough
right away

delicios
pur ~i simplll
coreet, exact
de ajllns
este de ajuns
imediat

Can (vezi pag. 16) este des folosit.

Verbele de simt se utilzeaza de
regula cu can ~i anume: to feel (a

simti), to see (a vedea), to smell (a

mirosi)l, to hear ( a auzi), to taste
(a gusta), cat ~i to understand (a
intelege) ~i to remember (a-~i
aminti).

1 A simti poate fi tradlls prin urmatoarele verbe: to smell (a mirosi, a simti un miros) ~i to feel (eu sensuI de a atinge ceva,
de a trai un sentiment sau senzatie).

I don ~eat
vegetables .

...And why are they

taking
photographs?

What are those kids

doing? I simply
can ~ understand.

Cheia replicilor
love you. Te iubesc.
Mmm ... It smells delicious. Miroase
delicios.
The kids are finishing your ice
cream. Pu~tii i~i termina inghe~ata.
Be quiet. I'm doing the crossword.
Taci. Fac cuvinte incruci~ate.
When do you want to leave? Cind
vrei sa plecam?
She s having cheese. Ea serve~te
branza.
.J

Are you having chips too? Mananci

~i tu cartofi praji~i?
,
Oh yes! J love chips. Oh da! Imi
plac cartofii prajiti!
J don't eat vegetables. Nu mananc
legume.
What are those kids doing? I simply
can't understand. Ce fac copiii
aeeia? Pur ~i simplu nu inteleg.
...And why are they taking photographs? ~i de ce fae poze?

Cuvinte incruciate
Pentru a rezolva rebusul, ve~i gasi
scris in romane~te intre paranteze,
cuvintele de care aveti nevoie.
Traducerea lor corect~ va permite sa
completa~i grila.
Orizontal
1. I don't want any (ceai).
3. The aspirins are (acolo).
5.I'd like (ni~te) cheese.
6. (Aceste) tables are in the shade.
7. A (gaina) is crossing the road.
9. Does she want (0) inghetata?
Her sweatshirt is (pe) the table.

Watch out! He s bringing some

soup. Ai grija! Aduee supa.
Right, thats enough! Get out
right away! Gata, ajunge! Ie~i~i
afara imediat!
Hey, we're going! Hei! Plecam!
Hey, look! I've got the next clue.
Ia te uita! Am gasit inca un
indiciu!

10. (Ai tai) friends are visiting the castle. 2

Vertical
1. Please (arunea) the rope now!
2. (EI) s looking for his camera.
3. There are some (barbati) on the
ro~

4. Have you got (ni~te) sweets?

5. (A cui) is that map?
7. He can 't (a-~i aminti).
8. Oh no, J haven Ygot (aIiicol hot.) keys!
9. I love this (magazin).
10. Excuse me. does this road lead to
the (aeroport)?

5
6
7
8
9
10
Pentru a rezolva rebusul,
inlocuiti ste]utele gasite ~i
puneti griIa pe 0 foaie de
hartie.

21

~Prepozitiile ~i particulele
lata prepozitiile care trebuie
~tiute in engleza:
after
against
as far as
at
before
behind
between
by
close to
far from
for
from
in
in front of
into I
next to
of
on, ont02
opposite
out of
(right) near
through
to
towards
under
until
with

dupa
impotriva
panala
la

inainte
dupa
intre
de, langa
aproape de, langa
departe de
pentru
de la
in

in fata/a
in

langa
de (apartenenta)

Verbe cu particula

pe

vizavi
din...
chiar langa
prin, de-a lungul
la

catre
sub

In engleza, multe verbe uzuale sunt formate din doua parti: un verb de
baza (el insu~i foarte uzual, spre exemplu: to come - aveni, sau to go - a
merge) urmat de 0 pmiicula. Aceasta particula e deseori 0 prepozitie.
Exemple: to come out (a ie~i); to go up (a urea, a se ridica); to look for
(a cauta).
Doar verbul se conjuga, pmiicula care 11urmeaza fiind invariabila.
Exemple: He goes up the hill (el urea dealul); Can he come out? (Poate
e le~I.
'?) .
Daca se ~tie atat verbul de baza, cat ~i particula, deseori se poate intelege
sensulintregului, astfel to go up este format din to go (a merge) ~i up
(sus). Totu~i, cand invatati engleza, e indicat sa aprofundati aceste verbe
tara a separa cele doua parti. Treptat, treptat va yeti obi~nui ~i yeti ajunge
sa intelegeti ~i sa ~titi sensul particulelor.

panala
cu

To i at
Atat to, cat ~i at inseamna la. To
indica mi~care (directionare catre
ceva), iar at este static. Exemple:
1 'm going to the market (Ma due la
piata); I'm at the market (Sunt la
piata).

Cand plecati la cineva in vizita, yeti

utiliza to ~i at alaturi de forma posesiva in's (Exemplu: John s - vezi
pag. 12). To indica directia, iar at
locul unde va aflati. Exemplu: I'm
going to John S (ma due la John
aeasa); I'm at John S (sunt la John).
---~
,"'

Oh, no! The bald man!

There, in front of the
fountain.

...

oh,
know!
Come on, we're
going to Tony:s.
1 Into inseamna in, sugerand schimbarea unui lac, lucru. Exemplu: He~' going into the house (EI intra in casa). 2 Daca
nu se prezinta vreo schimbare de lac, pe se traduce prin on. On sau onto se pot utiliza cind are lac 0 schimbare, 0
modificare a unei actiuni sau stari.

tain

Yes, I've got a magnifYing

glass. It:S on the table, in
the attic.

ehei
hai!
vaea
come
on
answer
cow
live
come*
down quick
come
* out
raspuns
deal
fiinta.na
intrebare
bald
OK
piasa
mesaj,
eobori
(de
nota
pe~te)
fereastra
aeladire
trai
intra
urea
OK
ehel
ie~ire
banea
femeie
bto
uilding
pune
put*
ie~i
Cuvinte noi pod
question
to
go*
up
easa
(domieiliu)
repede
lupa
~eoaJa
in
prieten
gradina
window

Cand prieterwT1iJfSarah
gase~te In
sfar~it qJup:1, Susy, John ~i Sarah
eitesc biletul (cuvantul) pe care
John I-a gasit la han. Ei trebuie sa
raspunda la patru Intrebari. Din
fericire, fotografia facuta de Sarah

Acum Incercati sa gasiti (afla!i) In

care cladire trebuie ei sa mearga ~i
terminati fraza luiSarah (cele patru raspunsuri nu se refera decat la 0
singura cladire din FishpOlt.)

de pe banca vppsita, contine raspunsurile.Puteti,sa

Ie gasiti pe
toate patru (In engleza)?

3 Pluralul: women. 4 Pluralul: benches. 5 Pluralul: magnifying glasses.

Cheia replicilor
Look through the window! Uita-te
pe fereastra.
Near the exit ... next to the woman
in red Langa ie~ire... langa femeia
in ro~u.
It's the man from the airport! E
barbatul de la aeroport!
It's the man with the letter! E
barbatul eu serisoarea!
It's the man from the garden! E
barbatul din gradina!
It's the same man! E aeela~i barbat.
Quickly! He must want our
treasure. Repede! Sigur vrea
eomoara noastra.
Oh, no! The bald man! There, in
front of the fountain. Oh nu!
Barbatul ehel! Aeolo, in fata
fantanii.
He's coming down onto the quay.
Coboara inspre ehei.
Quick, come behind this net!
Repede! Veniti in spatele aeestei
plase.
It's OK! Gata, e OK!
Right, put the note and the photos
on this bench. Bun, aeu' pune
mesajul ~i pozele pe aeeasta banea.
Have you got a magnifYing glass?
Ai 0 lupa?
Yes, but at home. Da, aeasa.
Oh, I know! Come on, we're going
to Tony's. Oh, ~tiu ee faeem!
Haideti, mergem aeasa la Tony.
Tony's afriendHe lives opposite
the station. Tony e un amie.
Loeuie~te vizavi de gara.
Yes, I've got a magnifYing glass.
It's on the table, in the attic. Da, am
o lupa. E pe masa, in pod.

Cine, ce i pronumele reflexive

In engleza, nu avem verbe reflexive. To hide inseamna atat a ascunde,
cat ~i a se ascunde. Totu~i, se poate preciza ca actiunea se revarsa
asupra subiectului verbului utilizand pronumele reflexive (vezi titIul):
pentru a se rani yeti utiliza to hurt (a rani [peD + pronumele reflexiv:

Don't hurt yourself(nu te rani).

Pronumele reflexive
myself
yourself
him/herself
itself
ourselves
yourselves
themselves

eu insumilinsami
tu insutilinsati
el insu~i/ea insa~i
insu~ilinsa~i
noi in~inelinsene
voi in~iva/inseva
ei in~i~ilele inse~i

To get
Verbul to get are mai multe intelesuri.
Alilturi de un complement inseamna
a primi, a obtine, a lua. AIteori,
semnaleaza 0 schimbare ~i deseori 0
acti une al carei efect se revarsa
asupra subiectului. Exemplu: to get
dressed (a se imbdica), to get up (a
se ridica).

What's the time?

La intrebarilepunand:
raspundeti
What It
s the
is...time?
(Este) sau
urmat
Whatde:time is it (cat e ceasul?)
one/two/threelfour (0 'clock)
ora unu/doua/trei/patrul
six (0 'clock) in the morning
ora ~ase dimineata
... in the afternoon
dupa - amiaza
... in the evening
seara
... midday/midnight
amiaza/miezul noptii
a quarter past two
doua ~i un sfert
half past two
doua ~i jumatate
a quarter to two
doua Tara un sfert
twenty (minutes)past two
doua ~i douazeci (de minute)
ten to two
doua Tara zece
La intrebarea what time ... ? (La ce ora ... ?) se pune at (la) in fata orei:
At one 0 'clock sau At one (La ora unu).

Cine ~i ce
In romana, pronumele relativ cine
tine locul unei persoane, iar ce tine
locul unui obiect. Astfel, in engleza, who tine locul unei persoane,
iar which tine locul unui obiect.
Whom este un alt pronume relativ
care poate indeplini funqia de
complement direct, dar rareori se
face 0 distinqie intre who (subiect)
De regula,
~i whow (complement).
se utilizeaza doar who.
In engleza vorbita who ~i which
sunt adesea inlocuite cu that, dar
acesta nu se folose~te pentru persoane. In plus, pronumele relative
deseori omis. Exemplu: The book
I'm reading (Cartea pe care 0
citesc).

24

1 Vezi tabelul ell numerale, pagina 58.

rt\

\:)

Oh! That must be

the clue that we're
10 oking f01:

The man who s cutting the

ribbon is Frederick Fruitcake.

And there~' the sign

which is on all his
clues.
Cheiareplicilor
Why are YOil hiding? De ce va
ascundeti?
Because we get bored at school.
Fiindca ne plictisim la ~coaUi.
What's the time? Cat e ceasul?
It's eight, Miss. E ora opt,
Domni~oara.
And now? :;;iacum?
It~ a quarter past nine. Este noua
~i un sfel1.
Simon, what time do you get up?
Simon,Ja ce ora te treze~ti?
At half past seven. La ~apte ~i
jumatate.
Do you get dressed on your own?
Te imbraci singur?
Of course. Bineinteles.
I don't feel well. Nu ma simt bine.
Right, calm down! In regula,
potoliti-va!
Look, that~' the crayon that's
missing. Prive~te, e creionul care
lipse~te.
Hey, that's niy drmving that you're
tearing up. I-Iei, 'imi rupi desenu\.
Oh! That mm:t be the clue that
we're 100kingfOl: Oh! Acesta trebuie
sa fie indiciul pe care-I cautam.
Look at the old photo on the wall.
Prive~te fotografia veche de pe
perete.
The man who's cutting the ribbon is
Frederick Fruitcake. Cel care taie
cordonul e Frederick Fruitcake.
And there's the sign which is on all
his clues. :;;i iata semnul, care se
afla2 asupra tuturor indiciilor.
We can come back this evening.
Putem reveni in seara aceasta.
Good idea! Buna idee!
2 To be se poate traduce prin "a se gasi".

Cuvinte noi
crayon
drawing
wall
ribbon
sign
idea
student
postcard
to get * dressed
to get * up
to get* bored
to feel *
to calm dmvn
to read*
to be* missing
to tear* up
to cut *

o vedere

creion colorat
desen
perete
cordon
semn
idee
student
vedere
a se imbraca
a se trezi
a se plictisi
a simti
a se calma
a citi
a lipsi
a rupe
a taia

to come* back
to have* (lots
oj) fun
to borrow
to sleep *
to wash
to wake * up
to go* to bed
on your own
of course
well
this evening
good
Mum
Dad
also
nice
really
usually

a revel1l
a se distra
a 'imprumuta
a dormi
a spiHa
a se trezi
a se cu\ca
smgur
bine'inteles
bine '
seara aceasta
bine
mama
tat a
de asemenea
simpatic/a
fOaI1e, cu adevarat
de obicei

de la Susy

A~teptand terminarea orelor pentru a examina veehea fotografie

amieii sai, Susy serie 0 vedere. Cititi-o ~i ineereati sa raspundeti
intrebari (Alcatuiti propozitii in engleza).

eu
la

Dear Mum and Dad,

We're having lots of fun here. The Fruitcake house is
great, and sarah's parents are nice. They'Ve also got a
reallY nice lodger, Dave, who's a student. They have a
cat, a dog, and some neighboUrS, who've got a goat.
There are some bicycleS that we can borrow. We sleep in
our tents which are in the garden, right near the house,
but we eat, wash and get dressed in the house. I wake
up at six in the morning, because the sun's shinning
and the birds are singing, but John wakes up at eight!
We usually go to bed at half past nine or ten o'clock. DO
you like this postcard? It's of Fishport.
XXX susy

Who has a goat?

Where do Susy and John sleep?
Where do they eat and get
dressed?

What time does Susy wake up?

What time does John wake up?
What time do they go to bed?

25

Prezentul continuu (continuare)

Aceste doua pagini va prezinta
utilizarea prezentului continuu in
engleza. Luati aminte ca in romana,
pentru a sublinia desIa~urarea unei
actiu!)i, Lltilizam "a fi pe punctul
de". In engleza se utilizeaza prezentul conti nUll. "I'm eating" se
poate traduce "Eu mananc", sau

"Sunt pe punctul de a manca".

To do ~i to make (a face)
To do serve~te drept auxiliar in
intrebari ~i fraze negative (vezi
pag. 16 ~i 18), dar acesta mai
inseamna ~i a face CLiintelesul de
a face 0 activitate. Pentru a face
CLiintelesul de a fabrica se
utilizeaza to make.

Can J close up, Mr.

Dixon?

Yes. J 'm just

wrapping a broken
parr.

Because ~i Because Of

For/To

Ca ~i in romana, in engleza se
face 0 distinqie intre fiindd,
care se traduce cu because, ~i
din cauza, care se traduce CLI
because of

In engleza, pentru se traduce CLI

for Totu~i, cand vorbim despre un
tel sau 0 intentie pentru, urmat de
un verb la infinitiv, se traduce cu
to. Acest to este urmat de forma de

What do we do
to get in?

baza a verbulLii. Exemplu: They

are going to school to find a clue.

(Ei se due la ~coala, pentru a

giisi un indiciu.) Alte doua locutiuni, care au acela~i inteles ca to,
sunt: in order to ~i so as to.

I'm looking for

the photo because
it S not on the
wall any more.

Right, we're
taking this to the
po/ice station.
prezentul continuu. Exemple:
already know that (Asta ~tiu
deja). I know that man (II cu-

nose pe acel barbat).

pentru a ~ti sa (a fi
capabil de ceva), se utilizeaza
can. Exemplu: I can swim (~tiu
sa Inot).
Observatie:

Because that
his briefcase.

26

I Prezentlll

simplll al verbllIlIi

To know inseamna a !jti, a

cunoa~te. Acesta se utilizeaza la
prezentLiI simplu ~i foarte rar la

to do: l/yolI/lI'e/they do, he/she/it does.

Cheia replicilor
Who are you? What are you
doing here? Cine sunteti? Ce
cautati

aici?

.,~.. 'I'm

a service engineer3.
I'm mending the photocopie'~
pai ... Sunt un reparator.
fotocopiatorul.

Repar

Yes... I'm just wrapping; a

broken part. Da ... Tocmai
asamblez

0 bucata rupta.

So, is it OK now? Deci,

acum e in regula?
/; yes ... Pai, da ...

Can 1 close up,

/\111:

Dixon?

Pot sa inchid,

d01l1nule Dixon?
Yes, of course. Da,
bineinteles.
What do we do to get in? Ce
facem pentru a intra?
Come this way! Veniti pe
aici!

Cuvinte noi

What are you doing, Susy?

mecanicul
fotocopiellli (xerox)
bucata
perete
politi a
dimineata
politistul
ma~ina
profesor
a repara

service engineer
photocopier
part
wall
police station
morning
policeman2
machine
teacher
to mend

to wrap
to close up
to get in
to phone
iust
broken
daft
not ..any more
tomorrow
qu t e

a asambla
a inch ide
a intra
a telefona
tocmai
rupt/a
tampit, prost
nU... mai mult
maine
destul de, foarte

Ce faci Susy?

Don't be daft. Nu fi tampit!

I'm looking for the photo
because it s not on the wall.
Caut fotografia,
e pe perete.

fiindca

nu mai

Too late' The bald man s got

the clue! Prea tiirziu! Barbatul
che! a descoperit

indiciul!

How do you know? De unde

~tii?

Because that
Pentru

s his briefcase.

ca aceea e servieta

sa.

Right, we're taking this to

the police station. Bine, 0
ducem

Fraze amestecate
lata ~apte fraze, care au fost Imparrite In doua colo~ne. Primele ~apte
parri se atla In stanga, iar ultimele pani In dreapta. Incercari sa
alciHuiri fraze compJete, utilizand because, because o/sau to.
The teacher must close up
The policeman borrows a bike
lmust phone the service engineeJ:
They must always shut the gate
They find the clue ...
She s going to Bridgetown
We can't come now

=~

: P".:n!::J: oo.'f'i''fIe,..
--=-~:e ~_
-

do the shopping.
we're eating.
the neighbour:~ goat.
they can see an old photo of
Ferdinand Fruitcake.
the machine is broken.
it is late .
..follow the burglm:

la politie.

Its closed' E inchis!

Right, we must come back
tomorrow morning. B ine,
trebuie sa revenim
dimineata.

: Do

YOl~

maine

know the policeman?

II cuno~ti pe politist?

}~s... He:~ quite nice ... Da ...

E un om destul de simpatico

3 Pentru a spune ceca ce facem. utilizam to be (a fi). urmat de articolul nehoUiriit a (sau
fi ;0 .'rap a a5am bla). al carol' infinitiv se tcrmina lntr-o consoana. prccedat5, de 0
J&~
..nminlill

27

Pronumele personale

Se ~tiu deja pronumele personale

care indeplinesc funqia de
subiect: [(eu), you (tu, voi), he
(el) etc. (vezi pag 8). In engleza,
exista pronume care indeplinesc
~i functia de complement. A~a
cum indica tabelul din dreapta,
vom avea acelea~i pronume cu

functie de complement direct ~i

indirect. Ca ~i in romana, unele
pronume pot fi atilt subiect, cat ~i
complement. Tabelul va prezinta
prin caract ere ingro~ate, pronumeIe care au funqie de complement,
diferentiindu-se
de cele care indeplinesc funqia de subiect.

Locul pronumelor
personale

Pronumele personale
subiect

complement
direct sau indirect

[(eu)

me (pe mine/mie)

you (tu, voi)

he (el)
she (ea)

you (pe tine/voi)

him (pe el/lui)
her (pe ea/ei)

it (el, ea)
we (noi)
they (ei, ele)

it (pe el/pe ea)

us (pe noi/noua)
them (pe ei/ele/lor)
,~~w

in engleza, complementul exprimat prin pronume personal se

pune jupa verb. Exemplu:[ like

you (Imi placi); Does he like

you? (EI te place?); [ don't like
her (Ea nu-mi place); Give her
the book (Da-i cartea!)

Utilizarea a doua
complemente diferite
Cand vrem sa utilizam doua complemente exprimate prin pronume
pentru a spune Da-i-o!, trebuie
p-s co/??p/.?h'.?.?h'//// gL?C/ L7L/pd

verb, urmat de prepozitia

to + complementul indirect: Give

it to her.

"Eu", "tu" i "eile/e"

Pronumele eu/mie, tu/tie ~i ei/ele
se traduc in engleza prin pronumele personal cu functie de comDupa cina...

28

plement. Exemplu: Give me the

poate utiliza ~i auxiliarul modal
book. (Da-mi cartea); Is ityou? (Tu might. Exemplu: He might have
e~ti?); It s them! (Ei sunt!)
my ticket. (Probabil ca are biletu!
meu). Ca ~i alte auxiliare modale,
Probabil
might este invariabil ~i este urmat
de radacina verbala.
Tn engleza, probabil se traduce
prin maybe sau perhaps. Se mai

Cheia replieilor
What do we dOl with the
briefcase? Ce faeem eu

servieta?

we show
it to your
oDoaratam
parintilor
tai'?parents?
No. ,Fe l11ustn't show it to
them. N Ll, n Ll trebuie sa le-o

aratam.

We must fir}t tell the police

evelything. Intai, trebuie sa
spunem totuJ la politie.
Supper s ready Cina e gata!
.J can hide it in my tent. 0 pot
ascunde In cOliul meu.
Good idea! Buna idee!

So, the bald man has got the

clue from the school. Oeci,
But can ,Fe
read it?

barbatul
~coala.

chel are indiciul de la

To find it, we must find the

gasi,
bald man.
trebuie
sa-l Pentru
gasim ape barbatul
chel.

His address might be in his

briefcase. Adresa lui ar putea

Ghieitoarea eartii po~tale

fi In servieta.

Sit next to me. A~eaza-te

lata bucatiJe din ilustrata pe care

Susy, Sarah ~i John trebuie s-o
reeonstituie. Puneti-le In ordinea
coreeta, reeopiati ~artea po~tala ~i
tradueeti-o In romana.

rz/J.

Hinga mine.

Susy,
pass lanterna
her my torch.
Susy, da-i
mea.
A diary, a newspapel: .. Un
jurnal, un ziar ...

But look underneath. there

are some bits of papel: Oar
uita-te dedesubt, sunt acolo
ni;;te bucati de hiiIiie.
What's that? Cine e acolo?
011. it's you, Fangs! Oh, tLl
e;;ti, Fangs!

g.,anl

Jt's a postcard in small

!BdJqd"',"'.
/i b-:

piec_e~.
bucatI. Este 0 carte po;;tala In
But can we read it? Oar pu-

/1.<a,9iJhhC'zt.

tern sa

citim?

Cuvinte noi
ticket
police
supper
address2
torch3

bilet
politie
cina
adresa
lantern a

diGly4

j~rnal
ziar
buditica
hartie

newspaper
bit
paper

postcard
piece
food
to give*
to show*
to tell*
to sit*
to pass
to live
to ask @Il

carte pO$tala
bucata
mancare
a da
a arata
a spune
a $edea
a da
a trai, a !ocui
a cere

to recommend
maybe, perhaps
evelything
ready
underneath
very
interesting
anyhow
probably

a recomanda
probabil, poate
totu!
gata
dedesubt
foarte
interesant
oncum
probabil

1 Retineti ca to do, cu Intelesul de a face (vezi pag. 26) face apel, ca majoritatea verbelor, la auxiliarul do (does la
persoana a trcia singular) Intr-o propozitie interogativa sau negativa. 2 Pluralul: addresses 3 Pluralul: torches
4 Pluralul: diaries. 5 Pentru a [olosi to ask ClI un complement direct, acesta trebuic sa fie urmat de (or.

29

Verbele la trecut ~i adverbele

Ca ~i la prezent, In engleza, verbele

au purine forme la trecut.

Trecutul
Trecutul, descrie actiuni deja Incheiate ~i concluzionate. Acesta cores-punde perfectului simplu (exemplu:
eu fusei, el se arunca asupra ... ) ~i
perfectului compus din romana,
cand relateaza evenimente trecute

(exemplu: am mers toata noaptea)'. La pagina 34 yeti observa

ca imperfectul din engleza corespunde imperfectului din
rom ana.
La majoritatea verbelor, trecutul
e u~or de format: la toate formele
adaugati ed radacinii verbale2
Astfel, to walk (a merge) se
conjuga: J/you/he/she/ it/ we/they

Trecutullui

to have ~i to be

Trecutul verbelor to have (a avea) ~i

to be (a fi) este neregulat, trebuind
Invatat. To have are 0 singura forma:

J/yo;t/he/she/it/we/they ha~d.To be
are doua forme: J/he /she/it was ~i
you/we/they were.

walked.

It s my
family s.

Because we're
looking for a
treasure ...

Imperfectul intr-o propozitie negativa

Folosirea unui verb la imperfect Intr-o propozirie negativa este asemanatoare Cll cea de la prezent (Vezi pag. 18). Totu~i, do ~i does sunt
Inlocuite cu did. Exemple: He was not tired (EI nu era obosit); She
did not like dogs (Ei nu Ii placeau cainii).
In engleza vorbita, not este deseori Inlocuit cu forma sa contrasa n~,
forma care se pune la sfiir~itul verbului sau auxiliarului did: He wasn ~

tired. She didn .~like dogs.

Adverbe utile

today
yesterday
yesterday evening
last night
the day before
yesterday
tomorrow
the day after
tomorrow
already
still
often
sometimes

30

aZI

ten
aseara
ieri seara
alaltaieri
mai ne
poi maine
deja
Inca
deseori
cateodata

usually. normally
then, so
well
here
there
over/around here
evelywhere
somewhere
nowhere
luckily, fortunately
really
velY
maybe
almost

de obicei
deci, atunci
bine
aici
acolo
pe aici/acolo
peste tot
undeva
nicaieri
din fericire
cu adevarat
fomie
poate, probabil
aproape

1 Re(ine(i ca in romana rareori utilizam perfectul simplu in limbajul oral. 2 Intinitivul farii to. Re(ine(i ca multe adverbc
In engleza se termina In Iy. Totu~i. aten(ie: multe adjective se termina tot In Iy. Exemple: friendly (simpatic. amical) ~i

Quickly take this

briefcase back to
the school.

Too bad! We must

canyon
vvithout
the police.

Cheia replicilor
-So, where was this briefcase?
Deci, unde era aceasta servieta?
-]t was in the staff 1'00m. Era in
cancelaria profesorilor.
-And why were you there? $i voi
de ce erati acolo?
-Because we're looking for a
treasure Deoarece diutam 0
comoara .
-and there was a clue in the
schoo/. ~i la ~coala se gasea un
indiciu.

Cuvinte noi
staff room
treasure
(amily4
crook
teacher
pocket
hotel
beach5

restaurant

cancelarie (de
profesor)
comoara
fami1ie
escroc, talhar
profesor/oara
buzunar
hotel
plaja
restaurant

to steat*
10 take* back

a fura
a duce inapoi

most
before
too bad
without
nice
pretty
expensive

cel mai ... , foarte

inainte
cu atat mai riiu
tara
simpatic/a
draaut/a
1:>.
costisitor/oare

Ghicitoare ilustrata
Fata care poarta 0 cama~a roz Ii arata prietenei
sale fotografiile de vacanta. Puteti atribui fiecarei imagini comentariul corespunzi3.tor?
lOur hotel was small and really
nice.
2 There was a big garden.
3 The hotel was velY close to the
beach.

lovely (admirabi/). Retineti cii unele adverbe

4 Pluralul: (amilies. 5 Pluralul: beaches.

4 I had a really pretty room.

S My parents were Vel)) tired.
6 The restaurants werent vel)'
expensive.

~iadjective

- What treasure? Ce comoara?

oft's myfamity's. Apartine familiei mele.
-Ah, ] see, and this crook wants
to steal it... Oh, inteleg, iar acest
talhar vrea s-o fure.
-Exactly! The clue is an old
photo. Exact! Indiciul e 0 veche
fotografie.
-The photo ,vasn't there any
more last night ... Jeri seara fotografia nu mai era acolo ...
-but the crook's briefcase was
there. dar servieta talharului era
acolo.
-It's most probably the teacher's
briefcase. E foarte probabil ca ii
apartine profesorului.
-But no, the crook had it before.
Sa nu, talharul 0 avea ~i-nainte.
-That's enough! You really must
go home now. Ajunge! Acum
chiar ca trebuie sa mergeti
acasa.
-Quickly take this briefcase back
to the schoo/. Duceti repede
geanta aceasta inapoi la ~coala.
-Too bad! We must carryon
without the police. Cu atat mai
rau! Trebuie sa continuam Tara
politie.
-Luckily we've got the bald
man:S address. Din fericire
avem adresa barbatului che!.
-Oh look, I've still got the dimy
that was in the red briefcase! Ja
priviti! mai am inca agenda din
servieta ro~ie.
-]t was in my pocket. Era in
buzunarul meu.

au acelea~i forme. Exemplu: (ast (rapid/a

- rapid, iute).

Imperfectul (continuare)
La majoritatea verbelor, imperfectul se
formeaza din radacina verbala + ed.
Totu~i, anumite verbe au un imperfect neregulat, care trebuie invatat.
Acest imperfect este acela~i la toate
persoanele (eu, tu, eI, etc.).
De exemplu, imperfectul verbului
to make este made: I made, you
made. he made etc.
Multe verbe uzuale sunt neregulate
(vezi lista de mai jos - la "Cuvinte

"Nite"

noi" un asterix Ie marcheaza).

Imperfectul intr-o intrebare

Daca utilizam un verb la imperfect
Intr-o Intrebare, procedam Intocmai
ca la prezent (vezi pag. 16), dar do
~j does sunt Inlocllite cu did.
Exemple: Wereyou tired? (Erai obosit?); Did you like the film? (Ti-a
pIacut fiImuI?)

Ni~te se traduce prin some sau

any; some In propozitii afirmative,
~i any in propozitii negative ~i
interogative.
Exemplu: I want some ... (Doresc
ni~te ...); I don't have any. .. (Nu
am ni~te ...); Do you have any ...?
(Ai/aveti ni~te ...?)

Imperfectul verbelor neregulate

Ei

lata ciiteva verbe neregulate,

infinitiv
imperfect

to be
can
to catch
to come
to do
to fall
to find
to get
to give
to go
to have
to hide

was, were 1
could
caught
came
did
fell
found
got
gave
went
had
hid

to know
to leave
to lose
to pay
to put
to see
to send
to sit
to steal
to take
to tell
to understand
to wake up

care trebllie ~tillte:

afi
a putea
a prinde
a ven!
a face
a cadea
a gasi
a primi2
a da
a merge
a avea
a ascunde

/',
..

.. ,~. ~

~,..

knew
left

lost
paid
put3

saw
sent
sat
stole
took
told
understood
woke up

~""'W'~~1tO~~;jl~'"

'Rare birds on
Featherare Islands

a ~ti, a cunoa~te
a pleca, a parasi
a pierde
a plati
a pune
a vedea
a trimite
a ~edea
a fura
alua
a spune
a intelege
a se trezi

"'.~

,~,,':,

.,

, ".31;,

A hundred years ago, there were

many blue parrots on the Featherare
Islands. The inhabitants nearly
hunted them into extinction. These
birds are noW velY rare. Collectors
are not allowed to catch any. Last
year, there were still some on the
remote desert island of Koukou.

Mr Crook
Find me a pair of blue parrots for my
collection.
Your fee:
Mrs Owly

8000.

,.

'1
32

1 To be este mai deosebit. deoarece are doua forme la imperfect. 2 Pentru a afla diferitele intelesuri ale verbului to
get, vezi pag. 24. 3 Retine!i ca anumite verbe neregulate au imperfectul identic cu radacina verbali'i.

..

Hey, the Featherare

Islands ... Aiy greatgrandfather went
there 10 studv the
plaJ1ls. ~

-==~~~

Cheia replicilor
-Did you drop that, John? Tu ai
scapat lucrul ace la, John?
- Yes, itfell oul of the diary. Da, a
cazut.din jurnal.
-II looks interesting. .. Pare interesant.. .
Tiiietura din ziar:
Pasari rare I'n insulele Featherare.
Acu'o suta de ani, multi papagali
alba$tri traiau in insulele
Featherare. Locuitorii i-au vanat
pana aproape la disparitia lor.
Acum, aceste pasari sunt fomie
rare. Coleqionarii n-au dreptul sa
prinda nici una. Anul trecut, mai
existau diteva pe 0 insula paras ita
Koukou.

'J;!~~w;;
'"~'l.~~_ .

lll(tt.~.
.~

And the bald man

travelled to these
same islands to
steal parrots.

Cuvinte noi
to look

/ifm

film

feather
parrot
inhabitant
collector
pair
collection
fee
pound (L)
plant
botanist
spring
meeting
expedition
storm
search party5
governor

pan a
papagal
locuitor
co]ectionar
pereche
coleqie
onorariu
lira sterlina
planta
botanist
primavara
'intalnire
expeditie
fUliuna
echipa de salvare
guvernator

to drop
to hunt

a scapa, a cadea din...

a vana

to be* allowed
to study6
to travel
to plan
rare
a hundred
X years ago
many
into extinction
last year
remote
something
main
sadlv
dead
dangerous
terrible

a parea, a se parea,
a privi
a avea dreptul
a studia
a calatori
a planifica, a organiza
rar
o suta
acum X ani
multi/multe,
numero$I
pan a la disparitie
anul trecut
'indepariat/a
ceva
principal
din pacate
mOli

periculos
teribil

Mesajul:
DomnuJe Crook, Gasiti-mi 0 pereche de papagali alba$tri, pentru
coJeqia mea. Onorariul dumneavoastra: 8000.
-Hey, the Featherare Islands ... My
great-grandfather went there to
study the plants. Hei, insulele
Feathrare
Strabunicul meu a fost
acolo, pentru a studia plantele.
-He was a botanist, Era botanist.
-And the bald man trmJellecf to
these same islands to steal parrots.
Iar barbatul chel a caIatorit catre
aceJea$i insule, pentru a fura
papagali.
-Come on, I want to show you
something at home. Veniri, vreau sa
va arat ceva acasa.
.oo

Disparitia lui Ferdinand Fruitcake

..

...

Ajllnsa acasa, Sarah Ie arata prieteriUol;,'sai 0 veche scrisoare

adresata blinicllilli ei, Frederick. Pef1tr"ua afla ce contine aceasta
'
scrisoar~,_cititi;::o~itraduceti-o in r'ornane~te.

~~
,~ ..

S.'l/;

Parrotbury,
,;".
_.....,' Featherare Main Island

Sadly, your father is most probably dead. He came to our

islands in the spring to look for plants. We had a meeting
to plan his expedition to the remote and dangerous Little
Islands. He left Parrotbury in a good boat with two
botanist friends. There was a terrible storm. They did not
come back. I sent a search party which found nothing.
Quentin Filling
Governor of the islands

4 La vcrbcle al carol' infinitiv se termina Intr-o consoana prccedali'i de 0 singura vocala. sc dllbleaza consoana Inainle
de a se adauga ed la imperfect. 5 Plural: parties. 6. Imperfectul: studied (la vel'be Ie cum ar fi to study, al carol' intinitiv
se termini'i In ~', acest y se transforma In i. la trecllt).

133

Aspectul simplu ~i continuu al trecutului

Imperfectul invatat la paginile 30-33 se utilizeaza pentru a descrie actiuni incheiate. Deseori, este insotit de
adverbe de timp (cum ar fi Yesterday - ieri) care
situeaza clar actiunea in trecut. Exemplu: We walked
all night (am umblat toata noaptea). Acest timp se
nume~te trecutul simplu.
Pentru a descrie actiuni care se desIa~oara in trecut
(ploua), utilizam trecutul continuu.

Trecutul continuu
Trecutul continuu se formeaza din forma de trecut a
verbului to be (was ~i were) + radacina verbal a + ing.
Exemplu: He was doing the shopping (EI faeea eumparaturi).]
Unele verbe uzuale cum ar fi to be. to
have, to know, to want nu se intrebuinteaza la aspectul
continuu, ci numai la cel simplu.

Constructii impersonale
Constructiile impersonale se traduc
in engleza prin it. Exemplu: It was
raining (ploua), It was fine (Era
plaeut).

Cum traducem imperfectul

din romana
Precum observati in exemplele de
mai sus, in romlna, imperfectul se
intrebuinteaza pentru actiuni care
se desIa~oara in trecut.
Corespondentul
din engleza este
trecutul continuu: I was cycling
(Mergeam eu bicicleta).
In romana, imperfectul se mai intrebuinteaza ~i pentru actiuni pe
care obi~nuiam sa Ie facem in
trecut. Exemplu: Ii vedeam intotdeauna cand eram in ora~. In
engleza, se intrebuinteaza trecutul
simplu. Astfel, exemplul se traduce: I always saw them when I was
in town.

colectie
de
intrare
curar
rain
hidden
totul
cand
seif
ti~bre
pe~tera
how
be*
inside
w
hen
cum
to
deal*
with
In
inauntru
cele
din
urmMn
all
ruginit
ploua
ascuns
merge
cu
bicicleta
mundi,
noapte
pune
reu~i
fine
la
sa
serviciu
0about
parte
Cuvinte noi urgent
atoproprietar
a~tepta
nearly
cycle
gata
ajunge
ready
rusty
la
se
ocupa
de
wait
for
problema
fi
(vorba)
urgent
despre
Ctimp)
to
get*
manage
frumas,
to
(to) ...
aproape
pranz
put*
away

foarte
bine
sfiir~it

at last

night

1 Trecutul continuu se poate traduce cu imperfectul sau cu perfectul campus + "pe punctul de a". 2 Pluralul: lunches.

Oh. .. He explains
how he found
Ferdinad Fruitcake
letter.

Cheia replicilor
:s

Lunch is nearly ready. Pnlnzul e

aproape gata.
o Were you showing them that old
stamp collection, Sarah? Le aratai
colectia veche de timbre, Sarah?
oNo, we were just looking at some
old photographs. Nu, ne uitam
doar la ni~te fotografii.
o Yes, we were waiting for you. Da,
te a~teptam.
o Dad
just leaving work now. Tata
tocmai pJeaca de la serviciu.
oSarah, the bicycles! It raining.
Sarah, bicicletele! Ploua ...
Its OK. We put them mv0-'. Este
OK. Le-am pus la 0 parte.
Have you got the diary? Ai
jumaJulla tine?
oNo, I put it in my tent. Wait here!
Nu, I-am pus in cort. A~teptati aici.
oOh... He explains how he found
Ferdinad Fruitcake letter. Oh ...
Poveste~te cum a gasit scrisoarea
lui Ferdinand Fruitcake.
He was looking for blue parrots.
Cauta papagali alba~tri.
He managed to get to Koukou
island. .. A reu~it sa ajunga in
insula Koukou.
At the entrance to a cave, he saw
an old, rusty chest. La intrarea
unei pe~teri vazu un cUIar vechi ~i
ruginit.
oInside he found a letter t~at was
about a hidden treasure. Inauntru
gasi 0 scrisoare in care era yorba
despre 0 comoara ascunsa .
Yes, the letter that he stole Da,
scrisoarea pe care a furat-o .
Come and eat. Here Dad at last.
Veniti sa mancati. In sfar~it, iata-l
~i pe tata.
oSony, I was dealing with a really
urgent problem ... Scuze, ma
ocupam de 0 problema cu adevarat
urgenta.. .
50

50

50

Sorry, I was dealing

with a really urgent
problem ...

Povestea blugilor

50

lneereati sa relatati povestirea de mai jos, intrebuintand timpurile tree ute eorepunziitoare pentru fieeare verb din paranteze. Unul dintre verbe este la treeutul eontinuu.

Twofriends, Dave and Harry, (to

go) shopping. They (to look for)
jeans. In one shop, they (to find)
some keys in the pocket of a pair of
jeans. They (to give) them to the

shop owner. "Ah, the keys to my

safe! Thank you! I (to lose) them
yesterday. I (to look) everywhere,
but I (can) not find them. "

3 Cand un verb la infinitiv urmeaza un verb la imperativ, deseori, to este inlocuit cu and.

Present Perfect
Present perfect-ul este foarte des
intrebuin!at in engleza. Acesta se
formeaza din verbul to have (vezi
pag. 8) ~i participiul trecut al verbului.
La verbeleregulate, participiul
trecut este identic cu timpul trecut
(radacina verbal a + ed). lata deci
present perfect-ul verbului to walk
(a merge): [/you/we/ they have
walked. he/she/it has walked.

Verbele neregulate (care au un

trecut neregulat) au un participiu
trecut neregulat. La unele, e iden-

tic cu timpul trecut (past tense) vezi tabelul din dreapta.2

Formele contrase
In limbajul de zi cu zi se intrebuin!eaza formele contrase ale lui
have ~i has ( 've ~i os) spre exemplu: I've walked.
Present Pet1ect (intrebuintare)

Present perfect-ul stabile~te 0

legatura intre trecut ~i prezent. De
regula, acest timp prezinta 0
aqiune care a avut loc in trecut,

dar are efect asupra prezentului. [

have cleaned my shoes (mi-am

curiitat pantofii - adica pantofii

sunt acum curari). [ have been to
Liverpool (am fost la Liverpoolasta inseamna ca eu cunosc deja
acest ora~).
Present perfect-u\ se intrebuin!eaza ~i cand 0 aqiune tocmai a avut
loc: He'sjust bought a new bike.
(EI tocmai ~i-a cumparat 0 bicicleta noua).

Cheia replicilor
- We must go to Oak Tree Farm ... Trebuie sa mergem la fenna Oak Tree ...
0tofind Mr. Crook and the clue that
he stolefi'om the school. ca sa-I gasim
pe Dl. Crook ~i indiciul pe care I-a
furat de la ~coala.
-Have you visited Bridgetown. Mr.
Crook? Ati yizitat Bridgetown-ul

36

Domnule Crook?
o }'i?s,I have. In fact,
I have just got
back. Da ... De fapt, tocmai m-am
Intors.
oJ was there this morning. I saw the
castle and the towers ... Am fost acolo
azi-dimineata. Am yazut castelul ~i
turnurile.

obut I couldn 1find the ruined towel:

dar nu am putut gasi ruinele turnului.
o Why do you want to see it? There~'
only afert' old stones. De ce yre!i sa-I
yizitati? Nu sunt acolo dedit ni~te
pietre yechi.
oEL 1 have always liked ruins ... Pili
... Intotdeauna mi-au placut ruinele.

1De re\inut: I) verbele care se termina Intr-o consoanfl precedata de 0 vocaIa, I~i dubleaza consoana Inainte de a adiiuga
ed.: 2) verbele care se termina In y, pierd y-ul primind termina\ia ied in loc de ed. 2 Gasiti 0 lisla compleUi la pagina 55.
3 Yes, I have este un raspuns seurt - vezi pagina 16.

Cuvinte noi

Participiul trecut al verbelor neregulate

Infinitiv

tree ut

be
build
buy
can
come
find
get
keep
leave
send
steal
win

was, were
built
bought
could
came
found
got
kept
lefi
sent
stole
won

partieipiu trccut

been
built
bought
been able
come
found
got
kept
left

sent
stolen
won

aft

a construi
a cumpara
a putea
a veni
a giisi
a primi
a pastra
a pleca/a pariisi
a trimite
afitra
a castif!a

morning
stone
ruin
park
cowshed
milk

dim ineata
piatra '
ruina
pare
staul
Iapte

to clean
a eUTata
a se intoaree
to get* back
a cobori
to go * down
a se simti bine
to be* well
a produce
to produce
toemai
;ust
nou
new
de fapt
in fact
ruinatla
ruined
doar
only
cateva
afew
oeupat/a
busy
minunat
wonderful
deja
already
lots of a lot of" multa
repede
quickly

Traduceti in engleza
Tradueeti aceste fraze in engleza
punand doua verbe Ia present perfect,
trei la trecut ~i doua la prezent.
Sarah, Susy ~i John I-au gasit pe DI.
Crook.
El toemai a vizitat Bridgetownu1.
A fost acolo azi dimineata.
EI a cautat tumul in ruin~, dar nu I-a
gas it.
....
Urmatorul indieiu trebuie sa fie la
turn,
Sarah, Susy ~i Jolm VOl' sa mearga
acolo repede.

oh really.,.

That's
most interesting.

o Well. did you go to the park? Ei

bine, ati fost Ia pare?
o Yes, but I didn'l see anything
there.
Da, dar n-am vazut nimic.
Ah! You didn'l go down to the rivel:
Ah! N-ati coborat pana Ia rau.
o Yes, we're well. We've bought three
cows. Da, ne simtim bine. Am

cumparat trei vaei.

oWe've been very busy... Am fost
foarte ocupati ...
oWe've just built a new cowshed for
them. Toemai Ie-am eonstruit un stau1.
oThey're wonderful! They've already
produced lots o./milk! Sunt minunate.
Deja au dat mult lapte!

0 Yes, the ruined tower is by the

rivel: Da, turnul in ruine e aproape de

rfm.
o The next clue must be at the ruined
towel: Unnatoru] indieiu trcbuie Sa
fie la tumulin ruine.
oOh, really ... That s most interesting.
Zau ... Asta e foartc interesant.

Participiul trecut ~i pronumele posesive

Part ic I pi ul tree ut serve~te. precum
i1\i va/ut la pagina 36.,la lorll1area
present
perfect-ului.
In rom ana.
participiul
trecut poate funqiona
ca adjectiv,
Exemple:
u house
11lIil! OJ.I!OIlC (0 casa construiHi
din piatra):
u Jliddell CUH' (0 pe~tera ascunsa),
In engleza. participiul trecut c in\'ariabil
~i se pune in
rata substanti \'ul ui,

perfect intr-o fraza. nu e necesar sa

repeta!i hus sau hUI'c, Exell1plu:
I huve hcell /() Londoll. I'isi!cd the
71J1I'(!},

und dOlle some shopping

Oxlord S!ree! (Am fost la Lomira,

am vizitat Turuul
~i am facut
cumpiiriituri
pI.' Oxford
Street),

in

Present perfect (continuare)

Ciind intrebuin!a!i
l11ai l11ulte verbe la aceea~i persoana
la present

,"'0 \I'C //lust go !here

s!mig,h! (l1I'ay hefc)re
hi//l,

in engleza. nu cstc vreun pronume

posesiv care sa-i
corespunda
Illi ii, Astrel. trebllie reluat sllbstantivul
~i
lntrcbuin\at
la rorilla posesiv3. (vezi explica!ia
de la
pag. 12). Sprc excl11plu. cane! vorbil11 e!espre un caine.
pentrLl a spulle "[sle allui"
VOI11spune I!.\ !he do,r!,.\
[\C lle\'Cf' realI\'
explored the !Ol!'cr
because of!hefeIlCl!.

,"
,<t

38

1Il/lle

al meu. a mea. ale mele, ai mci:

I'0 III'S

al tau. a ta, ale tale, ai tai:

his

alai lui, ai/ale lui:

hel's

alai ei, ai/ale ei

ollrs

alnostru,

theil'S

a l1oastra. ai no~tri. ale

l1oastre:
a/al lor. ai/ale lor

Look. you hm'en

y,ot )'ours un)'
Jl)ore.

Look.' It.'\
Ferdil/und
Fruitcuke.'\'

/le\", I'FefiJ/ll/d
sOJl)ething here.'

Cuvinte noi
so

('uch
.Iacr('c!
nol
yel
urecl1e
/()
c!isupp('ar
adevarat
niciodata
10
1I'in*
monument
strada
statuie
a~apca
examll1a
deci.
fiecare
a~adar
aul
inainte
baUilie
imediat
fort
se
ti
m
razbuna
alasl
ne\
'er YOllr
reveng('
('\'er,'\\'I1ere
gard
pirat
ca~t
iga
asacru
peste
a1ara
disparea
fugari
explora
dpastra
istrugc
tot
to exp('1
get*
hefiJre
straighl
([)1"ay

sign..'

Cheia replicilor

nu inca

slree!
So, he :,' \\'orked Oll! the cI//('fi'ol11
A~adar. a descifrat
Ihe schoo!..

indiciul
'which

de la ~coala
sel1l him 10 Ih(' rliinec!lml'e!:

care I-a trim is la turnul in ruine.

Bllt he hosll i yC'l.fiJ/lnd Ihis towel~
Oar el nu a gasit inca acest turn.
'So 11'(' II!IIs1 go there slraighl
awaybefiHe hill!. Deci trebuie sa mergem

acolo imediat - inaintea

We

'n'

Ne-am

lui.

come' back 10 gel Ihe bikes.

intors sa ne luam bicicletele.

';\11" sWllle

has a hmken

e'ar Can

i() Statu

ia mea are 0
urecl1c rupta. 0 po!i rcpara'l

)'oil mend

1 'n' ne'\'a r('ull)' e'x/Jlored Ihe' Iml'er

beculise' ollhe'fCnce.
Niciodata 11-<1m
explorat

Inscriptia de pe turn
Ferdinand
Fruitcake
:;;i-a pus paraI~l pc 0 veche placi't. lata ceea ce
citesc Sarah. Susy :;;i John dLlpa ce

au ..ridicat

iedera.

l'mde sa mearga.
~)Lmsul. traduZeti

Placa

Ie indica

Pentru a :;;ti rasinscri ptia.

We have kept this ruined tower because it 1S

;a sacred monument for the inhabitants of
Bridgetown.
The pirates of Pirates'lsland
destroyed it three
years ago, but now, we have got our revenge .
We have won our last battle against them and
expelled them from their fort on the island. At
last, they have disappeared from our country.

] I'lm,ilul.(,()//l/II"/I',\'

turnul.

din cauza gardului.

A cui cste aceas-

Whose' cap is Ihis:'

ta ~apca'l

It \

his.' [ste

'No

il \ 1101,h(':\ gol hil:.' Nu. el

a lui'

0 are

pe a lui!
Look, )'011 h(l1'en i gOI FOllrs UIIY
more. Prive:;;te. tu n-o mai ai pc a ta.
.()f1. Ihul \ Irlle.
011. c adevarat.
l\'othin,l!,. / \'e looke'd e've'IT1I'here
alld e'xwnille'c! euch slolle. Nimic, 111-

al11 uitat peste tot. am cxaminat

fiecare piau'a,
fle1 " I 've'fiJ/lnd

somelhing

hae.'

Hci. am gasit ceva aici!

Look.'

II :,' Ferdinand

sign..' Priviti'
Fru itcakc I

Fruitcuke

E semnullui

Fcrdinad

39

Viitorul
Viitorul se formeaza din will + radacina verbal a:
I/you/helshe, etc. will walk. In propozitiile interogative, shall deseori ia locullui willia persoana InHii
singular ~i plural (I ~i we), mai ales daca sugeram sau
propunem ceva. Exemplu: Shall we go out? (Ie~im?).

Might

Formele contrase

sa nu fie acoio).

Forma contrasii a lui will este 'll. Exemplu: I'll be

there (voi fi acoio). Aceasta formii nu se intrebuinteazii in propozitiile interogative.
Intr-o propozitie negativii, forma contrasii a lui will
este won't. Exemplu: They won't be there (Ei nu vor

fi acoio).

Pentru a descrie un eveniment sau 0 actiune care ar

putea avea loc, folosim auxiliarul modal might (vezi
"posibiJ" pag. 28). Exemple: He might be there (Ar
putea fi acoio). He might not be there (S-ar putea

A putea ~i a trebui la viitor

Pentru a spune ceea ce ar trebui, cat ~i ceea ce am
putea face, intrebuintiim be able to ~i have to alaturi
de will sau shall. Exemple: He will have to be there
(El trebuie sa fie acolo); Shall 1 be able to see you
tomorrow? (Voi putea sa te vad maine?).

It will be nighttime and the

crossing will be
dangerous.

Cuvinte noi
crosszng
night

leaf

trail
direction
note
place
soil
task
bar
guard dog
wall
panel
jewels (pi)
fortune
to leave *
togo*ojJ

treciitoare
noapte
frunzii
urmii, pistii
directie
mesa], biletel
loc, a~ezare
sol, pamant
cerintii
bar '
caine de pazii
perete
p?;nou,.
blJ utem ~abJou
avere

to disturb
to dirty
to worry
to draw *
to fall * for it
to be * careful

a pleca, a piiriisi
a pleca, a se
indrepta
a deranja
a murdari, a pata
a-~i face grijl
a desena
a ciidea in capcanii
a fi atent

today
night-time
dangerous
during
also
false
brilliant
wrong
definitely
difficult
that way
wooden

astiizi
In timpul noptii
peri cui os
In timpul
de asemenea
fals
excelent, genial
fals
cu sigurantii
dificil
pe acolo
de/In lemn

1 Plural;

leaves.

,"

\11

---~~
Pista falsa

lata mesajul pe care-I scrie Sarah.

Ea I-a scris~onform
unui cod misterios. PeAtru -a~~ti Incotro II trimite
pe barbatul chel trebuie sa des coperiti cum se cite~te. Apoi, II puteti
traduce In romana.

F.F.lleveraF.

ereht eb lIiw

enutrof ym dno slewej ym IIA.

slenop nedoow htlw lIow eno dnif

Iliw uoy edisnl. god droug a eb
thgim ereht, luferac eB. yaw toht
ni og lIiw uoY. srob tuohtiw
wodniw enD ees lIiw uoY. trophsiF
n\ noitots ecilop eht at og ot
evoh Iliw uoY. tluciffid eb lliw ti.
ksot tsol ruoy sl ereH. tfell
seulc eht

110

dnuof evoh uoy

woN,nos yM

Cheia replicilor
-So we' /I have to go to Pirates'
Island. A~adar trebuie sa mergem pe
insula Piratilor.
-Not today.' We '/I get there too late ...
Nu astazi. Vom ajunge acolo prea
tarziu.
-It will be night-time and the crossing
will be dangerous. Va fi In timpul
nOpfii ~itrecatoarea va fi pericuJoasa.
-But the bald man wi/! find the clue
here and. .. Oar barbatul chel va gasi
indiciul aici ~i...
-he might go to the island during the
night, AI' putea merge pe insula In
timpul noptii.
- Well, we must hide this clue with

some leaves. There! Ei bine trebuie

sa ascundem acest indiciu cu ni~te
frunze. lata!
-We can also leave afalse trail. Am
putea lasa 0 pista falsa.
-Brilliant! He'll go off in the wrong
direction ... Genial! Va pleca In
direqia gre~ita.
-and won't disturb 1/S. ~inu ne va
deranja.
-Right, we must leave him d note.
Exact, trebuie sa-i lasam un bilete!.
-I've got a good idea. Am 0 idee
grozava.
-But where shall we hide it? Dar
un de 0 sa-I ascundem?

-John and 1can lookfor a good

place. John ~i cu mine putem cauta
un loc bun.
- }'Ouwill have to dirty the note with
some soil. Va trebui sa murdare~ti
bilete1ul cu ni~te pam ant.
- Yes Don't WOI"I)', it '/I be peifect.
Oa Nu-ti face griji, va fi perfect.
-we can hide it here and drml' his
sign! II putem ascunde aici ~i desena
parafa lui.
-That's real/y brilliant! He '/I
definitely fall for it. E cu adevarat
genial! Cu siguranta va cadea In
capcana.

41

~
?

Formarea viitorului cu going to

In romana, deseori exprimam viitorul cu ajutorullocutiunii verbale (a avea de gand sa). Exemplu: Am de
gand sa plee; el are de gand sa se uite la televizor.
Aproximativ acela~i lucru are loc ~i in engleza, cu
ajutorul expresiei be going to care indica 0 intentie

sau 0 prevedere. Forma care trebuie avuta in vedere

este am/is/are going to + radacina verbala.
Exemple: I am going to leave (voi pleea/am de gand
sa plee); He is going to watch TV (EI se va uita la
televizor); They are going to come with us (Ei au de
gand sa vina eu noi).

Right, l'lllookfor
them and fax you
right away.

Intrebuintarea

prezentului dupa when

In engleza, dupa when (cand) ~i as soon as (de Indata ee), nu se pune niciodata viitorul - numai prezentul. Exemple: When my brother arrives, I will

leave (Cand fratele meu va ajunge, voi pleea); As

soon as I !mow, I will phone you (De Indata ee allu,
iti voi telefona).

Pronumele demonstrative
lata pronumele demonstrative din
engleza.
Singular
acesta/aceasta
this one
acela/aceea
that one
Plural
these (ones)
ace~tia/acestea
those (ones)
aceialacelea
Retineti ca la p]ural rareori se intrebuinteaza ones.
II

,"

",
42

Cuvinte noi
TV
age
theft
chifd1
London
detail
number
window pane
reward
train
newspaper

TV
varsta
furt
copil
Londra
detali u
numar
sticla
recompensa
tren
Zlar

Viitorul
lata opt propozitii
duse In engleza.

care trebuie tra-

Trenul sau va ajunge la ora trei.

1 Pluralul: children.

to close up
to tidy up
to fax
to arrive
to (tele)phone
to help
to be* under
arrest

a
a
a
a
a
a
a

inchide
face ordine
trimite fax
aJunge
telefona
ajuta
fi arestat

then
goodnight
wanted
pleased
stop

atunci
noapte buna
cautat
multumit
stop

~.n

EIe VOl'le~l~mAseara
..
aceasta.
Ce ai de glnd s'a;faci?

Maine ma ducVa Bjidgetown.

Yom ~ti cand voi~fi aici.

Cheia replicilor
- We're going to close up... Vom
j'nchide ...
-Fine, I'mjust going to tidy up...
Bine, eu voi face doar ordine ...
-and then I'll go. ~i apoi voi pleca.
- Well, goodnight. Ei bine, noapte
buna.
- Hey, this is'the man the children
showed me. Hei, acesta e barbatul
pe care mi I-au aratat copiii.
- Yes, it s the same man. pa, e
acela$i barbat.
-Hello, London? I'd like details on
number 1709. Alo, Londni? A~
dori detalii despre numarul 1709.
-Right, I'll look for them andfax
you right away. Bine, Ie voicauta
~i vide trimit prin f'J,x.
-Fine. Thanks! Bine. Multumesc!
'Ah, its this one. Those all have
bars. Ah, aceasta e. Celelate au
gratii.
-Right, it won't be too difjicult.
Perfect, nu va fi prea dificil.
-I'll be able to break the window
pane. Voi putea sparge sticla de la
geam.
-First I'm going to have supper,
and I'll con!e back when it's really
night-time. Intai ma duc sa iau cina
~i l1!aMorc cand va fi deja intunenc.
'Ah, at last ... Ah, in sfaqit...
-Right, tomorrow I'll go to
Fruitcake house. Perfect, maine ma
duc la familia Fruitcake.
-The children might be able to help
me find him. Copiii ar putea sa ma
ajute sa-I gasesc.
-They'll be pleased - there's a
reward. VOl'fi incantati - e ~i 0
recompensa.
-Oh! Whats that? Ei! Da ce-i asta?
-It's him! El:.~StoP! You're under
arrest. 'EI e! Aaa...stai! E~ti arestat.

Ne yom uita cand yom gasi ziarul.

Ya vedea el.
Yeniti cu mine?

43

Gradele de comparatie comparativ ~i superlativ

In engleza, exista doua modalitati
de a forma comparativul ~i superlativul unui adjectiv, I conform lungimii acestuia. Pentru a spune mai... la
un adjectiv alcatuit dintr-o silaba,
adaugam er, iar pentru a spune eel
mai/eea mai adaugam est.
Exemplu: tall (inalt), taller (mai
inaU), the tallest (eel mai inaltl
eea mai inalta)."
Adjectivele continand doua, trei sau
mai multe silabe, I~i fonneaza comparativul ~i superlativul cu more
(maL.) ~i the most (eel/eea maL.)
Exemplu: tiring (obositor), more
tiring (mai obositor), the most
tiring (eel mai obositor/oare).

Adjectivele terminate in y

Adverbele

Adjectivele terminate In y primesc

er ~i est, oricare ar fi lungimea lor,
y-ul se transforma In i. Exemplu:
fitnny (amuzant),
fitnnier (mai
amuzant), the fitnniest (eel/eea
mai amuzanta).

La majoritatea adverbelor, comparativul ~i superlativul se formeaza cu

more ~i most. Exemple: slowly. more slowly, the most slowly (irieet, mai
ineet, eel mai ineet).
La unele adverbe uzuale adaugam er ~i est. Exemplu: early3 (devreme),
fast (rapid), hard (dur), late (tarziu), long (lung), near (aproape).

Formele neregulate

De reti nut
In engleza, adjectivul se pune In aintea substantivului, fiind invariabil. Acest lucru nu se schimba In
cazul unei comparatii. Exemplu: a
fitnnier man (un om mai amuzant).

MaL. decat

~i la fel de... ca i

In engleza, unele adjective ~i adverbe fomie uzuale au forme neregulate

la comparativ ~i superlativ.
Adjective: good (buna), better (mai bun/a), the best (eel/eea mai bun/a);
bad (rau), worse (mai rau), the worst (eel/eea mai diu/rea).
Adverbe: badly (rau), worse (mai rau), the worst (eel mai rau); (CU(departe), further (mai departe), thefilrthest (eel mai departe); little (putill),
less (mai putin), the least (eel mai putin)"; well (bine), better (mai bine),
the best (eel mai bine).

MaL. decat se traduce prin ... er

sau more ... than. Exemple: taller
than (mai inaIt decat); more tiring
than (mai obositor decat); fitnnier
than (mai amuzant dedit).
La fel de ... ea ~i se traduce prin
as ... as. Exemplu: He s as tall as
his sister (E la fel de inalt ea ~i
sora lui).

No I haven't, I'm
stronger than you!

Cheia replicilor
Can you lend me you/' towel? Imi
poti Imprumuta prosopul tau?
Yuki It s as wet as mine. Pill E la fel
de ud ca ~ial meu.
Hi Tony. Have you got your boat
here?Buna, Tony! Ai barca aici?
Yes, it s over there. Da, este acolo.
Can we borrow it? We want to go to

44

Pirates 'island. 0 putem Imprumuta?

Vrem sa mergem pe insula Piratilor.
Yes, of course. It s the smallest. Da,
binelnteles. E cea mai mica.
Watch out... One of the oars is shorter
than the othe!: .. Atentie ... una dintre
vasle e mai SCUltade~at cealalta.
Hey! We're starting to go around in

circles Hei! Incepem sa ne-Invartim

In cercuri.
Yes, John! You're not rowing as fast
as me. Da, John. Nu vasle~ti ]a fel de
repede ca ~imine.
You've got the best Oal: Ai cea mai
buna vasJa .
No I haven i, 1'171 stronger thanyou!

1 In romana, mai + adjectiv constituie comparativul (exemplu: mai loalt), iar eel mai/eea mai + adjectiv constituie superlativul (eel mai loalt). 2 Multe adjective care au 0 silabii ~ise termina intr-o consoana precedata de 0 singura vocala, i~i
dubleaza consoana inainte de a primi er ~i est. Exemplu: red, redder, the reddest (ro~u, mai ro~u, eel mai ro~u).

Cuvinte noi
towel
oar
dungeon
tunnel
end
first one
second one

prasop
vasUi
celula, 'inchisoare
tunel
capat, sflir~it
primul/a
al doilea/a doua

/0 lend*

a 'imprumuta

There

to start
to go around
in circles
to row

a 'incepe
a se 'invalii 'in
cercun
a vas Ii

funny
wet
over there

amuzant/a
ud
acolo

short
other
strong
even
odd
shut
help
long

scurt/a
aMi
puternic/a
chiar (~i)
straniu
Inch is/a
ajutor
lung

Which is the longest tunnel?

s the fort.

Sarah, John ~i Susy ~tiu ca trebuie

sa mearga panaJa capatul celui
mai lung tuneJ. Oar care sa fie?
Utilizand pa~ii lor drept masura
(earn toti au aceea~i masura la
pantofi), John ~i Sarah calcuIeaza
lungimea unui tunel, In timp ce
Susy Ie calculeaza~pe celeIaJte
doua. lata replicileJlor,
compara rezu1tatele:

cand

fdj

My tunnel isn't as long

as yours.

My first tunnel was as

long as yours, but my
second one is shorteJ:

Puteti raspunde la Intrebarea

lui John (In enQ:leza)?

Nu-i adevarat, sunt mai puternic

decat tine.
There's the fort. lata fOIiareata.
It's even older than the ruined
to~ver. E ~i mai veche decat tm'nul 'in
rume.
It's got lots of dungeons and tunnels...
Are multe celule ~i tune]uri ...

but you can't go down there. dar nu poti

cobor'i acolo.
-That's odd, normally the gate's shut. E
straniu, de obicei poarta e 'inchisa.
Hey, go more slowly. Hei, mergeti mai
'incet.
Oh no! Oh nu!
Look, there are four tunnels. Priviti,

i: earlieJ; earliest (mai devreme, eel mai devreme).

substantiv nenumarabil se traduc prin (ewljewer/the fewest.

3 Y-ul din ear(v se transforma In

sunt patru tuneluri.

Help ... Ajutor ...
We can't get out now! Acum nu mai
putem ie~i!
Come here! Look at this! Veniti aici!
la priviti!

4 Putin/ mai putin/eel

mai putin +

Would ~i conditionalul
~-"'~"

In engleza, conditionalul se formeaza cu would +

radacina verbala. Exemple: I would be (eu a~ fi),

tea, am putea, ar putea) ~i should (ar trebui). Ca

can ~i must, could ~i should sunt invariabile.

they would sing (ei/ele ar canta).

Would este un auxiliar modal. Intr-o fraza interogativa, subiectul se pune dupa auxiliar. Exemplu: Would
I be? (A~ fi eu?). Intr-o fraza negativa, not se pune
dupa would: I would not be (eu n-a~ fi).
Forma contrasa a lui would, 'd, se 1'ntrebuinteaza
mult 1'nengleza vorbita (I'd be; they'd sing), dar nu

If (daca)

in propozitiile

interogative

sau negative!

Conditionalul verbelor can ~i must

Auxiliarele modale can ~imust au propria forma de
conditional: could (a~ putea, ai putea, el/ea ar pu-

~i

ifinseamna
dad. In limba romana, pentru a exprima
o actiune, care ar putea avea loc, intrebuintam dupa
conjunctia dad conditionalul prezent atat 1'n propozitia principal a, cat ~i in cea suborc!onata. Dad a~
avea bani, m-a~ duee la Londra. In engleza, dupa if
se intrebuinteaza trecutul simplu, iar in propozitia
principal a conditionalul: if I had some money, J

would go to London.
Ca ~i in cazullui dadi, dupa ifse poate pune prezentul sau viitorul: if he has money, he will come with
me (Dadi are bani, va veni eu mine).

Would you see better if

you had a torch?

Would, ca formula de
politete
Ca ~i 1'nromana, conditionalul presupune ~i 0 exprimare politicoasa.
I would like (a~ dori -vezi pag.l 0)
este conditionalul verbului to like
(a dori, a pHicea), fjind mult mai
politicos decat I want (dorese). La
fel, formulele would you like? (ai/ati
dori?), would you (doriti), ~i would

you mind.? (te-ar/v-ar deranja

siL?) sunt politicoase ~i utile.

No, I'll come

back. J wouldn 'l
want to disturb
you.

46 I I Not sc poatc contragc

~iadauga

la sfar~itullui would. Excmplu: I \Vouldn 't be (n-a~ fi).

Cuvinte noi
money
ring
story.
way out
step
light
rock
roof
aunt
gold

Ce ai face daca ... ?

bani
veriga
poveste
ie~ire
treaptaJpas
lumina
piatra
aeoperi~
matu~a
aur

to end

to talk (to)
to thank
to wait for
to disturb
to go * back
to move
to treat
to spend*

a
a
a
a
a
a
a
a

vorbi (eu)
multumi
a~tepta (pe)
deranja
se i'ntoaree
se ml~ea
da, a oferi
eheltui

iron
loads of

fier
gramezi de

Odata reveniti la familia Fruitcake,

Sarah 0 intreaba pe mama sa ce
ar face daca ar avea dintr-o data
multi bani. Completati raspunsurile lui Emma, pun{md verbele
din paranteza la forma corecta.

I (to spend) it all!

I (to pay) for a new roolfor
Fruitcake house.
You (to get) a new bicycle.
You and Dad and I (to go)
to Canada to see lilY aunt.

I'll be able to treat

Tony to a new pair of
oars!
Cheia replicilor
-If the treasures here, we 'IIfind it!
Daea eomoara este aiei, 0 yom gasi!
-Nothing! The tunnel ends here.
Ninlie! Tunelul se termina aiei.
- Would you see better if you had a
torch? Ai vedea mai bine daea ai
avea 0 toqa?
- Yes, pass it to me! Da, da-mi-o!
-017, there~' an iron ring in the wall!
I'm going to give it a pull. Oh, i'n
perete e 0 veriga din fier! 0 sa trag
de eat

-Wow! Uauu ..!

-Hello, I'd like to talk to Sarah. Susy
and John. Buna ziua, a~ dori sa vorbese eu Sarah, Susy ~i John.

-['d like to thank them. They helped

me to catch a crook! A~ dori sa Ie
multumesc. M-au ajutat sa prind un
talhar!
- Would you like to wait for them?
Ati dori sa-i a~teptati?
-No, ['II come back. I wouldn
want to disturb you. Nu, voi reveni.
N-a~ vrea sa va deranjez.
-But first, you could perhaps tell us
{he stOlY. We don't know anything!
Inainte, ati putea sa ne spuneti
povestea. Noi nu ~tim nimic!
-Right ... We should lookfor a way
out. Buuun ... ar trebui sa cautam 0
le~lre.
Y

- We mjght4 find one if we go back to

. the steps. Am putea gasi una daca ne
i'ntoarcem la scari.
-Look! Light! Priviti! Lumina!
-Phew! Pfuu!
-Susy, if you move those rocks,
nobody will be able to see the
entrance. Susy, daca mi~ti aceste
pietre, nimeni nu va mai vedea
intrarea.
-['II be able to treat Tony to a new
pair of oars! Voi putea sa-i ofer lui
Tony 0 pereche noua de vasle!

2 Plural: stories. 3 ~luralul de la roofeste rouves (-ulse transfonna In v). 4 Aici, might tine locul viitorului (will perhaps)

L47

o scrisoare
lata 0 scrisoare ~i 0 ruptura din ziarul pe care Sarah
I-a trimis lui Susy ~i John dupa intoarcerea lor la
Londra. Cititi aceste texte ~i incercati sa Ie intelegeti.
Traducerea de la pag. 57 va permite sa verificati

Cum scriem

raspunsurile.
Tot aici yeti intiilni multe cLlvinte ~i expresii
folositoare care va ajuta sa scrieti 0 scrisoare
vedere in engleza.

saLl 0

0 scrisoare

Pentru data, intrebuintam numeralul ordinal, spre exemplu: Tuesday

7th September (marti 7
Septembrie). Zilele saptamanii ~i
luni]e se scriu cu majuscula1
La

invariabil. La sfar~it, Lovefiom ...

este formula obi~nLlita intre prieteni. Aceasta corespunde formulei
Cu drag ... Best wishes (Toate cele
bune) e ceva mult mai oficial.

majoritatea nLlll1eralelor, adaugall1

th pentru a Ie transforll1a in
numerale ordinale. Exemple: 8tk,
13th, 26th2.
Incepem cu Dear. .. (draga) care e

THE BRIDGETOWN
Friday

The Fruitcake

30th

family

ECHO

August

treasure

Monday 9th september

11\

Dear susy and John,

Here's the artic\e from the
Bridgetown E.chO. \t's brHHant\
What are yoU going to do with
your share of the reward? With
mine, \'m going to bUY a radio
cassette.

CnrTs-topherCrook,
Sarah Fruitcake with her friends Susy and
John Miller and her dog, Softie.

\f your mum agrees, \'\\ come to

your p\ace during the Christmas

ho\\day, sO see yoU soon, \ hope\
Love from
sarah

He

For

and
and

been

an

They

found

her

friends

susy

Sarah
John, Fruitcake
August has

exciting

month.

some treasure

and helped the police to

catch a eroo).:, Christopher
Croo!-:.
p.. fe\..J months

letter

clue in a treasure

Christopher Croat was on one

of the Featherare islands.

hunt. It brought
Christopher Crook to

He

Bridgetown

\Vas

looJ:ing

for

some

very rare parrots there

that he wanted to steal.

Cuvinte noi

across

from Sarah's greatgrandfa ther I Ferdinand. It

was an old letter
addressed
to Sarah's grandfather,
Frederick,
and left on the
island in an old chest
after Ferdinand's death.
The letter was the

first

ago,

came

adolescent/a
to
lose*
share
fi
de
radio
cassette
felicitari
come*
across
a gasi
luna
lira
sterlina
address
pe
ziua
aliico
curand
Christmas
Iacord
la
adresa
cheltui
mine/la
voi
acasa
Craciun
deosebit
erou
extraordinar,
momie,
to
agree
hope
deces
In
mod
see
prostesc
you
soon
to spend*
aacasetofon
spera
exciting
pierde
parte
my/your
place

he

and

who

John,

lost
were

it.

to

spend

their

Susy

coming

a few days

friend
The three

managed

to

treasure
hidden

teenagers

:-ind

(lots
in

the

of gold),

the old

Pirates'
Fort, before
the croo].:, and they
helped the pol ice to
him.

The three heroes also

got a re ....
ard of 1000
from the police. Our
congratulations
to them!

stupidly

month

48

\>lith

Sarah,

it.

found

catch

where,

stupidly,

-the

rare bird thief who

wanted to steal the
Fruitcake family treasure.

I Lista lor se gasqte la pag. 58.2 Exceptii: (irst (Ist - primul/a), second (2nd - al doilea/a doua), third (3rd - al treilea
etc.): fifth (5th - al cincelea, etc.); Numeralele compuse care se termina in 1, 2. 3 ~i 5 se formeaza Cll (irst. second. third ~i
(ifth. Exemple: 2/ st, 22nd. 23rd. Totu~i. yom spune twelfth (/2th). 3 Pluralul: heroes.

Explicatii gramaticale
Aici yeti gasi rezumatul principalelor notiuni gramaticale din aceasta
carte. Gasiti enumerate excePtii1e
cele mai utile ale regulilor Invatate
pe parcursul canii, ~i liste (tabele)
care va ajuta sa Intelegeti ~i sa
Invatati corect engleza.

Substantivele ;;i articolele la

singular
In engleza, substantivele sunt de
genul masculin. feminin ~i neutru.
The este articol hotarat (I, a).
Exemple:
the bridge (podul)
the tower (turnul)
the ai/port (aeroportul)

child, children (copil, copii).

Articolulla

plural

In engleza, articolul pentru formele

de plural, ramane tot the.
Ni~te se traduce prin some Intr-o
fraza atirmativa ~i any Intr-o fraza
interogativa sau negativa.
Exemple:
I want some apples (Vreau ni~tc
mere ).
Do you have any apples? (Aveti
mere?)
f do not want any apples (Nu
vreau mere).

Articol ul nehotarat a se pune In fata unei consoane, iar an In fata unei

vocale (un, 0)
Exemple:
a bridge (un pod)
a tower (un turn)
an airport (un aeroport).

In romana, ni~te se omite -de regula- in propozitiile negative, dar in

engleza, any se pune obligatoriu.
Exemple:
J 'want some water (Vreau ni~te apa)
do /1ot want any water eNu vreau
apa).

Pluralul substantivelor

Omiterea articolului

Majoritatea substantivelor I~i formeaza pluralul primind un s: two

bridges (doua poduri).
Substantivele care se termina In
ch, s, sh, x ~i :: primesc es la plural.
Exemple:
church. churches (biserica, biserici)
dress, dresses (rochie, rochii)
box, boxes (cutie, cutii).

In engleza. substantivele se Intrebuinteaza ~i fara articol. The se

intrebuinteaza cand vorbim des pre
iucruri concrete, dar cand vorbim
des pre lucruri In general se intrebuinteaza substantivul tara al1icol.
Exemple:
[like water (Imi place apa).
f like boats (Imi plac biircile).

La substantivele care se termina

Intr-o consoana urmata de y, pluralul se formeaza Inlocuind y-ul cu
un ~i adaugand es. Deci pluralul
este ies.
Exemple:
family, families (familie, familii)

Oeseori, substantivele nenumarabiIe ~i cele aflate la plural se 'intrebuinteaza tara articol, Tara ca sensul
acestora sa se schimbe.
Exemple:
f want apples (Doresc mere).
Do you have apples? (Ave!i mere'?)
J do /1ot want apples (Nu doresc
mere).
f want warer (Vreau apii),

Unele substantive au pluralul neregulat, acesta trebuind Invatat.

Exemple:
ma/1, men (barbat, barba!i)
woman, women (femeie, femei)
leqf; leaves (frunza, frunze)

Exista tendinta de a Intrebuinta some

~i any cand dorim sa precizam 0
anum ita cantitate sau un anumit

numar. Oar some ~i any mai 'inseamna ~i diteva sau pu!in/a (lntr-o
fraza negativa, cu Intelesul de nici
un/o sau deloc).

Genitivul in's
In engleza, pentru a spune cui ce Ii
apartine, adaugam un's posesorului, indiferent ca e yorba de un
substantiv comun sau propriu.
Exemple:
John sjumper (puloverullui
John)
the dog:~ howl (farfuria cainelui)
the green jumper is Sarah :\' (puloverul verde este allui Sarah).
La plural. cand clenumirea posesorul ui se termi na In s, se adauga
doar apostrofu!.
Exemple:
the dogs' bowl (farfuria dHnilor).
the gj,'ls . tent (cortul fetelor).
Oaca substantivul are un plural neregulat, neterminat In s, marca posesiva este '5, ca la singular.
Exemple:
the men s clothes (hainele
barba!ilor).
the children.~ r00111(camera
copiilor).
Re~ineti cain engleza posesorul
preceda obiectul posedat, acesta
neavand articoJ.

Adjectivele
[n engleza, adjectivele se pun 'inaintea substantivului,
Rind invariabile.
Spre exemplu jumper (pulover) ~i
green (verde) se intrebuinteza:
a green jumper (un pulover
verde ).
green jumpers (pulovere verzi).
Cand 'intrebuintati un substantiv cu
un adjectiv ~i un aI1icol nehotarat,
re~ineti ca aI1icolui nehotarat este
an in fata unei vocale. Aceasta regula se aplica daca aliicolul precede
un adjectiv care Incepe cu 0 vocala.
Exemplu:
an oldjumper (un vechi pulover).

49

AI meu, al tau, al sau ...

lata cum se traduc al meu, al tau,
al sau etc. Aceste pronume sunt
invariabile.
my
al meu/mea, ai mei/mele
your
al tau/ta, ai tai/tale
his
allui/sau, ai lui/sai
her
a ei/sa. ale ei/sale
its
al sau/a sa etc.
our
al nostru/a noastra etc.
their
alaI/ai/ale lor
Cand vorbiti despre al sau, a sa ~i
ai sai/ale sale In engJeza, substantivul intrebuin}at depinde de persoana des pre care se vorbe~te.
Exemple:
Cand va referiti la un baiat, spuneti
his jumper (pulovarul
sau), cand
va referiti la 0 fata, spuneti her
jumper (pulovarul
ei).

Pronumele personale
lata pronumele personale din engleza care au functie de subiect:

I (eu)

se scrie Intotdeauna
majuscula.

m-).
Exact ca in limba romana, unele
pronume pot avea atat functia de
subiect, cat ~i de complement.
Tabelul va prezinta cu caractere
ingro~ate pronumele care au
functie de complement ~i care
difera de cele care indeplinesc
functia de subiect.
Tabelul

pronumelor

he (el);
she (ea);
it (el, ea) EI ~i ea tin locul unei persoane. It tine locul unui obiect, lucn!. Cand vorbiti des pre un animal,
yeti spune it dar, In cazulln care e
yorba despre un animal preferat,
domestic, puteti spune he sau she.
we (noi)
they (ei, ele) Un singur pronume
inseamna atar ei, cat ~i ele: they.
In engleza, sunt promune care in deplinesc ~i functia de complement.
A~a cum va prezinta tabelul de mai
sus, acelea~i pronume pot avea atat

Verbele
Verbele din limba engleza se Impart
In trei categorii: verbele regulate ~i
neregulate, ~i auxiliarele modale.
Toate au putine forme. lnfinitivul
lor e precedat de to (exempl u: to
walk - a merge), iar infinitivul tara
to se nume~te "radacina verbal a"
(exemplu: walk).
Verbele neregulate au forma neregulata doar la timpul trecut, cu
exceptia verbelor to have (a avea)
~i to be (a fi) care au forme diferite
~i la prezent. Multe verbe uzuale
sunt neregulate (vezi pagina 55).

personale

Prezentul verbelor to be ~i to
subiect

I (eu)
you (tu, voi)
he (el)
she (ea)
it (el, ea)
we (noi)
they (ei, ele)

complement
direct sau indirect
me (pe mine, imi)
you (pe tine, pe voi)
him (pe el, lui)
her (pe ea, ei)
it (pe el, ea)
us (pe noi, noua)
them (pe ei, ele,lor).

cu

you (tu, voi, dvs.) In engleza nu se

face deosebire intre tu ~i voi. Ambele se traduc prin you. You mai ajuta la construirea expresiilor impersonale (spre exemplu: you never
know - nu se ~tie niciodata);

50

functie de complement direct, cat

~i indirect. Nu uitati ca in romana,
avem forme diferite -accentuate,
neaccentuate- la unele pronume
care au functie de complement
(ex.: mie, imi, -mi, pe mine, ma,

have
Trebuie ~tiute cat mai bine verbele
to be ~i to have deoarece sunt deseori utilizate. In plus, acestea servesc drept auxiliare pentru formarea altoI' timpuri.
To be

(a fi)

lam

Locul pronumelor personale

In engleza, pronumele personal cu
functie de complement se pune
dupa verb:- Exemple:
I want it (II vreau).
Give her the book (Da-i cartea).
Cand avem un complement direct
~i unul indirect In aceea~i
propozitie, complementul direct se
pune dupa verb, urmat de
prepozitia to + complementul
indirect. ExemQlu:
Lend it to her (Imprumuta-i-l).

Eu, tu ~i ei/ele
Pronumele eu, tu, ei/ele din limba
romana se traduc in engleza prin
pronumele personal avand functia
de complement. Exemple:
Don ~ worry! It:S me (Nu te
ingrijol'a! Eu sunt).
Is it you? (Tu e~ti?)
It~ them! (Ei sunt!).

you are
he/she/it is
we are
they are

eu sunt
tu e~ti/voi sunteti
el/ea este
noi suntem
ei/ele sunt

To have, to have got (a avea)

1 have (got)
you have (got)
we have (got)
they have (got)

eu am
tu ai/voi aveti
noi avem
ei/ele au

he/she/it
has (got)

el/ea are

Formele contrase
In engleza vorbita, deseori se COlltrag formele de prezent ale verbelor to be ~i to have. Am, are ~i is
devin 'm, 're ~i 'so Have ~i has
devin 've ~i 'S.I
Exemple:
I'm = 1 am (eu sunt)
he:S = he is (el este)
she:S got = she has got (ea are)
you've got = you have got (voi
aveti, tu ai)

what s = what is (ce este).

who's = who is (cioe este).

Verbele care nu se intrebuinteaza la aspectul continuu

Exemplu:
I mllst eat (trebuie

Prezentul simplu ~i prezentul

continuu (formare)

Anumite verbe nu se Intrebuinteaza niciodata la aspectul continuu.

Prin urmare, Ie utilizam doar la
prezentul simplu.
lata verbele care trebuie ~tiute:

Call Inseamna a putea, cu

1ntelesul de a fi capabil, a avea
permisiuoea.
Call mai Inseamna ~i
a ~ti (cu Intelesul de a se pricepe
la ceva).
Exemple:
I can open this (Pot deschide
acest... )
I can go out tonight (Pot/am voie
sa ies deseara)
I can swim (~tiu sa loot).

Pentru a forma prezentul simplu,

adaugati un s radacinii verbale la
persoana a treia singular.
Exemplu:
prezentul simplu al verbului to
walk (a merge, a se plimba):
I/you/we/they walk, he/she/it walks.
Totu~i, verbele al carol' infinitiv se
temina In ch, sh, ss, x sau 0, primesc es In loc de s.
Exemplu:
Prezentul simplu al verbului to go
(a merge): I/you/vve/they go,
he/she/it goes.
Prezentul continuu se formeaza din
prezentul verbului to be (vezi In
stanga) + radacina verbala + ing.
Exemplu:
prezentul continuu al verbului to
11'alk: I am walking, you/we/they
are walking, he/she/it is walking.
Verbele care se termina 1ntr-o consoana, precedata de 0 singunl voeala, 1~i dubleaza consoana 1nainte
de a primi terminatia ing.
Exemplu:
verbul to wrap (a ambala) va fi:
I'm lvrapping (ambalez/ehiar
acum).

Prezentul simplu ~i prezentul

continuu (intrebuintare)
E fOal1e imp0l1anta Intrebuintarea
eoreeta a prezentului. Prezentul
simplu descrie 0 aqiune efectuata
de obicei, cateodata sau niciodata.
Prezentul continuu descrie 0 actiune care se desTa~oara In momentul vorbirii prezentand 0 actiune 1n
curs de desTa~urare.
Exemple:
I walk (ma plimb [deseori sau
cateodata])
I am walking (ma plimb [acum]).

to
to
to
to
to
to
to

believe (in)
belong (to)
guess
hate
hear
know
like

to love
to need
to prefer
to realize
to
to
to
to
to
to
to
to

recognize
remember
see
seem
smell
suppose
understand
want

a
a
a
a

crede (1n)
apartine'
presupune
url

a aUZl

a ~ti, a cunoa~te
a-i place cuiva
ceva
a iubi, a adora
a avea nevoie de
a prefera
a real iza, a-~i da
seama de
a recunoa~te
a-~i aminti
a vedea
a
a
a
a
a

p~rea .
mlros!
presupune
Intelege
dori.

Auxiliarele modale
In engleza, exista auxiliare modale
care, printre altele, exprima permisiunea, obligatia, interdiqia, posibilitatea, intentia etc. Unele corespund verbelor a trebui, a putea ~i
a ~ti, iar altele servesc la formarea
viitorului, conditionalului,
etc.
Aceste auxiliare nu au forma de infinitiv, sunt invariabile (nu primesc
s la persoana a treia singular) ~i
sunt urmate de radacina verbal a cu
care se 1ntrebuinteaza.
Cele care trebuie ~tiute sunt must,
can ~i might. (Mai exista ~i altele,
cum ar fi will, shall, would, could
~i should a carol' 1ntrebuintare va
este explicata la paginile 52-53).

Must (a trebui)

exprima obligatia,

sa maoaoc).

In engleza, can se mai 1ntrebuinteaza cu verbele care se raporteaza

simturilor, adica to hear (a auzi),
to see (a vedea), to feel (a simti),
to smell (a mirosi) ~i to taste (a
gusta).
Exemple:
~
I can see him (II vad).
I can hear him (II aud).
Might exprima posibilitatea
rapOt1ata la prezent sau, 1n unele
eazuri, la viitor.
Exemple:
The station might be open
(probabil ca gara e deschisa).
He might come with liS (S-ar
putea ca el sa vioa cu ooi).

Imperativul
In engleza, imperativul prezinta
ordine ~i sfaturi. Avem 0 singura
forma de imperativ la toate
verbele, aceasta forma e identica
ell radaeina verbal a (infinitivul
Tara to).
Exemple:
Imperativul verbului to be este be
(fii, fiti).
Imperativul verbului to walk este
walk (mergi, mergeti).
Nu exista persoana Intai la plural.
Pentru a spune sa fim, sa mergem
etc., punem let's (adica hai sa ... ) 1n
fata radacinii verbale. Let:, se
Intrebuinteaza ~i pentru a sugera 0
anumita activitate.

angajamentul.
I Has got se contrage pentru a deveni 's got. dar has singur nu se contrage.

51

Exemple:
let:~ be (sa fim)
let:~ walk (sa ne plimbam)
let s go out (sa ie~im afara)

Viitorul
Viitorul se formeaza din: will (un
auxiliar modal) + radacina verbala.
Exemple:
viitorul verbului to walk (a se
plimba): I/you/he/she/it/we/they
will walk.
In propozitiile interogative, shall e
inlocuit cu will la persoana intiii
singular ~i plural (adica
~i we),
mai ales daca facem 0 propunere
sau sugeram ceva.
Exemplu:
Shall we go out? (Ie~im?)

Forma contrasa a lui will este 'll.

Exemplu:
!'ll be there (Voi fi acolo).
Aceasta forma nu se intrebuin!eaza
in propozitiile interogative.
1ntr-o propozitie negativa, forma
contrasa a lui will not este won
Exemplu:
They 'won l be there (Nu VOl' fi
acolo ).

A trebui ~i a putea la viitor

Can ~i must nu se pot intrebuinta
cu will. Pentru a spune ceea ce ar
trebui sau am putea face, utilizam
be able to (a putea, a fi capabil
de) ~i have to (a trebui) alaturi de
will sau shall.
Exemple:
Shall I be able to see you
tomorruw? (Voi putea sa te vad
maine?)
He will have to be there (Va trebui
sa fie acolo).

Going to exprima 0 intentie ~i este

deseori folosit in engleza.
Exemple:
I am going to leave (Voi pleca).
He is going to watch TV (EI se va
uita la televizor).
They are going ta come with us
(Vor veoi cu ooi).

Timpurile trecute (formare)

Ca ~i la prezent in engleza, verbeIe au putine lorme la trecut. Timpurile care trebuie ~tiute sunt trecutul
simplu, trecutul continuu ~i present
pelfect.
Trecutul

simplu

La majoritatea verbelor, trecutul simplu se formeaza foalie u~or: la toate

formele se adauga ed radacinii
verbale.
Exemplu:
trecutul simplu ai verbului to walk:
I/you/he/she/it/we/they
walked.
La verbele care se termina intr-o
consoana precedata de 0 singura
vocal a, trebuie dublata consoana
inainte de a adauga ed.
Exemplu:
verbu! to H'rap (a ambala) se
formeaza:
wrapped.

La verbele al carol' infinitiv se termina in y, acest y se inlocuie~te cu

la trecutul simplu. A~adar verbul
se termina in ied.
Exemplu:
verbul to cany (a cara) se
formeaza: I carried.

to

Totu~i, unele verbe au un trecut simplu neregulat care trebuie invatat.

Acesta este asemanator la toate formele (eu, tu, el etc.). M ulte verbe
uzuale sunt neregulate (vezi tabelul
de la pag. 55.).
Exemplu: to make (a face):
I~vou/he/~he/it/H)e/t hey made.

Viitorul se poate exprima cu ajutoru] prezentului continuu sau a verbului to go. Se formeaza din am/is/
are going to + radacina verbala.

Trecutul simplu al verbelor to have

~i to be este neregulat. To have are
o singura forma:
I/you/he/she/it/we/they
had.
To be are doua forme: !/ize /she/it

Formarea viitorului cu going

52

was

~i you/we/they

were.

Trecutul simplu al verbelor can ~i

must este could ~i had to.
Exemple:
He could sing (el ~tia sa cante).
He had to sing (el trebuia sa caote).
Trecutul continuu
Se formeaza din forma de trecut a
verbului to be + radacina verbala +

mg.
Exemplu:
trecutul continuu al verbului to
walk: I/he/I'he/it was walking,
you/we/they were ,valking.
Ca ~i la prezentul continuu:
1) la unele verbe care se termina
intr-o consoana precedata de 0 singura vocal a, trebuie dublata consoana inainte de a adauga ing.
Exemplu:
verbul to wrap (a ambala) se 1'01'meaza: J ,vas wrapping.
2) unele verbe uzuale nu se folosesc
la trecutul continuu, ci doar la trecutul
simplu (vezi lista de la pagina 51).

Present perfect
Se formeaza din forma de prezent a
verbului to have (vezi pagina 50) ~i
paliicipiul trecut al verbului.
La verbele regulate, participiul trecut este identic cu forma de trecut
(radacina verbal a + ed).
Exel11plu:
present perfect-ul verbul ui to walk:
I/you/we/they have walked.
he/she/it has walked.
In limba vorbita, se intrebuinteaza
mai ale formele contrase ale lui
have ~i has ('ve ~i 'v), spre
exemplu: I've walked.
Verbele neregulate (care au 0 forma de trecut neregulatii) au un participiu trecut neregulat care trebuie
invatat. La unele este identic cu
forma de trecut (vezi tabelul de la
la pagina 55).

Exemple:
to take (a lua)
[(vou/we/they have taken/helshe/it
has taken:
to make (a face)
[(vou/we/they have made. he/she/it
has made

Timpurile trecute (intrebuintare)

in engleza, trecutul simplu descrie
o actiune Incheiata. care a avut loc
Intr-un moment anume precizat din
trecut. E deseori Insotit de adverbe
de timp (ex. yesterday - ieri) care
situeaza actiunea pe axa trecutului.
Trecutul simpl u din engleza
corespunde perfectului simplu
(exemple: fusei, el se arundi ... ) ~i
perfectului compus din romana
(exemplu: am vizitat... we visited).
Exemplu: We visited the castle
yesterday (Am vizitat castelul ieri).
Trecutul simpJu se mai Intrebuinteaz3 ~i pentru a descrie 0 aqi une
obi~nuita din trecut, 0 aqiune pe
care obi~nuiam sa 0 facem. Astfel,
yom traduce cu imperfectul din
limba romana (vizitam).
Exemplu:
[ alwavs visited it when / was in
town (Intotdeauna
II vizitam
dind eram In ora~).
Trecutul continuu descrie actiuni
care erau In curs de desfa~urare In
trecut. in romana, se traduce cu
imperfectul.
Exemplu: [was cycling (mergeam
cn bicicleta).
Pre.'Iellt Perfect-ul stabiJe~te 0 legatura Intre'trecut ~i prezent. In
rest, descrie 0 aqi une din trecut
care are efect asupra prezentului.
Exemple:
[ have cleaned my shoes (mi-am
curatat pantofii)
[have been at Live/pool (am fost
la Liverpool).
Pre.\ellt pelj'ect-ul mai descrie ~i 0
aqiune care tocmai a avut loc.

Exemplu:
He has just closed the door (EI
tocmai a Inchis u~a).

Conditionalul
In engleza, pentru a forma conditionalul. se Intrebuinteaza would (un
auxiliar modal) + radacina verbaiiL
Exemple:
would be (a~ fi).
they would sing (ar canta).

Forma contrasa a lui would. 'd, se

Intrebuinteaza deseori In engleza
vorbita (f'd be: the.v 'd sing), dar
niciodata In propozitiile interogative sau negative.
Conditionalul verbelor call $i mllst
Auxiliarele modale can ~i must au
propriullor conditional: could ~i
should care .funqioneaza la fel ca
~i auxiliarele modale.
Exemple:
could (a~ putea)
they should (ei/ele ar trebui).

Propozitiile interogative
Exista doua modalitati de a pune 0
Intrebare In engleza:
I) Cu to be ~i auxiliarele (auxiliarele modale sau oricare auxi Iiar care serve~te ]a formarea unui timp,
spre exemp]u have/has pentru un
verb la prezent perfect) se formeaza 0 propozitie interogativa punand
subiectul dupa to be sau auxiliar.
Exemple:
Am/late?
(Am Intarziat?)
Must /'walk? (Trebuie sa merg pe
jos?)
Have you visited the castle? (Ai
vizitat castelul?)
Will you be late? (Vei Intarzia?)
2) La celelalte verbe, se Intrebuinteaza auxiliarul do + subiect + radacina verbului utilizat.
Forma corecta a lui do depinde de
persoana ~i de timp. I:
- Ja prezentul simplu: do (does 1a
persoana a treia);
- la trecut: did.

1 To do este un verb neregulat care servqte drept ausiliar in fi'azele negative

a face. Esemplu: 1 do yoga (Eu fac/practic yoga).

~iinterogative.

in propozitiile interogative, do/does/

did se pun Inaintea subiectului.
Exemple:
Do / cross here? (Traversez aici?)
Does she wa/1/ an ice cream? (dore~te ea Ingheta ta?)

Pronumele ~i adverbele
interogative
lata pronumele ~i adverbele interogative care trebuie ~tiute:
how?
cum?
how many?
cati/cate?
how much?
cat/cata?
where?
unde?
'why?
de ce?
when?
cand?
what?
ce?
which?
care?
who?
cine?
whose?
alia/ai/ale cui?
How II/uch se Intrebuinteaza pentru
ceea ce nu se poate numara, iar
how many pentru ceea ce se poate
numara.
Exemple:
how many apples? (cate mere?)
how much butter? (cat unt?)
In engleza, cuvintele interogative
sunt invariabile. Ordinca cuvintelor cste aceea~j ca ~i III propoziriile
care nu au un pronume/adverb
interogati v:
- cuvant interogativ + to be sau un
auxi liar, sau
- cllvant interogativ + do/does/did
+ subiect + radacina verbala.
Exemple:
Who are you? (Cine sunteti/e~ti?)
Why must / walk? (De ce trebuie
sa merg pe jos?)
vVhy do YOI/ want this? (De ce vrei
aceasta ?).
Daca Intrebuintam un timp continuu,
forma avuta In vedere este: cuvant
interogativ + be+ subiect + radacina verbala terminata In ing.
Exemplu:
Why are YOlllooking? (De ce te
uiti?)

Ca

~iverb,

10

do Inseamna

53

I
Propozitiile negative
Pentru a forma 0 propo,zi!ie negativa, 'intrebuin!am not. In cazullui
to be ~i al auxiliarelor, punem not
dupa to be sau auxiliar.
Exemple:
He is not tired (EI nu e obosit).
He must not look (EI nu trebuie sa
se uite).
He was not looking (EI nu se uita).
La celelalte verbe, se utilizeaza
auxiliarul do + not + radacina verbala. Forma corecta a lui do depinde de persoana ~i timp (la prezentul simplu: do sau does la persoana
a treia singular; la trecut: did).!
Exemple:
I do not know (nu ~tiu).
She does not like dogs (Ei nu Ii
plac cainii).
He did not look (EI nu s-a uitat).
Formele contrase ale lui not
Not se contrage deseori, mai ales
'in engleza vorbita.
lata contragerile care trebuie ~tiute:
forme pJine
forme contrase
do not
don't
does not
doesn i
did not
didn't
is not
isn't

are not
aren i
must not
mustn't
have not
haven't
has not
hasn't
'would not
wouldn't
could not
couZdn 't
will not
won't
shall not
shan i
should not
shouldn't
Can + not se scrie 'intotdeauna can
not, iar forma sa contrasa este can't.
Exemple de propozitii negative
cu contragerea
lui 110t:
He isn't tired (EI nu e obosit).
She doesn't like dogs (Ei nu Ii plac
cainii).
They haven't got the money (Ei nu
au bani).
We cant help you (Nu te putem
ajuta).
Not a, 110t allY (nici un/o)
In engleza, pentru a spune eU,nu
am se utilizeaza nega!ia not. In
cazul unui substantiv nenumarabil
sau la plural, se utilzeaza not an)'.
Exemple:
I do not have a dog (Nu am caine).
I do not hmle any water (Nu am apa).
I do not have any Keys (Nu am chei).
Imperativ
negativ
Pentru a cere cuiva sa nu faca un

anumit Jucru, se 'intrebuinteaza do

not + radacina verbal a, spre exemplu: Do not close the door (Nu inchideti u~a). Forma contrasa este
Don i close the dam:
Short answers (raspunsuri
scurte)
In engleza, 'in loc de a raspunde cu
un simplu yes (da) sau no (nu), deseori se raspunde cu, ceea ce se
cheama short answers (raspunsuri
scurte). Acestea constau In reluarea auxiliarului care a servit la
punerea unei 'intrebari.
Exemple:
Do you like cats? J-es. 1 do (Iti
plac pisicile? Da, Imi plac).
Did you visit the castle? Yes. did
(Ai vizitat castelul? Da I-am
vizitat).
Can you swim? Yes. 1 can (~Wi sa
Inoti? Da, ~tiu).
Will YOli come with us? Yes, will.
(Vii cu noi? Da vin).

Pentru a raspunde nu, reluam auxiliarul urmat de not (sau n 't 'in engleza vorbita). Raspunsurile negative
la aceste 'intrebari sunt:
No.1 do not/don't (Nu, nu imi
plac).
No. I cannot/can't (Nu, nu ~tiu).
No, 1will not/won't (Nu, nu voi
veni).

ITimpurile trecute ~i prezente: rezumat

recutul

simplu

Formare
+ ed
lid + RV 'in p3
interogative &
legative)

RV2

xemple:
,valked
id walk?
did not walk

tilizare
I) actiune 'incheiata
are a avut loc
ntr-un moment
~in trecut
) 0 actiune obi~nuta din trecut.

54

trecutul

continuu

present

prezentul

perfect

forma de trecut a
vb. to be + RV +
ing

prezentul vb. have

pal1icipiuJ trecut
(RV + ed)

I was walking

ac!iune 'in curs de

desIa~urare in
trecut.

simplu

prezentul

continuu

RV; la persoana a
Ill-a singular, RV +
s; (do/does + RV 'in
P interogative &
negative)

forma de prezent a
VB. to be + RV +
mg.

1 have walked

I walk, he walks. do
I walk? does he walk?
1 do not walk: he
does not walk.

I am walking

1) actiune trecuta
care are efect asupra prezentului.
2) actiune care
tocmai a avut loc.

ac!iune care are loc

de obicei, diteodata,
deseori, niciodata

actiune care este In

curs de desIa~urare.

1 Vezi nola I pagina 53.2 Aici RV Inseamna radacina verbal a (lnrinitivul tara 10).3 Aici P Inseamna propozitie.

Verbe neregulate
Radacina verbala

wore
come
came
been
saw
seen
vedea
vel1l
canta
went
worn
won
aatook
manca
eaten
torn
tore
cost
cut
t1lia
costa
trimite
ate
sat
given
gave
paid
sung
a aduce
ca~tiga
da
merge
purta
had
heard
hidden
hid
trecut
dealt
did
drew
sent
done
drawn
with
thrown
threw
known
taken
built
led
read
shone
shut
stole
understood
was,
aafi
knew
stolen
desena
cadea
avea
inchide
1111rOSl
fura
arunca
lua
face
auZl
ascunde
citi
str1l1uci
dormi
were
lost
told
lent
smelt-l
gone
put
rupe
pune
~edea
trezi
got
cheltui,
pnml,
apastra
avea
petrece
participiu
bought
sang
found
duce,
la/catre
fallen
fell
felt
kept
left
brought
slept
spent
se
simri
rine,
parasi,
pierde
spune
~ti,
plati
cumpara
ocupa
avFith
cunoa~te
a atrecut
pleca
de
paid
woke
woken
imprumuta
gasi
inrelege
up
aa construi
ga,si
,aup

4 Smelled sc intrebuin(eaza deseori

55

Raspunsurile ~i solutiile exercitiilor

Pagina 7 La familia Fruitcake
a cafe
a farm

a village
a bridge

a lake

Pagina 9 Ce bagaje au ei?

2.
3.
4.
5.
6.

Her suitcases are gray

His bag is blue.
Her suitcase is green.
His briefcase is red.
Her backpack is yellow.

Pagina 11 Scrisoarea
misterioasa
A desert island, 1893
lvly dear son Joseph,
I'm all old man. I am alone on my
desert island and my house near
Bridgetown is empty. I have a big
secret. I am verv rich. Now IIlV
treasure is yaw: treasure. !'vly'house
hides thefirst clue. First o.lall, you're
looking for two boats.
Farewell,
Ferdinand Fruitcake.

I'd like an ice cream. Which flavours

do you have? Sau Which flavours
have you got?
Can I have six oranges. please?

Care este mesajul scrisorii

invechite?
Ferdinand Fruitcake is Sarah s greatgrandfathe!:
The two ships are paintings. Sau The
two ships are two paintings.
They must visit the studio. Sau They
must visit Emma~' studio/Sarah:~
mother:~ stlldio.

Pagina 19 Primul indiciu

There
There
There
There
There

(la

Pagina 21 Cuvinte incruciate

Dragul meu fiu Joseph,
Sunt un om biHran. Sunt singur pe
insula mea pustie, iar casa mea de
langa Bridgetown este goala. Am un
mare secret. Sunt foarte bogat. Acum
comoara mea Iti apartin~. Casa mea
ascunde primul indiciu. !nainte de
toate, cauta doua barci.
Adio, Ferdinand Fruitcake.

1. tea
there
5. some
6. these
7. hen - must
9. an - on
10. your

Pagina 13 Whose is... ?

Vertical

The table is the neighbour s.

This jacket is the lodger :~.
This shirt is Emma s.
Thesejeans are John ~'.
These tools are the builder s.

Pagina 15 Drumul inspre

biserica veche
Turn left.
Cross the bridge.
Take the second path on the left.
Turn right.

Orizontal
3.

1. throw
2. he
3. men

The teacher mllst close up because it

is late.
The policeman borrows a bike to
follow the burglm:
lI1ustphone the service engineer
because the machine is broken.
They lI1ust always shut the gate
because of the neighbours' goat.
They find the clue because they can
see an old photo of Ferdinand
Fruitcake.
She s going to Bridgetown to do the
shopping.
We cant come now beclluse we're
eating.

Mr Christopher Crook
3 Station Road
London S24 3BE

..t. an}'

5. whose
7. remember
8. the
9. shop
10. airport

Pagina 23 Indiciul de la han

Where s the supermarket?

Do you have any bread? Sau Have
you got any bread?
How much does this cake case

Propozitia

56

The neighbours have (got) a goat Sau

Sarah:~ parents' neighbours have etc.
Susy and John/They sleep in their
tents (which are) in the garden (right
near the house).
They eat. wash and get dressed in the
house.
Susy/She wakes lip at six (0 'clock) in
the morning.
John/He wakes lip at eight (0 'clock)
in the morning.
They go to bed at halfpastnine or ten
a 'clock.

Pagina 29 Ghicitoarea cariii

potale

It/The CO>t) is on the hill.

It/The dog is under the tree Sau next
to/bv/near the tree.
It/tIle bench is opposite the fOllntain
Sau next to/bv/near the fountain.
It/The farm is next to tl;e church Sau
near/by the church.

Pagina 17 La cumparaturi

Pagina 25 0 vedere de la Susy

Pagina 27 Fraze amestecate

aren t any dice.

isn t a candle.
isn t a bird.
isnl a hook.
isn t a top hat.

Trebuie sa mearga la Magician

hallul Magiciallului).

Now we must go to the school.

lui Susy se termina

astfel:

Dear Chris,
Thanksfor yo III'letta Yes, Frank and
Betty Goodfield live near Bridgetown.
You ask me for their address. Here if
is: Oak Tree Farm. Old Bridge Road.
near Fishport. B1ft why Bridgetown~
It s not a very interesting town.
Anvhow. they probaly have a room/or
YOll and I can recommend them to
you. The food is good at the
Goodfields and their farm is vel)'
quiet. So, have a good holiday!
Vicky
Domllului Christopher
3 Station Road,
Londra SE24 3BE

Crook

praga Chris,
Ili mullUmesc pentru scrisoare. Da.
Frank ~i Betty Goodfield locuiesc langa Bridgetown.
Mi-ai cerut adresa lor.
]at-o: Oak Tree Farm, Old Bridge
Road, langa Fishport. Oar de ce
Bridgetown?
Nu e un ora~ fom1e
interesant. Oricum, probabil ca au 0
camera pentru tine ~i ti-i recomand.
Mancarea e buna la familia Goodfield.
iar ferma lor este foarte lini~tita.
Deci, 0 vacanta placuta!
Vicky.

Pagina 31 Ghicitoarea ilustrata

Ic 2d 3b 4f 5e 6a

Pagina 33 Disparitia lui

Ferdinand Fruitcake
Parrot bury, Featherare Main Island
Domnule,
Din nefericire. tatal dumneavoastra
a
murit deja. A venit in insulele noastre
primavara, pentru a cauta plante. Am
organizat 0 intalnire pem1u a-i planifica expedilia in indepanatele
~i periculoasele Little Islands (Insule mici).
A parasit Parrotbury-ul
cu 0 barca buna ~i doi prieteni botani~ti. 0 infioratoare furtuna s-a dezlantuit. Nu s-au
intors. Am trimis 0 echipa de salvar~
care nu a descoperit nimic.
Quentin Filling, Guvernatorul
Insulelor.

Pagina 39 Inscriptia de la turn

Am past rat acest turn in ruine deoarece constituie un monument sacru pentru locuitorii Bridgetownului.
Piratii
din Insula Piratilor I-au distrus acum
trei ani. dar in prezent ne-am razbunar. Am castigat ultima batalie impotriva lor '~iI-am fugarit din for1areata pana pe insula. In sfar~it. au
disparU1 din tara noastra.

Pagina 41 Pista falsa

.\11'SOli. Now rou have found all the
clifes I left. Here is YOlir last task. It
\l'i/! be difficult. }ou will have to go 10
fhe police Simian in Fishport. You will
see one window 1rhilhoul bars. You
wi/! go in Ihm W(w Be carejitl, there
miglll be a guard dog. Inside you will
find one .rallwith wooden panels. All
m)' jewels and my fortune will be
[here.
Fare1\'ell. FF
Fiule. Acum ai descoperit toate indiciile pe care Ie-am lasat. lat-o ~i pe
ultima. Va fi dificila. Va trebui sa te
duci la sediul politiei din Fishport.
'lei vedea 0 fereastra rara gratii. Vei
merge imr-acolo. Ai grija, -ar putea
sa rle ~iun caine de paza. Inauntru
wi gasi un perete cu panouri din
I~mn. Tome bijuteriile ~i roata averea
mea VOl'ti acolo.

Adio. F. F.

Pagina 35 Povestea blugilor

Pagina 43 Viitorul
T\vofi'iends, Dave and Han:v, we11l
shopping. They were looking for
jeans. In one shop, they found some
ke)'s in the pocket of a pair ofjeallS.
The)' gave them fo the shop owner.
"Ah, the keys to m)' safe! Thank you!
I lost Ihem yesterday. I looked
evelTwhere, but I could not find
them. "

Pagina 37 Traduceti in engleza

Sarah, Su.\)' and John have found i\!/:
Crook.
He has just visited Bridgetown.
He went there this morning.
He looked/or the ruined towel; bllf he
did nol find it Sau ... , bUI he could not
find il.
The next clue musl be at the lowe/:
Sarah, Susy and John want to go
there velT quickly.

Her His train will arrive at Ihree

o'clock).
They will go olllthis evening.
Whm are you going 10 do?
I will go LO Bridgetown t0l11orr01l'.
lie will know when thev are here.
H~ will look when we .ilnd the
ne1\'Spapel:
He will see.
Will vou come with lIIe?

Pagina 45 Which is the longest

tunnel?
The !Oll'!,eslIIll1nel is Sarah s Sau
Sarah S'[wllIel is the longes/.

Pagina 47 Ce ai face daca ..?

I wOllldl'd spend it all!
I wOllld'l'd pay for a new roof for Ihe

Fruitcake house.
You ,t'ould/You 'd get a new bicycle.
You and Dad and I would go 10
Canada to see lIIyaunl.

Pagina 48 Scrisoarea lui Sarah

Luni, 9 septembrie
Draga Susy ~i John,
lata aJ1icolui din Bridgetown Echo
care relateaza intal11plarea noastra. E
genial! Ce yeti face cu pmtea voastra
din recol11pensa? Cu a mea, voi
cumpara un casetofon.
Daca mama voastra e de acord. voi
veni sa va vizitez in timpul vacantei
de Craciun, deci sper ca pe curand!
Cu drag,
Sarah.

Articolul din ziar

Vineri, 30 august
COl11oara familiei Fruitcake.
Sarah Fruitcake alaturi de prietenii ei
Susy ~i John Miller ~i cainele sau.
Softie.
Christopher
Crook, hotul de pasari
rare care dorea sa fure cOl11oara
familiei Fruitcake.
Pentru Sarah Fruitcake ~i prietenii sai
Susy ~i John. luna august a fost
captivanta. Ei au gasit 0 comoara ~i
au ajutat polilia sa prinda un talhar,
Christopher
Crook.
Cu cateva luni in urma, Christopher
Crook se gaseaintr-una
din insulele
Featherare. Acolo el cauta papagali
foarte rari pe care dorea sa-i fure.
Gasi 0 scrisoare lasata de strabunicul
lui Sarah, Ferdinand. Era yorba
despre 0 scrisoare veche adresata
bunicului lui Sarah, Frederick, ~i
abandonata
pe insula intr-un vechi
curar. dupa moariea lui Ferdinand.
Aceasta scrisoare constituia primul
indiciu In goana dupa comoara.
Scrisoarea il indruma pe Christopher
Crook catre Bridgetown unde.
proste~te, 0 pierde. Susy ~i John, care
tocmai veneau sa petreaca cateva zile
alaturi de prietena lor Sarah, 0 gasira.
Cei trei tineri au reu~it sa gaseasca
comoara (mult aur), ascunsa In
vechea For1areata a Pirati lor, inainrea
taIharului. ajutand pol ilia sa-I prinda.
Cei trei eroi au primit astfel 0 recompens a de 1000 (0 ~nie lire sterlinel
din pmtea politiei. Ii felicitam!

Numeralele, datele, anotimpurile ...

lata 0 pagina utila de vocabular.
Pentru a spune dit e ceasul, vezi
pagina 24. Pentru a cere indicatii,
vezi chenarul de la pagina ] 5.

Numeralele
o zero
lone
2 two
3 three
4 four

18
19

five

20

5
6

six
7 seven
8 eight
9 nine
10 ten
11 eleven
12 Melve
13 thirteen
14 fourteen

15

16

17

21

22
30
40

fifteen
sLrteen
seventeen
eighteen
nineteen
twenty
twenty-one
twenty-Mo
thirty
fourty

50 fifty

60 sixty
70 seventy
80 eighty
90 ninety

one hundred
one hundred and one
one hundred and hvo
two hundred and ten
321 three hundred and twenty-one
1000 one/a thousand
1100 one thousand and one hundred
10000 ten thousand
] 000000 one/a million

100
101
102
210

Numeralele ordinale
lata numeralele ordinale din engleza.
Aici, va sunt prezentate alaturi de forma abreviata. aceasta utilizandu-se
cand scriem data.
first 1st
second 2nd
third 3rd
fourth 4th
fifth 5th
sixth 6th
seventh 7th
eighth 8th
nineth 9th
tenth 10th
eleventh 11th
twelfth 12th
thirteenth 13th
twentieth 20th
twenty-first 21st
twenty-second 22nd
tvventy-third 23rd
twenty~fourth 24th
thirtieth 30th

58

Expresii utile

Lunile !}i zilele

JanualY
FebrualY
March
April
lv/ay
June
July
August
September
October
November
December
Monday
Tuesday
Wednesday
Thursday
Friday
Saturday
Sunday
day
week
week-end
month
year
season
yesterday
today
tomorrow
before-yesterday
after-tomo/Tow
this week
last week
next week

hi, hello
good morning
good afternoon
good evening
goodnight

mnuane
februarie
maJii e
aprilie
mal
IUJ1I

goodbye
bye
see you soon
see you later

iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie

yes
no

please
thanks
thank you
(very much)
excuse me
I'm sorry
I don i
understand
I don i know
What does this
word mean?
What:~ the
Englishfor
this?

luni

m~rti
.
InIercun
JC!1

VInen
sambata
duminica

Zl

saptamana
sfiir~it de
saptamana
luna

calendar
What day is it?
What is the date?
on Monday
on Mondays
in August
thefirsl of April
Monday 1st April

nineteen-ninetyjour
nineteen-ninety-jive
nineteen-ninety-six
the year tvl'Othousand

nu ~tiu
Ce \"nseamna
acest cuvant?
Cum se spune la
aceasta pe
engleze~te?

Timpul

an

anotimp
len
aZI

maine
alaltaieri
poimaine
saptamana asta
saptamana trecuta
saptamana
viitoare

Data

dimy

buna, ciao, salut

buna dimineata
buna zi ua
'
buna seara
noapte buna
la revedere
pa, sal ut
pe curand
pe mai tarzi u
da
nu
te/va rog
multumesc
multumesc
(fO<llie mult)
ma scuzati
\"mi pare rau
nu \"nte]eg

jurna]
calendar
In ce zi suntem?
Care este data?
luni
lunea
\"naugust
] Aprilie
luni ] (lntai)
Aprilie
]994
]995

1996
anul2000

weather
climate
weather forecast
temperature
What is the
temperature?
What is the
weather like?
It is fine.
It is bad weather
It is raining.
It is hot.
It is sunny.
The sun is
shining.
It is cloudy.
It is cold.
It is snowing.
It is foggy.

vreme
clima
prognoza meteo
temperatura
Care este
temperatura?
Cum e
vremea/timpul?
E frumos.
E 0 vreme urata.
Ploua.
E foarte cald.
E \"nsorit.
SOaJ'ele
stralucqte.
E noros.
E rece.
Ninge.
E cetos.

sky
sun
cloud
thunder
lightning
frost
rain
snow
hail

cer
soare
nor
tunet
fulger
ger
ploaie
zapada
grindina

Dictionar englez - roman

Acest dictionar a~ezat in ordine alfabetica contine
cuvintele engleze~ti invatate pe parcursul paginilor
ilustrate ale acestei carti, alaturi de traducerea lor.
Pluralul substantivelor va este explicat la pagina 49.
Aici, substantive Ie care au un plural neregulat sunt
urmate de pI.: ~i de pluralul acestora.

IpI] inseamna ca cuvantul care urmeaza este la plural.

Infinitivul verbelor din engleza este precedat de to, dar
verbele sunt clasificate in ordine alfabetica (exemplu: to
be se gase~te la litera b). Verbele neregulate sunt precedate
de un asterix (*).

before
behind
to believe (in)
to belong (to)
bench
best wishes [pI]
better
between
big
bike
biuoculars [pI]
bird
bit
black
blue
blue-jeans [pi]
boat
book
boot
to borrow
botanist
bowl
box
bov
br~ad
bridge
briefcase
brilliant
to brinu*
broken"
b,'other
builder
building
burglar
busy
bnt'
butcher's
butter
by

a
a few
a huudred
a lot of
a quarter past...
a quarter to ...
address
to address

ane,'
afternoon
against
age
ago
to agree
airport
all
all righ t
almost
alone
already
also
always
an

and
answer
anv
anyhow
around hue
to arrive
article
as ... as
as far as
as soon as
to ask (for)
aspirin
at
at last
attie
aunt

un,o
eativa, eateva
o suta
o multi me de /mult/a
~i un sfert ..
fara un sfert..
adresa
a (se) adresa
dupa
dupa-mniaza
Impotriva, contra
varsta
Inurma eu
a ti (eade) de aeord
aeroport
tot/a
In regula
aproape
singur/a
deja
de asemenea
Intotdeauna
un/o
~I, lar
ri1spuns
ni~te
orieul11
pe aIel
a ajunge la
artieol
la fel de .. ea ~i
pana la
de In data ee
a cere, a intreba
aspirina
la
In sfar~it
pod
matu~a

B
backpack
bad
badly
bag
baker's
bald
bar
to bark
basket
battle
to be*
to be* a ...
to be* able to ...
to be* about
to be* allowed
to be* careful
to be* missing
to be* qniet
to be* under arrest
to be* well
beaeh
because
bedroom

ghiozdan, ruesae
rau/rea
rau
geanta
baeanie
ehel
bar
a Ii1tra

eo~
bi1talie
a ti

a ti un/o
a putea/ a fi In stare de
a ti pe punetul de a..
a avea pernllSIUnea sa..
a fi preeaut
a lipsi
a fi tacut/ a tace
a ti arestat
a se simti bine
plaja
'
deoareee, tiindea
donnitor

Inainte/a
inapoi/a
a erede, in
a apartine
banea
eele mai calde urari/ eu drag
mai bine
~
Intre
mare
biciclcta
binoelu
pasare
buca\iefL pic, strop
ncgrll
albastru
blugi
barca
carte
cizmi1
a Imprumuta
botanist
farfurie
cutie
baiat
paine
pod
geanta diplomat
cxcelent. extraordinar
a aduce
spart/a
hate
zidar
c1adire
hot, t,ilhar
ocupat/a
dar
macelarie
unt
li1ngi1,alaturi/ aproape de

c
cafe
cake
calm
to calm down
camera
eam psite
can
candle
cap
car
card
careful
to carry
to earrv on
castle '
cat
cave
cheese
chemist's
chest
child [pi: children]
chips [pi]
Ch,'istmas
ch nreh
cinema

eafenea
prajitura
calm/a, lini~tit/a
a se call11a, a se lini~li
aparat de fotograliat
camping
a putea, a fi capabil de
lumanare
easca, ~apea, basea
ma~ina
carte de joc
atent/a
a purta, a duce
a continua
castel
plslca
pe~teri1
branza
fannaeic
cu tar

copi!, copii
cartoti praji(i
Cri1ciun
biserica
cinema

59

to clenn
clenr
to close
to close up
close to
closed
clothes [pi]
clue
eonst
coffee
Coke
collection
collector
to eomc"
to eome* ncross
to come* bnek
to come* down
to eome* out
come on
congratulations
[pi]
to eost*
country
cow
cowshed
crab
era van
crook
to cross
crossing
crossword
cup of tea
to cut*
to cyclc

a curata, a face cural

!impede, clar
n Inchide
a Inch ide (u~i. lerestre)
lauga. aproa]Je de
inch is/a
haine
indiciu
coasta (a mari i)
cafea
Coca-Cola
colectie
colcciionar
a vem
a descoperi, a gasi (din intamplare)
a se intoarce
a cobori
a le~1
vino. veniti!
felicitari .
a costa
lara
vaca
staul de vite
crab
crelOn
escroc, nemernic
a traversa
trecere, pasaj
cuvintc Incruci~ate
cea~ca de ceai
a taia
a (merge) se plimba cu biciclcta

D
Dad
daft
damn
dangerous
darlino

dny "
da)' trip
dcad
to deal* with
dear
dcath
dcfinitelv
delicious
desert
to destroy
dctail
'
dial'y
dice [pi]
difficult
direction
to dirty
to disappear
to disturb
to do*
to do the* shopping
dog
dool'
to draw*
drawing
dress
to drop
dungeon
during

tatf1

tamp it. Incuiat

la naiba, pe dracu!
periculos/oasa
drag(a)
ZI

excursie
morl/moarta
a se ocupa de
drag/a
moarte

cu siguranla
delicios
de~ert/ pustiu/e
a distruge
detaliu
jurnal
za.run
dificil/a
directie
a mU;'dari
a disparea
a deranja
a face
a face cumparaturi
caine
u~a
a desena
desen
rochie
a scapa
inchisoare/carcera subterana
inlimpul

60

exacily

to examinc
exciting
excuse me
cxit
expedition
to expel
expensive
to explain
to explorc
extinction

tiecarc
urech~
dcvreme
a manca
ccou

gol/a
sfar~it, capat
a (se) sfar~i. a pune capat
dcstul
intrare
chiar ~i
seara
toata lumea
tolLil
peste tot
exact. imr-adevar
a exan1111a
pasionant
pardon. nu va suparali I
iesire
e;pedilie
a da afara. a exclude
costisilor
a explica
a explora. a cerceta
disparilie. cxtinc(ic

F
to fall* for it
false
family
fa re,,:e II
far (from)
farm
fast
father
favourite
to fax
feather
fee
to feel
fence
few
fewer
filling
film
to find*
fine
to linish
first
lirst of all
lirst one
flavour
to follow
food
for
forest
fort
fortunately
fortune
.
fountain
four
friend
friendly
from
fruit cake
fnnny
further

a crede. a cadea in capcalla

fals/a
familie
cu bille. adio
dcpane de
fenna
rapid
taU'i

preferal/a. fa\'oritla
a trimite un fax
palla
taxa. plata
a simli
gard
pulilli/c. pUlin/a
mai ]Julin
umplutura. con!inu(
film
a gasi. a dcscoperi
bine. ]11 rcgulfl
a tern1ina
intai
Inainte de loale
primllI/a
arOtlla, gust

a urma
mancare
pcntru
padure
fortareata
dill fericire
averc.

bogatic

fantana
patru
prieten/a
prietenos/a. amabil/a
de la
prajitura de fructe
amllzanllfl
mai departc

G
gardcn
gate
to <Jet*

E
cach
car
early
to eat*
echo [pi: echoes]

empty
end
to end
enough
entrance
even
evening
everyone
everything
c\'ervwhcrc

to
to
to
to
to
to
to

get*
get*
get*
get*
get*
get*
get*

back
bored
dressed
in
out
to
up

gradina. curte
poarta
a primi. a ob(inc
a se jntoarce, a se inapoia
a se pliclisi
a sc Imbraca
a intra
a Iql. a sc[\pa
a 1lillnge Ia
a sc trezi

to get* your revenge

to ujve*
to give" a pull
glasses [pi]
to go*
to go* around in eircles
to go* back
to go down
to go* in
to "0* left
to go* off
to go* out
to go* right
to go shopping
to go* to bed
to go* np
goat
gold
good
good evening
goodnight
governor
grandfather
great
great-grandfather
green
grcy
gnard dog
to gncss

a se razbuna
a da
a Impinge
ochelari
a pleea, a merge
a se Invarti
a se Intoarce. a reveni
a cabori. a merge jos
a intra
a (0) face la stanga
a pleea, a se duel'
a ie~i
a (0) face Ia dreapta
a merge la cumparaturi
a se eulca
a urea. a se ridica
capra
aur

bun/a
buna seara
noapte buna
guvernatOt
bunic
magnificl extraordinar
stribunic
verde
gn
caine de paza
a presupune, a ghiei

H
half past ...
hard
hat

to hate
to have
to have* a taste
to have* got
to have* (lots of) fun
to have* to
he
to hear*
hello
help
to help
hen
her
her name is
here
here are [pi]
here is
hero [pi: heroes]
hers
herself
hi

hidden
to hide*
hill
him
himself
to hire
his
his name is
holidav
home'
to hope
horrible
hotel
honse
how
how many? Ipl]
how mueh?
to hunt
to hurrv
to hurt;'

...~i jumatate
greu

palarie
a uri
a avea. a Ilia
a gusta
a avea
a se distra de minune
a trcbui
el
a auzi
bun a, salut
ajutor
a ajuta
gaina
pe ea/ei
ea se nume~te
aici
poftim, aici sunt (se ana)
aici este (se al1a). iata
crOll, ero!
a/ai/ale
ei
ea Insa~i
bun a
ascuns/a
a ascunde
colina. deal
pe ell lui
ellnsu~i
a angaJa
a/ai/ale
lui
el se nume~te
vacanta
casa, camin
a spera
Infiorator/oare, Ingrozitor/oare
hotel
casa
cum
eatil cate?
cat?
a vana
a se grabi
a rani

to hurt* yourself

a sc rani

eu

ill

reel' ea gheata
inghctat'f.
'
idee
daca
bolnav/a

in

In

in fact
in front of
in the shade
inhabitant
inside

de fapt
in rat ala
la unibrfr
loeuitor
Inauntru
interesant

ice-cold
ice cream
idea
if

interesting

into
iron
island
it
it is
its
itself

In

fier
insula
el/ea

el/ea este (obieete. animale etc.)

al saul a sa
(el) Insu~il (ea) Insfl~i

J
jacket
jeans [pI]
Jewels [pi]
joke
jumper
junction
just

jacheta, vesta
blugi
bijuterii
glumfr
pulover
rascruee. raspantie
toemai

K
to I(eep*
key

kid
kind
to know'

a pastra
eheie
eopilandrul pu~ti
amabil/a
a ~ti. a eunoa~te

L
lake
landscape
last
last night
last year
late
to Iead*
leaf [pi: leaves]
to leave*
lemonade
to lend
less
lelter
light
to'like
little
to live
loads of
lock
locl(ed
lodger
London
long
to look
to look (at)
to look for
to lose*
lots of
loud
to love
love from

lac
peis<\i. priveli~te
ultim/a
noaptea trecula
anul treeut
tarzin/e
a duel' lalinspre
fhmza, thl11ze
a plcca, a pflrasi
limonada
a Ill1prull1uta
111a1pu(in
scnsoarc
IUl11ina
a (-i) place. a sill1patiza
pu(in/a
a locuil a trai
o l11ultill1ede
Inchiiatoare. broasca
Inehis/a. ferecat/fl
loeatar
Londra
lung/a
a se uila, a privi
a se uila la
a eauta
a pierde
o ll1ul(ill1e del ll1ul(i/te
tare
a. iubi. a adora
eu drag(ostc)

61

bani
niciodata
mai
mult
harta
mclc
sarac/a
vasla
nume,
denumirc
acum
nou
unu/a
hartie
m\."
nu
...
mal
nimcni
Inca
aa/al/ai/ale
nici
un/o
minut
alai/ai/ale
mele
doamna
monumcnl
loculmcu/casa
mea
miezul
zilei
langa,
vis-a-vis
minunath'L
adorabil/a
binclntclcs
deseor'i
a/alnostru,
ai/alc
nO$tri
ora
..deasupra
allan
as
Insumi/insami
bi\tran/a
nostru/a,
nO$lri/e
mama
munte
nimic
mami
nlmlC
se
dcscurca,
anorocul
reu$i
sape$te)
ziar,
loc
periodic
Intalnire
pc
mandarina
doar
portocala
mine/mie
telcfona
vecin
cu
ma
numesc
nimeni
In
buzllllar
mod
afara
acolo
din
mCI
proprietar,
detinator
deu
intrebui
fericire,
ca
ca de ..
trccc,
acalie
Innu1na
I1ICalerr
ciudat
bizar
oameni
pcnny
altul/a
(se)
mi$ca
xcroxa
pe
cont
propriu,
singur
bucata
multumit/a
Domni$oara
magician
lapte
miezulnoptii
lira
sterlina
barbatlbarbati
dragut/a
probabil
ape,
rcpara
mesaj,
notita
Domn(ul)
Ianga,
ncccsita,
vis-a-vis
a[pi:
avea
nevoie
navod,
pIasa
(de
prins
pm1e,
bucata
nu
(negatie)
luna
potcca,
drum
pranz
ma.<iina
OK,
a/ai/al/alc
In
rcgula
(apartenenta)
pirat
multi,
principal/a
multe
numar,
porI
citra
Doamna(a)
parinte
imineata
other
aproape,
mai
ca
pia!a
fa!a,
vis-a-vis
parc
In
te/va
timpul
rog
noptii
papagal
simpatic/a,
noapte
plasturc
dragut/a
sediul
poli!ici
noi
In$inc,
Inscnc
zebra
(de
pietoni)
lupa
la
stanga
problema
produce
plati,
anormal
achita
pila
pcrfcct
unghii
desavar$it
dreapta
pictura,
porlrel
prefera
tablou
poate,
probabil
planui
suc
de
porlocalc
vedere,
pO$tala
perechc
panou,
tab
Iou
fotogratie,
poza
planta
carle
de
joc
politie
poli!ai
owner
our
old
oar
probabil
to
portrait
prcfer
vour
own
oficiu
pO$tal
over
out
outside
of
here
there
ourselves
of
often
ours
coursc
OK
poor
on
thc
Icft
place
onto
pleased
p
pair
one
pretty
painting
pass
playing
card
pi
rate
port
probably
parent
perfect
on
the
right
photocopier
plan
orange
opposite
only
juice
post
panel
pal'k
officc
parrot
piece
pineapple
pocket
police
station
policeman
-men]
path
to
pay*
pound
()
perhaps
postcard
pa
per
photo(graph)
plant
please
plaster
parI
to
phone

I
lovely

62

pedestrian
odd

crossing

soare
mare
fiu
storm
camera
take
to
cin3
taste
shut*
son
rar/a
sweet
trecut/a
bomboana
secret
station
restaurant
furtuna
statuie
ceai
semn
ll1a'}a
story
nune
strada
vas
Ii
take
back
supper
table
adolcsccnt/fl
canta
cer
sweat-shirt
al
doilea/
a..ainterventie
doua
somewhere
sometimes
still
stone
undeva
cateodata
student/a
to
pe
swim*
curand
so
soil
some
soup
casetofon
scuze,
china
deci,
mic/a
ni$te,
adevarat/a
ccva
supa
mirosi
citi
recomanda
a$adar
cateva,
ma
scuza(i
cativa
I
suitcasc
sun
statue
soft
sock
staff
steak
detriment,
cancelarie
rau
incl
imediat
steal*
start
fura
piata
suit
tea
shut
din
seif
costum
sacru/a
studio
inchis/a
inch
nefericire
ide
strawberry
street
franghie
ud/a
task
ea
straluci
lua
teacher
scurt/a
arata,
atamp
denl0nstra
tall
inalt/a
vorbi
cu
sister
skirt
Sir
intrcbarc
sora
Domnul
fusta
sit*
sky
destul
de,
cam
.. parte
swcatshirt
cu
adevarat.
avaliza
vedea
innota
moalc,
catifelat
ruinat/a,
in
ruine
piatra
presupunc
sqnare
pas,
putel'llic/a
incepe
trcapta
se
umJla,
apetrece
infuleca
inceti$or.
imediat,
de
in
data
teenager
(se)
parea
spring
inca,
piatra,
pnmavara
drum,
realiza,
recunoa$te
nemi$cat/a
$osea
stanca
a-$i
da
seama
swimming
pe
piscina
mai
tarziu
pool
something
sorry
stop
ro$U
a-$i
stop
spend*
aminti
cerinta,
indatorire
nisip
$coala
cchipa
gusta
de
starn
step
recompensa
chiar
coleclie
panglica,
corect/a,
bogat/a
gara
friptura
proom
langa
collection
de
just/a
banda
timbre
simplu,
pur
$ifoarte
simplu
magaz1Il
corabie
cama$a
talk
lua
inapoi
(to)
(barca),
nava
sight
vederc,
pune
lJnpjnge
de-oparte
privcli$tc
stu
stupid
prost/a,
In
studia,
pidly
mod
asfa$ia
Invap
it/a
straight
povestirc,
cap$une
ahead
away
istorisirc
to
magazin
pantaloni
reparator
tcar*
rupe,
imparti,
atampit/idiot
up
scuqi
lua
la ..
rapid
chei
5ta,
(in
ainainte
sc
port)
a~eza
to'sleep*
lini$tit/a,
dormi
potolit/a
pamfUlt,
pregatit/a
acopcn$
sol
suppose
arepede
ciorap
ploua
pantof
cumparaturi
strong
profesor/oara
supermarket
cheltui,
alent
drept

to pull

63

slowly
stndio
simply

to telephone
to tell
tent
terrible
to thank
thank you
thanks
that
thatlpl: thosel
that is Ipl: those arel
that one [pi: those onesl
that way
the
the best
the dOlI'after tomorrow
the dOl}'before yesterday
the fewest
the fnrthest
the least
the most
the same
the second one
the worst
theft
their
theirs
them
themselves
then
there
there is [pi: there are]
thev
thi,:d
this [pi: these]
this evening

this is [pi: these are]

this one [pi: these ones]
this way
three .
through
to throw
ticket
to tidy up
tights [pi]
time
tired
tiring
to
today
tomorrow
too
too bad
tool
top hat
torch
towards
towel
tower
town
tracksuit
trame lights [pi]
trail
train
trainers [pi]
to trayel
treasure
treasure hunt
to treat
trousers [pi]

tme
T-shirt
tunuel
to turn
to tu rn left
to turn right

TV

two

64

a te Iefona
a spune
eort
Infiorator/oare
a nltlltumi
i!i/va imll!ulllesc
mul!tunesc
care
acela/aceea, aceia/acelea
acela/aceea este, aeeia/acelea sunt
accia/aeeea, accia/acelea
pe aeolo, intr-acolo
a, Lei, i. lor (articole)
eel mai bun/a
poilllaine
alaltaieri
ecllllai pu!in
celmai dcparte
eel pu!in, macar
cel/eea/eci/cele mai
aeela~ilaeeea~i, aeeia~i/aeclca~i
al doilca. a doua
eel mai rau, eea mai rea
hotie, furt
lor'
a/ai/al/ale lor
pe eillor
ei in~i~i/cle inse~i
atunci. ei binc ..
acolo
exista
ei, cle
al trei leal a trcia
acesta, aeeasta, ace~tia, acestca
scara aceasta
aeeasta/accsta este etc.
aeesta/aecasta. aee~tia, aeestea
pe aici, ineoaee
trei
prin. de-a lungul
a arunea
bilet
a face euratcnic
maieu, panialoni stram!i
timp
obosit/a
obositor
catre, la
astazi
maine
de asemenca
paeaL destul de rau
unealt[l
palaric
tor!a
eatre
prosop
turn
ora~
trening
semafor
urma
tren
adida~i
a calfttori
comoara
goana dupa aur
a oteri, a se pUl1a
pantaloni
adevarat
trieou
tunel
a (sc) intoarec
a (se) Intoarec la stanga
a (sc) Intoarce la drcapta
TV
doi

u
under
underneath
to understand*
until
urgent
us

usually

sub
dedesubt
a In!clcgc
pana la
urgent
pc noil noua
dc obieci, de regula

v
vcgeta ble
very
village
to visit

leguma
foane
:,aL ora~eI
a vizita

w
to wait for
to wake* up
to walk
j wall
to want
wanted
warm
to wash
to watch
to watch out
water
way out
we
to wear*
well
wet
what?
what time ... ?
what time is it'?
what's that?
what's the time'?
when
where'?
whieh
which?
white
who
whom
whose?
why'?
to win*
window
window pane
with
without
woman [pi: women]
wonderful
wooden
work
to worry
worse
to wrap
wroug

a a~tcpta
a sc trezi
a sc plimba, a merge pc jos
perete
a dori. a vrca
c[mta!

ealdu!
a spala
a privl,

a sc uita

a se pazi. a avea grija de, ..

apa
le~.lre
nOl

a pUl'la
bine

ucl/a
ce')

la ce ora. 'J
cat e ccasul?
ce este acela/accea?
cat e eeasulo
e,lnd
unclc"
care
carc')
albia
cine
pc cincl cui"
il/ai/al/alc cui?
de ce')
a ea~tiga
geam, sticla
vitrina
eu
tl'tra

tCmeie, t'cmci
n1inunar/a

dinlemn
lucrarc. opcra
a se Ingrijora
mai rau
a Impacheta, a inveli
grc~it

y
year

;'ellow
yes
:"esterdav
;'esterda}' evening
you
your
you r place
yours
yourself [pi: yourselves]

an
galbcn
da
ieri

Icri seara
tu, voi, dvs.
vostru/a, vo~tri/c
la tine/VOl acasa
alia vostru/a. ai/ale vO~lri/c
tu Insu!ilinsflti, voi jn~i\'Mnscva

Descopera aventura, rezolva enigmele i mai apoi ...

,
invata engleza prezinHi toate regulile englezei
contemporane pentru a oferi cititorului posibilitatea de a
depa~i limbajul cotidian, reu~ind sa se simta In largul sau
vorbind aceasta limba. Sub forma unei benzi desenate,
foa11evariate, cartea antreneaza trei personaje Intr-o
serie de aventuri abordand pe parcurs reguli gramaticale
din ce In ce mai precise ~i complexe. Pe parcursul cartii,
jocuri ~i ghicitori permit punerea In practica a
cuno~tintelor dobandite, ~i In acela~i timp, rezolvarea
enigmelor cu care se confrunta personajele. Pe hlnga
numeroasele sfaturi referitoare la limba, aceasta carte
contine un compendiu de gramatica cat ~i un mic
dictionar englez-roman.

ISBN 9739319173

9 111111111111111111111111111111
789739 319171