Curs 1-2 Contabilitate de Gestiune Master C.S.LE. 11. OBIECTUL CONTABILITATI DE GESTIUNE. Obiectul contabilitigii de gestiune il constituie realizarea unei legituri intre cheltuielile efectuate si productia objinuti, legdtura concretizate in determinarea costului pe purtitorul de cost (produs, lucrare, serviciu, ete.), Costurile se determina atit standard cat si efectiv. Totodatd, prin contabilitatea de gestiune se realizeazi o comparajic intre costurile prestabilite (antecalculate) si cele elective, determinand si interpretand abaterile rezultate, Contabilitatea de gestiune mai da posibilitatea objinerii de rezultate analitice pe fiecare purtitor de cost. Contabilitatea de gestiune determina costurile si rezuliatcle analitice in faza de obfinere (fabricafic) a productiei. Totusi, rezultatele analitice pot fi corelate si in faza de vinzare a produselor, Contabilitatea de gestiune mai are si urmitoarele denumiri: ‘ contabilitate analitica pentru ca oferd informatii analitice prin cost si rezultat; * contabilitete intema pentru ce informapiile sunt destinate numai pentru interiorul firmei (dar si organelor de contro! conform legi © contabifitate manageriale pentru ca fumizeazi informapii prin cost si rezultat ‘managementului societarii. In fapt este partea cea mai importanta a contabilititi manageriale: © organizarea contabilitafii de gestiune este obligatorie si cade in sarcina ‘conducdtorului, administratorului unitarii patrimoniale, 1.2, ROLUL CONTABILITATI DE GESTIUNE itil de gestiune reiese din obiect si este: ~ dea determina structurile de costuri pe articole de calculate; ~ dea da posibilitates formarii pretului. de winzare; ~ dea sta la baza negocierii pretului de vinzare; = de a sa posibilitatea unei comparabilitaji in dinamica produse similare: = dea determina costul si rezultatul in mod analitic pe ficcare purtitor de cost. 13. FUNCTIHLE CONTABILITATH DE GESTIUNE 1. Determinares, caleulul costurilor standard prestabilite, bugetate ~ aceste costuri trebuie stabilite inainte de lansarea in fabricafie a unui produs. 2. Invegistrarea efectiva analitica ci curenta a costurilor efectuate, Se face pe baza de documente justificative si se da posibilitetea compararii informatiilor cu cele din contabilitatea financiara, Reprezint& inregistrdri propriu-zise de costuri pe elemente de cheltuieli. 3. Funcjia de analiza, comparare si determinare de rezultate analitice. Se compara costurile prestabilite cu cele efective, obtinind astfel rezultatele analitice. Functia poate fi realizata ‘numai cu condifia existentei celorlalte doua.Corelagia dintre contabititatea financtara si contabilitatea de gestiune: ‘© sunt elemente ale dualismului contabil; © contabilitates financiara se realizeaz pe legi precise in timp ce coniabilitates de gestiune se realizeaz pe legi dar in corelatie cu particularitajile firmei: obiectul de activitate, factori, procedee de ealoulatie; ambele sunt obligatoriis ambele conduc la obfinerea de informatii despre activitatea desfisurata de firma; coniabilitatea financiara oferd informajii istorice, de cele mai multe ori, in timp ce contabilitatea de gestiune oferd informatii curente, operative dar si istorice, + contabilitates financiara oferd informafii despre cheltuicli totale si rezultate totale, in timp ce contabilitates de gestiune oferi informafii despre costuri pe produs si rezultate analitice ( pe produs): + ambele vin in sprijinul managementului firmei, 14 Structura costurilor Costul stocurilor trebuie si cuprind’ toate costurile aferente achizitiei, productiei, preluerdrii, precum gi alte costuri suportate pentra a aduce bunurile, lucrifrile, servicile in forma gi in Jocul in care se gisesc in prezent. ‘Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu excepfia acclora pe care persoana juridicd le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare gi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare nu se includ in costal de achizitie ‘Costul de produetie sau de prelucrare al stocurilor. precum gi costul de productie al imobilizasilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumati in scopuri tehnologice, manoperd directa si alte cheltuieli directe de productie, precum gi cola cheltuielilor indirecte de productie alocat’ in mod rational ca fiind legstd de fabricatia acestora. ‘Costul stocurilor unui prestator de servieli cuprinde manopera gi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in fumnizarea serviciilor, inclusiv personalul insircinat cu supravegherea, precum gi regiile corespunzitoare. ‘Costul complet cuprinde costul de productie plus cheltuiclile generale de administratic si cheltuielile de desfacere, repartizate rational, Alte cheltuicli se includ in costal bunurilor, lucririlor, serviciilor numai in mdsura in care reprezintd costuri suportate pentru 4 aduce stocurile in forma gi fn locul in care se gisese in prezent. Pentm calculul costurilor bunurilor, lucririlor, serviciilor gi al costurilor perioadei, cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara dup natara lor sc grupeazit in contabilitatea de gestiune astfel a)cheltuicli directe: b)cheltuieliindinecte: c)cheltuieli de desfacere; d)cheltuieli generale de administratie. Cheltuielile perioadei sunt acele cheltuieli reprezentate de consumurile de bunuri si servicii aferente perioadei curente, care nu se pot identifica pe obieciele de calculatie stabilite, deoarece nu participi efectiv 1a obtinerea stocurilor, fiind necesare Ia realizarea activitatii in ansamblul ei.in costul bunurilor, lucririlor, serviciilor nu trebuie incluse urmitoarele elemente care se recunose drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit: 2) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productic inregistrate peste limitele normal admise; b) cheltuiclile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de producti, anterior trecerii intr-o nowa faza de fabricatie; c) regiile generale de administratic care nu participa 1a aduceres stocurilor in forma si in locul in care se gisese in prezent; 4) costurile de desfacere; ©} regia fix’ nealocatd costului.. ‘Alte cheltuieli care pot fi incluse in anumite conditii specifice in costul bunurilor, lucrdrilor, servieiilor: costutile indatoriii pot fi incluse in costul bunurilor, luctiler, servicilor ete. numai in ‘misura in care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau producerii unui activ cu cielu lung de fabricatie, in conformitate cu reglementirile contabile aplicabile. Costurile indatordrii cuprind dobinzile si alte cheltuieli suportate de persoana juridic’ in Jegituri cu imprumutul de fonduri. Un activ cu ciclu lung de fabricatie este un activ care solicit in mod necesar o perioad& substantiald de timp pentru a fi gata in vederea utilizdrii sale prestabilite sau pentru vinzare, Cheltuielile generale de administratie pot fi incluse in costul bunurilor in masura in care reprezinti cheltuieli suportate pentru a aduce bunurile in forma si in locul in care se gasese in pprezent si se justificd Iuarea lor in considerare in anumite conditii specifice de exploatare. Avand in vedere problematica complex a costurilor de productie si marea varictate a cheltuielilor care determina structura acestora, contabilitatea de gestiune procedeaza la clasificarea Jor in functie de mai multe eriterli necesare pentru atingeres obiectivelor sale. Considerim util abordarea acestei probleme deoarece: © ficcare nofiune si clasificare pune in evidenji caracteristicile si aspecte specifice diferitelor categorii de cheltuicli si costuri permifindu-ne astfel 0 deschidere citre problematics metodelor de caleulatie 4 costurilor;, ‘© pune in evidenté importants utilizérii informatillor privind anumit tipuri de costuri in procesul de conducere subliniind astfel relevanta acestora in legaturd cu tipul deciziei ce urmeaza a fi luati. Dintre muhtplele criterii posibile de clasificare a cheftuielilor prezentim, in continuare, cfteva din acestea. 1. Din punct de vedere al includerii cheltuielilor in costurile de productie si al necesitatilor de informare ale uilizatorilor, acestea se grupeaza in: + cheltuieli integral incorporabile in costuri, find reprezentate de accle cheltuicliinregistrate in contabilitatea financiaré si preluate in costuri intr-o sumd identicd cu cea inregistratd in contabilitatea financiard. in acest caz ele formeaza asa numitul "cost complet traditional”, care include fortat toate cheltuielile si pierderile inregistrate in contabilitatea financiari. Nivelul acestuia nu permite redarea conditiilor normale de activitate, cheltuiclile efectiv suportate nu releva, totdeauna, performantele sau lipsurile gesti + cheltuieli partial incorporabile in costuri, sunt accle cheltuicli incorporate in costuri la 0 valoare diferita de ce inregistrata in contabilitatea financiard, care mai sunt denumite cheltuieli calculate de substitutie,La acest nivel, obiectivul principal al contabilitatii de gestiune este de a substitui cheltuielilor calculate conform criteriilor fiscale, cheltuieli care corespund realitatii economice gi tehnice. Diferenjele dintre valoarea cheltwielilor din contabilitatea financiari gi cea preluati in contabilitatea de gestiune sunt denumite "diferente de incorporare". Cheltuielile ealeulate Cheltuielile calculate reprezinti cheltuielite incorporabile in costuri pentru mdrimi diferite fat de cele care figureazi in contabilitatea financiar’, Aceste cheltuicli se recalculeazd dup eriterii proprii corelate cu nevoia de analiza si se erupeaza in: a) cheltuielile eu uzura; b) cheltuielile evaluate: ©) cheltuiclile ctalate. a) Cheltuielile cu uzura se substituie cheltuielilor cu amortizarea din contabilitatea financiard pentru a evita criterile pur conventionale de calcul « amontizarii in contabilitatea iment Diferenta intre cheltuielile cu wzura si amortizarea apare in trei puncte esentiale: baza amoritzabild a imobilizdrit va fi valoarea actuala fondat pe valoarea de pist’ ‘pentru a tine cont de costul de inlocuire: ° oe ae de utilizare cure poate diferi de durata © chelaiala cu cura se va include in costuri att timp cét imobilizarea réméne in folosint’, chiar daca a fost complet amortizati. b) Cheltuielile evaluate se substituie cheltuielilor cu provizionnele din contabilitates financiar. Este vorba despre acele provizioane care anticipeazl cheltuielile de gestiune ccurenté integrabile in costuri, dar care pot fi ca marime diferite de la perioada la alta, antrenand variatii sensibile de rezultate. Criteritle de calcul a acestor cheltuieli sunt fixate de fiecare ‘intreprindere penta © mai bund evaluare a costurilor calculate. Cheltuielile evaluate pot genera diferente de incorporare pozitive sau negative in raport de marimea efectiva a cheltuielilor cu provizioanele. c} Cheltuielile etalate se referi la acele cheituieli care au o periodicitate diferita de perioada de calcu! a costului (exemple: chiri, incdlzire etc.). * cheltuieli nefncorporabile sunt inregistrate in contabilitatea financiar&, dar nu se includ in costuri deoarece nu reliefeaz exploatarea normala a intreprinderii. Referindu-se la asemenca categorie de cheltuieli, Planul contabil francez (1982) nu precizeazi care sunt avestea deosrece conducdtorul intreprinderii are libertatea de a le determina, dar numai in masura in care ideea de ‘baz const in luarea in consideratie a cheltuielilor curente gi inliturarea a tor ceea ce este anormal. Astfel, in aceastii grupi se cuprind: ~ cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune si capital; - cheltuieli financiare, cu exceptia dobanzilor aferente creditelor bancare la intreprinderile ow cielu lung de fabricatie: ~ impoziul pe profit, ~ costal subactivitati. ‘Costul activititii se poate determina conform relati ee ¥ nivelul real al activitati CCostal subsctvitati = Cheltuieli fixe x (1 - TTT ES EE) Potrivit nommelor legale din fara noastrd, costul subactivit8tii afecteaza in mod direct rezultatul final al exercitiului, iar stabilirea nivelului de activitate se poate efectua in funetie devolumul productiei, gradul de utilizare a capacititii de productie, ete. In costul subsctivitatii vor fi incluse si pierderile din rebuturi determinate de esecul tehnic al producti Din punct de vedere practic, determinarea nivelului normal de activitate mu este usor de realizat datorité dificultatii definirii criterilor de apreciere si a latueli subiective implicate de aceasta. * Cheltuieli supletive, denumite i cheltuieli calculate sau suplimentare. Aceste cheltuieli nu sunt fnregistrate in contabilitatea financiard, dar care se pot include in costurile unor intreprinderi. Ele corespund consumurilor de bunuri sau servici pentru care contabilitatea financiari nu recunoaste statutul de cheltuieli din motive fiscale si care, totusi, reprezint remunerarea unor factori de productie ce concuré la buna functionare a intreprinderii. In cadrul acestora se disting dou’ slemente: ~ pentru factorul muncd: renumeratia intreprinzitorului si a membrilor familiei sale in intreprinderile individuale, care din punct de vedere al costurilor este normal si se incorporeze, iar valoarea ce trebuie rejinuté pentru aceasta cheltuial se poate calcula avind {in vedere renumeratiile eategoriilor de personal din alte intreprinderi cu acecagi importanf§ si care sunt incluse in cheltuiclile contabilititii financiare. Accasta permite compararea costurilor realizate de aceste intreprinderi, - pentru factorul capital: renumera urilor proprii adaugata renumeratici capitalurilor imprumutate (ce se regisesc in cheltuielile financiare) ce permite determinare costului tuturor capitalurilor utilizate indifferent de originea lor. In acest mod se va putea compara costul unui acelasi bun realizat de intreprinderi eu o structura financiaré diferita, ‘Aceste cheltuieli nu apar in contul de reaultat ci in bilan. in concluzie, in literatura economici de specialitate apar diferente intre conceptin ‘sconomistilor teoreticieni gi cea u economistilor practicieni, Astfel, sub aspect pur contabil, costul ‘include in componena sa, numai acele elemente de cheltuieli masurabile in bani, efectuate de citre intreprindere pentru materiile prime si materialele consumabile, combustibili, energie, salarii, lucrar 431 servicii, amortizarea imobilizirilor, etc. Acestea reprezinté, asa cum am mai precizat, costul contabil traditional. Din punt de vedere al economistilor teoreticieni, pe langi clementele mentionate, in componenta costului se includ gi acele cheltuieli care nu presupun plata efectiva cdtre terfi, cum este consumul de munca al intreprinzitorului firmei, precum gi renumeratia capitalului propriu. fn acest caz, avem de a face cu costul complet economie care are o sferd de cuprinde mai mare decit costul contabil, incluzind in structura sa cheltuielile contabilititii financiare, dar dupa ajustare unora dintre ele, la care se adaugd alte cheltuieli in vederea obfinerii unei mai bune expresii economice @ costurilor. ‘Deci determinarea unui cost complet economic, care si rispunda obiectivelor de gestiune intemi urmareste ca: ) mu toate cheltuiclile gi pierderile tnregistrate in contabilitatea financiar8 si fie preluate in contabilitatea analiticd, realizéndu-se astfel o delimitare a cheltuielilor incorporabile de cele neincorporabile; ) in cadrul contabilitifii de gestiune si poath fii incorporate in costuri, cheltuieli necinregistrate in contabilitaten financiard (aga numitele cheltuieli supletive); ©) unele cheltuieli incorporabile si se regiseascd in contabititatea de gestiune la un nivel diferit de cel inregistrat in contabilitatea financiara Se observa <4, pentru determinarea costului complet eeonomic, plecind de la cheltuielile contabilititi financiare trebuie si se efectueze trei corectii gi anume:~ Si se elimine cheltuielile neincorporabile; = si se ia in calcul cheltuielile supletive sau suptimentare; = si se incorporeze anumite cheltuicli pentru o valoare diferité de cea inregistrat& in contabilitatea financiara, 2. Dup’ natura lor economicd, cheltuielile se impart in: + cheltuicli cu factori materiali de productie, denumite si cheltuisli materiale care reprezinté expresia valoricd a consumurilor de active fixe si active circulante, in aceasta categorie intri consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilii, piese de schimb, uzura ‘obiectivelor de inventar, energia si apa, cheltuielile cu lucrarile i serviciile executate de tert, ccheltuielile cu amontizirile imobilizarilor corporale si necorporale etc. ‘© cheltuieli cu forta de munca care sunt reprezentate de eforturile fEcute de fntreprindere pentru plata salariilor, cheltuielile eu protectia socialé aferente acestora; ‘© cheltuieli de regi, in care se includ cheltuiclile cu energia pentru incdlzitul si iluminatul sectiilor de productie si serviciilor functionale, chirile, diferite comisioane, primele de asigurare, ‘ransportur ete. 3. In functie de stadiile de fabricare gi comercializare a unui produs sistemic, adicé un ansamblu de stadii, in general, legate intre ele prin fazele de intrare in stoc a bunurilor si de iesire din stoc a acestora, Astfel se disting: ~ ‘in primul stadiu intermediar: aprovizionarea, Costul de achizitic al materialelor = Pretul de cumparare al materiilor prime si materialelor + cheltuieli aceesorii de cumparare ale materiilor prime gi materialelor. Cheltuielile accesorii de cumparare pot fi diferite comisioane, cheltuieli de transport platite terilor, asigurare, desciircare, transport, cheltuieli cu receptia si desclircarea etc. al doilea stadiu intermediar: productia Costul de productie al produselor finite (lucriilor executate sau serviciilor prestate) = costal de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate + chelt direete de prelucrare (in special, cheltuielle cu salarile directe) + cheltuieile indirecte de productie repartizate rational (proportional cu gradul de folosire a activitti al treilea stadiu intermediar: distributia. Costul de disiributie sau de desfacere al produsclor ~ cheltuiclile directe si indirecte efectuate de la terminarea produselor fabricate pind la ajungerea acestora la client, - stadiul final: wamzarea. Costul complet al productiei vindute = costul de productie + costul de distributie 1. Cheltuieli cu materi prime si materiale directe 2. Cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala eferenta 3. Alte cheltuieli directe 1.=( 14243) Total cheltuieli directe 4. Cheltuieli cu intrejinerea si functionarea maginilor, utilajelor; 5. Cheltuicli generale ale centrului de responsabilitate (sectie, sector); Il. = ( 445) Cheltuieli indirecte de productic IIL. = (FHI) Costul de productie 6.Cheltuieli generale si de.administratie - au caracter indirect IV, = (111 + 6) COSTUL COMPLET 7.Cheltuieli de desfacere = au caracter indirect V. = (IV #7) COSTUL COMPLET COMERCIAL.4. Dipad. al controlabilitagié sia deciziei asupra unor costuri, intAlnira: ~ cheltuieli controlabile cheltuieli necontrolabite Cheltuietile controlabile sunt cele care se formeazé in cadrul unui centr de responsabilitate si pentru care exista responsabilitate. Cheltuiclile necentrolabile sunt cele decise de ierarhia firmei si pentru care nu se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate, Pentru conducerea de varf a firmei toate cheltuilile devin sau sunt controlabile, 5. Dupa raportul dintre evolufia nivelului cheltuielilor si nivelul productici (dup dependenya dintre cheltuieli $i produs) : «= cheltuieli variable; ~sheltuieli fixe. 6. in functie de obiectival urmirit in calculatia costurilor, asocierea cheltuielilor incorporabile diferitelor produse, lucriri gi servicii permite si se distingé dowd categorii de cheltuieli ‘© cheltuieli direete, care in momentul efectuanii lor se pot identifica (pot fi afectate) pe un produs, grape de produse omogene, comand, faz, lucrare, activitate. Ele se mai numesc cheliuieli specifice. De exemplu dact obiectivul calculatiei il constitale produsul, cheltuielile directe ce pot fi identificate nemijlocit asupra accstuia sunt reprezentate de consumul de materii prime gi materiale directe, ap, abur, manopera directa si cheltuielile cu asiguririle si protectia sociali aferente acesteia etc. ‘© cheltufell indirecte sunt ocazionate de fabricarea intregii productii, deci nu se pot identifica pe obiectul activitifii de exploaiare, ci numtai pe locurile de productie (centre de activitate) care le-au generat sau numai a nivelul unui centru de colectare si analizd al cheltuielilor, Ele trebuie alocate in scopul, de a fi atribuite unui segment sau produs al unit in teoria gi practica anglo-saxona, cheltuielile indirecte se structureaza, la randul lor, in cheltuieli indirecte de prelucrare ce sunt impuse de asigurarea unui anumit "mediu telnologic” gi cheluieli aga zise “netehnologice", determinate, in principal, de activitatea de marketing si administratia generalf a intreprinderii, Facem aceasti precizare deoarece costul produselor include cheltuiclile directe si numai cheltuiclile indirecte de prelucrare; celelalte cheltuieli sunt considerate costuri ale perioadei care afectea24, direct, rezultatul exercitiului. Potrivit legislatiei din jara noastri, in structura cheltuiclilor indirecte se cuprind:: - cheltuieli indirecte de productic; + cheltuieli generale de administrafic; Cheltuielile indirecte de preductie au caracterul indirect fad de liniile sau fazele de productic si respectiv, fat de produse, De asemenes, cheltuielile gencrale de administrajie au caracter dublu indirect: in primul rind fata de sectii de productie si in al doilea rind fata de produse. Motivul este ‘cela c& aceste cheltuieli indirecte rezultf ca o consecintd a wnor activititi generale, fapt pentru care cele mai sunt denumite cheltuieli comune. Distinctin intre cheltuieli directe si cheltuieli indirecte este pur tehnicd si are semnificatic decat in situatia in care cheltuielile respective se referi Ia anumite segmente organizationale ale intreprinderii. Segmentul organizational poate fi 0 linie de produetie, 0subdiviziune sau un produs, Iuceare sau serviciu executat de intreprindere. Aceasti diferentiere depinde, deci, de costurile cereetate, in sensul e& dacd se urmareste cuncasterea costului unui loc de produetie sau servieiu, cheltuielile pot fi directe fai de acestea, dar indirecte fata de produse. Pentni ca, cheltuiclile indirecte 4 fic atribuite fiecBrui produs este nevesar ca un caleul de repartizare, denumit "mecanism de imputare al cheltuielilor indirecte." © problema deosebita a contabilitifii de gestiune este aceea a repartizérii cheltuielilor indirecte, care, adesea, sunt cheltuieli fixe, independente de volumul activitatii (cheltuieli generale ale intreprinderii, cheltuieli financiare), De peste einei decenii se poarté discufii eu privire la acest subiect Riri inst a se fi gasit © solutie comund. La noi in tard se aplici, pentru repartizarea acestor cheltwieli, procedcul suplimentirii, in Franta aga zis "metodd a cenirelor de anaiizd", versiune renovati a metodci sectiunilor omogene. Cu alte cuvinte, intreprinderile au mai multe posibilititi de repartizare gi alegerea procedurilor folosite, in acest caz, prezinté un caracter arbitrar mai mult sau mai pafin subieetiv. “Avand in vedere acest criteriu de clasificare a cheltuielilor, normele legsle din tara noastra, ‘aga cum am mai precizat anterior, le grupeaz in: cheltuieli directe, chehtuicti indirecte de productic, cheltuieli genetale de administratie. cheltuieli de desfacere. Asemenca clasificare imbin& gruparea cheltuielilor dup& natura lor cu modul de repartizare si posibilitatea de includere a cestora in costal produselor fabricate, lucrSrilor executate, serviciilor prestate, adic in functie de destinatia lor, Elementele structurale, componente ale grupelor respective de cheltuieli se diferentiazi pe ramuri de activitate in raport de o diversitate de factori care genereaz aveste cheltuieli gi, indeosebi, in functie de particularitdti tehnologict si organizarii productici in ramura respectiva. Clasificarea cheltuiclilor in directe gi indirecte sti la baza conceptului de cost complet al productiei, aceasta din uma fiind un rezultat al metodelor de caleulatie clasice, de tip imtegral sau absorbant (full-costing). Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational asupra produselor fabricate, lucririlor exccutate gi servieiilor prestate, formeazi costul de productic al acestora, Cheltuiclile generale de administratie si cheltuielile de desfacere, in general, nu se includ in calculul costului de productie, in afard de cazul cand conditiile specifice de exploatare justified luarea in consideratie. in situatia in eare acestea se iau in calcul, deci se adauga la costul de prodluctie se objine costul complet al praductiel. De asemenea, nu se includ in costal de productie, aga cum am mai precizat, cheltuielile exceptionale gi cheltuielile financiare, indiferent daca sunt direct legate de aprovizionare, productic sau desfacere, cu exceptia dobinzilor aferente imprumuturilor la unitajile cu ciclu lung de fabricatie,Exempla 1: Se considera urmitoarele situatii de ¢aleul a rezultatelor in cele dou contabilitati. Jn conrabititatea financiard (CF) T Cheltaie cu materiale ‘6A : 1, Din contal de rezultate simplificat reiese un profit de 1.200 care reprezinta 10% din vanziri. Se poate aprecia ci nivelul preqului este satisficator. 2. Informatiile furnizate sunt prea generale pentru a putea fi de ajutor managementului, care trchuic s8 stie ce profit sau pierdere a generat fiecare produs si ce decizii trebuie luate. dn contabilitatea de gestiune (CG): Pomind de la aceste cerinte si considerind c& s-au fabricat wrei produse Pj, P; si Py pentru care contabilitatca de gestiune a inregistrat costurile si rezultatele, se poate prezenta urmitoarea siuatie: 1 | Cheltuieli cu materialele 1.920 480 = | 6.000, 2 | Cheltuieli cu personalul [600 T066, 1.200 [2.800" 3 [Alte chettuieli ‘ao [730 eo 2.000 4 [Cost total (1=2+3) 3.120 13.200, 4480 10.800 | Wanzae = ae ee] i ia poe —— ae 7 [3 Profie (5) 2a 26%. = 10% J Concluzit CG 1. Produscle P; si P2 aduc in medie un profit de 25% 2. Produsul generat o pierdere care a dus la sciderca profitului la 10% 3. Informatiile referitoare la cele trei produse ajuti managementul in sustinerea deciziilor privitoare la maximizarea profitului. Decizia optima va rezulta in urma analizei diverselor scenarii posibile, Exemplu2? Imobilizare comporala: X Cost de achizitie: 60.000 um Data achizitiei: 1/1 1N-6 Durata de amortizare fiscal: 10 ani Metoda de amortizare: linear Valoarea de piatt la 31.122 Durata de uzurd: 8 ani 120.000 um Rezolvare: Amortizare contabilé pentru exercitiul N:60.000 umi/10 ani = 6.000 um Cheltvieli cu uzura pentru exercitiul N: 120.000 um/8 ani = 15.000 um Diferenja de incorporat: 18,000 — 6,000 = 9,000 um Exemplu 3 Capitalul propriu: 400.000 um_ Dobanda pietei: 6%/an are: Cheltuiala supletiva anuala: 400.000um x. 6% = 24.000 um CheltuialS supletivl lunar 24.000um/12 = 2.000 um y Exemplu 4 Se cunosc urmitoarele date: a) pentru tuna mai exercitiul N: * cheltuieli grupele 60 — 65 (cheltuicli de exploatare) 100.000 um * cheltuieli grupa 66 (cheltuieli financiare) 30.000 um, din care, dobinda Is creditul de finantare a productiei obtinut pentra 3 ani 10.000 um; b) amortizarea anual& (grupa 68 cheltuieli cu amortizarile $i provizioanele) 24.000 u.m. * cheltuiala cu uzura pe luna mai 3.000 um_ ¢) femunerares intreprinzitorului individusl: 120.000 um pe an. 83 se caleuleze totalul cheltuielilor incorporabile in cost pentn tuna mai. Rezolvare 1=Co-N+S Cor= 100.000 (explostare) + 30.000 (financiare) + 2,000 (amortizare) 152,000 um N= 30,000 um (grupa 66) 10.000 (dobanda) 20.000 um S = 120,000/12= = 10,000 (remunerarea intreprinzatorilor) + 3.000 ~ 2,000 (diferenta de Ia uzurd In amortizare) = 1.000 11.000 1 = 132,000 um — 20.000 umn + 11.000 um = = 123,000 umeRePUEUY] aNIC|EOD UE amNsOUNIAE D_PMNpSP vNd[eD ¥ nnad 1809 uw areod:oouy soYBMN|EYD vaswOpEA exe :9xa9 9g um 900° 9p axapuisdanur Up oenpe aorusoUoss JojyauaG azeOeA O tun g 9p azezyN 9p YeuouHns HEMP O PevoUMsS 96 am mad yezAOU jyduo9 podsuEN 9p a0[hur UN yezNYN 38> axlanpord 9p wif>>s UL» un HOOOLE 2P 259 1809 Uy yinasouNaaE amgan 99 we ad year eaxDadap Ko ReeaUNSA raxopuRdaNUy THE 9 ap EpEoHad o ad seaUN| YeeNAOUTE sum qoo‘9gp'7 1 weuorkrenpe fej Mun eazezNsOURe apnput atonposd ap exlaas uw aNeIN sOTRAAPQOUR vareeMOUE A Ssuqunnow uy aexqwuy asnpord nnusd suquiOo eUN] Wy aesId YUN aUDIOye arenes rpeapsyp Fuwadas wm YOO'ZL ax UIP “UM gONOEG ap Ms auquIDHOG HUN] aYATUSOD Uy axEEOdIODU apMNpPYD sNOOE aHqUIBIOW van} uj ax9pupdanuy o-nup avfonposd ap woes jun eorelanse 9p seoNS ajuTuso> pursed mieUUOJUH ofaREOIEUKN 2s0uN> 9g eereondy “NOOZ [MHBI9x9 U} BREBULEY eNeYTGe BO W] 3NIsOUNDIs JOLY] wIIOTEA theMIpe) 19499 IG un 9g9'0S, sadord soppnyeude> eareopea “ue ad 94G°7] sadoxd soppmyencdes v azesauntuas ap EIeE a sum Q00'P1 1809 Gr asn|SuIaU areMMise ap aunsd 4 fam QON'9S 3gMINSUOD ap JOPFMNY;aYyD FamEZNIOUTE » :ahecrroyur 9pseorzurm ap 2009 mu e eaxopuLdary HopeA S92" [HNO|ED AE] TL Q06'RF9 AP BUMS BLURS NOgZ [AByAKS nyEad 09 wy) Ipqerod:o3us apfMYpay> Y,Lo1q Hye_DOs e ouNNsa” ap vorENEuILO> UL zervondy "NO0Z 28quR30p wun] raUAd axionpoad ap |mso3 Uy aquiodro3u .o}RM|SY> vorEOTEA Bzo|NO]ED 9s BS 7999 9g -um QO0'059 ap asa madoad sopanpendes vaseoTEA 94) Op EEN fez on nudosd mynpeides v azezounUas o ap adanpesd ap mprusoa |rMDTE wE IUOD FU as ys JeSsIIu |IsO ED ExEOUNS? 9g “Tapundant] eqeANse 272p94 wy PURSE FMUsqoou EYEE Dp JeAIPHEUOD 289 UM (HL | 9p aito[ea UL uorsod un a7e> wp ‘um gag'eR APMUpYD 1 EMIS nayUod sauoHNOd pursud axEROEdED 9p YY|DY » fam HOG TL aumansuoo 3p 20[pmUIIyD EoreTJOUTE PULA FPMpYD ase UIP “um OOO SPT asEAUOUTE puraud azeyeo[da ap YoRUjSYD » :3squn9 Yeu 95 NOOE"ZNTE ML KPUL [neDHaND MUA “um Qgg's9 J0]NRAGOUN rarEcuEA ap avesauDe FRU; tum QOO'O9E HEZWIOWR arsnpaxd ‘oreDUEUY aEwOTdND 9p TPIPDY? ~ nfeMNOET AarEOAEURN BAO YT TY MEIDOs & NON ABquIADAP HUN] wiuEleg spedieondy