Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • OMS - Campania Variola - Productie

    Uploaded by

    Ozana Mazilu
    3 views7 pages
    OMS - Campania Variola Reglementare

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    OMS - Campania Variola Reglementare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views7 pages

    OMS - Campania Variola - Productie

    Uploaded by

    Ozana Mazilu
    OMS - Campania Variola Reglementare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    160 ReLari punLice INTERNATIONALE So 'g si : itudiu de caz: Campania de eradicare a variolei bazi in mule mai putine pagini, prezen tehnologia, strat tegile de campanie si forta de lucru globali care au contrbuie Productia campanel, TEHNOLOGIE $1 PRODUCTIE Ore proces de productie se desfasoara cont f Eire poste sk amps sa sh Hmiten paren Celeae oe ne {igidorele functionas tionau doar la temperaturi tra Peraturi sub 32 de grade Net a nrc ofc gra cee Lichernaee I 6. spus si parcheze camloanele la unbra, Oame yh ar un oblect al nal dec un spl tu (Ae 1979 in nefericre, pro a tetas centre retin emcees en : bt de evare din carl capani 8 descpor nl au cAutat in NW MEDIU GLOBAL 1 UTILIZAREA RELATIILOR PUBLICE INTERNATIONALE INTR-UI CObservat! coada de persoane care asteapta si fe vaccinate MS a ee a Un eopi din Camerunul de Sud este vaccnat cu un injector cu jet ‘uno: Imagine ofeitd prin amabitaten CDC 9a.) D. Mir national nua pututautoriza un camion si ridice un transport transportul a rimas Intr-un gopron incins timp de opt ore, nventarea, de etre un laborator londonez, a vaccinulul sub ‘a constituit un imens pas tnainte. Vaccinul Jana in momentul in care era reconstitult directorul progra de vaccin, as devenind forme de pulbere, cu rezistenti mare, amine viabil chiar in ipsa refrigersri cu lcd, luery care usura transportul si mérea rata vace (© a doua descoperire a fost Imbundtitirea injectorulul cu jet, Facute vaccindr! intradermice. Vaccinul Impotriva variolel se administrase de vreo 30 de ori, cu ajutorul unui ac, meted’ , un dispozitv cu aspect medieval care era dureros lisa, desea ociatrice mare, Injectoru cu jet era nedurehes pormitea vacdnarea apni la | 000 de persoane pe or. In zone cum ar Ba Jtoarele cu jet au functionat foarte bine si au Marit re (imagines 6.2). fel incat 58 foarte lenti, fe prin folosirea unei lantete rotative, sau Sierra Leone, inet semnificatly rata dk NTERNATIONALE INTR-UN MEDIU oom ei personal, producs endemice din Bangladesh, India i Pakistan au Inventat 162 Rewari 162 RELATI PUBLICE INTERNATIONALE id un reciplent te progrese tehnologice) electricitate | , lueru care in eae multe reg din punet d cos fe vedere culturs icy eae STRATEGI DE CAMPANIE pencru a atinge oblecivl eradciril, conducttor! ty laborat o strategie bazatl Pe ooze in cea mal mare parte a lull dezvolias: vaccinarea in mast rt un rol esertil Tn planficare: vaccinares rasa, era mult mal eroarele cu ft, S-au sabi cote, de. VISSKEIT sau redactat tru a realiza si documenta vaccinaea fezabila cu Frotoceale si #2 Intomit rege em Strategla care diduse rezuitate opuime) ‘care nu existau serviil sanitare i ratau in mod sistematic is alte fruct ee rc, Tekno casa a dover exersind, adesea, pe 0 por continuau si apara focare de imbolnay fumea dezvoltats, ni functona In Zone demoltate si retele de comunicatl. Vacs grupuri, cum ar fi lucrésoil arco nazi, Vaceinatorii care fi asingeall Forint oFiceau,adesea, vaecirand popula la Ae ajungea cel mal Ufor = slew, Vaccinarea in mas’ prea Imposibl periclitind increaga companies instrumentul de vaccinare preferat di ferat de cv eats nate ‘unde 90% din populatie fusese vaccinati, ae cectei religioase care 3° OF ide vaccin si transporturile find dr a dispozitie. La apariti nor iar structura putin himbarea. Desh rece Supraveghere $i limitare cconvinge depuse de citre si Ko Ko, 2002), soir th general, institutele de cercetare Seudenta american rican, voluntart "hates OMS, jenifer produc un méner de ac ieftin oat fi steril feat tera. urn tal 2 ate si poati fl ref tile sir eat srace, nu au avut succes, Fiind sade Sina. Foster, MH. un meow cvosal 1677 PUBLICE INTERNATIONALE mergeau din sat in sat etuntart vce catle rau deer atrTnceau eTU 98 credea cf de variol’. in Somalia, un I ‘a vazut oameni cl far riciunul nu recunostea cB apBruse recent Un fOCay “impotmalt cu camionul fn norol sind cB se adune pentru 2-1 ajuta. Printre cel care active. urme proaspete de variol de variclé, La plecarea din obiceiurile locale le cereau siter s-au adunat 281 ajute a gisit pat compan! in Bo 10000 de card de acu Cercetirile au demor aceste eforturi de comunicare VACCINATE TODAY td zona, un educator sanitar sau fp de vluntar vorbeau cu det echipalor de Y co explical “tcalurte locale, pentru 24 tata pe Ider! cu respect, ar distanta. dimire fiscuailgal ) demararea vaccine a : filo, lidert vizai sl mesajele care le toate, adaptate jn functie de sit lor erau contactati cu una sau doul inte de vaccinare; in alte zone joseau cu 0 sapti- ae ae “ nd a populatia de vagabonzi, adesea trect a imara 48 000 de persoane. i Pecifice care semi ico nalau aparitia variolel. in |, © pasire moarti atarnati trarea intrsun vies, 1980). trun sat l prevenea, manifestare a Shitak ln Mat crédinciosi pind fa See stabil 0 legitur’. Pentru prelungite, echipa de avangardi era pried, de doar una sau dou persoane, qyreRNaTIONALe INTLUN mEDIU GLOBAL 169 recrutau special pentru ral ales drept consul- peste hotare (OMS, 1980), ‘in Bangladesh, de ‘a, Marea Britanie, Cehoslovaca, Egipt osind o dati la dou’ siptiméni nitatea ant-variolé de la alte unit saitare existonte fi acest program. Alte 687 de persoane din 73 de fr) exemplu, personalul era Franta, URSS, Suedia si Elvetia, le, lar succesul voluntarilor era Recrutare gi supraveghere a ti peor ee se conforma nae regun ocarae apron putulanlor 1970, in Etopia, lun program care avea drept onare, personalul unel expeditit tintiice #1 re de urgenti. In Pakistan, 50 000 de elev! tt ra caunre care 2 durat doud zie. In Eslopiay fe eradicare a variolel, educaind ratale, ca educatori saritarh De exemplu, atunci cand nurmarul ‘a Tnceput si scad’, directorul servi entry ar fost in upta impotrva holeréh tru serviciul militar 4 3, erau preferai cot cu experientl js de mentinere a pact (Hopkins, 1989): 1 de pe teren s& alba: mal degrabl fins c& era mal seminomade, ir reo Tat GaAs ge he are egouna, sal » in pofida unei proaste zone, cum ar fi cea mai mare parte {60.000 de students Uneori, programul cidea vitimé propr dde cazuri din regiunea Puniab, din Pak sanitar ocala retras 0 parte din personal erat el es OMS a angajat mal putin personal medical trunda prea mult pe terenul ofilallot ‘musuimane, care i impledicau pe bara si vaccineze fe », oficialli au recrut mai multe femel parcursul campaniel, ‘Cu toate acestea, nell recruyi din trile dezvolate erat ‘adesea coplesiti de soctl personal de birou, intre alti, Doar 1973 erau aproa u, ntre alt, Dost pe 1973 {64 000 de lucratori, peste | 16.000 n 1975 si aproape 135 000 in 1976 (Basu et al, 979), Majoritatea lucrau pentru guvernele flor respective, care fe i transferau la cultural de fa sosire, Ei treceau prin cursuri inten: Brintr-o pregitire pe bazi de scenarl, Epidemiologilr, dintre care multi sera niciodata in zone rurale, de neconceput ca spitalele s& functioneze adesea ca focare de imbolnavire sfarsitul prega finainte de a cere retras voluntari! OMS inainte de la propagarea bolii decit la eradicarea el Cel care lucrau chiar in tara lor de origine se confruntau cu alte dificult, Intrucit erau angajati guvernamental, nu personal anga de citre OMS. in Pakistan, posture de vaccinator erau atribuite ca favoruri poltce persoanelor care aveaui deja un loc de muncé, lisindu-le prea putin timp pe care si il dedice ne Fesponsabilt. in Indonezia, guvernul le plitea vaccinatorilor echivalentul a2 pee lund, sumé care nici mcar nu acoperea cheltuelle pentru ma Neplatiti din Bangladesh raportau sate false, deoarece guvernul i pl numarul de case verificate. in Somalia, o parte a personalul fie pti nurmai dacs | de aceea, au inceput si rispindeasci zvonuri ire. In Aganistan, o echipa prezenta rapoarte fi nu pe teren; vaccinatorii afganiintrau ade Plitea salar. Dati flind amploarea campaniel, supravegherea adecvati era difcli sau chiar Imposibili Lidert campaniei au facut tot ceea ce aU putut, prin elaborarea unor etc! de evaluare care si funetioneze ca parghii de siguranti ale sisterulu, dar lipsa de supraveghere continua si fie o problema. lesen adees ' eerie regu cum af Nepal eleoper inch anspor ind de unde acestia porneau pe jos pe pated, revent I de inealnire pentru a fi preluati. in Etiopla, peste ob e un drum pe care se See Tae aaa a al mul de 90 de Ket de un rum pe srevi, deoarece guvernul nu le Viata pe teren de pe teren erau foarte solicitante din punct de vedere fizic, un iia pierzind, in medie, incre in trei luni de activitate Muscaturile de insecte, 8a de apa potabilé s1 epulzarea cauzata de cald In plus, silucrezi pe teren in acea Perloadé, cand nu existau nic internet si lefoane mobile, insemnna contacte perau adesea n zone unde aveau loc rzbogle chile, ficdnd munca de teren si mai periculoasa. fn pri determinau adest ble fn timpul sezonulutploios. Multe zone epidemice erau inaccesi rile, pentra ; s inundat dru a ape rans tsa re cater, MPH, le de ciutare reuseau si obtinit an Imagine oferta prin aabitaea CDC, OMS 3! de Stab lict, putind trece linia frontului Suns I 172 eetasi anATIONALE INTR-UN MEOIU GLOBAL TH INTERNATIONALE UTILIZAREA RELATIILOR PUBLICE INTE putea circula pe tot timpul ant ‘erau inaccesibile in timpul sezonul area i a lucratorilor © te Inco ori agro gon vale enero ipernity ps unc sree fe 6 a ite care acopereau o pli larg’ de postblita, eaten sSmanes inert, 2 ier Sets a eae rc bi OE Tvarlanfoxe DA Hendonon ama adesea balan echipelor au avut nevoie de 24 de ore pentru a ajunge acolo, cilitorind cu bircile cu motor, un vas cu aburi, jeepuri, motociclete si pe jos. Munca pe teren era complicati si mal tare de dif Lucratoril din Etiopia aveau adesea nevoie de doi sau trel Pentru a se descurca in cele 70 de limbl si di telegrafic ajungea in provincia i donquijotess care incl p. 17). De exempl, teh simultane a opozitel ets! ‘este suficient pentru a explica succestl ca Srganiztiorale care a recunoscut cau exstat sh mule ‘momente favorable. are 8 eS abordare a fost aimentati de faptul i uerstor ath intr-o lund, far in Yemen raportirile ‘rebulau trimise in capital. Personzlul de teren folosea adesea transmittoare radio pentru a pistra legitura in zone izolate, dar in Etiopia aceste aparate le-au fost interzise, din cauza rzbolulul ci Probleme erau multe in fifalele de pe teren. Toate solicitarile de provizt din ‘estul Africiltrebuiau 38 treaci prin biroul regional din Brazzaville, de unde erau trimise mai departe, spre Geneva. Acest lant comunicational dura adesea 4 pind la 8 sSptiimani, afectnd progresul campaniel. Lucratorii de acolo au invatat si trimitl simultan biroului regional i cartieruluj general. Geneva le rispundea ra dar in Brazzaville trebuia respectat protocolul, © echip de evaluare din Af trebuiay 5 se adapteze pes misuri €@ a de momentele de descoperire si schimban strategie pi cum era necesar: ,Programul global rebus si evolueze inti-uN a »Programul : ‘agteptiri, modifieat pragma fe in mp" (Fenner et al, 1988, p- 422) terete dosarele, formularele si registrele; cu succes programul Din aceastl prezentare sinteticd a conditilor de lucru, este clar de ce, aga cum am. aritat fh ridicat, Pe scurt, nu aveau nicio publice decit unt s i dintre principal ale campaniel era: ,comunicarea in cadrul ‘organizatlel intre principalele terioard trebuie sf fie consistent, rapids} ones 98! 1G), Caralele de comunicare interpersonale i de mad Sal «1985, p. 158). Canalele de comunics 4 practicieni din domenit si adopt ‘sunt locale ¢i variazi in functle de i campaniel munceau din greu pentru a mentine moralul, tea de teren presupunea o munci: F conducatorilficeau tot ‘cele stitea in putints pentru a se asigura cf lucritoril stiau c& munea lor era apreciat. IMPLICATI PENTRU PRACTICA PE PLAN INTERNATIONAL. o abordare sl -a'* (Morley, 2004, p. 14). plata geografic” (ory Tecodeleascaneefolsite de OMS pentra

    You might also like