Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • OMS - Campania Variola - Reprezentare

    Uploaded by

    Ozana Mazilu
    2 views8 pages
    OMS - Campania Variola Reglementare

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    OMS - Campania Variola Reglementare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views8 pages

    OMS - Campania Variola - Reprezentare

    Uploaded by

    Ozana Mazilu
    OMS - Campania Variola Reglementare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    ‘leagi foarte atent si si modeleze continutu #1 forma materialelor campaniel, pentru a comunica mesajl ut popeare, pentru a le cist ccaz exploreazi céteva di RELATI GUVERNAMENTALE Dat find fapeu guvernamentale sunt inerente in toate activititile sale, Campania de eradicare a variolei nu a Conturarea finangarii in farile in curs de dezvoltare {in mod traditional, OMS nu ceruse fonduri suplimentare din partea guvernelor, astfel inci conducitorii campaniei nu aveau niciun precedent pe care si se bazeze, FORMA $1 CONTINUTUL 108 DIN CAMPA ‘Campania se confrunta, astfel, cu dou provocs {in curs de dezvoltare in legituri cu eradicarea formeze un nou obic a contribui sau) un anumit avantaj. Mult tn curs de dezvoltare pputeau verbi pe limba si pe cea a economiei. Au f programulul, accentuand at inanfarea nu era aproape niciodsti oferit in ipsa unei demonst privind un raport favorabil costuri-avantaje. Pentru intaia oar, kicrt Intocmit rapoarte si grafice care demonstrau ce economit ar putea fac RELATII PUBLICE INTERNATIONALE FORMA §1 CONTINUTUL MATERIALELOR DIN CAMPANILE DE RELATII PUBLICE GLOBALE 129 in curs de dezvoltare luerstor voluntar era intar erau evaluate es BF ak une sit dons tare sees oe do e luni, o cifra extrasa din bilantul Variola, ca un joc al numerelor in tai dg si aplicatS tuturor celorlate sta ; a dock aceste cre reprezeniau o eventual reattach igpar aene Costurile estimate au fost mult mal mar Prezentate pe baza unei autorit Re epidemice, mai ales pentru ci severitatea Sry pedo oe ete, sc wi spl dca a oh era a a vast campaniel au redus posible alternative lau : iar fi inuti, dat find c& multe alte probleme de sintate Fesponsabil din punct de vedere financiar arf 5 tuna singura un guvern ‘erau si mai cost lar resursele necesare pentru a le combate lipseau. Echipa Prezentind problema in termeni print, dn neces Campaniel se afl, totodat intro poze deoscbit de precard, Una era.ca.un dele~ ‘Mentionat si argumentul morz ‘ gat la Conferinta Mondiala pentru Sanatate sa voteze pentr eradicarea globali — ibera lumea de €e idee draguti! Era cu totulaleceva si primesti o agente international in fara ta tre vitime find uverand, care st spund cum si gestionezi programul national de sindtate publicd, guvernele, Multe Liderit campaniei se confruntati cu trei provocari principale: ease, afectindui adesea mai ales pe copi ees + Sé-i conving’. pe administratoriiprogramelor nationale de sinitate i {rile in care variola atingea niveluri rovoca 0 scidere drastica a E radicarea va Oipasté care a ucis zeci de mii de oameni in flecare an, multe di opIl Ei au realizat cl acest argument nu ar impresiona prea mult a prea mul blame importante de sina i inte de sindtate au afectat o mare fat populatii numer a arte alumi acesti termeni ar fi fécut din varioli ceradicarea era fezabils. Mine race ocean ne ura te mute + Si separe eradicarea de ate programe de sinitate 31 $8 0 abordeze cu ‘mai ample, Un medic implicat in camy rezolvat problemele de prioritate. lea scris, mal era aay , Times, ck Pane a scrs, mai tru, pentru New «er ngl primele dou obiective in mod diplomat, ate nc 8 sigue cooperarea, fn loc sh stmuleze 0 rezsten ‘in multe regiuni, variola exista aproape de la inceputurile istoriei scrise, devenind tuna dintre realitie inevitable ale vii. Pani si directorul regional pentru Asia de Sud-est al OMS eredea ci eradicarea este imposibiti, convingere sustinua, fn cazul Trultor sceptici, de egecul campaniei de eradicare a malarel Problema era complicatt de bunivoing “Insti. (Ateman, 1979, p.c3) . de numiral mare de urgente in domeniul sani existente pe agenda de ucru. ial au prezentat personal liderilor de Un administrator OMS din Geneva, insircinat cu problemele legate de opinie argumente in favoarea variola, analizind situ ‘a vazut cum o singura tara detinea Far eee ftjasera deja ci pentru 57,7% din numarul global de cazu in anul urmator in India aveau sa fie eae re luri personale, adesea repetate, ale ‘nregistrate 86,1% din totalul de cazur). Dar pentru cei care fceat plant ee a aaloed variolel" (Fenner et al, 1988, erul indian al Sindtigi sau pentru Departamentul de Oflu pests a cart pana se 9, Statele Unite, Suedia ‘variola nu era cea mai mare problema de = dar finantarea a rimas fondurilor si donagilor mate- yt dsc 1976, cn eradeareadevense ea ttacptes brace ra ace raven unter muta n alte zone; de exe Parnioain CER ee ee nitatea de plaificare familial. Poate ci nedorind si ti vad pe alti reusind acolo Bieisinots cepa acca ern Se srl acest moment unde el d&duse gres, consilierul programulul american impotriva malariel a ceva" (in Fenner e¢ al, p, 460) “ d resl¢sS eonvingh pe minstrul snk nici si nu Intlneasc, maar; pe of rsonalul cBtre OMS pentru a discuta ‘despre campanie. Personalul Programului anti-malarie refuza orice cooperare, mergind pana la a ascunde vehiculele suplimentare, pe care nuile foloses, int-o zon desertied indepartata, atunci cind mambrii programulul anti-varioli au cerut si le fe imprumutate. Ostiltigle au incetat doar end echipa Anti-malarie a inceput si se imbolnaveasc’ de variolS. Pentru a vorbi despre fezabilitatea programului far a Incerca pur si simplu si forteze tirle necooperante si adopte programul, initiator au ales abordarea disereti, prin acyluni de culise, mentionaté in « t publicind siptiménal Giitele legate de Imboniviri in propria publicatie larg rispindits, Weekly ees ‘Report, precum si in comunicatele de pr a editat publicati locale, cum ar fi The Eradicator in Slerra Leone si Boletimin Brazia, pe care le-adistrbult la scar larg in tre respective. Pe langa Matlstcie locale, aceste publicagi au adus laude oficiallor gi luerstorilor atunci ‘ind succesul a devenit evident. Aceasti abordare indirect’ cerea timp, rea unor relat dar in general era eficienti si asigura le tn care ministrit fSrile din vestul Joar tre! ani si jumitate, in loc de cei 5 ani sau ial, Dacd eradicarea fusese posiblli in aceste I extrem de dificle, insemna ci era viablli role! nsemna o problema in minus pe agendele F cifre si a 4 tl guvernamentale mai bune. In ti i prilineau pregramul ant-vario, cum ar fi Indonezi eradicarea a fos ana lut oriunde. lar eradicarea va dela aglomerate cu probleme de sinatate. OMS a asigurat acesto Infermatiiun maximum de publicitate, istndu-le s& vorbeasci de la sin i Pe misura ce campania progresa, discursul le} un motiv de man ta boli o sursé de rusine, aga cum am ira Gandhi, prim-minisrul indian, a exprimat un i acut atuncicnd a numit variola ,0 boalé specific lr economice* (n Brillant, 1985, p. 87), Majoritarea guvernelor au intel pentru eradicarea maladiel. ii OMS au gisit metode de a-1 wana, de exemplu, oficial OMS s-au intdnit Botswana, care se intimpla si fie sotia pregedintelui, faurtimp dupa asta, pregedintele a semnat un decret prin care autoriza program Ti Btlopia, Henderson a asteptat pind cand ministral a plecat din tara si sonal al impiratului Halle Selassie, tn fata ci timp dupa aceasta, impiratul ica ordonat. ministrul ‘Pregramul, Etiopia devenind astfel ultima tard care a autorizat FORMA $1 CONTINUTUL MATE Tabelul 5.1 Cirle de incidents lunaré a variole in Indoneza, publicate tn ficlenti Fe provink ita care oficall erau mai jtarea focaretor, rivalitig in Inveriorul si Separarea pe provi ceea ce didea nas I Februarie [Martie] Aprite | Mai | tunie | tute Provincie ianuarie lava Java de Vest Jalarea 2 0 0 va Central 0 ‘ova de Est Isuawes! Sulawesi de Nord Sulawesi Central Sulawesl de Sud-Est Sulawesi de Sud [Sumacra ‘Acch Sumatra de Nord ‘Sumatra de Vest Riau Jambi ‘Surmatra de Sud Benglala Lampung Total URSA: Informati preluate din Fenner ec a. (1988, p. 653). aU apelat la aceste tactci prin inevitabil si nu dea nastere la ress chee i masur’, decarece era Ssentimente,afectind, per tot, relate faptele si vorbeascd de la sine, puninducle Variola ca pe un joc al eifrelor, ‘care multe tiri dezvoltate voiau si il cist Pe un joc al cifrelor, unul pe te tari dezvoltate volau si il cast : i ige. Ri ELATIILE CU ANGAJATII: CREAREA UNEI ARMATE GLOBALE pee lucratorilor nu trebuiau limuriti cé eradi sin rte icarea era un fel demn pr itatea lor era foarte solicitanta din punct de vedere ft oa es Pentru moralul lor. Cu toate acestea, i mul eae Bie cei ah multi erau ‘an ‘Sl ae temporari, prost remunerat, caea ce era departe de ce 8 de postl respect In psa una personal specfnat po rohan specializat pe relatia eu ati, conducttorll Angajatii, conducitoril campaniei au fost nevoiti sa giseasci ‘Srupuri disparate si de a le mentine entuzias airmail Rispunsul a venit sub forma unei metafore riz! Campania. Medicii din sistemul de séndtate p ‘moralul a un nivel cit mai ridicat. dlugman comun: varola, Primele manuale de pregitire contura Ripe nets nturau tel etape ale acestel_,veritabi sgh elcid pee set ies (1980, p. 4) a ficut din ,rzboiul global" eae sajele sale principale, referindu-se la ace si vaccin campaniei“. © edie special din 1980 a revistel World, i pentru a celebra adoptat lucrato 3 Ingen carpal dn fr sin imag den drop rab ie 5 desl le vaccinare isi purtau echipele de asalt si purtau la ae Joae Injectare a serulut" (Davi oa (Davies, 1980, p. 8). Un interviu luat unui loc $8 ne irosim, . Ne 'vom concentra asupra fortiretelor lor" (in Tuli, 19 debuteazi cu o ampli metafor’ i 198 , a izboinics FORMA §1 CONTINUTUL MATERIALELOR DIN CAMPANIILE DE RELATI! PUBLICE GLOBAL Neostenitul razbol impotriva inamicului nemilos nu fhregistrase prea mar progrese. De fapt, devenise cosmarul generalulu, Nu era penurie de .trupe ‘problema consta in ale duce la locul potrvit, in momentul rnumérul victimelor era mare — peste 16 000 de morti $i ‘mai rly rani de ciutare er: au ,unitati de comando, care atacau prin surprindere fortaretele ipe de recunoagtere"; cei care ficeau “Generali” campaniei, care igi aveau cartierul gent neva, petreceau pn 12.70% din timp pe teren, stimulnd implicarea personalulu in lupté (Nelson, 1985). Ei au tras concluzi, la sfagitul campaniel, cf una dintre lectle pe care le Invataseré rach aceste vizite pe teren erau nepretuite. Ele facilitau rezolvarea problemelor redistribuirea eficenté a servicilor si, lucrul cel mai important, incurajau moral Luctitorii de pe teren au raportat ci echipa de conducere li s-a pirut foarte curajatoare, n special datorita contactulul personal (Hopkins, 1989) i, Henderson nutrea convingerea c& personalul implicat merita 0 recunoastere mai mare pentru munca depusé decat cea de care aveatt parte. Pe propria cheltuial, el a creat ,Ordinul Acului Bifreat’, referire fa Tnstrumentul folesit pentru vaccinarea Impotrva variolel. Participantil au primit o diploma s| un ac modelat pentru a Inftiza un zero, simbol al ebiestivelor campanic! de a elimina orice caz de Imbolnivire cu variolé (MacKenzie, 2004; Tucker, 2001), inehizind cercul imagisticit martiale prin acordarea de ,decorati’ de razbol. MOAILIZAREA OPINIEI PUBLICE IN SPRJINUL ERADICARII Identiicarea $i localzarea flecirul caz erau esentiale pentru obiectivele campaniel, dar publcul ascundea, adesea, cazurile, dintr-o multioudine de motive: cultural religicase si economice. Pentru a motiva publicul sé raporteze cazuri onduatorii campaniel au recurs la controversata rasura de a oferi recompe binest cetitenilor care raportauastfel de cazuri. Conductor au prezen acest program de recompense sub forma unel recuncasteri a .importan partcipérl publice” (Aleman, 1979, p. C3) sa dependent de un public informa Griliant, 1985, p. 54 186 re vari }ELATII PUBLICE INTERNATIONALE cuowaLe 137 FORMA $1 CONTINUTUL MATERIALELOR DIN CAMPANILE DE BEL valoarea recor mpensel a continuat si oferea o recompensi inuat $8 ereascd. La sfirsitu asia cogaa ai el alos racers Pe patry luni al multor tor locultor i suficient sa ea ute a ti tsar ps intelor de stiri transatlantice. Relatlle i operational ‘angajeze cu norma Intreagi Pe ‘cel nu mai avea altceva de facut trecuse sngar, cum ar fi organizarea telec dia locale erau gastionate de catre func! ‘Abia in 1977 avea si fie autorizati unitatea s James Magee, un fier de relat, dara acel moment decat sa facd publ resele campaniei, Partea principala a cam del. Five de acoperire mediatici a subiectelor core 2 Uri: precum gin celprelor comemerative, a medallor si a altor suveniry Iintareste afirms cerduedtorilor campaniei, conform cfrora arf fost posibil un Progee mal rapi cance la ireeput, dack arf existat personal specialzat pentru gestions a dows site activitigi — informarea publicului si strangerea contributiilor din. partea Fenner ef al, 1988, p. 1356): Gis eatre media era cal cunoscut, al operafunl mitare Dr. erence Altman nu era doar un spectaistn sanatate publica inp sit sistemul d privit ca o forma de corupt | pe baza unel rezolutii a Ci Cn lua Conta eer pov tne 9 mi ecompess igi reporter medical pentru ui adevarat jurnalist de teren- ere COC, unde in 1963 Henderson i Informase pe Aleman ct el considera

    You might also like