MEDI OF REGLEMENTARE A RELATIILOR PUBLICE GLOBALE Campania de eradicare a variolei presi la sediul siu din Geneva, Eh Istoria, o boals mortal a fost eradicati complet ‘este fh acelag timp sf cel mai mare succes de relatii publice al organizatie. Vom analiza acest aspect al campaniel, n special prin prisma modulul in care discursurile ‘au fost conturate prin strategi i tacticl formale si mal ales informale de relat publice, de la nivel global pan ‘Adoptind perspectiva circuitului cultura, Incepem analiza cu momentul regleme PUTERE $1 POLITIC! INTERNATIONALE Unul dintre aspectele reglementiri este cel legat de rolul structurii si al reatilor ‘organizationale in generarea de semnificati si in ghidarea actiunilor aferente, OMS este una dintre cele 16 agentiispecalizate ale Natiunilor Unite, create prin tratatul international din 1958, Autoritatea sa provine de la statele membre, care se Inealnesc anual pentru a stabili agenda si bugetut organizatie. La intrunirea din 1959, _membrii au votat o rezolutje de eradicare a varilel in intreaga lume, chiar daca le lipsea capacitatea de a impune un efort global, ntrucat nu toate tirile de pe glob ferau membre — una dintre tirile neparticipante find una dintre cele cu populatia cea mai numeroasi, respectiv Republica Popular Chinezi. Impunerea era problematicd si in tirile care tocmal iegeau de sub dominatia colonialisté. De Tener acest studio de eaz au Tost foleste materiale dint.0 mare diveritate de domenil (de ‘exemplu, comunicare comportament organizational, management, relat internationale, antropologs, de curse (de examplu, rapoarts tahnice, memori, comlnieate de presi si mazerale publitare, jo, media cunoscute, articole si ciryi academice # Cu excepya ‘are se face alti precizare, iformatile au fost preluate dh ‘exhaustv al campanie,olaborat da OMS si rnumérénd | 473 de paginl,eedsctat de principal actori ai campanial (Fenner otal, 1988).UDLIGE INTERNATION: ALE MEDI! O€ REGLEMENTARE A RELATIILOR PUBLICE OL “in fostele colonit britanice din Aiea, de exemplu, autoritatea ra iar personalul medical local manifesta, adeseor, resentimente fa ale eradicare, care le incila tertoriul. in sistem feudal din tmonarhi, fia OMS au colaborat cu 655 de le woredas. in acelagi timp, Pakistanul era impartit‘n patru regiuni autonom« fare necesita organizarea a patru programe separate de eradicare, toate acestea Ingreundnd tn mod sermificat campania. Schimbarlle de structuré incetineau, Ile, eforturile din cadrul campaniei; de exemplu, pe parcursul a cinci ani de zile .ctori ai programulul de eradicare trbale, Loiltatea tribals era, adesea, ma de triburi migratoare din vestul gi centrul Afric nu acordau nieiun eS 4 Ifonterelor nationale. Guvernele instabile din fostele coloni franceze Dahomey 31 lcarmeruner arc cortifcatele dev “Togo ru aveau autoritate prea mare, dar legiturlle wibale puternice waversau ee accnare, prime pent partic s amérani de eraicare a pojruli sa vrsaull de vine perk partparea fh cmpaia Jitice. Personalul OMS a trebuit s4 lucreze, adesea, in cadrul instituit dre: formale, nationale, negociind in acelasi timp constrangerile Sih nine obi prin ambtatn COC ere 2 ror in cir de dexvlare, Actasté combina ae ee ait {in epoca postcolonialists si progresele st im zat energla necesara pentru stimularea re Tupta pen fice tn domeni in acest proces, In Uganda, conducitori campaniel erau pur: ‘ ‘era chiar mai putin eficienta decat performanta personalului” (Fenner, Henderson, ta, JeClek gi Lad, 1988, p. 965). DeoareceLiberel i ipseau resursele necesare siaprovizionat un ONG religios, care 4 ,rspandirea variol 946, cind variola era inca 6, cind variola era inci epidemici in 33 de tri, natiun fl acord si aloce mai multe resurte, trun efortintensificat de on larea programi c at intensificat de eradicare a derularea pr pentru derul cs trcctereics 2 peat acent nrc Tn une vari er copleptowre eras pes BS, ores ta imposibila, OMS a cerut ajutorul unor surse corporatste 4 al unor ONG avea Ia dispozitie un supor ar industries, Agentia Suedex4 pen International Bene a OFS a on neo i calbvena tnt ey ee pe Nt ee ance eee Nimetcaselor programe nationale independente Pe za aia structurale ‘Coordonarea acestor grupurl a adiugat un plus de complexitate campaniel, fiecare dintre acestea dat cu siguranta cd eforturile de eradicare din India ar fi equat fara ele. Tn Brazi aviind ria a fun ropa organza. Nu nua ec i we era diferit, dar OMS le cerea, racic 4 Interventiastrsind in problemele lor interne. 6 kn Atodeterminare si reglementare yo ee en ora ultima fortéreati a variolel din cele dou Americl, Organizatia Panamericand lunilor suverane si permits lorlnearrete wes 2 permi pentru Sindtate, care nu dorea interventi din restul lumii dezvoltate, a gestlonat importants incileare a drepeulul ja campania independent de OMS. OMS a fost nevoiti si se adapteze flecar politice, exercitand sau nu puterea, pentru a-i asigura cooperarea guvernel lor gia | PUBLICE INTERNATIONALE A ONG-urilor. Fars © coordonar 4 ec fonare atat de elastic a puter, campania, probabil, Folosirea persuasiunii morale Dat find fapeut 3 of aveau nico a {ili ine trae e+-n trat opuce perm moat neve Se eblctel(ererf, 58 p.22) Pe act san pu aamarpentn Beare er. foarte areca publeaje 2 OMS, Waal ee tal Record, s| In comuniate de presi obinute, citre mel 3. Mulli ofciali din sectorul sanatatii nu volau ca A publats,deosrece nu dorenu se cuncsct uml farce areal euros Da a find administrate au vazut c& ae tir, inspect he anole precum Afgnttan gre din ves Afi, ven ieee dlc, $-au rusinat si si-au intensiicat proprile eforturt ae ___Lavintrunirea anuala din 1973, de exemplu, un delegat dintr-o tard in curs de ‘dezvoltare, care eradicase vari nda ¥ icase variola, gi-a exprimat dezamigirea cu pr a Mare de cat in nia ta pus pe mins inane sanfe neo ‘ntrebindu-! daci tara sa folosise la maximum ajutorul r-0 situatie incomoda, i = it de OMS. Cam tr teal timp, cr. Lanrence Aman un el pont shite pbles inten ‘campanie $i reporter medical Pentru New York Times, a scr i 2 Bite iba de sicce a lil po seara nei) ncor perenne roe « ea fa a de reprosuri care a urmat, ‘Goopera, oferind sprijinul necesar deruls tir programul ‘Hlobali era pe cale de afi atinsa, administra jarani ch ne! cle in eforturile de eradicare, cane eure Pentru a evita stigmatul de Folosirea sentimentul terimenti de ge ca nue dovedit © tactica discutabila. Daca imbol Rare , ctorul serviclor de sinstate a amenin oe ne le lp corr decane apr ste (Basu, jeCek si Ward, 1973), iar secretarul de stat pentru sanitate Bangladesh a amenintat cd va concecia pe of ane areal raportau imbolniviri (oarder, Tarantola si Tulloch, 1980). Ultima epidemie din Indonezia a avut loc din __— MMEDIN DE REGLEMENTARE & RELATIILOR FUBLICE GLOBALE cauzi cA un oftial regional nu a raportat cazulinigal, de teamé si nu fie pedepsi¢ pentru incompetents. Preowupdrie economice fi police a fost i ele 0 surel a ticeri, In Brat functonarul sanitar nu a raportatcazurile din zona Rio de Janeiro de team sé ny afecteze turismul, Oficiali din ran au suprimat orice informagi despre un focar de Infect din cauza ci aniversaroa a 2 500 de ani de la fondarea imperiului persan, ce se apropia, urma 4 atragh un rare aflux de turigtl.In multe zone, cum arf “Tog, lider local ascundeau eazurile de autorti, din cauza suspiciuni instablllut guvern local. Un conducator zonal din Togo a incercat sil arunce fn inchisoare pe ‘cand erau descoperite cazurl trecute sub ticere, lucru care nu a facut censfice neincredereags8inrSutiteasc’situata, In Somalia, unde varola cat, ofa riticau deschis gi fervent programul Etiopiel. Atuncl cind 1 reapirut varila, ofall, inclusiv consiierul OMS, au ascuns, infil, n incercarea de a evita pierderea prestgiuui si aplicarea stigmatu cola mal slabe rezultate in procesul de eradicare. eradiciril, administratile sau comu- ricat succesul in termeni demonstrativi ai modului in care ofereau cetiterilor lor sociale necesare. Ambasadoril au devenit s| el suporteri foarte locvacl, nd succesul campaniet in tirile lor a generat o imagine pozitiva in presi. de informatt publice, ei s-au dia pentru a ajuta unitatea de atu Desi tn aceastl perioad OMS avea doar doi ofigeri implicat cu toate fortele in colaborarea cu mass-me ceradicare a variolel si obtina sprijinul necesar. ‘in ansamblu, unitatea de eradicare trebuise si interfereze cu problemele de safacer' interne ale multor tir in curs de dezvoltare, dar adesea i lipsise orice putere reali de a face acest lucru. Pe lings astfel de piedici, unitatea fusese silt s& funeyioneze in cadrulstructuril birocratiee a unel agent internationale. EVITAREA BIROCRATIE! OMS nu erezuse cf eradicarea este posibilé gi nu se agteprase ‘camembrii organizat ine un efort intens. Nevoit, dintr-odata, £8 numeasci tun director in fruntea nol care pind in 1966 fusese formata dintr-un medic specializat in snatate public si un secretar, el La recrutat pe dr. D.A. Henderson, tn american care lucra in cadrul CDC, oferindu-1 acestuia o relativi autonome In ‘cadrul OMS, El spera si faca din Henderson un ap ispiitor gi si dea vina pe Statele Unite, in cazul fn care eforturile de eradicare equau (Reed, 2002; Tucker, 2001). Directorul general 9 Pee USWCE IWTeRNaTIONALE 4 primit si ocupe functia, isi doar pentru | rat de eventuala retragere a sprijinului de citre s oridus de un american. In realtate, Henderson a reusit i col pupind functia timp de 11 ani, pe care a pirisito chiar Ultimulutcaz de variol, in 1977, Henderson s aly oreze cu sovi birocraticd si aproape zeflemicoare, De exemplu, OMS sf elaboreze manuale standard de operare, descriind i Programe. Cu toate acestea, manualul operational al lel nu a trecut niciodati de etapa ciomel, deoarece bil s8 codifici orice situatie care ar putea fi flonal pentru Zair era tipic prin de precizie: ,Obiectivele pe termen lung Hunde & mentinerezuitatele eraciciri prin metode corespunzitoare de supra aga cum vor fi ele stablite din experienté dupa evaluare" (in Fener cerut, de asemenea,tuturor conducitorlor de incurajeze inovatia actiunlor practice, stabllind © flexibiltate institutional Inthe ci lexbitatea pragm: ampanie si meargi pe ter flux de comunicare veri TiFealitate, multe dintre cele mai pline de succes tehnici ale campaniei erau feaultatul unr inovatt de jos in sus pe teren, mai degrabi decit al unor decreve Woeratice de sus tn jos. Henderson nu a pus nielodaté la indo Whipelor sale de teren, incurajandu-le si Permitandu-le si aibi ir WeMply, un lueravor din Indonezia, renu Meare dati rapoarte: mal precise $i mai thet oricare alt coleg. Atunci cand a fo fol sh le arta copilor o pozé cu un ‘ebat, el a spus cd mal intSi se ducea ectat, dintr-una din brosurile de e copii daca stiau pe cineva care s-au dovedit observatori atenti si surse serioase de Pentru obtinerea de informatil a devenit, tn scurt © procedura operational laminate ale unor copi nea 4.4) ea de eradicare a variolel a eludat gi sistemul bugetar standard al OMS, Presupunea un vraf de cereri de buget, ordine de achizitie si chitange, Hitientind 5 incérzierea fondurilor nu fcea decit si contribu Ia spans indard, jar cardurile de recunoastere, adicd navi, le-au fost distribuite tuturor lucratorilor I, partial deoarece era variolei, Henderson a daca proiectul era ‘naintea thregistrarit ‘membri ai echipei veneau din CDC, care avea o cultura liberal decdt OMS, cunoscuté pentru abordarea sa puntice ctozate 101 yell DE REGLEMENTARE A RELATHILOR PUBLICE Gi lucratorii pe ‘mari de bani gheati, provo- mn adevarat cosmar cand la OMS ui birorac (rant, 1985). Cid un conser ji a descoperit din cadrul programulul a é aprobarea solicitor de cAlatorle putea dura ase lun sau chiar mai mult, ncepucsit ear permisiunea pentru diferitele caléto Frentionénd ef dach nu 1 se réspundea in on tentiona teren cu ‘obicei, la intoarcere constata cf solicitares renpect ere rena , anes igort su aia, dp cz autorun goerul Del wearer OMS bern pers voc gran pe istraiel, atunel cAnd luptatorti ccin impotriva fe gherils din Sudan au cerut vi “el pew regunes or vac fost trecut in inventar ca pierdut. -—a os in important Eeiderolegul dr. All Mourad, din cade ‘Acuncl cand fn India a apirut un impor eon a dn infectie, reprezentantul OMS OMS, le araté focar de infectie, era ‘ariel elvilor di srs: Fotografia cbeuek prin amabittes (CDC, OMS 2 Stary O. Foster, MPH. ricio autoritate sf facd acest lucru, ral i-au facut pe conducdtoril Relativa autonome a unit, impreund ct ceo uit een al, putind incilea regu a ‘erate provocate de aceasth perceptl Lau mpins pe cae Iheeree of obtins dminuareafonduro alocate program Eee oats Sc cestea, multi considers c& scker, 2001). Cu toate 2 ; aor 2 anderen abreast chi @ cen (Reed, 2002), in special i flexibiltate.MY AVUE Un efect profund asup res ra ul 8 din Asia, de exemplu, obicei a a flea rispandirea var in cea mai mare parte a, lire vitivlr, crcare cone opto ‘hare a succesului de pe continent. lect so até de Proliferarea microcul iveasc’ persoane provenin multe tir, reiga s-a do sina care patrona variola, si ref 4 sl refuzau vaccinarea deoar de credi cocee ect prove dine cl care credo in ht erat ae ita (Mather & Joh ; 3 unui bolnay, erau in ‘plriere in pielea unei alte persoane. Lucritorii OMS au aoa = rustice GLOBALE 103 ractick deoarece, desl desea ea fasemna imunizarea persoanel tratate, contribula indirea virusulul si mbolndvirea celor care nu fuseserd trata. in zonele cu majoritate musulmana din Mali, camenii credeau c& boala era wvocati de vrajitori,refuzand vaccinarea si cSutSnd mai degrabii un leae spiritual restricile religioase nu si pregiteasca femei care s8 culturale referitoare la partea variolel in jumea musulmana in a pelerinajelor la Mecca si Medina. Tn. 1968, OMS a recomandat a tirlle si promulge legi care si spring ‘colaborarea in program, cum ar fi obligarea raportari cazurilor si a vaccind ‘in afara legi a variolri Dar discursul legal era arareori eficient atunci contradictie cu normele particulare. In Indi igatia de a raporta ni <3 ascunda orice imbolndvire, de teama de 2 nu-t 3, Interzicerea vari ‘Afganistan nu a avut ca 1ea a Incetat si ii mai declare pe cei care utilizau aceast cerau dispusi si supund pe batrani satulul unei leg promulgate istentele unel autoritt straine, De-a lungul carpaniel, personalul OMS s-a tat cu o gama in permanent schimbare de probleme de reglementare, care punea sfara publicd si pe cea privat int pozitie conflicualé. Nicio abordare {ost eficlenti tn toate situatile; lucratoril pe teren aveau nevoie de independents. IMPLICATII ALE PRACTICII PE PLAN INTERNATIONAL ppozitie prea putine resurse formale de din Occident ar ‘objective cuant ate, abordarea mult Ik preferati ate de situatil specifice intnite pe parcursul acestel tndelungate eampanil jonale, Cazul sugereazi ci o comunicare pe verticala, autonomia pe teren ‘ructuri organizationale optimizat rmultor organizat dramatic, pentru a permite atingerea unor oblective transculturale. Pentru e+ parafraza pe unul dintre specialit n sinitate publici, vorbind despre campanileScares RELATHI PUBL de sindtate, ,Tacticile tinua schimbare, pent interne $i accentua datoriti: moduli dintre sfera publics si cea Aceasta a fost 0 gregeali pe care nu privata si a condus la o mai mare rezister aveau si o mai repete, Problema puterii relative este esentiali pentru practica internationals. Desi OMS ji n relativa, multe corporatil nationale de astizi sunt extrem de puternice im observa, recent, directorul adjunct dintre organizati (Morley, 200+ ru. Problema sul publice inter le: difere: mea in curs de dezvoltare, preci campar iniazi un dezechi rebuie s8 ia In caleul acest ru extrem de important pentru Sud, dintre lumea dezvoltati si le inerente legate de pachetele de are umanitare, tratatele econon inare, Aceste rela ante, un aspect pe care fl yom examina m: matoarele patru capito!