1

Marx `mi schimb\ total concep]ia despre lume,

mi-a declarat azi-diminea]\ micul Pallie
`res, care
nu-mi adreseaz\ niciodat\ vreun cuvnt.
Antoine Pallie
`res, mo[tenitor prosper al unei
vechi dinastii industriale, e fiul unuia dintre cei opt
patroni ai mei. Ultim\ eructa]ie a marii burghezii de
afaceri care nu se reproduce dect prin sughi]uri
discrete [i f\r\ vicii , era totu[i profund `ncntat de
descoperirea sa [i mi-o `mp\rt\[ea din reflex, f\r\
m\car s\-i dea prin minte c\ a[ putea `n]elege ceva din
asta. Ce pot s\ `n]eleag\ masele truditoare din opera
lui Marx? Citirea ei e anevoioas\, limbajul elevat,
proza subtil\, teza complex\.
{i `n momentul \la e ct pe ce s\ m\ tr\dez
proste[te.
Ar trebui s\ citi]i Ideologia german\, `i spun
eu acestui cretin `n hanorac verde-`nchis.

Elegan]a ariciului

Cine seam\n\ dorin]\

MURIEL BARBERY
10

Pentru a-l `n]elege pe Marx [i a `n]elege de ce

n-are dreptate, trebuie s\ cite[ti Ideologia german\.
Este soclul antropologic pornind de la care se vor
construi toate `ndemnurile la o lume nou\ [i pe care
e `n[urubat\ o certitudine major\: oamenii, care se
r\t\cesc `n dorin]e, ar face bine s\-[i vad\ de nevoile
lor. ~ntr-o lume `n care hybris-ul dorin]ei va fi redus la t\cere, se va putea na[te o organizare social\
nou\, cur\]at\ de lupte, de opresiuni [i de ierarhiile
nocive.
Cine seam\n\ dorin]\ culege opresiune, aproape
c\ murmur, ca [i cum m-ar asculta doar motanul meu.
Dar Antoine Pallie
`res, a c\rui resping\toare [i
embrionar\ musta]\ nu comport\ nimic felin, m\
prive[te, `ncurcat de cuvintele mele ciudate. Ca
`ntotdeauna, sunt salvat\ de incapacitatea pe care
o au fiin]ele de a crede `n ceea ce spulber\ cadrele
micilor lor obi[nuin]e mentale. O port\reasc\ nu
cite[te Ideologia german\ [i ca atare ar fi incapabil\ s\ citeze teza a unsprezecea despre Feuerbach.
Mai mult, o port\reas\ care `l cite[te pe Marx prive[te `n mod obligatoriu cu coada ochiului spre subversiune, vndut\ unui diavol care se nume[te CGT1.
C\ ea ar putea s\-l citeasc\ pentru eleva]ia spiritului este o contradic]ie pe care nici un burghez n-o
concepe.
1 Confdration Gnrale du Travail, una dintre cele cinci mari
confedera]ii sindicale franceze (n. tr.).

 Transmite]i-i salut\ri mamei dumneavoastr\,

morm\i `nchizndu-i u[a `n nas [i spernd c\ disfonia
celor dou\ fraze va fi acoperit\ de for]a unor prejudec\]i milenare.

MURIEL BARBERY

Miracolele Artei

12

M\ numesc Rene. Am cincizeci [i patru de ani.

De dou\zeci [i [apte de ani sunt port\reas\ la nr. 7,
rue de Grenelle, o frumoasc\ cas\ boiereasc\ cu o
curte [i gr\din\ interioare, `mp\r]it\ `n opt apartamente de mare lux, toate locuite, toate gigantice. Sunt
v\duv\, scund\, urt\, dolofan\, am b\t\turi la
picioare [i, dac\ e s\ m\ iau dup\ unele dimine]i mai
nepl\cute, o r\suflare de mamut. N-am studii, am fost
`ntotdeauna s\rac\, discret\ [i insignifiant\. Tr\iesc
singur\ cu pisica mea, un motan mare [i lene[, care
nu are nici o particularitate notabil\, dect c\-i miros
urt labele cnd e contrariat. Nici el, nici eu nu facem
deloc eforturi pentru a ne integra `n hora semenilor
no[tri. Cum sunt rareori amabil\, de[i `ntotdeauna
politicoas\, nu-s `ndr\git\, dar sunt totu[i tolerat\
deoarece corespund att de bine cu ceea ce `n opinia
general\ a devenit paradigm\ a port\resei de imobil,

Elegan]a ariciului

[i anume c\ sunt una dintre numeroasele roti]e care

fac s\ func]ioneze marea iluzie universal\ potrivit c\reia via]a are un sens ce poate fi u[or descifrat. {i dat
fiind c\ st\ scris undeva c\ port\resele sunt b\trne,
urte [i acre, e de asemenea gravat cu litere de foc
pe frontonul aceluia[i firmament imbecil c\ port\resele au pisici fricoase, grase, care mo]\ie toat\ ziua
pe perne cu huse cro[etate.
La acela[i capitol, se spune c\ port\resele se uit\
tot timpul la televizor `n timp ce pisicile lor grase
mo]\ie [i c\ holul imobilului trebuie s\ miroas\ a rasolul, supa de varz\ sau iahnia de fasole g\tite `n cas\.
Am `ns\ [ansa nemaipomenit\ de a fi port\reas\ `ntr-o
re[edin]\ de mare standing. Mi se p\rea att de umilitor s\ trebuiasc\ s\ g\tesc aceste feluri infame, `nct
interven]ia domnului de Broglie, consilierul de stat
de la etajul `nti, pe care cu siguran]\ a calificat-o `n
fa]a so]iei sale drept politicoas\, dar ferm\, [i care
viza eliminarea din existen]a comun\ a acestor izuri
plebee, a fost o u[urare imens\ pe care am disimulat-o
ct am putut mai bine sub aparen]a unei obedien]e
silite.
Asta era acum dou\zeci [i [apte de ani. De atunci,
`n fiecare zi, merg la m\celar [i cump\r o bucat\ de jambon sau de ficat de vi]el, pe care o `ndes `n plas\ `ntre
pachetul de t\i]ei [i leg\tura de morcovi. Etalez cu complezen]\ aceste merinde de s\r\ntoc, avnd caracteristica nobil\ de a fi inodore, fiindc\ eu sunt s\rac\
`ntr-o cas\ de boga]i, pentru a alimenta concomitent

13

MURIEL BARBERY
14

cli[eul consensual [i pe motanul meu, Lon, care nu-i

gras dect de pe urma acestor mese ce ar fi trebuit
s\-mi fie destinate [i care se `ndoap\ zgomotos cu afum\tur\ de porc [i macaroane cu unt, `n timp ce eu pot
s\-mi potolesc foamea f\r\ perturba]ii olfactive [i f\r\
s\ b\nuiasc\ nimeni nimic cu privire la propriile-mi
`nclina]ii culinare.
Mai dificil\ a fost problema televizorului. Pe vremea defunctului meu so], m\ obi[nuisem totu[i, `ntruct constan]a cu care se uita el m\ scutea de corvoad\.
Zgomotele aparatului r\zb\teau `n holul casei [i asta
era de-ajuns pentru a statornici jocul ierarhiilor sociale `n privin]a c\rora, odat\ cu decesul lui Lucien, a
trebuit s\-mi bat capul pentru a le men]ine aparen]a.
Pe cnd tr\ia, m\ despov\ra de nedreapta obliga]ie;
mort, m\ lipsea de incultura lui, indispensabil zid de
ap\rare contra suspiciunii celorlal]i.
Am g\sit solu]ia gra]ie unui non-buton.
O sonerie legat\ la un mecanism cu infraro[u m\
avertizeaz\ acum de cte ori trece cineva prin hol,
f\cnd inutil orice buton pe care trec\torii s\ trebuiasc\ s\ apese pentru a-mi semnala prezen]a lor, de[i
sunt foarte departe de ei. C\ci `n aceste ocazii stau
`n camera din fund, cea unde `mi petrec cea mai senin\
parte din timpul meu liber [i unde, protejat\ de zgomotele [i mirosurile pe care mi le impune condi]ia
mea, pot tr\i dup\ pofta inimii, f\r\ a fi privat\ de
informa]iile vitale oric\rei santinele: cine intr\, cine
iese, cu cine [i la ce or\.

Astfel, locatarii care traversau holul auzeau

sunetele `nfundate prin care se recunoa[te un televizor `n func]iune [i, mai degrab\ din lips\ dect din
prisos de imagina]ie, `[i f\ceau imaginea port\resei
afundate `n fotoliul din fa]a aparatului. Eu, `nchis\
`n brlogul meu, nu auzeam nimic, dar [tiam dac\
trece cineva. Atunci, din odaia `nvecinat\, prin ferestruica rotund\ care d\ spre sc\ri, ascuns\ `n spatele
perdelei de muselin\ alb\, m\ informam discret despre identitatea trec\torului.
Apari]ia videocasetelor [i, mai trziu, a zeului
DVD, a schimbat radical lucrurile `n ceea ce prive[te
fericirea mea. Cum e pu]in obi[nuit ca o port\reas\
s\ se delecteze cu Moarte la Vene]ia [i ca din gheret\
s\ r\zbat\ muzic\ de Mahler, am dat iama `n economiile conjugale, att de greu adunate, [i am cump\rat
un alt aparat pe care l-am instalat `n ascunz\toare.
~n timp ce, garant al clandestinit\]ii mele, televizorul
din gheret\ r\gea, f\r\ s\ aud neroziile pentru creiere
de molu[te, eu m\ extaziam, cu ochii `n lacrimi, `n fa]a
miracolelor Artei.

C UGETARE

PROFUND| NR .

S\ aspiri la a[tri
~n bolul cu pe[ti[ori

MURIEL BARBERY

Aurii s\ sfr[e[ti

16

Dup\ toate aparen]ele, din cnd `n cnd, adul]ii `[i fac

timp s\ [ad\ [i s\ contemple dezastrul care e via]a lor.
Atunci se lamenteaz\ f\r\ a `n]elege [i, ca ni[te mu[te
care se izbesc `ntruna de acela[i geam, se fr\mnt\, sufer\,
se consum\, se deprim\ [i se `ntreab\ despre angrenajul care i-a dus acolo unde nu voiau s-ajung\. Ba, cei mai
inteligen]i fac din treaba asta chiar o religie: ah, de[ert\ciunea demn\ de dispre] a existen]ei burgheze! Sunt unii
cinici de genul \sta care cineaz\ la masa p\rin]ilor: Ce s-a
`ntmplat cu visurile noastre de tinere]e? `ntreab\ ei cu un
aer dezam\git [i satisf\cut. S-au evaporat [i via]a-i o c\]ea.
Detest aceast\ fals\ luciditate a maturit\]ii. Adev\rul e c\
sunt ca to]i ceilal]i, ni[te pu[ti care nu pricep ce li s-a `ntmplat [i care se joac\ de-a tipii duri cnd de fapt le vine
s\ plng\.

E totu[i u[or de `n]eles. Ceea ce nu-i `n regul\ este c\

to]i copiii cred `n vorbele adul]ilor [i, deveni]i adul]i, se r\zbun\ `n[elndu-[i propriii copii. Via]a are un sens pe care-l
cunosc doar oamenii mari este minciuna universal\ `n care
toat\ lumea e obligat\ s\ cread\. Cnd, la vrsta adult\,
`n]elegi c\ nu-i adev\rat, e prea trziu. Misterul r\mne
intact, dar toat\ energia disponibil\ a fost de mult irosit\
`n activit\]i stupide. Nu mai r\mne dect s\ te anesteziezi
cum po]i, `ncercnd s\-]i maschezi faptul c\ nu g\se[ti nici
un sens vie]ii tale [i-]i am\ge[ti propriii copii pentru a `ncerca
s\ te convingi mai bine pe tine `nsu]i.
Dintre persoanele pe care le frecventeaz\ familia mea,
carea de a-[i rentabiliza inteligen]a, de a stoarce ca pe-o
l\mie filonul studiilor [i de a-[i asigura o pozi]ie de elit\,
pentru ca apoi s\ se `ntrebe cu uimire o via]\ `ntreag\ de
ce asemenea speran]e au dus la o existen]\ att de van\.
Oamenii cred c\ aspir\ la a[tri [i sfr[esc ca ni[te pe[ti[ori
aurii `ntr-un bol. M\ `ntreb dac\ n-ar fi mai simplu s\ li explice
de la `nceput copiilor c\ via]a-i absurd\. Asta ar r\pi cteva
momente bune copil\riei, dar i-ar aduce un c[tig considerabil de timp adultului f\r\ a mai pune la socoteal\ c\
l-ar cru]a de cel pu]in un traumatism, cel al bolului.
~n ceea ce m\ prive[te, am doisprezece ani [i locuiesc
la nr. 7 pe rue de Grenelle, `ntr-un apartament de bog\ta[i.
P\rin]ii mei sunt boga]i, familia mea e bogat\, iar sora mea
[i cu mine suntem prin urmare virtual bogate. Tat\l meu
e deputat dup\ ce a fost ministru [i va sfr[i f\r\ `ndoial\
la vrf, ocupat s\ goleasc\ pivni]a re[edin]ei de la Htel de

Elegan]a ariciului

toate au urmat aceea[i cale: o tinere]e petrecut\ `n `ncer-

17

Lassay1. Mama mea Ei bine, mama mea nu-i tocmai o

capacitate, dar e instruit\. Are un doctorat `n litere. Scrie
invita]iile la cin\ f\r\ gre[eli [i `[i petrece timpul pisndu-ne
cu referin]e literare (Colombe, n-o mai face pe Guermantes, Dr\gu]a mea, e[ti o adev\rat\ Sanseverina).
Cu toate astea, cu tot norocul [i cu toat\ bog\]ia, de
mult timp [tiu c\ destina]ia final\ este bolul cu pe[ti[ori.
Cum de [tiu? ~ntmplarea face s\ fiu foarte inteligent\.
Chiar excep]ional de inteligent\. Dac\ te ui]i la copiii de
vrsta mea, e deja un abis `ntre noi. Cum nu prea am chef
s\ fiu remarcat\ [i cum, `ntr-o familie unde inteligen]a este
o valoare suprem\, un copil supradotat n-ar avea niciodat\ lini[te, `ncerc, la colegiu2, s\-mi reduc performan]ele,
MURIEL BARBERY

dar chiar [i a[a sunt mereu prima. S-ar putea crede c\ a

18

simula o inteligen]\ normal\ cnd, ca mine, e[ti la nivelul unei clase preg\titoare pentru {coala Normal\ Superioar\ e floare la ureche. Ei bine, nu e deloc a[a! Trebuie
s\-]i dai mult\ osteneal\ ca s\ pari mai prost dect e[ti.
Dar, `ntr-un fel, asta m\ `mpiedic\ s\ mor de plictiseal\:
tot timpul pe care nu am nevoie s\-l petrec pentru a `nv\]a
[i-a `n]elege `l folosesc pentru a imita stilul, r\spunsurile,
felurile de-a proceda, preocup\rile [i micile gre[eli ale elevilor buni obi[nui]i. Citesc tot ce scrie Constance Baret, a
doua din clas\, la mate, francez\ [i istorie [i a[a `nv\] ce
trebuie s\ fac: din francez\ un [ir coerent de cuvinte

Sediul pre[edintelui Adun\rii Na]ionale Franceze (n. tr.).

Colegiul francez este o [coal\ secundar\ cu patru clase, e[alonate de la a [asea (cea mai mic\) la a treia (cea mai mare) (n. tr.).
2

corect ortografiate, din mate reproducerea mecanic\ a

unor opera]ii lipsite de sens, iar din istorie o succesiune
de fapte legate `ntre ele de conectori logici. ~ns\ chiar [i
`n compara]ie cu adul]ii, sunt mult mai de[teapt\ dect
cei mai mul]i dintre ei. Asta e. Nu sunt deosebit de mndr\
de asta fiindc\ n-am nici un merit `n aceast\ privin]\. Dar
ce-i sigur este c\ `n bol n-am s-ajung. E o decizie la care
am reflectat bine. Chiar [i pentru o persoan\ att de inteligent\ ca mine, att de `nzestrat\ pentru studii, att de
diferit\ de ceilal]i [i superioar\ majorit\]ii, via]a e deja trasat\ [i att de trist\ `nct te podide[te plnsul: nimeni nu
pare a se fi gndit la faptul c\ dac\ existen]a e absurd\, a
a da chix. E doar mai confortabil. Ba mai mult: cred c\ luciditatea face succesul amar, `n vreme ce mediocritatea mereu
trage n\dejde la ceva.
Hot\rrea mea e luat\. Curnd voi p\r\si copil\ria [i,
`n ciuda certitudinii mele c\ via]a e o fars\, nu cred c\ voi
putea rezista pn\ la cap\t. ~n fond, suntem programa]i
s\ credem `n ceea ce nu exist\, fiindc\ suntem vie]uitoare
care nu vor s\ sufere. A[a c\ ne consum\m toat\ energia
pentru a ne convinge c\ exist\ lucruri care merit\ osteneala
[i c\ de-asta via]a are un sens. Degeaba sunt foarte inteligent\, tot nu [tiu ct timp voi mai putea s\ lupt `mpotriva
acestei tendin]e biologice. Cnd voi intra `n cursa adul]ilor,
voi mai fi capabil\ s\ fac fa]\ sentimentului de absurditate?
Nu cred. Iat\ de ce am luat urm\toarea hot\rre: la sfr[itul
acestui an [colar, `n ziua `n care voi `mplini treisprezece ani,
pe 16 iunie, o s\ m\ sinucid. Aten]ie, nu pl\nuiesc s\ fac

Elegan]a ariciului

reu[i `n via]\ `n chip str\lucit nu are mai mult\ valoare dect

19

asta cu mare tam-tam, ca [i cum ar fi un act de curaj sau

de sfidare. De altfel, am tot interesul ca nimeni s\ nu
b\nuiasc\ nimic. Adul]ii au cu moartea o rela]ie isteric\,
totul ia propor]ii enorme, se face atta caz, cnd e totu[i
evenimentul cel mai banal din lume. Ceea ce m\ fr\mnt\
nu e faptul `n sine, ci metoda de a-l pune `n aplicare. Latura
mea japonez\ `nclin\ evident pentru seppuku. Cnd spun
latura mea japonez\, vreau s\ zic: dragostea mea pentru
Japonia. Sunt `ntr-a patra [i, bine`n]eles, am ales japoneza
ca a doua limb\. Proful de japonez\ nu-i grozav, molf\ie
cuvintele `n francez\ [i mai tot timpul se scarpin\ `n cap
cu un aer perplex, dar exist\ un manual care nu-i chiar r\u
[i, de cnd a re`nceput [coala, am f\cut mari progrese. Am
MURIEL BARBERY

speran]e ca `n cteva luni s\ pot citi manga-urile mele pre-

20

ferate `n original. Mama nu `n]elege c\ o feti]\-a[a-de-dotat\-ca-tine poate s\ citeasc\ manga. Nici m\car n-am
catadicsit s\-i explic c\ manga `n japonez\ `nseamn\ doar
band\ desenat\. Ea crede c\ m\ adap cu subcultur\, dar
nu `ncerc s-o l\muresc c\ se `n[al\. Pe scurt, peste cteva
luni poate c-o s\-l pot citi pe Taniguchi `n japonez\. Dar asta
ne readuce la povestea noastr\: totul trebuie s\ se `ntmple pn\ `n 16 iunie, pentru c\ pe 16 iunie m\ sinucid. ~ns\
nu prin seppuku. Ar fi plin de sens [i de frumuse]e, dar
ei bine n-am deloc poft\ s\ suf\r. De fapt, a[ avea oroare
s\ suf\r; consider c\ atunci cnd iei hot\rrea s\ mori, tocmai fiindc\ soco]i c\ intr\ `n rnduiala lucrurilor, trebuie
s-o faci cu blnde]e. Moartea trebuie s\ fie o trecere delicat\, o alunecare pe t\cute spre odihna ve[nic\. Sunt oameni care se sinucid aruncndu-se pe fereastr\ de la etajul

al patrulea sau bnd hipoclorit ori spnzurndu-se! E absurd!

Ba chiar g\sesc c\-i obscen. La ce bun s\ mori, dac\ nu ca
s\ nu suferi? Eu, una, mi-am prev\zut bine ie[irea: de un
an, `n fiecare lun\, iau un somnifer din cutia de pe noptiera mamei. Consum\ attea, `nct, oricum, n-ar observa
nici dac\ a[ lua cte unul `n fiecare zi, dar am hot\rt s\
fiu foarte prudent\. Nu trebuie s\ la[i nimic la voia `ntmpl\rii cnd iei o decizie care are pu]ine [anse de a fi `n]eleas\.
E de ne`nchipuit repeziciunea cu care oamenii se opun planurilor la care ]inem cel mai mult, `n numele unor platitudini de genul sensul vie]ii sau dragostea pentru fiin]a
uman\. Ah, [i asta: caracterul sacru al copil\riei.
nu mi-e team\. Am doar cteva regrete, poate. Dar lumea
a[a cum e nu-i f\cut\ pentru prin]ese. Acestea fiind zise,
doar fiindc\ pl\nuie[ti s\ mori nu `nseamn\ c\ trebuie s\
vegetezi ca o legum\ deja putred\. Ba chiar dimpotriv\.
Important nu e s\ mori, nici la ce vrst\ mori, important
e ceea ce e[ti pe cale s\ faci `n momentul cnd mori. La
Taniguchi, eroii mor escaladnd Everestul. Cum n-am nici
o [ans\ de-a putea s\-ncerc K2 sau Grandes Jorasses pn\
`n 16 iunie, Everestul meu este o exigen]\ intelectual\.
Mi-am fixat drept obiectiv s\ emit ct de multe cuget\ri
profunde cu putin]\ [i s\ le notez `n acest caiet: dac\ nimic
nu are sens, m\car mintea s\ `nfrunte asta, nu? Dar cum
am o pronun]at\ latur\ japonez\, am ad\ugat o dificultate: aceste cuget\ri profunde trebuie formulate sub forma
unui mic poem `n stil japonez un hokku (trei versuri) sau
un tanka (cinci versuri).

Elegan]a ariciului

A[adar, m\ `ndrept `n lini[te spre data de 16 iunie [i

21

Hokku-ul meu preferat e unul de Basho:

Colib\ de pescari
Amesteca]i cu creve]i
Greieri!
|sta nu-i bol cu pe[ti, nu, e poezie!
Dar `n lumea `n care tr\iesc, exist\ mai pu]in\ poezie dect `ntr-o colib\ de pescar japonez. G\si]i c\-i normal ca patru persoane s\-[i duc\ via]a `n patru sute de
metri p\tra]i, cnd o mul]ime de altele, [i poate printre
ele poe]i blestema]i, n-au nici m\car o locuin]\ decent\

MURIEL BARBERY

[i se `ngr\m\desc cte cincisprezece `n dou\zeci de metri

22

p\tra]i? Cnd, ast\-var\, am aflat de la [tiri c\ ni[te africani `[i pierduser\ via]a fiindc\ un incendiu izbucnise `n
casa sc\rilor din imobilul lor insalubru, mi-a venit o idee.
Cei asemenea lor au bolul cu pe[ti[ori `n fa]a ochilor toat\
ziua, nu pot s\ scape de el spunndu-[i pove[ti. Dar p\rin]ii mei [i Colombe `[i `nchipuie c\ `noat\ `n ocean fiindc\
tr\iesc `n cei patru sute de metri p\tra]i ai lor, ticsi]i cu mobile
[i tablouri.
A[a c\ pe 16 iunie am de gnd s\ `mprosp\tez un pic
memoria lor de sardele: o s\ dau foc apartamentului (cu
aprinz\torul pentru gr\tar). Aten]ie, nu sunt o criminal\:
am s-o fac cnd nu va fi nimeni (16 iunie cade `ntr-o smb\t\, adic\ ziua `n care dup\-amiaza Colombe se duce la
Tibe` re, mama la yoga, tata `n cercul lui, iar eu r\mn acas\),
o s\ evacuez pisicile pe fereastr\ [i-o s\ anun] pompierii

destul de devreme, ca s\ nu fie victime. Apoi, o s\ m\ duc

lini[tit\ s\ dorm la mami cu somniferele mele.
F\r\ apartament [i f\r\ fiic\, poate c\ se vor gndi la
to]i africanii mor]i, nu-i a[a?

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre
modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.