Professional Documents
Culture Documents
SUA, sustinator inflacarat al multilateralismului si clauzei natiunii celei mai favorizate, au ajuns la
concluzia ca actiunile regionale pot oferi progrese mult mai mari comparativ cu negocierile multilaterale.
1.1. Acordul Nord - American de Comert Liber
Acordul privind formarea organizatiei internationale N.A.F.T.A. (North American Free Trade Agreement)
a fost semnat la 17 decembrie 1992 intre S.U.A., Canada si Mexic.
Dupa ce a fost ratificat de parlamentele celor 3 tari in noiembrie 1993, Tratatul a intrat in vigoare la 1
ianuarie 1994.
NAFTA acopera o piata de 375 milioane de consumatori si 6 trilioane de $, cu perspectiva extinderii si mai
spre sudul continentului american, o suprafata de 21,3 milioane km din Alaska si Yucon pana in peninsula
Yucatan.
Aceasta grupare de integrare orienteaza procesul de regionalizare pe axa Nord Sud, respectiv tari
dezvoltate tari in curs de dezvoltare.
Acest Acord este un conglomerat eterogen de state, inegale ca putere economica, potential si oferta.
* Inca din faza negocierilor, NAFTA s-a bazat pe indelungatele relatii comerciale dintre SUA si Canada,
respectiv SUA si Mexic.
Negocierile privind incheierea Tratatului au mers in paralel si in aceeasi directie cu cele din cadrul Rundei
Uruguay a GATT.
Concordanta temporala dintre cele doua acorduri este simbolica si subliniaza procesul simultan al celor
doua tendinte ale comertului international: regionalismul la scara zonala si multilateralismul la scara
planetara.
Obiectivele acestui Acord sunt urmatoarele:
Datorita alaturarii a doua tari cu un venit pe cap de locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substantial mai
scazut, unul dintre scopuri a fost deplasarea axei de dezvoltare economica spre S.
Aceasta zona reuneste economii cu stadii de dezvoltare diferite, cu noi perspective in comertul regional
international.
* Domeniile vizate de NAFTA sunt urmatoarele:
-
Obiectivul major al NAFTA il constituie stabilirea unei zone de comert liber intre membrii sai prin:
promovarea competitiei loiale
cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor
recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare
cunoasterea procedurilor eficace pentru aplicarea reglementarilor Tratatului si solutionarea
eventualelor controverse
crearea unei piete mai vaste si mai sigura pentru produsele si serviciile realizate pe teritoriile statelor
membre
favorizeze creativitatea si inovatia si de a promova comertul cu produse si servicii care fac obiectul
dreprtului de proprietate intelectuala
crearea unor noi posibilitati de angajare si imbunanatire a conditiilor de munca precum si a calitatii
vietii, pe teritoriile statelor membre
Printre efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA sunt urmatoarele:
dezvoltarea tehnologica a Mexicului si sporirea capacitatii sale de a atrage investitii straine directe,
atat de pe pietele SUA si Canadei, cat si, in general, de pe pietele internationale
potentarea rolului politic al Canadei pe plan regional si a capacitatii sale de a consolida statutul de
stat federal
SUA preconizeaza atragerea in cadrul acestei zone si a celorlalte tari din America Centrala, America Latina
si Caraibe, exceptand Cuba, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat.
Cu prilejul Summit-ului de la Miami din decembrie 1994 s-a hotarat crearea unei zone de liber schimb
care sa cuprinda cele doua continente (870 de milioane de locuitori) pana in anul 2005, cu numele de Zona
de Comert Liber a Americilor Free Trade Areas of the Americas sau FTAA, dar de atunci progresele
inregistrate au fost foarte discrete.
Cei 34 de sefi de state si de guverne au pledat pentru necesitatea extinderii acordurilor economice la nivelul
intregii emisfere vestice prin intarirea democratiei, dialog politic, stabilitate economica, progres in justitia
sociala, deschidere comerciala si impulsionarea procesului de integrare din zona. In 1995 pozitia SUA fata
de extinderea NAFTA era destul de neclara, pentru ca administratia Clinton a dat uitarii dorinta de a extinde
Acordul in toata America Latina. Negocierile pentru integrarea economica si comerciala a Americii de Nord
si de Sud urmau sa se incheie in 2005, pentru ca in 2010 sa se contureze o zona de comert liber Asia-Pacific.
Initiativa acestui proiect extrem de ambitios este benefica, intrucat va determina cresterea bunastarii pe cele
doua continente prin liberalizarea comertului, promovarea investitiilor si reducerea datoriilor.
Chile a negociat, inca de la crearea gruparii, un acord cu NAFTA. Multe din state au incheiat acorduri
bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale. Remarcand succesele inregistrate de
Mexic in special in relatia cu SUA, multe tari in curs de dezvoltare sprijina aceasta idee.
1.7. Aprecieri privind activitatea NAFTA. Date statistice
Perceputa initial ca o casatorie imposibila intre bogati si saraci, NAFTA a devenit un succes rasunator.
NAFTa s-a dovedit a fi o sursa de beneficii durabile pentru fiecare dintre parteneri.
Aceasta tendinta se va extinde la scara mult mai larga, daca va fi pus in aplicare liberul schimb intre tarile
membre NAFTA si cele ale Americii Latine.
Comertul reciproc intre cei trei membri a devenit treptat mult mai liberalizat. Schimburile comerciale si
investitiile directe intraregionale au crescut, depasind chiar si cele mai optimiste asteptari.
Fiecare stat membru a inregistrat cresteri economice de o amploare fara precedent, de la an la an, ca efect al
dezvoltarii schimburilor comerciale.
Pentru Canada, SUA reprezinta cel mai important partener comercial, cu care deruleaza peste doua treimi
din importurile si exporturile sale; 86.6% din exporturile totale ale Canadei sunt destinate partenerilor
NAFTA.
* La nivel bilateral, SUA si Canada dezvolta cele mai importante relatii pe plan mondial. In cazul relatiilor
comerciale intre SUA si Canada, situatia a continuat sa fie aceeasi dinaintea crearii NAFTA, cu mentiunea
ca aproape toate schimburile de marfuri intre cele doua tari sunt in prezent scutite de taxe vamale.
Mexicul se bucura deja de o relatie speciala cu SUA si reprezinta cel de-al doilea partener comercial al
acestora. Pentru Mexic, SUA constituie principalul partener comercial, in timp ce schimburile economice
Canada Mexic sunt mai reduse ca amploare.
Schimburile comerciale ale SUA cu Mexicul le depasesc pe cele cu Japonia si cu intreaga Europa. Peste
70% din exporturile Mexicului sunt orientate spre SUA.
In primele 6 luni dupa semnarea Acordului, exporturile SUA catre Mexic au crescut cu 16,7%, iar catre
Canada cu 9,6%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Importurile din Mexic au crescut cu
20,3%, iar cele din Canada cu 10,2%.
Prin intrarea in vigoare a Tratatului, SUA si Canada au desfiintat barierele tarifare la exporturile mexicane
proprii in proportie de 84 % si, respectiv, 79%. Mexicul a desfiintat barierele tarifare pentru 43% din
importurile din SUA si 41% pentru cele provenite din Canada.
* Prin intermediul NAFTA, tarifele mexicane au fost reduse de la 10% la 3%, iar importante bariere
netarifare (mai ales in sectorul industriei de automobile) au fost eliminate.
Schimburile intre tarile Americii de Nord reprezinta 40% din exporturile regiunii, fiind cu 10% mai mari
decat importurile.
Dupa intrarea in vigoare a NAFTA, valoarea schimburilor trilaterale a crescut de peste doua ori, comertul
intrazonal fiind in anul 2002 de peste 620 miliarde $. Investitiile straine directe efectuate de alti parteneri ai
NAFTA in cadrul gruparii, de asemenea s-au dublat, depasind 299,2 miliarde $ in anul 2000.
Nivelul mediu al taxelor vamale mexicane s-a situat la 10% in 1993, de 2,5 ori mai mare decat cel al SUA,
in timp ce in 1999, nivelul taxelor vamale mexicane a scazut la 2%, iar barierele netarifare au fost eliminate
in cea mai mare masura.
Si la inceput de mileniu III, NAFTA continua sa fie unul din principalele motoare ale cresterii comertului
mondial. Astfel, importurile de marfuri ale acestei regiuni au crescut in 2001 cu 129 de miliarde de $,
reprezentand mai mult decat o cincime din importurile mondiale de marfuri si aproape jumatate din
cresterea comertului mondial.
1.9. NAFTA i MERCOSUR: analiz comparativ
Pornind de la obiectivele stabilite de cele dou acorduri de integrare regional putem spune ca
deosebirea este evident: n timp ce NAFTA i-a propus ca obiectiv de baz crearea unei zone de comer
liber, MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiios, dorind, pe lng realizarea zonei
de comer liber, i o uniune vamal i o politic coerent pentru o pia comun. Mercosur a constituit o
abordare fundamental nou a integrrii regionale n America Latin.
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ri n curs de dezvoltare, din care
Argentina, Brazilia i Uruguay, din grupul de ri cu venit mediu din categoria superioar, iar una
(Paraguay) din grupul de ri cu venit mediu din categoria inferioar. Chile, Columbia, Ecuador si Peru au
statut de membri asociai din 1996. Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi
depline in 2005.
Este evidenta o diferen uria din punct de vedere al forei economice determinat de decalajele n nivelul
de dezvoltare economic i de participare la fluxurile din economia mondial. Discrepanele se mresc
atunci cnd se iau n considerare fluxurile internaionale de mrfuri i servicii.
Uniunea vamal MERCOSUR a intrat n vigoare la nceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern
comun cu taxe vamale cuprinse ntre 0 i 25 %. Obiectivul urmtor pentru 1995 2006 este de eliminare a
tuturor barierelor netarifare nc existente i formarea unei piee comune.
* Dup o perioad de progres relativ rapid n realizarea obiectivului de creare a unei zone de comer liber,
rile partenere s-au confruntat cu dificulti majore att n meninerea fluxului liber de mrfuri ct i n
realizarea unor evoluii progresive n liberalizarea comerului cu zahr i automobile.
Greutile s-au manifestat pe fondul unei evoluii mai puin favorabile din economia mondial (criza asiatic
i criza rus) din a doua parte a anilor 90. Acestea au determinat apariia unor stri conflictuale ntre
Argentina i Brazilia, cei doi membri marcani ai MERCOSUR.
In cazul NAFTA, exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 55,3 % n anul 2001, n cazul
MERCOSUR, exportul intrazonal a reprezentat doar 21,1 % din exportul total. n anul 2001, exportul de
mrfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD, depind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mrfuri
ale rilor MERCOSUR. n acelai timp, cu un export de servicii comerciale de 342,3 miliarde USD n anul
2001, NAFTA a depit MERCOSUR de aproape 27 de ori.
In concluzie, un punct de convergen puternic ntre NAFTA i
MERCOSUR l reprezint politica marilor grupri economice regionale de
extindere a zonelor de comer liber att prin acorduri bilaterale ct i, n
final, prin punerea n aplicare a Zonei de Comer Liber a Americilor. Un alt punct de convergen este acela
al negocierii unor acorduri cu ri sau grupri regionale de pe alte continente,
1.10. Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA
Cele mai multe comparatii ale zonei de liber schimb de pe continentul american se fac cu Uniunea
Europeana.
Experienta europeana a fost una de lunga durata si deliberata, oferind fiecarui membru timpul
necesar adoptarii unui set de modificari inainte de a trece la urmatorul.
o
In cadrul acordului NAFTA lipsesc fondurile pentru mecanismele compensatorii, care in Europa
exista pentru a construi infrastructura necesara in tarile membre cel mai putin dezvoltate.
o
Dar cea mai mare este diferenta politica, deoarece natiunile trebuie sa fie niste democratii stabile
inainte de a intra in comunitatea europeana si piata comuna europeana este un pas intermediar catre unitatea
politica.
o
NAFTA nu dispune de organe executive cu actiune permanenta, deoarece s-a dorit diminuarea pana
la limita minima a dimensiunii politice a procesului
o
Statele NAFTA nu au o pozitie nu au o pozitie comuna fata de terti in domeniul taxelor vamale, si
isi mentin independenta propriilor lor economii nationale.
o
NAFTA este o zona in care nu s-a pus problema liberei circulatii a factorilor de productie prin
crearea unei piete comune; daca produsele si capitalul pot circula fara restrictii, in ceea ce priveste forta de
munca, Acordul nu face astfel de referiri
o
Cele doua mari puteri, Canada si SUA, nu promoveaza ideea liberei circulatii a persoanelor, deoarece forta
de munca mai putin calificata din Mexic este mult mai ieftina si ar putea ameninta stabilitatea multor locuri
de munca ale populatiei indigene, cu atat mai mult cu cat numeroase persoane atentioneaza asupra costurilor
sociale exorbitante generate de fuga capitalurilor in Mexic care afecteaza si asa o buna parte din locurile
de munca americane
In prezent piata UE absoarbe peste 20% din exporturile SUA, si detine o proportie de 17% din importul total
al SUA.
Constatari:
1.11. CONCLUZII
NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura, fiind un model de cooperare de tip
guvernamental, fara a dispune de organisme supranationale
Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un urias potential de
utilizare a fortei de munca si de crestere a nivelului de trai, caruia este posibil sa i se alature in viitor si alte
tari din Occident si care va avea efecte deosebite asupra relatiilor cu alte state industrializate
Prin crearea NAFTA, statele membre si-au largit posibilitatile de desfacere a produselor si si-au
imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasarii productiei spre zonele geografice
care ofera forta de munca mai ieftina si bine calificata
NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital si know-how japonez in
emisfera occidentala.
Multe state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor
vamale; ele pregatesc terenul pentru un proiect foarte ambitios: crearea unei zone de liber schimb care sa
includa toate statele americane; multe tari in dezvoltare sprijina aceasta idee, observand avantajele obtinute
de Mexic in relatiile cu SUA
Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice cat si asupra
relatiilor politice si sociale ale tarilor Americii de Nord; ea va produce in acelasi timp modificarea raportului
de forte fata de tarile UE si Japonia si va determina crearea unei zone cu potential comercial greu de
imaginat.
Tarile membre din aceste puteri regionale desfasoara schimburi comerciale si cu tari din afara
regiunii, comertul intraregional crescand astfel mai rapid decat comertul intraregional.
Nafta, UE si Asia de Est domina in prezent economia lumii, cuprinzand 80% din productia si
comertul mondial.
Sustinatorii cei mai infocati ai constituirii NAFTA au fost corporatiile transnationale care sunt pregatite cel
mai bine sa faca fata oricarei concurente, pentru ca si-ar putea extinde afacerile extrem de usor in tarile
membre.
ncheierea acestui acord demonstreaza nca o data tendintele existente n prezent pe plan international de
regrupare a tarilor n blocuri economice regionale.
* In urma evaluarilor realizate, s-a constatat ca NAFTA a fost un mare succes pentru toate partile implicate,
reflectat in principal prin beneficiile obtinute in urma punerii in aplicare a politicilor de liberalizare a
schimburilor economice, care au condus la cresterea bogatiei si competitivitatii in regiune, precum si la
avatnajele comparative pentru consumatori, angajati si intreprinderi.
Fiecare dintre statele membre a avut motive bine intemeiate pentru crearea unei regiuni de integrare, care sa
le promoveze interesele de grup atat in interiorul gruparii, cat si in relatiile cu ceilalti parteneri.
Efectele creerii NAFTA au implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice
si sociale ale tarilor nord-americane.
Pe plan mondial, ele vor genera in acelasi timp modificarea raportului de forte dintre statele UE si Asiei de
Sud-Est (in special al Japoniei) si vor conduce la constituirea unei zone cu un potential comercial greu de
imaginat pana acum.
Bibliografie:
1) Integrare si regionalism pe continentul american. Lect.univ.dr. Anca Gabriela ILIE. Curs in
format digital - Biblioteca ASE Bucuresti www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=191&idb
2) Integrare economica europeana. Maria Barsan
idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariaBarsan/cap5.html - 48k
3) ro.wikipedia.org/wiki/NAFTA
4) www.nafta.org
5) Noi actori mondiali www.e-scoala.ro/euro/noiactori.html.