T Obligatiile civile ( perfecte ) executarea lor poate fi garantata prin mijloace de constrangere

Obligatii naturale ( imperfecte) executarea lor nu poate fi garantata prin mijloace de

constrangere
Exceptia de la neexecutarea a contractului : dreptul unei parti de a-si suspenda executarea
prestatiilor atata timp cat cealalta parte nu si-a indeplinit ea insasi obligatiile.
Incheierea contractului: ESENTA ESTE ACORDUL DE VOINTE ( consimtamant)
= acordul de vointa asupra clauzelor contractului
!!! Conditii necesare pentru validitatea unei conventii: CAPACITATEA,
CONSIMTAMANTUL,OBIECTUL SI CAUZA (care trebuie sa fie MORALE SI LICITE)
Principiile vointei juridice: vointa juridica e formata din consimtamant ( hotararea exteriorizata
de a incheia un contract)
1. Principiul liberalitatii actelor juridice: partile pot incheia orice fel de acte juridice prevazute
sau neprevazute de lege, dar permise de aceasta, le pot modifica sau pot dispune incetarea lor.
1. Principiul vointei interne sau reale: vointa e un act psihologic intern care pentru a produce
efecte juridice trebuie sa fie exprimata. E posibil sa existe o neconcordanta intre vointa interna
( reala) si cea exterioara datorata unor neajunsuri de exprimare (orala sau scrisa) in acest caz
suntem in prezenta unei vointe deghizate,simulatiei. Cand vointa interna nu concorda cu cea
externa cea care produce efecte juridice este cea interna. Codul Civil a adoptat conceptia
subiectiva care asigura securitatea statica a circuitului civil, ceea ce face posibila punerea in
discutie a valabilitatii unui contract pentru motiv de neconcordanta intre vointa reala si cea
declarata.
Oferta de a contracta: se face unei singure persoane sau publicului
Se face expres sau tacit, cu termen sau fara termen
CONDITIILE OFERTEI: Sa fie FERMA ( propunere neindoielnica ptr un angajament juridic
care prin acceptare sa poata realiza incheierea contractului)
Sa fie REALA, SERIOASA,CONSTIENTA, NEVICIATA si CU
INTENTIA DE A ANGAJA D.P.D.V JURIDIC
Sa fie NEECHIVOCA sa exprime vointa neindoielnica de a
incheia contractul
Sa fie PRECISA si COMPLETA sa cupr. Toate elementele ce
trebuie luate in considerare la incheierea contractului.

Forta obligatorie a ofertei.

Daca oferta e facuta unei persoane prezente aceasta trebuie acceptata pe loc fapt ce duce la
incheierea contractului.
Daca oferta e facuta unei persoane absente: daca ea nu a ajuns la destinatar poate fi revocata cu
conditia ca revocarea sa ajunga cel tarziu simultan cu oferta. Daca ea a ajuns la destinatar: daca
este cu termen trebuie mentinuta pana la expirarea termenului. Daca nu este cu termen trebuie
mentinuta un timp prudent ca destinatarul sa o analizeze zi sa comunice raspunsul sau .
Daca inainte de acceptarea ofertei, ofertantul decedeaza,oferta devine caduca.
Retragerea ofertei inainte de termen atrage raspunderea ofertantului pentru toate prejudiciile
create destinatarului.
Daca acceptaraea ofertei in termen, dar care a fost revocata de ofertant,poate avea efect de
incheiere a contractului ? DA contractul se considera incheiat.
Acceptarea ofertei = manifestarea de vointa a unei persoane de a incheia un contract in
conditiile stabilite in oferta care i-a fost adresata in acest scop.
CONDITIILE ACCEPTARII: Sa fie PURA si SIMPLA acceptarea numai a unor conditii
are valoare de contraoferta
Sa fie NEINDOIELNICA
Sa NU fie TARDIVA oferta trebuie acceptata in termen
*** oferta poate fi acceptata doar de persoana careia i-a fost adresata
*** oferta catre public poate fi acceptata de oricine
!!! Acceptarea NU are EFECT RETROACTIV

Momentul incheierii contractului :contractul se considera incheiat in functie de 3 ipoteze

Contractul intre prezenti: se considera incheiat in momentul in care ei cad de acord asupra
incheierii acestuia
Contractul incheiat la telefon: se considera incheiat in momentul in care ei cad de acord asupra
incheierii acestuia
Contractul incheiat prin corespondenta ( intre absenti) : Doctrina si practica judiciara accepta
teza potrivit careia contractul se considera incheiat in momentul RECEPTIEI ACCEPTARII de
catre ofertant cu prezumtia relativa ca acesta a luat la cunostiinta de acceptare.

Incheierea contractului la distanta : are unele particularitati privind : modul de informare al

consumatorului si privind momentul si locul incheierii contractului.
Informarea consumatorului are rol de a proteja partile contractante.
Fundamentul obligatiei de informare este viciul de consimtamant prin DOL OMISIV
Ptr a exista obligatia de informare: - informatiile trebuie sa se refere la obligatiile nascute din
contract
-

Informatia trebuie sa fie corecta, precisa si completa

Lipsa de cunostiinte tehnice privind obiectul derivat al contractului sa nu fie imputabila
creditorului

Natura juridica a obligatiei de informare: e o obligatie de a facea care consta in transmiterea

de informatii de cartre debitor, creditorului care se implineste prin informarea asupra lucrului
,sau informarea propriu zisa.
Sanctiunea neexecutarii obligatiei de informare este : NULITATEA RELATIVA si
DAUNELE INTERESE

Momentul incheierii contractului.

LA DISTANTA: daca partile Nu au convenit altfel contractul se considera incheiat in
momentul primirii comenzii de catre comerciant.
Oferta cu termen: Ofertantul poate primi ca valabila o acceptare ajunsa peste termen cu
conditia sa ii comunice acest lucru acceptantului.
Importanta momentului incheierii contractului:
-

Capacitatea partilor se apreciaza dupa acest moment

In caz de conflict de legi se stabileste legea aplicabila
Momentul de la care curge prescriptia extinctiva sau termenul suspensiv
In contractele translative de drepturi marcheaza momentul transmiterii dreptului
de proprietate sau a altor drepturi reale
In raport cu momentul se determina LOCUL incheierii contractului
In functie de acest termen se stabilesc cauzele de nulitate sau anulare a contractului
In functie de acest moment se stabileste posibilitatea revocarii ofertei sau
caducitatea ei/

Locul incheierii contractului:

Intre prezenti: unde se alfa
Prin telefon: unde se afla ofertantul
Prin corespondenta: unde se afla ofertantul
*** in cazul in care contractul se considera incheiat fara a fi nevoie sa se comunice
acceptarea locul este unde este acceptantul!!!
Locul incheierii prezinta interes pentru determinarea instantei competente d.p.d.v.teritorial in
caz de litigiu.

Semnatura electronica: ( Legea 455/2001) = termen generic care se refera la ansamblul

diverselor modalitati prin care cineva poate semna o inregistrare electronica
Semnatura manuscrisa: numele unei persoane scris de ea insasi pe un document.
Semnatura digitala: un tip specific de semnatura care presupune folosirea unei chei
criptografice pentru semnarea mesajului. Criptarea presupune transformarea unui mesaj
inteligibil cu ajutorul unui algoritm niste semne neinteligibile care pot fi decriptate de o
persoana autorizata..
Semnatura electronica CONDITII
-

Identifica in mod unic semnatarul

E creata prin mijloace aflate sub controlul exclusiv al semnatarului
Identifica in mod unic documentul ce contine informatiile autentificate
E legata de informatiile pe care le autentifica asadar orice modificare e detectabila

EFECTELE CONTRACTULUI INTRE PARTI

Efectul general al conventiilor este de a NASTE, A STINGE un raport juridic sau a
MODIFICA un raport juridic preexistent.
Examinarea efectelor contractului implica abordarea urmatoarelor aspecte:
-

Stabilirea cuprinsului contractului pentru interpretarea corecta a clauzelor sale

Obligativitatatea contractului sub 2 aspecte: raporturile dintre partile contractante
Raportul partilor cu terti
Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice: principiul executarii concomitente a
obligatiilor reciproce

Exceptia de la neexecutara contractului

Suportarea riscului contractului
Rezolutiunea si rezilierea contractului

Interpretarea contractului: Interpretarea corecta a clauzelor contractului e importanta pentru a

vedea daca vointa reala a partilor concorda cu cea exprimata.
Reguli de interpretare a contractului: Generale
Speciale

REGULI GENERALE de interpretare a contractului:

1. PRIORITATEA VOINTEI REALE A PARTILOR: interpretarea se face dupa intentia comuna
si reala a partilor si nu dupa sensul literal al termenilor
VOINTA REALA TREBUIE DOVEDITA!
2. CONTRACTUL PRODUCE PE LANGA EFECTELE EXPRES ARATATE SI ALTE
EFECTE: Contractele obliga numai la ceea ce este stipulat in ele , daca partile nu au stipulat o
situatie care trebuia stipulata, inseamna ca ele au inteles sa accepte aplicarea dispozitiilor
supletive ale legii in materia respectiva.
Ex: se subintelege ca in contractul de locatiune sarcina reparatiilor locative sunt in sarcina
locatarului iar cele capitale in sarcina locatorului.
REGULI SPECIALE de interpretare a contractului:
1. INTERPRETAREA COORDONATA A CLAUZELOR CONTRACTULUI : toate clauzele
conventiilor se interpreteaza prin altele,dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din intreg
2.INTERPRETAREA CLAUZELOR INDOIELNICE: clauzele care sunt susceptibile de mai
multe intelesuri se vor interpreta in sensul care poate avea efect juridic.
-atunci cand exista indoiala clauzele se interpreteaza in favoarea debitorului

PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII A CONTRACTULUI:

PACTA SUNT SERVANDA: conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante
Forta obligatorie a contractului e aceeasi si pentru instantele de judecata care au sarcina de a
asigura executarea lui
Forta obligatorie a contractului intre parti:
1. Obligatia partilor de a executa intocmai contractul: Creditorul are dreptul de a utiliza toate
mijloacele juridice pentru a obtine executarea in natura a prestatiilor datorate. Cand executarea in
natura nu mai este posibila, obligatia debitorului se transforma in DAUNE-INTERESE
2. Executarea cu buna-credinta a contractului:
Obligatia de loialitate:obligatia partilor de a se informa reciproc pe toata durata contractului
Obligatia de cooperare: obligatia partilor de a facilita executarea contractului
Forta obligatorie a contractului in raport cu instanta de judecata:
-se impune si instantelor judecatoresti; judecatorul e obligat sa dispuna executarea contractului
- judecatorul poatea acorda debitorului niste termene de gratie dar e obligat sa arate motivele
ptr care le incuviinteaza
IREVOCABILITATEA CONTRACTULUI:
Conform PRINCIPIULUI SIMETRIEI un contract nu poate fi revocat decat prin acordul partilor
MUTUUS CONSENSUS > MUTUUS DISSENSUS
*** poate fi revocat pe cale unilaterala in cazurile prevazute de lege
Mutuus dissensus produce efecte doar pe viitor!!!!!!!
REVOCAREA PE CALE UNILATERALA A CONTRACTULUI:
Pot fi revocate pe cale unilaterala urmatoarele contracte: INCHIRIERE FARA TERMEN,
MANDAT, DEPOZIT, ASIGURARI
-

Partile pot introduce in contract posibilitatea denuntarii unilaterale; clauza de denuntare

unilaterala nu poate fi introdusa intr-un contract care legea prevede ca e irevocabil
( donatia)
Clauza de denuntare unilaterala nu trebuie sa fie o conditie pur protestativa

REZILIEREA FORTATA A CONTRACTELOR:

Incetarea contractului pe viitor poate avea loc si fortat, in cazul obligatiilor intuituu
personae- in caz de deces al debitorului obligatia nu se mai transmite mostenitorilor
acestuia
Pot fi modificare fortat: cazul prorogarii legale (ex prelungirea contr.de inchiriere)
Pot fi suspendate temporar: in mod fortat cand intervine un caz de forta majora

EXCEPTIA DE LA NEEXECUTAREA CONTRACTULUI

DEFINITIE: Este mijlocul juridic prin care una din partile contractului sinalagmatic poate sa
refuze sa-si execute obligatiile pe motiv ca cealalta parte contractanta ii solicita acest lucru fara
ca aceasta din urma sa-si fi executat propriile obligatii.
-

Partile contractante pot stabili ordinea de executare a obligatiilor

Daca nu stabilesc aceasta ordinea , executarea trebuie sa fie RECIPROCA SI
SIMULTANA

CONDITII PTR INVOCAREA EXCEPTIEI DE LA NEEXECUTAREA

CONTRACTULUI:

Obligatiile reciproce si interdependente sa isi aiba temeiul in acelasi contract

Sa existe o neexecutare, chiar partiala, destul de importanta
Neexecutarea sa nu se datoreze faptei insesi a celui care invoca exceptia
Partile sa nu fi stabilit un termen de executare a uneia din obligatii

EFECTELE EXCEPTIE DE LA NEEXECUTAREA CONTRACTULUI:

se suspenda (provizoriu) executarea prestatiei celui care o invoca

mijloc de presiune impotriva celui care e invocata care va fi silit sa procedeze la
executarea obligatiilor ce ii revin

REZOLUTIUNEA CONTRACTELOR

Definitie: E o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului constand in desfiintarea

retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului.
Domeniu de aplicare: CONTRACTELOR SINALAGMATICE cu executare DINTR-O
DATA
EXCEPTII: Rezolutiunea NU se aplica : Contr. De RENTA VIAGERA, JOC SI
PRINSOARE, IMPARTEALA
Temeiul juridic: Este efectul unei clauze rezolutorii tacite aflata in orice contract
sinalagmatic.
Temeiul juridic il constituie interdependenta si reciprocitatea obligatiilor sinalagmatice.
Rezolutiunea judiciara: (regula) art.1020 si 1021 Cod Civil
Conditia rezolutorie e subinteleasa intotdeauna in contractul sinalagmatic
Cand una din parti nu isi indeplineste obligatiile contractul nu e desfiintat de drept ci
poate fi constransa sa isi indeplineasca obligatiile sau i se pot pretinde daune-interese.
Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei.
Conditii pentru rezolutiunea judiciara:
Una dintre parti sa nu isi fi executat obligatiile ( neexecutare totala sau partiala)
Neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a executat obligatia
Debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere ( printr-o notificare
prin intermediul executorului judecatoresc sau prin introducerea unei cereri de
chemare in judecata)
Punerea in intarziere se face in conditiile prevazute de lege dar si cand: partile au
convenit ca debitorul e pus in intarziere dupa implinirea termenului fara implinirea unei
formatlitati. Cand obligatia nu putea fi implinita decat intr-un termen determinat pe care
debitorul l-a lasat sa expire; in cazul obligatiilor continue ( ex: furnizarea gazului)
DAUNELE INTERESE:
MORATORII: Acopera prejudiciul cauzat de o neexecutare temporara atunci cand obligatia nu
e executata la termen dar poate fi executata dupa fara ca interesul creditorului sa piara
COMPENSATORII: Daca obligatia nu mai poate fi executata sau executarea ei nu mai
prezinta interes pentru creditor.

Rezolutiunea conventionala (exceptia):

Clauzele contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului se numesc
PACTE COMISORII.
Pentru ca rezolutiunea sa poata opera este necesara o hotarare judecatoreasca pronuntata ca
urmare a unei actiuni formulate de partea interesata
PACTUL COMISORIU DE GRADUL I: Clauza contractuala prin care partile prevad ca in
cazul in care una din ele nu-si executa prestatiile, contractul se desfiinteaza. (** are eficienta
doar in cazul contractului de renta viagera unde se poate cere executarea obligatiei)
PACTUL COMISORIU DE GRADUL II: Clauza prin care partile convin ca daca una dintre
ele nu isi indeplineste obligatia cealalta partea are dreptul sa desfiinteze contractul pe cale
unilaterala
In acest caz debitorul se poate elibera de datorie prin executarea obligatiei pana in momentul
punerii in intarziere.
PACTUL COMISORIU DE GRADUL III: Clauza prin care se prevede ca in cazul in care una
din parti nu isi indeplineste obligatiile contractul se considera rezolvit de drept.
Si in acest caz e necesara punerea in intarziere.
Instanta nu mai pronunta rezolutiunea ci doar constata daca aceasta sanctiune a operat.
PACTUL COMISORIU DE GRADUL IV: Clauza contractuala prin care se prevede ca daca
una din parti nu isi indeplineste obligatiile ,contractul se desfiinteaa de plin drept ,fara somatie
sau punere in intarziere si fara interventia instantei de judecata.
Rolul instantei e doar de verificarea a implinirii conditiei prevazute in pactul comisoriu.

EFECTELE REZOLUTIUNII: Are ca efect repunerea partilor in situatia anterioara (restitutio

in integrum) fiecare parte restituindu-si ce si-au prestat.
!!! Plata daunelor interese NU E EFECT AL REZOLUTIUNII CI AL CONTRACTULUI!
Fata de terti: rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor constituite in
favoarea lor (tertul poate invoca cu succes posesia de buna credinta sau uzucapiunea)

REZILIEREA CONTRACTELOR SINALAGMATICE

Definitie: Desfiintarea contractelor sinalagmatice cu executare succesiva pe motiv ca una

din parti nu isi indeplineste obligatiile. Are efect doar pe viitor.
RISCURILE CONTRACTULUI
-apar in imposibilitatea fortuita de executare
- jurisprudenta admite ca riscul contractului e suportat de debitorul obligatiei ce nu poate
fi executata
Aplicatii: Contractul de locatiune ( lucrul inchiriat piere) Locatorul suporta riscul
Contractul de antepriza (lucrul confectionat piere) antreprenorul suporta riscul
Contractul de societate : (lucrul piere inainte de a fi adus in societate)
proprietarul lucrului suporta riscul
Suportarea riscului in contractele sinalagmatice translative de de proprietate:
Regula RES PERIT DOMINO: riscul e suportat de proprietarul lucrului la momentul
pieririi bunului.
*** Exceptie:riscul e suportat de instrainator atunci cand acesta a fost pus in intarziere de
catre dobanditor
Suportarea riscului in care transmiterea proprietatii are loc ulterior incheierii contractului:
Instrainarea bunurilor de gen- riscul e suportat de debitorul obligatiei imposibil de
executat. Pieirea bunurilor de gen nu inseamna incetarea contractul ,GENERA NON
PERUNT debitorul e obligat sa procure alte bunuri de gen de aceeasi calitate si in
aceeasi cantitate.
Ipoteza contractelor in care transferul proprietatii e afectat de o conditie:
Suspensiva: ex iti dau masina daca iei 10 la Civil- dar e furata inainte, riscul il suporta
instrainatorul (**conditie suspensiva ,depinde nasterea actului juridic)
Rezolutorie: daca bunul piere fortuit inainte de realizarea condititei ,riscul e suportat de
dobanditor.
EFECTELE CONTRACTULUI FATA DE TERTI
Conventiile nu au efect decat intre partile contractante!
!!!!Principiul relativitatii se refera la faptul ca obligatiile asumate privesc numai partea
care si le-a asumat dar partile pot sa prevada drepturi in folosul altei persoane.
Parti: persoane fizice sau juridice care au incheiat contractul direct sau prin reprezentant
Terti: persoane straine de contract care nu au participat la incheiere nici direct nici prin
reprezentant.
Terti propriu-zisi: persoane straine de contract. Pentru ei contractul NU produce nici un
fel de efecte

Avanzii cauza: Succesorii in drepturi ai partilor. Contractul produce efecte chiar daca ei
nu si-au dat consimtamantul datorita legaturii cu partile.

Efectele contractului fata de succesorii partilor:

Succesorii universali= care dobandesc in intregime si nefractionat partrimoniul autorului
lor
Succesorii cu titlu universal = care dobandesc o cota parte din patrimoniul autorului lor
Sunt continuatorii personalitatii autorului lor,dobandesc si drepturile si obligatiile nascute
din contractele autorului lor.
*** Exceptii: in caz ca partile au stipulat in contract ca efectele nu se vor produce ptr
succesori
In cazul contractelor intuituu personae ( renta viagera,intretinere,mandat0
Succesorii cu titlu particular: NU sunt continuatorii personalitatii autorului lor
Dobandesc unul sau mai multe drepturi sau elemente determinate din patrimoniu
Pentru drepturile si obligatiile care nu au legatura cu bunul transmis succesorii cu titlu
particular au calitatea de terti prorpiu-zisi
In privinta drepturilor si obligatiilor reale succesorul cu titlu particular e tinut sa respecte
sarcinile sau obligatiile reale nascute din contractul incheiat cu autorul sau avand calitatea
de avand cauza dar doar daca sunt intrunite simultan conditiile urmatoare:
Sa fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de bunul dobandit
Sa fie indeplinite formalitatile de publicitate
Contractele care au dat nastere acestor dr si oblig sa fi avut o data certa anterioara
momentului incheierii actului intre succesor si cel care a dobandit bunul.
Creditorii chirografari: acei creditori care au ca singura garantie a realizarii dreptului lor
de creanta, intreg patrimoniul debitorului ce constituie gajul general.
OPOZABILITATEA CONTRACTULUI: acel contract care produce efecte intre
partile contractante cat si avanzii lor cauza cat si faptul ca acea situatie juridica trebuie
respectata de orice persoana.
Presupune existenta a 2 conditii:
Cunoasterea: elementul fundamental care trebuie dovedit pentru ca opozabilitatea
sa functioneze. Tertii trebuie sa aiba cunostiinta de existenta actului juridic ptr a fi
opozabil
Informarea tertilor se face prin: exterziorizarea naturala, sau legala ( formalitati de
publicitate)

Publicitatea cea de a doua conditie a opozabilitatii.

ACTIUNEA IN CONSTATAREA INOPOZABILITATII:

Conditii:

Subsidiaritatea unei astfel de actiuni: parta nu poate cere realizarea dreptului ci

doar constatarea in/existentei acestuia
Justificarea unui interes: deoarece orice actiune civila presupune un interes care
uneori e prezumat sau trebuie dovedit
Actiunea trebuie sa fie exercitata de cel care are calitatea de tert in raport cu un
act sau o situatie juridica determinata
Tertul trebuie sa dovedeasca existenta actului sau a situatie susceptibile de
oopozabilitate
Titularul actiunii sa nu aiba la dispozitie mijloace de actiune
Tertul sa faca dovada neimplinirii conditiilor de opozabilitate
Exceptii de la principiul relativitatii contractului: aparente si reale
Aparente: contractul colectiv de munca, promisiunea faptei altuia
Singura exceptie veritabila e STIPULATIA PENTRU ALTUL
STIPULATIA PENTRU ALTUL :-exceptie de la principiul relativitatii
contratului
Contractul in favoarea unei terte persoane prin care o parte numita STIPULANT
dispune ca cealalta parte numita PROMITENT sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva
in folosul unei terte persoane numita TERT BENEFICIAR
*** poate fi un contract sau o clauza contractuala
Ex: renta viagera, donatie cu sarcini, transport de bunuri, asigurare

CONDITII DE VALIDITATE A STIPULATIEI PENTRU ALTUL:

Toate conditiile de validitate ale unui contract +++
Vointa de a stipula in favoarea unui tert sa fie certa, neindoielnica
Tertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau determinabila( poate fi facuta si in
favoarea unei persoane viitoare,un copil)
Dreptul tertului beneficiar:
se naste din contractul intre stipulant si promitent
nu e necesar consimtamantul tertului beneficiar dar nu poate fi impus tertului fara
acordul acestuia
confirmarea tertului beneficiar are ca efect consolidarea dreptului dobandit

EFECTELE STIPULATIEI PENTRU ALTUL:

In raporturile dintre stipulant si promitent:
Stipulantul are la dispozitie toate mijloacele juridice conferite de lege oricarui
creditor si partilor contractante pentru realizarea drepturilor sale.
Stipulantul poate cere daune interese daca dovedeste ca i s-a cauzat un prejudiciu prin
neexecutare ( daca prin neexecutare urmarea sa achite o datorie fata de tert)
In raporturile dintre promitent si tertul beneficiar:
Tertul beneficiar nu suporta concursul creditorilor stipulantului ,dreptul se naste direct
in partrimoniul sau
Mostenitorii stipulantului nu pot avea nici o pretentie asupra dreptului tertului
Daca tertul beneficiar decedeaza inainte de confirmarea dr. Acestuia, dreptul se
transmite mostenitorilor sai
Tertul beneficiar are o actiune directa impotriva promitentului cu toate ca nu e parte la
contract: act in executare, pe calea exceptiei, act.oblica, actiune pauliana
Tertul nu poate cere rezolutiunea contractului
In raporturile dintre stipulant si tert beneficiar: nu creaza raporturi intre ei
daca stipulatia ptr altul se realizeaza ca o donatie nu trebuie sa imbrace formele cerute
de lege ptr donatie
In principiu dr. Nascut in favoarea tertului NU poate fi revocat
*** Exceptie: contractul de trasport( pana in momentul remiterii scrisorii de trasura),
contractul de asigurare

NATURA JURIDICA A STIPULATIEI PENTRU ALTUL:

Stipulatia pentru altul e un contract de sine statator cu efecte proprii desi au fost
expuse mai multe teorii cum ar fi: teoria dublului contract, teoria gestiunii de
afaceri,teoria dreptului direct,teoria actului unilateral al promitentului
SIMULATIA - art 1175 Cod Civil
Exceptie de la opozabilitatea contractului fata de terti

Definitie: Operatiunea juridica care prin efectele ei creaza o situatie juridica

speciala in sensul ca modifica regimul juridic al eficacitatii si opozabilitatii
actelor juridice.
ACTUL PUBLIC- ACT DEGHIZANT
ACTUL SECRET- ACT DEGHIZAT
Contractul Public Aparent = ostensibil

Contractul Secret = contrainscrris

CONDITIILE SIMULATIEI: Contrainscrisul trebuie sa indeplineasca conditiile

Contrainscrisul sa fie un act secret- cuprinsul si existenta acestuia sa nu fie

cunoscuta de terti
Contrainscrisul sa fie un act contemporan cu actul aparent(public).

FORMELE SIMULATIEI:
1. CONTRACTUL PUBLIC E FICTIV: forma absoluta a simulatiei
Partile disimuleaza complet realitatea stabilind ca actul public nu produce nici un
efect judiric
2. ACTUL PUBLIC DEGHIZEAZA ACTUL SECRET: Partile incheie un
anumit contract care da nastere adevaratelor raporturi juridice, contract care
imbraca forma altui contract
Actul secret si actul aparent trebuie sa intruneasca la randul sau toate conditiile
materiale si formale proprii lui
DEGHIZARE TOTALA: cand se urmareste a se ascunde insasi natura actului
secret
DEGHIZARE PARTIALA:cand partile, prin actul public, limiteaza sau ascund
clauzele sau efectele actului secret (ex: alt pret in actul public)

3. INTERPUNEREA DE PERSOANE: conventie prete-nome (imprumut de

nume)
Contractul aparent se incheie intre anumite persoane fiind insotit de incheierea
unui contrainscris care se precizeaza ca beneficiarul contractului e o alta persoana.

SCOPURILE SIMULATIEI: e de a crea voit o neconcordanta intre vointa reala

si cea declarata in vederea realizarii unui raport juridic dublat de un alt
acord,nereal pentru a ascunde fata de terti acordul secret
In cazul fictivitatii se urmareste ca tertii sa creada in existenta unui act care in
realitatea nu exista ( de obicxewi intentia e frauduloasa)

Simulatia prin interpunere de persoane are scop:

Licit: cand unul dintre contractanti nu poate contracta din diverse motive
(ura,neintelegeri)
Ilicit: eludarea prevederilor legale
In cazul deghizarii simulatia are ca scop ascunderea naturii actului real sau a unor
clauze, sau ascunderea calitatii de parte la actul secret .
LIMITELE SIMULATIEI: ordinea publica si bunele moravuri. Daca e ilicita, e
nula
SANCTIUNEA SIMULATIEI: NU este nulitatea
Sanctiunea simulatiei e INOPOZABILITATEA FATA DE TERTELE PERSOANE
ALE SITUATIEI JURIDICE CREATE PRIN ACTUL SECRET
EFECTELE SIMULATIEI: opozabilitatea actului secret numai intre partile
contractante
In raporturile dintre partile contractante: actul secret produce efecte juridice
In raporturile dintre terti: problema se pune doar daca exista un conflict intre
terti. Vor avea castig acei terti care intemeiaza cu buna-credinta actul aparent.
ACTIUNEA IN SIMULATIE:
Acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa constate existenta si
continutul actului secret cu scopul de a inlatura actul apraent
Poate fi introdusa de orice persoana interesata (in general de tertul al carui interes
e prejudiciat de actuol apraent). Efectul principal fiind de a face sa inceteze
caracterul secret al contrainscrisului.
PROBAREA SIMULATIEI:
Trebuie dovedita existenta actului secret si existenta unui interes legitim.
Intre parti, proba simulatiei se poate face doar potrivit normelor de drept
privitoare la dovada actelor juridice (aceeasi regula e valabila si succesorilor daca
nu le-au fost fraudate interesele,daca le-au fost ei devin terti propriu zisi).
Cand forma ceruta de lege ptr actul real e actul sub semnatura privata sau actul
autentic, acesta nu poate fi dovedit decat printr-un contrainscris.
Conventia secreta poate fi dovedita in conditiile legii si impotriva actului punblic

Daca actul aparent e in forma scrisa ,dovada actului secret se poate face numai
printr-un inscris
PROBA CU MARTORI E ADMISIBILA DOAR ATUNCI CAND:

Actul secret a fost incheiat prin viciu de consimtamant sau frauda

Cand partile au fost in imposibilitatea(materiala sau morala) de a
preconstitui un inscris
In cazul simulatiei ilicite
Imposibilitatea conservarii probei scrise- a pierit dintr-o cauza de forta
majora

Tertii propriu-zisi pot face dovada actului secret prin orice mijloace de proba
deoarece actul juridic pentru ei are valoare de fapt juridic.

ACTUL JURIDIC UNILATERAL DE DREPT CIVIL

GESTIUNEA DE AFACERI: vb a gera vine de la vb gero,

gestum,gerere care inseamna A duce , a purta a administra
Definitie: Fapt juridic licit prin care o persoana numita gerant savarseste
din proprie initiativa, in lipsa unui mandat, acte juridice sau acte materiale
necesare si utile in interesul altei persoane numita gerat
Fundamentul obligatiilor ce rezulta din gestinea de afaceri: PRINCIPIUL
ECHITATII
Ex: agentul de bursa care face operatiuni ptr clientii sai, chiriasul care face
reparatiile in contul proprietarului
CONDITII:

Utilitatea ei
Atitudinea partilor cu privire la actele de gestiune
Gerantul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.

Obiectul gestiunii de afaceri: in principiu actele de gerare a intereselor nu pot depasi sfera
actelor de conservare si administrare. Gerantul nu poate incheia acte de dispozitie Totusi actul de
dispozitie trebuie raportat la intreg patrimoniul geratului..

Utilitatea gestiunii de afaceri: prin savarsirea ei se evita o pierdere patrimoniala.

Utilitatea ei o apreciaza instanta. In acest caz gerantul trebuie sa dovedeasca ca gestiunea lui a
fost utila si ca distrugerea lucrului nu s-a facut din culpa sa
Atitudinea partilor fata de gestiune: nu exista gestiune decat daca geratul nu are cunostiinta
despre interventia gerantului, daca are cunostiinta atunci vb despre mandat
Actele trebuie facute cu intentia de a gera interesele altuia si trebuie facute cu intentia de a-l
obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor ocazionate ptr indeplinirea lor.
EFECTELE GESTIUNII DE AFACERI:
Geratul: are la indemana actiunea: NEGOTIORUM GESTOR DIRECTA impotriva gerantului
ptr a-l face sa dea socoteala pentru gestiunea sa
GeraNtul: are la indemana actiunea NEGOTIORUM GESTOR CONTRARIA impotriva
geratului ori de cate ori afacerile acestuia nu au fost bine administrate
OBLIGATIILE GeraNtului:

Sa continue actiunea inceputa pana cand geratul va avea mijloacele necesare sa se ocupe
de ea, daca moare pana cand mostenitorii se vor putea ocupa
In efectuare gestiunii, sa depuna diligentele unui bun proprietar
Nu va raspunde de cazurile fortuite care au provocat pierderea lucrului proprietarului
E obligat sa dea socoteala geratului de toate operatiunile efectuate ptr ca acesta sa poata
aprecia utilitatea lor
OBLIGATIILE GerAtului:
Sa plateasca gerantului toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta le-a facut
in cursul gestiunii
Cheltuielile vor fi restituite doar daca gestiunea a fost utila ( si daca nu i-a fost dar
o ratifica)
Pana la restituirea cheltuielilot de catre gerat, gerantul are drept de retentie
Nu se vor restitui cheltuielile voluptorii ( cere nenecesare)

Raporturile dintre gerat si terti: tertul creditor are actiune impotriva GERATULUI
Daca gestiunea a fost utila sau a fost ratificata ,geratul are indatorirea sa execute toate
Obligatiile contractate de gerant.
Raporturile dintre gerant si terti: va raspunde fata de acestia doar daca actioneaza
in nume propriu

Proba gestiunii de afaceri: daca e vorba de fapte materiale vor putea fi dovedite prin
orice mijloc de proba, daca sunt acte juridice se vor aplica regulile de proba ptr toate
actele juridice.

PLATA NEDATORATA- art 992-997. Cod Civil

Definitie: Acel fapt juridic licit care consta in aceea ca o persoana numita SOLVENSIS,
executa din eroare o prestatie la care nu era obligata, catre o alta persoana numita
ACCIPIENS, lipsind intentia de a plati pentru aceasta
Intre solvens si accipiens nu exista decat aparent o legatura contractuala.
Plata nu stinge datoria nefiind valabila, se impune RESTITUIREA EI
Dreptul lui solvens de a cere restituirea e reglementat de art 993 C.Civ
Plata nedatorata exclude orice idee de culpa din partea accipiensului.

CAZURI DE RESTITUIRE:

Restituirea unei plati a unei obligatii inexistente, cel care a facut plata credea ca exista
Plata facuta de o persoana care se credea datoare dar nu era
Debitorul plateste o datorie existenta dar catre o alta persoana decat creditorul,avand
aceasta credinta
Plata s-a facut de catre debitor,creditorului,dar obligatia in realitate era stinsa/nula/nu
trebuia facuta deoarece contractulera rezolvit
Debitorul face plata prin mandat postal dar din coincidenta de nume ajunge la altcineva
Autorul unui accident rutier plateste despagubiri victimei care le primise deja de la
asigurari
Efectuarea unei plati inainte de implinirea conditiei suspensive
Predarea ambelor lucruri in cazul obligatiilor alternative
Plata facuta de mostenitor in numele tuturor comostenitorilor crezandu-se din eroare
solidar
CONDITIILE PLATII NEDATORATE

Existenta unei plati (= executarea voluntara a obligatiei de catre debitor) iar plata
sa fie facuta cu intentia de a stinge o datorie
Datoria a carei stingere s-a urmarit prin plata sa nu existe; intre solvens si
accipiens sa nu existe un raport obligational a carui stingere se urmareste prin
plata

Plata nedatorata are caracter absolut atunci cand se constata absenta oricarei obligatii.
Plata nedatorata are caracter relativ atunci cand ceea ce s-a platit nu formeaza
obiectul acelei obligatii sau cand obligatia executata nu exista intre solvens si
accipiens.

SITUATII CE PRIVESC CARACTERUL NEDATORAT ABSOLUT AL

PLATII:

Plata facuta in absenta oricarui titlu ( ex: un infractor plateste o suma victimei
inainte de a fi condamnat iar instanta il achita)
Plata facuta in temeiul unui contract nul sau rezolvit
Situatia in care plata facuta de solvens in executarea unei obligatii civile
naturale imperfecte ( solvensul nu poate cere restituirea,repetitiunea nu e
admisa in cazul obligatiilor naturale care au fost achitate de bunavoie,daca
plata s-a facut din eroare ea poate fi repetita)
Cand obligatia a existat dar a fost deja executata pana in momentul platii
Stingerea obligatiei prin prescriptie extinctiva
Plata unei obligatii sub conditie suspensiva si a obligatiei cu termen suspensiv (*** in
cazul conditiei suspensive plata facuta va putea fi repetita deoarece pana la implinirea
conditiei intre parti nu exista nici o obligatie, in cazul termenului suspensiv: plata facuta
inainte de termen e datorata, considerandu-se ca debitorul a renuntat la beneficiul
termenului)
Cazul obligatiei sub conditie rezolutorie ( efectul conditiei rezolutorii e desfiintarea
retroactiva a actului, si repunerea partilor in situatia anterioara=> plata trebuie inapoiata)
SITUATII CE PRIVESC CARACTERUL RELATIV AL PLATII:

Plata nedatorata exista dar nu in raporturile dintre solvens si accipiens ( in

realitate una dintre parti are calitatea de creditor/debitor dar nu una fata de
cealalta) Exista 3 situatii cand plata e nedatorata relativ
1. Plata altui lucru decat cel datorat
2. Plata facuta unei alte persoane care nu e creditor
3. Plata facuta de catre o persoana care nu era debitor,

**** Pentru ADMITEREA ACTIUNII IN REPETITIUNE e necesara CONDITIA

ERORII
CONDITIILE ERORII:
numai solvensul trebuie sa fie in eroare ( si daca plata se face prin
reprezentant)
sa fi avut un caracter determinant, in lipsa erorii solvensul sa nu fi facut
plata
sa lipseasca orice culpa a solvensului, acesta sa fi fost de buna-credinta

CAZURI DE RESTITUIRE A PLATII NEDATORATE UNDE NU SE

CERE CONDITIA ERORII:

plata uneo obligatii sub conditie suspensiva (daca conditia nu s-a

realizat)
plata unei obligatii ulterior rezolvita
plata unei obligatii nule absolut

EFECTELE PLATII NEDATORATE:

da nastere unui raport obligational intre solvens si accipiens: accipiens trebuie sa ii

restituie lui solvens ceea ce a primit cu titlu de plata
pe de alta parte si solvens poate avea obligatii fara de accipiens

Obligatiile lui accipiens: -trebuie analizata in funcite de obiectul platii nedatorate

se prezuma ca accipiens e de buna-credinta, reaua-credinta trebuie dovedita

Plata nedatorata a avut ca obiect un bun fungibil: - daca e de buna-credinta ,accipiens

trebuie sa restituie suma de bani sau bunurile primite in aceeasi cantitate si calitate
-daca e de rea-credinta e obligat sa plateasca si dobanzi legale calculate din ziua platii
Plata nedatorata a avut ca obiect un bun cert imobil sau mobil corporal
-daca accipiensul e de buna credinta e obligat sa il restituie de buna credinta, dar e eliberat
prin pieirea lui si nu raspunde ptr deteriorare; daca l-a instrainat trebuie sa restituie pretul

-daca e de rea-credinta: e obligat sa il restituie in natura,daca exista sau valoarea lucrului

daca a pierit sau s-a deteriorat; daca l-a instrainat trebuie sa restituie valoarea la momentul
introducerii actiunii indiferent de pretul primit, daca a pierit fortuit trebuie sa restituie
valoarea la momentul introducerii actiunii in afara daca bunul se afla la solvens in momentul
pieiri.
Plata nedatorata a avut ca obiect un bun frugifer:
-daca e de buna credinta va dobandi in proprietate fructele
-daca e de rea-credinta va fi obligat sa restituie toate fructele: percepute/nepercepute.,
cules/neculese, consumate/neconsumate.

Obligatiile solvensului:

trebuie sa restituie lui accipiens, fie ca e de buna sau rea credinta, cheltuielile facute cu
conservarea bunului si cele care i-au sporit valoarea ( in afara de cheltuielile voluptorii)
Pana la rambursarea acestor cheltuieli accipiens ( buna/rea credinta) are drept de retentie

ACTIUNEA IN RESTITUIREA PLATII NEDATORATE:

E o actine personala care se prescrie in termenul general de prescriptie (3 ani) si curge de
la data de la care solvensul a cunoscut faptul platii nedatorate
Poate fi ceruta de solvens, creditorii sai chirografari sau de cel in numele caruia s-a facut
plata
Eroarea trebuie dovedita de solvens
Dovada se face ptr acte juridice prin inscrisuri si ptr fapte juridice prin orice mij de proba
Dovada platii trebuie facuta prin act autentic sau act sub semnatura privata (daca valoarea
platii depaseste 250 lei)
CAZURI IN CARE NU EXISTA OBLIGATIA DE RESTITUIRE:
Cans accipiens fiind creditorul altei persoane, a primit plata de la solvens crezand
ca el e debitorul si a distrus titlul constatator al creantei
Cand actiunea in restituire a fost facuta impotriva unei persoane incapabile de a
primi o plata nedatorata
In situatia in care plata s-a facut in temeiul unui contract nul ptr o cauza imorala
grava.

IMBOGATIREA FARA JUSTA CAUZA

-are la baza principiul echitatii
Definitie: E un fapt juridic licit prin care are loc marirea patrimoniului unei persoane prin
micsorarea corelativa a patrimoniului altei persoane fara ca ptr aceasta sa existe o cauza
justa sau un temei legal. Da nastere unui raport obligational in care Creditorul se numeste
INSARACIT iar debitorul IMBOGATIT.
*** Creditorul are posibilitatea intentarii unei actiuni numita ACTIO IN REM VERSO prin care
pretinde resituirea imbogatirii
Imbogatirea poate fi : directa- cand a fost obtinuta direct in dauna insaracitului
Indirecta- prin intermediul unui al 3-lea patrimoniu
CONDITII:
Materiale:

sa existe o imbogatire a paratului care consta in marirea patrimoniului acestuia prin

dobandirea unui bun sau a unei creante
imbogatirea poate imbraca si forma evitarii unor cheltuieli (micsorarea datoriilor)

Juridice:

imbogatirea si insaracirea sa fie lipsite de temei legal care sa le justifice

Imbogatitul sa fie de buna-credinta ( ** buna credinta se prezuma)
Insaracitul sa nu aiba la indemana o alta actiune in justitie pentru repararea prejudiciului (
ACTIO IN REM VERSO ARE CARACTER SUBSIDIAR)

EFECTE: ACTIO IN REM VERSO

Definitie ACTIO IN REM VERSO: acel mijloc juridic subsidiar aflat la indemana unei persoane
al carei patrimoniu a suferit diminuari concomitent cu sporirea patrimoniului altei persoane si
care are ca scop repararea prejudiciului cauzat.

Imbogatitul e obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale

Insaracitul are dreptul doar la restituirea valorii insaracirii.

RASPUNDEREA CIVILA
PRINCIPIU: Oricine savarseste o fapta prin care cauzeaza altuia un prejudiciu e obligat
sa reparea acea dauna!!!!
Poate fi : CONTRACTUALA obligatia debitorului de a repara prejudiciul cauzat
creditorului prin neexecutarea obligatiei, executarea necorespunzatoare sau cu intarziere a
obligatiei.
DELICTUALA: - obligatia celui care a cauzat altuia un prejudiciu printr-o fapta
ilicita extracontractuala, dar care ii e imputabila, sa repare dauna creata.
PRINCIPIILE RASPUNDERII CIVILE :
Principiul repararii integrale a prejudiciului ( RESTITUTIO AT INTEGRUM)
inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare cauzate de faptul ilicit,repunerea partii in
situatia anterioara
Principiul repararii in natura a prejudiciului: activitatea inlaturari consecintelor
prejudiciului suferit prin utilizarea unor modalitati practice: inlocuirea bunurilor sustrare
Principiul repararii prin echivalent: cand repararea in natura nu mai e posibila,repararea
se face prin echivalent banesc

FUNCTIILE RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE:

Functia preventiv educativa: prin influenta care o exercita asupra constiintei oamenilor
insufla o anumita teama. Prin obligarea la repararea prejudiciului indeplineste un rol
educativ si preventiv al delictelor civile
Functia reparatorie: consta in ideea de reparare a unui prejudiciu
RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA - art. 998.-1003 Cod Civil
Fapta ilicita da nastere raportului juridic de raspundere
DELICT = fapta ilicita savarsita cu intentie
CVASIDELICT= fapta ilicita savarsita prin neglijenta,impridenta
Domeniu de aplicare: in toate situatiile in care unei persoane i s-a cauzat un prejudiciu
printr-o fapta ilicita extracontractuala
FELURILE RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE:
1. Raspunderea civila delictuala DIRECTA sau PENTRU FAPTA PROPRIE
2.Raspunderea civila delictuala PTR FAPTA ALTEI PERSOANE:
Raspunderea parintilor pentru faptele ilicite ale copiilor lor
Raspunderea comitentilor pentru faptele ilicite ale prepusilor lor

Raspunderea institutorilor si mestesugarilor pentru faptele ilicite ale elevilor si

ucenicilor aflati sub supravegherea lor

3. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat de lucruri, animale si ruina edificiului

RASPUNDEREA PENTRU FAPTA PROPRIE
CONDITII:

Existenta unui prejudiciu

Existenta unei fapte ilicite
Existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu
Vinovatia celui care a cauzat prejudiciul

PREJUDICIU= dauna, paguba; efectul negativ suferit de o persoana ca urmare a

faptei ilicite a altei persoane

CLASIFICAREA PREJUDICIILOR:
1)
2)
3)
4)
5)

Patrimoniale / Nepatrimoniale
Cauzate direct persoanei / Cauzate direct bunurilor sale
Previzibile/ Imprevizibile
Instantanee / Succesive
Provocate personalitatii fizice ( boli,leziuni,infirimitati)

PREJUDICIU PATRIMONIAL:- cand e evaluabil in bani

PREJUDICIU NEPATRIMONIAL atingerea adusa onoarei si demnitatii
unei persoane ( se poate transforma in prejudiciu patrimonial daca de ex cel
calomiat isi pierde locul de munca)
PREJUDICIUL MORAL: - o atingere adusa intereselor personale si se
manifesta prin suferinte fizice sau morale care le sufera victima. Nu sunt
susceptibile de o evaluare pecuniara!
CLASIFICAREA PREJUDICIILOR MORALE:
1)
2)
3)
4)

Rezultate prin vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii

Afective provenite dintr-o leziune fizica ( mutilare)
Atingeri aduse cinstei,onoarei,demnitatii sau reputatiei
Atingeri aduse dr.nepatrimoniale de autor si inventator

REPARAREA PREJUDICIILOR MORALE PRIN MIJLOACE NEPATRIMONIALE:

**** pot repara prejudiciul daca persoana lezata solicita aceste masuri si daca ele sunt
indeplinite benevol de autorul prejudiciului

Obligatia celui care a lezat demnitatea,onoarea sau reputatia unei persoane intr-o
publicatie de a-si retrage afirmatiile tot in aceeasi publicatie
Obligatia unei edituri care a publicat opera unui autor cu modificari neautorizate sa
retraga din circulatie exemplarele
Obligarea unei edituri care publica o opera fara numele autorului,sa completeze
omisiunea

REPARAREA PREJUDICIILOR MORALE PRIN MIJLOACE PATRIMONIALE:

Repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor morale cauzate din leziuni, vatamari
corporale: le decide instanta pe baza expertizelor medico-legale si fixeaza cuantumul
indemnizatiei .Persoana vatamata trebuie sa faca dovada prejudiciului sau moral
Repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor pur afective: cere rezultate din atingeri
aduse cinstei, onoarei, demnitatii, reputatiei,prestigiului, amenintari,violarea domiciliului
Acestea au caracter subiectiv, intensitatea lor difera de la o persoana la alta
STAREA DE NECESITATE: definita in totalitate de Dreptul Penal
Cand fapta cauzatoare de prejudiciu a fost savarsita pentru a salva de la un pericol
iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa,a
altuia, un bun important al sau sau al altuia,un interes obstesc.
CONDITII:
sa fie vorba de un pericol grav, iminent
pericolul sa nu poata fi inlaturat in alt mod
pericolul sa ameminte viata, integritatea corporala,sanatatea sa, a altuia, un bun
important al sau sau al altuia, un interes obstesc
capacitatea delictuala (discernamantul) *** doar unii autori
*** Starea de necesitate inlatura raspunderea civila si penala.
Cazuri care inlatura caracterul ilicit al faptei :
Indeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege ori din ordinul
superiorului ( pompierul care distruge o usa ptr a singe un incendiu)
Abuzul de drept: In sensul exercitiului normal al unui drept subiectiv fara a depasi
limitele sale chiar daca aduce un prejudiciu altei persoane NU are caracter ilicit
( proprietarul care construieste respectand distanta legala dar ii ia lumina vecinului)

Consimtamantul victimei: daca INAINTE de producerea faptei,victima

prejudiciului si-a dat acordul ca autorul acelei fapte sa actioneze intr-un anumit mod
cu toate ca exista posibilitatea producerii de pagube,caracterul ilicit e inlaturat.
Consimtamantul trebuie dat anterior producerii faptei.

VINOVATIA AUTORULUI PREJUDICIULUI

Vinovatia este o conditie generala a angajarii raspunderii civile delictuale

Definitie: atitudinea psihica a autorului faptei ilicite. E o atitudine a omului fata de
o fapta ilicita si fata de urmarile ei, e imputabila autorului ei.
FACTORII CARE ALCATUIESC UNITATEA VINOVATIEI:
Factorul intelectiv: presupune un anumit nivel al cunoasterii a semnificatiei faptei si a
urmarilor acesteia. E legata de discernamant. Persoanele fara discernamant sunt lipsite de
vinovatie
Factorul volutiv: presupune libertatea de decizie fara de care nu exista vinovatiei,
Inlatura vinovatia: fapta victimei,fapta unei terte persoane, cazul fortuit si de forta
majora.
FORMELE VINOVATIEI:
Din punct de vedere civil: vinovatie Contractuala / Delictuala
Din punct de vedere al structurii sale: Intentionata(intentia) /Neintentionata (culpa)
Intentia poate fi : DIRECTA- cand autorul prevede rezultatul si urmareste producerea
lui
INDIRECTA- cand autorul prevede rezultatul si desi nu il urmareste
accepta posibilitatea producerii lui
Culpa poate fi : IMPRUDENTA- cand autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu il
accepta ,socotind fara temei ca nu se va produce
NEGLIJENTA- cand autorul nu prevede rezultatul faptei desi trebuia
si putea sa il prevada.
*** Gradul de vinovatie nu prezinta importanta ca in dreptul penal deoarece
prejudiciul trebuie reparat indiferent de gradul de vinovatie.
CRITERII PENTRU STABILIREA VINOVATIEI:
Criteriul subiectiv: Comportarea subiectului se va compara cu conduita sa obisnuita
Criteriul obiectiv: abstract. Comportarea subiectului se va compara cu comportamentul
model al unei persoane abstracte.
Capacitatea delictuala ,conditie de existenta a vinovatiei:
-raspunderea delictuala e angajata doar in conditiile in care persoana in cauza are
discernamantul faptelor sale, discerne intre licit si ilicit.

Exista 3 situatii in care se pune problema daca persoanele respective au discernamantul

faptelor lor:
1) Situatia Minorilor: capacitatea delictuala nu se confunda cu capacitatea de
exercitiu; Problema discernamantului se pune doar pana la varsta de 14 ani
Minorii pana in 14 ani se prezuma ca NU au discernamant!
Pentru probarea discernamantului sunt admise orice mijloace de proba
Dupa varsta de 14 ani se prezuma relativ existenta discernamantului , e in sarcina
minorului sa rastoarne aceasta prezumtie
2) Situatia persoanelor fara discernamant care Nu au fost puse sub interdictie:
Aceste persoane sufera de boli psihice care le afecteaza discernamantul. Nu poate
Fi invocata lipsa discernamantului din cauza betiei voluntare
3) Situatia persoanelor puse sub interdictie: se procedeaza ca in cazul minorilor sub
14 ani ,victima va trebui sa demonstreze ca persoana a actionat cu discernamant
CAUZE CARE INLATURA VINOVATIA:

Cand la producerea prejudiciului a concurat pe langa fapta autorului ,faptele ilicite ale
mai multor autori sau un eveniment exterior => diminuarea vinovatiei
Cand paguba e consecinta unui eveniment exterior neimputabil autorului

FORTA MAJORA o imprejurare de origine externa cu caracter exceptional ce e absolut

imprevizibila si inevitabila
CONDITII:

Sa fie externa: sa nu aiba nici o relatie cu cel care a provocat dauna

Sa fie imprevizibila
Sa fie inevitabila

CAZUL FORTUIT: - O imprejurare interna care isi are originea in campul de activitate a celui
care a fost chemat sa raspunda sau o imprejurare externa care nu are caracter extraordinar si
poate fi prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care e in stare cel mai capabil om.
Imprejurari interne: sunt intrinseci lucrurilor si animalelor (ex. Sperietura unui animal)
Imprejurari externe: ce nu sunt imputabile celui chemat sa raspunda,nu au caracter extraordinar
si nu sunt absolut ikprevizibile: alunecari de teren, ploi torentiale

FAPTA UNEI TERTE PERSOANE: tert= orice persoana cu exceptia paratului,a victimei si a
celui chemat sa raspunda
In cazul unei terte persoane excluderea raspunderii civile trebuie analizata in 2 situatii:
Cand legea NU prezuma culpa paratului: -acesta va raspunde doar in situatia in care reclamantul
va face dovada caracterului ilicit al faptei precum si existenta raportului de cauzalitate. Paratul
poate dovedi ca tertul a contribuit la producerea daunei ,in acest caz vor raspunde solidar.
Cand legea prezuma culpa paratului: ptr ca aceaasta sa nu raspunda trebuie sa faca dovada ca
prejudiciul se datoreaza in intregime faptei tertului

FAPTA VICTIMEI INSESI: -fapta victimei trebuie sa fie ilicita si savarsita cu vinovatie de
asemenea neimputabila celui chemat sa raspunda.
Cand legea NU prezuma culpa paratului: -victima trebuie sa faca dovada existentei tuturor
conditiilor necesare pentru tragerea la raspundere a paratului
Cand legea prezuma culpa paratului: paratul trebuie sa faca dovada ca prejudiciul se datoreaza in
intregime faptei victimei.

CONDITIILE ANGAJARII RASPUNDERII PERSOANEI JURIDICE PTR FAPT A

PROPRIE:

Fapta sa fi fost savarsita de organele persoanei juridice si nu de un reprezentant al

acesteia ( pentru reprezentant se va angaja raspunderea ptr fapta altuia)
Fapta sa fi fost savarsita de organele persoanei juridice cu prilejul exercitarii functiei
lor,chiar daca au fost depasite limitele legale ale acesteia
*** persoana juridica raspunde doar ptr obligatiile proprii nu pentru obligatiile altei
persoane juridice subordonate sau careia ii e subordonata
**** victima prejudiciului poate chema in judecata fie persoana juridica fie persoana
fizica ce alc. Organul de conducere (dar nu va putea cumula actiunile de despagubire)
***** persoana juridica are o actiune de regres impotriva persoanelor ce alcatuiesc
organul de conducere ( membrii raspund solidar)

RASPUNDEREA PENTRU FAPTA ALTEI PERSOANE:

RASPUNDEREA PARINTILOR PENTRU FAPTELE COPIILOR LOR MINORI
-reglementata de art. 1000, alin (2) Cod Civil
-prevede ca tatal si mama sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori ce
locuiesc cu dansii dar sunt aparati de raspundere daca probeaza ca nu au putut impiedica
faptul prejudiciabil (alin (5) art 1000 cod civil)
-raspunderea e solidara ambii parinti avand aceleasi drepturi si indatoriri fata de copii
indiferentt daca acestia sunt din casatorie,din afara casatoriei sau infiati.
Fundamentarea raspunderii parintilor se intemeiaza pe indeplinirea sau neindeplinirea
corespunzatoare a obligatiei de supraveghere si pe obligatia de a asigura minorului o
educatie si crestere corespunzatoare ( S.E.C)

CONDITII:
Existenta prejudiciului
Existenta faptei ilicite a minorului
Existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita a minorului si prejudiciu
produs
Conditii speciale: - Minoritatea trebuie sa existe in momentul producerii faptei
- Comunitatea de locuinta cu parintii sai ( art.1000 C.Civ) ne
intereseaza locuinta nu domiciliul. Exista situatii in care minorul are locuinta legala la
parintii sai dar temporar se afla in alta parte cu consimtamantul parintilor : Minorul
savarseste o fapta ilicita aflat in vizita la o ruda. Se prezuma relativ ca minorul e educat in
spiritul unei conformari juste in societate deci nu ar trebui sa savarseasca o fapta ilicita.
Minorul a parasit locuinta fara acordul parintilor: Nu se inlatura raspunderea deoarece
fundamentul raspunderii nu e numai lipsa de supraveghere ci si lipsurile in educatie si
crestere care au dus la parasirea locuintei de catre minor
Minorul are locuinta legala cu parintii dar se afla internat in spital in timpul savarsirii
faptei ilicite: se va angaja raspunderea parintilor - lipsa de educatie si crestere

Daca victima a facut dovada conditiilor generale ,urmatoarele se prezuma:

Parintii nu si-au indeplinit obligatiile generale sau si le-au indeplinit necoresp (SEC)
Existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a parintilor si fapta minorului

Existenta vinovatiei parintilor ptr neindeplinirea sau indeplinirea necoresp a oblig

parintesti
Prejudiciile cauzate de copiii lor minori in domeniul informatic:
-accesul neautorizat la un calculator si intr-un sistem informatic
-alterarea programelor informatice
-utilizarea sau reproducerea neautorizata a unui program
-frauda informatica
-interceptarea neautorizata a unor informatii in curs de transmitere
EFECTELE RASPUNDERII PARINTILOR :
daca sunt indeplinite conditiile art.1000 alin(2) parintii vor raspunde fata de
victima prejudiciului
daca repararea a fost acordata unui singur parinte acesta are actiune de regres
impotriva celuilalt parinte ptr partea sa de contributie
victima poate chema in judecata un parinte sau ambii parinti
ACTIUNEA IN REGRES A PARINTELUI:
- daca un parinte a achitat integral despagubirea va avea o actiune in regres
impotriva celuilalt parinte
- raspunderea parintiilor ptr prejudiciile cauzate de minori e o RASPUNDERE
IN SOLIDUM!!!!!

RASPUNDEREA INSTITUTORILOR PENTRU FAPTELE ELEVILOR SI A

MESTESUGARILOR PENTRU FAPTELE UCENICILOR CE SE AFLA SUB
SUPRAVEGHEREA LOR Art 1000, alin (4) Cod Civil
Institutorii si artizanii sunt responsabili pentru prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii lor
in tot timpul ce se gasesc sub a lor priveghere completat de alin (5) care prevede ca daca
probeaza ca nu au putut impiedica faptul prejudiciabil sunt exonerati de raspundere.
Institutor= profesor din invatamantul gimnazial/liceal/profesional. Nu se refera la cadrele
didactice din invatamantul superior
Artizan= cel care pregateste ucenicii
Elev = toti tinerii care invata intr-o unitate de invatamant de stat sau privata
Ucenic= cei care isi asigura pregatirea profesionala pe aceasta cale
CONDITII:

existenta prejudiciului
existenta faptei ilicite a elevului sau ucenicului

existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu

CONDITII SPECIALE:

elevul sau ucenicul care a savarsit fapta sa fie minor la momentul savarsirii ei
fapta ilicita sa fi fost savarsita in timpul in care elevul/ucenicul trebuia sa se afle sub
supravegherea institutorului/mestesugarului
elevul sa fi cauzat prejudiciul unei terte persoane si nu lor insasi (autoaccidentare)
Daca sunt indeplinite aceste conditii urmatoarele se prezuma:
se prezuma ca indatorirea de supraveghere nu a fost indeplinita sau a fost
indeplinita necorespunzator
se prezuma existenta raportului de cauzalitate intre lipsa de supraveghere sau
supravegherea necorespunzatoare si fapta elevului/ucenicului
se prezuma vinovatia institutorului sau mestesugarului in indeplinirea obligatiilor
ce ii reveneau
EFECTELE RASPUNDERII:
-

victima poate sa cheme in judecata pe institutor / mestesugar sau pe elev /

ucenic
poate actiona in acelasi timp atat cadrul didactic cat si elevul dar nu poate
cumula despagubirile
daca elevul/ucenicul a avut discernamant institutorul / mestesugarul are
impotriva lui o actiune in regres

EXONERAREA DE RASPUNDERE:
-daca se face dovada ca nu a putut fi impiedicat faptul prejudiciabil,de asemenea
proba cazului fortuit ,fortei majore, faptei unui tert, sau faptei victimei insesi.

RASPUNDEREA COMITENTULUI PENTRU FAPTA PREPUSILOR SAI:

-art.1000 alin (3) stapanii si comitentii raspund de prejudiciul cauzat de
servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat
*** Nu le da posibilitatea comitentilor de a inlatura aceasta raspundere.
COMITENT= persoana fizica sau juridica care are dreptul sa dea instructiuni,sa
directioneze si sa controleze activitatea unei persoane numita PREPUS. El e
investit cu o putere juridica

PREPUSUL= o persoana care primeste instructiunile de la comitent,cu obligatia

de a le urma si a se supune ordinelor primite
Fundamentarea raspunderii ptr fapta prepusului: intervine ca o garantie a
prepusului , garantie ce ofera victimei posibilitatea de a fi despagubita prompt si
integral.
CONDITII:

sa existe un prejudiciu
sa existe fapta ilicita a prepusului
sa existe un raport de cauzalitate intre fapta prepusului si
prejudiciu

CONDITII SPECIALE:

existenta raportului de prepusenie

savarsirea faptei ilicite si prejudiciabile de catre prepus sa fi avut loc in
cadrul exercitarii functiilor incredintate

Raportul de prepusenie: un acord de vointe care se caracterizeaza prin subordonare si in temeiul

caruia comitentul are dreptul sa dea ordine si prepusul are obligatia de a le indeplini
Cele mai importante : contractul de munca, de mandat,de antepriza, de locatiune, situatia
militarului in termen
Comitentul NU raspunde daca fapta ilicita a prepusului nu are nici o legatura cu exercitarea
functiilor incredintate ( in pauza/concediu/cand venea sau pleca de la munca)
- NU raspunde daca a luat toate masurile necesare pentru a intampina producerea faptei
-NU raspunde daca victima a stiut ca prepusul actioneaza in interes propriu
-NU raspunde daca activitatea a iesit din sfera in care comitentul are obligatia de a-si exercita
supravegherea
**** raspunde si pentru exercitiu abuziv al functiei cu conditia ca intre exercitiu si functie sa
existe o legatura de cauzalitate)

EFECTELE RASPUNDERII COMITENTULUI:

-comitentul raspunde pentru fapta altuia ca garant al prepusului

-prepusul raspunde pentru fapta proprie (art. 998.-999 Cod Civil)

NU exista solidaritate intre comitent si prepus, este o obligatie IN SOLIDUM
-cel pagubit poate urmari direct doar pe COMITENT
- comitentul are o actiune de regres impotriva prepusului, regresul poate fi TOTAL sau PARTIAL
daca prepusul face dovada unei culpe proprii a comitentului care a concurat la producerea
prejudiciului

RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT DE LUCRURI , ANIMALE SI

RUINA EDIFICIULUI: - art.1000 alin (1) Cod Civil
suntem de asemenea responsabili pentru prejudiciul cauzat de fapta persoanelor ptr care
suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra
Lucrurile pot fi insufletite/ neinsufletite, mobile sau imobile.
Nu intra sub incidenta acestei raspunderi acele bunuri care prin lege au instituita o raspundere
speciala: animalele ,edificiile, aeronavele, instalatiile nucleare, lucrurile nesusceptibile de
apropiere (lumina soarelui, lucrurile fara stapan), corpul uman
Notiunea de paznic al lucrurilor:
-ptr raspunderea animalului legiuitorul prevede ca paznic este proprietarul animalului sau cel
care deserveste de dansul in cursul serviciului
Paza juridica: puterea de directie, control si supraveghere pe care o persoana fizica sau juridica
o poate exercita asupra unui lucru sau animal
Paza materiala: nu se exercita independent ci la instructiunile pazitorului juridic
Notiunea de cauzare de catre lucru a prejudiciului: - e necesar ca lucrul sa fi participat la
producerea prejudiciului deci sa fi intervenit o fapta a lucrului
-pentru a se determina intelesul de fapta a lucrului au fost propuse mai multe criterii:
un vehicul carea a pornit singur la vale cauzand pagube
viciul propriu al lucrului
iesirea lucrului de sub controlul,directia si autoritatea omului

 lucru in miscare sau stationarea a ocupat un loc preponderent fata de fapta omului in
producerea prejudiciului,lucrul nefiind o simpla prelungire a gestului omului
CONDITII: victima prejudiciului trebuie sa faca dovada:

sa existe un prejudiciu
sa existe un raport de cauzalitate intre fapta lucrului si prejudiciu
lucrul sa se fie in paza juridica a unei persoane

Persoana care beneficiaza de prevederile art.1000 alin (1) Cod Civil

-poate fi invocata de orice persoana interesata in primul rand de victima prejudiciului si
succesorii in drepturi ai acesteia.
-NU poate fi invocata de pazitorul juridic impotriva victimei
-Nu poate fi invocata de pazitorul material impotriva pazitorului juridic
Raspunderea in cazul coliziunii de vehicule: daca prin coliziunea a 2 vehicule aflate in paza
juridica a 2 persoane se cauzeaza un prejudiciu unei terte persoane se va angaja rasp in temeiul
art.1000 alin (1) Cod Civil
Raspunderea in situatia in care intre victima si pazitorul juridic exista un contract:
-se angajeaza raspunderea contractuala!!! Nepuntandu-se opta ptr rasp.delictuala
Raspunderea in situatia in care s-a cauzat un prejudiciu cu ocazia unui serviciu gratuit si
benevol: (ex: pers accidentate care au fost transportate benevol si gratuit intr-un autovehiculautostop-ul) ne raliem opiniei conform careia nu contaaza daca folosinta lucrului a fost cu titlu
oneros sau gratuit,se va angaja raspunderea in temeiul art.1000, alin (1) Cod Civil
Raspunderea in situatia in care victima prejudiciului se foloseste in mod clandestin de
lucrul aflat in paza juridica a altei persoane. victima ar putea cere despagubiri in temeiul art.
998-999 C Civ, avandu-se in vedere si culpa victimei
Fundamentarea raspunderii: raspunderea se angajeaza independent de vina celui care are paza
juridica a lucrului intemeiata pe simplul raport de cauzalitate intre fapta lucrului si prejudiciu.

CAUZELE DE EXONERARE DE RASPUNDERE:

-paznicul juridic trebuie sa faca dovada:
-

fapta victimei: in masura in care intruneste caracteristicile unei forte majore

( sa fie imprevizibila,irezistibila si inevitabila)

fapta unei terte persoane: in masura in care intruneste caract. Fortei majore
forta majora

CAZUL FORTUIT NU EXONEREAZA DE RASPUNDERE PENTRU FAPTA

LUCRULUI!!!!!
EFECTELE RASPUNDERII PENTRU LUCRURI
-victima e indreptatita sa primeasca despagubiri de la cel care are paza juridica a lucrului
-daca lucrul cauzeaza prejudiciu cat paza materiala era executata de o alta persoana,poate cere
despagubiri direct de la aceasta
-daca paznicul juridic a platit despagubirile el va putea urmari paznicul material printr-o actiune
in regres
RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT DE ANIMALE
-art. 1001 Cod Civil
proprietarul unui animal care se deserveste de acesta in cursul serviciului ,e responsabil
pentru prejudiciul creat de animal, sau ca animalul se afla in paza sa,sau ca a scapat
-intra in aceasta categorie: animale primejdioase si neprimejdioase, salbatice aflate in captivitate
(gradini zoo, circuri)
CONDITII: victima prejudiciului trebuie sa faca dovada

existenta unui prejudiciu

existenta raportului de cauzalitate intre fapta animalului si prejudiciu
la data producerii prejudiciului animalul se afla in paza juridica a unei
persoane

Persoanele chemate sa raspunda: cel care are paza juridica a acestora, este paznic raspunzator
si persoana care a dobanditi prin fapta ilicita puterea de folosinta ( furt,uzurpare)
-daca animalul e in coproprietate ,coproprietarii vor raspunde solidar
-daca prejudiciul a fost cauzat de mai multe animale apartinand mai multor proprietari ,acestia
vor raspunde divizibil in proportie cu participarea animalelor pe care le poseda.
Persoanele indreptatite sa pretinda repararea prejudiciului in temeiul art.1001:
-toti ce au suferit o paguba materiala prin fapta unui animal
- succesorii in drepturi ai celor prejudiciati

Fundamentarea raspunderii: - pe ideea de risc :cel ce trage foloasele isi asuma si riscurile
-pe ideea de lipsa de supraveghere
-pe ideea de garantie pt asa zisul comportament al animalului- ne raliem acestei opinii
CAUZE DE EXONERARE DE RASPUNDERE:

fapta victimei daca a provocat reactia animalului

fapta unei terte persoane- care a provocat/speriat animalul
cazul de forta majora (*** NU SI CAZUL FORTUIT)

EFECTELE RASPUNDERII:
-victima poate sa urmareasca pe cel care are paza juridica sau cel care are paza materiala
-cel care are paza juridica are o actiune in regres impotriva celui care a avut paza materiala

RASPUNDEREA PENTRU RUINA EDIFICIULUI art. 1002 Cod Civil

Proprietarul unui edificiu e responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului
cand ruina e urmare a lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie:
EDIFICIU= orice lucrare realizata de om prin folosirea unor materiale ce se incorporeaza solului
devenind astfel imobil prin natura sa ( casa,pod, baraj,canal subteran,pivnita) .Incorporarea in
pamant e esenta edificiului
RUINA EDIFICIULUI = daramarea ,surparea, dezagregarea sau orice desprindere sau cadere a
unor elemente ce provoaca prejudiciul altei persoane. Poate fi totala sau partiala
NU este ruina daca e provocata de un: incendiu, inundatie,cutremur
Persoana raspunzatoare e PROPRIETARUL. Daca edificiul se afla in coproprietate,raspunderea
e solidara.
Fundamentul raspunderii: pe ideea de vina a proprietarului care nu a luat masurile necesare de
intretinere
-pe ideea de garantie indiferent de vreo culpa a proprietarului
CONDITII:

existenta prejudiciului
existenta raportului de cauzalitate intre ruina edificiului si prejudiciu
ruina a fost cauzata de lipsa de intretinere sau viciu de constructie

CAUZE DE EXONERARE DE RASPUNDERE:

-Fapta victimei- daca a intrat intr-un loc inchis cu toate ca exista un semn
-Fapta unui tert- pentru care proprietarul nu e tinut a raspunde
-Cazul de forta majora ( NU si FORTUIT)

EFECTELE RASPUNDERII:
-Sarcina probei unui viciu de constructie sau a lipsei de intretinere apratine victimei
-In cazul in care ruina edificiului se datoreaza altei persoane iar proprietarul a platit
despagubirile, are actiune in regres impotriva: constructorului, locatarului, vanzatorului,
uzufructuarului

RASPUNDEREA CONTRACTUALA
Definitie: Obligatia debitorului de a repara prejudiciul cauzat creditorului prin
neexecutarea obligatiei contractuale, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare.
CONDITII:

existenta unei fapte ilicite

existenta unui prejudiciu
existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu
vinovatia debitorului

Pentru acordarea de daune interese: -

debitorul trebuie pus in intarziere

sa nu existe o clauza de iresponsabilitate

PREJUDICIU= consecinta daunatoare de natura patrimoniala sau nepatrimoniala ca efect al

incalcarii de catre debitor al dreptului de creanta apartinand creditorului sau prin neexecutarea,
executarea necorespunzatoare sau cu intarziere a prestatiilor datorate

*** Sarcina probei prejudiciului apartine creditorului

**** Pentru a putea fi reparat prejudiciul trebuie sa implineasca toate conditiile analizate la
raspunderea delictuala
Raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu e prezumat (relativ)de lege
Vinovatia debitorului: in materie contractuala vinovatia debitorului e prezumata

Daunele interese se stabilesc totdeauna in bani

-sunt despagubirile in bani pe care debitorul e indatorat sa le plateasca in scopul repararii
prejudiciului
CONDITIA DE PUNERE IN INTARZIERE A DEBITORULUI:
-In cazul in care debitorul nu isi indeplineste la termen obligatiile el trebuie pus in intarziere
=Manifestarea unilaterala de vointa a creditorului de a pretinde debitorului executarea prestatiei
datorate
Notificarea prin intermediul executorului judecatoresc-cerere adresata debitorului ptr a-si
executa obligatia
Cererea de chemare in judecata: o cerere de executare a obligatiei prin actiune in justitie
CAZURI IN CARE PUNEREA IN INTARZIERE OPEREAZA DE DREPT:

cumparatorul din contr.v-c care nu si-a ridica bunurile cumparate

cand partile au prevazut in contract
cand obligatia prin natura sa nu putea fi implinita decat intr-un termen
determinat
in cazul obligatiilor continue
in cazul incalcarii obligatiei de a nu face

EFECTELE PUNERII IN INTARZIERE:

-Efectul principal este cel de a cere daune-interese
-De la data punerii in intarziere debitorul datoreaza creditorului daune moratorii
-De la data punerii in intarziere se constata refuzul debitorului de a-si indeplini obligatiile,
creditorul fiind indreptatit sa ceara daune interese compensatorii

-Daca obligatia are ca obiect prestatia de a da un bun individual efectul punerii in intarziere
este ca riscul contractului il suporta debitorul
-Daca lucrul nu a fost predat la timp si isi pierde interesul pentru creditor acesta poate cere
rezolutiunea judiciara
PRINCIPALA DEOSEBIRE INTRE DAUNELE COMPENSATORII SI CELE MORATORII E
CA CELE COMPENSATORII NU POT FI CUMULATE CU EXECUTAREA IN NATURA A
OBLIGATIEI!!!!
Ptr. Acordarea daunelor moratorii e necesara punerea in intarziere si fapta debitorului!

EVALUAREA DAUNELOR INTERESE:

-Se poate face de catre judecator
-Se poate face de catre parti prin introducerea anticipata a unei clauze in contract numita
CLAUZA PENALA
-Stabilirea despagubirilor se face pe 3 cai: prin lege, pe cale judecatoreasca, prin conventia
partilor
EVALUAREA JUDICIARA:
-Un prin principiu stabilit de art. 1084 Cod Civil e ca prejudiciul suferit de creditor cuprinde
pierderea efectiv suferita cat si beneficiul nerealizat
-Principiul nr2. Conform art.1085 Cod Civil conform caruia debitorul va fi obligat doar la
repararea prejudiciului previzibil la momentul incheierii contractului
-Principiul nr.3 conform art.1086 Cod Civil conform caruia e reparat doar prejudiciul direct.
EVALUAREA LEGALA- DOBANDA LEGALA:
-E cea facuta de lege priveste prejudiciul suferit de creditor ca urmare a nerespectarii de catre
debitor a obligatiilor care are ca efect o suma de bani
-Debitorul poate fi obligat la plata daunelor interese moratorii care se pot cumula cu executarea
in natura a obligatiei
-Creditorul nu trebuie sa faca dovada ca prin intarziere i s-a cauzat un prejudiciu
-NU e permisa plata anticipata a dobanzii

-Dobanda a fost fixata de DECRETUL nr.311/1954 la un plafon de 6%

-In ianuarie 2000 a intrat in vigoare OG nr.9/200 care stabileste nivelul dobanzilor legale.
Dobanda legala in toate celelalte cazuri cat si dobanda legala civila e la nivelul taxei oficiale a
scontului fixat de BNR , diminuat cu 20%
-Orice conventie prin care se stabilesc dobanzi mai mari e lovita de nulitate absoluta
-Dobanzile privesc doar obligatiile banesti

EVALUAREA CONVENTIONALA- CLAUZA PENALA

-Partile pot conveni asupra cuantumului despagubirilor dupa producerea prejudiciului
-Partile pot conveni asupra cuantumului despagubirilor inainte de producerea prejudiciului
printr-o clauza introdusa in contract sau printr-o conventie separata
CLAUZA PENALA=acea conventie accesorie care consta intr-o suma de bani fie intr-un alt
obiect
FUNCTIILE CLAUZEI PENALE:

functia sanctionatorie
functia de garantie
functia stimulatorie

NATURA JURIDICA A CLAUZEI PENALE: are natura contractuala , trebuie inserata in

forma scrisa
CARACTERELE JURIDICE ALE CLAUZEI PENALE:
-Are caracter accesoriu,va urma soarta obligatiei principale
-Debitorul obligatiei nu are drept de optiune intre a executa obligatia si a plati clauza penala,nu
poate refuza executarea oferind clauza penala
-Clauza penala e obligatorie intre parti,instanta de judecata NU are dreptul sa o mareasca sau sa
o micsoreze
Sunt 3 categorii de modificare a raspunderii contractuale:

CAUZELE DE EXONERARE DE RASPUNDEREA: in cazul in care vinovatia debitorului

imbraca forma neglijentei sau imprudentei
CLAUZE DE LIMITARE A RASPUNDERII: cand partile stabilesc un plafon al despagubirilor
chiar daca prejudiciul depaseste aceasta limita
CLAUZE DE AGRAVARE A RASPUNDERII: prin care debitorul isi asuma raspunderea si cand
neexecutarea se datoreaza cazului fortuit sau cazului de forta majora

OBLIGATIILE AFECTATE DE MODALITATI

TERMENUL= Un eveniment viitor si sigur ca se va produce care afecteaza executarea sau

stingerea unei obligatii.
Dupa efecte:
Termenul SUSPENSIV= un eveniment viitor si sigur ca se va produce care suspenda executarea
obligatiei pana la implinirea lui. Ex: vanzarea pe credit
Termenul EXTINCIV= acela la al carui implinire obligatia civila se stinge.
Dupa cunosterea sau necunoasterea implinirii sale:
Termenul CERT= cand se cunoaste data in momentul nasterii obligatiei
Termenul INCERT= cand nu se cunoaste data in momentul nasterii obligatiei (ex: renta viagera)
Dupa izvorul sau poate fi: Termen legal, termen judiciar sau termen conventional
Dupa persoana care beneficiaza de termen: Termen in favoarea debitorului, Termen in favoarea
creditorului, termen in favoarea ambelor parti. *** Daca partile nu stipuleaza altceva , legea
prezuma ca termenul e in favoarea debitorului
Dupa modul in care a fost precizat poate fi: Termen expres, Termen Tacit
EFECTELE TERMENULUI:

Termenul suspensiv: afecteaza exigibilitatea obligatiei care va fi amanata pana la implinirea

termenului, debitorul poate sa opuna creditorului care cere anticipat plata: de aici consecintele:
Pendente termine: Creditorul poate lua masuri de conservarea a patrimoniului: Inscrierea unei
ipoteci, separatia de patrimoniu. NU POATE PROMOVA ACTIUNE PAULIANA SAU
OBLICA.
-daca debitorul executa obligatia inainte de termen face o plata datorata considerandu-se ca a
renuntat la beneficiul termenului
- pana la implinirea termenului nu curge prescriptia
-daca obligatia are ca obiect transmiterea unui drept de proprietate,creditorul devine proprietar in
momentul incheierii raportului juridic,
-creditorul nu poate cere executarea obligatiei pana la implinirea termenului ci doar in prima zi
dupa implinirea acestuia
Termenul extinctiv: Implinirea acestui termen are ca efect stingerea obligatiei. Pana la
implinirea lui obligatia exista si partile trebuie sa o execute. Implinirea acestui termen nu
afecteaza existenta obligatiei pentru trecut, prestatiile neexecutate existas in continuare
Termenul de gratie: e o favoare acordata debitorului
-obligatia nu e considerata exigibila, nu poate fi executata silit
-se acorda in instanta si produce aceleasi efecte ca termenul legal sau conventional
NU se poate acorda termen de gratie: Contractul de depozit, in cazul in care partile au prevazut
un pact comisoriu, in materie comericala, in cazul rezolutiunii vanzarii de imobile,in
rezolutiunea vanzarii de producte si bunuri mobile.
RENUNTAREA LA TERMEN:
-produce aceleasi efecte ca implinirea acestuia
-poate renunta la termen persoana in favoarea caruia a fost prevazut
-daca a fost prevazut in favoarea ambelor parti , pot renunta la el doar prin acordul de vointa
DECADEREA DIN BENEFICIUL TERMENULUI:
-

Cand fapta sa a micsorat garantiile pe care i le-a dat creditorului:gaj,ipoteca,privilegii

Cand a devenit insolvabil- indiferent daca are vreo culpa. Cu exceptia in care
creditorul cunostea o asemenea stare la incheierea contractului

CONDITIA = un eveniment viitor si nesigur ca se va produce ,de care depinde insasi

existenta obligatiei (nasterea/stingerea) si care are efect retroactiv.
Dupa efectele care le produce:
CONDITIA SUSPENSIVA: = e aceea de care depinde nasterea raportului obligational.
Ex: Iti donez masina daca iei 10 la Civil
CONDITIA EXTINCTIVA= e aceea a carei implinire duce la desfiintarea retroactiva a
raportului obligational.
Dupa cauza de care depinde realizarea/nerealizarea conditiei:
Conditie cauzala= realizarea ei depinde de hazard
Conditie mixta= realizarea ei depinde de vointa unei parti si vointa unei terte persoane
determinate
Conditia potestativa= realizarea ei depinde de vointa unei parti
Dupa cum conditia consta in ne/indeplinirea evenimentului poate fi:
Conditie pozitiva= depinde de un eveniment ce urmeaza sa se implineasca
Conditie negativa= depinde de un eveniment ce urmeaza sa nu se implineasca.
Dupa alte criterii,cand nu produce efecte juridice valide:
Conditia imposibila- cand depinde de un eveniment ce nu se poate realiza ( x ii promite lui y o
suma de bani daca atinge cerul cu degetul)
Conditia imorala: contravine regulilor de convietuire sociala
Conditia ilegala: contravine dispozitiilor legale
EFECTELE CONDITIEI:
Pendente conditione efecte anterioare implinirii conditiei
Eveniente conditione- efecte care se produc dupa ce conditia s-a implinit
Deficiente conditione- efecte ce se produc dupa ce conditia a cazut
EFECTELE CONDITIEI SUSPENSIVE:
Pendente conditione: momentul dintre nasterea obligatiei si indeplinirea conditiei. Pana la
implinirea conditiei se considera ca obligatia nu exista.

-Creditorul nu poate cere executarea obligatiei.

-Daca debitorul plateste poate cere plata inapoi deoarece este nedatorata
-Prescriptia extinctiva nu curge
-Creditorul poate exercita toate actele conservatorii ale dreptului sau: inscrierea de ipoteci, poate
cere constituirea de garantii: gaj, ipoteca, fidejusiune
-Creditorul poate cesiona creanta prin acte intre vii si prin succesiune
-Riscul pieirii fortuite il suporta debitorul
-Capacitatea partilor e cea din momentul incheierii contractului

Eveniente conditione: cazul in care conditia suspensiva s-a realizat. Obligatia se considera
nascuta retroactiv.
-Plata efectuata de debitor devine datorata,nu se mai poate cere restituirea ei
Drepturile transmise pendente conditione catre creditor sunt validate
-Daca intre incheierea contractului si realizarea conditiei apare o lege noua ea NU se aplica
deoarece obligatia e nascuta in momentul incheierii contractului
Exceptii de la efectul retroactiv al conditiei:
-prescriptia extinctiva curge doar de la momentul implinirii conditiei
-riscurile produse pendente conditione sunt in sracina instrainatorului
-fructele culese de instrainator raman ale lui
-partile pot conveni la inlaturarea efectului retroactiv al conditiei

EFECTELE CONDITIEI REZOLUTORII:

Pendente conditione: raportul obligational nu e afectat de nici o modalitate
-Partile trebuie sa isi execute obligatia
-Dreptul dobandit pendente conditione sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte inter
vivos sau mortis causa.
Eveniente conditione: raportul obligational se desfiinteaza cu efect retroactiv

-Partile trebuie repuse in situatia anterioara, fiecare trebuie sa isi restituie prestatiile executaste
Exceptii de la principiul retroactiv:
-Riscurile pendente conditione sunt suportate de dobanditor
-Actele de administrare facute de dobanditor raman valabile => fructele culese raman
dobanditorului
-La contractele cu executare succesiva efectele conditiei rezolutorii se produc numai pe viitor
Deficiente conditione: in cazul in care conditia rezolutorie nu s-a implinit ,raportul juridic
obligational ramane definitiv din momentul nasterii sale.

SARCINA- e specifica contractelor cu titlu gratuit

-nu afecteaza existenta obligatiei
-in caz de neexecutare creditorul se poate adresa instantei si poate cere rezolutiunea acestuia
( revocarea donatiei cu sarcini ptr neindeplinirea sarcinilor impuse donatarului)

OBLIGATII PLURALE

Definitie: E aceea obligatie al carui obiect consta in doua sau mai multe prestatii dintre
care ,la alegerea uneia dintre parti, executarea de catre debitor a unei singure prestatii
duce la stingerea obligatiei.
EFECTE: trebuie analizate in functie de cui ii apartine alegerea prestatiei
Cand alegerea apartine debitorului: acesta alege singur fara consimtamantul creditorului ce
prestatie executa. Daca unul din obiecte piere, obligatia devine simpla.
Cand alegerea apartine creditorului: poate alege doar daca acest drept i-a fost recunoscut expres
in conventie
-Daca obligatia are 2 obiecte si numai unul a pierit fara culpa debitorului , creditorul are dreptul
de a primi obiectul ramas fara a cere valoarea obiectului pierit. Daca unul din obiecte a pierit din
culpa debitorului, creditorul poate alege intre primirea obiectului ramas sau valoarea celui pierit.
-Daca unul a pierit fortuit si unul din culpa debitorului, creditorul poate cere valoare doar celui
pierit din culpa debitorului.

OBLIGATIILE FACULTATIVE

Definitie: E aceea in care debitorul se obliga la o prestatie cu facultatea pentru el de a se

libera executand o alta prestatie determinata (ex: ii da un tractor creditorului dar poate
plati si o suma de bani in locul tractorului)

EFECTE:
-Creditorul poate cere debitorului sa execute prestatia care constituie obiectul obligatiei,cealalta
fiind facultativa
-Daca obiectul piere fortuit,debitorul e liberat de orice plata
-Daca obiectul piere din vina debitorului, acesta e obligat sa plateasca contravaloarea lucrului

OBLIGATIILE CU PLURALITATE DE SUBIECTE:

OBLIGATIILE CONJUNCTE (divizivile)
E acea obligatie cu pluralitare de subiecte ( mai multi creditori sau mai multi debitori)
intre care datoria se divide de plin drept.
EFECTE:

Coexistenta a tot atatea obligatii independente cati creditori/debitori sunt

Fiecare debitor e dator doar cu partea lui din creanta /Fiecare creditor poate urmari
doar pentru plata partii sale din datorie
Insolvabilitatea unuia dintre debitori e suportata de creditor
Punerea in intarzierea a debitorului si intreruperea prescriptiei efectuate de un creditor
nu produce efecte in favoarea celorlalti creditori
Plata facuta de un debitor a cotei sale nu libereaza si pe ceilalti debitori

OBLIGATIILE SOLIDARE

E obligatia cu subiecte multiple in care fiecare creditor solidar poate cere debitorului
intreaga sa datorie si fiecare din debitorii solidari poate fi obligat la plata integrala a
prestatiei datorate.
Solidaritate activa: exista mai multi creditori
Solidaritate pasiva: exista mai multi debitori
EFECTELE SOLIDARITATII ACTIVE:
Raporturile dintre creditorii solidari si debitorul lor comun:

Fiecare din creditori are dreptul sa pretinda si sa primeasca plata integrala a creantei
Debitorul poate plati intreaga creanta oricarui creditor (inclusiv mostenitorilor/repr.legali)
numai daca nu a fost chemat in judecata de unul din ei, atunci va trebui sa faca plata
acelui creditor.

Raporturile dintre creditorii solidari:

Se pleaca de la principiul inscris in art. 1038 Cod Civil creditorul solidar ii

reprezinta pe ceilalti creditori solidari in toate actele ce pot avea ca efect conservarea
obligatiei
Fiecare creditor solidar poate primi plata intregii creante si de a da chitanta
liberatoare debitorului
Punerea in intarzierea a debitorului de catre unul din creditori foloseste si celorlalti
creditori
Intreruperea prescriptiei facuta de unul din creditori profita tuturor creditorilor
solidari
Imputernicirea se refera doar la conservarea creantei, nici unu din creditori nu poate
face acte de dispozitie ( novatia, remiterea de datorie, darea in plata)\
Daca unul din creditorii solidari obtine o hotarare judecatoreasca efectele ei for
profita si celorlalti doar daca le e favorabila
Daca unul din creditorii solidari obtine garantarea obligatiei vor profita si ceilalti
Cand debitorul devine mostenitorul unic al unuia din creditori sau invers va opera
confuziunea avand loc stingerea partiala a datoriei doar in privinta persoanei
respective.

SOLIDARITATEA PASIVA
Obligatia cu mai multi debitori la care creditorul e indreptatit sa ceara plata intregii
creantei oricaruia din debitorii solodari
Cazuri de solidaritate pasiva legala:

-cand mai multe persoane prin fapta lor ilicita au cauzat un prejudiciu
-cand mandantii au imputernicit un singur mandatar pentru o afacere comuna
-executorii testamentari ai aceleiasi mosteniri
-anteprenorul sau arhitectul raspund solidar ptr ruina edificiului
-in cazul imprumutului de bani, imprumutatii sunt obligati solidar
CONDITII DE EXISTENTA A SOLIDARITATII PASIVE:

Toti debitorii sa fie obligati la acelasi lucru, in acelasi timp ,prin acelasi act
Fiecare debitor sa fie obligat pentru toata datoria
Plata facuta de unul dintre debitori sa libereze pe toti

TRASATURILE SOLIDARITATII PASIVE:

Are unul si acelasi obiect

Exista o pluralitate de raporturi obligationale distincte
Este divizivila prin transmiterea ei pe cale de succesiune

EFECTELE SOLIDARITATII PASIVE: intre creditor si debitorii solidari, intre

codebitorii solidari
Intre creditor si codebitorii solidari: efectul principal consta in obligatia oricarui debitor de a plati
intreaga datorie
-debitorul solidar poate introduce o cerere de chemare in garantie a celorlalti codebitori
-daca lucrul datorat piere din culpa unui debitor, ceilalti nu raman liberati de obligatia de a plati
pretul ,ci doar de obligatia de a plati daune
-daca unul din codebitori moare, datoria trece la mostenitori
-obligatia dintre codebitorii solidari se poate stinge si pe alte cai ( compensatia, novatia,
remiterea de datorie)
Efecte secundare ale solidaritatii pasive:

Intreruperea prescriptie extinctive se intrerupe pentru toti codebitorii solidari daca e

introdusa o actiune impotriva unuia din ei.
Punerea in intarzierea a unuia are efect pentru toti
Cererea de dobanzi fata de unul din codebitori are efect fata de toti

Riscul pieirii lucrului angajeaza raspunderea tuturor

Tranzactia nu poate fi opusa tuturor doar daca e favorabila
Hotarareaa judecatoreasca- nu profita tuturor decat daca e favorabila
Apelul introdus de un codebitor profita si celorlalti codebitori

EXCEPTII INVOCATE DE DEBITORUL SOLIDAR OPOZABILE CREDITORULUI

-Sunt mijloace de aparare prin care se are in vedere incetarea urmaririi exercitate de creditor
Exceptii comune

Cauzele de nulitate- cele care afecteaza acordul de vointa al partilor

Modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa fiecare dintre codebitori poate
invoca neajungerea la termen sau neindeplinirea conditiei
Cauze de stingere a obligatiei: plata, darea in plata, novatia, remiterea de datorie,
compensatia.. Daca unul din codebitori a facut-o si ceilalti o pot invoca.

Exceptii personale

Remiterea de datorie consimtita unuia din codebitorii solidari profita tuturor

codebitorilor solidari
Confuziunea stinge obligatia ptr partea de datorie ce revine codebitorului fata de
care a operat
Compensatia partii unuia din codebitorii solidari ii libereaza pe ceilalti de acea
parte
Renuntarea la solidaritate facuta de creditor in favoarea unuia din codebitori face
ca obligatia sa ramana solidara fata de ceilalti

Exceptii pur personale care pot fi invocate numai de un codebitor solidar si profita
numai lui:

Cauze de nulitate relativa ( viciu de consimtamant)

Modalitatile (terme,conditie) consimtite numai unuia din codebitorii solidari

EFECTELE SOLIDARITATII PASIVE INTRE CODEBITORII SOLIDARI:

Efectul principal e acela ca ori de cate ori un codebitor solidar plateste intreaga creanta ,
prestatia executata se imparte de plin drept intre codebitori, intre acestia neexistand
solidaritate, obligatia lor fiind divizibila
Codebitorul solidar are la indemana 2 actiuni pentru a obtine restituirea de la ceilalti
debitori a cotei lor de contributie: una derivand din subrogarea legala in drepturile
creditorului platit si o actiune personala intemeiata pe mandat sau gestiunea de afaceri.

INCETAREA SOLIDARITATII PASIVE:

Plata intregii datorii facuta creditorului

Moarta unuia dintre codebitorii solidari: mostenitorilor acestuia : se va putea pretinde
doar partea de datorie a defunctului
Renuntarea la solidaritate : facuta de creditori poate fi totala cand isi produce efectele
fata de toti debitorii ; sau partiala cand isi produce efectele doar fata de unul din
codebitori

OBLIGATII INDIVIZIBILE
Definitie: E acea obligatie cu pluralitate de subiecte al carei obiect nu e divizibil prin
natura sau ori prin conventia partilor.

Izvoarele indivizibilitatii:

Natura prestatiei ( obligatia de a pune la dispozitie un lucru determinat, obligatia de a Nu

face)
Vointa partilor: manifestarea de vointa a partilor prin care se creaza indivizibilitatea

Indivizibilitate activa e de regula naturala si se produce cand creditorul moare si ca

urmare a mortii creditorii devenind mai multi mostenitori
-Fiecare din creditori poate cere debitorului executarea in intregime a prestatiei ce produce
efecte in beneficiul tuturor creditorilor
-Punerea in intarzierea sau intreruperea prescriptiei efectuata de unul din creditori profita
tuturor
-Remiterea de datorie, darea in plata, cesiunea de creanta si novatia facuta de unul din
creditori e inopozabila celorlalti creditori
Indivizibilitate pasiva
-Fiecare codebitor poate fi obligat sa execute intrega prestatie datorata

-Punerea in intarziere a unui codebitor sau intreruperea prescriptiei produce efecte fata de toti
ceilalti debitori
-Daca s-a stipulat o clauza penala, plata poate fi ceruta de la debitorul in culpa sau ceilalti in
proportie cu cota lor parte

OBLIGATIILE IN SOLIDUM
Spre deosebire de obligatiile solidare, la obligatia in solidum debitorul are dreptul de a
pretinde in regres intreaga datorie nu doar partea codebitorilor.
TRASATURI DEFINITORII:
-

Izvorasc din lege fie din acte juridice

Desi implica o pluralitate de debitori nu fac parte din categoria obligatiilor divizibile
si nici indivizibile
Fiecare codebitor raspunde fata de creditor ptr plata intregii datorii
Datoria nu se imparte intre cel obligat in solidum si cel care a cauzat fapta prin fapta
prorpie
Debitorul tinut in solidum are drept de regres impotriva celuilalt debitor pentru plata
efectuata creditorului.
CIRCULATIA OBLIGATIILOR
Acele modificari care nu produc stingerea obligatiei ci numai transmiterea sau
transformarea ei.
Transmiterea obligatiei: Prin acte intre vii reprezinta acea operatie juridica in
temeiul careia, prin acordul partilor ,creanta se transmite de la o persoana la alta.
Transmiterea se face prin:
Cesiunea de creanta
Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei
Poprirea
Transformarea obligatiei: Operatia juridica prin intermediul careia, prin acordul
partilor, se schimba elementele raportului obligational: Subiect, Obiect, Cauza
Transformarea se face prin:

Latura pasiva a raportului obligational se poate realiza direct prin:

Cesiune de datorie
Indirect prin:
Novatie( schimbarea debitorului)
Delegatia perfecta
Stipulatia pentru altul

CESIUNEA DE CREANTA art 1391-1398 Cod Civil

Si art. 1402-1404 Cod Civil
Definitie: Operatiunea juridica prin care o parte numita CREDITOR CEDENT, transmite
cu titlu oneros sau gratuit, creanta pe care o are asupra unui tert numit DEBITOR
CEDAT, celeilalte parti numite CREDITOR CESIONAR
CONDITII:
DE FOND:

E un contract, deci trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate a contr.

DE FORMA:
Cesionarii trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina
Nu e necesar acceptul debitorului cedat
Orice creanta poate forma obiectul cesiunii mai putin: salariu, pensia de intretinere,
pensiile alimentare, alte cesiuni cu caracter personal.

FORMALITATI CERUTE PTR. OPOZABILITATEA CESIUNII FATA DE TERTI:

Notificarea:
-

Nu se notifica actul cesiunii ci faptul cesiunii

Scopul notificarii e de a face cunoscut debitorului ca creanta are un nou beneficiar
Notificarea e o copie a conventiei
In cazul in care exista mai multi debitori, notificarea trebuie facuta tuturor

Acceptarea:
-

Nu e necesara din partea debitorului are doar valoare de luare la cunostiinta

Daca se face sub semnatura privata e opozabila doar debitorului nu si celorlalti terti
Daca se face cu procura autentica e opozabila si tertilor

EFECTELE CESIUNII DE CREANTA:

Efectul general e de transmitere al dreptului de creanta

EFECTE SPECIALE
Cesiunea se transmite doar cu valoarea ei nominala
Intre parti cesiunea de creanta transfera dreptul de creanta din patrimoniul
creditorului cedent in patrimoniul creditorului cesionar
Cesionarul NU dobandeste beneficiul suspendarii curgerii prescripitie care e inerent
creditorului
Debitorul cedat poate opune toate exceptiile pe care le putea invoca impotrva
cedentului
Fata de terti: cesiunea poate produce efecte fata de terti doar din momentul
notificarii prin intermediul executorului judecatoresc sau din momentul acceptarii
debitorului cedat prin inscris autentic. Pana atunci produce efecte doar intre parti,
succesorii universali si cu titlu universal ai acestora.
Pana la implinirea formalitatilor de publicitate creditorii chirografari sunt considerati
terti.
Obligatia de garantie:
Daca cesiunea se face cu titlu oneros echivaleaza cu o vanzare a drepturilor . Garantia
poate fi legala sau conventionala
GARANTIA LEGALA : garantia cedentului ca pana la data cedarii nu a intervenit
nici o cauza de stingere a datoriei. Cedentul raspunde insa de solvabilitatea
debitorului.
GARANTIA CONVENTIONALA: stabilita de parti
Cauze de agravare: cedentul se obliga sa garanteze solvabilitatea debitorului cedat
Cauze de limitare: cedentul sa fie descarcat de orice obligatie de garantie , cedentul
nu raspunde de existenta creantei ca obiect al cesiunii.

CARACTERELE JURIDICE ALE CESIUNII DE CREANTA:

-Cand are loc cu titlu oneros e o vanzare a drepturilor si se constituie ca un contract sinalagmatic
-Cand are loc cu titlu gratuit are valoare de donatie si trebuie constituita ca donatia

RETRACTUL LITIGIOS
Reprezinta facultatea pe care o detine cel in contra caruia un drept litigios a fost cedat, de a
se subroga in dreptul cesionarului, platindu-i pretul cesiunii si celelalte accesorii prevazute
de art. 1402 Cod Civil

CONDITII:

Sa existe un proces inceput dar neterminat asupra fondului dreptului

Cesiunea sa fie facuta cu titlu oneros
Manifestarea de vointa de a exercita retractul litigios trebuie sa fie insotita de faptul
material al platii pretului real al cesiunii cu dobanzile aferente din ziua platii si a
cheltuielilor facute de cesionar
Retractul litigios sa fie executat in fata instantei sau pe cale extrajudiciara printr-o
notificare transmisa cesionarului prin executorul judecatoresc.

EFECTELE RETRACTULUI LITIGIOS:

Desfiintarea retroactiva a cesiunii de creanta litigioase

Fata de cedent si cesionar nu produce nici un efect intre ei continuand sa-si
produca efectele
Fata de retractant, cedentul nu are nici o actiune pt. Plata pretului cesiunii
SUBROGATIA IN DREPTURILE CREDITORULUI PRIN PLATA
CREANTEI art. 1106-1109 Cod Civil

Acea modalitate de transmitere, in baza legii sau a vointei partilor, a unui drept de creanta
insotit de toate garantiile si accesoriile sale, de catre partile unui raport obligational catre o
terta persoana care prin plata care o face catre creditorul initial ia locul acestuia
***Plata facuta prin subrogare nu e facuta de debitor , ci de un tert care stinge obligatia
fata de creditorul platit si ia locul acestuia .
FELURILE SUBROGATIEI:
Subrogatia legala: Opereaza in virtutea legii
-Subrogatia in folosul celui care fiind el insusi creditor, plateste altui creditor ce are preferinta
-Subrogatia in folosul aceluia care, dobandind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil e
ipotecat
-Subrogatia in folosul aceluia care fiind obligat cu altii sau ptr altii la plata datoriei, are interes a
o desface
-Subrogatia in folosul mostenitorului sub beneficiu de inventa, care a platit din propriul sau
patrimoniu datoriile succesiunii

Subrogatia conventionala: Isi are izvorul in acordul de vointa intre tertul care plateste si
creditorul platit sau debitorul obligatiei.
Subrogatia consimtita de creditor: -se face de creditor fara a fi necesar acordul debitorului
-subrogatia trebuie sa fie concomitenta cu plata
-pentru ca subrogatia sa fie opozabila si tertilor e necesara data certa a creantei eliberata de
creditor.
Subrogatia consimtita de debitor: actul de imprumut si chitanta de plata sa se faca in forma
autentica iar in actul de imprumut sa se prevada expres suma ce se imprumuta ptr a plati datoria
-in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de tertul care il
subroga
EFECTELE SUBROGATIEI
-

Efectul principal e acela ca subrogatul ia locul creditorului platit, dobandind toate

drepturile si actiunile acestuia
Subrogatul va recupera de la debitor doar suma platita nu valoarea nominala a
creantei ( deosebirea principala de cesiunea de creanta!!!!!)
Daca subrogatul e codebitor solidar cu cel care a platit datoria , datoria va deveni
simpla
Pe langa actiunile creditorului platit, subrogantul are la indemana si actiuni proprii
intemenate pe gestiunea de afaceri...etc

EXCEPTII DE LA PRINCIPIUL CA PLATA POATE FI FACUTA DE ORICE

PERSOANA INTERESATA:
NU pot face plata:

In cazul obligatiilor intuituu personae, doar daca isi da acordul creditorul pentru ca
plata sa fie facuta de altcineva
Daca partile au convenit expres ca plata poate fi facuta doar de o anumita persoana
Minorul si alienatul mintal sau persoanele puse sub interdictie Nu au capacitate de
exercitiu, plata se face prin reprezentantul sau/ tutorele sau.

CONDITII SPECIALE PENTRU A PUTEA FACE PLATA IN CAZUL OBLIGATIEI DE

A DA:

In cazul obligatiei de a da plata trebuie facuta de proprietarul bunului

Daca plata s-a efectuat cu un bun apartinand altei persoane adevaratul proprietar va avea
la dispozitie actiunea in revendicare

PERSOANELE CARE POT PRIMI PLATA:

Creditorul , mostenitorii sai, mandatarul, uzufructuarul

Plata facuta altei persoane e valabila cand:

Creditorul o ratifica
Cand plata desi a fost facuta altei persoane a profitat creditorului ( plata facuta unui
creditor al creditorului)
Cand plata a fost facuta cu buna-credinta unui creditor aparent ( mostenitor aparent)
Plata a fost facuta unui reprezentant aparent al creditorului

OBIECTUL PLATII:
-

Creditorul nu poate fi silit sa primeasca alt lucru decat ceea ce i se datoreaza

Creditorul poate accepta si o alta prestatie dar obligatia in acest caz se stinge prin
darea in plata
In cazul obligatiei de a preda un bun cert debitorul nu se libereaza decat prin predarea
acelui bun
Cand obiectul obligatiei e de a da o cantitate de bunuri de gen, obligatia nu se stinge
caci GENERA NON PERUNT

INDIVIZIBILITATEA PLATII:
-

Creditorul nu poate fi silit in a primi doar o parte din datorie, fie datoria divizibila
chiar

Exceptii de la principiul indivizibilitatii:

-

Prin conventia partilor

Prin succesiune legala ( cand debitorul decedat lasa mai multi mostentitori)
Cand instanta acorda termene de gratie pentru a face plata datoriei
Cand datoria e platita de mai multi fidejusori si unul din ei invoca beneficiul de
diviziune
Purga ipotecii
Posesorul unei cambii, bilet de ordin sau cec nu poate refuza o plata partiala

DATA PLATII:
-

Plata trebuie facuta in momentul cand datoria a ajuns la scandenta, la termen

LOCUL PLATII:

Daca partile au convenit unde se va face plata, se va face unde au stabilit

Daca partile nu au convcenit plata se va face la domiciliul debitorului (plata fiind
cherabil)
Cand obiectul platii e un lucru cert si partile nu au stabilit unde sa se faca plata, se va
face unde se afla bunul.

*** Locul platii prezinta importanta deoarece asa se stabileste cine suporta
cheltuielile legate de transport. Se determina legea aplicabilain raport de drept
international.
In general cheltuielile sunt suportate de DEBITOR
In materia ofertei reale de plata si in contractul de vanzare cumparare sunt
suportate de CREDITOR.
PROBA PLATII:
-

Fiind un mijloc de executare a obligatiilor, plata e un act juridic si proba se va face

conform regulilor referitoare la proba actelor juridice
Sarcina probei revine celui care face o propunere in fata justitiei (de obicei cel care
pretinde ca a efectuat-o)
Remiterea voluntara a titlului original care e inscris sub semnatura privata facuta de
creditor debitorului , face sa se prezume absolut ca acesta a fost liberat prin plata
Remiterea voluntara a titlului original care e un inscris autentic sau o hotarare
judecatoreasca face sa se prezume relativ ca acesta a fost liberat prin plata sau prin
remitere de datorie

IMPUTATI A PLATII: conventionala si legala

Imputatia conventionala: prin acordul partilor sau prin vointa unei din parti
-Debitorul va putea sa faca imputatia platii astfel: daca unele obligatii sunt exigibile si altele nu
se vor plati cele exigibile, daca o obligatie e producatoare de dobanzi plata se imputa mai intai
asupra dobanzilor. Plata trebuie sa fie suficienta pentru a stinge intreaga datorie
Daca debitorul nu face imputatia platii atunci creditorul va preciza care plata e imputabila
Imputatia legala:
-

Imputatia se face datoriei scadente daca toate sunt scadente, cele mai vechi
Daca datoriile sunt scadente, celei mai oneroase

OFERTA REALA DE PLATA

Atunci cand creditorul refuza primirea unei plati valabile, legea pune la
dispozitia debitorului o procedura numita oferta reala de plata urmata de
consemnatiune.
CUPRINDE 3 ETAPE:
1. Oferta reala de plata facuta de debitor, creditorului, prin intermediul
execuorului judecatoresc
2. Consemnarea sumei de bani sau a lucrului la dispozitia creditorului atunci
cand acesta refuza plata
3. Validarea consemnarii de catre instanta de judecata printr-o hotarare definitiva
Opozitia la plata= interventia pe care o face cineva catre debitor de a nu
efectua plata fara prezenta sau consimtamantul sau. Sau debitorul ar putea fi
obligat sa faca plata din nou
Opozitia poate fi facuta de:
-

Un alt creditor al aceluiasi debitor

Creditorul care a pierdut titlul purtator sau i-a fost furat si afla ca debitorul e gata sa
faca plata celui care prezinta titlul
Creditorul creditorului (creditorul popritor)

DAUNELE COMINATORII
Definitie: Un mijloc juridic de a constrange debitorul la executarea unei obligatii de a face
ce nu e susceptibila de executare silita si presupune un fapt personal al debitorului.
-

Se acorda la cerere de instanta de judecata, constau in condamnarea debitorului la

plata unei sume de bani/ zi, saptamana, luna de intarziere pana la executarea
obligatiei in natura
NU reprezinta o plata ci o asigurare a executarii in natura a obligatiei

CARACTERUL JURIDIC AL DAUNELOR COMINATORII:

Reprezinta un mijloc de constrangere pecuniara

Au ca scop asigurarea executarii in natura a obligatiei
NU au caracter reformator
Au caracter provizoriu, instanta putandu-le modifica daca debitorul persista in
neexecutare

Partile pot stabili plafonul maxim al daunelor cominatorii

In cazul in care debitorul nu executa, executa cu intarzierea sau necorespunzator obligatia
atunci instanta va acorda despagubiri ( daune compensatorii)

CUPRIND STRICT SFERA OBLIGATIILOR DE A FACE si de A NU FACE

NU SE POT ACORDA DACA:

Obligatia consta in a da o suma de bani

Executarea in natura nu mai e posibila
E posibila executarea silita, directa
Refuzul debitorului de a executa obligatia in natura e ferm

AMENZILE COMINATORII NU se confunda cu daunele!!!!- art,580 Procedura

Civila
Sunt sanctiuni care se aplica de catre instanta de judecata prin incheierea irevocabila in
cazul in care obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alta persoana decat debitorul.
SE DEOSEBESC DE DAUNELE COMINATORII PRIN:

Amenzile se fac venit la bugetul statului, daunele se pot transforma in daune interese si
contribuie la refacerea prejudiciului
Amenzile reprezinta o institutie de drept procesual civil
Daunele reprezinta o institutie de drept civil
Cuantumul amenzilor e prevazut de lege 200.000-500.000 lei/zo de intarziere
Cuantumul daunelor se stabileste de instsanta de judecata in functie de puterea de
rezistenta a debitorului in neexecutarea de bunavoie a obligatiilor
Amenzile sunt supuse executarii silite
Daunele nu reprezinta titlu executoriu
GARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR
=Totalitate mijloacelor juridice, respectiv a drepturilor si actiunilor recunoscute de
lege sau nascute din acordul partilor prin a caror executare se asigura realizarea
dreptului de creanta.
Se realizeaza prin 2 categorii de mijloace juridice: generale / speciale
GARANTII GENERALE: - recunoscute tutuor creditorilor ( GAJUL GENERAL)
GARANTII SPECIALE: recunoscute numai unor creditori
Garantii personale ( fidejusiunea) Garantii reale: ipoteca, gajul, privilegiile reale

DREPTUL DE GAJ GENERAL AL CREDITORILOR:

Dreptul pe care il da legea creditorilor chirografari ca o garantie, potrivit caruia

debitorul raspunde de indeplinirea obligatiilor cu toate bunurile sale:
moblie/imobile/prezente si viitoare
CARACTERIZARE:
- Toti creditorii chirografari au o pozitie egala fata de patrimoniul debitorului
- Au dreptul de a lua masuri de conservare asupra bunurilor debitorului
- Au dreptul de a actiona pentru a inlatura neglijenta debitorului prin actiunea oblica
- Au dreptul de a actiona pentru a inlatura anumite acte frauduloase incheiate de
debitor prin actiunea pauliana
- Au dreptul de a proceda la executarea silita a bunurilor debitorului

MIJLOACE DE CONSERVARE A PATRIMONIULUI:

Cererea de punere de sechestru asigurator pe anumite bunuri ptr a evita distrugerea

sau ascunderea lui ( sechestrul judiciar asupra unui bun in legatura cu care are loc
judecata; sechestrul asigurator imobilizarea bunurilor mobile sau imobile, poprirea
asiguratorie: imobilizarea unor sume de bani)
Cererea de inscriptie sau trascriptie impobiliara ori de inscriere in CF a unui drept real
dobandit cand debitorul neglijeaza acest lucru
Dreptul de a cere separatia patrimoniului la moartea debitorului
Punerea de peceti pe bunurile debitorului si inventarierea lor
Dreptul de a introduce actiunea oblica, actiunea pauliana si actiunea in declarare a
simulatiei
Dreptul de a promova o actiune in plata creantei, de a cere anularea unei ipoteci ori
dreptul de a intenta actiunea in repetitiune.

ACTIUNEA OBLICA ( indirecta sau subrogatorie)

Definitie: Acel mijloc juridic prin care creditorii exercita drepturile si actiunile debitorului
sau atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa si le exercite.
****Creditorii exercita actiunea oblica in temeiul dreptului lor de gaj general
CONDITII:

Debitorul trebuie sa fie inactiv: sa refuze sau sa neglijeze intentarea actiunii

Creanta pe care o are creditorul sa cie certa, lichida si exigibila
Creditorul sa aiba un interes serios si legititm

EFECTELE ACTIUNII OBLICE:

Creditorul exercita actiunea oblica in NUMELE si in LOCUL debitorului. Prin urmare
creditorul nu are nici un drept fata de tertul parat.

Paratul actionat poate opune creditorului toate exceptiile si apararile pe care i le putea
opune debitorului
Actiunea e opozabila debitorului doar daca acesta fost introdus in proces
Creditorul poate sa pretinda doar valoarea integrala a dreptului debitorului
ACTIUNEA PAULIANA- art. 975 cod civil
Definitie: Acea actiune prin care creditorul poate cere desfiintarea pe cale
judecatoreasca a actelor juridice incheiate de debitor in vederea prejudicierii sale.
****Se intemeiaza tot pe dreptul de gaj general
Prejudicierea creditorilor se realizeaza prin incheierea de catre debitor a unor acte ce ii
maresc sau ii creaza o stare de insolvabilitate,
!!!! SE EXERCITA IN NUME PROPRIU
DOMENIU DE APLICARE:
-Se indreapta impotriva tertului cu care debitorul incheie actiunea, debitorul fiind in
genere insolvabil
-Natura tertului dobanditor e dubla: raspunderea e delictuala cand acesta a fost de reacredinta sau complice la frauda, iar daca e de buna credinta el e tinut de principiul ca
nimeni nu se poate imbogati pe nedrept in dauna altuia
-Prin actiune pauliana pot fi desfiintate orice acte judidice cu titlu oneros sau gratuit pot fi
atacate si hotararile judecatoresti definitive
-Se admite revocarea si in cazul drepturilor nenumarabile cum e cazul obligatiei de
intretinere
NU POT FI REVOCATE PE CALE DE ACTIUNE PAULIANA:
- Actele relative la drepturile nenumarabile sau cele exclusiv personale. Se poate
promova totusi actiune pauliana cand acestea au fost consimtite de debitor cu scopul
de a frauda creditorul ! trebuie dovedita complicitatea tertului.

Plata unei datorii exigibile- deoarece aceasta plata nu prejudiciaza pe creditori pentru
ca nu micsoreaza patrimoniul debitorului
Contractarea unei noi datorii- debitorul are dreptul de a-si administra patrimoniul.
Doar daca debitorul contracteaza noua obligatie si se intelege cu noul creditor sa
imparta prejudiciul dreptului celorlalti creditori.
CONDITIILE ACTIUNII PAULIENE:
Actul atacat sa fi creat un prejudiciu creditorului ( dovada insovabilitatii
revine creditorului exceptand cazul in care e in faliment sau in insolvabilitate
notorie)
Frauda debitorului consta in faptul ca debitorul a avut la cunostiinta rezultatul
pagubitor fata de creditor
Creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila, anterioara actului atacat
Complicitatea tertului dobanditor la drauda debitorului ( daca bunul a fost
instrainat unui subdobanditor trebuie demonstrata si frauda subdobanditorului)

EFECTELE ACTIUNII PAULIENE:

-daca e admisa actiunea pauliana, actul fraudulos va fi revocat
Fata de tertul dobanditor: actul va fi revocat
-daca prejudiciul e inferior valorii bunului, tertul poate pastra bunul oferind plata creantei, daca
acesta refuza poate sa faca oferta reala de plata urmata de consemnatiune
-daca tertul nu are interes sa despagubeasca va restitui bunul
-daca tertul a dobandit bunul cu titlu gratuit il va restitui
-daca l-a instrainat cu buna-credinta va plati valoarea lui ; daca l-a instrainat cu rea-credinta va
plati daune-interese
Fata de debitor: actul revocat continua sa ramana in fiinta si sa produca efecte in raport cu tertul
-Daca tertul a dobandit bunul cu titlu oneros va putea indrepta impotriva debitorului o actiune in
garantie prin care va putea obtine ce a platit creditorului . Daca a obtinut bunul cu titlu gratuit nu
beneficiaza de garantie.

Fata de ceilalti: deoarece e o actiune in nume propriu creditorul care a promovat actiunea
pauliana NU suporta concursul celorlalti creditori!!!!!!!
PRESCRIPTIA ACTIUNII PAULIENE:

Se prescrie in 30 de ani din ziua cand a fost facut actul fraudulos

In cazul revocarii renuntarii la mostenire se prescrie la 3 ani de la data actului de
renuntare.

ACTIUNEA PAULIANA vs SIMULATIE

-actiunea pauliana reglem de art 975 Cod Civil
-simulatia de 1175 cod civil
Domeniu de aplicare al actiunii pauliene e cel al dreptului si al actiunilor patrimoniale ale
debitorului
Domeniul de aplicare al simulatiei e cel al contractelor si actelor juridice unilaterale supuse
comunicarii incheiate de debitorul reclamantului
Prin actiunea pauliana se urmareste repararea prejudiciului creat de un act fraudulos
Prin simulatie se urmareste inlaturarea actului aparent.

FIDEJUSIUNEA
Definitie: E un contract prin care o persoana numita FIDEJUSOR se obliga sa plateasca
datoria debitorului daca acesta nu o va face la scadenta.
*** Obligatia fidejusorului se suprapune obligatiei debitorului
Fidejusiunea e de 3 feluri:
Fidejusiune conventionala : cand partile convin asupra necesitatii aducerii unui garant de catre
debitor.
Fidejusiunea legala: - reglementata in art 1675 Cod Civil
Cand prin lege debitorul e obligat sa aduca un fidejusor pentru garantarea obligatiei sale
Ex: uzufructuarul e obligat sa dea o cautiune ca se va folosi de bunul respectiv ca un bun
proprietar
Mostenitorul care a acceptat mostenirea sub beneficiul de inventar
Fidejusiunea judecatoreasca:
Cand intr-un litigiu, instanta dispune aducerea unei fidejusor
Ex: Pentru suspendarea executarii unei hotarari definitive supuse revizuirii recursului,

*** Indiferent de felul ei fidejusiunea are NATURA CONTRACTUALA

***Fidejusorul nu se poate obliga decat la de s-a obligat debitorul si nu poate garanta doar o
parte a obligatiei
CARACTERELE JURIDICE ALE FIDEJUSIUNII:

E un contract accesoriu fata de obligatia debitorului =>

Va urma soarta obligatiei principale
Nu poate fi mai oneroasa decat datoria debitorului
Fidejusiunea neterminata se intinde la toate accesoriile datoriei (dobanzi)
E un contract consensual
E un contract unilateral da nastere la obligatii doar in sarcina fidejusorului
E un contract cu titlu gratuit!!!!!! Fidejusorul neurmarind sa obtina un echivalent de
la creditorul cu care a incheiat conventia.

CONDITIILE PRIVIND FIDEJUSORUL:

sa aiba capacitate deplina de exercitiu
sa fie o persoana solvabila
sa aiba domiciliul in raza de competenta teritoriala a tribunalului unde trebuie
executata obligatia
Pot fi garantate: orice obligatii prezente sau viitoare in afara de cele naturale si cele
intuituu personae
EFECTELE FIDEJUSIUNII:
-

creditorul poate urmari direct pe fidejusor in cazul in care obligatia a ajuns la

scadenta si debitorul nu si-a executat-o

EXCEPTII ALE OBLIGATIEI DE FIDEJUSIUNE:

Beneficiul de discutiune: - trebuie sa se faca inainte de a se trece la dezbaterea in fond a
cauzei, inainte de declansarea procesului de catre creditor impotriva fidejusorului
Facultatea oferita de lege fidejusorului de a cere sa urmareasca intai bunurile debitorului
si daca nu va fi indestulat ,bunurile sale
-fidejusorul trebuie sa indice bunurile debitorului care pot fi urmarite si sa avanseze
cheltuielile necesare urmaririi acestora
-fidejusorul raspunde pentru toate daunele ce i se vor cauza creditorului prin urmarirea
debitorului principal

-bunurile trebuie sa se afle in raza teritoriala a tribunalului judetean unde trebuie sa se

faca plata
BENEFICIUL DE DISCUTIUNE NU SE POATE INVOCA DACA FIDEJUSORUL A
RENUNTAT LA ACEST DREPT SAU S-A OBLIGAT SOLIDAR CU DEBITORUL
NICI IN CAZUL FIDEJUSIUNII JUDECATORESTI
Efectele beneficiului de discutiune: amana urmarirea fidejusorului si reduce obligatia lui
in limita in care urmarirea debitorului principal a satisfacut creanta creditorului.
Beneficiu de diviziune:
Facultatea recunoscuta fidejusorului in cazul in care mai multi fidejusori garanteaza
pentru aceeasi datorie
-NU poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el
-insolvabilitatea unui cofidejusor va fi suportata de ceilalti cofidejusori cu exceptiile:
cand creditorul a divizat urmarirea prin vointa sa, cand unul sau toti fidejusorii au devenit
insovabili.

Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal:

-daca fidejusorul a platit datoria debitorului cu sau fata stiinta acestuia, are drept de
regres impotriva lui ptr a obtine restituirea prestatiei
-temeiul regresului e subrogatia legala in drepturile creditorului platit, mandatul sau
gestiunea de afaceri
-daca fidejusorul a garantat mai multi debitori solidari va putea recupera ce a platit de la
oricare dintre ei
FIDEJUSORUL PIERDE DREPTUL DE REGRES CAND:
-daca a platit fara sa fi ffost urmarit si fara sa-l fi instiintat pe debitor iar acesta dovedeste
ca a avut mijloace de stingere a datoriei ( in acest caz poate cere ce a platit de la creditor)
-daca nu l-a instiintat pe debitor de efectuarea platii iar acesta a platit si el
Raporturile dintre fidejusori:
-daca mai multi fidejusori au garantat acelasi debitor, fidejusorul care a platit are o actiune in
regres divizibila impotriva celorlalti fidejusori cand:

fidejusorul care a platit a fost urmarit in judecata de creditor

cand debitorul e in faliment sau in insolvabilitate
cand debitorul s-a indatorat sa il elibereze de datorie intr-un anumit termen care a expirat
cand datoria principala a ajuns la scadenta
daca unul dintre fidejusori a platit mai mult decat partea lui are drept sa se intoarca
impotriva celorlalti fidejusori cu recurs

STINGEREA FIDEJUSIUNII
Direct: - independent de soarta obligatiei principale
-remiterea de fidejusiune
-confuzia intervenita intre patrimoniul creditorului si al fidejusorului
Compensatia opusa de fidejusor creditorului
Indirect: atunci cand alta persoana , NU debitorul, face plata . Novatia si prescriptia sting si ele
fidejusiunea.

GARANTII REALE

CONTRACTUL DE GAJ - art.1685-1696 Cod Civil

E contractul prin care debitorul remite creditorului sau unui tert un bun mobil corporal
sau incorporal in vederea garantarii executarii unei obligatii.
Cunoaste 2 forme: cu deposedare
Fara deposedare
Gaj conventional: cand partile convin la necesitatea constituirii gajului
Gaj legal: cand legea obliga anumite persoane sa constituie un gaj ( Legea 22/1969)
Gaj judecatoresc: instanta dispune instituirea sa ( ex: cautiunea ptr executie vremelnica)

CARACTERELE CONTRACTULUI DE GAJ:

e un contract accesoriu, presupune existenta unei obligatii principale
Gajul cu deposedare e un contract real deoarece presupune remiterea bunului
Gajul fara deposedare e un contract unilatral, da nastere doar in sarcina creditorului

 E un contract indivizibil deoarece bunul mobil e afectat in intregime de garantarea

datoriei
E un contract formalist inscrisul trebuie notificat debitorului creantei
E un contract constitutiv de drepturi: se constituie prin el dreptul de gaj

CONDITII DE VALIDITATE A DREPTULUI DE GAJ:

Debitorul sa aiba capacitate deplina de exercitiu si sa fie proprietarul bunului gajat

Obliectul gajului il pot constitui numai bunurile mobile, corporale sau incorporale ,care
se afla in circuitul civil
Pentru a se putea asigura opozabilitatea gajul trebuie constatat printr-un inscris de regula
sub semnatura privata; daca obiectul gajului e un bun mobil incorporal ( o creanta)
intocmirea unui inscris e obligatorie
Gajul asupra actiunilor , partilor sociale si obligatiilor nominale ale societatilor
comericale se face prin transfer de inscris in registrele societatii.

EFECTELE GAJULUI:

Dreptul de retentie: creditorul poate refuza restituirea bunului

Dreptul de urmarire: creditorul poate revendica bunul gajat in mana oricui s-ar afla
Dreptul de preferinta: da posibilitatea creditorului de a fi platit cu prioritate din pretul
bunului gajat

Daca debitorul nu-si plateste datoria creditorul are urmatoarele drepturi:

-poate cere instantei sa aprobe sa retina lucrul pe baza unei expertize judiciare de exprimare a
valorii lucrului
-Poate cere vanzarea la licitatie a lucrului si apoi va fi platit cu preferinta

STINGEREA GAJULUI:
Pe cale accesorie: ca si consecinta a stingerii obligatiei principale
Pe cale principala: independent de obligatia principala prin modurile de stingere a obligatiilor
in general (renuntarea creditorului la garantie, pieirea bunului in caz de forta majora)
IPOTECA art. 1746-1814 Cod Civil
Definitie: e o garantie reala imobiliara ce nu comporta deposedare

E dreptul real accesoriu care are ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei
persoane, fara deposedare, care confera dreptul creditorului ipotecar de a urmari bunul in
stapanirea oricui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditor din pretul
acelui bun,
CARACTERELE GENERALE ALE IPOTECII:

E un drept real asupra unui bun imobil care confera 2 atribute: CEL AL URMARIRII si
CEL AL PREFERINTEI
E o garantie imobiliara doar bunurile imobile din circuitul civil
E o garantie specializata implica consemnarea ad validitatem in cuprinsul actului
constitutiv de ipoteca a 3 operatiuni: indicarea naturii si situatiei a fiecarui imobil afectat
garantiei ipotecare , precizarea in act a sumei pentru care e constituita ipoteca, stabilirea
cauzei obligatiei garantate
***Ipoteca e indivizibila, imobilul fiind afectat in intregimea lui

Ipoteca conventionala: Ia nastere din vointa partilor

Ipoteca legala: Ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii ( Legea 22/1969)
CONDITII DE FOND:
1. Cel ce constituie ipoteca sa aiba capacitate deplina de exercitiu
2. Cel ce constituie ipoteca sa aiba calitatea de proprietar al imobilului
3. Daca cel care constituie ipoteca nu e proprietar se va anula ipoteca dar nu se va stinge
CONDITII DE FORMA:
1. E un contract solemn valabil incheiat doar in forma autentica AD VALIDITATEM
2. Ipoteca nu e valabila daca nu se specifica imobilul asupra caruia a fost constituita
3. Formele de publicitate tin de opozabilitatea fata de terti
PUBLICITATEA IPOTECII:

Se realizeaza prin inscrierea acesteia in registrul de inscriptii sau dupa caz in CF-ul
imobilului tinut de judecatoria din raza teritoriala in care se afla imobilul
Prin inscriere devine opozabila fata de terti
Data inscrierii confera rangul de preferinta intre creditori

FORMALITATILE INSCRIERII IPOTECII CONVENTIONALE:

Partile sau mandatarii acestora cu procura autentica se prezinta la judecatorie cu actul

autentic de constituire a ipotecii

Judecatorul dupa ce verifica actul dispune inscrierea ipotecii

Nerespectarea formalitatilor e sanctionata cu nulitatea inscrierii
Inscrierea conserva dreptul de ipoteca 15 ani de la data inregistrarii dupa care se perima

FORMALITATILE INSCRIERII IPOTECII LEGALE:

Nu e necesara prezenta ambelor parti

Nu se perima inscrierea iar in caz de reinnoire legea cere sa se faca in cel mult un an de la
data de la care a incetat cauza care a determinat-o

RADIERE SI REDUCEREA INSCRIPTIILOR IPOTECARE:

Daca plata a fost achitata in intregime inscriptia ipotecii trebuie stearsa iar daca plata a fost
facuta partial inscriptia trebuie restransa
Radierea si reducerea se realizeaza prin intelegerea partilor ptrintr-o mentiune in registrul unde a
fost inregistrata
EFECTELE IPOTECII:
Efectele fata de debitor: debitorul pastreaza imobilul ipotecat si toate atributele dreptului de
proprietate ( posesia, folosinta si dispozita juridica) il poate instraina dar transmite catre
dobanditor toate sarcinile reale
Dreptul de instrainare inceteaza cand creditorul a procedat la transcrierea comandamentului
Efecte fata de creditor: dreptul de urmarire si dreptul de preferinta
Daca bunul a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica dreptul de preferinta se stramuta
asupra despagubirilor.
Efectele fata de tertii dobanditori:
Daca bunul a fost instrainat tertul poate :

Opune creditorului anumite exceptii: stingerea datoriei, nulitatatea actului de ipoteca,

nulitatea inscriptiei
Tertul poate plati datoria debitorului
Poate recurge la purga ipotecii
Poate abandona imobilul inmana creditorului caz in care urmarirea se va face fara
participarea sa
Tertul poate lasa procedura executarii silite sa-si urmeze cursul impotriva sa

TRANSMISIUNEA IPOTECII:
Dreptul de ipoteca se poate transmite prin acte juridice odata cu creanta sau separat de aceasta

-cesiunea ipotecii se face in folosul altui creditor sau in favoarea imobilului ipotecat
-transmiterea ipotecii sepoate face si prin renuntare de urmarire sau preferinta( cea din urma nu
are nici o utilitate)
STINGEREA IPOTECII:
Pe cale accesorie: ca urmare a stingerii obligatiei garantate
Pe cale principala: renuntarea la ipoteca, purga obtinuta de tertul dobanditor
Anularea actului constitutiv al ipotecii, confuziune, pieirea imobilului, exproprierea imobilului

DREPTUL DE RETENTIE
Definitie: Acel drept real ce confera creditorului, posibilitatea de a retine un bun in
stapanirea sa si de a refuza restituirea lui pana cand debitorul sau va plati datoria.
Obiectul dreptului de retentie il constituie orice bun mobil sau imobil ce poate face obiectul
dreptului de proprietate privata
*** e o masura de asigurare a executarii obligatiei principale
CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE RETENTIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Dobandirea si exercitarea dreptului de retentie e justificata de calitatea de creditor

E un drept real imperfect care da nastere la dreptul de urmarire si dreptul de preferinta
Are opozabilitate erga omnes
E indivizibil prin natura sa
Confera titularului o detentie materiala nu si posesia bunului
Are caracter accesoriu
Funcioneaza atata timp cat bunul se afla in detentia retentorului

APLICATII: contractul de vanzare-cumparare, contractul de locatiune, contractul de depozit,

gestiunea de afaceri, mandatul , constructorul pe terenul altuia,

CONDITIILE DREPTULUI DE RETENTIE:

Sa existe o comexiune intre datoria detinatorului lucrului si lucrul care se tinde a se retine
Creanta retentorului sa fie certa, lichida si exigibila
Lucrul sa fie un bun mobil corporal, imobil aflat in detentia rententorului

NATURA JURIDICA A DREPTULUI DE RETENTIE

Majoritatea autorilor il considera un drept real imperfect

E indivizibil, e o garantie pasiva

EFECTELE DREPTULUI DE RETENTIE:

-Facultatea pe care o dobandeste creditorul aflat in posesia bunului de a refuza restituirea bunului
pana la plata integrala a creantei
-Nu confera retentorului drept de preferinta nici drept de a se folosi de bun
-Retentorul NU poate invoca UZUCAPIUNEA
-Inceteaza prin predarea lucrului de buna voie

STINGEREA OBLIGATIILOR

Acestea sunt: Plata, novatia, remiterea voluntara, compensatia, confuziunea, pieirea

lucrului, anularea, rezolutiunea, prescripitia.

COMPENSATIA- art. 1143-1153 Cod. Civil

E un mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceeasi natura existente intre doua
persoane astfel incat fiecare e concomitent creditorul si debitorul celeilalte.
E utila ambelor parti deoarece: reprezinta un mod simplificat de executare a obligatiilor
evitandu-se plata dubla
COMPENSATIA LEGALA: - cand opereaza in puterea legii chiar si cand partile nu ar sti nimic
despre asta
-cele doua datorii se sting reciproc in momentul in care ele se gasesc existand deodata si pana la
concurenta cotitatilor respective
CONDITIILE COMPENSATIEI LEGALE

Obligatiiile sa fie reciproce si intre aceleasi persoane

Creantele sa aiba ca obiect bani sau bunuri fungibile de aceeasi natura
Creantele sa fiec certe, lichide si exigibile
Cu toate ca opereaza automat nu se poate trece peste vointa partilor, poate fi desfiintata
daca partile au facut acte incompativile cu stingerea prin compensatie ( ex: acceptarea de
catre una din parti a platii facuta de cealalta parte)

EFECTE: - stinge obligatia la fel ca si plata

-

Stinge si accesoriile si garantiile obligatiei

COMPENSATIA CONVENTIONALA:
-

Opereaza prin acordul de vointa al partilor

Se recurge la ea cand nu se intrunesc conditiile pentru compensatia legala
Se va produce de la data de la care s-a incheiat conventia intre parti privind
compensatia

COMPENSATIA JUDECATOREASCA:
-

Opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti definifive

Opereaza cand creditorul cheama in judecata pe debitori iar acesta la randul sau
formuleaza o cerere reconventionala

RENUNTAREA LA COMPENSATIE: partile pot renunta la efectele compensatiei implinite

Daca una din parti plateste in deplina cunostiinta de cauza o datorie compensata, e in drept sa
pretinda plata de la debitor.

CONFUZIUNEA art. 1154 Cod Civil

E modul de stingere a unei obligatii care consta in intrunirea in aceeasi persoana a calitatii
de debitor cat si a calitatii de creditor in cadrul aceluiasi raport obligational
EFECTE:
-

Stinge datoria cum ar stinge-o plata

Se produce fara sa existe nici o prestatie
Stinge si accesoriile si garantiile obligatiei
Cand opereaza in persoana fidejusorului stinge doar obligatia accesorie

DAREA IN PLATA
Operatia juridica prin care debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatia decat
aceea la care era obligat la incheierea raportului juridic obligational
*** SE FACE NUMAI CU ACORDUL CREDITORULUI

EFECTE:
-Stinge obligatia cu toate garantiile si accesoriile ei

REMITEREA DE DATORIE:
E un mod voluntar de stingere a obligatiilor care consta in renuntarea cu titlu gratuit de
catre creditor la valorificarea creantei pe care o are fata de debiorul sau
Se poate face prin acte de mortis causa ( testament) in acest caz debitorul poate accepta sau nu

CONDITIILE REMITERII DE DATORIE

-

Apare ca un contract cu titlu gratuit, se supune regulilor donatiei

Nu are valoare daca nu a fost acceptata de debitor

PROBA REMITERII DE DATORIE:

-

Fiind un contract e supusa regulilor privind proba actelor juridice

Creditorul poate elibera pe debitor printr-o chitanta fictiva prin care recunoaste faptul
platii
Cand creditorul inmaneaza voluntar titlul original al creantei sale debitorului

EFECTELE:
-

Stinge obligatia principala cu toate accesoriile si garantiile

Remiterea de datorie facuta fidejusorului NU elibereaza debitorul principal

IMPOSIBILITATEA FORTUITA DE EXECUTARE:

Obligatia se poate stinge si prin faptul ca executarea nu mai e posivila datorita cazului
fortuit sau fortei majore independent de culpa debitorului
NU SE APLICA OBLIGATIEI DE A DA BUNURI GENERICE ( genera non perunt)
CONDITII:
-

Pierirea lucrului sa fie independenta de orice culpa a debitorului

Pieirea sa se fi produs inainte de punerea in intarziere a debitorului

EFECTE: Stingfe obligatia impreuna cu accesoriile si garantiile sale cu exceptia in care

debitorul si-a asumat raspunderea ptr cazul fortuit sau forta majora
-

Proba imposibilitatii revine debitorului

Cand imposibilitatea e temporara debitorul va fi obligat sa o execute cand va fi
posibila