Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manual Gimnastica PDF

    Uploaded by

    Dragos Ionut
    20 views232 pages

    Original Title

    manual_gimnastica.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    20 views232 pages

    Manual Gimnastica PDF

    Uploaded by

    Dragos Ionut

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 232
    CAPITOLUL I PROCESUL CONSTITUIRI GIMNASTICIL Originile gimnasticii se pierd undeva in negura vremurilor, evolutia acesteia find strans legata de evolujia omenirii, Exercijiile de gimnasticd erau folosite pentru mentinerea sanatatii, dar si pentru cresterea capacitatii indivizilor pentru munca apirare si pentru viafi. Marturi ale practicdrii exercitilor fizice chiar din antichitate sunt obiectele,inscripfiile, desencle, documentele si basoreliefurile descoperite in i pe vechile monumenteistorice gi morminte ale uno conducitri de seam’. La egipteni, exercitile fizice ummireau in egala masurii dezvoltarea fore’ si rezistent in strinsé legitura cu muzica si dansul, fiind considerate cele mai vechi forme de manifestare ale spiritului uman, Altfel, pe monumentul mormantului lui Roti, mare conducator de osti al Egiptulu, ined se pot vedea grupuri de tinere fete care danseaza si exceuti, printre alte migcari, podul si raistumarea in doi, migcari care constituiau un ‘numa de spectacol_menit si distreze nobilimea acelor vremur. © alti civitizayie interesati in practicarea exercitiilor fizice a fost cea hindus Preocuparea hindusilor pentru practicarea exercifilor fizice este evident in ,Cartea Sint”, cunoscut uub numele de ,,Vedele” (dateaza din secolul IV_ie.n.), carte care cuprinde poeme cu continut religios,filoz si mora, dar in care sunt recomandate si 0 setie de exerci de gimnasticd respiratorie. Ciro vechime atestati de peste 2000 de ani, in India a apdrut sisemul Yoga, sistem complex cu un bogat continut de miseati side indicatii referitoare la alimentatie, igiend tc, Importanta practicdti exercifillor fizioe a fost subliniat si de filozoful chinez Confucius (551 ~ 479 jem), care considera c& exerctilefizice trebuie incluse in ,,cele yase arte care stau la baza educatiei: muzica, ceremonialul, aritmetica, caligrafa, scrima si arta de a ‘conduce canul, Astfl, se evideniiaz faptul ci in China anticd se acorda o important majorit eductiei, care, de fapt, era un privilegiu al clase aristocrat, de altfel ca sila egipteni ‘si hindugi. fn jurul anilor 2690 ic.n,, in timpul domniei lui Hoan-Ti, intemeietorul celei CAPITOLUL 1 PROCESUL CONSTITUIRII GIMNASTICIL Originile gimnasticii se pierd undeva in negura vremurilor, evolutia acesteia fiind strins legati de evolutia omenitii, Exercifiile de gimnastic’ erau folosite pentru ‘mentinerea sanatatii, dar si pentru cresterea capacitay apirare si pentru vial. Marturii ale practicdrii exerctilor fizice chiar din antichitate sunt obiectele, inscriptile, desenele, documentele gi basoreliefurile descoperite in si pe ‘vechile monumente istorice si morminte ale unor conducatori de seam. La egipteni, exercitille fizice urmareau in egala masura dezvoltarea forte si rezistentei in strins legaturd cu muzica si dansul, iind considerate cele mai vechi forme cde manifestare ale spiritului uman, Altfel, pe monumental monnantului lui Roti, mare conducdtor de osti al Egiptului, inca se pot vedea grupuri de tinere fete care danseaza si ‘executi, printe alte migedri, podul si ristumarea in doi, migcdri care constituiau un numér de spectacol menit si distreze nobilimea acelor vremur. alts civilizajie interesati in practicarea exercifilor fizice a fost cea hindusd Preocuparea hindusilor pentru practicarea exercitilor fizice este evidenpiat in. ,Cartea Sfiintd”, cunoscuta si sub numele de, Vedele” (dateava din secolul IV ie), carte care cuprinde poeme cu eonfinut religios,filozofic si: moral, darin care sunt recomandate si 0 serie de exerci de ginmasticd respiratorie, Cu o vechime atestatii de peste 2000 de ani, in. India a aparut sistemul Yoga, sistem complex cu un bogat continut de miscari si de indicat referitoare la alimentati,igiend tc. Lmportanta practic exerctilor fizive a fost subliniatl si de filazoful chines, Confucius (651 — 479 en), care considera cd exerctile fizice trebuie incluse in cele save arte ” care stau fa baza edueafiei: muzica, ceremonialul, aritmetica, caligrafia, scrima si arta de a cconduce canul, Astfel, se evidentiazt faptul c& in China antic se acorda o important majord educate, care, de fap, era un privilegiu al clase aristocrat, de altfl a ga egipten ‘si hindugi. in jurul anilor 2690 i.e.n,, in timpul domniei lui Hoan-Ti, intemeietonul celei indivizilor pentru munca, dintéi dinastii chineze, medicul Kong-Fu a creat un sistem de exereitii de git ‘medicala: recomandat ca mijloc de aparare a organismului impotriva imbolnavirilor. Medicul Kong-Fu pomea de la premisa ca bolile sunt determinate de congest siparalizarea nor anumite organe. Pentru inlaturarea acestor efecte, Kong-Fu pr serie de migcdsi ce puteau fi executate in strinsa legaturt cu diferite proce respiratic, din stind, asezat, culcat facial sau culeat dorsal. Prin combinarea di poziti si miseari de respiratie, Kong-Fu propunea exerctii pentru prevenirea si vir anumitor afécfiuni si boli cum ar fi: durerle musculare si articulare, obezitatca, altele, Exercitiile fizice erau practicate si de grecii antici. in comparatie cu ¢ popoare antice, grecii acordau cea mai mare importanfi exercitillor fizice, « imtegrantd a educatiei cetafenesti, Sistemul educativ preconizat de grecii ant ca scop atat dezvoltarea trupului, eat si dezvoltarea mintii, Acestia oficiau ir zeilor ceremonii si sexbar publice insofite de jocuri, intreveri de gimnasticd, pugilistice, lupte de tauri etc. Cuvantul .gymnastica” a fost creat de greci (provine de la cuvan -gymnos" = gol, stiut fiind faptul c& in Grecia antica toate exercitile se practi imbricdminte), pentru a desemna totalitatea exercitiilor fizice practicate in mentinerii si intarrii sanatati si pentru infrumusetarea viefii spirituale, Era fo si termenul ,gymnasion” = termen care definea institutie publicd de inv. deschisé tuturor cetaenilor, unde acestia erau instruiti atét din punct de vedere si imelectual. Conceptia greacd cu privire la exercifile fizice a evoluat in wei igienica, militara si armonioasi. Conceptia igienici determineti de practicarea gimmasticii a fost evide iedieii celebri ai acelor vremuri (Chiron, Esculap, Pitagora, Ikkos ete.), cat recomandari referitoare la igiena alimentatici, indicdnd bai, unguente si exere pentru intefinerea ssnatati, Hipocrate, cel mai mare medic al Greciei antice, © parintele medicinii, sustinea c& pentru intrefinerea stinatii trebuie s&i se plistreze un echilibru intr alimentatie si practicarea exerctilor corporal. Herodicus din Selembria, considerat pirintele gimnasticii terapeutice, asocia exercitiile de gimnastics cu regimul alimentar si masajul si susfinea ca acestea trebuie predate de oameni cu pregitire stiintificd, pe care i-a numit gimnasti — profesori specializati in predarea exercifiilor fizice si cunoscatori ai corpului omenesc. Galen considera c& gimnastica este un mijloc de pastrare a sindtifi, find considerati drept o ramuri a igienei si implicit a medicinii, Printre numeroasele lueréri de medicind semnate de Galen, trei se referd direct la exereitile fizice: Jocul eu ‘mingea”,,Stiina igienei si ,Trasybul”,fiind si autorul primei clasificari a exercitilor fizice: jocuri gimnice gi munci naturale (aratl,tiierea lemnelor,caratul apei et.) Filostrat din Lemnos in lucrarea sa ,,Despre gimnastica” sublinia importanta cunostintelorstintfice de medicina si pedagogie in pregitirea gimnastior (profesorilor) care urmau si predea exercitile de gimnastica. Concepria mititard avea ta baz ideca practicarii exercitilor fizice in vederea pregitirii pentru rizboi, La grecii antici, spartanii au fost reprezentangii_ acestei concept Jn Sparta, preocuparea pentru pregitirea populatiei pentru rizboi incepea chiar de Ja nasterea copiilor, mergindu-se pe concepfia cA noii ndscuti apartin statului si mu familiei. Astfel, copii cu o constituie fizied slaba erau lésati sé piard, iar cei mai robusti rau lisaj in grija parintilor pentru a fi crescuti in conformitate cu principiile i cerintele statului, pana la varsta de 6 ani, iar de la 7-18 ani statul le asigura tuturor baiefilor 0 pregitire fizici general, in vederea cresterii rezistentei fizice, obisnuirea cu 0 via aspra i 0 disciplina severé specific militar’, Dupi 18 ani, baietii treceau in sindul x€febilor”, folositi in scopuri militare inteme, iar dupa doi ani deveneau adevatrati militar: cu drepturi de participare la diverse acfiuni militare, De la varsta de 30 ani, aveaul Voie s& se clsitoreascd cu scopul de a face copii pentru a-i pune in slujba statului. | Concepria idealului armonic « fost determinati de preocuparea, in special locuitorilor Atenei, pentrr atingerea perfecfiunii umane, la baza clieia se alle frumusetea si ammonia, Printre filozofii atenieni ai conceptiei despre educatie s-au numarat Platon Aristotel. in viziunea lui Platon, educafia reprezenta cea dintdi sarcina a statului si trebu realizati de la nastere si pani la varsta barbatiei. Platon acorda o importanja majora gimnasticii, ca factor al educatiei integral subliniind e& dupa muzica, tineretul trebuie sa fie educat prin gimmastica, prin muzic se educ’ inteligenta, iar prin gimnastics curajul, De asemenea, Platon mai sustinea « gimnastica nu trebuie si aibé in vedere numai sAnatatea, ci si dezvolte, in acelayitimy forta si frumusefea, pentru a-] apropia pe om de perfectiune. Arisiotel, recunoscut de posteritate ca un mare savant, filozof’ si pedago; considera ci gimnastica, gramatica, muzica si desenul trebuie si constituie par integrante si obligatorii ale educatiei. Dupa opinia sa, educatia compului trebuie realiza inaintea spiritului, formarea deprinderilor precedéind dezvoltarea rafiunii, Pe langa aceste aspecte, in Egipt, in Grecia si in Roma antica, existe numerosi oameni care practicau gimnastica si sub forma exerctiile acrobatice, dansului pe fiénghie ete, Aceste obiceiuri s-au rispandit si au avut influenfe si asupr locuitorilor tertoriilor cucerite, dar, odat cu declinul si pribusiea imperiului roman + pierde si interesul pentru practicarea exercitilor de gimnasticd. Dup ce a culminat ta grecii antici cu evidentierea influenfelor favorabile, di punct de vedere fizic, intelectual si moral, practicarea gimnasticii cunoaste o perioad seculard de regres odata cu raspandirea religiei crestine. Spre sfargitul secolului al XVI-lea, renumitul medic Mercurialis a publice lucrarea Arta gimnasticii" restabilind legitura cu trecutul antic si totodat trezind interesul oamenilor pentru practicarea exercifiilor de gimnastica. Astfe 10 de la un secol la altul a crescut interesul teoreticienilor pentru a stabili influenfele practicdrii gimnasticii asupra fiintei umane, iar din a doua jumatate a sec, al XVIII-lea, in Europa, se afirma primii reprezentanti ai unor noi conceptii despre gimnastica. Dupii anii 1800, 0 pleiada de mari filozofi, pedagogi si oameni de stiinta au preluat denumirea de gimnasticd, dar i-au schimbat infelesul antic, gimnastica devenind prioritate centrala pentru educatia si sandtatea populate. Printre mari filozofi si pedagogi ai vremii amintim: Johan Bernhard Basedov considera c& practicarea exercitiilor fizice trebuie Sse realizeze in scop militar, ca mijloc de educatie a viitorilor cetateni. Salzman Christian Gothilf afirma c& formarea si intarirea corpului se pot objine pe de-o parte printr-o viata petrecutd edt mai mult in aer liber, iar pe de alta alergari, sdrituri, parte prin practicarea diferitelor exercitii fizice cum ar balansiri, jocuri, ealatie, int ete ‘Un rol important in dezvoltarea gimnasticii acelei perioade, Ia avut Jean Jacques Rousseau care considera 3 practicarea exervtilor fizice acompaniaz& si completeaza formarca intelecwala $i morala a oamenilor. El pledeaz pentru intoarcerea omului la natura, dar si pentru folosirea exercitilor din gimnasticd pentru prevenirea imbolniviilor. Elvetianul Pestalozzi pune bazcle pedagogiei modeme, considerind fiinta ‘umana un tot unitar care se dezvolta armonios numai dacd este influentat multilateral in. tei direcfi: spiritual, intelectual si fizic, LH. Pestalozzi elaboreazai un sistem de miscari pomind de la structura aparatului locomotor, precum si de la particutartajile de varst ale copiilor. Gimnastica elementara propusa de Pesiaiozzi foloseste miscari simple pentra cap-eit, trunchi, brafe si picioare,fiind iniiatorul exervitilor libere, fir aparate. in Germania, Johann Cristoph Guts-Muths in cartea sa.,Gimnastica pentru tineret", aratit ci gimnastica este parte component a educatiei, considerdind c& eforturile fizice sunt legate de cele intelectuale gi influenteaza formarea personalititii umane. Sistemul ropus de Gus-Murhs foloseste in micd masura exerciile libere, punand accent exercitile de cdtérare, pe sirituri si pe exervitile executate din atdmat. Friedrich Ludwing Jahn este socotit .parintele gimnasticii germane", care n buarierele tracitii lefilor de gimmastica scolar’ in ceea ce priveste locul de destisur propundind exercitil in aer liber, pe terenuri de gimmastic& special amenajate cu apa pentnu diferite genuri de mised. Jn Franja, primal care inceared aledtuirea unui sistem de gimnastica este / Francesco Amoros, un ofifer spaniol refugiat la Paris, Amos defineste gimmnastica find stinta rafionala a migcarilor cu simpurile, inteligenta, sentimentele si moravu indivizilor. Phokion Henri Clias, adversar al lui Amoros, este socotit intemeietorul se franceze, pundnd bazele gimnasticii copilariei inca de la varsta sugarului, delimit xerifile pentru membre inferioare si superioare. Francise Nachregall este iniiatorul gimmasticii daneze care, influentat de cat |i Guts-Muths, infiinjeaza prima institute particulara de gimnastica din Europa. El remarea in special datoriti gindirii metodice accentuate, dar si datorité: faptului stabileste o serie de principi privind gradarea migcdrlor, Per Henrik Ling este creatonil ginnasticii suedeze care imparte gimnastica di iterii_psiho-pedagogico-fziologice si subliniazt dezvoltarea muschilor dorsali si ccenturii abdominale, acordind © atenjie deosebiti respirajci. De remarcat sistematizarea ramurilor gimnasticii propuse de Ling, este faptul ci apare si gimnast esteticd, gimnastica care se adreseaz’ in exclusivitate femelor Opera sa, cunoscuta sub numele ,,Fundamentele generale « gimnasticii” a fost aledtuitd pe sase parti: 1. Legile organismului omenese; Principii fundamentale; Ill. Principtile gimnasticii militare; IV. Princip gimnasticii_medicale; V. Principiile gimnasticii estetice; VI. Elemente ‘mijloace ale ginmasticii. Aceste aspecte tratate de Ling in opera sa au fe 12 imbinate intr-un sistem original, intemeiat pe biologia structurii si functionarii organismului, pe analiza migedrilor care trebuie adaptate necesitailor si posibilitatilor organismului. Ling, este cel care a inventat si o serie de aparate, dintre care recunoastem: scara fixd si banca de gimnasticd, In Romania gimnastica a fost predata de diferiti specialisti straini, primul document in care apare cuvantul ,.gimnastica” find o cerere a pastorului luteran Serai, in anul 1830, prin care solicita generalului Kiseleff aprobarea infiinirii unei seoli Totusi, concret despre gimnasticd in fara nostri putem vorbi abia din anul 1862, cand Gheorghe Moceau reusesteintroducerea gimnasticii in gcoi iin cadrul anmate. in anul 1867, ia fiinta ,Societatea romana de gimnastica'", iar in anul 1879, gimnastica a {ost decretata obiect de studiu obligatori in invaramantl de toste gradele Continutul programelor de studiu era sistematizat dupa modelul francez al lui Demeny, apoi dupa cel german al lui Jahn, iar ca mijloace au fost folosite diferite exerviti de front si ordine, exerciti libere si cu obiecte portative (bastoane, haltere miei ete.) sila aparate, Adept al modelului lui Jahn, al exercitiilor acrobatice, Gheorghe Moceanu 8 participat ca profesor, dar si ca gimnast si dansator la diferite: manifestati sportive si artistice, ducéind faima gimnasticii si coregrafiei romney la Paris, Roma, Londra, Hamburg, Berlin, Caleuta, Chicago etc. Astfel, profesorul Moceane nu a fost doar o figura proeminenta in domeniul gimnasticii, ci si un intemeietor de scoala, fiind considerat ,parintele” educate’ fizice ial gimnasticii romans. La inceputul secolului al XX-lea s-au cristalizat ramurile gimnasticit modeme, evidentiindu-se gimnastica de baz si gimnastica de performangd, Dupa cele doua rizboaie mondiale, educafia fizicd a devenit obiect de studiu obligatoriu in invitimantul de toate gradele, pundndu-se bazele unui nou sistem al educatiei fizice scolara. in paralel, s-a evidentiat o evolutie pozitiva in practica diferitelor ramuri sportive, {in special a gimnastici. CAPITOLUL 2 OBIECTUL TEORIEI $I METODICH GIMNASTICH Gimnastica este disciplina de bazii a educate fizice, dar si ramura sportiy care asigura dezvoltarea fizicd armonioasa a executantilor si stipanirea multlaterala aparatului locomotor in cele mai neobisnuite situati, Prin mijloacele de care dispune, gimnastica se adreseaza copiilor, tinerilo adultilor sportivi gi nesportivi, indiferent de varsta, sex, profesie si posibilitay asigurdindu-le prin miscare rafionala un nivel ridicat de sinatate, Ca ramura a educatici fiziee, gimnastica este prevazuti in programele de stud ale tuturor ciclurilor de invatamant, dar si in programul competifional al diferitel Intreceri sportive organizate atit pe plan national eat si international. C asemenea, gimnastica se regaseste si in programele compelitilor sportive de mas fiind folosita si in casele de odihni si in pregitirea fizicd a militarilor, in instituii et + multitudinea si varietatea exereitiilor permite actionarea multilateral asupra sistemelor si aparatelor organismului executangilor si in mod special asup aparatului locomotor; * posibilitatea de a actiona selectiv asupra aparatului locomotor permit formarea unei finute corecte precum si corectarea unor deficiente fizice a executanfilor, in cazul existenjei acestora, contribuind si la restabilirea funetile organismuluis + posibilitatea de a stabili modul de executie a miscarilor determina gradul ¢ Incondare si relaxare muscular, + mijloacele de care dispune ofera posibilitatea practicarii de orice indivit indiferent de varst, sex, nivel de pregitire etc. 14 2.1, CARACTERISTICILE, SCOPUL SI SARCINILE GIMNASTICL Spre deosebire de alte discipline practice, gimnastica prezinta urmatoarele caracteristici: ‘are un confinut specific de mijloace care permit executia lor la orice varsta, indiferent de nivelul de pregatire fizicd, imbunatayind sandtatea executantilor gi cresterea rezistentei la imbolndviri; ‘are posibilitatea influentirii precise si selective asupra diferitelor grupe musculare si articulare, avand influente pozitive si asupra sistemului nervos si a celorlalte functiuni si organe ale corpului; * determina stipanirea elementara si muttilaterala.a paratului locomotor in iferite pozitii de sprijin, atémat, echilibru, contribuind si la dezvoltarea orientarii spatio-temporale si a calititilor fizice (viteza, indemdnare, forta, rezistenta, mobilitate); * ofera posibilitatea prelucririi organismului in ansamblu sau in mod analitic, contribuind la dezvoltarea fizicd armonioasi a executantilor, la formarea unei finute corecte si la inliturarea diferitelor atitudini deficitare sau deficiente fizice; ‘permite gradarea judicioasi a efortului in conformitate cu nivelul de pregatire fizicd a executantilor; ‘are © varietate mare de exercifii care oferd posibilitatea combinarii i unei diferitelor pozitii si miscari pentru a crea dificultate in vederea ot pregitiri fizice multilaterale; ** contribuie Ia dezvoltarea capacitajii de a efectua miscarile cu maximum de precizie, corectitudine si amplitudine asigurind insusirea mai rapida si corecti a actiunilor, migearilor gi exercitiilor mai complexe: * contribuie la educarea proceselor volitive ale executantilor, dezvol curajul, hotararea, perseverenta, disciplina constienta etc. Gimnastica are ca scop principal dezvoltarea fizici armonioasé si pregil multilateral a executamtilor, contribuind totodata si la formarea personal acestora, Acest lucru poate fi concretizat prin ealizarea urmBtoarelor sarcini: ¢s& contribuie la cresterea armonioas& a organismului, asigurandu dezvoltare fizicd multilaterala, dar si formarea si menjinerea unei tinute cores sa contribuie Ia dezvoltarea marilor funcjiuni ale organism executantilor, ‘* sd contribuie la crestetea continua a nivelului de pregitire fizica dezvoltarea calitajilor motrice si prin insusirea, consolidarea si perfection bagajului de deprinderi motrice; ‘¢ si influenteze pozitiv formarea capacitijii de a executa misc’ es! si artistic, cultivand gustul pentru frumos; sa influenteze favorabil insusirea calitétilor de voinfé si a trasitu: pozitive de caracter. 2.2, MISLOACELE GIMNASTICH in continutul gimnasticii sunt inglobate un numar foarte mare de miscdri si exe ‘care pot fi sistematizate dupa actiunea gi scopul urmatit in mai multe grupe: 1. Exercifi de front, ordine si formagii cu ajutorul carora se asigura capt atengiei executantior, precum si organizarea si disciplinarea colectivelor de execu folosind diferte actiuni pe loc si din deplesare, aleatuii gi schimbiri de formati si dit

    You might also like