.

Revolufiafranceza
a
rasturnat monarhia absoluta,
proclamiind
"Libertate,
Egalitate ~i Fraternitate"

~i a

reu~it sa respinga atacurile

puterilor
ostile din Europa.
A reu~it sa deschida o era
noua in istorie, chiar daca
jertfa afost enorma.

An

1789 Franta era cea mai putemica tarn

I din Europa. Aceasta politie

O ocupa deja
de 150 de ani, datorita pamantului
ei fertil,

numarului mare al populatiei ~i resurselor

naturale bogate. Industria ~i comertul au
cunoscut o cre~tere rapida in secolul al XVIIIlea. S-a format o burghelime putemica ~i au
inflorit artele ~i ~tiintele.
Dar delvoltarea
~i bunastarea francela
avea la bala un fond nesigur. Societatea
francela era din multe puncte de vedere
feudala. Delvoltarea economica era incetinita
de multitudinea obiceiurilor regionale, legi ~i
restrictii.
Privilegiile
feudale
~i-au pus
amprenta pe viata rurala. De exemplu, taranii
erau obligati sa macine cereale in moara
mo~ierului, bineinteles la pretul stabilit de
acesta, sau erau obligati sa lucrele pe gratis
la intretinerea drumurilor locale. Nobilimea
se comporta ca o casta distincta ~i superioara
-ea
domina toate domeniile
sociale ~i
politice. Scutirea sa de impolite a intensificat
.ura fata de ea, deoarece povara platilor apasa
doar pe umerii burghelimii ~i a oamenilor de
rand.
Nu se putea a~tepta mult de la guvem sau
de la sistemul legal, deoarece multe functii
O Juramantul starii a treia in cladirea
jocurilor cu mingea din 20 iunie 1789. Au
jurat ca vor continua ~edin'ele pana cand
noua constitu,ie va lua na~tere.

O
Contele
Mirabeau a fost un
orator de seam3 al
Adun3rii Generale a
St3rilor. A sprijinit
reformele
moderate.

O
Asediul Bastiliei
din 14 iulie 1 789.
Fortarea1a ~i
penitenciarul
simbolizau
tirania
regelui ~i a regimului
vechi pentru popor.

!
i
~
1
i

erau cump~rate de cei cu bani ~i din acest

moment postullor era o surs~ de venit sigur.
Abuzurile functionarilor au devenit cunoscute
publicului larg prin scrierile lui Voltaire ~i
Diderot -scriitori
din secolul al XVlII-lea,
reprezentanti
ai ilumini~tilor.
Obiectivul
principal al acestor autori era demascarea
~ acestor nedrept~ti
sociale,
operele
lor
1 con~tientizand In multi oameni cu judeca~
: necesitatea unor schimb~ri.
Falimentul
statului
Atmosfera a devenit exploziv~ mai ales In anii
In care, datorit~ vremii nefavorabile sau a
problemelor
de valorificare,
t~r~nimea ~i
muncitorii ora~elor erau amenintati de foamete. Acest lucru s-a Intamplat ~i In anii 17881789, dar aceasta Inc~ nu era destul pentru
izbucnirea revolutiei. Impulsul decisiv l-a dat
falimentul statului.
Cheltuielile cuqii, care era cea mai somptuoas~ din Europa, se ridicau la cifre astronomice. Pe lang~ aceasta, regii francezi tineau o
armat~ uria~~, cu f1ot~ mare ~i purtau adesea
r~zboaie de cucerire scumpe. Toate acestea
au epuizat rezervele statului, mai ales fiindc~
, majoritatea
, ..

oamenilor

bogati

nu

pl~teau

: Impozlte.

169

REVOLUTIA

FRANCEZA

Datoriile curtii s-au acumulat de-a lungul

anilor ~i situatia a devenit critica sub domnia
lui Ludovic al XVI-lea (1774-1793). O serie
intreaga de mini~tri talentati au incercat sa
faca reforma in sistemul monetar,
dar
nobilimea i-a impiedicat de fiecare dat:l. intrun razboi nou, Franta a ajutat coloni~tii
americani impotriva Marii Britanii, victoria
costand foarte mult coroana. Dupa ce
~edintelenobilimii
au refuzat din nou reforma
in sistemul fiscal, Ludovic al XVI-lea, intr-un
mod total neobi~nuit, a convocat adunarea
Starilor Generale. Starile Generale nu mai
fusesera convocate din 1614. in Franta,
aceasta era institutia guvernamentala cea mai
apropiata de Parlament. Structura ei pe trei
straturi indica clar originea ei din evul mediu.
Primele doua clase sociale erau nobilimea
~i clerul, iar a treia includea atat comercianti
~i avocati precum ~i tarani, muncitori ~1saraci.
Votul
de la Versai"es
Regele a deschis Adunarea Starilor Generale
in data de 5 mai1789, in Palatul Prezidential
din Versailles, la 12 mile de Paris. Ludovic
putea spera ca votul St:lrilor Generale nu va
produce schimbari radicale, deoarece raportul
nobilimii ~i preotimii fata de cea de-a treia
clasa era dedoila
unu. Regele insa a uitat sa
ia in calcul entuziasmul general fata de intrunire ~i de alegerile apropiate. Deputatii ale~i
ai st:lrii a treia.. care erau aproape toti intelectuali din clasa de mijloc, au cerut ~edinta
comuna ~i vot individual. C.lasa a treia a avut
de doua orimai multi deputati decat ceilalti,
iar nobilimea ~i-a dat seama ca prin vot
individual.ei ar avea majoritatea absoluta ~i ar
putea adopta schiJ:nbaricce nu ar fi pe placul
regelui ~i a nobilimii.
Dezbaterea asupra
procedurilor de vot a pus la incercare de
multe ori rabdarea starii a treia. Dupa ce ceO

Atacul Garzii

Na,ionale asupra
Tuilleriilor in 10 august 1792. Gardienii
elve'ieni ai lui Ludovic
al XVI-Iea in uniforma
ro~ie nu au deschis
foculla ordinul regeIui ~i au pierit in Iupta.

O Executarea !ui
Ludovic a! XV!-lea in
22 ianuarie 1793.
Dupa demascarea
coresponden1ei cu
austriecii, Conven1ia
Na1iona!a a dec!arat
rege!e inamicul
poporu!ui.

O
Caricatura
despre incercarea de
fuga a familiei
regale. Dupa aceasta
nimeni nu a mai
avut incredere in
loialitatea
regelui
fa~a de Fran~a noua.

O
Ceta~enii
revolu~iei. Grupul din
stanga jura ca va
alunga strainii din
~ara. In dreapta se
canta Marseillaisa.
Imnul na~ional
francez s-a nascut in
1792, la inceputul
razboiului.

rerile lor au fost refuzate, ei s-au retras lntr-o

cladire din apropiere, destinata jocurilor cu
mingea, ~i au Jurat ca nu vor pleca pana cand
nu realizeaza o noua constitutie solida.
Adunarea Starilor Generale s-a transformat 1n
Adunarea Nationala Constituanta. Dupa
saptamani tensionate regele a cerut celor
doua stari superioare sa se alature lucrarilor

Adunarii Nationale Constituante. in acela~i

timp a rech~mat patru regimente de la hotare
pentru "apararea Parisului". La vestea demiterii unui ministru popular ~i de teama atacului armatei, parizienii au inceput sa se aprovizioneze cu armament. Au aflat ca in temuta
Bastilie se Inmagazinas~ o cantitate mare de
armament ~i munitie. Populatia ora~ului a luat
cu asalt cladirea ~i printr-o lupta scurta dar
sangeroasaa ocupat-o, macelarind aparatorii
ei. De~i In penitenciar nu mai era nici un detinut, fortificatia a fost simbolul tiraniei rege~ti,
astfel caderea Bastiliei din 14 iulie 1789 a
devenit sarbatoareanationala a Frantei.
Monarhie
constitu,ionala
Entuziasmul pentru dominatia majoritatii ~i
schimbarile politice ajunsesera la apogeu.
Regele Ludovic ~i-a dat seama ca nu poate
conta pe loialitatea trupelor sale, astfel ca s-a
prefacut ca accepta forma de guvernamant a
monarhiei constitutionale ~i a fost nevoit sa
colaboreze. in timp ce Adunarea Nationala .sa ocupat de realizarea noii oranduiri sociale,
evenimentele de la tara au accelerat procesul
de schimbare. Printre taranii francezi s-au
vehiculat ve~ti Ingrozitoare. Datorita starii
generale de panica ~i nesiguranta, a tulburarilor numeroase, aceastaperioada s-a numit
"Marea Teama". Datorita ideilor maiestuoase,
pe de o parte, ~i a starii de panica, pe de alta
parte, In 4 august 1789, Adunarea Nationala
Constituanta a abolit privilegiile feudalilor.

170

~
~
V'

Maximilien

Rabespierre,
incaruptibilul.

A fast

liderul revalutiei
franceze intre aprilie
1793 ~i iulie 1794.

teanul nu este numai un supus ascult~tor, ci

are dreptul s~ participe activ la conducerea
comunitar~. Revolutia ~i-a atins obiectivele
principale
pan~ in anul 1791, dar
evenimentele cele mai ~ocante abia aveau s~
inceap~.
Complotul
imigran~ilor
Dup~ c~derea Bastiliei, o parte din nobilimea
ce se opunea noilor schimb~ri a imigrat ~i
Influenta sa a intarit antipatia domnitorilor
europeni fat~ de revolutie. Celelalte curti
europene s-au temut c~ urmand exemplul
francez, principiile revolutionare s-ar putea
r~spandi ~i printre supu~ii lor. A.5adar,intr-un
mod firesc, ei se gandeau cu compasiune la
situatia lui Ludovic al XVI-lea. Sentimentele
reale ale lui Ludovic fata: de revolutie s-au

Era prima dat:l in istorie c(l t(1ranii francezi

erau liberi cu adev(lrat. In urm(ltorii doi ani
s-au lichidat
legile ~i regulile
feudale
teritoriale ~i statuI francez ~i-a c(lp(ltat forma
modem(l.
In ciuda m:lsurilor radicale luate, Adunarea
Naponal(l, format:l in principal din burghezi ~i
aristocrap, a adoptat un sistem politic in care
numai persoanele inst:lrite aveau drept de
vot. Totu~i, in declarapa Drepturilor Omului ~i
Cet:ltene~ti, Adunarea National(l a formulat
fundamentele principiale ale revolupei, dup(l
care top cet:ltenii au anumite drepturi inalienabile (ce nu i se pot lua niciodat:l) ~i cet(l-

O
~tampila
iacobina. Mi~carea
iacobina a primit
numele de la locul
lor de intrunire,
care
era o manastire
dominicana
neutilizata.

"
0
~
'5
u
-5
J
~

~
:I:
O
jean-Paul
Marat, medic ~i om
de ~tiin,a inaintea
revolu'iei,
mai t3rziu
lider jacobin. A
atacat vehement
conservatorii
in
Adunarea
Na,ionala
Constitutiva.
A fost
injunghiat
de
Charlotte
Corday in
baie.

O Marseillaisa a
fost compusa de un
compozitor-muzician
francez, Rouget de
Lisle, care in acela~i
timp a fost ~i
ofi~er-inginer in
armata franceza.
Trupele venite din
Marseilles au cantato cand au sosit in
Paris -de aici
provine ~i numele ei.

demascat cand a incercat sa fuga in strairult.ate

cu familia sa. Au fost prin~i la Varennes ~i
escort.ati inapoi la Paris. Prin fapt.a sa a
ingropat
definitiv
~ansele unei monarhii
constitutionale.
Masacre
~i razboaie
Din acest moment desfa~urarea evenimentelor
s-a accelerat in aprilie 1792 a izbucnit razboiul
cu Austria ~i Prusia. in august, masele
pariziene au luat cu asalt pala1:Ulregal Tuileries
~i au intemnitat regele. La vestea victoriilor
obtinute de inamici a izbucnit o panica imensa
in Paris. in caut.area unor tradatori potentiali sau napustit asupra penitenciarelor
~i au
executat
multi
prizonieri.
Fanatismul ~i
suspiciunea amplifica~ de amenintarea straina
au creat o a1:mosfer:Itensiona~ in care oricand
se putea scimi ura multimii
impotriva
"tradatorilor". Capetele au cazut pe rand sub
noul instrument de executie, ghilotina.
in batalia de la Valmy, francezii au reu~it
sa invinga armat.a prusaca ~i s-a eliminat amenintarea invaziei. Victoria avea o semnificatie
import.an~ -Franta a demonstrat ca este in
continuare o forta milit.ar:I putemica. in ziua
urmatoare, Adunarea Nationala realeasa ~i
denumita Conventie Nationala, a proclamat
171

REVOLUTIA

FRANCEZA

Republica. Conventia Nationala, Incurajata de

victoria obtinuta, s-a decis sa "exporte"
revolutia, oferindu-~i ajutorul popoarelor care
doreau sa rostoame dominatia opresorilor.
pana In luna februarie a anului 1793, Franta a
ajuns In stare de rozboi cu aproape toate
puterile europene, inclusiv Marea Britanie.
Conventia Nationala a ordonat executarea lui
Ludovic al XVI-lea, faro sa tina cont de
restrictiile intemationale.
Revolta
in Vest
Cum revolutia a devenit din ce In ce mai
extremista, ~i-a facut multi du~mani. in ora~ul
Vendee, situat In vestul Frantei, a izbucnit o
revolta pro-regala. Riva)itatea dintre cele doua
grupari major~ ale Conventiei Nationale,
girondinii ~i iacobinii, s-a sfar~it cu eliminarea

girondinilor din conducere, dar adeptii lor au

organizat tulburari ~i revolte in provincie. In
august 1793, regimentele franceze au fost nevoite sa se retraga pe toate fronturile. Britanicii au ocupat Toulonul, un port important, iar
bancnota republicii, assignata, s-a devalorizat
repede. In cea mai mare parte a tarii era razboicivil. Re.volutia a ajuns lntr-o stare critica.
Revolutia condusii de iacobini a reactionat
energic la provocari. Puterea s-a concentrat in
mana a doua comitete, dintre care Comitetul
Salvarii Publice
condus
de Danton
~i
Robespierre a fost mai important. Au introdus
serviciuI milltar obligatoriu, au recrutat regimente noi, au stabilizat economia ~i au trimis
comisionari in provincie ca sa ca~tige lncrederea populatiei ~i pentru a Iichida rezistenta.
Dominatia
terorii
Rezultatele au aparut';epede. pana la sfar~ituI
anulul 1793 au alungat arrnatele straine din
tara ~i majoritatea teritoriilor au intrat sub
controlul republicii.
Eforturile eroice s-au
terminat de multe ori prin maceluri sangeroase, conduse de multe ori chiar de comisari.
A crescut presiunea ~i in Paris, unde sute de
oameni erau trimi~i la ghilotina pe baza unor
acuzatii nelntemeiate.
172

O
Ceta~enj
francezi in jurul
statuij care simboljza
in,elepcjunea,
in
sarbatoarea
batranjlor. in,elepciunea
a
devenjt un object de
cult ofjcjal in tjmpul
revolu~jej.

O Napoleon ~i
trupele lui au
impra~tiat Camera
Inferioara Legislativa, Consiliul celor
500. Cu aceasta s-a
incheiat practic
revolu1ia.

Teroarea era amplificata ~i de luptele

pentru putere In interiorul partidului iacobin,
care au luat sfar~it odata cu executarea lui
Danton ~i a adeptilor lui. Robespierre a preluat conducerea, dar teroarea a continuat ~i
sub domnia lui, pana cand, In iulie 1794, el
Insu~i a fost detronat ~i executat. Multi dintre
cei care s-au aliat Impotriva lui Robespierre au
acceptat ideea masacrelor ~i vroiau sa trimita
~i mai multe victime sub ghilotina. Conventia
Nationala s-a saturat de varsare de sange ~i
i-a pus capat, spre multumirea opiniei publice.
Victorii
europene
Sub Directorat, care a luat locul Conventiei
Nationale, Franta a avut o perioada de lini~te,
caracterizata de o conduita de viata orientata
spre placeri ~i viata mondena. in Europa Insa,
au continuat luptele. Soldatii francezi au
luptat In "Campia Gerrnana, Elvetia ~i Italia,
instaurand republici pe teritoriile ocupate.
Victoriile cele mai stralucitoare le-a obtinut
tanarul general Napoleon Bonaparte In Italia.
Victoriile militare au crescut mult influenta ~i
prestigiul
generalului.
pan::I la urma,
Napoleon a devenit primul consul al tarii
printr-o lovitura de stat ~i a inaugurat o noua
dictatura.

..
.c
u
=(