Professional Documents
Culture Documents
PROIECT DE CURS
pe tema:
Oleinic Adelina
Conductorul tiinific
prof.
Gritco Diana
1
PLANUL
INTRODUCERE .............................................................................................................................. 3
CAPITOLUL I ................................................................................................................................... 5
NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE COMERCIALE ............................... 5
1.1 Datoriile comerciale ............................................................................................................................ 6
1.2.Decontarile cu furnizorii ..................................................................................................................... 9
1.3. Clasificarea datoriilor i creanelor comerciale ............................................................................. 11
1.4. Creanele comerciale ............................................................................ Error! Bookmark not defined.
1.5. Creante comerciale dubioase ............................................................... Error! Bookmark not defined.
INTRODUCERE
n condiiile economiei de pia rezultatele activitii oricrei ntreprinderi sunt condiionate
de eficacitatea decontrilor comerciale si anume felul in care intreprinderea isi monitorizeaza
finantele astfel incit activitatea comerciala a sa sa decurga in conditii normale fara ca aceasta sa
inregistreze pierderi in momentul efecuarii vinzarii sau procurarii de marfuri realizind datorii sau
creante comerciale. Aceste decontri constituie o latur important n derularea normal a
tranzaciilor comerciale ale ntreprinderilor, asigurnd minimalizarea riscurilor de insolvabilitate,
promovnd tehnici moderne de decontare, contribuind la soluionarea problemelor interne i la
desfurarea eficient a activitii de ntreprinztor. n acest context, rolul contabilitii crete
semnificativ n luarea deciziilor operaionale i pe termen lung, deoarece informaiile despre
decontrile comerciale sunt furnizate de contabilitate i confirmate n cadrul rapoartelor financiare.
In sfera contabilitii, creanele i datoriile comerciale n Republica Moldova nu sunt
reglementate de nici un standard naional de contabilitate (SNC). Problemele recunoaterii i
evalurii creanelor i datoriilor comerciale, ce ating sfera instrumentelor financiare, nu sunt
soluionate integral nici n contextul Standardelor Internaionale de Raportare Financiar.
Actualitatea temei. Contabilitatea datoriilor i a creanelor face legtura dintre activitile
economice i factorii de decizie. n primul rnd, contabilitatea msoar (cuantific) activitile
economice, nregistrnd datele necesare pentru o folosire ulterioar. n al doilea rnd, datele sunt
stocate ct timp este necesar, urmnd a fi prelucrate pentru a deveni informaii utile. n final,
informaiile sunt transmise, prin intermediul rapoartelor, factorilor de decizie.
Studierea acestei teme este important, ntruct conturile ce reprezint creanele i datoriile
comerciale furnizeaz informaii privind existena i micarea obligaiilor entitii fa veniturile pe
care ea trebuie sa le realizeze.
Circumstanele expuse confirm actualitatea i importana temei de cercetare i
condiioneaz necesitatea examinrii problemelor contabilitii decontrilor comerciale n cadrul
unui studiu minuios i amplu.
Scopul tezei const n examinarea contabilitii datoriilor si creantelor comerciale luate din
practica intreprinderii SA Basarabia Nord, or. Balti, Republica Moldova. Pentru realizarea acestui
scop au fost stabilite urmtoarele sarcini:
evaluarea i clasificarea creanelor i datoriilor comerciale;
studierea contabilitii decontrilor comerciale;
abordarea modalitilor de decontare i aplicarea lor pentru ntreprinderile din Republica Moldova
analiza soldurilor creanelor i datoriilor comerciale;
3
livrarea marfurilor este precedat de acordarea unor avansuri), astfel se nasc datorii pentru
beneficiar, client, i creane pentru furnizor.
Daca operaiunea are loc nainte ca documentul justificativ sa fi sosit, sau inainte ca acesta
sa se fi ntocmit atunci nregistrarea se va face ntr-un cont de ateptare pana la apariia
documentului, cand va avea loc transferul n conturile de creana sau de datorie.
1.1 Datoriile comerciale
Datoriile, n general, reprezint resurse de finanare provenite din exteriorul unitii
patrimoniale puse la dispoziie fie de instituii de creditare, ele reprezentnd datorii financiare, fie
de furnizori, reprezentnd datorii comerciale, fie de alti teri, adic datorii fiscale, salariale, sociale
i alte datorii.
O datorie este o obligaie actuala a ntreprinderii care provine din evenimentele trecute i
care trebuie sa antreneze, cu ocazia plaii (decontarii sale) o iesire de resurse (active) generatoare de
avantaje economice.
Datoriile reprezint surse strine de finanare a activelor ntreprinderii.
n contabilitate i n rapoartele financiare datoriile se clasific dup urmtoarele criterii:
Dup coninutul economic:
-
datorii financiare,
datorii comerciale,
datorii calculate.
datorii convertibile, achitarea crora poate fi efectuat prin cedarea unei pri din capitalul
statutar (aciuni sau cote de participaie),
prin acordarea de catre furnizor a unui credit comercial, in al carui scop platitorul
elibereaza furnizorului un bilet la ordin sau accepta o cambie emisa de furnizor.
incaso
(dispoziia
incaso
trezorerial)
dispoziia
beneficiarului
privind
tehnice, informatii, banii si fora de munca), necesare desfasurarii activitaii, n baza unor relaii de
vanzare-cumparare.
Cunoasterea posibilitailor de oferta ale acestor ageni de mediu prezinta o deosebit importanta
pentru activitatea intreprinderii. Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de informatii
de genul: dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate,
localizarea geografica, etc. In acelasi timp, asigurarea unor relatii de piata normale, impune si
cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare, precum si a altor
elemente care ar putea reprezenta la un moment dat factori perturbatori.
Raporturile intreprinderii cu furnizorii sunt determinante pentru bunul mers al activitatii, si, ca
urmare, reglementarea lor necesita optiuni concretizate in strategii specifice:
-
promovarea unor raporturi stabile, pe termen lung, cu principalii furnizori, inclusiv sub forma
raporturilor de parteneriat strategic si a aliantelor strategice;
tehnologica a proceselor productive. Relatiile intre cei doi agenti economici se stabilesc prin
semnarea contractelor de vanzare-cumparare, de executie de lucrari sau prestari de servicii. In
cazul in care cumparatorul nu achita pe loc marfa, lucrarile executate si serviciile prestate va
avea obligatii de plata-datorii, care le va achita la termenele prevazute in contract. Pentru
perioada de la aparitia obligatiilor pana la achitarea lor, agentul economic beneficiaza de o
resursa atrasa, un credit comercial pentru care nu plateste dobanda, creditul-furnizor acordat de vinzator.
In aprovizionarea cu materii prime, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar se tine seama
de:
- relatiile traditionale cu furnizorii;
- aprovizionare.a de la .furnizorii cei mai apropiati si cu mijloace de transport economice;
- facilitati privind pretul si calitatea;
10
coninutul economic
2.
termenul de achitare
3.
gradul de asociere.
11
comerciale,
privind veniturile calculate (datoriile persoanelor fizice sau juridice pentru dividendele
calculate, arenda, locaiunea .a.).
creantele rezultate din vanzarea de bunuri, prestarea de lucrari sau servicii ce fac obiectul de
activitate al intreprinderii;
creantele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de alta natura, descoperite la
13
221 Creane pe
termen scurt
aferente
facturilor
comerciale
Subconturi:
2211 Facturi de primit din
ar
2212 Facturi de primit din
strintate
222 Corecii la
datorii
dubiaoase
Subconturi:
Nomenclatorul
subconturilor se
stabilete de ctre
fiecare ntreprindere
223 Creane pe
termen scurt ale
prilor legate
Subconturi:
224 Avansuri
pe termen scurt
acordate
Subconturi:
2231 Creane pe
termen scurt ale
ntreprinderilor fiice
2241 Avansuri pe
termen scurt acordate
n ar
2232 Creane pe
termen scurt ale
ntreprinderilor
asociate
2242 Avansuri pe
termen scurt acordate
n strintate
cumparatorul sau clientul este insolvabil, indiferent de termenul de achitare, iar creanta nu
are nici o garantie;
sunt inaintate reclamatii, cereri de achitare, este luata hotarirea organelor de judecata sau
exista publicarea oficiala privind falimentul si lichidarea intreprinderii;
casarii creantelor dubioase pe seama rezervei privind datoriile dubioase anterior create.
Pentru reflectarea creanelor dubioase se utilizeaz contul 222 Corecii la creane
metoda care prevede crearea rezervelor pentru datoriile dubioase poart un caracter de evaluare.
Evaluarea rezervelor respective poate fi efectuat prin:
-calcularea cotei pierderilor;
-gruparea creanelor comerciale dup termenul de achitare.
Cota pierderilor privind datoriile dubioase se stabilete n raport cu unul din urmtorii
indicatori acceptai n politica de contabilitate:
a)volumul vnzrilor nete;
b)volumul vnzrilor n rate;
c)suma total a creanelor neachitate la data ntocmirii bilanului contabil.
Metoda calculrii procentului de la suma vnzrilor nete presupune determinarea cotei
pri a creanelor comerciale, care trebuie inclus n cheltuielile perioadei n baza procentului mediu
al creanelor dubioase ale anilor precedeni, nmulit cu volumul total de vnzri nete n rate ale
perioadei de gestiune curente. Acest procent este stabilit de ctre ntreprindere de sine stttor, n
baza datelor perioadelor trecute. Prin aceast metod se determin valoarea probabil a venitului din
volumul total al vnzrilor nete n rate (sau total nete), care nu va fi primit. Aceasta se constat ca
cheltuial a perioadei de gestiune, formnd rezerva privind creanele dubioase.
Cota procentual medie a creanelor dubioase se indic n politica de contabilitate a
ntreprinderii i se utilizeaz n cursul anului. Uneori acest procent poate fi modificat n cursul
anului, dac intervin factori extraordinari n economie, n sfera politic etc. Utiliznd metoda dat,
se respect principiul corespunderii cheltuielilor cu venitul pe care le-au generat. Metoda dat nu ia
n consideraie soldul la contul 222 Corecii la datorii dubioase i sumele creanelor, a cror
scaden este diferit. Aceste solduri sunt corectate n cazul utilizrii metodei de grupare a
creanelor dup termenul de achitare. n conformitate cu aceast metod, n contabilitate are loc
gruparea creanelor comerciale n dependen de termenul de stingere. Dac creana nu a fost
achitat n termen, ea este considerat restant. Cu ct crete perioada restant, cu att se micoreaz
probabilitatea stingerii datoriei date. Gruparea creanelor n funcie de perioada restanier permite
luarea unor decizii privind lucrul cu cumprtorii i clienii, modernizarea sistemului de decontri i
prentmpinarea pierderilor legate de creanele dubioase.
16
Capitolul II.
CONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA
S.A. ,,Basarabia Nord, Balti
Creantele si datoriile comerciale reflecta relatiile intreprinderii cu alte intreprinderi legate de
aprovizionarea si desfacerea de bunuri si servicii.
2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale reprezint angajamentele de plat ale ntreprinderii fa de
furnizori, antreprenori i ali creditori privind facturile comerciale pentru materialele procurate,
serviciile acordate i avansurile primite.
Datoriile se reflect n conturile contabile i n bilanul contabil atunci cnd exist
probabilitatea retragerii resurselor (mijloacelor bneti, activelor proprii) care snt purttori de
avantaje economice, ceea ce va constitui rezultatul constatrii datoriilor n cauz, iar suma la care se
constat datoriile poate fi msurat veridic. Aadar, intrrile gratuite nu provoac retragerea
resurselor i respectiv apariia datoriilor.
Evidena analitic a datoriilor comerciale se ine pe fiecare furnizor, antreprenor,
creditor, termen de apariie i stingere a datoriilor.
Pentru evidena sintetic snt destinate conturile 521 Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale, 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate, 523 Avansuri pe
termen scurt primite. Aceste conturi snt conturi de pasiv.
n creditul lor se nregistreaz creterea datoriilor comerciale,
In debit - achitarea datoriilor fa de furnizori.
Soldul acestor conturi este creditor i reprezint datoriile comerciale ale ntreprinderii la o anumit
dat i se reflect n capitolul 5 al Bilanului contabil, posturile cruia corespund denumirilor
conturilor specificate.
Datoriile se nregistreaz n baza documentelor de livrare, care nsoesc bunurile intrate
de la furnizori sau serviciile prestate de ctre acetia. Pentru livrrile impozabile cu TVA se
ntocmesc facturile fiscale (Anexa 2) care au fost introduse de la 1 martie 2002, iar pentru livrrile
neimpozabile facturile de expediie (Anexa 37).[4]
17
18
de factura fiscal la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitat ori
1.
2.
mrfurilor importate.
La suma TVA aferent procurrilor efectuate n ar se ntocmete formula contabil:
o debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul, subcontul 5342 Datorii
privind taxa pe valoarea adugat,
o credit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii
pe termen scurt fa de prile legate.
ntreprinderea S.A Basarabia Nord nregistrat ca pltitor de TVA in decursul activitatii sale
pentru a produce productia are nevoie de o serie de materii prime si marfuri necesare prelucrarii
marfii cum ar fi diferite spetii si ingrediente care sunt introduse in carne pentru a da un gust
deosebit mezelurilor produse pentru vinzare. Astfel intreprinderea inregistreaza o serie de activitati
de procurare a materiei prime, astfel ea, prin intermediul facturilor comerciale inregistreaza in
contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale toate procurarile efectuate fara sa
achite plata imediata. Acestea le putem observa prin analiza anexelor 1, 2, 3, 4,
Exemplu: Anexa 1 La data de 08.05.2012 S.A Basarabia Nord, m. Balti procura de la S.A.
Romanita, m. Balti cascaval Mlek Eme in cantitate de 10.15 kg, la pretul de 99.33 lei (fara TVA)
TVA-20%.
Inregistrarile se fac in contul
o debit contul 211 Materiale(spetii) -1210.44 lei
o credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale -1210.44 lei
Reflectarea TVA aferenta facturii comerciale
o Debit contul 534.2 Datorii privind taxa pe valoare adaugata-201.74 lei
o Credit contul 521.1 Facturi de achitat in tara -201.74 lei
Achitarea datoriilor fa de furnizori se reflect n contabilitate prin ntocmirea formulelor
contabile:
1.
o debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii pe
termen scurt fa de prile legate,
o credit conturile 242 Conturi curente n valut naional, 243 Conturi curente n
valut strin, 244 Conturi speciale la bnci;
2.
n numerar:
o debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522
Datorii pe termen scurt fa de prile legate,
o credit contul 227 Creane pe termen scurt ale personalului, 241 Casa;
3.
4.
o debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii pe
termen scurt fa de prile legate,
o credit conturile 136 Avansuri pe termen lung acordate, 224 Avansuri pe termen scurt
acordate.
Acordarea avansurilor se reflect prin formula contabil:
o debit conturile 136 Avansuri pe termen lung acordate, 224 Avansuri pe termen scurt
acordate, Anexa 5
o credit conturile 242 Conturi curente n valut naional, 243 Conturi curente n
valut strin.
Sumele avansurilor pe termen scurt si\sau lung primate se inregistreaza prin formula contabila:
o debit conturile 241 Casa, 242 Conturi curente n valut naional, 243 Conturi
curente n valut strin;
o credit conturile 424 Avansuri pe termen lung primate, 523 Avansuri pe termen scurt
primate Anexa 6
Mrfurile i serviciile procurate din alte ri nu includ TVA. De aceea la procurarea
mrfurilor de peste hotare, pentru ca agenii economici care procur mrfuri din ar i cei care
procur mrfuri de peste hotare s fie pui n condiii egale, la intrarea mrfii n ar, importatorul
trebuie s achite TVA n momentul declarrii mrfurilor n punctele vamale. Totodat dup
achitarea sumei TVA importatorului i se permite trecerea n cont a acestei sume, n cazul cnd
importatorul este pltitor de TVA. Dac acesta nu este pltitor de TVA, suma TVA se include n
valoarea mrfii procurate. Nu se admite trecerea n cont a sumei TVA achitate pentru serviciile
importate.
Intreprinderea analizata de mine nu efectueaza tranzactii de marfuri de peste hotarele tarii astfel
ea nu inregistreaza datorii la buget privind taxele pe valoare adaugata.
n decontrile cu furnizorii pot s apar pretenii fa de ei n privina calitii mrfurilor
intrate i serviciilor primite referitoare la integritatea loturilor de mrfuri, calitatea i preurile lor. n
acest caz se ntocmete un proces-verbal cu participarea reprezentantului furnizorului ori a unei
persoane necointeresate, n lipsa acestui reprezentant. Preteniile naintate fa de furnizor i
recunoscute de acesta se reflect prin formula contabil
o debit contul 229 Alte creane pe termen scurt.
21
22
Exemplu Anexa 8
S.A Basarabia Nord furnizeaza servicii de transport lui Matveiciuc Kazimir timp de 2 ore.
Valoarea serviciului prestart costa 166.66 lei (fara TVA). In continuare sunt contabilizate formulele:
o Debit 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale - 200 lei
o Credit contul 611 Venituri din vnzri -200 lei
o Credit contul 534.2 Datorii privind taxa pe valoare adaugata -33.34 lei
Alte exemple asemanatoare mai putem observa in Anexele 9, 10, 11
In Anexa 12 se arata cum S.A Basarabia Nord la data de 07.05.2012 vinde firmei SRL FinplastPrim resturi de carton care au fost folosite la ambalarea marfurilor in suma de 937.08 lei (fara
TVA). Reflectarea vinzarii se face dupa formulele contabile:
o Debit 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale -1124.5 lei
o Credit contul 612.1 Venituri dinrealizarea altor active curente -1124.5 lei
o Credit contul 534.2 Datorii privind taxa pe valoare adaugata-187.42 lei
o Debit 714.1 Cheltuieli privind realizarea altor active curente
o Credit 211.4 Ambalaje si material pentru ambalat
Produsele finite i evidena livrrilor se ine n Cartea de livrri a produselor finite, n
care se nregistreaz numrul de ordine, numrul i seria facturii n baza creia sa efectuat
livrarea,denumirea beneficiarului i deservirea livrrii, suma fr TVA i cu TVA.
Registrul de procurari Anexa 13
Evidena livrrilor de produse finite, de mrfuri se ine i n mod automatizat n Registrul
vnzrilor Anexa14..Achitarea la vnzarea produselor finite, mrfurilor se efectueaz fie prin
transfer n bazaDispoziiei de plat de la banc, fie prin achitarea n numerar n casierie Anexa 15
inregistrata in conturile:
o Debitul contului 539.3 Datorii pe termne scurt fata de alti creditori -1162.5 lei
o Creditul contului 241.1 Casa in valuta nationala -1162.5 lei.
La procurarea materialelor, mrfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora pn la livrarea lor,
sub forma avansurilor. Pentru evidena avansurilor pe termen scurt acordate furnizorilor,
antreprenorilor, altor creditori n contul mrfurilor, materialelor i altor active, sau servicii, pe
24
termen nu mai mare de un an, este destinat contul de activ 224 Avansuri pe termen scurt
acordate.
n debitul acestui cont sunt reflectate sumele avansurilor pe termen scurt acordate;
In creditul lui sumele avansurilor utilizate pentru stingerea datoriilor fa de furnizor sau
antreprenori.
Soldul acestui cont este debitor i reprezint avansurile acordate, ns neutilizate la finele perioadei
de gestiune.
Acordarea avansurilor n contul livrrii mrfurilor, materialelor, prestrii serviciilor:
o Debitul contului 224 Avansuri pe termen scurt acordate
o Creditul contului 241 Casa, sau
valutar
Trecerea n cont a sumelor avansurilor acordate anterior:
o Debitul contulu 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
o Debitul contului 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate
o Creditul contului 224 Avansuri pe termen scurt acordate
Avansurile pot fi restituite, dac nu a avut loc livrarea activelor pentru care au fost acordate
avansurile:
o Debitul contului 242 Cont de decontare
o Debitul contului 243 Cont valutar
o Creditul contului 224 Avansuri pe termen scurt acordate
Avansurile anterior acordate, dar nereclamate, se trec la cheltuieli prin formula contabil:
o Debitul contului 714 Alte cheltuieli operaionale
o Creditul contului 224 Avansuri pe termen scurt acordate
Pentru a majora volumul de vinzari si a stimula achitarea creantelor de catre cumparatori,
intreprinderea acorda acestora reduceri si facilitate. Facturile pot cuprinde urmatoarele reduceri:
-
Reduceri de natura comerciala, care se acorda pentru defecte de calitate sau neconformitate
a bunurilor furnizate, cu conditiile contractului de vinzare, pentru volumuri mari de vinzari
25
Reduceri de natura financiara care se acorda pentru achitarea datoriilor inainte de termenul
stabilit de plata si se numesc sconturi de decontare.
Reducerile pot fi stipulate si aplicate atit pina la facturare, cit si dupa facturare.
26
Returnarea mrfurilor de ctre cumprtori i acordarea reducerilor de pre acestora se reflect prin
formula contabil (la suma fr TVA):
o debit contul 822 Returnarea i reducerea preurilor la mrfurile vndute,
o credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate
Diferenele de curs valutar obinute din reevaluarea soldului creanelor pe termen scurt
exprimate n valut strin la sfritul perioadei de gestiune se reflect prin formulele contabile:
a) diferenele nefavorabile de curs valutar:
o debit contul 722 Cheltuieli ale activitii financiare,
o credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate
b) diferenele favorabile de curs valutar:
o debit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223
Creane pe termen scurt ale prilor legate
o credit contul 622 Venituri din activitatea financiar.
Reflectarea facturilor ce urmeaza a fi achitate referitor la cheltuielile generale si administrative ale
intreprinderii se face la fel cu ajutorul formulei contabile:
In cazul nostru, Anexa 18 intreprinderea SA Basarabia Nord filiala Soldanesti, foloseste energie
electrica prestata de SA RED-Nord pentru iluminarea sectiei administrative in suma de 736.64 lei
(inclusiv TVA). Data eliberarii facturii este de 30.04.2012
o Debitul contului 713.9 Alte cheltuieli generale si administrative -736.64 lei
o Creditul contului 521.1 Facturi de achitat in tara -736.64 lei
o Creditul contului 534.2 Datorii privind TVA 122.77 lei
Intreprinderea SA Basarabia Nord are nevoie de spatiu pentru comercializarea marfii si transport
cu care duce marfa de la combinat spre punctele de realizare, astfel ea a fost nevoita sa ia in arenda
unele locatii si masini de la personae fizice sau juridice care dispun de aceste locatii .
Anexa 19. Prin actul de achizitie a serviciilor de locatiune si a cheltuielilor aferente intocmit la
31.03.2012 se stipuleaza ca arendatorul Creciun Oleg, persoana fizica, da in arenda arendasului
27
automobilul in scopul transportarii marfii cu o suma stabilita de 700 lei. Aceasta formula de luare in
arenda a unui obiect se inregistreaza in contabilitate ca alte cheltuieli comerciale si anume:
o Debitul contului 712.8 Alte cheltuieli comerciale -700 lei
Aceasta formula a fost inregistrata ca alte datorii pe termen scurt fiind achitata in alta zi decit data
luarii masinii in arenda shi anume:
o Creditul contului 539.1 Datorii pe termen scurt privind arenda- 700 lei.
Tot la alte cheltuieli comerciale mai merg si facturile lunare de achitare a energiei electrice, apa
rece si canalizare, servicii de marketing, servicii de reglare timer acestea fiind prezentate in Anexa
20, 21, 22. Ele au fost creditate prin contul:
Anexa 20.
o Debitul contului 712.8 Alte cheltuieli comerciale -2911.92 lei ( fara TVA)
o Creditul contului 539.3 Datorii pe termen scurt fata de alti creditori -2911.92 lei
o Creditul contului 534.2 Datorii privind TVA -582.39 lei
Anexa 23. SA Basarabia Nord detine locatiuni pe care la rindul ei le da in arenda, astfel ea da in
arenda arendasului Aulina Prim la data de 09.12.2011 incapere in valoare de 2000 lei (inclusive
TVA)
o Debitul contului 228.1 Creante pe termen scurt privind arenda 2000.00 lei
o Creditul contului 612.2 Venituri din vinzarea marfurilor 1666.67 lei
o Creditul contului 534.2 Datorii privind TVA 333.33 lei
Intreprinderea mai inregistreaza si cheltuilei generale si administrative. In cazul dat Anexa 24 va
prezenta factura fiscala in care intreprinderea achita serviciile inmternet furnizorului Orange
Moldova la data de 08.05.2012 in suma de 500 lei fara TVA
o Debitul contului 713.9 Alte cheltuieli generale si administrative 500 lei
o Creditul contului 539.3 Datorii pe termen scurt fata de alti creditori -500 lei
o Creditul contului 534.2 Datorii privind TVA -100 lei
28
30
INCHEIERE
Relaiile comerciale care se deruleaz ntre agenii economici deschid posibilitatea apariiei
unor relaii comerciale reciproce, care poate interveni n momentul vnzrii mrfurilor, sub forma
amnrii plilor sau cu ocazia procurrii materiilor prime i materialelor necesare producerii
mrfurilor. Obiectul creantelor si datoriilor comerciale const iniial n acordarea bunurilor sub
form de marf, n urma unei nelegeri (contract) ntre vnztor i cumprtor. Prin acest act sau
factura se mbin, pe de o parte, interesul productorului de a asigura vnzarea produselor sale i pe
de alt parte, interesul comerciantului lipsit de capital care se nvoiete s plteasc marfa dup
vnzarea ei. n condiiile economiei de pia, creanta comerciala este foarte extins; el se manifest
att n relaiile de vnzare - cumprare dintre agenii economici din sectorul produciei cu cei din
sfera comercial, ct i ntre productorii de bunuri materiale. Datorit activitatii comerciale, agenii
economici direct productivi pot s-i desfac produsele fr s mai atepte ca agenii economici din
sfera comercial s dispun de lichiditi, eliminnd o serie de cheltuieli privind stocarea produselor
i contribuind astfel la accelerarea circulaiei capitalului industrial. Astfel, pentru furnizor se reduc
cheltuielile de depozitare a mrfii iar pentru cumprtor, costurile de procurare a mijloacelor de
plat. Pe ansamblu, se realizeaz un transfer reciproc de resurse iar creantele si datoriile comerciale
acoper o parte important a fluxurilor monetare n economie.
Creantele comerciale reprezint vnzrile de mrfuri, situaie n care firma sau persoana
fizica procura de la furnizor echipamente, materiale, etc., sau tot de ce are nevoie fara a achita
imediat. Datoriile comerciale constau n plile n avans, caz n care firma poate fi de asemenea ntro dubl ipostaz, respectiv ca beneficiar a avansurilor pltite de ctre clienii si pentru fabricaia
produselor sau pltitor de avansuri ctre furnizorii si de materiale sau echipamente. Aceste
avansuri reprezint de fapt o prefinanare din partea beneficiarilor unor produse sau servicii i se
practic mai ales n procesele de exploatare cu ciclu lung de fabricaie.Termenul acordat de furnizor
n favoarea partenerului de afaceri, prin amnarea ncasrii contravalorii mrfurilor livrate, are ca
scop att reducerea unor cheltuieli (depozitare), ct i meninerea i cucerirea unor noi piee de
desfacere.
n gestiunea acestei categorii de datorii, furnizorul urmrete:
-
obinerea de informaii reale i complete despre client, astfel nct acesta s fie
32
Bibliografie
1.
Nederita A., Bucur V., Caraus M. Contabilitate financiara Chisinau 1999; p. 133
3.
Nederita A., Bucur V., Caraus M. Contabilitate financiara Chisinau 1999; p. 202-203
5.
6.
7.
Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004. In: Monitorul oficial al republicii Moldova din
27.07.2004, nr. 123 124, p. 16 65.
8.
1998. 384 p.
9. Nederi, A. Corespondena Conturilor Contabile. Chiinu, 2007. 271 p.
10. Colectiv de autori: iriulnicova, A. Analiza rapoartelor financiare.Chiinu: ASEM, 2004.
384p.
11. ran, M; Dorneanu, C. Analiza diagnostic in studiul performanelor firmei. In: Finane publice
i contabilitate, 2005, nr. 4, p. 19 25.
33