BIOTIPOLOGIA MODERNA Dezvoltarea stinfei in epoca moderna (endocrinologia si genetica) are ecou si asupra antropologiei constitufjonale. Noile realizari ale medicinii constituie baza sistemelor de clasificare a variabiltati' umane, In acest fel apare biotipologia modema, in centrul ei find biotipul. El cuprinde intreaga fina, cu toate aspectele somatice si psihice. Cea mai larga descriere a biotipurilor modeme aparfine lui Marliny (1948). El explicd diferentele dintre indivizi prin dezvoltarea inegala a celor trei foile embrionare: ectoblast, cordomezoblast si ectoblast. Se formeaza astfel, tipuri care se caracterizeaz4 prin predominenta unui {esut sau a unor organe derivate din tesutul primordial, cu partciparea normala sau deficitard a celorlalte doua tesutur 1. Endoblasticul se caracterizeaza prin: talie variabild, uneori inalta, elteori defictara, 4greoi, cu tendinta la obezitate, membrele inferioare scurte, maini mici si larg, fata palida, cu aspect infantil, cu relief osos putin dezvoltat, mandibule largi. Prezint& o insuficient’ suprarenala, tradusa print-o scadere a tensiunii arteriale si o reducere a pilozitati comporale. Poate apare si 0 insuficienté hipofizerd si fioidiand, cu scaderea metabolismului bazal si tendinta la hidrofiie tisulard. Martiny spune ca individul este hipoevoluat, pseudoinfanti, cu colesterol mare, calm, sedentar, cu mult’ rabdare si mmulta fantezie. 2, Mezoblasticul se caracterizeaz4 prin: talie sub milocie si greutate relativ mare, trunchiul este larg si puternic, cu membre lungi gi musculoase, craniul este mare, cu fata hexagonala, torace putemic gi acoperit cu pilozitate abundenté. Endocrin individul este hipercorticosuprarenal, element care genereazé o musculatura putemica gi un hiperhipotizar, element care genereazé dezvoltarea putemnica a bérbiei si a muschilor. Datorté hiperfuncfei endocrine, acest tip este puteric si mereu activ. 3. Cordomezoblasticul se caracterizeaz’ print-o dezvoltare armonioasa cu talie inal, maini ungi si musculoase, cu degete subfir si fine, craniul putemio, frunte dreapta. Fata este rectangulara cu reliefuri osoase bine modelate. Are un metabolism puternic si este echilibrat din punct de vedere psihic. 4, Ectoblasticul se caracterizeaz’ prin: inaltime mijfocie, trunchi stramt si aplatizat, cu frecvente deformafi ale coloanei vertebrale (scolioz&, cifozé gi lordoz8), main lungi si subfi, fala triunghiulard slab dezvoltata. Endoorin, individul este hipertioidian, hipermedulosuprarenal, _hipohipofizer, _hipocorticosuprarenal, _hipogonadal, hipoparatiroidian. Slabiciunea acestui biotip se explicd prin deficienta hormonului somatotrop, iar deficienta paratioidiand explicé spasmofiia. Este un catabolic cu glicemie scézuté, colesterol scazut, calciu scazut. Este emotiv cu imaginatie vie si abstracta. Biotipul este prezentat grafic ca o piramid& patrulatera sustinut& de 0 baz8 geneticd Fiecare dintre cele 4 fete cuprinde unul dintre aspectele fundamentale ale individualitai. Fata morfologic& este identicd cu morfotipul, aspectul cel mai evident al biotipului. Ea cuprinde raporturile si segmentele organismului. Fata fiziologic’ este expresia moderna a ceea ce vechiionstitutionalisti numeau temperament. Nicola Pende (1880 - 1970) crede cai ultimile doua fete, catactero-logica si intelectyala sunt distincte, prima referindu-se la instinct iar cea de-a doua la inteligenta. Biotipul astfel conceput este o rezultant& a interactiunii dintre ereditate si mediu. Este un proces care se desfasoara in ritmuri inegale. in acest fel se pot diferent biotipuri ale copilor, ale adolescenflor si ale adulfilor. Cea mai cunoscuté este biotipologia lui Pende, care se ocup’ cu ‘studiul arhitecturi si ingineriei corpului uman individual’. Pende foloseste doua criteri: primul in legatura cu proporfile corpului, masa lui si caracterele stenice sau astenice ale organismului si al doilea in legaturé cu aspectele functionale ale organismului gen tonusul nervos vagosimpatic, endocrin, gradul de reactivitate Cu ajutorul acestor elemente, Pende imparte oamenii in patru tipuri fundamentale, flecare tip find caracterizat printr-o anumita structura morfofunctionala: = longilini stenici, tonici, sunt indivzi hiperhipofizari sau hipertiroidieni, cu bund activtate 2 suprarenalelor si a gonadelor; = longiliniastenici, hipotonici, sunt hipertiroidieni cu un deficit constituonal suprarenal gonadic sau paratiroidian; = brevilini stenici, tonici, sunt hipergonadali sau hipercorticosuprarenali cu toate organele bine dezvoltate; = brevilini astenici, hipotonici, sunt hipofizari, hipotiroidieni, hipogenitali si hiperinsulinici, Au o predominenta a depuneriior adipoase. ipologie bioelectricd ‘Aceasta este 0 biotipologie de perspectiva dezvoltata in Romania de Cornelia Guia. Electronografia realizeazé transpozitia in imagini a unor caractersitci electrice ale unui corp. Primele inregistréri electronografice s-au facut in 1877 de Lichtenberg, prin mobilizarea tunor pulberi foarte fine intre doi electrozi cu sarcini diferite. La sfarsitul secolului al XIXlea, Tesla a aratat c& in jurul organismului uman, expus cémpurilor electromagnetice, apareau radiatii lumincase. Primele imagini prin luminiscent’ au fost obfinute in 1822 de medicul Markiewich. in 1939, rusul Kirlian a observat ca organismal uman, expus in campuri electromagnetice de unde ultrascurte, poate provoca aparitia de imagini luminoase pe filmele fotogratice. Plecénd de la cercetérile electrofiziologice asupra structurilor invelisului cutanat uman si de la tehnica efectului Kiran, medical roman Dumitrescu a pus la punct in 1975, o noua metoda: electronografia. Caractersitica esentiala a acestei metode rezida in controlul emisiei, propagaii si conversiei de energie a electronilor eliberati de un singur impuls, intr-un dispozitiv de expunere a organismului viu. In Romania, Comelia Guja a investigat suprafetele palmare, Din cercetarile efectuate de Cornelia Guja, rezulta, pe 0 serie de sportivi, cd existé imagini electronogratice specifice performerilor tn diferite discipline sportive, ceea ce deschide mari perspective pentru selectie Tipologia endocri Tiotipologia a tncercat sa infeleaga factorii care genereazé diversitatea umand, apeland sila modelele endocrine, C.l. Parhon a subiiniat, pentru prima data in literatura, existenta unor raporturi intre sistemul endocrin si constituija somatopsihic, El a admis o& fiecare glanda contribuie direct la dezvoltarea organismului, In funcjie de dezvoltarea uneia sau a alteia dintreglande, organismul se poate dezvolta in diferite sensuri, Dup& Pathon, diferentele dintre indvizi sunt realizate prin funclionarea in plus sau in minus a unei glande. Echilibrul glandelor endocrine asigurd o dezvoltare armonioasa a organismulu. Aparitia unei hipo sau hipersecrefii endocrine da corpului o forma caracteristic8, Se formeaza astfel tipuri hipo si hipertioidiene, hipo si hiperfizare, hipo si hipergonadale, hipo si hipercorticosuprarenale Tipul hipertiroidian este inal si suplu, cu talia ingust8, cu mugchii subfir si lungi. Fata are traséturi gracile. Pielea este calda, usor pigmentat8, plozitate abundenta. Metabolism bazal este crescut, cu tendin{a la tahicardie, Este hiperexcitabil, cu o mare labilitate a sistemului nerves. Tipul hipotiroidian este breviin, cu taia scunda, sub media populatiel. Capul este mare, cu fafa rotunda, Ochii mici si pufin expresivi. Pielea este aspra si putin pigmentata. Prezinta tulburdri dentare frecvente. Dinfi sunt mici si neregulati, Exist tendin{& spre adipozitat, in special pe fafa, pe gat, pe abdomen. Procesele fizologice sunt lente gi dau apatia acestui tio Tipul hipofizar are 0 dezvoltare somatica insuficienté si deseor 0 adipozitate exagerati. La adolescent se mentin proportile infantile gi prepubertare, membrele inferioare cu © lungime relativ mare. Barbafii se prezinté cu fata aplatizaté sau usor rotunjta. Trasaturile faciale sunt gracile, Mandibula slab dezvoltata iar femei se observa o slaba dezvoltare a sanilor. Tipul hiperhipofizar este inalt cu membre mai mari decat trunchiul. Parle distale, rméinile, picioarele si fata sunt massive. Mandibula este lunga i groasé, impinsd inainte, cu dinti utemici. Pielea este groasa cu pilozitate abundenté pe trunchi si member. Mugchii sunt utemic dezvoltalj. Prezinta adipozitate slab&. Hiperperistatism intestinal si hipertonie, cu o forma incipienta de acromegalie, prin dezvoltarea extremitajlor, a nasului gi a buzelor. Tipul hipogonadic are o talie peste medie si caracterele sexuale dezvoltate moderat Craniul gi fata au diametre mici, iar mandibula este relativ proeminent8. Parul de pe cap este abundent, dar pilozitatea pubiand este rara si cu dispozife feminina la barbal. Bazinul feminin prezint& unele caractere infantile. Tipul hipergonadic are o pubertate precoce, de aceea, adolescentul are un schelet relativ inalt si o musculaturé putemicd, hipertonica. Caracteristicé este discordanta dintre abundenta parului pe fafé, trunchi si membre si raritatea lui pe cap. Adulfi sunt relativ scunzi, bine dezvoltafi somatic, cu musculatura dezvoltata si putemica, Femeile au bazinul relatv larg dar sénii sunt mici Tipul hipocorticosuprarenal este inat si slab cu musculaturd stab& piele hipotrofica si hiperpigmentaté. Tipul hipercorticosuprarenal prezint& un corp masiv, cu musculatur& dezvoltata, La femei se remarcé o pilozitate de tip masculin Tipurile endosrine, mai des intélnite sunt cele hiper- si hipotioidiene, asociate cu influenfe secundare ale celorlalte glande. Corelatia inte tipul constitutional si performanta sportiva Idea aceasta a corelatiei dintre tipul constitutional si performanta sportiva dateazéi de mult& vreme dar intr-o perioada de timp a avut o acreditare mai mica in ochii specialistlor deoarece sportivi care nu se incadrau in parametrii tipologici stabil, au obtinut totusi performante remarcabile, Acest lucru s-a datorat in primul rand viziunil strict morfologice asupratipului constitufonal si in al doilea rand utiizéri in determinarea tipologic a unui numar mic de parametri investigati. in ziua de azi se cunoaste conditionarea morfologic’, functional si motric& a tipului constitutional si in acelasi timp se realizeazé corelarea atat biologic cat gi tehnico-sportiva a multipitor parametri cu performanta objinuta astfel incat in prezent aceasta corelatie are o valoare foarte mare atat in select cat si in antrenamentul sporti Spre exemplu FOTBALUL. Fotbalisti nu reprezinta o populalie omogena ci difer& in ceea ce priveste constructia corporala in functie de pozita in joc. In mod special portarii se deosebesc de restul jucdtorilor. In ceea ce priveste tipul de construojie corporala dupa Conrad, majoritatea forbalistilor au 0 constructie mezomorfa, cu o exprimare hiperplazicd. Fotbalisti au deci in general un tip de constructie corporala medie, normala, atleticd (hiperplasticd) care pentru calittile cerute la jocul de fotbal (rezistenté, vitez&, fort, indemnare) corespund, Tipul antropologic optim se caracterizeaza printr-o inallime mare (peste 1,76m), cu o greutate cu 5 Kg mai putin decat numérul centimetrilor peste 100, capacitate aeroba cuprinsa intre 4800 — 5200 mi O2iminut, capacitate vital cuprinsé intre 4800 ~ 5000 cme, inteligent8, indeménare, vitez&, rezistent, fort la nivele ridicate Portarul trebuie sa fie inalt (peste 1,85m), cu anvergura 107-108% fala de inaltime, lungimea palmara 10-11% din indilime, cu reactvitate foarte ridicatd. In afara de elementele legate de tipul somatofiziologic, selectia in fotbal trebuie s& alba in vedere parametritipologici privind motricitatea si activitatea psihica. Alaturi de indemanare, pentru jocul de fotbal sunt necesare vitez8, vitezé in regim de rezistena, rezistenta si forfa indeosebi a membrelor inferioare, a musculaturii tunchiului, capului si gatului, Probele de vitez8, rezistenta si fort& sunt obligatorii atat in selectia cat si in obiectivitatea progresului in antrenamente. Selectia initiala se face pentru fotbal la 10-14 ani, cea secundard la 15-16 ani, Selectia final& impune impune o indilime peste 1,76 m, capacitate aeroba foarte buna cuprinsa intre 60- 65 mi O2imin/kg, capacitate vitalé aproximativ 65 cmc aertkg corp, inteligent’, indeménare, vitez&, fort, rezistent& la parametri cat mai inal. La portar inditimea ar trebui sa fie peste 1,85 m, anvergura 108-110% fata de inditime, lungimea palmara peste 7% din inaltime, inteligenta si indeménare. La BASCHET spre exemplu tipul antropologic optim se caracterizeaza print-o inallime foarte mare (peste 1,90 m la baieti si peste 1,82 m la fete cu variati intre pivoti care trebuie sa fie cei mai inal, urmafi de extreme si fundasi), reactvitate psihomotricd bund, inteligenta generala bund, coordonare motricé bund. Aci selecta intiald se face la 8-9 ani, cea secundara la 14-15 ani, urmarindu-se in primul rand indlfimea, De asemenea trebuie urmarita capacitatea ‘eroba si anaeroba care trebuie sa fie foarte buna datorita ritmului de joc cu angren&ri rapide in efort si reveniri scurte, Pe de alté parte nu este de negljat nici inteligenta, creativitatea, atentia distributiva, capacitatea de analiza si decizie rapida, Se va lua tn calcul inclusiv viteza care in acest caz se desfasoara in regim de forta pentru aruncafile la cos spre exemplu sau pentru combativitate in apérare.