Acest sistem de Iucru in grup are mari avantaje: — realizarea este mai usoari din punct de vedere organizatoric si al muneii de pregitire din partea profesorulul; — profesorul are posibilitatea si dea indrumari unitare; — poate armoniza timpul de Iucru al tuturor grupelor, din moment ce toate au aceeagi sarcini; — se poate desfagura asticl o puternicé emulatie intre grupe, activ plenar forfele intelectuale ale elevilor; — aceasti forma de activitate permite ca prezentarea solufiilor si se facd rapid — de catre un grup —celelalte completind sau propunind alte solutii. a,) Sarcind identicd obiectual-logic pentru toate grupurile, dar materialut sau prelucrarea diferdi, in funcfie de grupuri. Spre exemplu, toate grupurile primesc sarcina si gaseasci in romanul Jon de Liviu Rebreanu sau Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de rizbot de Camil Petrescu elementele sau argumentele care sa puna in lumina © anumita trisituri de caracter a personajului principal din unul dintre cele doud romane, ori anumite aspecte de compoziie etc. Grupurile sint legate intre ele prin identitatea sarcinii, dar se deosebesc prin relevarea Jementelor aduse in disculie sau poate chiar prin concluziile la care ajung, niscindu-se astfel posibilitatea unor largi dezbateri. 'a,) In cadrul unei ore de curs desfajurata printr-o activitate frontala se poate interveni prin organizarea unei activitaji in grup — intr-un singur moment sai in mai multe momente in timpul orei, in secven{ele de timp stabilite dup natura sarcinilor. Aceasta insi dupa ce profesorul a clarifi- cat cu intreaga clas, frontal, problemele ,periculoase®, dificile pe care ele- ii, independent, in’ grupurl, nu le-ar putea elucida. \du-se Activitatea in grup — cu forme diferenfiate de studiu pentru grupuri a) Dupa ce profesorul expune sau clarifici frontal, cu intreaga clasi problema fundamental a temei lecliei respective, se poate trece la activi tatea diferentiatd pe grupuri, fiecare grup avind de rezolvat cite o sarcina deosebita sau, in functie de ‘numérul grupurilor din clasi, o sarcini poate fi dala la 23 grupuri, iar alta la alte grupuri si asa mai departe. Deci 2-3 sarcini la 7—8 grupuri. ‘Aceast’i forma de activitate in grupuri poate fi aplicata mai ales atunci cind tema unei lec{ii se compune din pirfi care ar putea fi studiate inde- pendent. Spre exemplu, romanul Moromefit de Marin Preda: — destinul personajului principal; — imaginea satului din cimpia Dun — compozitia romanului ; — aspectele reprezentative ale artei romancierului; — paralela intre destinul Iui fon si Iie Moromete; — cauzele conflictului in romanul Moromefii etc. Defalcarea temei in grupuri pe subteme pentru fiecare membra compo- nent al grupului Tema general este prelucrarea, pe bazi de fise de Iucru, a problemei comediei O scrisoare pierdutd: ii oglindita in roman; 86Primul grup: — in ce misura se constat o evolufie a burgheziei de la O noapte fur- tunoasié la O scrisoare pierduta; — de ce a fost considerat I. L. Caragiale ,cel mai mare istoric al socie- (ati romanesti din vremea lui; — ema comediei 0 scrisoare pierduta; — caracterul realist critic al comediei. Al doilea grup: — ctapele subiectului acestei comedii ; — conflictul, natura si rezolvarea lui; — ideea operei; — prin ce se eviden{iazi atitudinea scriitorului fafa de realitatea socialé infaitigata, ; dup& ponderea in actiune, dupa relafiile soci- le_personale-intime; urile tipice si individuale ale personajelor; — caracterele comedici, motivatia; — cum intentioneazi scriitorul si infifigeze aceste personaje — in deve- nitea lor —la inceputul veacului nostru. Al patrulea grup: — natura comicului, izvoarele lui; — procedeele si mijloacele artistice de realizare a comicului; — figura comica cea mai reprezentativa din piesi; — cettifeanul turmentat este un personaj comic? Al cincilea grup: — ce preia I. L. Caragiale din tehnica de dramaturg a lui V. Alecsandri si prin ce il depasegte, in acest domeniu, pe ilustrul siu inaintas? — 0 scrisoare pierdutd este 0 capodoperi a genului si prin ce se releva aceasti insusire? — de ce a fost considerata de unii comentatori O scrisoare pierduté drept alupta lui Cafavencu pentru deputifie? — intocmirea planului unei compozitii individuale, acasi, pe tema: Arta comicului in O serisoare pierdutié de IL. Caragiale. Pentru pregitirea orei de curs, elevii sint din timp incunogtintafi de obligafiile lor, studiazd comedia, intocmesc fige. La inceputul orei de curs, profesorul ineadreazi opera in contextul social-politic al epocii, dateaz opera si localizeaza acfiunea, o incadreazi in ansamblul creatiei caragialiene, intr-un dialog viu, sintetic, substantial si subtil — frontal, stribate problematica operei impreuna cu clasa, dupa care urmeazA organizarea grupurilor si distri- buirea figelor de Iueru cu problemele fiecdrui grup. In cadrul grupurilor se poate trece la repartizarea subtemelor pe fiecare membru al grupurilor. Se studiazi toatd ora, iar in ora viitoare se valorific’ coneluziile. Ar fi o munca independent a fiecdrui membru din grup, si totusi activitatea se desfigoara in grup, intrucit: — toate problemele aceluiasi grup an o tema fundamentala comuni, fiind legate logic — obiectiv intre ele; 87— membrii grupului se pot consulta intre ei in timpul orei pentru solu- fionarea oricareia dintre problemele defalcate; — concluziile esentiale elaborate individual se comunicd intregului grup inainte de a fi prezentate in fata clasei intregi. Solutiile pot fi prezentate de liderii grupurilor sau de fiecare membru din grup, sau dup’ cum hotirlise membrii fiecarui grup. ‘Aceast’ forma de activitate in grup defaleaté pe membrii_grupului cere ins o anumit& practiced din partea profesorului si a elevilor. Profesorul tre- buie sa stie de ce subtema se ocupa fiecare eley si sa stie si Indrume activitatea lor in mod discret, ,schitat‘, nu detaliat. Elevii sa capete sarcini pe masu capacitifii lor de injelegere si numai dupa ce au dobindit cunostin{ele neces pentru a fi in situafia de a le rezolva. ‘Aceast forma de activitate se poate organiza si pentru o poezie, proza mai scurta sau mai lungé, dupa o analiza temeinica, in mod frontal, urmind ca apoi si se stabileasca teme si subteme care si vizeze detalii rezolvabile dupa ce au infeles problemele fundamentale ale operei. Bunioard, cind se studiazd poemul Testament de Tudor Arghezi, dupa ce profesorul clarified problema fundamentala cu intreaga clasi: relatia dintre generatii si raspunderea urmasilor peniru izbavirea neamului din robia sociali, se pot organiza grupuri care si primeasca si teme si subteme pentru o acti- vitate in grup: re Primul grup: — semnificafia titlului poeziei; — semnificatia expresiei ,seara rézvratit — semnificalia expresiei cartea mea-i, fiule, o treapta"; — semnificatia expresiei al robilor cu saricile pline de osemintele varsate-n mine". Al doilea grup: — infelesul versurilor gi brazda-ncAlimara/Batri sutelor de ani“; — in ce masura se reflect in aceasti poezie spusele poetului: ,Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite*; — ce-nfeles au versurile: ,Si frimintate-n mii de saptimini/Le-am pre- facut in versuri gi-n icoane“; — ce simbolizeazii versurile: ,Am luat cenusa mortilor din vatra/$i am ficut-o Dumnezeu de piatra,/Hotar innalt cu dow’ lumi pe poale/Pazind in piscul datoriei tale“. Ca sii schimbiim acum intiia oara/Sapa-n condei i-au adunat printre plavani/Sudoarea muncii AL treilea grup: — ce atitudine se releva din partea poetului cind vorbeste despre domni, domnife, stapini, pe de o parte, si despre robi, iobagi, pe de alta parte; — analizafi sensul versurilor: ,Durerea noastra surda si amara/o grimadii pe-o singuri yioari*; ce aspectial esteticii argheziene dezvaluie versurile: ,Din bube, mucegai- uri si noroi/Iscat-am frumuse(i si preturi noi; — semnificatia versurilor: ,Slova de foc si slova faurita/Imparechiate-n carte se mériti". 88