Professional Documents
Culture Documents
INSTITUTII POLITICE
Elemente de teorie a constitutiei
Constitutia legea fundamentala a unui stat alcatuita din norme juridice, investita cu forta juridica
extrema, ce are loc in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii. Altfel spus constitutia este
legea fundamentala care reglementeaza organizarea si functionarea puterii.
Constitutile sunt de doua feluri:
- scrise (marea lor majoritate)
- nescrise (in Marea Britanie, Noua Zeelanda si Israel)
Prima constitutie a lumii a fost cea din Marea Britanie si a inceput in anul 1915.Prima constitutie
integral scrisa este constitutia Americana de la Philadelfia 1787, in vigoare si astazi.Ulterior dupa
modelul constitutiei americane si statele europene au inceput sa-si adopte contitutii scrise.
Trasaturile constitutiei:
- are caracter de lege, insa este o lege fundamentala;
- are un continut complext deoarece constitutia unei tari, reprezinta baza legislatiei acelei tari;
- priveste cu precadere puterea de stat;
- are o forta juridica suprema;
- are de regula forma scrisa;
- se adopta in forme solemne;
- are forma sistematizata si are o stabilitate stabila.
- legi organice (se mai numesc astfel deoarece reglementeaza cele mai importante domenii de
activitate), se voteaza cu majoritatea absoluta;
- legi ordinare (reglementeaza celelalte domenii de activitate), se voteaza cu majoritatea simpla.
Prin urmare constitutia si legile de modificare a constitutiei sunt principalul izvor al dreptului
constitutional romanesc.
2) Izvor al dreptului constitutional toate legile organice si ordinare care se refera la problemele
constitutionale.
3) Ordonanta de guvern care se refera la problemele constitutionale. In perioadele in care parlamentul
nu este in activitate si apar probleme care solicita solutionare legislativa grabnica, guvernul e abilitat sa
adopte acte normative cu putere de lege,numite ordonante de urgenta.Cand aceste ordonante se refera
la probleme constitutionale ele sunt izvoare ale dreptului constitutional.
4) Juristprudenta (Decizile Curtii Constitutionale), sunt considerate izvor al dreptului constitutional.
5) Tratatele internationale sunt izvoare ale dreptului constitutional romanesc daca:
- se refera la probleme constitutionale;
- sunt licite;
- sa fie ratificate de parlamentul Romaniei;
Adoptarea constitutiei
Adoptarea constitutiei este un proces complext, care are in vedere:
- initiativa adoptarii;
- procedeele de adoptare;
- organele capabile sa adopte constitutii.
Initiativa adoptarii unei constitutii revine de obicei acelui organ aflat in varful puterii politice, deoarece
el este cel care are o viziune mai ampla asupra prezentului si viitorului natiunii.
Procedurile de adoptare sunt intotdeauna solemne, desi nu sunt aceleasi in toate statele.
Privitor la organul abilitat sa adopte constitutii, identificam doua situatii:
a) Cand nu exista nici o alta constitutie anterioara organul abilitat sa adopte se numeste putere
constituanta originara. Este cazul statelor recent infiintate, a statelor iesite dintr-o revolutie politica sau a
statelor care si-au dobandit independenta.In aceasta situatie puterea constituanta originara este puterea
provizorie a momentului (Ex: statul Israel 1942).
b) Daca exista deja o constitutie atunci viitoarea noua constitutie va fi adoptata de puterea instituita,
numita astfel deoarece e prevazuta explicit in vechea constitutie.
De-a lungul timpului in functie de modul in care au fost adoptate intalnim urmatoarele tipuri de
constitutii:
1) constitutia acordata (charta concedata) este o constitutie adoptata de rege in calitatea lui de
suveran absolut si daruita poporului. Este o constitutie primitiva si profund nedemocratica. (Ex: Franta
1914 si Japonia 1889).
2) constitutia-stat este tot o constitutie nedemocratica adoptata de rege, dar care este supusa formal si
votului popular. (Ex: constitutia lui Carol al-II-lea).
3) constitutia-pact este constitutia inteleasa ca un contract incheiat intre poporul reprezentat prin
parlament si rege.Astfel de constitutii s-au folosit in doua situatii:
- pentru solutionarea pasnica a unor revolte populare (partea scrisa a constitutiei Marii Britanii,
reprezinta un sir de contracte incheiate intre rege si poporul rasculat);
- o astfel de constitutie s-a folosit si de catre tarile care au adus la tronul lor principi straini (Belgia si
Romania).
4) constitutia-conventie este o constitutie de tip american.A fost adoptata de o adunare special aleasa
in acest scop, numita conventie (Ex: Philadelfia 1787).
Suspendarea constitutiei
Teoretic orice suspendare a constitutiei este ilegala, de aceea constitutia Romaniei din 1866 o
interzicea.Totusi specialistii admit suspendarea totala sau partiala a unei constitutii invocand teoria
necesitatii.
In practica constitutile au fost suspendate in urmatoarele situatii:
- constitutia se suspenda in cazurile de criza politica grava, cand guvernantii renunta temporar la
democratie. Chiar si constitutia Romaniei la articolul 53 prevede posibilitatea restrangerii temporare a
unor drepturi fundamentale ale cetatenilor;
- constitutia se suspenda in cazul unor lovituri de stat;
- constitutia se suspenda in cazul restituirii starilor de asediu, de necesitate;
- constitutia se suspenda cand se guverneaza cu ajutorul decretelor sau a legilor (legile le da
parlamentul iar decretele le da seful de stat).
Abrogarea constitutiei
Abrogarea constitutiei reprezinta inlocuirea unei constitutii vechi cu o constitutie noua. De obicei
vechea constitutie indica si organul destinat adoptarii noii constitutii. In practica tot mai rar se intampla
abrogari de constitutii.
Suprematia constitutiei
Din punct de vedere al fortei juridice dar si al importantei constitutia se afla in fruntea ierarhiei politice
si juritice. Aceasta pozitie o denumim suprematia contitutiei si ea produce urmatoarele consecinte:
a) daca un domeniu al constitutiei se modifica, toate legile care corespund acelui domeniu, trebuie sa se
modifice in acord cu modificarea constitutiei;
b) orice lege sau ordonanta trebuie sa fie in concordanta cu constitutia. Daca nu este, atunci acea lege
trebuie fie abrogata, fie corectata spre a fi pusa in acord cu constitutia.
Actele emise de Curtea Constitutionala sunt decizile, hotararile si avizele consultative.Decizile Curtii
Constitutionale sunt general-obligatorii.
Sisteme Constitutionale
Sistemele constitutionale ale statelor lumii in functie de forma de guvernamant,se impart in doua
categorii:
- monarhiile;
- republicile.
In monarhia dualista parlamentul si regele aveau aceleasi puteri.Regele in aceasta forma de guvernare
sanctiona legea, nu o semna.Daca regele nu semna legea propusa de parlament, acesta nu putea fi in
nici un fel sanctionat.
In monarhiile contemporane (parlamentare sau constitutionale) regele nu este subordonat parlamentului
dar sunt si situatii in care parlamentul devine determinant:
- cand se desemneaza urmasul la tron (cand regele nu are succesor la tron, acesta are dreptul cu
acordul parlamentului sa-si desemneze succesorul);
- parlamentul decide si in cazul in care dinastia se stinge, cand dupa caz parlamentul desemneaza o
alta dinastie regala sau desfinteaza monarhia si instaureaza republica.
In monarhie regele este dincolo de partizanatul politic,acesta nefiind ales nu poate fi nici demis.O
parte din monarhii au restrictionat la tron doar partea masculina dar alte monarhii mai ales din nordul
Europei: Olanda, Norvegia,Anglia au acceptat si regine.
Republica reprezinta o forma de guvernamant in care poporul se autoconduce.Fizionomia
republicilor depinde de raporturile dintre seful statului si parlament.Tipurile de republici sunt:
1) Republica parlamentara (Ex:Italia,Germania,Grecia,Cehia,Turcia,Slovacia,Ungaria).In aceasta forma
de guvernare presedintele statului este ales de catre parlament si raspunde in fata acestuia (parlamentul
il poate chiar demite).Guvernul este subordonat numai parlamentului.Republicile parlamentare se
aseamana foarte mult cu monarhiile contemporane.In acest tip de republica primul ministru este cea mai
puternica personalitate din stat.Presedintele nu are nici un fel de putere, acesta avand un statut formal.
2) Republica prezidentiala (Ex:cele trei americi in afara de Jamaica,Uruguay si Canada).In aceasta
forma de guvernamant presedintele este ales de intregul popor,acesta avand putere egala cu
parlamentul. De aceea guvernul e numai in subordinea presedintelui care mai are si functia de prim
minitru.
3) Republica semiprezidentiala.Este modul de organizare al Frantei, dar l-au imprumutat
si:Rusia,Coreea de Sud,Finlanda,Polonia. In aceasta forma de guvernare presedintele este tot ales de
intregul popor dar are in subordine guvernul doar partial.Presedintele numeste un prim ministru care este
subordonat si parlamentului.Primul ministru nu poate fi demis de parlament fara acordul presedintelui si
nici de presedinte fara acordul parlamentului.In Romania este caracterizata de teoreticienii istoriei o
republica semiprezidentiala atenuanta findca desi presedintele este ales de popor,el nu-l are in
subordine pe primul ministru.In Romania cel putin teoretic,primul ministru are atributii mai mari decat
presedintele.
Unele state arabe au imprumutat forme de guvernare europene sau au forme de guvernare arabesti.
Din punct de vedere al structurii statele sunt de doua feluri
- state unitare;
- state federale.
In statele unitare exista o singura conducere politica, o singura ordine juridica, o singura constitutie si
o singura cetatenie.Majoritatea statelor lumii sunt state unitare.Ex:Romania,Franta,Italia,Spania sau
Finlanda.
Statele federale sunt formate din doua sau mai multe state asociate.Ele au doua randuri de organizare
politica al fiecarei tari asociate,precum si un organ de conducere federal.Au doua randuri de ordine
juridica
doua randuri de constitutii si doua randuri de cetatenii.Ex:S.U.S.;Germania;Rusia).In S.U.A. sunt 50 de
state asociate.Fiecare stat are cate un guvernator,iar peste ei este presedintele federal (Obama).Fiecare
stat are o constitutie proprie, existand si o constitutie federala.Exista o cetatenie specifica fiecarui stat si
o cetatenie federala.
Din punct de vedere al modului in care functioneaza Uniunea Europeana se aseamana cu o
organizatie internationala.Din punct de vedere al organizarii si al tendintei de evolutie viitoare Uniunea
Europeana va deveni probabil o federatie.
- prin intermediul solicitarii de informatii (cu conditia ca informatile sa nu aiba caracter secret si sa
nu
In unele state sunt mai multi Avocati ai Poporului.De exemplu Germania are doi Avocati ai Poporului:
unul pe probleme civile iar celalalt pe probleme militare.
In Romania institutia Avocatul Poporului este reglementata prin constitutie prin articolele 59-60,prin
legea 35/1997,republicata in 2004 (republicata modificata),precum si prin alte acte normative.
In Romania Avocatul Poporului este ales pe un mandat de 5 ani,avand dreptul la maxim doua
mandate.Este ales in sedinta comuna a celor doua camere.Inainte de revizuirea constitutiei mandatul era
de 4 ani, acesta fiind ales doar de Senat.
Are dreptul la adjuncti specializati pe domenii.Atat Avocatul Poporului cat si adjunctii nu pot face parte
din partide politice si nu pot indeplinii pe durata mandatului nici o alta functie in afara celei de cadru
didactic universitar.Isi exercita atributile fie la cerere,fie din oficiu.
Autoritatile publice sunt obligate sa acorde sprijin Avocatului Poporului.Anual acesta prezinta un raport
de activitate in parlament,prilej cu care poate formula si propuneri legislative.Aceasta este si o metoda
de verificare a parlamentului fata de Avocatul Poporului deoarece odata cu prezentarea raportului in
parlament acestuia i se pot pune intrebari si cere explicatii.Din cele 200.000 de sesizari anuale care
trebuie sa ajunga la Avocatul Poporului ajung doar 6.000,desi trebuie sa ajunga toate.
5) Functia externa a parlamentului.In domeniul politicii externe parlamentarii au pierdut initiativa,care a
fost preluata de guvern,astfel ca parlamentul a ramas doar un organ de reflectie.Totusi parlamentul
pastreaza cateva prelogative in domeniul politicii externe:
- ratifica tratatele internationale negociate de guvern;
- confirma sau dupa caz decide instituirea sau incetarea starii de razboi.
6) Functia de autoorganizare care la randul ei are mai multe dimensiuni (directii de actiune):
- indata dupa constituire parlamentul procedeaza la validarea membrilor sai se creeaza comisii
de validare care verifica legalitatea alegerii parlamentarilor.Inainte de de asi incepe actiunile
parlamentarii sunt verificati daca au fost alesi corect de comisia de validare formata din cei mai vechi
membrii ai Senatului si ai Camerei Deputatilor.Acestea conduc parlamentul in primele sedinte pana la
alegerea sefilor Senatului si a Camerei Deputatilor.
- crearea de organe de lucru intern (birouri parlamentare si comisii), care ajuta parlamentul in
problemele organizatorice.
- parlamentul isi voteaza bugetul acesta ar trebuii votat,cel putin teoretic, in functie de situatia
economica a tarii.
- parlamentul are unele atributii privitoare la statutul deputatilor si al senatorilor (ii poate
sanctiona,le poate ridica imunitatea).
- parlamentul are si alte atributii privind autoorganizarea.
Analizand insemnatatea parlamentului de astazi,precum si raporturilor acestora cu puterea executiva,
constatam ca ultimele 7-8 decenii au fost marcate de o dominatie a parlamentului de catre guvern.
Functionarea parlamentului
Parlamentul functioneaza in doua sesiuni ordinare:
- prima sesiune ordinara februarie-iunie;
- a doua sesiune ordinara septembrie-decembrie.
Se pot organiza si sesiuni extraordinare care se tin in afara sesiunilor ordinare.Acestea se
organizeaza la solicitarea biroului permanent a unui numar de deputati sau senatori sau chiar la
solicitarea presedintelui.
Forma curenta de lucru a parlamentului este sedinta.Aceste sedinte se tin de obicei la sediul
parlamentului.Sedintele incep luni la ora 12 si se incheie joi dupa amiaza.Vineri este zi de intalnire a
parlamentarului cu alegatorii din circumscriptie.
Dezbaterile din sedinte se stenografiaza si se dau publicitatii.In principiu sedintele sunt publice.In
parlament cuvantul se i-a numai de la tribuna.
Sanctiuni disciplinare:
- avertismentul;
- interzicerea dreptului la cuvant (taiatul microfonului);
- nu se admite dialogul in parlament si nici utilizarea de cuvinte jignitoare;
- evacuarea din sala;
- suspendarea temporara (de maxim o luna).
Actele parlamentului
Actele parlamentului sunt de doua feluri:
- acte politice (declaratii,mesaje) sunt acte de atitudine,neobligatorii.
- acte juridice (legi,hotarari,motiuni) legile, elaborarea legilor in parlament,este un proces complext care
presupune mai multe etape.
Initiativa legislativa inseamna dreptul de a propune proiecte de legi, corelat cu obligatia parlamentului
de ale dezbate si de a le supune la vot.
In Romania au dreptul la initiativa legislativa:
- guvernul (peste 80% dintre legile dezbatute in parlament sunt propuse de guvern);
- parlamentul;
- poporul dar initiativa legislativa a populatiei trebuie sa fie sustinute de minim 100.000 de cetateni cu
drept de vot provenind din cel putin un sfert din judetele tarii, minim 5.000 din fiecare judet.
In unele state mai au drept de initiativa legislativa si seful statului sau Curtea suprema de justitie (in
Statele Unite ale Americii).
Inainte de a fi depus in parlament proiectul de lege trebuie avizat de consiliul legislativ si cand e cazul
si de consiliul economic si social.In functie de natura (continutul) proiectului de lege acesta se depune
mai intai la Senat sau dupa caz la Camera Deputatilor.
Camera la care se depune mai intai proiectul se numeste camera de reflexie.In 45 de zile sau daca
proiectele de legi sunt de mare complexitate,in 60 de zile,proiectul depus trebuie supus la vot.Daca s-a
depasit acest termen proiectul se considera adoptat de camera respectiva.Proiectul adoptat in camera
de reflexie se trimite la cealalta camera numita decizionala, pentru ca prin vot camera decide definitiv
asupra proiectului respectiv.
Daca intre textele aprobate de cele doua camere apar divergente,acestea se pot rezolva prin acordul
camerei decizionale,sau daca acest acord nu exista,proiectul se intoarce la camera de reflexie care
decide definitiv in procedura de urgenta.
Indiferent de procedura mentionata anterior proiectul de lege depus la camera de reflexie se
inregistreaza la biroul permanent al camerei iar acesta il trimite apoi comisiei permanente de specializare
pentru avizare.
Comisia permanenta avizeaza pozitiv sau negativ proiectul si il retrimite biroului permanent.Indiferent
de avizul comisiei permanente,biroul permanent va planifica proiectul pentru dezbatere.
La data programata proiectul de lege este pus in dezbaterea intregii camere.Se pot formula
amendamente.Proiectul se voteaza pe fiecare articol in parte,apoi in intregul sau,se semneaza de
presedintele camerei respective si se trimite celeilalte camere care va repeta aceeasi procedura.Dupa ce
proiectul de lege a fost adoptat de ambele camere el este trimis presedintelui pentru promulgare.
Aparent promulgarea inseamna semnarea legii de catre seful statului, insa aceasta are semnificatii
speciale:
- semnand legea seful statului confirma ca ea a fost corect elaborata;
- prin promulgare presedintele in calitate de sef al puterii executive confirma ca a luat cunostinta de lege
si va trece la executarea ei;
- numai dupa promulgarea de catre seful statului legea este trimisa la monitorul oficial pentru a fi
publicata si pentru a intra in vigoare.
Seful statului are la dispozitie 20 de zile pentru a promulga o lege.In interiorul acestui termen el poate
cere o singura data reexaminarea legii de catre parlament.Dupa ce palamentul reexamineaza legea si o
re-voteaza,o trimite inapoi presedintelui care in 10 zile este obligat sa o promulge.
In afara legilor parlamentul mai adopta hotarari si motiuni.
Hotararile sunt de doua feluri:
- nominale de regula cand parlamentul numeste in functie.
- normative dintre cele mai importante mentionam: regulamentele parlamentului.
Motiunile sunt atitudini ale parlamentului fata de puterea executiva.Acestea sunt de doua feluri:
- motiuni simple sunt niste interpelari mai ample,niste critici aduse unor domenii de activitate,care insa
desi sunt supuse la vot nu produc efecte juridice.
- motiuni de cenzura ele au efect juridic fiindca daca sunt votate cu majoritate absoluta,determina
demiterea guvernului.
Procedura motiunilor este urmatoarea se redacteaza un text al motiunii (o argumentare a solicitarii
de demitere a guvernului).Aceasta cerere trebuie semnata de minim un sfert din numarul total de
deputati si senatori.Daca s-a intrunit numarul necesar de semnaturi motiunea se depune la biroul
permanent al uneia dintre camere.
In maxim 5 zile de la depunere textul motiunii se citeste in camerele reunite.In maxim 3 zile de la citire
motiunea se pune in dezbaterea camerelor reunite.Guvernului i se da posibilitatea sa se apere.Dupa
dezbatere motiunea se supune la vot.Daca se voteaza cu majoritate absoluta guvernul este demis si se
trece la formarea altui guvern.Daca nu se intruneste majoritatea absoluta motiunea se considera
respinsa,iar guvernul isi continua activitatea
- actele presedintelui de numesc decrete prezidentiale si ele intra in vigoare odata cu publicarea in
Monitorul Oficial;
- decretele prezidentiale sunt valabile daca sunt contrasemnate de catre primul-ministru(marea
majoritate a decretelor prezidentiale trebuie semnate de primul-ministru pentrut a fi valabile);
- raspunderea decretelor prezidentiale apartine,de aceea, primului ministru.